Consideratii Generale Privind Planul de Afaceri

CAPITOLUL I

CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND PLANUL DE AFACERI

1.1 DEFINIREA PLANULUI DE AFACERI

Remarcăm în ultima perioadă multitudinea de persoane care au idei inedite și care sunt nerăbdătoare să inițieze o afacere deși nu puține sunt obstacolele și riscurile ce apar cu ocazia lansării unei noi firme sau a unui proiect de investiție. De cele mai multe ori, pericolul îl reprezintă lipsa de transparență.

Totodată, în procesul conducerii întreprinderilor se întâlnesc, zilnic, situații care impun conducătorilor acestora să analizeze, conform unei concepții directoare, deciziile fundamentale, necesar a fi adoptate pentru a menține în viață întreprinderea și dacă este posibil să o și dezvolte. Așadar, nu se poate accepta ideea ca o întreprindere să poată funcționa normal fără existența unui sistem de conducere care să definească orientările principale în care se înscriu activitățile întreprinderii, în cadrul relațiilor ce se stabilesc între misiunea întreprinderii și nevoile societății, manifestate prin cerințele pieței.

Instrumentul care facilitează conducerii întreprinderii realizarea dezideratelor sale este fără îndoială PLANUL DE AFACERI care, trebuie să fie cel puțin la fel de performant ca și ideea de afacere în sine și de care depinde, de multe ori, succesul demersurilor viitorilor antreprenori și nu numai.

Planul de afaceri reprezintă un instrument indispensabil antreprenorilor ce inițiază o afacere sau sunt în căutarea unor parteneri de afaceri, managerilor care propun proiecte noi unor persoane sau instituții de finanțare, gestionarilor de proiecte în cadrul așa numitelor „incubatoare de afaceri”, instituțiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte de investiții etc. El reflectă proiecte de investiții din toate domeniile de activitate ce tind să devină tot mai importante și mai complexe.

Termenul de plan de afaceri (în engleză – business plan) este un element ce deține un loc însemnat în limbajul finanțatorilor și investitorilor. Cea mai mare parte a discuțiilor între întreprinzători și finanțatori se poartă asupra elementelor unui plan de afaceri.

În cele ce urmează vom prezenta câteva din definițiile care au fost atribuite de-a lungul timpului, acestui instrument numit plan de afaceri. Astfel, în lucrarea „Ghidul întreprinzătorului particular”, John Allen și colectivul de autori, definesc planul de afaceri într-o formă directă, simplă și concisă, ca fiind „prezentarea scrisă a ceea ce doriți să realizați cu afacerea dv., precum și a modului în care intenționați să folosiți resursele ca să vă atingeți scopurile”. Adresându-se în mod direct celor interesați, autorii menționează că un plan bun este o schemă de acțiune construită logic care presupune o gândire de perspectivă asupra afacerii și pornind de la obiectivele stabilite, cuprinde toate etapele și resursele ce sunt necesare pentru a atinge aceste obiective, într-o perioadă de timp determinată.

O altă definiție atribuită planului de afaceri este aceea de instrument al prezentului, întocmit prin aproximații succesive, utilizând experiența și realizările din trecut ale companiei pentru a proiecta în mod realist traiectoria spre viitor. Planul are drept scop cel mai avantajos și realizabil compromis între ceea ce dorește și ceea ce poate să facă firma respectivă.

Așadar, planul de afaceri este un instrument de lucru utilizat pentru a începe și demara o afacere ce necesită resurse umane, materiale și financiare. Astfel, prin intermediul lui se vor valorifica experiența și realizările trecutului având drept scop proiectarea viitorului prin cele mai potrivite metode de estimare și aproximare.

Totodată, putem afirma că planul de afaceri constituie un document scris menit să descrie natura afacerii, piața-țintă, avantajele pe care afacerea le va avea asupra concurenților precum și resursele respectiv aptitudinile de care dispun proprietarii afacerii. În vederea întocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenție produsele respectiv serviciile oferite, competiția, resursele financiare necesare și alte detalii operaționale.

În forma sa scrisă, planul de afaceri reprezintă un document de reflectare a activității companiei pe un anumit interval de timp, de cele mai multe ori 12 luni, luând în calcul și perioada următoare (doi până la cinci ani). Puține companii planifică activitatea pe o perioadă mai mare de cinci ani, datorită incertitudinii ce caracterizează aceste previziuni.

În ceea ce privește modalitatea de utilizare și mediul la care ne raportăm, planul de afaceri reprezintă pe de o parte un instrument intern prin care se poate conduce și controla, întregul proces de demarare sau dezvoltare a firmei dar în egală măsură este și un instrument extern, de comunicare cu mediul economic. Acesta „transmite” tuturor celor din jur: clienți, furnizori, parteneri strategici, finanțatori, acționari, că întreprinzătorul știe cu certitudine ce are de făcut, iar într-o economie de piață funcțională, partenerii de afaceri serioși apreciază acest lucru, percepându-l pe acesta ca pe un actor pertinent al mediului economic.

În consecință, unul din primele aspecte ce trebuie îndeplinite pentru a demara o nouă afacere și care etre de cele mai multe ori cea mai dificilă-este aceea de a concepe un plan de afaceri. Pregătirea lui necesită atât timp cât și efort (între 100 și 300 ore), în funcție de natura afacerii și de cantitatea de informație avută la dispoziție. Indiferent cât de neplăcută ar părea sarcina realizării unui plan de afaceri, aceasta este o necesitate absolută pentru orice afacere.

1.2 NECESITATEA ÎNTOCMIRII UNUI PLAN DE AFACERI

Întreprinzătorii sunt tot mai mult solicitați să prezinte finanțatorilor, creditorilor, potențialilor asociați sau parteneri, „planuri de afaceri scrise”. Băncile, deținătorii de capital, investitorii particulari, analizează îndelung planul de afaceri al societății solicitante de credit sau de finanțare, înainte de a lua o decizie. Planul de afaceri este un document care face cunoscute resursele existente și perspectivele de dezvoltare ale unei firme și invită în acest fel, sprijinul și cooperarea unor susținători potențiali precum: antreprenori, creditori, investitori.

De cele mai multe ori, antreprenorii elaborează un plan de afacere în următoarele situații:

pentru a stabili un plan de acțiune și un instrument de gestiune — planificarea detaliată a afacerii permite să se evalueze situația actuală, să se analizeze perspectivele și să se calculeze eventualele riscuri; în acest fel, antreprenorul își stabilește din timp căile și modalitățile de atingere a scopului;

pentru a obține un credit bancar – prezentarea planului de afaceri este o cerință a tot mai multor instituții financiare care au posibilitatea, înainte de a oferi împrumutul solicitat, să evalueze perspectivele dezvoltării unei afaceri, precum și șansele recuperării sumei împrumutate, în condiții normale;

cu scopul de a atrage investiții – orice investitor, înainte de a investi într-o afacere, va analiza situația și perspectivele la întreprinderea solicitantă, calculând profitabilitatea plasamentului;

Cu toate că, incertitudinea și instabilitatea economică, dependența de mediul extern, lipsa de resurse și cunoștințe care creează dificultăți în realizarea obiectivelor propuse sunt aspecte care provoacă o atitudine sceptică a antreprenorilor față de planul de afaceri, studiile experților demonstrează că una din cauzele importante ale nivelului scăzut de supraviețuire a întreprinderilor mici este tocmai lipsa unor planuri strategice, care ar permite coordonarea activității și alocarea eficientă a resurselor. Astfel, este foarte important ca planul de afaceri să devină dintr-un document formal, un instrument managerial, care poate fi folosit de antreprenor pentru evaluarea situației curente, determinarea etapelor și resurselor necesare, și pentru realizarea cu succes a obiectivelor și scopurilor prestabilite.

1.2.1 Utilizarea planului de afaceri în relațiile cu mediul extern al firmei

Întrucât numărul cerințelor și ofertelor de finanțare sau al altor tipuri de suport din afară se extinde, planul de afaceri devine o unealtă indespensabilă firmei în vederea beneficierii de suport din afara firmei.

Finanțarea bancară – în mod tradițional, băncile nu au cerut planuri de afaceri de la solicitanții împrumuturilor însă, problemele intervenite prin eșecul unor proiecte economice au făcut ca aceasta să devină circumspecte și mai puțin dispuse să continue politica împrumuturilor conform precedurilor tradiționale. Astfel, un plan de afaceri bine scris poate ajuta firma solicitantă, situând-o într-o poziție favorabilă în strădania sa de a obține finanțarea, mai ales în condițiile intensificării concurenței în lupta pentru obținerea de împrumuturi.

Investiția de capital – spre deosebire de bănci, investitorii particulari de capital și alte societăți similare doresc să li se demonstreze înalta profitabilitate a proiectului de investiții propus care să permită recuperarea investiției la o rată accelerată (în 5 până la maxim 7 ani).

Mai mult decât atât, ei vor să știe cum își vor recupera banii investiți, prin vânzarea companiei sau prin altă cale, pentru a se edifica asupra probabilității unei profitabilități corespunzătoare; investitorii nu vor lua în considerare acordarea sprijinului financiar unei firme care nu prezintă un plan de afaceri scris și credibil și vor analiza foarte atent aspecte elagte de fezabilitatea îndeplinirii previziunilor, unicitatea produsului/serviciului, calitatea managementului, piața de desfacere, performanțe etc.

Alianțele strategice – astfel de aranjamente care au loc de regulă între corporații mari și firme tinere, dar în dezvoltare, au devenit tot mai obișnuite în ultimii ani. Pentru firmele în creștere, aranjamentul include o combinație de sprijin financiar și acces la canale de distribuție bine consolidate. Firmele mari, în mod inavariabil, vor să examineze planul de afaceri al unei firme de mărime medie sau mică, înainte de a se angaja la un aranjament pe termen lung.

Fuzionările – firmele de dimensiuni medii caută tot mai adesea calea fuziunii care să constituie un mijloc de expansiune a activității sale; indiferent dacă se află în postura de a fi preluată sau de a prelua o altă firmă prin fuziune, are nevoie de un plan de afaceri.

Relația cu clienții și distribuitorii – pentru o firmă de mărime medie, câștigarea în calitate de client a unei firme de dimensiuni mari sau dobândirea unui angajament din partea unui distribuitor important, pot fi evenimente de importanță egală; organizațiile mari, binecunoscute, sunt întotdeauna reticente să intre în aranjamente cu firme de mărime medie, pentru că acestea sunt incerte, necunoscute. Un plan de afaceri bun poate elimina neîncrederea și dubiile.

1.2.2 Utilizarea planului de afaceri în mediul intern al firmei

Întreprinzătorul trebuie să cunoască în detaliu piața de afaceri în care dorește să intre, concurența și gradul de satisfacere al clienților care cumpără produsele/serviciile și să știe în orice moment unde se poziționează. Un plan de afaceri demonstrează întreprinzătorului și apoi partenerilor și finanțatorilor afacerii, că acesta este o persoană organizată, responsabilă și știe în orice moment situația afacerii sale. Din punct de vedere al managementului firmei planul de afaceri este instrumentul cel mai important. Indicatorii și mijloacele de verificare a obiectivelor prevăzute în planul de afaceri contribuie la monitorizarea permanentă a gradului de atingere a acestora și coalizează întreaga echipă managerială spre satisfacerea obiectivelor propuse.

Procesul pregătirii pentru elaborarea planului de afaceri este la fel de important ca și planul ca atare. Acesta forțează managementul să reflecteze asupra afacerii în detaliile ei și să stabilească obiectivele în îndeplinirea cărora să fie pilotată activitatea firmei.

Unul dintre aspectele cele mai importante legate de necesitatea planului de afaceri în relație cu mediul intern al firmei este acela că mobilizează și obligă înregul management la îndeplinirea acelorași deziderate. Procesul elaborării obiectivelor planului constrânge conducerea executivă să-și reconsidere părerile asupra situației firmei și asupra direcțiilor către care este condusă.

Totodată, un plan de afaceri scris poate fi un document intern important și pentru firme cu sedii și activități multiple. Managementul poate dirija elaborarea planului de afaceri spre a fi cât mai cert în privința atingerii pe termen lung a scopurilor firmei în ceea ce privește piața și rezultatele financiare.

Ca o sinteză a celor menționate anterior, menționăm câteva dintre cele mai importante argumente care justifică necesitatea întocmirii unui plan de afaceri:

realizarea acestui document permite crearea unei imagini de ansamblu asupra întregii afaceri și nu doar focusarea asupra unor aspecte particulare ale acesteia; acesta trebuie să demonstreze că raportul dintre eforturi și efecte justifică investiția;

planul de afaceri realizează o evaluare a noii idei de afaceri sau poate anticipa șansele de succes ale unei afaceri demarate deja, reprezentând astfel și un studiu de fezabilitate;

planul de afaceri se constituie într-un instrument de proiectare, realizare, conducere și control al afacerii;

prin intermediul planului de afaceri menținerea direcțiilor de acțiune stabilite se desfășoară mai ușor, putându-se astfel urmări câte din acțiunile propuse au fost realizate sau dacă obiectivele intermediare au fost atinse.

Acest instrument furnizează scheme detaliate ale activităților implicate în noua afacere, în vederea obținerii acordului de finanțare a acesteia;

Conceptul unei afaceri reprezintă o idee intangibilă însă în momentul în care afacerea se concretizează într-un plan de afaceri scris, ideile, previziunile și cercetările devin tangibile, putând fi văzute și examinate. Planul de afaceri apropie ideea de afaceri de realitate, fapt ce reprezintă un avantaj psihologic foarte mare. Luând în considerare aspectele menționate anterior, putem afirma că planul de afaceri îndeplinește trei funcții, astfel:

este un instrument de lucru (al întreprinzatorului) capabil să permită: identificarea celor mai eficiente soluții, efectuarea propunerilor de finanțare precum și comunicarea propriilor idei către angajați, creditori sau către potențialii investitori;

reprezintă baza de conducere a noii afaceri;

constituie un „dispozitiv'' de evaluare a schimbărilor care trebuie efectuate în cadrul firmei.

În opinia lui Dumitru Porojan și a lui Cristian Bișa, planul de afaceri îndeplinește patru funcții, care se identifică în mare măsură cu cele menționate anterior însă prezentate și structurate sub o altă formă. Aceste patru funcții sunt prezentate schematic în figura de mai jos (Figura 1.1).

Figura nr. 1.1

Funcțiile planului de afaceri

Sursa: Porojan, D., Bișa, C., „Planul de afaceri. Concepte, Metode, Tehnici, Proceduri”, Editura Irecson, București, 2002, p.13;

1.3 SCOPUL ȘI AVANTAJELE PLANIFICĂRII

Planul de afaceri este un sistem bazat pe interdependență și care reflectă într-o manieră accesibilă ideea de afaceri precum și evoluția acesteia în timp. Rolul său nu este doar de a demonstra că afacerea merită finanțată, ci și de a ghida acțiunile antreprenorului începând cu primul an de operare a afacerii iar implementarea lui presupune control și adaptare în funcție de evoluția reală. Controlul exercitat de-a lungul derulării afacerii va avea în vedere toate elementele esențiale ale entității economice (stocurile, controlul calității, vânzările, costurile de producție, plățile efectuate etc.).

Figura nr. 1.2 prezintă schematic scopurile planului de afaceri așa cum sunt ele prezentate și pecepute de specialiștii în domeniu.

Figura nr. 1.2

Scopul elaborării planului de afaceri

Sursa: http://performeri.ccib.ro/intranetNEWS/infoFILES/infoNEWS/File/ model_plan_afaceri.pdf, accesat la data de 23.07.2015

Un plan de afaceri poate avea utilitate atât pe plan intern cât și extern. În ceea ce privește perspectiva internă, prin intermediul planului de afaceri se poate oferi o imagine reală asupra perspectivelor afacerii și astfel se pot evita pierderile provocate de proiecte neviabile inainte ca acestea să se fi produs. De asemena planul reprezintă, pe plan extern, și un instrument excelent de comunicare cu mediul economic. Acesta reprezintă, în același timp, o cerință a investitorilor externi (creditori sau potențiali acționari/finanțatori). Aceștia trebuie să afle dintr-un plan de afaceri: în ce consta afacerea, profitabilitatea afacerii, capitalul necesar.

Ceea ce conduce de multe ori un antreprenor la decizia de elaborare a unui plan de afaceri este dat de avantajele pe care utilizarea acestui instrument le poate genera. Dintre aceste avantaje, menționăm:

planul de afaceri oferă un fel de „harta", care ghidează traseul întreprinzătorului și îi permite să modifice planurile sale în functie de schimbările care au loc sau dificultățile care ar putea apărea pe parcursul acestui traseu.

Ajută antreprenorul să obțină finanțare; băncile precum și alte instituții financiare au nevoie de sentimentul de încredere oferit de faptul ca antreprenorul știe exact care sunt perspectivele afacerii sale.

Contribuie la înțelegerea și analizarea în mod organizat a tipului de afacere pe care o demarează și caracteristicile speciale ale acesteia precum și la conștientizarea și analizarea concurenței.

Inserează un sistem de control și monitorizare a rezultatelor într-un mod care va preveni greșelile și eșecurile.

Protejează întreprinzătorul de pericolul de a iniția un proces antreprenorial orbeste, atunci cand ii lipsesc informațiile esențiale.

Răspunde la întrebarea daca ar trebui să înceapă o afacere sau nu, printr-o prezentare organizată sau o analiză a datelor și o planificare a acțiunilor

Sintetizând, elaborarea și redactarea planului de afaceri vor genera avantaje competitive în cel puțin trei arii:

Marketing – se vor identifica nevoile și așteptările clienților, tehnicile folosite pentru câștigarea segmentului de piață dorit, politica de prețuri etc;

Financiar –pregătirea și utilizarea proiecțiilor de cash-flow, ale bilanțului, analizelor de punct critic ș.a

Personal – se vor defini drepturile, atribuțiile și obligațiile angajaților, și managerului precum și , procesul operațional zilnic, politicile de angajare și concediere etc.

Este bine cunoscut faptul că 50% din afacerile de anvergură redusă falimentează în primii doi ani. Prima cauză este reprezentată de insuficiența capitalului iar a doua de înțelegerea redusă a pieței. Pregătind un plan de faceri, se va dobândi o imagine pertinentă a pieței pe care evoluează afacerea, a competitorilor, conducând viitorul antreprenor la conștientizarea fezabilității financiare a afacerii.

În sfârșit, un lucru trebuie reținut – planul de afacere nu reprezintă o prezicere ci este un instrument bine elaborat și fundamentat, este un ghid al evoluției viitoare a afacerii. Pregătirea unui plan de afaceri este un fenomen dinamic, aflat într-o permanentă îmbunătățire, unele potențiale surse de finanțare dorind să vadă îmbunătățiri ale planului, idei noi sau cifre de ultimă oră – în cazul în care firma face deja afaceri.

1.4 ELABORAREA UNUI PLAN DE AFACERI

Planul de afaceri este relativ simplu în elaborarea sa. Cu toate acestea merită să i se acorde o atenție deosebită modului în care întreprinderea îl va pune în aplicare. Orice întreprindere, fie că este vorba despre o firmă mică, fie că ne referim la o companie multinațională, trebuie să elaboreze și să pună în aplicare un plan de afaceri.

Elaborarea planului de afaceri poate avea în vedere afaceri noi sau afaceri existente, în derulare (instrument de management al firmei). Principalele etape în elaborarea unui plan de afaceri sunt:

documentarea respectiv culegerea informațiilor;

planificarea activității firmei – alegerea strategiei optime și identificarea căilor de atingere a obiectivelor stabilite;

redactarea efectivă a planului de afaceri.

A. Documentarea și culegerea informațiilor

Deoarece succesul în afaceri este condiționat de comportamentul clienților, punctul de plecare în derularea afacerilor este culegerea informațiilor legate de potențialii clienți. Nevoile clienților pot fi declanșate de stimuli interni sau externi. În primul caz, una din nevoile individuale atinge un prag limita, transformându-se în impuls. Ofertantul trebuie să identifice elementele care declanșează o anumită nevoie și să creeze stimulii externi pentru trezirea interesului consumatorului, pe care să-l transorme în impuls.

Întâlnirea ofertantului cu clientul se face în piață. Examinarea pieței actuale și potențiale este un parametru primordial pentru a estima succesul unei afaceri. Un loc important în examinarea pieței îl are cunoașterea naturii și gradului de concurență. Mediul concurențial este caracterizat de factorii economici (numărul și importanța ofertanților și clienților, gradul de diferențiere a produselor și serviciilor etc), factorii psihosociali și culturali, factorii tehnici, politici, ecologici etc.

Odată culese informațiile despre utilizatorul final al produselor sau serviciilor care constituie obiectul unei afaceri, se impune culegerea de informații despre posibilitățile efective de realizare a acestei afaceri. În această categorie se înscriu: analiza și evaluarea propriei organizații și a proiectului, stabilirea partenerilor de afaceri (financiare, comerciali industriali).

În concluzie, procesul de strângere de informații este permanent și el permite orientarea proiectului potrivit evoluției pieței. Cantitatea de informații nu este niciodată suficientă dar calitatea întrece cantitatea.

B. Planificarea activităților

Planificarea activităților este cea care definește mijloacele și acțiunile la care se recurge pentru atingerea obiectivelor. Planificarea cuprinde de regulă următoarele:

Planificarea marketingului: piața, politica produselor, comercializarea, publictatea, promovarea, serviciul post și ante vânzare, finanțarea clienților etc;

Cercetarea-dezvoltare: tehnologică, repartiția resurselor;

Industrializarea și producția: organizarea producției, capacitățile de producție, achizițiile, stocurile, calitatea;

Resursele umane: selecția personalului, stabilirea atribuțiilor, politica salarială etc;

Planul financiar: finanțarea (fonduri proprii sau împrumuturi), calculul necesarului de fonduri (imobilizările, planul de investiții, necesitățile în fondul de rulment).

C. Redactarea planului

În forma sa finală, planul de afaceri trebuie să sintetizeze ansamblul de informații acumulate în fazele anterioare, de culegere de date și planificare. Planul de afaceri trebuie să fie simplu dar convingător. Rolul său este de a înlesni celui care îl citește formarea unei imagini asupra afacerii. Din acest considerent, redactarea lui trebuie să respecte următoarele principii fundamentale:

Să fie concis;

Să sublinieze punctele cheie

Să fie clar

Sp fie bine organizat și structurat.

Un plan de afaceri bine structurat este acela a cărui logică este ușor de urmărit. Pentru a-i facilita expunerea și a structura prezentarea, documentul se structurează în mai multe capitole. Astfel, conform unor autori, un plan de afaceri bun trebuie să cuprindă trei părți: prezentarea (care conține o pagină de gardă, un rezumat și un cuprins,) proiectul propriu-zis, prezentat în maxim douăzeci de de pagini (care include o descriere a pieței și propune calcule previzionale: bilanț, plan de finanțare, împrumuturi, cash-flow, fonduri proprii, în variante de eficiență medie și pesimistă) și anexe conținând referințe, rezultate ale unor studii de piață și tabele financiare.

Prezentarea întregului proces care stă la baza planificării unei afaceri și elaborării planului de afaceri poate fi observat, schematic în Figura 1.3:

Figura 1.3

Fluxul elaborării planului de afaceri

Sursa: prelucrat de autoare după Porojan, D., Bișa, C., „Planul de afaceri. Concepte, Metode, Tehnici, Proceduri”, Editura Irecson, București, 2002, p.11;

Dat fiind faptul că este un document de perspectivă, este recomandabil ca planul de afaceri să respecte următoarele:

să fie elaborat pentru o perioadă de 3 – 5 ani;

să fie revăzut și revizuit periodic, pentru a reflecta situația curentă, noile idei și perpectivele pentru viitor.

Consecutivitatea logică a activităților legate în mod direct de planul de afaceri este următoarea:

PLAN – ACȚIUNE – EVALUARE – PLAN

În practică, sunt elaborate diverse tipuri de planuri de afaceri în funcție de scopul acestora:

Plan de afaceri inițial (ce are în vedere inițierea unei afaceri).

Plan de afaceri strategic (realizat pentru dezvoltarea afacerii pe termen mediu/ lung).

Plan de afaceri elaborate cu scopul obținerii unui împrumut bancar sau a unor finanțări.

Dacă ne referim la dezvoltarea unei afaceri existente sau obținerea unor finanțări, planul de afaceri îndeplinește un rol esențial în realizarea efectivă a dezvoltării vizate și a obiectivelor propuse iar planul trebuie să includă și date semnificative despre rezultatele anterioare obținute de întreprindere.

Un specialist în investiții a estimat că, în țările cu economie de piață dezvoltată, potențialii investitori resping 60% din propunerile de investiții în prima jumătate de oră, iau în considerare 15% și ajung în faza negocierilor cu doar 5% din propuneri. Într-un studiu realizat de Dan Muzyka, unul din cei mai cunoscuți profesori de management antreprenorial din SUA și din Europa, acesta a menționat cele mai frecvente erori întâlnite în elaborarea și prezentarea unui plan de afaceri:

convingerea că planul de afaceri reprezintă afacerea în sine;

tendința de a supracontrola procesele analizate;

permiterea orgoliului personal și a supraîncrederii în propriile forțe să prevaleze în demararea analizelor și formularea concluziilor;

teama de imperfecțiune, ce duce la prelungirea excesivă a procesului de realizare a planului de afaceri și la consumurea resurselor în mod inutil;

neluarea în considerare a capacitătii de contracarare și a vitezei de reacție a concurenților față de produsele/serviciile rezultate din afacere;

incapacitatea de a identifica beneficiile sau avantajele pe care le aduce consumatorilor folosirea produselor generate de afacere;

politica defectuasă a vânzarilor, concentrată pe nivele inițiale reduse și care, ulterior vor fi amplificate;

declanșarea prematură a actiunilor de obținere a fondurilor pentru viitoarea afacere;

„îndragostirea” de produsul care va fi lansat, ceea ce duce la supraevaluarea calitătilor și la subevaluarea punctelor slabe, subestimarea costurilor de bază necesare demarării afacerii.

De aceea, dacă întreprinzătorul se îndoiește de capacitatea sa de a elabora un plan de afaceri convingător, el poate apela la specialiști sau la soft-uri specializate care îl pot ajuta să pună întrebările potrivite și să se gândească la punctele forte și slabe ale proiectului său. Apelarea la specialiști nu-l va învăța pe întreprinzător să elaboreze pe viitor un plan de afaceri, pe când utilizarea unui soft îi va dezvolta abilitățile, îl va ajuta să elaboreze rapoarte, tabele, grafice, oferindu-i satisfacția lucrului realizat personal. Pe de altă parte, specialiștii au experiență și știu cum să valorifice la maxim informațiile. Depinde care variantă este mai puțin costisitoare și mai utilă întreprinzătorului.

BIBLIOGRAFIE CAPITOLUL I

Allen J., Botea F., Floru C.V., „Ghidul întreprinzătorului particular”, Ediția a2-a, Editura Tehnică, București, 1994;

Bessis, D. et.al, „Planul de afaceri-cum să concepi și să redactezi un plan de afaceri”, Editura Știință și Tehnică, București, 1997;

Porojan, D., Bișa, C., „Planul de afaceri. Concepte, Metode, Tehnici, Proceduri”, Editura Irecson, București, 2002;

Răduți, A.G., „Inițierea și dezvoltarea unei afaceri”, Editura Perfect, București, 2011;

Săndulescu, I., „Planul de afaceri. Ghid practic”, Ediția a2-a, Editura Allbeck, București, 2001;

Tuclea, C., „Managementul intreprinderilor mici și mijlocii din turism și servicii”, Editura ASE, București, 2004;

West, A., „Planul de afaceri”, Editura Teora, București, 2000;

Dicționar al termenilor de bază din antreprenoriat. Planul de Afaceri” realizat și publicat ca parte a proiectului cofinanțat din FSE prin programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 disponibil la http://caravanacarierei.bns.ro/wp-content/uploads/sites/2/2013/01/Ce-este-un-plan-de-afaceri.pdf;

„Ghid practic: model plan de afaceri”, realizat și publicat ca parte a proiectului cofinanțat din FSE – ''PERFORMERI”, disponibil la http://performeri.ccib.ro/intranetNEWS/infoFILES/infoNEWS/File/ model_plan_afaceri.pdf;

www.abm.ro;

www.aippimm.ro;

www.antreprenor.su

www.caam.utm.md;

www.manager.ro

www.socio-umane.ct asachi.ro;