Concepte Generale cu Privire la Comertul Electronic

CAPITOLUL II: CONCEPTE GENERALE CU PRIVIRE LA COMERȚUL ELECTRONIC

Comerțul electronic reprezintă “schimbul de produse prin cumpararea și vânzarea lor; ramură a economiei în cadrul căreia se desfașoară circulația mărfurilor.” Comerțul electronic,prin analogie,reprezintă comerțul cu o componentă electronică-care se desfasoară cu ajutorul sistemelor electronice-ce utilizează tehnologia informațiilor și comunicațiilor.

2.1 Caracteristicile comerțului electronic

Comerțul electronic definește “mijloacele prin care site-ul unei compani ofera posibilitatea de a cumpara sau vinde produse online.”

Numim “ Comerț electronic” sau “e-comert” utilizarea unui suport electronic pentru realizarea tranzacțiilor comerciale. De cele mai multe ori este vorba despre vânzarea de produse prin intermediul internetului, dar termenul e-comert acoperă și mecanisme de cumpărare prin Internet.

E-commerce este un fenomen în care există trei etape principale:

Primul pas este schimbul de informații înainte de a cumpăra, care include (flux de informații vânzătorului la cumpărător) publicitate și căutarea de informații cu privire la calitatea sau localizarea produselor ( de către cumpărător către vânzător),

A doua etapă este actul de cumpărare, care include, în special, ordinea și plata.

Al treilea pas este de a furniza cumpărătorului de bunuri sau servicii pentru care tranzacția, aceasta este etapa de livrare.

În principiu, toate tipurile de produse pot fi promovate și achiziționate prin intermediul rețelelor electronice. Din contră, livrare electronică este mai limitată. Se presupune că produsul final este "digitizat" sau "scanat".

Un număr de servicii poate fi, într-adevăr în format electronic (servicii financiare, consultanță …), dar de cele mai multe ori bunurile trebuie să facă obiectul unei livrări fizice. Pentru aceste bunuri, conceptul de e-commerce este redus la primele două etape și este, prin urmare, nu foarte diferit de vânzarea la distanță.

Comerțul electronic oferă oportunități fără precedent atât pentru țările în curs de dezvoltare și cât și pentru cele dezvoltate. Pe termen scurt, câștigurile sunt susceptibile de a fi concentrate în țările dezvoltate, dar pe termen lung, țările în curs de dezvoltare ar putea avea mai multe beneficii. Pe termen scurt, țările în curs de dezvoltare nu pot profita pe deplin de e-comert, din cauza absenței infrastructurii necesare. Pe termen lung, ele pot sări peste unele etape despre dezvoltarea tehnologiei informației prin care țările dezvoltate le-au parcurs deja.

Avansarea tehnologiei în afaceri internaționale a ajutat milioane de oameni din întreaga lume, care folosesc internetul pentru a face orice, de la cercetare la achiziționarea de produse on-line. Internetul afectează profund aproape toate afacerile. Diferitele utilizări ale internetului de către entități de afaceri includ abilitatea de a face publicitate, a genera, sau a îndeplini funcții de afaceri regulate. Prin urmare, multe firme utilizează internetul pentru multe dintre activitățile lor. Unul dintre punctele majore de impact pentru e-commerce este de a intensifica concurența și consumatorii în producerea beneficiilor, prețuri mai mici și mult mai multe opțiuni.

Comerțul electronic poate deasemenea să creeze și să distrugă locuri de muncă direct și indirect. Noi locuri de muncă vor fi generate în sectorul tehnologiei informației și al comunicațiilor, în timp ce stabilirea de locuri de muncă indirecte pot apărea.

Tipuri de comerț electronic

Pentru a identifica numeroasele forme ale comerțului electronic trebuie să specificăm faptul că acesta are loc între trei entități: consumatori, firme și guvern. Cele mai întâlnite și cunoscute forme sunt:

Business to Consumer ( B2C)

Business to Business ( B2B).

Pe lângă acestea mai pot fi amintite următoarele:

Consumer to Consumer (C2C),

Consumer to Business (C2B),

Business to Employee (B2E),

Business to Government ( B2G),

Government to Consumer (G2C).

Business to Business este un tip de tranzacție comercială care există între companii, cum ar fi cele care implica un producător și un comerciant cu ridicată sau un angrosist și un comerciant cu amănuntul. B2B se referă la afaceri care au loc între organizații mai degrabă decât între o societate și consumatorii individuali.

Business to Consumer se referă la tranzacția ce are loc între o organizație și o persoană fizică. Consumatorului i se oferă posibilitatea să comande bunuri sau servicii online. Persoana care are ca principal obiectiv vânzarea îi va prezenta clientului produsele pe care le comercializează folosind un catalog electronic, care mai este întâlnit și sub formă de e-catalog.

Consumatorii au un număr tot mai mare de oportunități de a se angaja în comerțul electronic unul cu celălalt. Consumer to Consumer diferă de modelul B2B și B2C deoarece persoanele implicate în acest tip de e-commerce interacționează în mod direct. Dacă ați cumpărat vreodată sau vândut un articol de pe eBay.com înseamnă că ați participat la această formă de comerț electronic.

Clientul care achiziționează produse pe internet se numește cyberconsumator. E-comertul nu se limitează doar la vânzările on-line, ci include deasemenea:

Sfaturi oferite utilizatorilor

Furnizarea unui catalog electronic

O hartă a mass-mediei;

Gestionarea în timp real a disponibilității produselor în stoc

Plata online

Monitorizarea livrararii

Servicii de post-vânzare

În unele cazuri, comerțul electronic permite un nivel ridicat de personalizare a produselor, mai ales în cazul în care site-ul de e-commerce este cuplat cu sistemul de producție al companiei (de exemplu cărți de vizită, articole personalizate, cum ar fi tricouri, cani , capace, etc.).

În cele din urmă, pentru servicii și produse electronice (fișiere MP3, software, cărți electronice, etc.), e-commerce permite cumpărarea într-un timp foarte scurt sau instantanee.

Cele mai multe site-uri de e-commerce sunt magazine online, inclusiv cel puțin următoarele elemente la nivelul front-office:

Un catalog electronic, prezentând toate produsele disponibile pentru vânzare, prețul lor și, uneori, disponibilitatea acestora (produsul în stoc sau numărul de zile înainte de livrare);

Un motor de căutare pentru a găsi cu ușurință un produs folosind criterii de căutare (de brand, gama de preț, de cuvinte cheie, …);

Un sistem de caddy virtual (numit uneori coș virtual): Aceasta este inima sistemului de e-commerce. Caddy virtuale ține evidența achizițiilor clienților din întreaga cantitate carierei sale și de schimbare pentru fiecare trimitere;

Securizarea platilor online (contabilitate) este adesea asigurată de o terță parte de încredere (o bancă), prin intermediul unei tranzacții sigure;

Un sistem de urmărire pentru a monitoriza procesul de procesare a comenzilor și, uneori, de a obține unele informații cu privire la gestionarea pachetului de către transportator.

Un sistem de back office pentru front office oferă posibilitatea comerciantului de a organiza on-line sau, modifica prețurile, adăuga sau elimina referirile la produse precum administra și de a gestiona comenzile clienților.

Disponibilitatea rețetelor medicale, inginerie și servicii de arhitectură, învățământ la distanță și costurile reduse ale tranzacțiilor pot conferi beneficii, chiar dacă țara nu exportă în momentul imediat plasării comenzii prin intermediul serviciilor de internet. Mai multe studii recente sugerează deasemenea stimularea utilizării internetului. Țările cu o mai mare vizibilitate în comerț, turism, sau locația geografică, cu lumea din afară, sunt mai susceptibile de a fi în tehnologii digitale avansate decât țările mai izolate. În mod similar, un studiu al OECD susține că țările deschise importurilor din economii cu venituri mari vor beneficia de diseminarea cunoștiințelor și, prin urmare, să fie mult mai probabil să adopte noi tehnologii. Deși volumul comerțului mondial a fluctuat între 2000 și 2010, a avut o situație pozitivă până în 2008. După 2008, a scăzut din cauza crizei financiare globale, însă apoi a început din nou să-și continue trendul ascendent.

Publicitatea pe internet este o funcție esențială a e-comertului. Între profesioniștii, publicitatea este organizată cu ajutorul contractelor care asigură vizibilitatea site-urilor comerciale. Dar vis-à-vis de consumator, merge prin tehnici mai mult sau mai puțin agresive pe site-urile, bannerele, link-urile comerciale numite de motoare de căutare, diferite ponturi, dar, de asemenea, de e-mailuri trimise ca spam sau "spam".

Reglementările pentru a lupta împotriva spam-ului este prevăzută prin două abordări: opt-in și opt-out. Abordarea opt-in, literal "alege" este destul de favorabile pentru protecția datelor cu caracter personal: se prevede că trimiterea de mesaje nu se poate face fără acordul prealabil al beneficiarilor. În mod specific, această abordare necesită prospectorilor să obțină, înainte de orice expediere, consimțământul utilizatorului de a primi anunțuri în inbox de e-mail. Titularul adresei ar trebui să aibă posibilitatea de a da sau de a refuza acordul bifând de exemplu o cutie spunând că doresc să primească informații de e-mail despre companie sau vânzare.

Uniunea Europeană a adoptat de Directiva 2002/58 / 12 iulie 2002, abordarea opt-in, care prezintă principiul de consimțământ prealabil. Transpunerea în dreptul francez se efectuează odată cu adoptarea Legii privind încrederea în economia digitală (RECL) 2004-575 din 21 iunie 2004. Abordarea opt-out, literalmente "opt contra" este destul de favorabil prospectorilor: permite trimiterea de mesaje tuturor celor care nu se opun. În mod specific, utilizatorul trebuie să își exprime opoziția față de prospector sau să se înregistreze pe un registru de opoziție (lista roșie a persoanelor care nu doresc să primească publicitate și mesaje comerciale).

Statele Unite ale Americii a adoptat abordarea opt-out printr-o lege specifică, numită CAN-Spam Act Act (Controlul Assault a pornografiei non-Solicitat și Actul de marketing), care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2004, dar inclusiv necesita spam pentru a identifica în mod clar, amenzi sau chiar închisoare (până la cinci ani).

Comerțul electronic în lume: unele numere.

Un studiu publicat în Ministerul francez al Economiei, Finanțelor și ocuparea forței de muncă:

În SUA, vânzările către persoanele fizice prin intermediul internetului (cu excepția rezervări de călătorie) depășit 100 miliarde dolari în 2006. În trimestrul IV 2006, vânzările pe internet s-au ridicat la 29,3 miliarde dolari, o creștere de 20% față de decembrie 2005. Aceasta reprezintă 3% din vânzările cu amănuntul la sfârșitul anului 2006. Anterior, vânzările de e-commerce B la C (business to consumer) a fost majorat de la 69 miliarde de euro în 2004 la 86 miliarde dolari în 2005. Dincolo de comerțul cu amănuntul efectuat prin mijloace electronice, în curs de dezvoltare, de asemenea, electronic tranzacțiile de afaceri B la C sub companii de servicii (rezervări de călătorie, editare, media, IT și software, etc.), care sunt măsurate în alt mod. Acestea au reprezentat o cifră de afaceri de aproximativ 50 miliarde dolari în 2003.

În UE, procentul de europeni (nu Internet) peste șaisprezece ani, care a controlat produsele sau serviciile pe internet în scopuri personale în ultimele trei luni este de 23 % la începutul anului 2006. Proporția francez în aceeași cauză a ajuns la 19%, cu mult în urma suedezii (39%), germani (38%), britanici (38%) și Țările de Jos (36%). Ei preced spaniolii (10%) și Italia (5%).

Potrivit Ministerului Industriei, SESSI (studii și statistici industriale service).

2.2 Modalități de plată în comerțul electronic

Modalitățile de plată on-line:

Cărți ATM sau cărți de debit – mai sunt cunoscute și sub forma “ Ec cards” și sunt destul de folosite în Europa. Principalul avantaj pe care îl are un utilizator de astfel de cărți ,spre deosebire de cecurile obișnuite, consta într-un cost mai mic în efectuarea de tranzacții.

Carte de credit – este considerată una dintre cele mai utilizate metode la nivel internațional. Clientului i se solicita completarea online a unor câmpuri cu informații despre cartea de credit pe care o deține.

Cecuri electronice – îndeplinesc același rol ca și cecurile utilizate în comerțul tradițional, adică cele pe suport de hârtie.

Debitarea electronică ( e Charge) – reprezintă un mijloc de a efectua o plată online în care cumpărătorul are posibilitatea să introducă valoarea achiziției în factura personală de plată a convorbirilor telefonice. Această metodă era utilizată doar în America și în Canada.

Portofelul digital – este utilizat ca un portofel autentic în momentul tranzacției realizate pe cale electronică.

Numeralul digital – ambii participanți la realizarea unei tranzacții online, atât clientul cât și comerciantul, trebuie să aibă un cont bancar, astfel încât coordonarea și transferul de numerar se va face de către bancă. Sumele strânse în conturile curente sunt transformate în numerar digital și apoi sunt transmise în “ portofel” unde vor fi păstrate.

2.3 Comerțul electronic în România

Consumatorul român pare să fi făcut o simpatie pentru cumpărăturile on-line prin intermediul internetului . În timp ce anul trecut studiile au arătat un grad de utilizare redus, în acest an datele s-au schimbat complet . Primul lot de utilizatori de Internet din România face achiziții de pe site-uri în timpul săptămânii de lucru la locurile lor de muncă . Plățile online efectuate de romani, rămâne: oferte turistice, achizițiile de îmbrăcăminte – încălțăminte – accesorii de modă și mai nou plată facturilor și a altor servicii. Printre orașele cu cei mai mulții utilizatori , se regăsesc București, urmat de Cluj – Napoca și Timișoara .

Din punct de vedere statistic, conform raportului Online Landscape : South East Europe realizat de Gemius, doar 54% dintre români au acces la internet, comparativ cu Cehia unde rata de penetrare este de 96% sau Estonia unde este de 85%.

Cu toate acestea, site-urile de e-comert și cele informative au câștigat teren în interesul romanilor internauți. În top site-uri de comerț electronic se încadrează: olx.ro, emag.ro, anunțul.ro, mediafax.ro etc.

Similar Posts

  • Leadership Ul ÎN Societatea Contemporană

    CUPRINS INTRODUCERE………………………………………………………………………………….pag. 3 1. CAP. I – PUTERE, AUTORITATE ȘI INFLUENȚĂ………………………………..pag. 4 Conceptul de leadership…………………………………………………………………………pag. 4 1.2. Participare și control……………………………………………………………………………..pag. 5 1.3. Niveluri de leadership……………………………………………………………………………pag. 6 2. CAP. II – LEADERSHIPUL – EXPRESIE A VIZIUNII ORGANIZAȚIONALE………………………………………………………….pag.16 2.1. Leadershipul este o expresie a valorilor………………………………………………..pag. 16 2.2. Leadershipul este generat de forme ale managementului excelenței……….pag. 17 2.3….

  • Impozitul pe Profit In Context European

    === 0e27364cac80bf5f3e26ee2f403358f01a103904_648606_1 === ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI Facultatea de Finante, Asigurări, Bănci și Burse de Valori Lucrare de licență cu titlul Impozitul pe profit în context european Coordonator științific: Conf.univ.dr. Nicoleta Vintilă Absolvent: București 2018 Cuprins Introducere 3 Capitolul I. Aspecte generale privind sistemul fiscal din România 4 1.1.Sistemul fiscal și componentele acestuia….

  • Strategii Manageriale de Dezvoltare a Afacerilor

    PLANUL LUCRĂRII Indicatii bibliografice………………………………………………………………………………………….pag 3 I. Definirea conceptului de strategie manageriala …………………………………………………………… 4 Etapele Procesului Decizional ………………………………………………………………………………….. 5 Etapele managementului strategic …………………………………………………………………………….. 6 Analiza situatiei curente ……………………………………………………………………………….. 6 Examinarea Perspectivelor ……………………………………………………………………………. 6 Stabilirea alternativelor strategice viitoare si compararea acestora …………………….. 7 Implementarea strategiei ………………………………………………………………………………. 7 Evaluarea si controlul strategiei …………………………………………………………………….. 7 II. Termeni cheie folositi…

  • Coeficientul Beta Si Problema Riscului In Investitiile Internationale

    LISTA TABELELOR ȘI A GRAFICELOR Tabel 1. Evolutia vanzarilor in perioada 2010-2012 32 Tabel 2. Evoluția vânzărilor în perioada 2010-2012 33 Tabel 3. Date financiare 37 Tabel 4. Estimarea coeficientului beta 39 Tabel 5. Rata asteptata a rentabilitatii 40 Figura 1. Ciclul de viață a produsului 8 Figura 2. Clasificarea riscurilor după Sullivan 16 Figure…

  • Responsabilitate Sociala la Societatea S.c. Selgros Cash & Carry S.r.l

    CUPRINS INTRODUCERE CAPITOLUL 1ASPECTE DE BAZA PRIVIND RESPONSABILITATEA SOCIALA CORPORATISTA 1.1.Definirea responsabilității sociale corporative 1.2.Dimensiunile responsabilității sociale corporative 1.3.Factorii care influențează responsabilitatea socială a companiilor CAPITOLUL 2Integrarea responsabilitatii sociale in strategia manageriala a organizatiei 2.1.Integrarea CSR- un proces de ameliorare continuă 2.2. Rolul echipei manageriale în procesul de integrare a responsabilității sociale 2.3. Instrumentele managementului…

  • Turismul Intern

    Cuprins Introducere Elementele Cadrului General Capitolul 1 Principalele orase 1.1 Cairo 1.2 Alexandria 1.3 Luxor 1.4 Port Said cap 2 Turismul din egipt 2.1 Activitatile de marketing ,Dezvoltarea turismului: 2.2 atractiile turistice cap 3 Principalele atracti turistice 3.1 Turismul istoric 3.2Turismul medical 3.3 Turismul religios 3.3 turismul ecologic 34. turismult de festivaluri 3.5 turismult de…