Conceperea Si Evaluarea Performantelor Economico Financiare a Proiectului de Investiitii la S.c. Fresh Legume S.r.l

PAGE

Introducere……………………………………………………………………………………………………………………3

CAPITOLUL 1 : Producția de legume la nivel național și european ………………………….

Situația producției legumicole în România

Situația producției legumicole în Europa

Perspective privind activate agricolă

CAPITOLUL 2 : PREZENTAREA PROIECTULUI DE INVESTIȚII si necesitatea

2.1 Situația actuală a zonei ……………………………………………………………

2.2 Amplasament………………………………………………

2.3 Domeniul de activitate

2.4 Date privind terenul………………………………………………………………

2.4.1 Situația juridică………………………………………………………….

2.4.2 Situația utilităților și a căilor de acces…………………………………

2.4.3 Suprafața construită…………………………………………………….

2.5 Necesitate si oportunitate

2.6 Obiectivele și scopul proiectului………………………………………………….

2.7 Obiective specifice………………………………………………………………….

2.7 Procesul de producție …………………………………………………………………

CAPITOLUL 3 : DETERMINAREA CHELTUIELOLOR ȘI A VENITURILOR

3.1 Cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului………………………………..

3.2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare………………………………

3.3 Cheltuieli pentru proiectare și asistență…………………………………………..

3.4 Cheltuieli pentru investiția de bază………………………………………………

3.5 Alte cheltuieli…………………………………………………………………….

3.7 Sursa de finanțare

3.6 Estimarea veniturilor și a cheltuielilor pe perioada de exploatare a investiției……

3.6.1 Structura cheltuielilor anuale……………………………………………

3.6.2 Structura veniturilor anuale……………………………………………

CAPITOLUL 4 : EVALUAREA PERFORMANȚEI ECONOMICO-FINANCIARE A PROIECTULUI DE INVESTIȚII………………………………………………………..

CAPITOLUL 5 : CONCLUZII ȘI PROPUNERI………………………………………….

ANEXE……………………………………………………………………………………….

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………….

WEBGRAFIE………………………………………………………………………………

INTRODUCERE

Progresul unei societăți depinde de eficiența cu car folosește resursele pe care le are la dispoziție fie ele umane, naturale sau financiare iar în condițiile în care creșterea populației este o realitate nevoia de a satisface nevoile de consum crește iar principala ramură care poate satisface acesta nevoie este agricultura. Încă de la început cultivarea pământului pentru a crește plante a fost ocupația care asigură majoritatea parte a alimentelor.

Toate țările din lume acordă importanță mare agriculturii deoarece ea este vitală pentru viața socială totodată sa arătat prin studii că în lumea contemporană țările dezvoltate sunt cele mai mari producătoare și exportatoare de produse agricole. Iar eficiența este acel element care ne permite în majoritatea cazurilor ca din resursele naturale, de bani sau muncă să obținem o cantitate cât mai mare de servici și materiale .

Abordarea termenului de eficiență economică a avut loc cu peste o sută de ani în urmă încă de la început economia a fost ocupată cu identificarea unor principii de creșterea a eficienței economice. Iar în literatura economică noțiunea de eficiență economică și-a făcut apariția în secolul XX în urma utilizării matematicii în analiza economică. În urma unei abordări sistematice eficiența economică constituie doar o formă generală din eficiență deoarece ea poate fi considerată o verigă importantă care leagă alte forme ale eficienței precum eficiența tehnică și socială. Astfel eficiența economică arată calitatea proceselor economice de a cauza efecte economice și financiare cu un efort minim , ea constituind nu doar o calitate a proceselor economice ci și o categorie complexă care pune într-un raport cauzal efortul economic depus și consecințele pe care le are corespunzătoare.

Deci în general eficiența nu este decât o calitate sau însușire pe care o poate deține un bun pentru satisfacerea cerinței unui utilizator, iar pentru agricultură eficiența economică constă în exprimarea gradului de utilizare a fondului funciar a forței de muncă, a recuperării investițiilor alocate sau pentru mijloacele de producție. În agricultură eficiența economică se poate exprima atât la nivel microeconomic cât și macroeconomic iar pentru acest lucru este util îmbinarea intereselor economiei naționale cu cele ale producătorilor ca activitatea de agricultură să fie eficientă.

Ca urmare activitatea economică care se desfășoară din agricultură ca să poată apreciată ar trebui: să se concretizeze în bunuri materiale care vor satisface nevoile sociale, valoarea bunurilor să acopere cheltuielile de producție și activitatea economică să nu deterioreze echilibrul ecologic.

Prezenta lucrare numită ” Conceperea și evaluarea performanțelor economico-financiare a proiectului de investiți S.C Freshlegume S.R.L are ca scop evidențierea importanței legumelor în alimentația și producția lor pe piața din România a metodelor de conservare și posibilitatea exploatării acesteia. România are un potențial de dezvoltare important dar din păcătate acesta nu este folosit. Acest lucru este cauzat de probleme precum lipsa unor investiții majore în agricultură datorat mai mult nu din cauza lipsei de fonduri ci din dificultatea acesării acestora , litigii legat de proprietate și tehnologia precara precum și lipsa unor sisteme de irigații adecvate. Legumicultura având un rol important în dezvoltarea agriculturii iar cultivarea legumelor reprezintă o ramură importantă în economie. Scopul acestei licențe este de a studia eficența economică a producerii de legume și analiza efecienței economice a producerii legumicole.

PRODUCȚIA DE LEGUME LA NIVEL EUROPEAN ȘI NAȚIONAL

Situația actuală a producției legumicole în România

România se bucură de un potențial de dezvoltare important în industria agricolă dar care nu este încă folosit la capacitatea sa maximă. Având o suprafață totală de 238 mii de km2 și o populație de 21 de milioane de locuitorii , este ca mărime cel de-al doilea nou stat membru al Uniunii Europene , după Polonia.

Iar agricultura este în România una dintre cele mai importante ramuri ale economiei considerând că contribuția agriculturii, silviculturii și pisciculturii în formarea Produsului Intern Brut se situează în jurul valorii de 6% , iar în celelalte state membre ale Uniunii Europene la aproximativ 1,7%.

Iar din datele RGA din 2010 din cele 23,8 milioane de hectare care este suprafața teritorială a României , suprafața agricolă utilizată în exploatării agricole este de 13,3 milioane de hectare circa 55,9% din total , din care circa 8,3 milioane de hectare reprezintă teren arabil, cea ce face ca raportul dintre suprafața agricolă a țării și numărul de locuitorii să fie în jur de 0,41 ha teren arabil , valoare superioară multor țări din Uniunea Europeană iar aproape dublă față de media europeană de 0,212 ha/locuitor. Iar din totalul suprafeței agricole 43.492,89 hectare sunt destinate producției de legume din care 33.483,53 de hectare producției în câmp, 7422,65 hectare producției de legume în grădini pentru comercializare iar restul de 2.586,71 de hectare în serii și solarii.

Producția de legume din România în anul 2010 a fost de 3863,6 de mii tone de legume pe o suprafață agricolă de 262,7 mii de hectare, în anul 2011 a crescut la 4176,3 mii tone pe o suprafață de 263,4 mii hectare, în anul 2012 producția a scăzut cu 641 de mii ajungând la 3535,3 mii tone iar suprafața a scăzut și ea la 258,9 mii hectare, în anul 2013 producția a fost de 3961 mii tone iar suprafața agricolă a fost de 259 mii hectare , în anul 2014 producția a scăzut fața de anul precedent la 3807 mii tone iar suprafața a scăzut și ea la 239 mii hectare.

Sursa : INS –Anuarul statistic al României 2007-2013

Evoluția suprafețelor și a producțiilor la principalele specii legumicole a fost astfel :

Sursa : INS –Anuarul statistic al României 2007-2013

Așa cum se observă din tabelele de mai sus evoluția suprafeței și a producție de legume este puțin îngrijătoare având în vedere instabilitatea de care dă dovadă . Acest lucru a afectat atât consumul intern cât și exportul.

Consumul de legume conform unui studiu realizat arată că peste 95% dintre respondenții consumă legume proaspete cel puțin odată pe săptămână dintre care 36,5% le consumă zilnic iar 47,6% de 2,-3 ori pe săptămână și 11,1 % o dată pe săptămână. De asemenea există tendința ca persoanele în vârstă să consume mai frecvent decât cele tinere. De asemenea consumul de legume este mai frecvent în rândul femeilor decât cel al bărbaților care consumă mai rar legume. Legume proaspete cele mai consumate de respondenții sunt :cartofii 85,9%, morcovii 81,7%, ceapa verde 80%, salata verde 73,9%, ceapa uscată 73,6%, roșiile 73,6%, castraveții 71,6% și ridichile 64,2%. Pentru a consuma aceste alimente majoritatea persoanelor obișnuiesc să le cumpere. Majoritatea aleg să le cumpere dintr-un supermarket 81,6% , la piață pentru a le cumpără direct de la agricultori sau producătorii direcții 66,6% iar dintr-un magazin specializat 40,6%.

Sursele din care persoanele se aprovizionează cu legume este aceasta :

Sursele de achiziție ale legumelor proaspete :

Criteriile după care persoanele se ghidează în selectarea legumelor cumpărate este astfel :

Situația producției legumicole la nivel european

Pe plan european producția de legume la nivel european se situează astfel :

Sursa: EUROSTAT

Perspective privind activitatea agricolă

Obiectivele pe care România le are în vedere pentru o mai bună organizare a sectorului de fructe ș legume ar fi îmbunătățirea competitivității și a orientării pieței pentru obținerea unei producții durabile și competitive atât pe piața internă dar și pe cea externă, reducerea fluctuațiilor în venituri datorate crizelor care afectează piața dar și creșterea consumului de legume și fructe din cadrul comunității. Având la bază aceste obiective activitățile din cadrul programelor operaționale ar trebui să se orienteze spre priorități precum:

1.Creșterea competitivității produselor deoarece există un grad scăzut de cunoștințe privind marketing-ul fructelor și legumelor, se poate face prin programe de formare profesională de asemenea este nevoie de investiții în tehnologie care să determine o creștere de plus de valoare producției de legume și legume.

2. Optimizarea costurilor de producție , stabilizarea prețurilor de producție, planificarea producției și a ofertei

3. Promovarea pentru a încuraja desfacerea de fructe și legume

4. Prevenirea și gestionarea crizelor

5. Creșterea potențialului de producție

CAPITOLUL 2 : PREZENTAREA PROIECTULUI DE INVESTIȚII

2.1 Situația actuală a zonei și a resurselor

Obiectivul general al proiectului este înființarea și creșterea productivității sectorului agricol printr-o mai bună utilizare a resurselor umane și a factorilor de producție precum și îndeplinirea standardelor naționale și standardelor comunitare.

Județul Călărași este compus din 2 municipii , 3 orașe și 50 de comune el este situat în sud-estul României, pe cursul Dunării și al brațului Borcea, județul Călărași se învecinează șa nord cu județul Ialomița, la est cu Constanța, la vest cu județul Giurgiu și județul Ilfov și la sud Bulgaria. Are o suprafață de 5088 KM2 , reprezentând 2,1% din suprafața României el fiind al 28 județ ca mărime din România

Relieful județului este predominant câmpia, luncile și bălțile. Relieful este dominat de câmpie care se împarte în patru regiuni: Câmpia Bărăganului, Câmpia Vlăsiei, Câmpia Burnazului și Lunca Dunării.

Clima este temperat continentală cu regim omogen, ca urmare a uniformității reliefului de câmpie, caracterizat prin veri foarte calde și ieri relativ reci iar în partea sudică se individualizează climatul specific al Luncii Dunării. Rețeaua hidrografică se compune din două bazine hidrografice cel al Dunării și al Argeșului.

Principala bogăție naturală o constituie terenurile agricole care ocupă cca. 84 % din suprafața județului. Solurile, constituite în cea mai mare parte din diferite tipuri de cernoziomuri și din soluri aluvionale, au o fertilitate ridicată, ceea ce permite practicarea pe scară largă a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al producției vegetale.

Populația conform recensământului populației și locuitorilor din 2011 este de 320.302 din care 40% locuiește în mediul urban iar restul de 60% în mediul rural. Forța de muncă a județului este astfel desfășurată: -mii-

SURSA: Cercetare statistică privind costul forței de muncă

La sfârșitul anului 2013 fondul funciar se prezenta astfel din totalul de 508.785 de hectare 428.883 de hectare sunt terenuri agricole restul fiind neagricole . -Hectare-

Sursa : INS

Județul Călărași este un județ de câmpie deci principala activitate economică a județului este agricultura. Circa două treimi din producția agricolă a județului o reprezintă aportul sectorului vegetal. Producția vegetală este orientată cu precădere spre culturile de cereale boabe, plante uleioase și plante de nutreț. În județul Călărași există un adevărat centru al cercetării agricole românești – Institutul de Cercetări pentru Cereale și Plante Tehnice Fundulea – care a realizat de-a lungul anilor sute de soiuri de hibrizi de cereale, plante tehnice furajere cu calități productive superioare. Pe lângă acesta își îndeplinesc activitatea de cercetare încă două unități de profil: Stațiunea de Cercetări pentru Plante Medicinale și Aromatice Fundulea și Stațiunea de Cercetări pentru Culturi Irigate Mărculești.

Industria județului este profilată, în cea mai mare parte, pe activități prelucrătoare. Sunt prezente ramuri ale industriei alimentare, industriei confecțiilor din textile, industriei celulozei, hârtiei și cartonului, industriei materialelor de construcții, construcțiilor navale, metalurgice, construcțiilor metalice. În cadrul industriei prelucrătoare ponderea este deținută de industria alimentară,. Urmează, în ordine, industria confecțiilor textile ,industria celulozei și hârtiei, industria materialelor de construcții, industria chimică și industria metalurgică .

Evoluția terenurilor agricole pentru producția vegetală realizată în perioada 2010 – 2013 la nivelul județului este prezentată în tabelul de mai jos.

-ha-

Sursa : INSSE –Direcția Județeană de Statistică Călărași

Producția agricolă vegetală la principalele culturi , în județul Călărași pentru anii 2009-2013 este următoarea: -tone-

SURSA: INSSE Călărași

2.2 Încadrarea investiției în politicile de investiții ale județului

Conform Planului de Dezvoltare a regiunii in care este încadrat Județul Călărași resursele umane sunt supuse acțiunii unor factori cum ar fi tranziție, privatizare, șomaj, schimbări asupra cerințelor profesionale. Procentul de îmbătrânire demografica este constant, iar sporul natural al populației negativ..

Cadrul economic al regiunii este influențat de existenta unor probleme socio-economice majore datorita următoarelor aspecte:

existenta unor sectoare industriale reprezentative si tradiționale aflate in declin la nivelul fiecărui județ;

structurarea economiei preponderent pe industrie in județele din nord si pe agricultura in cele din sud-est;

concurenta mare a sectoarelor economice in mediul urban.

Datorita resurselor din Regiunea Sud, se apreciază ca exista un potențial de relansare economica bazat pe: structuri funcționale in agricultura bazate pe valorificarea resurselor din teritoriu, extinderea sectorului privat in toate sectoarele economiei regiunii, cu aport mărit in ceea ce privește producția. Prin înființarea unei sere legumicole este susținută prin masuri concrete dezvoltarea sectorului privat, pentru a se evita riscul ca zona sa rămână in urma din punct de vedere al dezvoltării.

Proiectul răspunde necesității de susținere a unei economii de piața funcționale, compatibile cu principiile, normele si mecanismele Uniunii Europene si bazata pe proprietate privata.

Folosind forma de finanțare prin PNDR care ajută tinerii fermierii la stabilirea pentru prima dată a unei exploatații agricole dar și investițiile pentru creșterea competitivității exploatațiilor agricole prin dotarea cu utilaje și echipamente performate în raport cu structura agricolă care este prezentă dar și pentru investițiile necesare pentru modernizarea fermei și îmbunătățirea calității activelor fixe ale fermelor fermierii beneficiază de fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene .

Aceste fonduri ajută la îndeplinirea obiectivelor propuse precum:

creșterea numărului de tineri fermieri care încep prima dată o activitate agricolă

îmbunătățirea performanțelor exploatațiilor agricole prin creșterea competitivități activităților dar și a diversificării producției dar și a calității acesteia

restructurarea exploatațiilor mici și transformarea lor în exploatații comerciale

îmbunătățirea managementului și creșterea competitivități sectorului agricol

. 2.3 Domeniul de activitate

Proiectul de investiții S.C Feshlegume S.R.L este clasificat în funcție de domeniul de activitate, conform CAEN (Clasificarea activităților din Economia Națională din România) emis de INS (Institutul Național de Statistică) și intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2008 prin Ordin nr. 337 din 20 aprilie 2007, privind actualizarea clasificării activităților din economia națională.

Clasificarea CAEN a proiectului:

3.3 Amplasament

Terenul pe care va fi construită sera necesară pentru activitatea obiectivului de activitate respectiv spațiile de depozitare are o suprafață de 2.000 de metri pătrați și este localizat în comuna Tămădău Mare.

Terenul nu prezinta fenomene fizico-mecanice active, alunecări de teren, eroziuni. Conform STAS 6054/1977 si studiului geo întocmit, adâncimea minima de fundare este de -2,00 m de la cota terenului sistematizat.

3.4 Date privind terenul

3.4.1 Situația juridică

Terenul cu o suprafață totală de 3000 m2 este în proprietate privată și urmează a fi obținut în urma unui contract de vânzare-cumpărare a 2000 de m2 din totalul suprafeței deținute de proprietari

3.4.2 Situația utilităților și a căilor de acces

Terenul ce urmează a fi achiziționat nu dispune de utilități, acestea din urmă fiind propuse în cheltuielile proiectului privind racordarea la sistemul public de utilități (energie electrică și gaze). Apa necesară irigării serei se va obține dintr-un puț forat. Distanța de la sursă la seră va fi de 30 m și se va folosi țeavă din propilenă cu diametrul de 2 țoli Căile de acces principale în zonă este DN3 și A2 . Iar accesul se va face prin drum sătesc.

3.4.3 Suprafața construită

Structura constructiva: fundații izolate din beton armat, cadre, pane, stâlpi de otel laminat galvanizat. Invelitoare din polietilena dubla (2PE). Clădirea din prezentul proiect are regimul de înălțime P și se va construi pe o suprafață de 1400 de m2. Încălzirea se realizează cu o centrala termica de tipul A 250 ce asigura o temperatură de 30 grade Celsius. Puterea nominala este de 250.000 kcal/h. Este prevăzută cu cos metalic. Agentul termic este distribuit cu conducte din polietilena cu diametre cuprinse intre 20-50 mm. Alimentarea cu energie electrica se va face din rețeaua electrica de joasa tensiune a furnizorului S.C. ELECTRICA S.A. care va întocmi si executa proiectul de alimentare cu energie electrica.

3.4.4 Avize și acorduri

Certificat de urbanism eliberat de primărie

Notificare eliberată de Direcția Sanitară Veterinară

Notificare eliberată de Direcția de Sănătate Publică

Decizia etapei de încadrare eliberată de Agenția pentru Protecția Mediului

3.5 Necesitate si oportunitate

Necesitatea investiției pleacă de la simplul fapt că legumele constituie un aliment esențial în hrana oricărei persoane, datorită însușirilor nutritive pe care le conțin. O particularitate a legumelor constă în faptul că ele pot fi utilizate în alimentație ca atare, precum și în diferite preparate culinare sau sub formă conservată. Putem spune că nu există mediu în care legumele să nu facă parte în diferite proporții.

Oportunitatea este dată de programul PNDR car vine în întâmpine tinerilor fermieri cu submăsura 6.1 ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” care încurajează tineri la deschiderea unei mici afaceri agricole prin folosirea unor fonduri nerambursabile care va avea ca rezultat o rentabilitate a capitalului propriu investit mai mare și o durată de recuperare a investiției mai scurtă decât în cazul în care proiectul de investiție ar fi realizat integral din sursele proprii.

3.6 Obiectivele și scopul proiectului

Obiectivul general ol proiectului îl creșterea completivității sectorului agricol printr-o mai bună utilizare a resurselor umane și a factorilor de producție precum și îndeplinirea standardelor naționale și standardelor comunitare. Obiectivele urmărite sunt :

Modernizarea tehnologiilor de cultura si reducerea costurilor de producție

Diversificarea producției și îmbunătățirea calității produselor legumicole romanești

Reducerea pierderilor de producție și creșterea eficienței serei legumicole

Creșterea veniturilor în cadrul sectorului de activitate

3.7 Obiective specifice

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

înființare sera legumicola conform normelor tehnologice europene reducând costurile de producție;

diversificarea producției si îmbunătățirea calității produselor legumicole romanești;

reducerea pierderilor de producție si creșterea eficientei serei legumicole;

valorificarea potențialului agricol zonal;

protejarea, conservarea si îmbunătățirea mediului înconjurător natural, asigurarea refacerii si conservarea calității solului;

stimularea concurentei.

Adaptarea exploatațiilor la standardele comunitare

Creșterea veniturilor exploatației agricole

3.8 Procesul de producție

Principalele faze tehnologice pentru obținerea culturii este următoarea :

Asigurarea materialului biologic (răsad)

Materialul biologic va fi achiziționat de la diverși furnizori

Pregătirea pentru plantare

Pregătirea spațiului de cultură prin dezinfectarea solului și a construcției și fertilizarea de bază a solului și afânarea acestuia

Pregătirea răsadurilor

Înființarea culturilor

Lucrări de îngrijire

Recoltarea și condiționarea

Sortarea

Ambalarea

CAPITOLUL 4 : DETERMINAREA CHELTUIELOLOR ȘI A VENITURILOR

4.1 Cheltuieli inițiale

Obținerea terenului pe care va fi amplasată sera se va face printr-un contract de vânzare cumpărare la un preț de

Structura cheltuielilor este aceasta :

4.7 Sursa de finanțare

Sursa de fințarea a proiectului este

4.6 Estimarea veniturilor și a cheltuielilor pe perioada de exploatare a investiției……

4.6.1 Structura cheltuielilor anuale……………………………………………

4.6.2 Structura veniturilor anuale…

CAPITOLUL 4 : EVALUAREA PERFORMANȚEI ECONOMICO-FINANCIARE A PROIECTULUI DE INVESTIȚII

Evaluarea performațelor economico-financiare ale proiectului de investiții se realizaează prin calculul unor indicatori de eficiență.