Comuna Schela – Studiu Geografic Argumentativ Pentru Politica de Dezvoltare Locala

Studiu geografic argumentativ pentru

politica de dezvoltare locală

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ȘI CADRUL NATURAL

I.1. Poziția geografică

I.2. Scurt istoric

I.3. Suprafață, limite, vecini

I.4. Caracteristicile reliefului

I.4.1. Substratul geologic

I.4.2. Relieful

I.5. Caracteristici climatice

I.6. Rețeaua hidrografică

I.7. Solurile

I.7.1 Învelișuri de soluri în raport cu condițiile naturale

I.7.2 Lista de soluri

I.7.3 Caracterizarea unităților de sol

I.7.4 Gruparea pe clase de pretabilitate la arabil

I.8. Vegetația și fauna

CAPITOLUL II. POPULAȚIA ȘI AȘEZĂRILE UMANE

II.1. Evoluția numerică și dinamica populației

II.2. Structura populației

II.3. Satele componente

II.4. Elemente de geografie socială și culturală

CAPITOUL III. ECONOMIA

III.1. Caracteristici economice generale

III.2. Resursele solului și subsolului

III.3. Industria – agenți economici

III.4. Agricultura

III.5. Căile de comunicație și transporturile

III.6. Turismul

CAPITOLUL IV. ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ ȘI CALITATEA VIEȚII

IV.1. Gospodărirea apelor

IV.2. Alimentarea cu apă

IV.3. Canalizarea și epurarea apelor menajere uzate

IV.4. Alimentarea cu energie electrică

IV.5. Telecomunicațiile

IV.6. Alimentarea cu energie termică și gaze naturale

CAPITOLUL V. PROTECȚIA MEDIULUI

V.1. Calitatea solului

V.2. Calitatea aerului

V.3. Calitatea apei

V.4. Depozitarea deșeurilor

V.5. Protecția mediului

CAPITOLUL VI. PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE ȘI INVESTIȚII

VI.1. Investițiile financiare

VI.2. Studii de fundamentare

VI.3. Evoluție posibilă, priorități

VI.4. Optimizarea relațiilor în teritoriu

VI.5. Dezvoltarea activităților

VI.6. Evoluția populației

VI.7. Organizarea circulației

VI.8. Intravilan propus. Zonificare funcțională

VI.9. Măsuri în zonele cu riscuri naturale

VI.10. Dezvoltarea echipării edilitare

VI.11. Protecția mediului

CAPITOLUL VII. CONCLUZII ÎN URMA ANALIZEI SWOT

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

“Comuna Schela – studiu geografic argumentativ pentru política de dezvoltare locală” reprezintă o lucrare realizată în scopul susținerii examenului de absolvire al specializării “Geografia turismului” din cadrul Facultății de Științe Economice din Galați.

În timpul elaborării lucrării am fost îndrumată și sprijinită de doamna Conferențiar doctor universitar Violeta Pușcașu, căreia țin să-i aduc mulțumiri pentru timpul acordat și sfaturile utile, precum și de celelalte cadre didactice din cadrul specializării, cărora le mulțumesc pentru sprijinul acordat: domnului profesor Cătălin Iordăchescu pentru inițierea în ArcGIS, cursul oferindu-mi sprijinul teoretic pentru întocmirea hărților din prezenta lucrare și doamnei profesor Ionica Soare pentru partea de geografie umană. De asemenea, mulțumesc locuitorilor comunei Schela pentru bunăvoința acordată, mai ales domnului primar Iacov Barceanu, domnului vice-primar Maricel Petrea și doamnei Moisei Marinela.

S-a încercat descoperirea aspectelor actuale ale activităților economice și ale realităților sociale din această perioadă.

Utilizând numeroase date statistice, date bibliografice, materiale cartografice și fotografice și chiar simple păreri ale locuitorilor satelor componente ale comunei s-a ajuns la realizarea acestei lucrări.

Acest studiu al elementelor geografice fizice și economice al comunei Schela reliefează interdependența dintre cadrul natural și comunitatea umană de pe acest teritoriu și, de asemenea evoluția particulară a personalității teritoriului față de comunele vecine, care s-au confruntat cu condiții fizice, istorice și economice mai mult sau mai puțin asemănătoare.

Studiul are la bază cercetări pe teren, incursiuni de observare și cartare, precum și de fotografiere ce acoperă întreg teritoriul comunei. De un real ajutor a fost consultarea materialului bibliografic, enumerat în capitolul de bibliografie și care a completat numeroase pasaje rămase neclare în urma studiului de teren. Partea științifică este completată de hărți generale și speciale, grafice, tabele și fotografii, realizate în scopul înțelegerii mai exacte a textului, evidențierii trăsăturilor cadrului natural și uman.

Lucrarea oferă și o bogată colecție de date statistice referitoare la elementele hidrografice, soluri și mai ales la dinamica și structurile demografice ale populației și activitățile economice. Lucrarea se dorește a fi utilă celor interesați de aspectele geografice ale comunei Schela.

Scopul general al lucrării constă în prezentarea datelor sistematizate și analizate științific unor persoane interesate de caracteristicile teritoriului comunei.

Nu în ultimul rând doresc a aminti cititorilor că acest studiu este perfectibil și că se dorește a constitui un punct de plecare pentru viitoare studii mai complete și mai aprofundate.

CAPITOLUL I. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ȘI CADRUL NATURAL

I1. Poziția geografică

Comuna Schela se află in extremitatea sudică a județului Galati, în zona Câmpiei Covurlui, în partea de est a României aproape de locul în care râul Siret se varsă în Dunăre. Teritoriul administrativ al comunei se învecinează la est cu comuna Smârdan, la vest cu comuna Independența, la sud cu comuna Braniștea, la sud-est cu comuna Șendreni, iar la limita nord-vestică cu comuna Slobozia-Conachi. Conform actualei legi de organizare administrativ-teritorială, comuna e formată din 2 sate, Schela – reședință de comună, și Negrea – sat component, situate la o distanță aproximativă de 7 km unul de altul. Ambele sate sunt așezate de o parte si alta a pârâului Lozova. De la marginea sudică a satului Schela până la râul Siret sunt mai puțin de 10 kilometri.

Teritoriul comunei Schela se află situat, din punct de vedere fizico-geografic, în partea de est a României, în zona sudică a Podișului Moldovei. Mai exact, teritoriul comunei ocupă o parte a Podișului Covurlui fiind străbătută de pârâul Lozova. Partea cea mai sudică a Moldovei dintre Bârlad și Prut se constituie ca o subunitate geografică ale cărei particularități oferă posibilitatea încadrării sale atât la Podișul Moldovei, cât și la Câmpia Română. Bazându-mă pe unitatea teritoriului dintre Subcarpați și Prut, pe aspectele genetico-evolutive, al legăturilor sale din trecut și de astăzi, am considerat, ca și alți autori, că Podișul Covurlui se desfașoară începând de la văile adânci și asimetrice, cu direcție opusă, Jeravăț și Horincea, până la Galați. Valea Gerului și baza versanților de pe stânga Siretului și Dunării îl separă de Câmpia Română.

Din punctul de vedere al căilor de comunicație, comuna se află pe drumul județean care face legătura între Galați si Pechea, DJ251, fiind străbătută si de drumurile comunale : Dc42, Dc 42A, Dc43A.

Teritoriul se află în zona de influență economică a orașului Galați.

I2. Scurt istoric

Satele Schela și Negrea din Comuna Schela au fost atestate documentar aproape concomitent, la sfârșitul secolului 19. Deși vetrele satelor sunt învecinate (cam la 7 km. una de alta), ele s-au ridicat pe moșii care in 1860 aparțineau unor localități diferite. Schela s-a ridicat în partea de nord a fostului teritoriu al comunei Braniștea. Negrea s-a ridicat pe fostul teritoriu al comunei Tulucești, in extremitatea lui sud-vestică.

în iunie 1908, satul Lascăr Catargiu, care avea deja peste 200 de familii, s-a transformat în comună și și-a înființat propria lui Primărie. Noua comună a luat sub tutela ei și satul Negrea, în perioada 1908-1926. În 1964 comuna a primit denumirea actuală: Schela. O contribuție decisivă la dezvoltarea comunei Schela a avut-o așezarea ei favorabilă, pe artera rutieră centrală a județului Galați.

În 1887, așezarea din Negrea a fost înregistrată oficial în scriptele vremii sub denumirea de Costache Negri, dupa numele unui scriitor gălățean. Localitatea a purtat acest nume vreme de 45 ani. În 1932, Negrea a primit numele pe care-l poartă în prezent.

I3. Suprafață, limite, vecini

Suprafața comunei este de 4419 ha ceea ce reprezintă 0,99% din suprafața județului. De asemenea, alături de comuna Schela, în administrația județului Galați se mai află 2 municipii : Galați și Tecuci, 2 orașe : Târgu Bujor și Berești, 60 de comune și 184 sate.

Comunele vecine Schelei fac parte tot din județul Galați și sunt în număr de cinci: în nord-vest comuna Slobozia-Conachi, în vest comuna Independența, în sud-vest și sud comuna Braniștea, în sud-est comuna Șendreni și în est comuna Smârdan. Comuna Schela are 2 sate: Schela și Negrea situate la o distanța aproximativa de 7 kilometri unul fața de altul, ambele înșirate de o parte și de alta a pârâului Lozova.

I4. Caracteristicile reliefului

I4.1. Substratul geologic

Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei aparține de Platforma Covurlui care s-a format prin scufundarea părții nord-vestice a Orogenului Nord-Dobrogean, proces declanșat în Badenianul superior și continuat până în Sarmațian.

Platforma Covurlui este cuprinsă între Depresiunea Bârladului la nord, Platforma Moesică la vest și pânzele Măcin-Niculițel în sud.

Comuna Schela se află în Podișul Covurlui în fundamentul căruia se întâlnesc trei unități: masivul hercinic nord-dobrogean, depresiunea jurasică a Bârladului si depresiunea pericarpatică neogenă a Odobeștilor. Cele trei unități geologice sunt alcătuite dintr-o mare varietate de formațiuni, de vârste diferite. Fundamentul de origine nord-dobrogeană este compartimentat, secționat de falii ce se întretaie generând o structură în blocuri. În componența acestora s-au identificat șisturi cristaline, reprezentate prin gnaise și amfibolite străpunse de roci eruptive, formațiuni paleozoice, peste care se aștern depozite triasice constituite din conglomerate, calcare, dolomite, gresii și șisturi argiloase.

Cele mai vechi sunt cele ce aparțin proterozoicului superior, alcătuite din micașisturi, paragnaise și amfibolite, urmate de cele din paleozoic (carbonifer) reprezentate de șisturi argiloase, cuarțite și conglomerate. Peste acestea urmează formațiunile mezozoice, reprezentate prin triasic și jurasic și alcătuite din șisturi argiloase vișinii, gresii și anhidrite. Neozoicul este prezent prin eocen, miocen și pliocen și alcătuit în general din argile marnoase, marne, calcare și nisipuri. Urmează formațiunile cuaternare peste care s-a modelat relieful: pietrișuri, nisipuri, argile. Cuvertura întinsă de luturi loessoide a cărei grosime crește de la 5-15m în nord până la 30-70m în sud are importante implicații morfologice, bio-pedologice și chiar social-economice.

Câmpia Covurluiului are la bază un fundament cristalin înclinat de la vest la est, acoperit de o cuvertură formată din depozite neogene. Importante sunt depozitele cuaternare reprezentate prin depozitele loessoide. Textura acestor depozite variază de le grosieră la fină.

Cuvertura neogenă este depusă transgresiv și discordant peste fundamentul cristalin. Transgresiunea pliocenă s-a făcut lent, apele mării pătrunzând mai întâi în zonele de relief mai coborâte și treptat în zonele mai ridicate, până la completa acoperire a cristalinului. Astfel, s-au format depozite sedimentare cu grosimi mai mari în culoarele depresionare sau în paleovăi și cu grosimi mai mici în zonele de creastă. Datorită reliefului neregulat al fundamentului, stratele acoperitoare ale pliocenului iau forma unor domuri cu contururi neregulate, separate prin șei ce reprezintă vechi bazine de acumulare. Litologic, pliocenul este alcătuit dintr-o alternanță de nisipuri fine, neconsolidate sau parțial consolidate cu nisipuri marnoase, marne, marne nisipoase, argile și, mai rar, gresii calcaroase.

Comuna se află într-o zonă cu seismicitate ridicată – sensibilitate peste gradul 7 pe scara Richter – de-a lungul faliei Schela-Slobozia Conachi-Matca la nivelul fundamentului cristalin, fapt care a impus măsuri corespunzătoare în domeniul constucțiilor civile și industriale.

I4.2. Relieful

Condițiile naturale ale teritoriului județului Galați poartă, în peisaj, amprenta unor influențe datorate acelor entități geografice europene care se interferează pe pământul României. Influențele întinselor câmpii din estul Europei au înscris în peisajul județului o notă specifică, concretizată prin nuanțe de excesivitate a climei și prin elemente de stepă și silvostepă. Fragmentele de păduri dintre Siret și Bârlad, ca și cele din nordul județului, dintre Bârlad și Prut, sunt datorate influențelor vestice, ele fiind situate pe interfluvii, acolo unde sunt și cele mai mari altitudini din zonă.

În privința poziționării teritoriului comunei în unitatea majoră a Podișului Moldovei există păreri împărțite bazate pe diferite studii. Astfel, Mihai Ielenicz, Grigore Posea și Octavian Mândruț încadrează teritoriul comunei Schela în Câmpia Română în subunitatea Câmpia Covurluiului – câmpie de glacis erozivo-acumulativă dezvoltată la sud de Podișul Covurlui.

Conform Băcăuanu V. și Sficlea V. comuna Schela se află în Câmpia Covurlui – subunitate a Podișului Covurlui din unitatea majoră a Podișului Moldovei, în urma studiilor geologice efectuate în zonă.

Relieful, cercetat și amănunțit de V. Sficlea (1972), se prezintă ca o succesiune de culmi monoclinale, constituite din câmpuri interfluviale largi care coboară dinspre nord către sud. Procesele geomorfologice sunt deosebit de active, favorizate de substratul nisipos, de despăduririle masive din ultimele secole, utilizarea nerațională a terenurilor și accentuarea caracterului torențial al precipitațiilor.

În continuare voi analiza Comuna Schela ca fiind încadrată în Podișul Covurlui conform Studiului pedologic pentru fundamentarea proiectelor de sistematizare, organizare a teritoriului și dezvoltare a producției agricole – Comuna Schela, Județul Galați, realizat de Oficiul Județean pentru studii Pedologice și Agrochimice Galati în 1997.

Podișul Covurlui ocupă cea mai mare parte a teritoriului județului, fiind delimitat la nord de văile Horincea și Jeravăț, de valea Prutului la est și de valea Dunării și Câmpia Siretului la sud. Limita vestică este formată din valea Gerului, până în dreptul localității Valea Mărului, apoi de o linie ușor sinuoasă care întretaie văile pâraielor Corozel, Blăneasa; în continuare această linie merge pe cursul inferior al pârâului Bârzota până la confluența cu Bârladul și, în continuare, pe valea Bârladului. Podișul Covurlui este fragmentat în culmi și poduri prelungi separate de văi paralele.

În ceea ce privește fragmentarea medie a reliefului (km vale/km2), aceasta scade de la 2.07 km/km2 în nord, la 0.75 km/km2 în sud. Energia maximă a reliefului este de asemenea în scădere de la nord la sud: 150-200m în nord la 50-100m în sud.

Podișul Covurlui are două subunități: Colinele Covurluiului și Câmpia Covurluiului, separate de o linie sinuoasă între localitățile Valea Mărului și Tulucești. În coline domină relieful sculptural, iar în câmpie cel de acumulare.

Partea de sud a podișului – zonă în care se află încadrată comuna Schela – apare sub forma unei câmpii tabulare, de origine fluvio-lacustră, nefragmentată, acoperită cu depozite loessoide, dominând regiunile vecine, mai joase, cu terasele sale de 80-90 și 50-60m.

Procesele de modelare actuală a reliefului afectează importante domenii ale economiei, organizării și sistematizării teritoriului. În câmpia Covurluiului procesele actuale sunt mai puțin intense, întâlnindu-se spălări areolare, ravene și alunecări de teren. Alunecările antrenează de regulă depozitele pliocene și cuaternare.

Câmpia Covurlui se caracterizează printr-un relief de câmpuri largi și înclinate spre sud, ale căror altitudini coboară treptat de la 118,3m in dealul Slobozia-Conachi la 80m in dealul Bohotin (vest de sat Negrea) și 80,5m in movila săpată la est de satul Schela, iar în sud altitudinile ajungând la 50-60m. Ele reprezintă fragmente ale suprafeței fluvio-lacustre inițiale constituite din depozite loessoide groase. Densitatea rețelei de văi este in jur de 1km/km2, iar energia obișnuită a reliefului oscilează între 50-70m. Fragmentarea reliefului este dată de valea Lozovei, orientată nord-sud care primește ca afluenți pe stânga valea Topârneaga ce intră în satul Schela prin colțul nord-vestic, iar pe partea dreaptă valea Lozovița orientată NE-SV ce se varsă la circa 880-900m față de satul Schela în Valea Lozovei. Din nordul satului Negrea spre SV vine valea Negrea care străbate satul pe direcția NV și se varsă in valea Lozova care se varsă la rândul ei în râul Bârlădel și acesta in râul Siret. Tot pe partea dreaptă se găsește si valea Greaca ce pornește din dreptul satului Negrea. Aceste văi auxiliare au cursuri temporare in funcție de cantitatea de precipitații căzute și în funcție de apa de la irigații ce se acumulează de pe versanți.

Înclinarea generală a reliefului este spre sud, fapt pus in evidența și de orientarea rețelei fidrografice.

Toate văile anexe văii Lozovei sunt văi inguste , cu cursuri temporare de apă față de valea Lozovei care are lățimi variabile intre 300-500m și un curs permanent de apă. Văile sunt flancate de versanți care au înclinări și orientări diferite, expoziția pantei fiind intre 3 și 14 grade.

Acest relief fragmentat și cu înclinări și expoziții diferite a favorizat intensificarea procesului de eroziune de suprafață și chiar de adâncime. Concomitent, pe văi s-au acumulat materiale spălate de pe versanți constituind coluviunile.

Degradările de teren sunt reprezentate prin spălări care, uneori, au îndepărtat întreg învelișul de sol, ravinări puternice care pot genera chiar bad-lands-uri, surpări și alunecări mixte, în diferite stadii de evoluție. La gura pârâului Lozova aluviunile Siretului formeaza adevărate baraje naturale care împiedica scurgerea normala a apelor, contribuind astfel la formarea limanelor fluviatile.

Glacisurile de acumulare coluvială reprezintă forme secundare, suprapuse fondului geologic aluvio-proluvial, pliocen-cuaternar. Natura substratului și aspectul general de monoclin îndreptățesc folosirea termenului de ‚glacis’ pentru întreaga regiune care apare ca o subunitate de tranziție intre Podișul Moldovei și Campia Română.

O trăsătura geomorfologică comună pentru cele două localități Schela și Negrea este aceea că în fiecare din ele se disting trei zone caracteristice:

Zona de luncă care se dezvoltă asimetric pe ambele părți ale pârâurilor principale și care este de regulă îngustă; pe alocuri lunca servește ca pășune sau prezintă exces de umiditate cu vegetație caracteristică; lunca este sporadic acoperită cu construcții in partea de nord si sud a localității Schela; tot in partea de sud se găsesc si sonde pentru extracția țițeiului.

Zona de trecere de la luncă la câmpia înaltă se desfășoară pe ambele părți ale pârâurilor principale și este dens construită.

Zona câmpiei înalte se dezvoltă cu precădere in partea de vest a localității Negrea, iar in cadrul localității Schela la limitele de est și de vest. Terenul este acoperit de construcții individuale, pășuni, culturi de porumb și plantații de salcâmi; la limita estică a localității Schela s-a format o ravenă care este împădurită.

Localitatea Schela este străbătută în zona mediană de pârâul Lozova al cărui curs nu este regularizat, iar albia are adâncimi de 2-3m. Valea Lozova este acoperită de vegetație, arbuști și materiale antrenante(gunoaie). Este necesara curățirea și rectificarea albiei pentru a o scoate din incidența unor posibile inundații. Zona de luncă are lățimi cuprinse intre 25m in zona centrala, 250m in partea de nord și 400m în partea de sud. Zona de trecere de la luncă la câmpia înaltă prezintă cea mai mare dezvoltare (cuprinzând aproape întreaga localitate) cu cote variind între +15 și +20. Zona este bine acoperită cu construcții.

Câmpia înaltă se dezvoltă pe suprafețe reduse, la limitele de est și vest ale localității, cu cote ale terenului cuprinse între +20 și +60 pe versantul de est, corespunzând unei pante medii de 11% și +20 și +30 pe veersantul de vest, cu o pantă medie de 6%. Ravena existentă in partea estică, în afara localității Schela, este împădurită.

Localitatea Negrea este străbătută de pârâul Negrea, afluent al pârâului Lozova, a cărui albie nu este regularizată, dar care provoacă inundații. Zona de luncă se dezvoltă în lungul pârâului Negrea și are lățimi de 70-250m în partea de sud a localității. În zona de sud a luncii există suprafețe cu exces de umiditate. Peste valea Negrea s-a realizat o traversare din pământ fără tub de scurgere, apa acumulată provocând băltiri la suprafața terenului.

Zona de trecere dintre luncă și câmpia înaltă se dezvoltă până la cota +50 pe flancul de vest și +65 pe cel de est. Această suprafață reprezintă cea mai mare parte a zonei construite. Zona câmpiei înalte are cota maximă +70 și dezvoltare în partea de vest. Pantele terenului au valori de 8-10%, fiind o zona acoperită, în cea mai mare parte, de culturi de porumb, viță de vie și numai parțial de construcții. Nu au fost identificate fenomene fizico-geologice, precum ravenele, eroziunile și alunecările de teren.

În privința zonelor cu riscuri naturale se constată că relieful cu pante pronunțate a câmpiei înalte și natura pământului loessoid determină erodarea acestuia și antrenarea particulelor de pământ de către apele de precipitații. Datorită naturii prăfoase a terenului și a pantelor pronunțate, în cadrul localităților s-au format ravene și desprinderi de teren. Pe teritoriul comunei o suprafață de 169ha este afectată de degradarea solurilor dintre care 84ha reprezintă eroziune cu ravene, iar 85ha sunt soluri cu exces de umiditate.

Profilul geomorfologic între punctele extreme ale comunei Schela se desfășoară între 45˚34΄17.2” latitudine N și 27˚51΄59.6” longitudine E pe o distanță de 12.8 km înregistrând o diferență de nivel de 101 m (109.6m în nord și 8.4m în sud); se observă fragmentarea reliefului de văile Lozovei, Negrei și Valea Greaca.

Profilul V-E prin localitatea Negrea evidențiază o adâncime maximă a fragmentării de 44m, profilul fiind realizat pe 3.6km și înregistrând altitudinea maximă de 95m în partea estică a localității.

Profilul V-E prin satul Schela înregistrează o energie de relief de 62m, distanța analizată fiind de 3.4m. Teritoriul este fragmentat de pârâul Lozova în valea căruia este altitudinea minimă din zonă 14.3m.

I5. Caracteristici climatice

În ansamblul său, teritoriul județului Galați are o climă temperat-continentală cu ierni friguroase și veri călduroase și secetoase cu maximum de precipitații in luna iunie. Se înregistrează, însă, unele diferențe, nu prea mari, între părțile componente, în funcție de relief (în special altitudinea) și de orientarea rețelei hidrografice. Astfel, din ansamblul teritoriului se detașează partea sa de sud, cea mai joasă, alcătuită din cele trei văi cu lunci reunite și terase – Siret, Dunăre, Prut – în care valorile elementelor climatice sunt întotdeauna ceva mai mari decât în restul teritoriului.

Printre factorii genetici ai climei teritoriului Comunei Schela se numără:

Suprafața subiacentă-activă care constituie sursa principală a particularităților locale ale climei. Prin intermediul acestei suprafețe, energia radiantă solară este transformată în mod diferențiat în căldură, se realizează umezirea aerului, are loc transformarea maselor de aer. Suprafața comunei Schela este prezentată sub forma unor câmpuri largi și înclinate, fragmentate de văi înguste.

Radiația solară constituie principala sursă energetică a dezvoltării tuturor proceselor din natură. Radiația solară directă reprezintă componenta energetică principală a bilanțului radiativ și sursa cea mai importantă de căldură pentru suprafața terestră. Intensitatea radiației solare directe la suprafața Pamântului depinde de înălțimea Soarelui deasupra orizontului și de transparența aerului. Radiația solară pe teritoriul comunei Schela este cuprinsă între 117-125 kcal/cm2/ an, iar durata de strălucire a soarelui între 2000-2150 ore/an. Peste 60% din aceste cantități se înregistrează in intervalul mai-septembrie, fapt favorabil pentru culturi. În asemenea condiții temperatura media anuală oscilează de la nord la sud între 9ºC și 10.5ºC.

Circulația generală a atmosferei este cel mai dinamic dintre factorii genetici principali ai climei. Factorii de circulație ai climei – sistemele barice, masele de aer și fronturile atmosferice legate de acestea – evoluează și se deplasează în mod neîntrerupt, provocând perturbații în dezvoltarea proceselor și fenomenelor meteorologice caracteristice unei regiuni. Vânturile dominante în comuna Schela sunt cele din direcțiile nord și nord-est, viteza medie situându-se in jurul valorii de 3-4m/s. Anticiclonul Siberian domină în perioada rece a anului influențând patrunderea crivățului, iar anticiclonul subtropical Azoric determină advecția aerului cald și umed dinspre sud și sud-vest.

Caracteristicile elementelor climatice au următoarele particularități:

Temperatura medie anuală: această zonă îngustă este delimitată de izoterma anuală de 10˚ care intersectează teritoriul județului la sud de Umbrărești, trecând către sud-est pe la nord de confluența Siret-Bârlad, sud Ivești, nord Tudor Vladimirescu, sud Slobozia Conachi și Schela, nord Smârdan, apoi spre nord-est, pe la vest de Vânători, Tulucești, Frumușița și Foltești. Temperaturile medii anuale sunt mai mari în această parte sudică și mai mici în restul teritoriului. Cu toate acestea caracterul continental al climei județului este destul de accentuat așa cum reiese din amplitudinea temperaturilor medii lunare care insumează 25.7˚C, fapt explicabil de influența maselor de aer de nord-est.

În timpul anului cele mai coborâte valori medii lunare se înregistrează în ianuarie (-3.2ºC – izoterma de 3ºC a lunii ianuarie), iar cele mai ridicate in iulie (22.5ºC – izoterma de 22ºC a lunii iulie), rezultând amplitudini medii de peste 25ºC. Temperatura medie diurnă coboară sub 0ºC din prima jumătate a lunii decembrie până în ultima decadă a lunii februarie. Iernile sunt destul de aspre, cu o durată medie a intervalului de îngheț cuprins între 160-200 zile. Se înregistrează zile cu polei : 2-4 în medie anuală, chiciură: 6-10 zile, frecventă fiind și ceața, în medie 10 zile numai în lunile decembrie și ianuarie, bruma: 15 zile.

Tabel

Trebuie menționat faptul că trecerea de la sezonul cald la cel rece și invers se face brusc datorită invziilor maselor de aer cald din sud-vest care produc iarna dezgheț general și topirea stratului de zăpadă destul de brusc într-o perioadă relativ mică de timp.

Precipitațiile medii anuale oscilează între 440mm si 475mm, iar zilele cu ninsoare sunt de aproximativ 40-50/an. Cea mai mare cantitate de precipitații cade vara (cca 35%), iar cea mai redusă iarna. Aici se înregistrează cele mai scăzute valori din județ și din țară, acest fapt fiind un rezultat al influențelor estice continentale dar și o consecință a fonizării maselor de aer ce circulă dinspre vest și nord-vest.

Tabel

Cantitatea maximă căzută in 24 ore a fost de 122 mm la Schela pe 26.06.1935. Cantitatea de apă căzută nu este suficientă pentru o dezvoltare normală a plantelor cultivate, ivindu-se două perioade de secetă: una la începutul primăverii în lunile martie-aprilie și una în timpul și la sfârșitul verii în lunile iulie-august-septembrie-octombrie. A doua perioadă de secetă influențează negativ mai mult plantele cu perioadă de vegetație lungă și cele ce se seamănă toamna.

Umiditatea atmosferică este unul din elementele meteorologice care joacă un rol esențial în viața plantelor, condiționând în mare măsură procesul de transpirație al acestora. Indicele de ariditate după Emm de Martone este de 24 și este considerat bun pentru plante.

Din tabelul de mai jos se poate observa pe luni deficitul și excedentul de umiditate. Pentru perioada de deficit din martie-aprilie și iulie-august-septembrie-octombrie se impune ca executarea arăturilor să se facă cât mai adânc pentru ca apa din precipitațiile căzute înaintea perioadei amintite să se înmagazineze și să se păstreze ca rezervă pentru însămânțările din primăvară și toamnă. Oficiul Județean pentru Studii pedologice si agrochimice Galați recomandă ca arăturile de toamnă să fie lăsate negrăpate peste iarnă pentru ca zăpada căzută să nu fie spulberată. Plantele ce se vor cultiva vor fi plante cu perioadă de vegetație scurtă care să se recolteze inaintea perioadei de accentuare a deficitului de umiditate.

Tabel – Deficitul și excedentul de umiditate din comuna Schela in perioada 1896-1955.

Parametrii climatici pe baza cărora se determină perioadele de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice sunt data de apariție a primului îngheț (toamna/iarna) și cea de apariție a ultimului îngheț (primăvara). Utilizând seria climatică de referință (1961-1990) pentru comuna Schela, valorile acestor parametri climatici sunt:

Data de apariție a primului îngheț:

Valoare medie: 10 octombrie

Cel mai timpuriu : 14 septembrie

Cel mai târziu: 5 noiembrie

Data de apariție a ultimului îngheț:

Valoare medie: 26 aprilie

Cel mai timpuriu: 4 aprilie

Cel mai târziu: 23 mai.

Durata de strălucire a Soarelui are valori cuprinse intre 2000-2150 ore/an și este influențată de gradul de acoperire cu nori, înălțimea, forma și densitatea lor.

Regimul vântului este influențat de relief; direcția vântului este NE-SV, viteza medie fiind de 3-4 m/s.

Tabel

Pe teritoriul țării noastre se resimt anumite influențe climatice exterioare care dau anumite nuanțe tipurilor de climă. Comuna Schela se află în zona de interferență a climatului de ariditate cu cel de tranziție între climatul cu influențe submediteraneene și climatul de ariditate.

În primul sector se manifestă continentalismul termic, precipitațiile sunt reduse, există zile tropicale, secete și bate frecvent Crivățul. Cel de-al doilea sector se desfășoară înspre sud de primul, aici pătrunzând Austrul dinspre vest.

Regionarea climatică impune teritoriul comunei Schela în etajul climatului de câmpie accentuat care prezintă următoarele caracteristici: temperaturi medii anuale ridicate (10˚ și 11˚C), un continentalism termic ridicat (25-26˚C), precipitații reduse (sub 500mm/an), zile tropicale, Crivățul.

În privința regionării topoclimatice, în comuna Schela sunt prezente: topoclimatul colinar specific zonelor mai inalte decât restul regiunii cu variații mici de temperatură și precipitații; topoclimatul teraselor joase, al luncilor și topoclimatul rural – al vetrelor celor două sate.

I6. Rețeaua hidrografică

Teritoriul județului face parte din zonele secetoase ale țării – având în vedere cantitățile reduse de precipitații care alcătuiesc principala sursă de alimentare a rețelei hridrografice – și din teritoriile cu drenaj adânc – datorită structurii geologice și a reliefului.

Din punct de vedere hidrografic, comuna Schela aparține de bazinul hidrografic al râului Siret care-și adună apele din acest teritoriu prin Valea Lozovei și afluenții ei, ce au cursuri intermitente si semipermanente. Principala sursă de alimentare a rețelei hidrografice o constituie cantitățile reduse de precipitații și mai puțin alimentarea subterană.

Apele subterane sunt cantonate în roci poroase în nisipurile și argilele nisipoase din nord-estul Podișului Covurlui la adâncimi de 70-90m, calitatea acestora fiind relativ bună. Ele se întâlnesc însă și sub forma stratelor acvifere întinse și cu mare productivitate în nisipurile Câmpiei Covurluiului. Apele freatice din Podișul Covurlui se localizează în depozitele cuaternare alcătuite din nisipuri cu intercalații argiloase, pe alocuri sub forma de ape captive descendente. Interceptarea pânzelor freatice se realizează frecvent pe văi, prin puțuri. Pe interfluvii, mai ales pe cele sub formă de câmpuri, adâncimea apei freatice este de 10 până la 30 m. Sub raportul mineralizării, acestea conțin 0.6-1.0 g/l săruri, fiind potabile, cu toate că duritatea este de 15-25gg.

Pe valea Lozova adâncimea apei freatice variază între 2-10m, nivelul fiind mai ridicat în sezonul ploios, de unde unele soluri coluviale sunt foarte slab gleizate. (freatic umede).

Râurilor județului Galați le sunt proprii două moduri de alimentare, și anume: în ariile de nord predomină alimentarea pluvio-nivală în cadrul căreia 40-50% din ape provin din scurgerea de suprafață și doar 10-35% din alimentarea subterană; în partea de sud predomină alimentarea nivo-pluvială în cadrul căreia 40-60% din ape provin din scurgerea de suprafață și 10-35% din alimentarea subterană.

Lozova este un râu intermitent care alături de Călmățui, Mălina, Oarba și alte râuri intermitente de pe teritoriul județului ocupă o suprafață de 100km2, în timp ce celelalte râuri care sunt semipermanente ocupa circa 400km2 (Suhurlui, Covurlui, Geru etc.).

Bilanțul hidric este specific provinciilor est-europene, iar regimul hidric în Podișul Covurlui este strâns legat de cel climatic – de tip torențial, cu viituri de iarnă-primăvară și început de vară. În privința parametrilor hidrochimici se constată o mineralizare a apelor râurilor din Podișul Covurlui de 200 la 1000mg/l.

Rețeaua hidrografică este format din Pârâul Lozova (32km, 212km2) care traversează intravilanul comunei Schela pe direcția nord-sud și se varsă în balta (liman fluviatil) Lozova din Lunca Siretului,are un curs neregularizat, iar albia are adâncimi de 2-3m, pârâul Negrea (9km, 44km2) – afluent pe stânga Lozovei – care traversează satul Negrea tot pe direcția nord-sud și se varsă în pârâul Lozova, are curs neregularizat, provoacă inundații, și pârâul Greaca (10km, 19km2) care străbate teritoriul comunei de la nord-est la sud-vest, fiind tot afluent pe stânga al Lozovei.

Lacurile se dezvoltă în condițiile zonei cu umiditate deficitară, fiind cantonate mai ales în lunci, unde ocupă brațe părăsite sau gurile unor mici pâraie, transformate în limane. Aria Podișului Covurlui nu are condiții favorabile pentru formarea lacurilor de vale.

Insuficiența rezervelor de apă din Podișul și Câmpia Covurlui, fenomen caracteristic întregii regiuni cuprinse între Siret și Prut, în Moldova, nu poate fi compensată decât prin suplimentări de debite din Siret.

Lungimea totală a râurilor cadastrate pe teritoriul comunei Schela este de 14,953km.

Corpurile de apă de suprafață (râuri) de pe teritoriul comunei sunt:

Râul Lozova

Râul Negrea

Râul Greaca

Perimetrul total al lacurilor cadastrate pe teritoriul comunei Schela este de 4,073km.

Corpurile de apă de suprafață (lacuri) de pe teritoriul comunei sunt:

Lacul de baraj situat în bazinul Lozova

Lacul de acumulare Negrea din bazinul Negrea

Lacul de acumulare Schela din bazinul Lozova

Acumularea nepermanentă Schela are un baraj din pământ omogen cu lungimea de 472m, înălțimea de 9m, un volum total de 3mil.mc

Comuna Schela are rețea de apă potabilă (2km – deservește 30% din gospodării) și de canalizare (2km). Are stație de epurare (către emisarul pârâu Lozova) care necesită retehnologizare. Asigurarea cerințelor de apă pentru gospodăriile neracordate la sistemul centralizat se face prin fântâni.

Alimentarea cu apă potabilă se realizează din sursă proprie subterană formată dintr-un puț forat amplasat în partea de est a comunei pe malul stâng al pârâului Lozova la o distanță de 500 m.

Caracteristicile tehnice ale puțului forat

Tabel

Modul de folosire a apei

potabil si igienico-sanitar pentru populația racordată la rețeaua de distribuție a apei potabile;

pentru stropit grădini.

pentru adapatul animalelor

Evoluția calitativă a apelor subterane

Poluarea curentă a apei freatice. Cauzele probabile pentru care în majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerințelor pentru a fi utilizate in scopuri potabile:

-poluarea apelor de suprafață;

-condițiile si procesele hidrogeochimice naturale care favorizează trecerea n soluție a diferiților anioni și cationi;

-dezvoltarea intensiva a agriculturii in ultimele decenii cu utilizarea excesivă a ingrășămintelor chimice pe baza de azot si fosfor, si a pesticidelor, a condus la acumularea in sol a unora dintre acestia (sau a produsilor de degradare);

-efectele pasivității fostelor complexe zootehnice de capacități mari privind măsurile pentru conservarea factorilor de mediu;

-particularitatile climatice, hidrogeologice si exploatarea sistemelor de irigatii care au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol si migrația substanțelor rezultate din aceste procese.

În urma prelevării unor eșantioane de apă din fântânile din comuna Schela s-a observat că încărcarea cu amoniac este nulă la toate sursele mai puțin în fântâna din apropierea drumului județean (0,03 mg/l); nitrații au cea mai ridicată valoare în fântâna domnului Petcu Mircea (279 mg/l), cea mai scăzută fiind 0,50 mg/l în eșantionul din fântâna domnului Cârlog. Conținutul în substanță organică are valori cuprinse între 0,55 și 26,23 mg/l.

Evoluția calitativă a apelor de suprafață

Comuna Schela este tranzitată de râul Lozova afluent al raului Siret. In urma analizelor efectuate atât la intrarea in comună a cursului de apa cât și la ieșirea acestuia s-a constatat faptul ca incărcarea cu nitrați a râului depășește limita de 50mg/l, limita maximă impusă de legislația in vigoare.

Proba de apă la ieșire din comună a fost prelevată înainte de gura de evacuare a apelor uzate provenite din stația de epurare a comunei deoarece stația de epurare nu funcționează corespunzător și ar fi putut influența calitatea apei de suprafață.

I7. Solurile

I7.1 Învelișuri de soluri în raport cu condițiile naturale

Solul este obiectul de studiu al pedologiei și se definește ca fiind un corp natural de la suprafața uscatului, care conține materie vie și poate asigura creșterea plantelor.

Din punct de vedere practic, atributul fundamental al solului este acela de a fi mediu de viață al plantelor și de a face astfel posibilă obținerea de producții vegetale. Această calitate esențială se datorează faptului că solul este un mediu fizic, chimic și dinamic, biologic care asigură un ansamblu de condiții necesare creșterii vegetației naturale și cultivate, constituind suport pentru plante, spațiu de dezvoltare a rădăcinilor, sursă de substanțe nutritive și apă.

Calitatea fundamentală a solului, de a asigura condiții pentru creșterea plantelor poartă denumirea de fertilitate.

Datorită însușirii sale fundamentale de a fi fertil, solul se deosebește atât de roca pe seama căreia s-a format, cât și de alte corpuri din natură.

Omul prin activitatea sa directă sau indirectă a intervenit tot mai intens prin desfășurarea proceselor naturale de pedogeneză. Lui i se poate imputa în primul rând declanșarea eroziunii accelerate pe versanți și prin extinderea culturilor în dauna învelișului vegetal natural protector. Din analiza solului în teren și laborator, Oficiul Județean pentru studii pedologice si agrochimice a identificat un număr de 35 unități de sol care se încadrează în două clase: clasa molisolurilor din care fac parte cernoziomurile și cernoziomurile cambice și clasa solurilor neevoluate din care fac parte erodisolurile și coluvisolurile.

Factorii care au stat la baza separării unităților de sol au fost gleizarea, adâncimea la care se găsesc carbonații de calciu, gradul de eroziune în suprafață, textura.

Solurile predominante pe teritoriul județului sunt cele zonale, aparținând tipurilor cernoziomice, alături de care apar soluri cenușii, brune podzolite, iar dintre cele azonale se întâlnesc aluviuni, soluri aluviale, lăcoviști și solonețuri.

Cernoziomurile sunt formate, în mare majoritate, pe depozite loessoide de cuvertură cu textură mijlocie, acestea fiind soluri cu o fertilitate destul de ridicată, datorită proprietăților fizice bune pe întreaga grosime a profilului. Astfel, ele au textură mijlocie, permeabilitate si porozitate favorabile creării și menținerii unui raport corespunzător între apă și aer și o capacitate bună de înmagazinare a apei.

Condițiile de relief ale suprafețelor acoperite cu cernoziomuri permit întrebuințarea pe scară largă a mașinilor agricole la efectuarea principalelor lucrări. Fertilitatea efectivă a cernoziomurilor din această parte a țării este însă diminuată de cantitățile reduse de precipitații.

În Podișul Covurlui există suprafețe acoperite cu cernoziomuri de pantă care se caracterizează printr-un profil mai scurt, carbonații apar mai sus în comparație cu cernoziomurile de pe suprafețele plane sau ușor înclinate, profilul lor fiind supus continuu eroziunii. Localizate în zone cu frecvente degradări de teren, suprafețele acoperite cu cernoziomuri de pantă sunt amenajate și protejate, fiind cultivate cu vița de vie și pomi fructiferi.

Învelișul pedologic corespunde in special clasei molisolurilor cu două tipuri de soluri: cernoziomurile și cernoziomurile carbonatice. Aceste soluri au un conținut mare în humus în orizontul A(3-5,5%), sunt bogate în azot și fosfor, au un grad înalt de saturație în baze (90-100%) și o reacție neutră sau ușor alcalină (pH=7-8).

I7.2 Lista de soluri

Pe teritoriul comunei Schela principalele tipuri de sol sunt:

Cernoziomuri cambice și cernoziomuri argiloiluviale (în crovuri)

Textura : lutoargiloasă

Suprafață : 18ha

Cernoziomuri și erodisoluri (pe versante)

Textura: lutoasă

Suprafață: 1172ha

Cernoziomuri vermice, carbonatice

Textura: lutoasă

Suprafață: 923ha

Cernoziomuri vermice, semicarbonatice

Textura: lutoasă

Suprafață: 1479ha

Cernoziomuri vermice, slab levigate

Textura: lutoargiloasă

Suprafață: 162ha

Cernoziomuri vermice, slab levigate

Textura: lutoasă

Suprafață: 124ha

Lacuri și balți

Textura: ape (lacuri, bălți, mlaștini)

Suprafață: 4ha

Soluri aluviale (inclusiv protosoluri aluviale)

Textura : variată

Suprafață: 515ha.

I7.3 Caracterizarea unităților de sol

Cernoziomurile (CZ)

Acest tip de sol face parte din clasa molisoluri și s-a format pe depozite loessoide sub influența unui climat cu temperaturi medii anuale de 10,5˚C și precipitații medii anuale de 426mm. Indicele de ariditate după De Martonne este 24 și evapotranspirația de 691.

Solurile cernoziomice ocupă o suprafață de 1792ha (44,67%) și se încadrează in clasele I-IV de pretabilitate la arabil.

Cernoziomurile cambice (CC)

Ocupă o suprafață de 1851,34ha (46,23%), întâlnindu-se pe forme de relief diferite: platou, versanți etc. S-au format pe depozite loessoide de texturi diferite. Acest tip de cernoziom cambic se deosebește de cernoziomul tipicprin levigare și alterare. Datorită spălării carbonatului de calciu și debazificării complexului, între orizontul Am și Cca s-a separat un orizont cambic caracteristic Bv(de alterare, de structură sau de culoare). Aceste soluri s-au numit până nu de mult levigate.

Din punct de vedere chimic cernoziomurile cambice se caracterizează printr-un pH neutru – slab alcalin, în primul orizont, conținut mic de humus (2,16-2,76%) și conținut mic-mijlociu de azot, fosfor și potasiu. Textura este mijlocie și fină.

Erodisolurile (ER)

Sunt solurile situate pe versanți cu pante mari și ele sunt rezultatul manifestării intense a procesului de eroziune care constă în îndepărtarea materialului de sol prin acțiunea apei și vântului. Eroziunea prin apă se manifestă pe terenurile înclinate unde o parte din apa de precipitații se scurge de-a lungul pantei antrenând cu ea materialul de sol. Eroziunea eoliană se petrece îndeosebi pe terenuri plane în zone uscate, cu vânturi puternice, antrenarea materialului de sol având loc prin spulberare; cu cât eroziunea este mai intensă, cu atât stratul de sol îndepărtat este mai gros.

Textura este medie (lutoasă), sunt solurile cele mai sărace în elemente fertilizante și au activitate microbiologică extrem de mică. Aceste soluri sunt neproductive, fiind reprezentate de pășuni. Ocupă o suprafață de 84,36ha (2,10%), încadrându-se în clasa IV de pretabilitate la arabil.

Coluvisolurile (CO)

S-au dezvoltat pe văi sau la baza versanților într-un strat gros de peste 50cm, prin acumulare. Orizontul Am este gros de peste 1-1,5m de culoare brun închisă, structură grăunțoasă, au conținut în humus mai mare decât cernoziomurile (3,77-4,68%), sunt foarte fertile. Urmează orizontul C, roca mamă. Ocupă o suprafață de 281,20ha (7%) și se încadrează în clasa I și II de pretabilitate la arabil.

I7.4 Gruparea pe clase de pretabilitate la arabil

Solurile din cadrul teritoriului comunei Schela se grupează în patru clase de pretabilitate la arabil; factorii limitativi au fost: textura, panta terenului, eroziunea de suprafață și adâncime.

Clasa a I-a: terenuri cu pretabilitate foarte bună pentru culturi de câmp, fără nici o restricție, fără aplicarea unor măsuri de prevenire a degradării sau de ameliorare a solului (asigură producții foarte bune).

Clasa a II-a: terenuri cu pretabilitate bună, cu limitări reduse, pericolul de degradare a solului sau deficiențele existente pot fi înlăturate prin tehnologii culturale curente sau ameliorative la îndemâna fermierului (asigură producții bune).

Clasa a III-a: terenuri cu pretabilitate mijlocie cu limitări moderate, care reduce gama culturilor agricole și necesită pentru prevenirea degradărilor, măsuri de amenajare sau ameliorare din fonduri de investiții (asigură producții mijlocii în condițiile de reamenajare).

Clasa a IV-a: terenuri cu pretabilitate slabă, au limitări severe care determină diminuări sistematice apreciabile ale culturilor de câmp. Pentru asigurarea unor recolte igure necesită măsuri intensive de amenajare și/sau ameliorare.

I8. Vegetația și fauna

Vegetația reprezintă rezultatul interferenței ariilor de influență est-europeană, atlantică, al elementelor endemice și al activității antropice.

Vegetația naturală a teritoriului comunei Schela este accea de stepă reprezentată prin pajiști erbacee xerofile puternic influențate de om, în măsura în care nu au fost transformate în terenuri cultivate. Predomină asociațiile de firuță cu bulbi, colilie (Stipa pennata), negară, păiuș (Aira caespilosa), peliniță (Artemisia pontica) și diverse compozee. Speciile lemnoase întâlnite sunt pădurile de salcâm și arbuștii de macieș (Rosa canina), păducel (Rosa canina), porumbar (Prunus spinosa), scumpie (Cotinus coggygria). În culturi se întâlnesc știr (Amaranthus retroflexus), rapiță (Brassica napus), volbură (Convolvulus arvensis), pir (Agropyrum repens), mac (Papaver somniferum), mohor (Setaria verticillata), turiță (Galium aparine).

Culturile de salcâm (Robinia pseudacacia) reprezintă o importantă bază meliferă în sud-estul României împreună cu cea din nordul Dobrogei.

Dintre plantele toxice amintim: mătrăguna (Atropa belladonna), cucuta (Conium maculatum), fumariță (Fumaria officinalis), măsălariță (Hyoscyamus niger), holeră (Xanthium spinosum), rușcuță.

Printre plantele ruderale sunt: urzica moartă (Lamium maculatum), turița (Galium aparine), traista ciobanului (Capsella bursa-patoris), urda vacii (Cardaria draba), nalbă (Althaea rosea), scaiul (Onopordon acanthium), talpa gâștii (Leonurus cardiaca), păpădie (Taraxacum officinale).

Ca vegetație intrazonală, cea mai larg răspândită este vegetația de luncă întâlnită pe valea Lozovei și la confluențele ei cu afluenții, formată din stuf (Phragmites communis sau australis), papura (Typha), săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), iarba broaștei (Hydrocharis morsus-ranae), piciorul cocoșului (Ranunculus).

Fauna stepei este caracterizată prin frecvența mare a rozătoarelor, popândăul (Citellus citellus), cățelul pământului (Spalax microphthalmus), șobolanul (Rattus norvegicus), hârciogul (Cricetus cricetus), iepurele de câmp (Lepus europaeus).

Păsările specifice acestei zone sunt prepelița (Coturnix coturnix), potârnichea (Perdix perdix), ciocârlia (Alauda arvensis). Dintre reptile sunt răspândite șopârlele de câmp (Lacerta) și șerpii de casă (Natrix natrix).

CAPITOLUL II. POPULAȚIA ȘI AȘEZĂRILE UMANE

II1. Evoluția numerică și dinamica populației

Populația unui teritoriu reprezintă elementul activ, dinamic, de care depinde folosirea, valorificarea superioară și modificarea continuă a peisajelor. Acțiunea populației asupra naturii se realizează prin intermediul activităților economice.

Analiza succesiunii și repartiției dovezilor arheologice de cultură materială arată că teritoriul județului a fost populat și a intrat în circuitul folosinței umane din timpuri preistorice care corespund cu însăși prezența omului pe teritoriul actual al României. Cele mai vechi vestigii umane în ținutul Covurluiului aparțin paleoliticului final și epipaleoliticului. Urmele așezărilor paleolitice indică prezența umană și sub forma unor popasuri sezoniere, localizate frecvent în apropierea surselor de apă, a izvoarelor, folosind terasele și cumpenele de apă. Pe teritoriul comunei Schela au fost identificate vestigii arheologice care însă nu apar în documentele instituțiilor de profil, fiind necesară realizarea unor studii de specialitate. În celelalte teritoriu din ținutul Covurlui s-au descoperit unelte și arme din silex, os, piatră, metal, ceramică, vetre de foc, gropi menajere, cuptoare primitive etc. nu lipsesc nici obiectele de podoabă, alcătuite din statuiete antropomorfe și zoomorfe modelate din lut sau lucrate în os.

Condițiile naturale favorabile – terasele inferioare, apropierea izvoarelor, terenurile propice cultivării plantelor și creșterii animalelor ofereau vetre pentru așezări. Diferitele forme de populare – migrațiile păstoritului agricol, infiltrațiile lente și colonizările, imigrările (lipoveni, greci, bulgari, armeni, evrei) – au contribuit la modificarea cuverturii demografice a teritoriului întregului județ. Popularea a fost stimulată de dezvoltarea agriculturii, de liberalizarea comerțului, de intensificarea circulației, de procesele de împroprietărire.

În prima jumătate a secolului al XIX-lea, dar mai ales în cea de-a doua jumătate, au avut loc frământări social-politice și conflicte numeroase, deosebit de puternice datorită adâncirii antagonismelor de clasă. Aceste frământări au contribuit la accelerarea procentului de destrămare a relațiilor feudale și la apariția și accentuarea relațiilor de producție capitaliste.

Masele populare din județ au acționat în mișcarea antiotomană din 1821 și în cea revoluționară din 1848. Participarea activă a populației din fostele județe Covurlui la lupta pentru unirea principatelor a fost determinată de faptul că aici au trăit și activat patrioți precum: Alexandru Ioan Cuza (care a fost pârcălab de Galați) și Costache Negri (originar din satul Mînjina care astăzi îi poartă numele). La Mînjina participau la elaborarea ideilor unioniste și alți patrioți: Nicolae Balcescu, Ion Ghica, Mihail Kogâlniceanu, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Grigore Alexandrescu.

Comuna Schela aparținea in 1929 de plasa Prutul de Jos, trecând în plasa Siret în 1934. Începând din 1942, județul a fost împărțit în 5 plase: Horincea, Prut, Bujor, Siret și Pechea. Satele componente actualei comune Schela, Lascăr Catargiu și Negrea făceau parte din plasa Siret alături de alte 8 comune: Braniștea, Filești, Independența, Smârdan, Șivița, Șendreni, Tulucești, Vânători. Ocupația de bază a țăranilor era agricultura și creșterea animalelor.

Necesitățile comunității au fost satisfăcute în mare parte de reforma agrară din 1921, cea mai largă din centrul și sud-estul Europei de după primul război mondial. Noua reformă agrară din 23 martie 1945, întărită de actul din 5 iunie 1947 a fost mai modestă și înșelătoare deoarece noul regim urmărea câștigarea simpatiei țăranilor pentru ca 4 ani mai târziu să lanseze colectivizarea agriculturii.

În această perioadă s-au dezvoltat și comerțul și mica industrie constituită din fierării, rotării, mori, uleiniță, baza de însilozare a cerealelor. După cel de-al doilea război mondial s-a dezvoltat industria extractivă prin identificarea în structura Independența a celui mai important câmp petrolier dintre Prut și Siret.

Pe 1 octombrie 1946 s-a realizat o nouă împărțire a județului, schimbând plasa Siret în plasa Independența, ocazie cu care comuna Piscu a trecut la noua plasă, iar comuna Negrea a trecut la plasa Pechea.

Populația totală a comunei a crescut numeric astfel:

1930 – 2398 locuitori

1956 – 3022 locuitori

1966 – 3123 locuitori

1977 – 3494 locuitori

1992 – 3194 locuitori

2002 – 3569 locuitori

În urma recensământului populației și al locuințelor din martie 2002, populația comunei Schela numără 3.569 locuitori din care 1.824 bărbați (51,2%) și 1.745 femei (48,8%). Raportul de masculinitate (număr de bărbați la 100 femei) arată că în comuna studiată sunt 104 bărbați la 100 de femei, raport superior față de media pe țară (95,5/100). De altfel, întreg județul Galați se caracterizează printr-o populație masculină ușor mai numeroasă (51,6%) față de populația feminină (48,4%).

Distribuția pe sate a populației este redată în tabelul și în graficul de mai jos remarcându-se o scădere cu 300 de persoane în 1992 față de 1977, fapt care se datorează în principal sfârșitului regimului comunist și totodata a numărului mai mare de posibilități de ieșire din țară. Se remarcă scăderea predominantă a populației feminine în 1992, însă in 2002 numărul populației feminine crește vertiginos la 1745 persoane, precum și numărul bărbaților care ajunge la 1824 persoane, rezultând o creștere cu 375 persoane în 2002 față de 1992. Această creștere poate fi condiționată de întoarcerea celor care au plecat după revoluție sa lucreze în străinătate, de creșterea nivelului de trai, precum și de exodul populației din urban în rural pentru a scăpa de poluare atmosferică și sonoră sau de dorința de a-și construi case de vacanță în mediul rural.

Tabel 6 – Distribuția pe sate și ani a populației comunei Schela (tabel întocmit de Emanuela Bolea prin prelucrarea datelor de la Direcția Județeană de Statistică Galați)

Evoluția populației în ultimii 30 de ani se caracterizează prin fluctuații importante ale numărului de locuitori. Scăderea populației a început după 1966 și a fost determinată în principal de lipsa posibilităților de ocupare pe plan local a resurselor de muncă, respectiv în limitele teritoriului administrativ al comunei, dar după această perioadă, la recensământul din 1977 numărul de locuitori a crescut cu aproape 12%, urmând o scădere de 9% in 1992. După recensământul din 1992, populația comunei a înregistrat o creștere continuă ajungând în 2002 la 3.569 locuitori. După 2000 s-a produs o emigrare masivă a forței de muncă tinere cu consecințe nefavorabile pe termen lung în structura demografică a comunei. Pe ansamblul județului Galați populația a crescut în ultimii ani pe seama sporului natural, comuna Schela înscriindu-se în aceeași tendință până în 2001 inclusiv. Începând cu anul următor, pe întreg județul, se remarcă o scădere mare a natalității paralel cu creșterea mortalității generale și mai ales a celei infantile. Totuși in 2002, comuna înregistrează o evoluție inversă celei pe județ.

Densitatea populației este de 80,8loc/km2, fiind cu mult peste media pe județ (cca. 67loc/km2 pe total mediu rural).

Mișcarea naturală și migratorie a populației în perioada 1981-2006 a înregistrat următoarele valori conform datelor de la Direcția Județeană de Statistică din Anuarul Statistic al populației județului Galați din 2007.

Numărul maxim de căsătorii (38) a fost atins în 1991, iar cel minim in 2004 (10 căsătorii). Divorțurile s-au înregistrat în număr mai mic, maximul fiind în 1988 (5 divorțuri), existând și ani în care nu s-au înregistrat: 1986, 1999, 2000, 2001, 2002, 2005.

Sporul migratoriu are o evoluție fluctuantă în perioada 1981-2006 conform datelor de la Direcția Județeană de Statistică:

Evoluția pozitivă a sporului migratoriu în ultimii trei ani poate fi pusă pe seama dezvoltării factorilor atractivi din punct de vedere economic la nivelul comunei, creând astfel posibilități de dezvoltare și implicit crearea de noi locuri de muncă în special pentru persoanele tinere.

În 1990 au emigrat 304 persoane, fie în orașele apropriate – Galați, Tecuci, Braila, fie în străinătate în căutarea unei vieți mai bune. În 2002, 51 de persoane s-au întors în comună la vechile case sau s-au stabilit aici definitiv.

Mortalitatea infantilă influențează în mod direct structura pe grupe de vârstă a populației și respectiv resursele de muncă. Mortalitatea infantilă a înregistrat cea mai ridicată valoare în 1981 fiind de 66,7‰, în anii 1982, 1984, 1986, 1997, 1998, 1999, 2000, 2003, 2006 ea fiind nulă.

Sporul natural sau bilanțul natural al populației reprezintă diferența dintre natalitate și mortalitate, fiind influențat de mai mulți factori care determină fluctuații de la un an la altul. Natalitatea a avut cea mai mare valoare în 1988 (22,4‰), atingând valoarea minimă în 2005 (9,6‰); in ceilalți ani indicele natalității a fost superior mediei pe țară (9,7‰ în 2002). Mortalitatea a fost maximă în 1995 (16,8‰) și minimă în 1985 (5,7‰), ea fiind în general sub media pe țară a acestui indicator demografic (12,4‰ în 2002). Astfel sporul natural atinge valoarea maximă pozitivă în 1985 (12,1‰) și valoarea minimă negativă în 2004 (2,2‰), fiind peste valoarea mediei pe țară (-2,7‰ în 2002).

Tabelul 7 – Mișcarea naturală a populației Comunei Schela în perioada 1981-2006.

II.2. Structura populației

În ceea ce privește structura pe grupe de vârsta, conform Anuarului statistic al județului Galați, ediția 2002, pentru o populație de 3.454 locuitori înregistrată în 2001 pentru comuna Schela, se remarcă pe ansamblu o populație medie tânără evidențiată în tabelul următor:

Tabel 8 – Structura populației pe grupe de vârstă și sexe în 2001 în Comuna Schela și procentajul populației din mediul rural în județul Galați.

Cifrele reprezentate relevă o pondere scăzută la populația vârstnică (față de media pe județ în rural de 22,2%) și o rezervă de populație tânără care, pentru buna evoluție a localității, ar trebui stabilizată în următorii ani prin asigurarea cu locuri de muncă în comună.

Piramida vârstelor evidențiază o populație tânără, fiind caracterizată prin posibilități de creștere naturală a acesteia în perioada următoare.

Rezultă deci o structură demografică relativ tânără a populației, 57,8% având vârsta cuprinsă între 15 și 56 ani, ceea ce face ca această comună să se situeze la polul opus față de multe alte comune ale județului. Acestea arată că există diferențieri foarte mari în interiorul grupelor de vârstă: la vârstele mari (50 ani și peste) predomină populația feminină, la vârstele sub 40 ani predomină populația masculină, iar pentru contingentele de trecere (40-50 ani) cele două grupe sunt apropiate valoric. La vârstele mijlocii (20-40 ani) și mici (sub 20 ani), în fiecare contingent există un excedent de populație masculină.

În 1977 se observă predominarea populației tinere și foarte tinere specifice grupelor de vârstă între 0-24 ani și 35-50 ani. Figura ilustrează piramida ideală a structurii populației pe grupe de vârstă si sexe, spre deosebire de figurile care ilustrează structura populației la recensamintele din 1992 și 2002. În 1992 se observă inceputul fenomenului de îmbătrânire demografică prin predominarea populației de 40-60 ani după cea cuprinsă între 5-25 ani. În 2002 se constată majoritară populația cu vârsta între 0-35 ani (în special 20-35 ani), dar este urmată de populația îmbătrânită care a crescut cu peste 100 de persoane cu vârsta între 45 și peste 75 ani.

Vârsta medie a populației comunei este de 32,9 ani (din care 31,3 la bărbați și 34,6 la femei), valoare ce caracterizează o populație mai tânără comparativ cu celelalte zone rurale din județul Galați.

Raportul de dependență – raportul între populația sub 14 ani și peste 60 ani și populația actuală (15-59 ani) exprimă numărul mediu de dependenți minori sau vârstnici ce revin la 1000 de persoane. Pentru comuna Schela raportul de dependență este mult inferior celui pentru populația județului din rural, având o valoare de 728 persoane față de 794 media pe județ în rural.

Structura populației după etnie indică faptul ca majoritatea o dețin românii în proporție de 99% (3563 persoane), 1% fiind de etnie rromă (6 persoane) după datele de la recensamântul din 2002.

Figura 19

În ceea ce privește structura populației după starea civilă, se ovbservă o creștere a numărului de persoane la fiecare categorie în 2002 față de 1992 după cum urmează: în 1992 o însemnată parte a numărului de bărbați se încadra la categoria de necăsătoriți (771 persoane) spre deosebire de 568 persoane de sex feminin necăsătorite. În 2002 se remarcă o creștere a numărului de persoane necăsătorite (858 bărbați, 605 femei), precum și numarul persoanelor căsătorite (872 bărbați, 878 femei în 2002, 818 bărbați, 816 femei în 1992). Numărul persoanelor divorțate a crescut cu peste 30 de persoane în 2002 față de 1992, precum și numărul vaduvilor. Numărul celor care trăiesc în uniune consensuală a crescut de asemenea cu peste 60 de persoane în 2002.

În comuna Schela se remarcă ponderea populației de religie creștin-ortodoxă care a crescut în 2002 ca urmare a creșterii numărului de persoane din comună. Aproape 300 de persoane sunt de religie penticostală, restul persoanelor fiind de alte religii.

Resursele de muncă și populația ocupată

Considerând că resursele de muncă sunt constituite din persoanele în vârstă de 16-59 ani bărbați și 16-54 ani femei, acestea însumau conform Anuarului Statistic al județului Galați – ediția 2002 în jur de 1921 persoane, reprezentând circa 53% din totalul populației față de anul 1997 când resursele de muncă reprezentau 58,9%. În urma recensământului din martie 2002, populația declarată activă era de 1212 persoane, din care populația activă ocupată era de 1032 persoane. Rata brută de activitate rezultată este de numai 33,8%, iar cea netă de 29,8%.

Conform datelor recensământului din martie 2002, structura populației active și inactive pe total comună era următoarea:

Tabel 9 – Structura populației active și inactive a comunei Schela în 2002

Din figura de mai jos se observă ca ponderea populației active este deținută de populația de sex feminin, iar ponderea populației inactive este deținută de bărbați în anii de referință 1977, 1992, 2002 ceea ce este surprinzător având în vedere că domină populația masculină în comună și principala activitate este agricultura.

Structura populației ocupate pe grupe majore de ocupații în 2002, conform Direcției Județene de Statistică Galați, este următoarea:

Tabelul 10 – Structura populatiei ocupate in 2002

Raportul dintre populația activă și cea inactivă din punct de vedere economic pune în evidență gradul de dependență economică a populației inactive. Aceasta se ridică în comuna Schela la 195 persoane inactive la 100 persoane active fiind mult mai mare față de media pe județ de 134 persoane inactive la 100 persoane active. Creșterea rapidă a numărului de pensionari, a persoanelor casnice, reducerea proporției populației școlare se concretizează prin tendința de creștere a gradului de dependență economică a populației inactive.

Structura populației ocupate în comuna Schela relevă un profil socio-economic agricol, peste 45% din totalul populației co fiind concentrată în activități agricole.

Tabel 11 – Structura populației ocupate pe sexe și principalele ramuri de activitate în comuna Schela in 1977, 1992, 2002

Structura populației comunei Schela după nivelul școlii absolvite indică faptul că cei mai mulți au absolvit școala primară și gimnazială, școlile profesionale fiind urmate în majoritate de băieți, iar liceele au fost absolvite de aproape 150 persoane în 1992. Dacă în 1992 persoane de ambele sexe urmau o școală in proporții relativ egale, în 2002 se constată că majoritatea persoanelor care urmează o școală sunt de sex masculin.

II3. Satele componente

Satele Schela și Negrea din Comuna Schela au fost atestate documentar aproape concomitent, la sfârșitul secolului 19. Deși vetrele satelor sunt învecinate (cam la 7 km. una de alta), ele s-au ridicat pe moșii care in 1860 aparțineau unor localități diferite. Schela s-a ridicat în partea de nord a fostului teritoriu al comunei Braniștea. Negrea s-a ridicat pe fostul teritoriu al comunei Tulucești, in extremitatea lui sud-vestică.

SATUL SCHELA – In 1889 Parlamentul Romaniei a emis o lege care prevedea infiintarea de noi sate pe domeniile care apartineau statului.Una dintre mosiile statului era situată pe raza comunei Branistea, pe locul actual al satului Schela. Pentru infiintarea unei comunitati acolo, Prefectura judetului si Primaria Branistea au organizat o selecție in urma căreia au fost impropritărite 782 de familii nevoiase din "plasa" Siretului. In 1894, primele familii si-au luat in primire loturile lor in Schela. In 1896 asezarea a fost inregistrată in documentele vremii ca sat si a primit numele de Lascăr Catargiu, in cinstea unui politician. Schela a purtat acest nume vreme de 78 ani.In primii 14 ani satul a fost afiliat la comuna Branistea.In iunie 1908, satul, care avea deja peste 200 de familii, s-a transformat in comuna si si-a infiintat propria lui Primărie. Noua comuna a luat sub tutela ei si satul Negrea, in perioada 1908-1926.Dupa cel de-al doilea razboi mondial, comuna Lascăr Catargiu s-a dezvoltat mai rapid decit Negrea. Diriguitorii regimului comunist au hotarit sa schimbe denumirea comunei. Lascăr Catargiu fusese Presedintele Partidului Conservator si devenise un personaj istoric dezavuat de regim. In 1964 comuna a primit denumirea actuală: Schela. O contributie decisivă la dezvoltarea comunei Schela a avut-o asezarea ei favorabilă, pe artera rutieră centrală a judetului Galati. Sătenii din Schela au avut posibilitatea sa lucreze in orasul Galati, făcând naveta. Populatia activă nu a migrat spre oras in aceeasi masură in care a facut-o cea din Negrea. Exploatarea petrolieră aflată pe teritoriul Schelei a contribuit si ea la mentinerea unei stabilităti a fortei de munca in sat. In plus,in perioada comunistă, localitatea Schela a avut parte de una dintre cele mai eficiente administrări ale resurselor agricole si animaliere. Satul Schela a fost, in perioada 1980 -1990, unul dintre polii agriculturii judetului Galati.

SATUL NEGREA – A fost primul inființat dintre cele două sate ale comunei Schela. Primele case s-au construit probabil pe la 1860 pe cele 2 maluri ale pîrîului Lozova, intre dealurile Bohotinului si Ibrianului (cuvint cu rezonanta turca, derivat, probabil, din numele Ibrahim). In 1887, asezarea din Negrea a fost inregistrată oficial in scriptele vremii sub denumirea de Costache Negri, dupa numele unui scriitor gălătean.Localitatea a purtat acest nume vreme de 45 ani. Pina in 1908 satul a fost afiliat comunelor Tulucesti si Smârdan. In 1908 satul Negrea a trecut sub administratia comunei Schela.Desi criteriile administrative ale vremii stabileau ca satul Negrea putea fi comună, satul a ramas afiliat comunei Schela pina in 1926.In 1926 a devenit comună si si-a infiintat propria administratie.Dar numele localitătii crea adesea confuzie in rindul oamenilor din zonă, căci, la numai 25 km depărtare de comuna Costache Negri se afla satul Minjina, pe care oamenii locului il stiau drept mosia scriitorului Costache Negri. In mod curent, satului Minjina i se mai spunea si "satul lui Costache Negri". Practic, cind o persoana zicea ca este din Costache Negri, nu stiai exact dacă e din Negrea sau din Minjina. Atunci administratia judeteană, ca sa evite confuziile, a hotarit ca satul Minjina e cel indreptătit să poarte numele scriitorului Costache Negri.In 1932, Negrea a primit numele pe care-l poartă in prezent.In perioada interbelică comuna a prosperat.După cel de-al doilea război mondial, dezvoltarea localitatii Negrea a stagnat. Regimul comunist a confiscat terenurile si animalele agricultorilor prosperi din sat. Drumul care initial trecea prin Negrea si care unea Galatiul de Slobozia Conachi a fost deviat la circa 5 Km de Negrea. Satul a ramas, practic, izolat, din punct de vedere al accesului rutier. Depărtarea fată de artera rutieră judeteană, nationalizarea terenurilor agricole, precum si migratia fortei de muncă spre Galati au condus spre un regres demografic continuu la Negrea.  

Figura 22

Așezările din această parte a țării au folosit întotdeauna condițiile naturale favorabile, ca stabilitatea terenului, înclinarea moderată a pantelor, coastele și prispele însorite și ferite de vânturi puternice și dominante, prezența apei, accesibilitatea văilor și a dealurilor.

Morfostructura satelelor este de tip adunat concentrat (conturul vetrei este bine delimitat, cu rețea stradală bine evidențiată, cu clădiri despărțite între ele prin curți destul de înguste sau străzi), cu vetre cu forme geometrice. Din punct de vedere funcțional așezările aparțin tipului predominant-agricol asociat cu activități meșteșugărești-industriale (exploatarea țițeiului). După mărimea medie demografică Comuna Schela este o așezare rurală mare (3569 locuitori în 2002). În funcție de cadrului natural și social observăm că satele s-au format în lungul drumurilor și apelor, fapt care le conferă caracteristica de așezare liniară.

Figura 24

La recensământul populației din martie 2002 numărul total de locuințe din comună era de 1.113 locuințe, însumând 1.099 camere, cu o suprafață locuibilă totală de 54.242mp.

Tabel 12 – Structura fondului de locuințe după forma de proprietate în 2002

Pentru gupa de indicatori privind spațialitatea locuințelor în comuna Schela, se înregistrează valori superioare sau comparabile cu cele ale mediei pe județ în rural.

Tabelul nr. 13 – Spațialitatea locuințelor în comuna Schela în 1992 și 2002

Numărul total de gospodării la data recensământului din martie 2002 era de 1.075 gospodării cu următoarea structură:

Tabelul nr. 14 – Numărul total de gospodării in comuna Schela in anul 2002

Numărul mediu de gospodării care revin la o locuință este de 0.97, respectiv 1.03 locuințe/gospodărie, valori egale cu cele înregistrate pe întreg județul în mediul rural. Se poate afirma că în comuna Schela nu există probleme la nivelul fondului de locuințe în ceea ce privește numărul, componența și suprafața locuințelor. Problemele sunt legate de lipsa dotărilor și a echipării corespunzătoare a locuințelor.

Intravilanul existent include 2 sate, Schela (reședință de comună) și Negrea precum și unele trupuri izolate în teritoriul administrativ.

Suprafața totală cuprinsă în intravilanul existent se ridică la 371.70 ha, înscrisă în bilanțul teritoriului administrativ al comunei astfel:

Suprafața în intravilan existentă:

Intravilan sate 367,40 ha

Curți construcții în extravilan 4,30 ha

TOTAL INTRAVILAN EXISTENT: 371,70 ha

Tabelul nr. 15 – Suprafața comunei Schela pe categorii de folosință

Bilanțul teritorial al suprafețelor cuprinse în intravilanul existent pe total comună prezintă următoarele folosințe:

Tabelul nr. 16 – Funcționalitatea terenurilor cuprinse în intravilanul existent al comunei Schela

Pe categorii de folosință a terenurilor din intravilan se remarcă ocuparea dominantă de către zona pentru locuințe (71.96%), zona pentru căi de comunicație (14.72%) și zona pentru unități economice și depozitare (6.01%).

În comparație cu zona de locuințe, celelalte zone funcționale ocupă suprafețe nesemnificative. De remarcat poziția terenurilor neproductive și inundabile, precum și a apelor care ocupă un procent însemnat din suprfața intravilanului existent.

Zona de locuințe este principala consumatoare a suprafeței intravilanului existent și ocupă ambii versanți ai principalelor cursuri de apă ce traversează localitățile nord-sud.Cea mai mare parte a locuințelor sunt parter, de factură modestă, prin utilizarea unor materiale mai puțin durabile in timp. Excepție fac blocurile de locuințe colective P+1 situate în centrul localității Schela.

Ca formă de proprietate asupra locuințelor predomină proprietatea privată. Cele mai multe locuințe sunt în stare bună de funcțiune, lipsind însă echiparea hidro-edilitară interioară necesară realizării unor condiții civilizate de viață.

În zona de nord-est a localității Schela au fost evidențiate vestigii arheologice ce nu se regăsesc în „Lista monumentelor și siturilor arheologice și a ansamblurilor de arhitectură” avansată de Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Galați și nici în lista anexată la Hotărârea Consiliului Județean Galați, care precede instituirea unui regim de protecție oficială a unor zone și monumente de pe teritoriul județului. Pentru clarificarea acestei probleme sunt necesare studii de specialitate.

Zona unităților industriale, agrozootehnice și de depozitare ocupă 22.35 ha din suprafața totală a intravilanului. Suprafețele respective de teren sunt ocupate cu construcții ce adăposteau înainte de 1990 funcțiuni de mecanizare, depozitarea produselor agricole sau creșterea animalelor.

Declinul acestor activități a condus la degradarea unor construcții și diminuarea importanței lor în circuitul economic. Prin valoarea terenurilor și parțial prin valoarea construcțiilor, activitățile economice pot fi relansate, atât în domeniul productiv, cât și al serviciilor.

Zona căilor de comunicație ocupa suprafețe de 54.70 ha reprezentând străzi numeroase din care se detașează cele două drumuri comunale și unul județean.

Zona instituțiilor și serviciilor de interes public include clădirile pentru învățământ, sănătate, cultură, culte și administrația publică locală.

II4. Elemente de geografie socială și culturală

Geografia socială cercetează dispunerea spațială a funcțiilor sociale și politice prin care se afirmă o entitate națională.

Domeniul vieții sociale este dificil de analizat din punct de vedere geografic, fiind difuz, uneori puțin înrădăcinat și fluctuant, dar întotdeauna în interacțiune cu veniturile, cu nivelul de bogăție și de sărăcie.

Familia și educația

În câmpul social s-au multiplicat concepțiile potrivit cărora performanțele școlare, intelectuale și respectarea normelor, a valorilor nu mai sunt mijloace de reușită și de ascensiune socială, s-a extins mentalitatea potrivit căreia munca este o corvoadă, o pedeapsă și nu un mijloc de afirmare; în unele familii s-a extins socializarea negativă prin care copiii sunt orientați după normele convenabile. Ca urmare a subfinanțării unor sectoare ale vieții social-culturale (sănătate, învățământ, cultură) a scăzut nivelul asistenței medicale, a crescut abandonul școlar, tot mai puțini tineri din comună au acces la învățământul superior, lipsa de educație și sărăcia au amplificat violența, infracționalitatea.

În comună nu există creșă. Majoritatea femeilor sunt casnice și au grija de copiii lor in primii 4 ani. Când copilul are 4 ani el poate merge la grădiniță sau nu. Opțiunea este la latitudinea parintilor. În comună există 2 grădinițe, câte una in fiecare sat. Grădinița din Schela are 100 de copii, de care au grija 4 educatoare, iar în Negrea, o educatoare au grija de 30 de copii. Copiii merg la grădiniță intre orele 8-12 unde invață jocuri, iși formează primele deprinderi și fac exerciții pregătitoare pentru școală.

De la 6-7 ani copiii merg la școală. Fiecare sat are școală de invățământ primar.
Școala primară din Schela are 160 de copii, iar cea din Negrea 40 de copii.
Dupa absolvirea celor 4 ani de invățământ primar, copiii trec in treapta urmatoare- invățământul secundar. Satul Negrea nu are școală secundară, copiii mergând la școala din Schela. Primăria pune la dispoziția lor un minibus pentru transport.

Dupa absolvirea celor 8 clase, copiii din comună au trei variante: fie merg la liceu, fie la o școală de meserii, fie rămân acasă să-și ajute părinții, întrerupând studiile.
Procentul aproximativ al copiilor din Schela care se inscriu anual la liceu este de 30% (15% la licee de stat si 15% la licee particulare). Cam 40% dintre copiii merg la școlile de meserii, iar restul de 30% abandoneaza sistemul educational. Dintre cei 30% care se inscriu la liceu, majoritatea sunt băieți.

Cei mai multi urmează liceul in orașul Galati. Pe perioada celor 4 ani de liceu, copiii din Schela locuiesc in internatele liceelor sau la rudele lor din oraș. Copiii cu inclinații către meserii sau care nu au reușit la examenele de admitere in liceele de stat pot alege să meargă la o școală de meserii, care durează 2 ani.

Dupa absolvirea liceului, copiii au trei variante: să intrerupă studiile, să meargă la colegiu sau la facultate. Colegiile (de stat sau particulare) presupun 2-3 ani de studiu, iar facultățile (de stat sau particulare) presupun 4-6 ani de studiu. Absolvenții de liceu optează pentru una dintre aceste variante in funcție de performanțele obtinute in liceu (pentru instituțiile de invățământ superior de stat) sau in funcție de situația financiară (pentru colegii și facultăți particulare).

Nu există o statistică a persoanelor provenind din satele Negrea si Schela care au studii superioare de lunga durată (facultati) sau de scurtă durată(colegii), deoarece majoritatea celor care au plecat la studii nu s-au intors in comună. Pe de altă parte, procentul de persoane cu studii superioare care locuiesc in comună este de sub 1%.

Locuințele

Casa individuală a fost și își păstrează supremația ca habitat dominant. Prin arhitectură, materiale de construcție și dispoziția caselor se exprimă identitatea familiei și a grupului. Casele din comună sunt de de tip adunat concentrate în lungul văilor. Mărimea unei locuințe este considerată un indicator al nivelului de viață. (vezi Tabelul nr. 14)

Administrare

Comuna este administrată de un consiliu local, compus din 13 consilieri (10 din satul Schela și 3 din satul Negrea) aleși prin vot pe liste de partide. Alegerile locale (pentru consilieri si primar) se fac o dată la 4 ani. Consiliul local se reunește, de regulă, in ședințe care au loc o dată la o lună sau în imprejurări excepționale. Cei 13 consilieri adoptă, in ședințele lor, hotărârile majore pentru viața comunității. Consiliul local este organul legislativ al comunei, in timp ce Primaria este organul executiv.

Hotaririle Consiliului local sunt puse in practică de un primar, ales o data la patru ani.
Primarul este ales de către săteni prin vot direct.El are două funcții principale: de a coordona aparatul Primariei și de a reprezenta comuna in relațiile cu celelalte instituții. În exercitarea atribuțiunilor lui, Primarul poate emite, la rândul lui, dispoziții și sancțiuni. Actualul primar al comunei Schela este Iacov Barceanu, născut în 1967, din satul Schela.

Locțiitorul primarului este viceprimarul. Viceprimarul este unul dintre consilierii locali desemnați în această calitate de către Consiliul local. Începând cu anul 2000 s-a convenit ca vice-primarul să fie din satul Negrea.Viceprimarul coordonează cu precădere activitățile legate de amenajarea teritoriului. Primarul și viceprimarul nu sunt angajați permanenți ai Primariei, ci doar pe perioada mandatului lor.Actualul viceprimar al comunei Schela este Maricel Petrea, născut in 1971.

Hotărârile Consiliului Local și dispozițiile Primarului sunt duse la îndeplinire de instituția care se numeste Primărie. Primăria dispune de un aparat propriu de funcționari, in număr de 10 (în afară de Primar si Viceprimar). Personalul este compus din: 1 contabil sef, 4 referenti, 1 asistent social,1 agent agricol, 1 casier, 1 muncitor si 1 guard. Tot pentru Primărie (executiv) dar și pentru Consiliul Local (legislativ) lucrează și un reprezentant al Guvernului in teritoriu- Secretarul.

Hotărârile luate de Consiliul local Schela țin seama de planul de dezvoltare regional al Consiliului județului Galati – care coordonează toate consiliile locale din județ.
Aceste hotărâri se emit doar in conformitate cu legile românești in vigoare.
Ca atare toate actele emise sunt supervizate de Prefectura județului Galați.

Primaria are sub tutela ei câteva instituții ale comunității: școlile, grădinițele, biblioteca, căminul cultural. Angajații acestora sunt plătiți de Primărie și sunt subordonați direct acesteia. Deși lucrează pentru comună, Secretarul comunei și angajații postului de poliție se subordoneaza Ministerului Administratiei Publice si, respectiv, Ministerului de Interne.

În satul Schela functionează și un așa – numit "Sfat al bătrânilor", care se reunește semestial. Sfatul bătrânilor analizează problemele importante ale comunității și face recomandări, fără să ia decizii administrative. Din componență actuală a Sfatului bătrânilor din Schela fac parte: Iacob Costica, Neamtu Ioan, Baranga Ieremia, Ungureanu Dumitru, Dumitrascu Ion, Morun Alexandru, Jacota Vasile, Codrescu Iacob, Dumitrascu Vasile, Dumitrascu Alexandru, Moscu Maricel, Cojocaru Dumitru.

Obiective culturale

În comuna Schela funcționează două dispensare medicale, două biblioteci, două cămine culturale, două biserici,o unitate CEC, un oficiu poștal și un sediu al poliției.

Căminul Cultural din Schela s-a inființat in 1939, la inițiativa lui Constantin Frunză, pe atunci elev la Liceul Vasile Alecsandri din Galați. Astăzi, in incinta Căminului Cultural din Schela se organizează, ocazional, spectacole și manifestări culturale sub tutela Primăriei. Căminul Cultural are propria lui formație de dansuri populare, "Florile Lozovei". Unul dintre dansurile tradiționale specifice satului Schela este "gianparaua", un dans tipic dobrogean.

Biserica din Schela poartă hramul “Cuvioasa Paraschiva” și a fost zidită între anii 1908-1913, fiind sfințită pe 9 iunie.

Majoritatea caselor își păstrează elementele decorative: elemente florale, prispa, grădina din curte. Portul tradițional și folclorul muzical și poetic se mai păstrează în zilele de sărbătoare și la populația vârstnică îndeosebi.

Obiective de interes cultural sunt și Biserica din lemn “Sfântul Dumitru” datată în 1781 fiind declarată monument istoric și monumentul lui Mihai Viteazul.

Populația tânără își petrece timpul liber în baruri (trei în Schela și două în Negrea) și la discotecile din cadrul Căminului cultural.

CAPITOUL III. ECONOMIA

III1. Caracteristici economice generale

Principalele caracteristici generale ale economiei sunt:

Creșterea sectorului privat în structura produsului intern brut (PIB).

Existența unui fond funciar bun, cu o pondere mare a terenurilor arabile.

Producția agricolă, în scădere continuă în ultimul deceniu cauzată de schimbarea modului de proprietate, dotări și resurse financiare modeste, randament redus, va putea furniza produse agroalimentare suficiente doar în condițiile creșterii randamentului agriculturii și al organizării unor exploatații agricole performante.

Resursele complementare ale mediului sunt importante, dar necesită o utilizare rațională.

Activitățile economice sunt însoțite de o deteriorare a mediului înconjurător.

Resursele energetice sunt modeste, ceea ce creează o dependență energetică de exterior.

Infrastructura tehnică a căilor de comunicație terestre este relativ modestă.

Potențialul turistic nu este valorificat suficient.

Tranziția economiei spre caracteristicile economiei de piață se realizează într-un ritm lent care afectează stabilizarea acesteia.

Tipul de economie feudală a reprezentat o etapă de intensificare a activităților economice prin extinderea agriculturii, intensificarea meșteșugurilor și a comerțului.

III2. Resursele solului și subsolului

Resursele naturale reprezintă acele substanțe sau fenomene care printr-o anumită transformare realizată cu ajutorul unor mijloace specifice (tehnice) duc la formarea unor produse noi, utile și utilizabile de om.

Putem considera că resursele se grupează în resurse ale mediului geografic natural (la suprafața terestră) și în resurse ale scoarței terestre (ale subsolului).

Resursele mediului geografic sunt fondul funciar, solurile, resursele biogeografice (pășuni, resurse energetice și piscicole), resursele de apă, resursele secundare de energie (energie geotermală, solară, a vântului).

Resursele de soluri din comuna Schela sunt reprezentate de molisolurile formate în condiții de stepă și silvostepă, pe un substrat de loess, cu diferite tipuri și grade de fertilitate.

Fondul funciar are o structură care evidențiază ponderea mare a terenurilor agricole:

Tabelul nr. 17 – Suprafața comunei Schela pe categorii de folosință

Calitățile naturale ale fondului funciar și ale terenurilor arabile sunt date de combinarea regională, zonală și pe altitudine a elementelor fizico-geografice determinante: învelișul de soluri, formele de relief, caracteristicile climatice, topoclimatice și biogeografice, resursele de apă. În prezent, în condițiile modificării regimului de proprietate asupra terenurilor, suprafața terenurilor arabile are tendința de a se diminua, prin trecerea unor areale în categoria altor utilizări (în special pentru construcții). De asemenea unele terenuri arabile încep să fie folosite ocazional.

Resursele învelișului biogeografic cuprind pășunile, fânețele, viile și livezile care însumează 460 ha, adică 10% din suprafața totală a comunei, precum și flora și fauna existentă.

Resursele de apă iau forme diferite: ape subterane, ape de suprafață (Lozova, Negrea, Greaca) și lacuri de baraj (Lozova, Negrea și Schela). Acestea asigură necesarul de apă potabilă pentru populația comunei precum și necesarul de apă pentru irigații.

Resursele scoarței terestre cuprind: resurse energetice, minerale, substanțe nemetalifere și roci. În comuna Schela principala resursă a subsolului este țițeiul care este prelucrat de SNP PETROM. Resursele energetice reprezintă nucleul dezvoltării economice a oricărei țări. Rezervele de petrol sunt relativ modeste, și în condițiile extracției actuale (6-7 milioane tone/an), dau un grad redus de asigurare în timp. Reducerea rezervelor de petrol s-a produs din cauza exploatării lor îndelungate (de peste 140 ani), țara noastră fiind o țară cu vechi tradiții în exploatarea și prelucrarea petrolului. Pe teritoriul comunei Schela se află DOMUL III al platformei Independența din care se extrage țițeiul, astfel că se pot observa din loc în loc sonde și parcuri de extracție și acumulare a petrolului.

Figura 25 – Parcul nr.2 al SC PETROM SA, Secția Independența (Foto. Emanuela Bolea)

Figura nr. 27 – Secțiune geologică în Domul III din Structura Independența

În figura de mai sus – care reprezintă o secțiune geologică nord-sud în sectorul Structurii Independența aflat pe teritoriul comunei Schela – sunt evidențiate sondele de țiței care sunt în producție, precum și cele retrase sau abandonate din producție, contactul inițial țiței apă la adâncimi mai mari de 600m.

III3. Industria – agenți economici

În perioada 1950-1989 orientarea predilectă a economiei românești a fost spre industrializare, un uriaș efort național fiind centrat pe dezvoltarea industriei. S-a menținut un curs forțat pe anumite direcții ale creșterii economice (mai mult din considerente politico-ideologice) bazat pe costuri ridicate ale producției, pe o eficiență redusă a activității productive, cu promovarea unor obiective spectaculoase și ineficiente care au condus la diminuarea puterii de absorbție a pieței interne, la apariția și extinderea unor crize sectoriale și la scăderea considerabilă a resurselor financiare.

Perioada de tranziție spre o economie de piață a început în industrie la 3 ani după revoluția din 1989, ceea ce a afectat în general economia românească. Pentru ca nu se știa cu ce să înceapă mai întâi – restructurarea înainte sau după privatizare – s-a ajuns la agravarea unor fenomene mai vechi și apariția altora noi: amplificarea producției pe stoc datorită necunoașterii și neprospectării pieței, blocându-se resursele insuficiente ale întreprinderilor; autoexcluderea de pe piețele tradiționale datorită calității nesatisfăcătoare a unor produse, creșterea uzurii instalațiilor și scăderea calității produselor, unele materii prime și utilaje nu mai puteau fi procurate, întreprinderile s-au scindat în mai multe unități, fapt ce a sfidat de multe ori criteriile economice, ecologice și tehnice de reorganizare – urmând apoi stagnarea, descreșterea producției, iar în cazul altor unități, falimentul.

Industria combustibililor pentru activitatea economică a județului Galați este o ramură relativ nouă, apărută după cel de-al doilea război mondial, ca urmare a cercetărilor geologice efectuate de întreprinderi specializate aparținând Ministerului Minelor, Petrolului și Geologiei, cercetări care au dus la semnalarea și la punerea în exploatare a țițeiului și gazelor naturale în zona localităților independența și Schela.

De acest lucru se ocupă în prezent secția Independența care aparține de PETROM SA Brăila și care exploatează țițeiul din subsolul comunelor Schela și Independența cu ajutorul unor sonde. Structura Independența se prezintă sub forma unor anticlinale de tip domal (domurile I,II și III) generate prin depunerea Pliocenului peste relieful cristalin preexistent. Pe teritoriul comunei Schela există parcuri de prelucrare a petrolului și sonde de extracție din domul III în partea de sud și vest a localității Schela. Mecanismul principal de producere a țițeiului și gazelor libere este împingerea de apă. Principala dificultate întâmpinată în procesul de exploatare a sondelor o constituie viiturile de nisip care se datoreazăcaracterului neconsolidat al rocilor colectoare. Analiza posibilităților de continuare a exploatării cu sondele existente și lucrări geologice a evidențiat posibilitatea continuării procesului de extracție până în anul 2024 cu recuperarea unei rezerve de cca 1570 mii tone țiței și 17 milioane m3 gaze libere.

Pe lângă industria extractivă, comuna Schela se evidențiază și în industria alimentară cu o mică fabrică de prelucrare a laptelui (SC COSMILACT SRL) care produce telemea, brânză de burduf, smântână. Tot în Schela există și două fabrici de ulei, două mori și două brutării, toate particulare. Deocamdată nu există nici o companie cu capital străin in comună.

III4. Agricultura

Agricultura constituie una din componentele principale ale peisajului geografic din comună, fiind totodată una din cele mai vechi activități economice ale populației băștinașe. Un moment important în dinamica peisajului agricol l-a constituit desțelenirea stepei și silvostepei și despădurirea zonei stejarului la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. În dezvoltarea agriculturii un rol important a jucat sporirea continuă a producției agricole impulsionată de cerințele mereu crescânde ale economiei capitaliste.

Relieful, prin trăsăturile sale morfologice, oferă condiții favorabile și variate activității agricole. Sunt prezente însă și unele procese și fenomene negative ca eroziunea solului, alunecări de teren, soluri supuse inundațiilor. Condițiile climatice sunt favorabile, cu excepția unor perioade de secetă care alternează, uneori, cu inundațiile. Un alt factor de favorabilitate este si fertilitatea solului care permite cultivarea terenurilor.

Toate reformele agrare din România s-au tradus prin intervenții legislative ale statului (secularizare, împroprietăriri, exproprieri, confiscare), au modificat raporturile sociale și au contribuit la evitarea agravării unor tensiuni sociale.

Colectivizarea a fost și ea o reformă agrară, dar de tip socialist și a avut ca rezultat formarea gospodăriilor agricole colective (G.A.C.), ulterior transformate din C.A.P.. Colectivizarea a fost o acțiune forțată; în 1948 au fost formate stațiunile de mecanizare a agriculturii (S.M.A.), iar în 1940 gospodăriile agricole de stat (G.A.S.) pe terenurile rechiziționate și confiscate, iar mai târziu (1956-1960) cea mai mare parte a fondului funciar de stat a fost transferată de la G.A.S. la I.A.S.

Fondul funciar constituie principalul potențial natural al comunei în cadrul căruia fondul funciar agricol în suprafață de 4157,66 ha reprezintă peste 94% din teritoriul administrativ al comunei. Structura pe categorii de folosință a fondului funciar agricol pune în evidență preponderența suprafeței arabile (82,02%) din agricol. Celelalte folosințe ocupă suprafețe reduse și sunt reprezentate de pășuni și fânețe și vii cu livezi. Peste 98% din suprafața agricolă se află în proprietatea privată a gospodăriilor țărănești.

Figura 28

Pretabilitatea la arabil a resursei de sol situează cea mai mare parte din teritoriul comunei în categoria terenurilor fără limitări în cazul utilizării ca arabil. În partea centrală a teritoriului comunei se delimitează o zonă cu limitări moderate ale ternurilor în cazul utilizării lor ca arabil (situată de-a lungul văii care traversează comuna de la nord la sud). Pentru creșterea potențialului productiv al terenurilor agricole au fost realizate până la sfârșitul anului 1997 lucrări de irigații pe o suprafață de 757 ha și lucrări pentru combaterea eroziunii solului pe o suprafață de 2300 ha. Din datele furnizate de administrația comunei, în 2004 suprafețele amenajate cu lucrări de irigații erau într-o stare de degradare continuă datorită lipsei resurselor financiare pentru întreținerea acestora, precum și pentru realizarea unor lucrări noi de irigații. De asemenea, în 2004, situația lucrărilor de combatere a eroziunii solului este asemănătoare cu cea a lucrărilor de irigații.

Teritoriul agricol se caracterizează printr-o pretabilitate ridicată și pentru cultura viței de vie, ramură relativ importantă în cadrul producției agricole. Cele 333,20 ha cu vie constituie baza unor producții importante de struguri care, la nivelul situației actuale se valorifică în cea mai mare parte în cadrul gospodăriilor populației.

Activitatea de bază în economia comunei o constituie agricultura, cea mai mare parte a populației ocupate având locul de muncă în exploatațiile agricole particulare caracterizate printr-o putere economică redusă, suprafața medie de teren agricol pe o gospodărie fiind de 4,5 ha.

Producțiile din sectorul vegetal sunt fluctuante și slab performante. O fluctuație mai restrânsă se remarcă în sectorul zootehnic, dar și acest domeniu este subdimensionat în comparație cu potențialul agricol al comunei.

Suprafețele cultivate și producțiile obținute în anii 2001, 2002 și 2006 prezintă urmatoarea evoluție: suprafața cultivată cu grâu și secară a crescut în 2006 față de anul 2002 de la 469ha la 850ha, ca urmare a crescut și producția, în 2006 fiind de 2226t. Suprafața cultivată cu porumb s-a diminuat semnificativ, fapt care nu a afectat prea mult producția, în 2006 realizându-se 4514t, cu 200t mai puțin ca în 2002, dar cu aproape 1500t mai mult decât în 2001când suprafața cultivată era de două ori mai mare. Producția de cartofi s-a dublat, chiar dacă suprafața cultivată a scăzut la jumătate, iar floarea soarelui se remarcă printr-o cantitate triplă de producție în 2006 față de 2002. Legumele se cultivă relativ pe acceași suprafață, însă producția s-a triplat în 2006.

Producțiile prezintă diferențieri ca ordin de măsură, acestea fiind dependente în cea mai mare parte de condițiile climatice deosebit de nefavorabile în unele perioade ale anilor considerați.

În privința efectivelor de animale și producția agricolă în aceiași ani se remarcă creșterea semnificativă a numărului de animale și păsări și scăderea producției animale – se produc cu 200t mai puțin de carne, cu 5000hl mai puțin lapte și cu 3000kg mai puțină lână în 2006 spre deosebire de 2002.

Totuși, zootehnia, după un declin al efectivelor de animale în anii 1994-1995 cunoaște în ultima perioadă o redresare, îndeosebi de ordin calitativ. Producția animală realizată se situează la nivele relativ ridicate față de alte comune, problema principală constituind-o disfuncționalitățile legate de valorificarea principalelor produse cum ar fi laptele și lâna.

Figura 31

În comună există peste 905 familii de albine (2006), aproape dublu față de anul 2000 (365 familii), baza meliferă fiind alcătuită din flora spontană și culturile agricole, în funcție de succesiunea fenologică a fazelor de înflorire. Comuna Schela se află în primele 5 localități ca număr de familii de albine.

Pe raza comunei funcționează o serie de unități agricole, dintre care de menționat este Asociația Agricolă “Albina” cu sediul în satul Schela care pe lângă ferma zootehnică deține și alte unități aferente precum garaje, magazin de desfacere a produselor (aprozar) și spațiu de depozitare. De asemenea printre principalii agenți economici se numără SC COSMILACT SRL – prelucrare produse pe bază de lapte și SC FURIOSO SRL – produse de panificație cu spații de desfacere a produselor.

Serviciile pentru agricultură sunt asigurate de AGROMEC-ul din satul Schela, tot aici fiind și sediul S.N.I.F., unitate ce exploatează lucrările de îmbunătățiri funciare existente.

Moara aflată in proprietatea SC TUDORITA SRL și presa de ulei a SC AGRIGAL prelucrează primar resursele locale de grâu, porumb și semințe de floarea-soarelui.

Din punct de vedere al claselor de calitate terenul arabil al comunei se incadrează astfel:

Tabelul 18 – Suprafața terenurilor arabile după clasa de calitate și nota de bonitare medie

Producțiile posibil de obtinut utilizind o tehnologie medie in regim neirigat pentru principalelor culturi agricole sunt:

Tabelul 19 – Producțiile principalelor culturi agricole

STRUCTURA ANIMALELOR

BOVINE : Pe teritoriul comunei SCHELA există unități cu personalitate juridică pentru creșterea bovinelor. Numărul de capete din aceste unități este de 119 bovine mari și 138 bovine tineret (SC Lincandralex SRL – suprafața de teren arabil detinuta: 225 ha). Numărul bovinelor din gospodăriile individuale ale populației este de 1150.

PORCINE : Pe teritoriul comunei SCHELA nu există complexe sau asociații cu personalitate juridică pentru creșterea porcinelor. Conform inregistrărilor statistice numărul de porcine din gospodăriile populației este de 958.

PASARI : Pe teritoriul comunei SCHELA nu există complexe sau asociații cu personalitate juridică pentru creșterea păsărilor. Conform inregistrărilor statistice numărul de păsări din gospodariile populatiei este de 24300.

OVINE : Pe teritoriul comunei SCHELA nu există complexe sau asociații cu personalitate juridică pentru creșterea ovinelor. Conform inregistrărilor statistice numarul de ovine din gospodăriile populației este de 2735.

Din punctul de vedere al limitelor impuse de fluxurile medii de curgere ale corpurilor de apa subterane situate sub perimetrul comunei, numarul maxim al Unitatilor de Vita Mare (UVM) admis in zona de imprastiere a ingrasamintelor organice este de 3.6 UVM/ha.

III5. Căile de comunicație și transporturile

Transporturile, importantă activitate complementară a economiei, asigură legăturile economice intrajudețene și interjudețene, înlesnind în același timp și o parte din legăturile pe plan internațional.

Teritoriul administrativ al comunei este străbătut de traseele drumurilor comunale Dc 42, Dc 42A, Dc 43A și a drumului județean DJ 251. Drumul județean (Tecuci – Matca – Valea Mărului – Cudalbi – Costache Negri – Pechea – Slobozia Conachi – Smârdan – Galați) traversează teritoriul comunei pe direcția NV-SE, intersectându-se cu drumul comunal Dc 43A, la nord de satul Schela. Acest drum județean este asfaltat, are sistemul rutier cu îmbrăcăminți ușoare în stare bună doar pe anumite sectoare. Din Galați până în comună sunt foarte multe gropi pe DJ 251, fapt datorat și traficului intens și a condițiilor climatice, dar mai ales datorită calității lucrărilor efectuate pentru modernizare.

Dc 42 (Independența – Schela) și Dc 42A (Schela – Braniștea) traversează intravilanul localității Schela și se intersectează în zona centrală a comunei. Dc 43A (Negrea – Schela) traversează intravilanul localității Negrea de la SV la NE. Aceste drumuri comunale au trotuare (dar cu lățime insuficientă) și șanțuri (care, însă prezintă discontinuități și sunt colmatate). Dc 43A este drum de pământ în stare foarte proastă. De curând însă s-a început asfaltarea acestuia.

Toate celelalte străzi se dezvoltă de o parte și de alta a drumurilor comunale formând o rețea cu ochiuri egale și un țesut rectangular. Ele sunt din pământ, fără șanțuri și trotuare, dar există posibilitatea unor amenajări de profil.

Circulația locală este constituită în cea mai mare parte din circulația de acces la locuințe și dotări economice și socio-administrative. Din analiza critică privind problemele de circulație rezultă următoarele:

Străzile care alcătuiesc rețeaua principală de circulație a comunei necesită modernizare.

Intersecțiile străzilor principale cu Dc 42, Dc 42A și Dc 43A sunt neamenajate, iar parcarea autovehiculelor se realizează în limita spațiului disponibil, nefiind asigurate spații speciale.

Lipsa marcajelor rutiere și a indicatoarelor de circulație.

Accesul rutier se realizează ușor prin DJ 251 sau pe șoseaua națională E25 Galați – Tecuci.

Din partea vestică a Galațiului, in Piața Siderurgiștilor, in apropierea sensului giratoriu denumit "La General", pleacă zilnic microbuze direct spre satele Negrea și Schela, la orele 7.30, 12.00, 15.00. De asemenea, tot de acolo pleacă microbuzele si autobuzele care circulă pe traseul Galați- Pechea- Cudalbi-Valea Mărului. Toate fac oprire in extremitatea nordică a satului Schela, in locul denumit "La intersecție".

Comuna Schela este ocolită de căile feroviare, cele mai apropiate stații CFR fiind la Smârdan și la Independența.

III.6. Turismul

Atât în practica turistica internatională, cât si în literatura de specialitate, se constată o îndreptare a populației orașelor spre recreere către mediul rural. În același timp se remarcă faptul ca formele de turism organizate în mari centre aglomerate, cu programe fixe, rigide, monotone, cu deplasări dintr-un mediu aglomerat în altul (adeseori mai aglomerat și mai trepidant) nu mai satisfac aspirațiile, motivațiile, opțiunile turiștilor, ale unei însemnate parți din rândul populației urbane, ca urmare căutarea mediului rural pentru odihna și recreere este o tendință generală în practica mondială a turismului în ultimii ani și în România.
Treptat însă, turismul rural a început să fie privit ca o posibilitate concretă de dezvoltare a perimetrelor rurale. Aceasta s-a dovedit a fi o șansă reală pentru zonele rurale defavorizate, dar și pentru toate regiunile rurale: valorificarea unui bogat potențial natural și cultural, descongestionarea zonelor turistice aglomerate, îmbunătățirea nivelului de trai al populației acestor perimetre, stabilizarea forței de muncă locală prin crearea de noi locuri de muncă în domeniul serviciilor, construcțiilor, creșterea rapidă a echipamentelor de cazare datorită cheltuielilor mici necesare dotării lor, accesul unor categorii sociale defavorizate la aceste oferte de petrecere a concediilor.

Din punctul de vedere al turismului, comuna Schela prezintă importanță in ceea ce privește practicarea agroturismului.

Prioritatea primăriei ar trebui sa vizeze exploatarea potențialului turistic al comunei într-un viitor apropiat, această prioritate fiind condiționată de realizarea și reabilitarea infrastructurii rutiere, a infrastructurii de utilități și a celei sociale. Dezvoltarea turismului în zonă nu este un subiect tabu, ea poate fi realizată prin punerea în valoare a obiectivelor existente, ridicarea la nivel competitiv a calității serviciilor prestate, dezvoltarea unor obiective turistice noi cu destinații specifice cerințelor clientului modern, care să crească veniturile economice rezultate din activitatea turistică, numărul de clienți consumatori, îmbunătățindu-se astfel imaginea comunei și creându-se o identitate benefică atragerii de investitori. Infrastructura turistică și cu caracter recreativ va trebui dezvoltată și pusă în valoare, de ea urmând să beneficieze atât turiștii cât și comunitatea locală.

Pe lângă asigurarea unei game largi de oportunități pentru forța de muncă direct ocupată în domeniul turismului, dezvoltarea acestuia va genera oportunități pentru IMM-urile care vor asigura deservirea numărului crescut de vizitatori ai localității. Promovarea ariilor turistice ca și îmbunătățirea mediului natural și construit vor contribui la îmbunătățirea imaginii comunei pentru potențialii investitori români și străini.

Comuna Schela prezintă unele valențe pentru practicarea unui turism variat:

* turismul cultural-istoric și religios, susținut de existența unor valori de patrimoniu – Bisericile din Schela și Negrea, Căminele cultural;
* turismul de sejur pentru practicarea de drumeții, excursii, agrement determinat de zona nepoluată și de peisajul superb al zonei;
* turismul la sfârșit de săptămână, practicabil în zonele nepoluate și curate ale comunei;

*turismul rural și ecologic

Pentru dezvoltarea și diversificarea ofertei turistice se vor avea în vedere următoarele domenii:

* turism prin organizarea de team-buiding-uri;
* turismul pentru practicarea diferitelor sporturi și pentru antrenamente;
* agroturismul, susținut și de existența unui cadru natural pitoresc, a spațiului rural cu valențe etno-foclorice și cu obiective cultural istorice valoroase.

De asemenea trebuie stabilite câteva obiective pentru dezvoltarea și utilizarea eficientă a infrastructurii turistice:

Conservarea obiectivelor culturale existente și încurajarea de investiții care să atragă turiști

Obiectiv: crearea cadrului investițional în domeniul tursimului prin punerea în valoare a potențialului existent în comună.

Tipologia măsurii:

atragerea de fonduri pentru conservarea patrimoniului cultural existent;

efectuarea unui studiu de piață în domeniul turismului care să stabilească ce investiții pot avea succes în zonă;

acordarea de facilități investitorilor ce doresc să investească în zonă;

sprijinirea unor investiții locale în domeniul turismului cu potențial.

Promovarea potențialului turistic al zonei

Obiectiv: crearea unui material informativ bine fundamentat și structurat în ce privește potențialul turistic al zonei și care să fie difuzat în diverse medii din țară și străinătate.

Tipologia măsurii:

realizarea de „înfrățiri” cu localități din străinătate și promovarea prin intermediul relațiilor create a potențialului turistic existent;

participarea la târguri și expoziții, precum și la alte manifestări de gen interne și internaționale cu materiale promoționale în materie de turism.

Dezvoltarea agroturismului

Obiectiv: Înființarea de pensiuni agroturistice în comună care să valorifice toate oportunitățile existente, inclusiv cele tradiționale.

Tipologia măsurii:

sprijinirea informațională și logistică pentru înființarea de pensiuni agroturistice;

sprijinirea inițiativelor de instruire specifică destinată persoanelor interesate pentru a deschide o pensiune agroturistică;

sprijinirea înscrierii pensiunilor în circuitul agroturistic național.

Rezultatele scontate sunt:

* creșterea numărului de vizitatori ai comunei;
* creșterea veniturilor disponibile pe plan local și îmbunătățirea serviciilor locale ca urmare a creșterii economice generate;
* sporirea ofertei locurilor de muncă și a oportunității de a specializa forța de muncă în domeniul turismului;
* creșterea volumului investițiilor private în infrastructura turistică;
* creșterea indicelui de utilizare a capacității de cazare turistică în funcțiune;
* creșterea calității serviciilor prestate de forța de muncă din turism;
* lărgirea gamei de servicii oferite;
* ameliorarea disponibilității turiștilor de a cheltui și de a reveni în zonă;
* crearea unei prezențe permanente în lumea mass-mediei, cu efecte benefice în valorificarea continuă a ofertei;
* ameliorarea stării materiale a comunității;

Grupuri țintă: Funcționarii publici și decidenții de la Consiliul Local Schela, funcționarii publici și decidenții de la Consiliul Județean Galați, instituții de cultură, societatea civilă și cetățenii.

Surse de finanțare: fonduri românești și străine destinate activităților culturale, credite, fonduri regionale din țările membre ale Uniunii Europene, Fonduri Structurale (parteneriate), fonduri proprii ale consiliului local.

Prezentarea situației actuale și a potențialului

In satele Schela și Negrea nu există spații hoteliere. Pentru oaspeții Primăriei există 2 camere cu câte două paturi fiecare, bucătărie și sala de mese. Aceste două camere de oaspeți ale Primăriei pot găzdui 4 persoane. În cazul unei delegații mai numeroase, Primăria poate apela la Casa de oaspeți a Asociației Albina.

Asociația agricolă Albina din satul Schela are o casă de oaspeti compusă din două camere dotate cu utilitățile aferente: incălzire, apa potabilă, toaletă. Fiecare cameră are câte 3 paturi. Casa de oaspeți găzduiește, gratuit , invitații Asociației Agricole și ai Primăriei. Pentru ceilalți turiști tariful pentru o cameră este de 10 euro / zi. Mâncarea nu este inclusă. Masa se poate servi la restaurantul „La Milea” din sat.

În cele 2 sate sunt locuitori care pot oferi găzduire in casele lor.
In Schela: Marcel Răută; Barceanu Dumitru; Frunza Dumitru; Grigoras Marin. În Negrea: Maricel Petrea; Dumitru Sirbu; Maricel Stroe. Dar lista poate fi extinsă.

Camerele sunt incălzite cu soba de teracotă cu gaz metan sau incalzire centrală. Lenjeria este curată. Apa potabilă si toaleta sunt in curte (sau in casă).Prețurile sunt negociabile, dar tarifele pentru pensiune completă sunt in general de aproximativ 12 euro/zi/persoană (cazare si 3 mese cu mâncare tradițională).

Potențialul turistic cuprinde atât elemente de atracție ale fondului turistic natural, cât și elemente ale fondului turistic cultural. Fondul turistic natural oferă peisaje agricole de un verde deosebit în timpul verii care combinate cu liniștea ce domină în tot teritoriul și cu aerul curat au calități terapeutice și calmante mai ales pentru persoanele din reședința județului care doresc să scape de poluarea aerului și mai ales cea sonoră din oraș. Fondul turistic cultural se compune din obiceiurile și tradițiile locuitorilor, din casele tradiționale cu ornamente și instituțiile culturale.

Sărbătorirea zilelor onomastice

Mai mult de 30% din locuitorii comunei Schela poartă numele sfinților importanți din calendarul ortodox: Vasile, Ion, Gheorghe, Constantin, Elena, Maria, Petru, Pavel, Ilie, Dumitru, Nicolae, Mihail. Cei care se numesc Maria, Mariana, Maricica, Marian, Maricel, Marin si Marinica iși sărbătoresc onomastica in două rânduri: o dată pe 15 august și a doua oară pe 8 septembrie. De ziua onomastică, rudele și prietenii merg in vizită la cel aniversat fără să fie nevoie de invitație. In general, în aceste zile țăranii nu merg la câmp. Zilele onomastice se sărbătoresc foarte rar in afara casei, la restaurant. Cei care lucrează in alte sectoare decit in agricultură și au un sărbătorit printre colegi, lucrează cam până la mijlocul zilei. Pentru aceștia, petrecerea incepe la prânz. Colegii sărbătoritului string bani și îi cumpără acestuia un cadou. El, la rândul lui, le face cinste cu vin și cu mâncare. Pauza de prânz, transformată în petrecere, se prelungește pâna la sfârșitul zilei de lucru.

Sânzienele sau Drăgaica

Sânzienele sunt, în credința populară, spiriduși ai nopții care pot influența viitoarele căsătorii.De 24 iunie, in Noaptea Sânzienelor, fetele nemăritate pun intr-un pahar cu apa o floare de scaiete (ciuline) careia i-au tuns in prealabil puful. Se spune că șansele ei să se mărite cu barbatul la care se gândește sunt in funcție de cât de repede se regenerează puful florii de scaiete pe care o tine in paharul din camera ei.Daca puful crește repede, se va logodi curând cu alesul inimii ei.

Ziua comunei

Pe 14 octombrie se sărbătorește Ziua comunei Schela.Preotul satului celebrează o slujbă în cinstea Sfintei Cuvioase Parascheva, patron spiritual al comunei Schela. Veterani de război merg in școli și povestesc copiilor despre trecutul comunei. La Căminul Cultural, Primarul vorbește despre proiectele de viitor ale comunei. Urmează un spectacol susținut de artiști invitați, de elevii școlilor generale și de formația de dansuri populare a comunei. Spectacolul include și decernarea titlului anual pentru cea mai frumoasă tânără din Schela. Se bea bere si se mănâncă mici.

Ziua recoltei

Într-una din zilele de miercuri ale lunii septembrie se sărbătorește Ziua Recoltei, in târgul care se organizează săptămânal la Schela. Miercurea e zi de târg și in satul Schela vin oameni din satele învecinate. Prin grija Primăriei, comercianții locali amenajează citeva tonete la care se vinde mâncare și băutură pentru cei care vin la târg. Ansamblul de dansuri populare "Florile Lozovei" prezintă un spectacol în aer liber. Oamenii mănâncă mici, pastramă de oaie și beau tulburel (vin nefermentat complet).

Ignatul

De Crăciun se taie porcul din gospodărie. Proprietarul cheamă doi-trei prieteni care să-l ajute. De regulă unul dintre ei e specialist în înjunghierea porcilor. Porcul e sacrificat, pârlit, spălat și tranșat in curte. Imediat după aceea proprietarul le multumește prietenilor pentru ajutorul dat oferindu-le o masă care se cheama "pomana porcului". De obicei se gătește "tochitura"- mușchi si organe de porc prăjite in ulei. (Foto: Emanuela Bolea)

Capra

Capra e un mic spectacol cu iz arhaic. Un actor recită textul ritmat. Alții îl acompaniază cu instrumente improvizate: toba și buhaiul. Alt actor dansează, imitând capra. Ritualul e executat de copii mascați, costumați in culori foarte vii. Dansul Caprei e o parodie la adresa femeilor. Scenariul e simplu: in familie, Capra (femeia capricioasă) o face pe bolnava. Dar când un țap trece prin preajmă, pretinsa ei boală dispare ca prin minune. În ultimii ani, cu prilejul sărbătorilor de iarnă, se organizează spectacole la Căminul Cultural din Schela în care sunt prezentate public aceste tradiții.

Nunta. Alegerea nasilor

Inainte de căsătorie, perechea care urmează să se căsătorească iși alege un alt cuplu care să le fie nași.Prin tradiție, nașii ar trebui să fie un fel de consilieri ai viitoarei familii și garanți in fața lui Dumnezeu că acea familie va trai in armonie.Ceremonia nunții presupune trei etape: logodna, cununia și petrecerea.

Gatitul miresei

In prima fază mirii, nașii, rudele și prietenii merg la Primarie, intr-o zi de sâmbătă. Inainte de plecare, in casa miresei, pe muzică de acordeon, nașa găteste mireasa cu podoabele de nuntă, in fața femeilor prezente la ritual. Acest obicei se numește "gătitul miresei". Felul in care a fost gătită mireasa de catre nașă e menit să-l surprindă in mod plăcut pe mire și pe alaiul lui. Mirele vine s-o ia pe mireasă de la casa parinților ei insoțit de lăutari și de barbații invitați la nuntă.

Dansul miresei

Mesenii mănâncă și dansează pe muzica populară, câte doi sau mai multe persoane, in cerc, intr-un dans care se cheamă horă. Până prin anii 1960 era obiceiul ca mireasa să danseze singura o melodie in mijlocul dansatorilor ("dansul miresei").Cu timpul, tradiția s-a modificat. Acum mireasa dansează intâi cu mirele, in centrul cercului dansatorilor, apoi e invitată, pe rând, de ceilalți bărbați. "Dansul miresei" este, de fapt, o succesiune de dansuri.

Furatul miresei

Un alt obicei de nuntă la Schela este "furatul miresii".In timpul petrecerii de nuntă, un barbat tânăr răpește mireasa și o ascunde intr-o cameră situată in incinta localului unde se desfășoară nunta. Mirele trebuie s-o găsească sau s-o răscumpere, oferind un premiu.(de obicei un bidon de vin sau o damingeana de rachiu)Tradiția e menită să reliefeze faptul că mirele n-ar trebui s-o piardă din ochi nici o clipă pe soția lui.

Jucatul gainii

În timp ce friptura e pe terminate și nuntașii sunt așezați, o persoană (de obicei o femeie) execută un dans tradițional printre mese. Ea ține deasupra capului o gaina rumenită. Acest dans se numește "jucatul găinii". Acea găină e un dar simbolic pe care mirii il fac nașilor. Nașii fac și ei, la rândul lor, un dar public mirilor, de asta data in bani. Este semnalul de inceput al etapei in care "se strigă darul".

Obiceiuri de inmormântare

Când o persoană este pe moarte este chemat preotul, pentru ultima impărtășanie. Apoi persoana decedată este spălată si imbrăcată cu cele mai bune haine pe care le-a avut.
In Negrea, dacă moare o fecioară, ea este imbrăcată in haine de mireasă.Persoana decedată este tinută in sicriu, pe o masă, intr-una din incăperile locuintei sale, timp de 2 nopti. Toată lumea care participă la inmormântare este imbrăcată in negru sau poartă un semn negru. In a treia zi, pe la ora prânzului, se adună toti cei care vor să-l petreacă pe mort pe ultimul drum. Preotul satului face o slujbă acasă la decedat. Pe urmă sicriul e așezat intr-o cărută trasă de boi si procesiunea se indreaptă spre biserică (acolo se tine o altă slujba) si apoi spre cimitir (ultima slujbă).

Cimitirele din Schela si Negrea sunt modeste, fără multă vegetatie. Ambele se află pe coasta dealurilor care străjuie satele inspre răsărit.Cimitirele au putine cavouri. Sicriul se ingroapă direct in pământ și deasupra se așează o cruce de lemn. Ea e inlocuită ulterior cu una de piatră, pe care e gravat numele decedatului.Preotii nu tin slujbe de inmormantare persoanelor care se sinucid.

Baruri si discoteci

O parte din bărbati merg in mod obisnuit la unul dintre cele 3 baruri din Schela sau cele 2 din Negrea.Cind vremea e frumoasă, femeile ies seara la poartă si isi petrec timpul impreună.Tinerii merg la discoteca din incinta Caminului Cultural Schela.

Căminul cultural

Căminul Cultural din Schela s-a infiintat in 1939, la initiativa lui Constantin Frunză, pe atunci elev la Liceul Vasile Alecsandri din Galati. Astăzi, in incinta Caminului Cultural din Schela se organizează, ocazional, spectacole si manifestări culturale sub tutela Primăriei. Căminul Cultural are propria lui formatie de dansuri populare, "Florile Lozovei". Unul dintre dansurile traditionale specifice satului Schela este "gianparaua", un dans tipic dobrogean.

Pentru atragerea turiștilor se poate organiza un festival anual pe teme rural-ecologice care să se impună prin prezentarea unor dansuri populare, întreceri și competiții, standuri cu prezentarea obiceiurilor culinare și portul popular din diverse parți ale țării. De asemenea se pot organiza întruniri/conferințe pe tema agroturismului la care pot participa cetățeni din toate comunele județului pentru discutarea diverselor probleme și pentru găsirea de soluții în ceea ce privește promovarea potențialului fiecărei zone rurale. Pentru a se putea organiza astfel de evenimente trebuie construită o instituție cu locuri de cazare și sală de conferințe. Sala de conferințe va putea fi astfel folosită și de companiile din orașele Galați, Brăila, Focșani pentru desfășurarea unor cursuri/training-uri pentru angajați combinate cu activități de team-building.

Din Schela se mai pot realiza trasee turistice către punctele majore de interes turistic din județ și nu numai. În continuare voi prezenta cateva propuneri de trasee turistice precum și mentionarea principalelor obiective din județul Galați:

Traseu 1: (trei zile) Se pleacă spre Târgu Bujor unde se vizitează rezervația naturală și se degustă vinurile locale; apoi se pleacă spre Berești unde Colecția Muzeală a Bisericii Ortodoxe „Sfântu Nicolae” și Mănăstirea Adam sunt principalele atracții. În Tecuci va fi următoarea oprire unde se vizitează Muzeul orășenesc, Galeriile de artă „Gheorghe Petrașcu”, îndreptându-ne apoi către Schela. Este un traseu de 218 km, care se parcurge lejer în trei zile pe drum asfaltat integral cu microbuzul sau autocarul, cazarea fiind posibilă la Mănăstire, în Berești și în Tecuci.

Traseu 2: (trei zile) Prima oprire a traseului este la Popasul „Hanu Conachi” unde se poate servi masa, plecând apoi către Țigănești („Poarta lui Vogoride”) și către Buciumeni (pădure de tei, Mănăstirea „Sfânta Treime” Buciumeni). Ne îndreptăm apoi spre Nicorești unde vizităm cetatea „Piroboridava” de la Poiana și degustăm vinurile locale. Următoarea oprire este la Mărășești (Mausoleul Eroilor) după care ne întoarcem la Schela. Traseul este de 234 km, drum neasfaltat fiind între Țigănești și Buciumeni.

Traseu 3: (trei zile) Din Schela se pleacă către Brăila unde se vizitează stațiunea „Lacul Sărat”, Teatrul Dramatic „Maria Filotti”, Mănăstirea „Măxieni”, apoi ne îndreptăm către Măcin (Parcul Național „Muncii Măcin”) și către Tulcea (Muzeul de Științele Naturii „Delta Dunării”, Muzeul de Istorie și Arheologie), Următorul obiectiv de vizitat este Mănăstirea Saon după care urmează o degustare de vinuri și vizita la Monumentul Paleocreștin din Niculițel. Este un traseu de 216 km care poate fi combinat cu vizitarea unor obiective din cele menționate mai sus sau cu un alt traseu în Delta Dunării.

Alte obiective turistice care pot fi incluse în trasee sunt:

Lacul Vânători, situat în nordul orașului Galați, reprezintă una din principalele zone de agrement și odihnă pentru turiști. În această zonă s-au amenajat spații de joacă pentru copii, bărci, hidrobiciclete, spații de cazare.

Pădurea Gârboavele situată la 14 km nord de Galați, pe DN 26, este formată în principal din asociații de stejar pufos, stejar pedunculat și salcâm. Aici sunt amenajate complexul turistic „Vânătorul”, cabane, restaurante, o tabără școlară și un Parc Zoologic.

Mănăstirea „Adam” a fost ctitorită de căpitanul Adam Moviliță la 1652. În secolul al XVII-lea se pare că aici a existat o școală românească. Istoriografia mănăstirii precizează că actuala biserică a fost construită după catastrofalul cutremur din 1802 care a distrus integral biserica anterioară, realizată din „vălătuci” între 1760 și 1762. Aici există posibilitatea de cazare și recreere în pădurea din imediata apropriere.

Mănăstirea „Buciumeni” a fost construită între 1840 și 1844 și expune o colecție de icoane vechi și alte obiecte bisericești. Complexul monahal mai cuprinde 40 de chilii și oferă posibilități de cazare pentru vizitatori.

Mănăstirea „Maicii Domnului”, situată în comuna Cudalbi la 75 km NV de Galați pe DJ 253 și DN 25, cuprinde pe lângă biserică, și un muzeu. Există și posibilități de cazare pentru turiști.

Dunele fluviale de la Hanu Conachi – rezervație complexă care se întinde pe nisipurile din Câmpia Tecuciului, în sudul comunei Liești. Aici există un număr mare de elemente de floră și faună unice în Moldova și extrem de rare în restul țării.

Punctele fosilifere Tirighina Barboși, Berești, Rateș-Tecuci pot fi de asemenea puncte de interes turistic ce pot fi încadrate într-un traseu.

CAPITOLUL IV. ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ ȘI CALITATEA VIEȚII

IV.1. Gospodărirea apelor

Rețeaua hidrografică din zona comunei este dominată de pârâul Lozova care străbate teritoriul comunei de la nord la sud. În partea de nord a satului Schela, pârâul Lozova primește apele afluentului său, pârâul Negrea, care are direcția de curgere NE-SV. Partea estică a comunei este dominată de pârâul Greaca, afluent al Lozovei, având confluența la sud de comuna Schela.

Teritoriul comunei cuprinde o parte din bazinele hidrografice ale pârâurilor Lozova, Negrea și Greaca. Lucrările hidrotehnice de gospodărire a apelor de pe teritoriul comunei Schela sunt reprezentate de acumularea nepermanentă Schela, amplasată pe râul Lozova la cca 1 km nord față de satul Schela și de acumularea nepermanentă situată la cca 0.5 km amonte de satul Negrea, pe pârâul Negrea. De asemenea s-au executat lucrări de regularizare a pârâului Lozova pe întregul tronson aflat pe teritoriul comunei Schela.

Calitatea apelor de suprafață este relativ bună datorită absenței în zonă a factorilor de poluare naturală sau antropică. Resursele de apă subterană sunt reprezentate de acviferul freatic și de acviferul de adâncime. Apa freatică este prezentă la adâncimi cuprinse între 1.15m și 3.43 m în localitatea Schela și între 2.90m și 25 m în Negrea, ea fiind utilizată în scop potabil de către o mare parte a populației, deși nu este corespunzătoare din punct de vedere calitativ. Apa subterană de adâncime este cantonată în straturi de nisip și nisip cu pietriș, la adâncimi de 70-90m de la nivelul terenului, calitatea acestei ape fiind relativ bună, ea îndeplinind în general condițiile de potabilitate.

Disfuncționalități

Din punct de vedere al gospodăririi cantitative și calitative a apelor de suprafață, pe teritoriul comunei Schela sunt probleme legate de evacuarea apelor torențiale de pe versanți și din zonele de locuințe, cea mai afectată fiind partea sudică a satului Schela în care apar frecvent băltiri. Totodată, calitatea apelor de suprafață este afectată de nefuncționarea sației de epurare din localitatea Schela.

Referitor la apele subterane, principala disfuncționalitate este legată de apa freatică care este poluată, ea fiind totuși utilizată în scop potabil de către o mare parte din populația comunei. O altă problemă o constituie apa subterană de adâncime care este vulnerabilă la poluare cu substanțe petroliere datorită exploatărilor de pe raza comunei.

IV.2. Alimentarea cu apă

În prezent, alimentarea cu apă a gospodăriilor individuale și a dotărilor social-culturale din comună se realizează parțial din sistemul public de alimentare cu apă potabilă care se bazează pe exploatarea apei subterane de adâncime, parțial din fântâni individuale și publice, săpate la adâncimi reduse și care exploatează stratul de apă freatică.

Sistemul centralizat de alimentare cu apă potabilă beneficiază de o sursă subterană la care se ajunge prin intermediul unui puț forat la adâncimea de 100m, amplasat în partea de est a satului Schela și care are un debit de circa 3l/secundă. Puțul este echipat cu o electropompă submersibilă care conduce apa captată printr-o aducțiune de diametrul 80 mm într-un rezervor de 150mc, amplasat pe dealul din apropriere în vecinătatea cimitirului. De la rezervorul de înmagazinare apa este distribuită gravitațional către consumatorii casnici și publici, prin intermediul unei rețele de distribuție alcătuită din conducte din PVC cu diametre cuprinse între 65mm și 100 mm și echipate cu cișmele stradale.

Disfuncționalități

În condițiile prezentate anterior, problema majoră o constituie utilizarea în scop potabil a apei freatice, în condiții sanitare nesatisfăcătoare. În privința sistemului centralizat de alimentare cu apă existentă, acesta prezintă numeroase deficiențe legate de insuficiența debitului de la sursă, lipsa stației de clorinare a apei, capacitatea insuficientă a rezervorului de înmagazinare-compensare, precum și conducte ale rețelei de distribuție subdimensionate, din materiale proaste (PVC) și cu grad avansat de uzură.

IV.3. Canalizarea și epurarea apelor menajere uzate

Comuna Schela beneficiază în prezent de un sistem de canalizare a apelor uzate care constă dintr-un colector DN 30cm care preia apele uzate menajere din zona centrală și le conduce către stația de epurare. Aceasta este amplasată în partea de sud a localității Schela și în prezent nu funcționează.

Gospodăriile individuale neracordate la sistemul de canalizare evacuează apele uzate în hasnale de tip rural care poluează bacteriologic apa freatică.

Apele pluviale din zonele de locuințe ale comunei sunt dirijate către pâraiele care străbat cele două sate, prin rigole și șanțuri de scurgere amplasate pe marginea unor străzi.

Disfuncționalități

În comuna Schela o problemă deosebită o constituie lipsa rețelei de canalizare în cea mai mare parte a comunei, aceasta fiind principala cauză pentur care se poluează pânza de apă freatică.

Rețeaua de canalizare existentă în satul Schela nu funcționează corespunzător datorită pantei incorecte a colectorului principal. Stația de epurare nu funcționează, majoritatea obiectelor și a conductelor de legătură fiind avariate.

În privința evacuării apelor pluviale, aceasta se efctuează necorespunzător în special în zonele joase ale comunei datorită absenței, pe unele dintre străzi, a rigolelor de scurgere, sau a întreținerii necorespunzătoare a celor existente.

IV.4. Alimentarea cu energie electrică

Pe teritoriul administrativ al comunei Schela, compusă din satele Schela și Negrea, se află amplasată stația de transformare Schela.

Se poate afirma că traseul liniilor traversează și zone mai dificile pentru exploatare, uneori ele sunt amplasate în zone de deal, făcând dificilă exploatarea acestora. Volumul rețelelor costruite după 1967 a respectat Legea 57/1967, având traseul paralel cu căile de comunicație, ocupând practic teren numai pentru fundațiile stâlpilor.

Iluminatul public

Rețelele de iluminat public din comuna Schela sunt de top aerian; nivelurile de iluminare nu respectă valorile impuse de normele în vigoare, creând disconfort. Iluminatul este realizat preponderent pe artera principală a fiecărei localități componente.

IV.5. Telecomunicațiile

Comuna Schela este dotată cu centrală telefonică digitală (510 linii) cu posibilități de extindere în viitor, odată cu apariția unor noi abonați.

Rețeaua de cablu fibră optică străbate teritoriul comunei de la sud la nord pe un traseu subteran paralel cu DC 42A pentrusatul Schela și DC 43A pentru satul Negrea, fiind interconectată cu magistrala principală de fibră optică ce străbate DJ251.

Legăturile telefonice se realizează prin intermediul unei bucle de acces radio locală. Procentul de acoperire cu linii telefonice este de aproximativ 47,5% deservind un număr de 1047 gospodării.

IV.6. Alimentarea cu energie termică și gaze naturale

Încălzirea actuală a locuințelor și instituțiilor publice este asigurată atât cu combustibil gazos cât și prin sobe cu lemne. Comuna Schela dispune de rețea de distribuție de gaze naturale pe toate străzile, stație de predare și stație de sector.

CAPITOLUL V. PROTECȚIA MEDIULUI

Comuna Schela, în comparație cu alte unități teritoriale de același rang, are o activitate economică preponderent agricolă, care este completată de activități din cadrul industriei extractive. Aceste ultime activități sunt de natură să influențeze foarte mult poluarea și degradarea mediului ambiant.

V1. Calitatea solului

Prin poziția, natura și rolul său, solul este un component al biosferei și produs al interacțiunii dintre mediul biotic și abiotic, reprezentând o zonă specifică de concentrare a organismelor vii, a energiei acestora, produse ale metabolismului și descompunerilor. Solul și vegetația acoperă scoarța terestră, formează o unitate inseparabilă, sistemul pedoecologic mondial, sistem în care planta și solul activează împreună.

Prin schimbarea de proprietate a terenurilor in agricultură, unele categorii de folosință au suferit mutații importante in sensul restrângerii suprafețelor. Ca urmare a administrării ingrășămintelor chimice are loc neacumularea în sol a unor elemente minerale (nitrații).

Având în vedere că, categoria terenurilor agricole ocupă 92,42% din suprafața totală a comunei, chimizarea în exces și unilaterală tulbură echilibrul ecologic din sol, afectând procesul de conversie (viteza repunerii în circulație a materiei și energiei din sol) rezultând scăderea potențialului productiv.

Aplicarea îngrășămintelor este un factor important care determină creșterea productivității plantelor și a fertilității solului. Cercetările efectuate au demonstrat că îngrășămintele pot provoca dereglarea echilibrului ecologic (mai cu seamă prin acumularea nitraților), în cazul în care sunt folosite fără a se lua în considerare natura solurilor, condițiile meteorologice concrete și necesitățile plantelor. Utilizarea nerațională a îngrășămintelor determină apariția unui exces de azotați și fosfați care are un efect toxic asupra microflorei din sol și duce la acumularea în vegetație a acestor elemente. Limita dintre deficitul și excesul unui element este greu de sesizat, totul depinzând de natura plantelor și a mediului.

Dezvoltarea agriculturii intensive a fost legată de utilizarea îngrășămintelor, în special a celor cu potasiu, azot, fosfor. Efectul poluant derivă din două elemente conțin multe impurități toxice și sunt folosite în cantități excesive. Efectul poluant cel mai intens îl determină utilizarea în exces a azotaților.

Îngrășămintele chimice sunt substanțe ce conțin cel puțin un element nutritiv de bază pentru sol – azot, fosfor, potasiu și se clasifică în trei categorii:

simple – conțin doar câte un element nutritiv;

mixte – amestecuri de îngrășăminte simple;

complexe – care conțin 2 elemente nutritive.

Produsele fitosanitare sunt substanțe chimice destinate protecției culturilor agricole și datorită structurii lor chimice, acestea au efecte nedorite asupra sănătății oamenilor și a mediului după cum urmează:

penetrează în lanțurile trofice și mediul înconjurător;

sunt mutagene, teratogene și cancerigene;

produc efecte secundare necunoscute cauzate de interacțiunea dintre ele și metaboliții plantelor;

distrug echilibrele naturale, pentru că în afara organismelor dăunătoare sunt distruse și cele utile;

se reduce sau se distruge fertilitatea solului datorită efectelor secundare asupra micro și macroorganismelor acestuia;

reducerea biodiversității din ecosisteme;

remanența în alimente, putând dăuna sănătății umane.

Utilizarea pesticidelor în agricultură pe lângă avantajul obținerii unor producții sporite prezintă dezavantajul poluării mediului. Solul acționează ca un receptor și rezervor pentru pesticide, unde acestea se degradează

Pe raza comunei Schela există numeroase puncte de exploatare a zăcămintelor de hidrocarburi (sonde de țiței). Pe suprafețe întinse se resimte efectul acestor exploatări care au condus în timp la poluarea cu reziduuri petroliere a solului.

Reziduurile petroliere sunt deosebit de nocive distrugând flora și fauna pe întinse suprafețe, iar pânza freatică devine inutilizabilă ca sursă de apă potabilă sau pentru irigații. Apele stătătoare sau curgătoare acoperite cu o peliculă de reziduuri petroliere se transformă în habitat mort. Deci prezența reziduurilor petroliere fac inutilizabile întinse suprafețe de terenuri fertile atât în zona de exploatare, transporturi, cât și în zonele de prelucrare.

În data de 24.11.2005, orele 2300, a avut loc în loc. Schela o poluare accidentală cu produse petroliere, datorată fisurării unei conducte de transport țiței de la parcul de stocare nr. 6 aparținând Secției de exploatare Independența din cadrul S.C. PETROM S.A. Grup OMV Brăila către depozitul central. În urma verificărilor în teren, s-au constatat următoarele:

–        spărtura a apărut ca efect al cedării conductei la presiunea de serviciu (25 atm), datorită vechimii acesteia (peste 33 ani);

–        a fost afectată o suprafață de păsune de aprox. 200 mp;

–        s-a intervenit imediat cu utilaje, s-a vidanjat țițeiul din groapa de acumulare;

–        s-au aplicat tratamente cu absorbant;

–        nu este afectat cursul de apă ce străbate teritoriul;

–        pământul infestat a fost transportat la batalul de deseuri petroliere;

–        au fost sanctionati operatorii de extractie si operatorii de parc cf. L 18/1991 pentru poluarea solurilor;

Au fost stabilite termene pentru readucerea terenului la starea initială.

V2. Calitatea aerului

Cele mai sensibile strategii de control ale poluării atmosferice implică metode ce reduc, colectează, captează sau rețin poluanții înainte ca ei să intre în atmosferă. Din punct de vedere ecologic, reducând emisiile poluante cu o mărire a randamentului energetic și prin măsuri de conservare, precum arderea de mai puțin combustibil este strategia preferată.

Potențiali poluanți pot exista în materialele ce intră în procese chimice sau în procese de combustie (ca de exemplu plumbul din benzină). Metode de controlare a poluării atmosferice includ și îndepărtarea materialelor poluante direct din produsul brut, înainte ca

acesta să fie folosit, sau imediat după ce s-a format, dar și alterarea proceselor chimice ce duc la obținerea produsului finit, astfel încât produșii poluanți să nu se formeze sau să se formeze la nivele scăzute. Reducerea emisiilor de gaze din arderea combustibililor folosiți de către automobile este posibilă și prin realizarea unei combustii cât mai complete a carburantului sau prin recircularea gazelor provenite de la rezervor, carburator și motor, dar și prin descompunerea gazelor în elemente puțin poluante cu ajutorul proceselor catalitice. Poluanții industriali pot fi la rândul lor captați în filtre, precipitatori electrostatici.

Cu privire la monitorizarea și evaluarea calității aerului se analizează următoarele categorii de poluanți: poluanți gazoși, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile și precipitații atmosferice.

Pe teritoriul comunei Schela există surse de poluare reprezentate de punctele de exploatare a zăcămintelor petroliere. Arderea combustibililor fosili (cărbune, produse petroliere) în surse staționare, respectiv locuințele și dotările edilitare, sunt răspunzătoare de încărcarea atmosferei cu un complex de poluanți gazoși și solizi (SO2, NO, CO, CO2, cenușă și zgură) în acest moment.

V3. Calitatea apei

Apa este un element esențial atât pentru existența vieții cât și pentru dezvoltarea socială și economică a umanității. Ea reprezintă o resursǎ naturalǎ regenerabilǎ, disponibilǎ în cantități limitate și cu caracteristici calitative deosebit de vulnerabile la factorii ce influențează și agresează mediul ambiant: substanțe poluante și deșeuri emise de unitățile industriale și agricole, exploatări miniere și de hidrocarburi, aglomerări urbane. Utilizată ca materie primă pentru activitățile productive, ca sursă de energie, cale de transport, acvacultură și agrement, o putem considera indispensabilă societății omenești.

Rețeaua hidrografică din zona comunei este dominată de pârâul Lozova care străbate teritoriul comunei de la nord la sud. În partea de nord a satului Schela, pârâul Lozova primește apele afluentului său, pârâul Negrea, care are direcția de curgere nord est – sud vest. Partea estică a comunei este dominată de pârâul Greaca, afluent al pârâului Lozova, având confluența la sud de comuna Schela.

Calitatea apelor de suprafață existente pe teritoriul comunei Schela nu este afectată de poluare. Apa subterană are funcții importante inclusiv economice, ecologice și cele referitoare la sănătatea populației. Astfel apa subterană reprezintă o sursă importantă pentru apa potabilă.

Calitatea apei freatice este afectată de poluare, datorită exploatărilor de hidrocarburi din zona, dar pentru alimentarea cu apă în scop potabil, s-au făcut foraje în ape subterane de adâncime medie (100m).

Evacuarea apelor uzate

Apele uzate provenite de la instalațiile sanitare aferente blocului de locuințe (12 apartamente), dispensar, camin cultural, farmacie,gradinita și 20 gospodării sunt preluate de o rețea de canalizare din tuburi PREMO cu L=2000m și Dn=200mm care le dirijează într-o stație de epurare. Caracteristicile stației de epurare: treaptă mecanică formată dintr-un bazin decantor tricompartimentat cuV=100mc și un bazin decantor final cu V=16mc.

Din stația de epurare apele uzate sunt evacuate în râul Lozova printr-un canal deschis cu L=200m.

Populația foloseste WC-uri de tip rural.

Apele pluviale de pe suprafața localității,se scurg prin rigole și șanțuri care sunt dirijate în câmp.

V4. Depozitarea deșeurilor

Comuna Schela posedă o suprafață mică de depozitare a gunoaielor menajere. În prezent pe teritoriul comunei sunt amplasate trei platforme de gunoi (două în aproprierea satului Schela și una la Negrea) situate la distanță de zona dens construită.

Suprafața acestor depozite, cu toate că nu este prea mare, prin amplasarea lor pe malul apei și acumularea gunoaielor în timp, au un efect negativ.

Depozitarea gunoaielor se realizează necontrolat, inclusiv în zona limitrofă platformei, neexistând o delimitare a acesteia. De asemeni un factor important este reprezentat de curenții de aer care participă la imposibilitatea controlării depozitării gunoaielor precum și contaminarea în timp a apelor de suprafață și a stratului freatic.

V5. Protecția mediului

În domeniul protecției mediului va trebui desfășurată o activitate de mediatizare, informare și educare a populației cu privire la drepturile și obligațiile cetățenilor față de protejarea și reabilitarea mediului.

Pentru protecția aerului sunt necesare studii de specialitate privind inventarierea surselor de poluare existente și viitoare, acestea incluzând localizarea, parametrii fizici ai emisiilor, debitele masice ale poluanților, modul de utilizare a instalațiilor (inclusiv a celor de captare și epurare a gazelor) și propunerea unor măsuri referitoare la încălzirea locuințelor prin înlocuirea combustibililor naturali cu gaze naturale.

Din punctul de vedere al calității apelor se consideră prioritară realizarea unui sistem centralizat de colectare a apei menajere, a unei stații de tratare în localitatea Negrea și a unei extinderi pentru cea din localitatea Schela. O importanță deosebită trebuie acordată calității apelor din pânza freatică de suprafață care este îndoielnică.

Fântânile, sursă de alimentare cu apă potabilă a populației, trebuiesc amplasate și construite astfel încât să respecte normele de igienă prevăzute în ordinul nr. 536/1997 al Ministerului Sănătății. Trebuie să fie protejate de orice sursă de poluare și să asigure accesibilitatea. În situația în care construcția fântânilor nu asigură protecția apei, iar adâncimea acviferului folosit este mai mică de 10m, amplasarea fântânilor trebuie să se facă la cel puțin 10m de orice sursă potabilă de poluare: latrină, grajd, depozit de gunoi, cotețe. Adâncimea stratuluide apă folosit nu trebuie să fie mai mică de 4m. Pereții fântânilor trebuie astfel amenajați încât să prevină orice contaminare exterioară. Fântânile trebuie să aibă capac, iar deasupra lor trebuie să se facă un acoperiș care să o protejeze împotriva precipitațiilor atmosferice. În jurul fântânilor trebuie să existe un perimetru de protecție, amenajat în pantă, cimentat sau pavat.

Pentru protecția solului sunt necesare următoarele:

Lucrări de amenajare și consolidare a terenurilor în pantă, precum și plantarea lor;

Colaborarea cu Primăria comunei pentru monitorizarea modului de utilizare a fertilizatorilor și a substanțelor fitosanitare;

Menținerea actualelor suprafețe împădurite și completarea golurilor create prin tăiere;

Exploatarea resurselor de hidrocarburi din zona respectând măsurile de protecție a mediului, stabilite prin lege.

Privind depozitarea organizată a deșeurilor menajere se propune amenajarea platformelor existente astfel încât să respecte prevederile O.U.G. nr.78/2000 privind regimul deșeurilor și ale H.G. 162/2002 privind depozitarea lor. Astfel, depozitarea deșeurilor se realizează în depozite mici care stochează numai deșeuri menajere sau deșeuri similare acestora de la agenții economici și populație și deșeuri inerte (sticlă, pietre, cenușă, ceramică), fără deșeuri periculoase.

Volumul depozitelor nu poate depăși 20000mc, iar suprafața trebuie să fie mai mică de 10000mp. Gropile pot fi umplute cu pământ tasat sau pot fi profilate uniform sub forma ascuțită. Deșeurile din afara gropii sau haldei de deșeuri vor fi folosite la profilare. Pe întreaga suprafață se va însămânța uniform iarbă care se va întreține timp de doi ani.

Poluarea și protecția mediului sunt considerate printre cele mai importante probleme cu care se confruntă societatea românească și umanitatea în general. Transformările care au loc la nivel global în ceea ce privește calitatea mediului, impun găsirea unor soluții pentru a asigura menținerea echilibrului ecologic al planetei, în condițiile unei dezvoltări durabile.

O lungă perioadă de timp, până în urmă cu cca. 30 ani în urmă se acorda prioritate creșterii economice, excluzând problemele de protecția mediului. Formele grave de manifestare a deteriorării componentelor mediului înconjurător au impus schimbarea acestei optici. Este esențial ca, în această etapă de dezvoltare a omenirii, obiectivele economice și cele ecologice, incluzând și acțiunile de protecția mediului, să fie integrate în acest proces, de la început, cu scopul de a minimaliza pagubele ecologice și cele economice.

Principiul de a aborda întâi paguba și apoi remedierea este pusǎ în discuție și nu constituie singura cale.

Managementul ecologic are un principiu confirmat: prevenirea este întotdeauna mai bună și mai economică decât tratarea.

Un instrument important în implementarea politicilor ecologice preventive îl reprezintă investițiile de mediu.

Cheltuielile pentru protecția mediului reprezintă măsura economică a răspunsului dat de societate pentru abordarea problemelor generate de starea mediului într-o anumită etapă. Acestea includ cheltuieli efectuate pentru pentru desfășurarea activităților de supraveghere și protecție a mediului și pe cele care se referă la prevenirea sau repararea pagubelor aduse acestuia.

Politica Guvernului României pune un accent deosebit pe investiții în general, ca element al creșterii economice, în paralel cu investițiile de mediu. Agenția de Protecția Mediului Galați a urmărit, din anul 1991, derularea investițiilor de mediu la nivelul tuturor agenților economici din județ.

În privința educării copiilor în domeniul protejării mediului înconjurător, Comuna Schela se poate mândri cu capacitatea elevilor care în colaborare cu alte trei școli din satele Ehinos (Grecia), Cyajowice (Polonia) și Villeurbanne (Franța) au lucrat spre realizarea unei reviste ecologice virtuale în limba engleză. Revista Ecolokids este parte a unui proiect inițiat de școala Jules Guesde din Villeurbanne (Franța) intitulat „J’AI, JE GARDE, JE JETTE” („Am, Păstrez, Arunc”) care promovează atitudinea corectă către mediul înconjurător în rândul copiilor. Toate articolele din revistă sunt scrise de elevii până în 12 ani care sunt învățați astfel să lucreze în echipe și în parteneriate și să afle mai multe despre culturile acestor țări. Toate cele patru școli au fost finanțate prin programul Comenius.

CAPITOLUL VI. PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE ȘI INVESTIȚII

VI1. Investițiile financiare

În scopul dezvoltării comunei Schela s-a apelat în ultimii ani la investițiile financiare și la obținerea de finanțări nerambursabile pentru diferite proiecte:

Guvernul României a acordat comunei Schela suma de 295277 lei din Fondul de Mediu pentru amenajarea unui parc în comună. Proiectul se desfășoară pe 3 ani începând cu anul 2007.

Investițiile în comuna Schela au lipsit în perioada imediat următoare Revoluției, însă începând cu anul 2001 au fost elaborate proiecte care au primit finanțare de la Guvernul României sau de la UE. Cele mai mari sume au fost alocate învățământului, aistenței sociale și dezvoltării publice. Începând cu anul 2007 se realizează și investiții în protecția mediului.

Consiliul Local Schela a investit în amenajarea unui parc, modernizarea drumurilor comunale în satul Negrea, extinderea alimentării cu apă, amenajarea sediului Primăriei, modernizarea școlii din Negrea, construcția de canalizări și repunerea în funcțiune a stației de epurare. De asemenea se are în vedere executarea de foraje în scopul asigurării surselor suplimentare de apă, modernizarea căminului cultural, colectarea selectivă a deșeurilor, modernizarea drumurilor și podurilor din satul Schela. Din Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului prin H.G. nr. 822/25.07.2007 a fost alocată suma de 1830 mii lei pentru executarea de foraje în scopul asigurării surselor suplimentare de apă în 23 de unităti administrativ teritoriale printre care și comuna Schela. Stadiul lucrarilor de executie a puturilor forate a fost monitorizat saptamânal. Astfel la data de 31.12.2007 stadiul executiei forajelor în comună era de realizat 100%.

După 2000 s-a semnat un acord de parteneriat între comuna Schela și comune din regiunea Haute Normandie, Franța. Înfrățirile au aparut pentru prima oara în istorie ca inițiativă a Consiliului Comunelor și Regiunilor din Europa și a Federatiei Mondiale a Orașelor Unite și înfrățite. Acordul de infrățire este un document oficial care exprimă voința comună a celor două comune. Textul acestuia face parte din obligațiile asumate și este supus controlului de legalitate. El va constitui baza juridică ce va permite comunei să finanțeze activitățile derulate in cadrul relației de înfrățire.

La baza a numeroase infrățiri stau o serie de schimburi tradiționale in diferite domenii:
-Sportul ocupă un loc important in cadrul infrățirii, având avantajul că implică un numar mare de persoane fără a fi nevoie de o organizare complexă. Se pot avea în vedere competiții la mai multe discipline, iar in cazul unor infrățiri multiple se poate imagina organizarea unor competiții de tip mini-olimpiadă sau jocuri sportive fără frontieră.

-in general, schimburile culturale sunt foarte intense in cadrul unei infrățiri, putând fi vorba de: Expozitii – adesea comitetele de infrățire organizează in comunele partenere expoziții de pictură, sculptură, fotografii ale artiștilor locali. Spectacole ale unor grupuri și formații muzicale; Reprezentații teatrale sau alte tipuri de spectacole ale unor trupe locale; întâlniri între colecționari din diverse domenii (filatelie, etc.)

-învățământ – Un obiectiv esențial al infrățirii este de a facilita intâlnirile intre tineri pentru a-i sensibiliza la noua dimensiune europeană și a-i ajuta să-și pregătească viitorul intr-o lume in schimbare, in care relațiile internaționale joacă un rol din ce in ce mai important.
Structura prin intermediul căreia se poate realiza cel mai usor acest obiectiv o constituie instituțiile școlare și universitare. Schimburile pe linie de invățământ constituie o componentă esențială a unei infrățiri, chiar dacă nu trebuie să reprezinte singura acțiune în domeniul tineretului. Pentru favorizarea acestor schimburi, este posibil să se prevadă, pentru invățământul gimnazial, o înrudire "școlară" între școli echivalente ale celor două comune.

Pot apare inițiative în următoarele domenii:

– urbanism și amenajarea teritoriului;

– protecția mediului inconjurător;

– formarea profesională;

– integrarea persoanelor cu handicap;

– prevenirea delincvenței;

– politicile adoptate față de generațiile tinere;

– utilizarea noilor tehnologii;

-promovarea de activitati agricole, industriale si comerciale;

– turism rural.

VI2. Studii de fundamentare

La nivelul comunei Schela s-a considerat necesar fundamentarea reglementărilor pe baza următoarelor studii și proiecte:

Reambularea topografică a zonelor intravilanului, purtătoare în principal de curți și construcții, considerând că situația reală din teren este o bună bază de pornire.

Studiul geotehnic efectuat în 2004 pe baza căruia s-au determinat construibilitatea terenurilor și condițiile de fundare a construcțiilor.

Planurile de Amenajare a Teritoriului la nivel Național (P.A.T.N.) și Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Galați (P.A.T.J.) cu un conținut important de date și prevederi, cu implicații directe asupra amenajării teritoriului comunei și dezvoltării urbanistice a localităților ce o compun.

Studii privind problematica complexă a spațiului rural, în cadrul cărora au fost evidențiate la nivelul județului zonele cu probleme deosebite.

Proiecte inițiate de autoritățile publice locale privind dezvoltarea infrastructurii edilitare a localităților comunei.

VI3. Evoluție posibilă, priorități

În relansarea dezvoltării localităților comunei Schela pot contribui următorii factori:

Situarea comunei într-un spațiu agricol cu o valoare economică importantă. Agricultura va continua să asigure un număr important de locuri de muncă.

Prelucrarea produselor agricole, vegetale și animale, poate fi o activitate creatoare de locuri de muncă. Crearea unei structuri de industrie mică va putea valorifica produsele locale, asigurând și servicii cu caracter industrial pentru populație.

Existența pe teritoriul comunei a unor unități economice poate avea drept rezultat reutilizarea/rentabilizarea spațiilor respective, atât de către întreprinzători particulari, cât și cu sprijinul colectivității locale.

Creșterea numărului populației se poate face prin asigurarea unor locuri de muncă.

Valorificarea pe piața liberă a produselor excedentare ale gospodăriilor comunei.

Prioritățile în cadrul dezvoltării urbanistice a comunei decurg din necesitățile imediate ale acesteia. Realizarea acestor deziderate se va putea face numai în funcție de fondurile de care va dispune comuna – fonduri proprii, alocate de bugetul de stat sau fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene.

VI4. Optimizarea relațiilor în teritoriu

Relațiile comunei Schela cu teritoriul înconjurător vor continua să se sprijine pe axa Schela-Smârdan-Galați modernizată, ce asigură accesul direct la reședința de județ, precum și pe drumurile comunale modernizate ce asigură relațiile cu comunele vecine (Independența, Braniștea, Șendreni, Smârdan, Slobozia-Conachi).

Prin comuna Schela, având ca punct de sprijin traseul drumului județean DJ 251, este asigurată și traversarea județului pe direcția NV-SE, făcându-se legătura între cele două drumuri naționale Galați-Bârlad și Galați-Tecuci.

Comuna Schela nu dispune în prezent și nu este prevăzut în perspectivă accesul imediat la un traseu feroviar.

VI5. Dezvoltarea activităților

Proiectarea evoluției activităților economice în perspectivă se fundamentează pe unele elemente macrozonale rezultate din propunerile de amenajare a teritoriului județului Galați și pe resursele naturale și economice potențiale ale teritoriului comunal.

Ca elemente macrozonale au fost luate în considerare:

Situarea comunei într-un spațiu agricol cu o valoare economică importantă, caracterizat printr-o bonitate economică naturală și potențială destul de ridicată, ceea ce favorizează dezvoltarea unei producții de tip intensiv cu fundamente ridicate.

Poziția teritoriului comunal într-o arie județeană prioritară pentru dezvoltare prin măsuri și acțiuni conjugate ale factorilor locali și județeni pentru promovarea unor structuri economico-sociale diversificate prin tipologia de activități care să valorifice eficient resursele locale.

În acest context funcțiunea de bază a comunei o va constitui și în perspectivă agricultura de tip intensiv cu o structură diversificată a producției. Ea va constitui o bază principală de materii prime vegetale și animale pentru valorificare în unități ale industriei alimentare și de produse agroalimentare în stare proaspătă pentru aprovizionarea populației din principalele aglomerații urbane din apropiere.

Dezvoltarea funcției agricole presupune ca măsuri și acțiuni prioritare următoarele:

Creșterea potențialului productiv al fondului funciar agricol în vederea asigurării unor producții mari și permanente, scoase de sub influența factorilor climaterici:

Continuarea și finalizarea lucrărilor începute de amenajare pentru irigații, precum și extinderea acestora realizându-se în acest fel amenajarea pentru irigații a întregii suprafețe potențiale.

Reabilitarea sistemelor de irigații și combatere a eroziunii solului.

Realizarea lucrărilor ameliorative pe terenurile cu limitări reduse sau moderate în cazul utilizării ca arabil cum ar fi de exemplu lucrări agricole pe curba de nivel și lucrări antierozionale.

Crearea unor structuri cu profil de servicii care să asigure pentru producătorii agricoli lucrări de mecanizare, activități de întreținere și reparare a mașinilor și utilajelor agricole, aprovizionarea cu îngrășăminte chimice și semințe de calitate, preluarea și valorificarea produselor;

Stimularea unor structuri ale producției vegetale și animale cu condiții pedoclimatice favorabile pe teritoriul comunal: producția de carne și lapte, cultura grâului, porumbului și viței de vie. Aceste structuri pot fi promovate printr-un sistem de prime ce pot fi acordate producătorilor agricoli de agenții economici din industria alimentară, comerțul en gross sau cu amănuntul.

Crearea unei structuri de industrie mică constituie un alt obiectiv prioritar al dezvoltării funcțiilor economice ale teritoriului comunal. Aceasta urmează să valorifice unele resurse agricole locale sau sa asigure servicii cu caracter industrial pentru populație. Activitățile respective pot fi realizate atât de întreprinzătorii particulari cât și cu sprijinul colectivității locale.

Un alt domeniu economic potențial de dezvoltare îl constituie industria extractivă, reprezentată de punctele de exploatare a hidrocarburilor prezente în zonă. Acest deziderat se poate realiza prin:

Stoparea declinului industrial și realizarea stabilității producției industriale la niveluri minime de eficiență prin:

Dimensionarea capacităților de producție în concordanță cu cererea pieții interne și externe, creșterea flexibilității structurii productive prin promovarea cu prioritate a categoriei de întreprinderi mici și mijlocii;

Sprijin financiar acordat unităților performante, viabile și de importanță strategică;

Accelerarea procesului de privatizare a societăților comerciale cu capital majoritar de stat.

Ajustări structurale și promovarea unei structuri industriale performante, concurențiale și compatibile cu cerințele economiei de piață și cu contribuție sporită la realizarea creșterii economice.

VI6. Evoluția populației

Evoluția în perspectivă a numărului de locuitori va fi determinată de trei categorii principale de elemente:

Elemente demografice, luând în calcul posibilitățile de creștere naturală a populației în funcție de evoluția contingentului fertil și de evoluția probabilă a indicilor de natalitate, de numărul populației vârstnice și a mortalității.

Probabilitățile de ocupare a resurselor de muncă în raport cu locurile de muncă existente și posibil de creat, veniturile potențiale pe care le pot oferi aceste locuri de muncă.

Gradul de atractivitate al comunei, consecință directă a numărului și calității dotărilor publice, condițiilor de locuit, a gradului de echipare edilitară.

Persoanele care vor intra în categoria vârstnicilor vor fi tot mai puțin numeroase, ceea ce ar putea conduce la o menținere sau chiar reducere a numărului și proporției vârstnicilor. Consecința va fi chiar reducerea ratei mortalității acestora, devenind inferioară natalității, ceea ce conduce la apariția unui sold pozitiv al populației.

Datorită schimbului de generații la intrarea și la ieșirea din populația în vârstă de muncă, este posibilă creșterea volumului acestei populației. Această creștere va necesita o sporire a capacității economiei locale și zonale de a oferi locuri de muncă pentru a nu mai fi necesară migrarea spre alte zone.

În ipoteza că dezvoltarea comunei va continua și în următorii 15 ani, prin asigurarea unor locuri de muncă în agricultură, industrie, construcții și administrație publică se apreciază o creștere de 15% a populației localității.

VI7. Organizarea circulației

Propunerile de dezvoltare a rețelei de circulație din localități promovează soluții tehnice uzuale corespunzătoare perspectivei de dezvoltare socio-economică și urbanistică din cadrul prezentei lucrări și se bazează pe aplicarea procedeelor metodologice specifice infrastructurilor rutiere.

S-au propus măsuri de îmbunătățire a parametrilor tehnici pentru străzile principale conform standardelor și prescripțiilor tehnice în vigoare, valabile în cazul localităților rurale, urmărindu-se adaptarea soluțiilor la condițiile existente și utilizarea infrastructurilor existente.

Principalele propuneri și reglementări de dezvoltare a rețelei de circulație se referă la:

Amenajări pentru drumurile publice DC 42, DC 42A și DC 43A prin:

Refacerea șanțurilor de scurgere a apei provenite din intemperii.

Amenajarea intersecțiilor drumurilor comunale DC 42A și DC 43A cu celelalte străzi din Schela, respectiv a intersecțiilor DC 42A cu străzile din Negrea.

Realizarea marcajelor rutiere și amplasarea indicatoarelor de circulație.

Amenajarea de trotuare.

Amenajări și modernizări ale rețelei de străzi don comună prin:

Reabilitarea rețelei existente prin îmbunătățirea și amenajarea infrastructurii.

Asigurarea profilurilor transversale caracteristice categoriei străzii, introducerea unor sisteme rutiere superioare celor existente (îmbrăcăminți ușoare, împietruiri), echiparea intersecțiilor.

Amenajarea intersecțiilor.

Amenajarea spațiilor pentru staționări și parcaje la dotările principale din comună.

Consolidarea zonelor de teren degradat de apele pluviale.

Refacerea podurilor existente peste pârâurile Lozova și Negrea.

VI8. Intravilan propus. Zonificare funcțională

Necesitatea extinderii suprafeței intravilanului se justifică, în principal, prin solicitarea de locuințe și a strămutării multor gospodării din zona sudică a satului Schela afectată de nivelul ridicat al apei freatice.

Ca atare, pentru satisfacerea cererilor populației, intravilanul propus se ridică la 468,68 ha pe total comună, rezultând o suprafață de 96,98 ha ce se adaugă la cele 371,70 ha existente în intravilan.

Bilanțul zonelor funcționale în intravilanul existent și propus, pe totalul satelor și trupurilor izolate, se prezintă astfel:

Tabelul nr. 20 – Bilanțul zonelor funcționale

Terenurile pe care se dorește realizarea unor activități necesare se regăsesc în cele două sate ale comunei. Suprafața introdusă în intravilan de 96,98 ha va fi repartizată în cea mai mare parte zonei pentru locuințe.

O creștere în suprafață se observă și în zona pentru spații verzi, sport și perdele de protecție evidențiată prin diferența de 6 ha ce se adaugă.

Mutații în folosința terenurilor se vor produce în zona de gospodărire comunală și cimitire, pe de o parte, și zona echipării edilitare, pe de altă parte. Suprafața inclusă în intravilan rămâne în continuare în circuitul agricol până la emiterea autorizațiilor de construire pe amplasamentele respective. Se propune regularizarea și amenajarea pârâului Negrea.

VI9. Măsuri în zonele cu riscuri naturale

Terenurile destinate amplasării și dezvoltării localităților trebuie să asigure protecția populației contra surpărilor și alunecărilor de teren, a avalanșelor și inundațiilor (Ordin al M.S. nr.536/1997 – norme de igienă).

Delimitarea zonelor de risc este necesară, întrucât acțiunile de prevenire sunt bazate pe cunoașterea detaliată și acceptată a diferitelor grade de risc. Identificarea poate fi făcută atât prin consultarea cadastrului de specialitate cât și prin grija autorității competente, cât și prin corelarea conținutului studiilor de fundamentare a documentațiilor de urbanism referitoare la calitatea terenurilor sau încadrarea în zone de riscuri naturale.

VI10. Dezvoltarea echipării edilitare

Gospodărirea apelor

Prioritatea o constituie apărarea împotriva inundațiilor a zonelor de locuințe din cele două localități ale comunei. Astfel se propune regularizarea pârâului Negrea, iar în localitatea Schela se impune refacerea lucrării de regularizare a pârâului Lozova pe întreaga porțiune care traversează zonele locuite. De asemenea, în satul Schela este necesară amenajarea torenților care se scurg dinspre versanți și care traversează zonele locuite provocând inundații.

În ceea ce privește asigurarea apei potabile, trebuie renunțat la exploatarea pânzei de apă freatică și realizarea unor sisteme centralizate de alimentare cu apă care se vor baza pe exploatarea apei subterane de mare adâncime.

Îmbunătățirea și protecția calității apelor de suprafață se va realiza prin epurarea corespunzătoare a apelor uzate înainte de evacuarea în pâraiele Lozova și Negrea. Protecția calității apelor subterane de adâncime se va realiza prin obligarea agenților economici care exploatează petrol să respecte cu strictețe regulile de exploatare, precum și normele în vigoare referitoare la protecția acviferelor în cazul încetării activității de extracție a sondelor.

Canalizarea și epurarea apelor uzate

Ținând seama de etapizarea lucrărilor de alimentare cu apă în sistem centralizat, în prima etapă se propune realizarea unui sistem centralizat de canalizare și epurare a apei menajere pentru satul Negrea și extinderea pentru satul Schela.

După executarea lucrărilor de alimentare cu apă, pentru preluarea apelor uzate menajere se propune pentru satul Negrea o rețea de canalizare care va dirija apele printr-un canal principal având diametre cuprinse între 200-400mm, într-o stație de tratare ape uzate și deversarea acestora în emisar.

Stația de tratare se va amplasa la minim 300m distanță de ultima clădire existentă. Pentru satul Schela se propune extinderea sistemului de canalizare având diametre cuprinse între 200-400mm și extinderea stației de epurare.

Pe măsură e se vor realiza instalațiile interioare, acestea se vor racorda prin intermediul colectoare de serviciu, gravitațional sau prin pompare, în funcție de configurația terenului la colectoarele principale realizate anterior. După tratare apele vor fi deversate în emisar.

Evacuarea apelor pluviale din zonele locuite se va face prin șanțurile de pe marginea drumurilor care vor fi reamenajate sau prevăzute acolo unde lipsesc, astfel încât să asigure scurgerea continuă a apelor pluviale în văile învecinate.

Alimentarea cu căldură

Încălzirea actuală a locuințelor și instituțiilor publice este asigurată atât u combustibil gazos cât și prin sobe cu lemne. Nu se întrevăd alte surse pentru încălzire, cel puțin în etapa imediat următoare.

În privința încălzirii prin sobe cu combustibil solid, se impune luarea unor măsuri pentru îmbunătățirea randamentului sobelor, curățarea coșurilor, aplicarea regulilor de prevenire a incendiilor, depozitarea cenușii în spații special amenajate.

Telecomunicații

Conform datelor furnizate de Romtelecom SA, în viitorii ani nu se prevăd lucrări de modernizare și nici centrale telefonice în curs de execuție, cu precizarea că se pot prelua viitorii abonați de către centrala digitală prin extinderea numărului de linii telefonice de abonat.

VI11. Protecția mediului

În domeniul protecției mediului va trebui desfășurată o activitate de mediatizare, informare și educare a populației, cu privire la drepturile și obligațiile cetățenilor față de protejarea și reabilitarea mediului.

Pentru protecția aerului sunt necesare studii de specialitate privind inventarierea surselor de poluare existente și viitoare, acestea incluzând localizarea, parametrii fizici ai emisiilor, debitele masice ale poluanților, modul de utilizare a instalațiilor și propunerea unor măsuri referitoare la încălzirea locuințelor prin înlocuirea combustibililor tradiționali cu gaze naturale.

Din punct de vedere a calității apelor se consideră prioritară realizarea unui sistem centralizat de colectare a apei menajere, a unei stații de tratare în localitatea Negrea și a unei extinderi pentru cea din Schela. O importanță deosebită trebuie acordată calității apelor din pânza freatică de suprafață care este îndoielnică.

Fântânile, sursă de alimentare cu apă potabilă a populației, trebuie amplasate și construite astfel încât să respecte normele de igienă prevăzute în ordinul nr.536/1997 al M.S. Acestea trebuie amplasate și construite astfel încât să fie protejate de orice sursă de poluare și să asigure accesibilitatea. În situația în care construcția lor nu asigură protecția apei, iar adâncimea acviferului folosit este mai mică de 10m, amplasarea fântânilor trebuie să se facă la cel puțin 10m de orice sursă posibilă de poluare : latrină, grajd, depozit de gunoi, cotețe. Pereții fântânilor trebuie astfel amenajați încât să prevină orice contaminare exterioară.

Pentru protecția solului sunt necesare lucrări de amenajare și consolidare a terenurilor în pantă, precum și plantarea lor, colaborarea cu Primăria comunei pentru monitorizarea modului de utilizare a fertilizatorilor și a substanțelor fitosanitare, menținerea actualelor suprafețe împădurite și completarea golurilor prin tăiere și exploatarea resurselor de hidrocarburi respectând măsurile de protecție a mediului stabilite prin lege.

Privind depozitarea organizată a deșeurilor menajere se propune amenajarea platformelor existente astfel încât să respecte prevederile O.U.G. nr.78/2000 privind regimul deșeurilor și ale H.G.162/2002 privind depozitarea lor. Astfel, depozitarea deșeurilor se realizează în depozite mici de categoria b1. Aceste depozite stochează numai deșeuri menajere sau deșeuri similare acestora de la agenți economici și populație și deșeuri inerte (sticlă, pietre, cenușă, ceramică) fără deșeuri periculoase.

Volumul depozitelor nu poate depăși 20.000mc. iar suprafața trebuie să fie mai mică de 10.000 mp. Gropile pot fi umplute cu pământ tasat sau pot fi profilate uniform sub formă ascuțită.

CAPITOLUL VII. CONCLUZII ÎN URMA ANALIZEI SWOT

Pentru o vedere de ansamblu asupra caracteristicilor comunei am realizat o analiză SWOT care poate sta la baza proiectelor viitoare din comună.

În urma analizei SWOT s-au identificat trei principii prioritare care trebuie să stea la baza elaborării strategiei în vederea dezvoltării durabile, și anume:

1. Viața economică a comunei trebuie revigorată și dezvoltată în toate domeniile sale: agricultură, zootehnie, industrie, comerț. Consiliul Local va trebui să investească pentru vitalizarea vieții economice a comunei.

2. Infrastructura necesită îmbunătățirii continuu, de aceea investițiile trebuie făcute după anumite criterii economice astfel încât să producă cele mai mari efecte benefice:

– siguranța locuitorilor comunei împotriva calamităților;

– raportul valoarea investiție/ efecte economico-financiare produse;

– raportul valoare investiție/numărul beneficiarilor.

3. Conex factorului economic un alt punct important pentru creșterea atractivității comunei îl constituie facilitățile culturale și de agrement pe care le oferă sau pe care ar putea să le ofere Schela, astfel încât confortul social al locuitorilor să fie îmbunătățit. Complementar acest lucru va crește și atractivitatea turistică a comunei.

Pe baza analizelor efectuate și a propunerilor de amenajare teritorială și dezvoltare a comunei Schela se pot desprinde următoarele concluzii:

Resursele materiale locale și forța umană, utilizate într-un sistem diversificat, pot asigura relansarea economico-socială a comunei.

Suprafața ocupată de unitățile industriale, de depozitare și zootehnice este suficientă și ca atare poate asigura menținerea și dezvoltarea funcțiunilor economice. Sunt necesare noi locuri de muncă, cu precădere în sfera serviciilor.

Satisfacerea solicitărilor pentru realizarea de locuințe implică extinderea actualului intravilan.

Serviciile către populație trebuie dezvoltate și diversificate.

Infrastructura tehnico-edilitară implică dezvoltări, cu precădere alimentarea cu apă în sistem centralizat, modernizări de drumuri și intersecții.

BIBLIOGRAFIE