Comparatii In Incrucisari Culturale a Comunicarii Nonverbale, Atributiile Leadershipului Carismatic Si Transformational

Cuprins

Introducere

Literatura de specialitate

Leadershipul carismatic

Leadershipul transformațional

Leadershipul și comunicarea nonverbală

Cultura antreprenorială

Studiu de caz

Introducere

Deoarece societatea noastră continuă să stabiliească alianțe cu organizații de pe tot globul, a devenit obligatoriu și necesar să ințelegem caracteristicile și motivațiile altor culturi. Într-un studiu realizat în 2001 de către Ensari și Murphi, a rezultat faptul că țarile au stabilite valori și credințe care produc combinații unice culturale. Bazându-se pe aceste combinații individuale, rezulta că au o afinitate pentru anumite tipuri de leaderi.

Pentru că economia globală intervine și multe organizații interactionează prin parteneriate, competiții pentru clienți, înțelegerea diferitelor valori, tradiții și credințe ale acestora, a devenit un lucru important în negociere și comunicare. În majoritatea culturilor, comunicarea verbală, cât și nonverbală a unei idei este o primă caracteristică atribuită leadershipului. Organizațiile și leaderii care înțeleg importanța sincronizării comunicarii lor cu valorile și credințele implicate ale ‘’followers” vor avea succes. Valorile și credințele culturale, sugerează un tip favorit de leader.

În principal, pentru ca organizațiile multinaționale să aibă un leadership de success, înțelegerea dimensiunilor culturii ale leadershipului este esențială. În special, este importantă prezentarea individului și prima impresie a audienței, potentiali ‘’followers’’. Aceștia sunt de obicei înclinați să asocieze leadershipul cu persoanele care se prezintă într-o manieră, verbală și nonverbală, în concordanță cu valorile lor culturale. Leaderii organizaționali care nu sunt familiarizați cu interpretarea comunicării nonverbale a ‘’followers’’, îi vor conduce și pe alții la situații dificile și vor fi ineficienți în rolurile lor de leaderi.

Într-o economie globală, organizațiile vor trebui să găsească paradigmele leadershipului care nu sunt legate cultural sau să invețe persoanele cum să aibă un comportament cultural specific care să fie acceptat. Acest lucru va duce la atribuirea și acceptarea unui individ ca leader. Pentru ca organizațiile să aiba succes, acestea trebuie să confere încredere și să pune pret pe valorile și credințele necunoscute sau nefamiliarizate ale partenerilor. Succesul sau eșecul organizațiilor, care interacționează multicultural, depinde de abilitatea de a construi relații cu ajutorul comunicării verbale sau nonverbale.

Importanța leadershipului între culturi a devenit mai mare odată cu schimbarea modului de a face afaceri. Companiile multinaționale, oganizațiile de comerț internațional și globalizarea economiei, toate ducând la nevoia leaderilor din aceste organizații, de a motiva și comunica în diferite culturi.

O organizație de succes va avea un leadership eficient, totuși, pentru aceasta, organizațiile trebuie să înțeleagă care sunt percepțiile și așteptările ‘’followers’’ în privința comportamentului leaderului. Dacă, cultura joacă un rol în determinarea valorilor și aspirațiilor oamenilor, atunci înțelegerea culturii va spori probabilitatea și eficiența unui leadership de succes.

O parte a înțelegerii unei culturi, nu este doar comunicarea verbală, ci și comunicarea nonverbală (intensitatea contactului vizual, tipuri ale gesturilor mainilor, schimbarea tonalității vocii), sunt deasemenea contingente(întâmplări) culturale. Importanța legăturii dintre leadership și comunicarea nonverbală este influența uneia pe care o are asupra celeilalte. Potențialii ‘’followers’’evaluează comportamentul nonverbal prin intermediul interacțiunilor.

Literatura de specialitate

Leadershipul carismatic

În urma unui studiu realizat, s-au analizat efectele comunicării și leadershipul carismatic, cât și comportamentul nonverbal. În leadershipul charismatic, leaderii își evaluează mediul, formulează, comunică și implementează viziuni. ‘’Followers’’ asociază modelul de leadership carismatic, atunci când valorile și credințele lor coincid cu postura individului ca leader.

Autorul House (1977) a realizat o teorie a leadershipului carismatic și o serie de propoziții pentru a descrie relația și rezultatele acesteia, dintre un leader carismatic și ‘’followers’’ săi. Caracteristicile comportamentului și aspectele care apar, sunt percepute ca fiind credințe similare între leader și ’’follower’’. Afecțiunea, ascultarea și acceptarea de către ’’followers’’ leaderului, sporesc legături emoționale pentru atingerea obiectivelor și o posibilă modalitate de realizare sau contribuție.

Același autor îi atribuie leadershipului carismatic trei caracteristici personalizate, cum ar fi: un nivel extrem de înalt de încredere în sine și în capacitățile lor, dominanță și o puternică convingere în credințele și valorile sale. Acestia debordeaya de enrgie, sunt foarte entuziaști in ceea ce privește ideile și acțiunile lor si se folosesc de comportamentul nonverbal pentru a conferi o mai mare putere a ceea ce spun. Leaderii care comunică conform unor înalte așteptări și convingeri în ’’followers’’, sunt mai predispuși sa aibă ’’followers’’ care ii vor vedea nu doar ca pe niște leaderi, ci și ca pe niște modele sau eroi. Leaderii carismatici pun foarte mare pret pe partea emotionala, adresându−se subalternilor cu ajutorul limbajului, simbolurilor.

O teorie extinsă a lui House (1977), a leadershipului carismatic, a fost realizată pentru a evidenția mai multe aspecte ale mediului ambiant, relația emoțională dintre leader și ’’follower’’ și potențialele emoții extreme.

Leadershipul carismatic rezultă din interacția leaderului cu fallowers, si acestia din urma au anumite caracteristici personalizate.

În primul rand, fallowers au un mare devotament față de leader, au o mare stimă și respect pentru acesta, între acestia construindu se o strânsă legătură emoțională. Datorită încrederii marii în leader, fallowers se așteaptă la performanțe înalte din partea acestuia și îndeplinirea obiectivelor într un mod cât mai inteligent.

Leadershipul carismatic are însă și parțile lui negative, printre acestea amintim faptul ca de de la a fi un leader etic la unul neetic este doar un pas. Deoarece între leader și subalterni se creează o legătură emoțională puternică, leaderii ar putea profita de puterea pe care o au asupra acestora și să o utilizeze în scopuri personale și nepotrivite.

Leaderii neetici nu acceptă pareri în contradictoriu și totul devine o comunicare într un singur sens. În plus fata de abuzul de putere și corupție, acestia pot avea incapabilitatea de a rezolva probleme în detaliu sau de a forma și invăța persoane.

Leadershipul transformațional

Leaderul transformațional este o persoană creativă și încrezatoare în forțele proprii, o persoană care inspiră în atingerea țelurile și stimulează în realizarea de schimbări revoluționare.

Exista trei elemente principale care descriu un leader transformațional: motivația inspirațională(carisma), opinia individuală(considerația) și stimularea intelectuală.

Ca o consecință a încrederii în sine, a absenței conflictului intern, a determinării și a abilităților necesare, leaderii vor fi foarte stimați de către ’’followers’’ lor. Leaderul își inspiră ’’followers’’ să își depășească limitele cu ajutorul valorilor lor, să capete o puternică încredere în sine și să se identifice cu nevoile și credințele lor. ’’Followers’’ în schimb, caută să se identifice și să își imite leaderii în acțiunile lor.

O alta componentă a leadershipului transformațional este opinia individuală(considerația). Aceasta presupune sfătuirea, ajutorul, susținerea și încurajarea dezvoltării personale a subordonaților de către leaderi. Leaderii alocă resurse pentru succesul ’’followers’’, le permite acestora să aibă o anumita responsabilitate și le dau feedback. ’’Followers’’ în acest caz, apreciază încrederea pe care le-o acordă leaderii și sunt mulțumiți de abilitatea acestora de a le fi mentor și de a-i ajuta să aibă succes.

A treia componentă a leadershipului transformațional este stimularea intelectuală. Acest tip de leader transformațional este ușor diferit de ceilalți doi. Leaderii își folosesc intelectul pentru a stimula noi idei, pentru a-i îndruma pe followers. Acest model presupune stimularea și schimbarea ’’followers’’ în privința problemelor de conștiință și rezolvarea acestora din perspective noi și cautarea de noi soluții, a gândurilor și a imaginației, a credințelor și a valorilor, în detrimentul stârnirii și schimbării în acțiune imediată.

Aceste trei componente dau aspect leadershipului transformațional. Însă, nu toate aceste trei componente sunt necesare pentru leadershipul transformațional; un leader poate folosi pe rând aceste componente sau să nu folosească una dintre ele deloc. Leaderii transformaționali prezintă în mod voit greșeli pentru ca ’’followers’’ să le înțeleagă, să le proceseze și ca apoi să acționeze în cauză. Acest tip de leaderi nu sunt neapărat carismatici, însa leaderii carismatici sunt transformaționali. Carisma este un ingredient necesar a leadershipului transformațional, dar ea singură nu este suficientă pentru procesul transformațional.

Leadershipul și comunicarea nonverbală

Comunicarea verbală este întărită prin comunicarea nonverbală. Într-un studiu realizat de Cherulnik et al.(2001) au fost analizate efectele replicilor nonverbale ale leaderilor și s-a descoperit ca fiind ’’contagioase’’. Followers vor avea tendința să imite comportamentul leaderilor și să raspundă la expresiile feței. Un leader carismatic prezintă o persoanlitate puternică, una pe care ’’followers’’vor vrea să o imite, prin prezentarea unei idei, verbal sau nonverbal, care să focuseze valorile principale ale ’’followers’’. Prin intermediul modurilor expresive de acțiune, ambele, verbale și nonverbale, leaderii își comunică convingerile, încrederea în sine și dedicarea, cu scopul de a da credibilitate la ceea ce preconizează ei.

Un element important în leadershipul transformațional este abilitatea de a ’’citi’’ emoțiile ’’followers’’și de a le manageria pe ale sale. În leadershipul autentic, sentimentele sunt redate prin intermediul comportamentului nonverbal al vocii, feței și al corpului. O cheie importantă în construirea unei conexiuni între leader-’’follower’’, o parte crucială a leadershipului transformațional este abilitatea de a înțelege și de a citi emoțiile pentru feedback prin intermediul comportamentului nonverbal. Capacitatea de a reacționa la comunicarea nonverbală și de a stabili raspunsuri emoționale, va ajuta să creeze percepția ’’follower’’ cu privire la leadershipul transformațional.

Leaderii sunt conștienți de limbajul corpului, de expresiile feței și de efectele pe care le au asupra ’’followers’’. Atunci când se crează o imagine carismatică, modul cum leaderii spun ceea ce spun, poate fi uneori la fel de important sau chiar mai important decât ceea ce spun. Leaderii carismatici își dirijează prezentarea pentru a targeta audiența, verbal sau nonverbal, pentru a stabili o performanță carismatică înaltă.

Gardner (2003) consideră că ’’followers’’ asociază leadershipul carismatic cu persoane care afișează un mod puternic de distribuire a informației indiferent de context. Modul puternic de distribuire a informației este caracterizat prin menținerea contactului vizual, expunerea unei fluențe vocale, prin folosirea expresiilor feței și printr-o gesticulare dinamică a mâinilor. Modul slab de distribuire a informației, este caracterizat prin monotonie în voce, prin distragere în timpul vorbirii și foarte puțin contact vizual.

Expresivitatea emoțională este abilitatea leaderilor de a-și folosi trăsăturile faciale, manipularea vocii și mișcările corpului în scopul de a induce emoții audienței. (Groves, 2005). Persoanele care sunt conștiente de efctele comportamentului nonverbal pe care îl afișează, sunt capabile să influențeze ’’followers’’ mult mai eficient.

Conform autorilor de specialitate, este foarte importantă crearea și comunicarea unei viziuni ca parte componentă a leadersipului carismatic/transformațional. Sunt foarte importante abilitățile de comunicare emoțională ale speackerilor, pentru a se identifica mai bine cu audiența și de a empatiza cu aceasta.

‘’Followers’’ vor asocia comportamentul nonverbal cu prototipuri implicite de leadership. Nu există atribute asociate leadershipului care se bazează doar pe comunicarea verbală și pe acțiuni, ci și comportamente nonverbale care dau valoare comunicării. Leadershipul carismatic este bazat pe o legătură emoțională între leader și ‘’follower’’. Înțelegerea subconștientului și descifrarea comportamentului nonverbal întărește această legătură. Comportamentul nonverbal este afișat de un leader carismatic care știe să distingă această formă de leadership versus altele, pentru a spori nivelul de performanță al ‘’followers’’. Nu doar viziunea prin cuvinte este un element crucial al leadershipului carismatic, cât și ‘’livrarea’’ acelei viziuni. Contactul vizual, vocea și mișcările corpului, conferă atitudine și emoții, care sunt preluate de receptor și folosite pentru a decide dacă individul câștigă statutul de leader sau nu.

Cultura antreprenorială

’’Conceptul de cultura antreprenoriala a devenit popular și acceptat internațional ca o expresie a atitudinii față de comerț la un anumit nivel al afacerii.’’(Dromereschi, 2014)

În studiul lui Hofstede (1984), au fost analizate valorile și credințele unor persoane din diferite societăți, de aici rezultând patru dimensiuni culturale clare care descriu valorile și normele acceptate de societăți, acestea fiind:

Distanța față de putere;

Individualismul;

Masculinitatea;

Evitarea incertitudinii.

Acestea sunt folosite pentru a descrie valorile și credințele populației unei țări, pentru a furniza o construcție măsurabilă în scopul comparării țărilor între ele.

Distanța față de putere este o dimensiune care definește atitudinea unei culturi cu respect față de autoritate, separarea puterii și urmarea ordinelor necontestat. Societățile cu un index scăzut, au tendința să nu le fie teamă de superiori sau leader, mergând pe principiul că pentru a schimba un sistem social este nevoie de a reclasa puterea, toți ar trebui să fie independenți și cooperarea dintre puteri să fie bazată pe solidaritate. (Hofstede, 1984)

Egalitatea este accentuată în culturile unde distanța față de putere este mică, se pune accent pe recompensă, legitimitate și pe expertul în putere.

Țările care au o mare putere a indexului față de putere, au tendința să creadă în diferențe de origine și nivele de putere sau loc în societate. Cei care dețin puterea au privilegii, superiorii îi consideră pe subordonați ca fiind diferiți, unii oameni fiind posibile amenințări celor cu putere și rareori pot fi de încredere.

Individualism versus colectivism, este o dimensiune concentrată pe focusarea unei societăți pe individ și pe îndeplinirea obiectivelor acestuia sau pe bunăstarea societății ca un întreg. Această dimensiune se referă la modul cum privesc societățile interacțiunile dintre un individ și un colectiv. Normele societății, deasemenea, influențează interacțiunile dintre organizații și indivizi. Mai multe societăți colectiviste cer o mare dependență emoțională membrilor din organizații. Într-o societate echilibrată, organizațiile ar trebui, în schimb, să își asume o puternică responsabilitate pentru membrii lor.

Individualismul este o caracteristică a societăților unde relatiile dintre persoane sunt slabe, aici se așteaptă ca fiecare persoana să aibă grijă singură de ea și de familie.

În culturile asiatice, individualitatea este asociată cu relațiile fundamentale dintre persoane, în timp ce în America, persoanele caută să fie independenți de ceilalți, concentrându se pe explorarea și exprimarea emoțiilor interioare unice. Modul de percepere a oamenilor pe sine, este diferit de la o cultură la alta.

Colectivismul, in schimb, este chiar opusul, aceasta este o caracteristică a societăților unde oamenii sunt integrați incă de la naștere în grupuri puternice, unite, care îi protejeaza pe întreaga viața în schimbul unei loialități necondiționate. Aceasta dimensiune este asociată cu munca, realizare pe plan professional, libertate, evoluție și relațiile de muncă.

O societate cu individualism scăzut, tinde să producă familii extinse unite, care se așteaptă să rămână aproape și să se protejeze unul pe celălalt în schimbul loialității familiei; dependența emoțională a individului în organizații și instituții, viața privată este invadată de organizațiile din care fac parte; opiniile sunt predeterminate. (Hofstede, 1984)

Un mare accent este pus pe grupuri și colective, decât pe individ în toate situațiile vieții sociale.

Piramida lui Maslow este o realizare a unei societăți individualiste, care a fost exportată și în țările care au devenit democratice(foste socialiste/comuniste). În România, individualismul însemnând promovarea intereselor membrilor unui grup în detrimentul celorlalte grupuri, excluzând probabilitatea înmulțirii recurselor de către fiecare persoana în parte.

Evitarea incertitudinii este un index explicativ al confortului pe care societățile le au asupra consecințelor necunoscute sau cu modalitățile de a face lucruri. În studiul lui Hofstede s-a cercetat toleranța persoanelor la stres, gradul structurii nevoilor și stabilitatea la locul de muncă. .Dimensiunea definește nivelul de toleranță la incertitudine, aceasta fiind o parte a problemei de personalitate, a problemei culturii. Societățile diferă în privința normelor sociale pentru evitarea incertitudinii, iar membrilor acestor societăți li se aduc la cunoștință aceste norme în instituțiile societății.

Țările care au un rezultat mic cu privire la indexul evitării incertitudinii, au o perspectivă care îmbrățișează schimbarea și au o mare dorință de a-și asuma riscuri, astfel există o pondere mai mare a oamenilor care sunt dispuți să devină liberi profesioniști.. (Hofstede, 1984)

Țările cu un scor scăzut, consideră că incertidudinea inerentă în viața este mai ușor acceptată și în fiecare zi este luată ca atare, are mai multă acceptare a disidenței(atitudine,manifestare), devierea nu este privită ca pe o amenințare, este mai multă toleranță. În aceste țări exista mai multe inovații la nivel fundamental(Marea Britanie), iar țările cu o puternică evitare a incertitudinii, transform această inovare în produse și serivicii noi(Japonia).

În România, indexul de evitare a incertitudinii arată că oamenii sunt mai reticenți și anxioși cu privire la viitor, preferand siguranța prezentului, în detrimentul incertitudinii viitorului.

Orientarea pe termen lung este definită ca o cultivare și creștere a integrității morale, indreptată spre o recompensă în viitor. Acest tip de orientare este favorabilă activității de antreprenoriat. Perseverența, cumpătarea, responsabilitatea, economisirea sunt câteva caracterstici ale orientării pe termen lung.

În România vorbim despre orientare pe termen scurt, totul este axat pe prezent și trecut, în detrimentul investirii în viitorul incert. Aici este un mediu favorizant corupției și nepotismului la nivelul angajaților datorită centralizării autorității. Astfel, organizațiile riscă să își piarda angajații valoroși sau să se creeze favoritisme, diferențe între angajați. Stilurile principale de conducere practicate sunt antreprenorul de familie(interesele familial, bogăția personală) și fondatorul care vrea să schimbe ceva, sa creeze lucruri noi, care se consideră responsabil pentru angajați și societate, evoluarea afacerii și de reputație.

Studiu de caz

În urma unor studii realizate, privind speechul conversațional, au fost analizate efectele contactului vizual direct, gesturile și inflexiunile vocii.

Un studiu realizat în 1975 de catre Gitter, Black și Fishman, a urmărit rasa, genul și comunicarea nonverbală pentru percepția leadershipului. Pentru studiu a fost utilizat un speacker care a fost înregistrat video pentru manipularea unor indivizi. A fost folosită o formă a comunicării verbale puternică versus una slabă, cât și a celei nonverbale. Versiunea puternică presupunea repetarea speechului ca un leader, folosind vocea și gesturile. Versiunea slabă presupunea citirea aceluiași speech, dar ca ‘’follower’’, varying aceeași replică nonverbală. Acest studiu nu a realizat un raport cu diferențe semnificative în comportamentul nonverbal al prezentării dintre leader și ‘’follower’’. Rezultatele acestui studiu dezvăluie ce combinații de comportament produc o puternică atribuție a leadershipului și dacă sunt diferențe bazate pe cultură.

Studiul lui Gitter et al.(1975) a identificat un efect principal și un factor puternic, ca fiid comunicarea nonverbală. A mai reieșit faptul că o comunicare nonverbală puternică duce la perceperea unui om inteligent, în timp ce o comunicare nonverbală slabă duce la ideea de persoană draguță și de empatizare. Studiul a mai arătat și faptul că un efect puternic îl are comunicarea nonverbală în detrimentul comunicării verbale.

Autorii Druckman, Rozell și Baxter (1982) se referă la impresiile privind oportunitățile de management în înțelegerea variilor efecte pe care le are comportamentul nonverbal în interpretarea atribuțiilor și a calității indivizilor. De aceea ar trebui pus accentul și pe aspectele culturale. Cercetarea, de asemenea, a arătat și faptul că emoțiile sunt universale și identificabile în toate culturile, iar cele permise a fi aratate de o cultură pot fi diferite. Aceste ’’reguli de arătat”(Ekman, 1978) sunt legături culturale și sunt învățate pe parcursul copilăriei.

Koopman et al. (1999) au descoperit faptul că leadershipul preferat, diferă în funcție de cultură. În majoritatea țărilor chestionate de aceștia a fost ales leadershipul carismatic, leadershipul bazat pe valori și leadershipul orientat pe echipă, ca formă pozitivă pentru un leadership eficient. Este încă necunoscut daca comprtamentul indivizilor din diferite țări conduce la atribuții similare de leadership.

Bibliografie

https://books.google.ro/books?id=qqzu6UGRVhAC&pg=PA2&dq=nonverbal+communication+in+organizations&hl=ro&sa=X&ei=vg3SVPu0Osn2UsXtg9gP&ved=0CEsQ6AEwBQ#v=onepage&q&f=false

http://www.mi.bxb.ro/Articol/MI_30_9.pdf

http://www.managementgeneral.ro/pdf/1_2008_4.pdf

http://cdn4.libris.ro/userdocspdf/436/culturi-si-organizatii.pdf

http://search.proquest.com/docview/304768522