Comertul Electronic. Avantaje Si Dezavantaje. Studiu de Caz la Firma S.c. Emag S.a

Economie

Comertul Electronic. Avantaje Si Dezavantaje. Studiu de Caz la Firma S.c. Emag S.a

Byadmin ianuarie 1, 2024

Comerțul electronic. Avantaje și dezavantaje. Studiu de caz la firma S.C. eMAG S.A.

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I

Comerțul electronic – aspecte teoretice

1.1. Definiții din domeniul comerțului electronic

1.2. Noțiuni definitorii

1.3. Avantajele comerțului electronic

1.4. Dezavantajele comerțului electronic

1.5. Originea comerțului electronic

1.6. Forme ale comerțului electronic

1.7. Comerțul electronic ȋn România

1.8. Comerțul electronic versus comerțul tradițional

IDEI ȊN REZUMAT

CAPITOLUL II

Sisteme electronice de plată

2.1. Sectorul plăților

2.2. Smartcard-ul

2.3. Electronic Banking

2.4. Sisteme de plăți bazate pe carduri bancare

2.4.1. CyberCash

2.5. Sisteme de plăți cu monedă electronică

2.5.1. NetCash

2.5.2. E-Cash

2.6. Sisteme de micro-plăți

2.6.1. MilliCent

2.6.2. CyberCoin

2.7. Plăți prin cecuri electronice

IDEI ȊN REZUMAT

CAPITOLUL III

Studiu de caz privind activitatea de comerț electronic a firmei S.C. eMAG S.A.

3.1. Descrierea generală a firmei

3.2. Situația financiară a firmei

3.3. Detalii despre anii 2013 și 2014

3.4. Previziuni pe termen lung

3.5. Concurenții din cadrul pieței

3.6. Analiza SWOT a firmei

3.7. Impactul globalizării și a crizei economice asupra eMAG

3.8. Procesul de achiziționare a unui produs prin intermediul site-ului eMAG..

IDEI ȊN REZUMAT

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

INTRODUCERE

Evoluția Internet-ului ȋn ultima perioadă a dus la schimbări ȋn relațiile dintre oameni. Odată cu trecerea timpului ȋntrebuințarea acestuia ȋn sfere largi de activitate a avut drept rezultate creșterea continuă a numărului de utilizatori ai Internet-ului și revoluționarea activităților din sfera economică. Astfel, a luat naștere conceptul de comerț electronic, care pe zi ce trece se dezvoltă tot mai mult, fiind folosit și perceput ca o oportunitate de sporire a competitivității ȋntre firme. De asemenea, tranzacțiile realizate prin intermediul comerțului electronic reprezintă o activitate normală ȋn societatea de astăzi.

Scopul acestei lucrări este de a detalia fenomenul de comerț electronic, prin formularea a două capitole abordate teoretic, și un capitol ce reprezintă studiul de caz al activității firmei eMAG, din sfera comerțului electronic.

Deși acest tip de comerț poate fi abordat din două perspective, și anume economic și informatic, aspectele acestei lucrări au fost abordate din punct de vedere economic.

Ȋn capitolul I am prezentat definițiile și noțiunile de bază din domeniul comerțului electronic. După aceea, am subliniat avantajele și dezavantajele acestui tip de comerț, originea acestuia și formele principale după natura tranzacțiilor. Capitolul I se ȋncheie cu o descriere a activității de comerț electronic ȋn România și cu o comparație generală ȋntre e-commerce și comerțul tradițional.

Ȋn capitolul II am abordat sistemele electronice de plată, prin detalierea unor termene din domeniu, cum ar fi e-Cash, smartcard și e-Banking. Acest capitol continuă cu o caracterizare a principalelor categorii și subcategorii de sisteme de plăți. Sistemele de plăți evidențiate sunt cele bazate pe carduri bancare, monede electronice, micro-plăți și cecuri electronice.

Ȋn ultimul capitol al lucrării de licență am realizat un studiu de caz privind activitatea de comerț electronic a firmei eMAG. Capitolul ȋncepe cu o descriere generală a firmei, cuprinzând evoluția acesteia ȋncepând cu anul ȋnființării. Apoi cu ajutorul mai multor tabele, este prezentată situația financiară din perioada 2008-2012. Sunt enumerate mai multe detalii despre activitatea magazinului online eMAG din perioada 2013-2014, apoi sunt prezentate previziunile directorului general, Iulian Stanciu, ȋn ceea ce privește evoluția firmei ȋn perioada 2015-2020. Capitolul continuă cu clasificarea principalilor concurenți din mediul comerțului electronic, realizarea analizei SWOT a magazinului online eMAG, impactul globalizării și a crizei economice asupra firmei și se ȋncheie cu detalierea procesului de achiziționare a unui produs prin intermediul site-ului celor de la eMAG.

Motivul principal pentru care am ales această temă este acela că sunt un utilizator vechi al comerțului electronic, și implicit al Internet-ului, achiziționând prin intermediul acestui tip de comerț, de-a lungul timpului, mai multe produse de la eMAG. Un alt motiv pentru care am ales acest studiu de caz este reprezentat de experiențele personale pozitive de pe urma achiziționării produselor de pe site, neȋntâlnind nici o problemă ȋn vederea alegerii acestui magazin online.

CAPITOLUL I

COMERȚUL ELECTRONIC – ASPECTE TEORETICE

1.1. Definiții din domeniul comerțului electronic

Comerțul electronic sau e-comerțul este reprezentat de orice tranzacție electronică realizată cu ajutorul calculatorului. Acest tip de comerț înseamnă, mai precis, orice schimb dintre un vânzător și un cumpărător ce vizitează un site web în urma căreia se realizează o tranzacție comercială.

E-comerțul se definește, în principal, prin însuși mediul în care se realizează schimbul de valori și anume Internet-ul, fiind rețeaua mondială prin care calculatoarele sunt conectate între ele. Astfel clienții accesează poșta electronică (e-mail) sau sistemul World Wide Web, precum și alte servicii furnizoare de informații, facilitându-le clienților analizarea ofertelor online de produse și servicii ale întreprinderilor.

Această modalitate, relativ nouă, de realizare a afacerilor necesită deschidere, conectivitate și integrare. Mediul în care se desfășoară comerțul electronic este reprezentat de economia mondială în care regulile economice conduc la transformări continue ale industriei și pieței.

“E-Business-ul este un termen mult mai generic decât e-Commerce deoarece nu se limitează doar la vânzare-cumpărare, oferind și servicii online (servicii de întreținere pentru clienți), și păstrarea legăturii cu partenerii de afaceri online, dar și conducerea electronică a tranzacțiilor în interiorul organizației.”

Comerțul electronic mobil (sau m-Commerce) se desfășoară prin intermediul unui terminal mobil, cu ajutorul rețelei de telecomunicații fără fir (wireless) și operează într-un context diferit față de e-Commerce datorită caracteristicilor dispozitivelor de mână, a rețelelor wireless și utilizarea diferită a acestor dispozitive ȋn comparație cu sistemele PC sau laptop-uri.

Marketingul online sau e-Marketing reprezintă orice activitate de marketing care se desfășoară ȋn mediul virtual prin utilizarea Internet-ului. Acesta cuprinde nu numai publicitatea, care este prezentă pe site-urile web, ci și alte tipuri de activități online, cum ar fi e-mail și rețele sociale. Fiecare aspect de e-Marketing este digital, ceea ce înseamnă că avem de-a face cu informații electronice care sunt transmise pe un calculator sau un dispozitiv similar, deși în mod natural se pot lega de publicitatea tradițională și vânzări.

1.2. Noțiuni definitorii

Comerțul electronic vine cu o serie de noțiuni ce ȋi sunt caracteristice:

Intranet – este rețeaua internă de calculatoare a unei firme, cu aceleași caracteristici de funcționare ca și Internet-ul, dar care conține documente accesibile angajațiilor firmei respective. În acest domeniu intră, de exemplu, sucursalele, filialele, reprezentanțele etc.

Extranet – analog Intranet-ului, adăugându-se partenerii și furnizorii principali. Extranet-ul se situează la nivelul lanțului de valori al unei întreprinderi (value chain) sau al lanțului furnizor (supply chain).

Supply Chain Management (SCM) – este reprezentat de ideea de integrare, prin intermediul comerțului electronic, a lanțului furnizor. În zilele noastre există o cerere mare de produse software pentru SCM.

Întreprinderea extinsă – transparența firmei către clienți și furnizori, cunoașterea nevoilor individuale ale clienților, relația profitabilă dintre firmă și furnizori, analizarea diferitelor variante de surse furnizoare.

Canale virtuale de distribuție – sunt canale de distribuție existente doar prin intermediul Internet-ului. Este necesară regândirea întregului lanț de distribuție, nefiind îndeajuns pentru o întreprindere să-și deschidă canale de acest gen.

Relația cu clientul – comerțul electronic este dependent de acest tip de relație. Tehnologia de tip Internet ajută producătorul în realizarea marketing-ului individual, mai exact, la nivel de consumator individual.

1.3. Avantajele comerțului electronic

Ȋn comparație cu comerțul tradițional, comerțul electronic prezintă numeroase avantaje care stau la baza dezvoltării continue și a succesului acestui tip de comerț.

Cumpărătorul este interesat de comerțul electronic deoarece poate profita de avantaje cum ar fi:

timpul: economisește timp, vizitând virtual mult mai multe magazine decât ar vizita ȋn timp real;

disponibilitatea magazinelor virtuale: programul aproape non-stop, ȋn fiecare zi a anului;

libera decizie: cumpărătorul dispune de o gamă largă de produse și servicii, având posibilitatea de a alege ȋn funcție de anumite criterii (financiar, estetic, ergonomic, garanții etc.);

posibilitatea de achiziționare a produselor chiar și din afara granițelor țării din care provine cumpărătorul;

comunicarea, ȋn special pe plan internațional, care dispune de o viteză ridicată, ȋntreprinderile stabilind pe ce tip de platformă să colaboreze, ȋn vederea conceperii și dezvoltării ȋntre ele a produselor. Folosirea telefonului sau a fax-ului ar ȋnsemna practic o ȋncetinire sesizabilă a vitezei prin care trec aceste procese;

costuri reduse, folosindu-se de cele mai multe ori de site-uri web și e-mail;

relațiile cu furnizorii și clienții sunt mult mai bine ȋntreținute. Astfel prin intermediul unui site web, clienții sunt informați ȋn legătură cu produsele existente și beneficiază de suport tehnic pentru produsele achiziționate;

afacerile mici, folosind comerțul electronic, pot concura cu marile companii;

1.4. Dezavantajele comerțului electronic

De asemenea, comerțul electronic prezintă și o serie de dezavantaje, ieșind ȋn evidență aspecte cum ar fi:

lipsa unor standarde universale pentru calitate, siguranță și fiabilitate;

lățimea de bandă insuficientă a telecomunicațiilor;

nevoia de servere Web speciale în plus față de serverele de rețea;

accesul la Internet este scump și / sau incomod pentru mulți viitori utilizatori;

ȋmpotrivirea clientului la schimbarea de la un magazin real la un magazin virtual. Oamenii încă nu au încredere suficientă în tranzacțiile electronice;

percepția oamenilor despre comerțul electronic ca fiind costisitor și negarantat;

1.5. Originea comerțului electronic

Este dificil de identificat când a apărut mai exact comerțul electronic. Au existat mai mulți predecesori ai acestui tip de comerț. La sfârșitul anilor 1970, o firmă farmaceutică numită Baxter Healthcare din Statele Unite ale Americii a inițiat o formă simplă de e-comerț de tip B2B (Business-to-Business) cu ajutorul unui modem pe bază de telefon care permitea spitalelor să comande produse farmaceutice de la Baxter. Acest sistem a fost extins ulterior ȋn timpul anilor 1980 prin intermediul sistemelor PC și a fost copiat pe tot teritoriul Statelor Unite cu mult înainte ca Internet-ul să devină un mediu comercial. Anii 1980 au luat parte la dezvoltarea de schimburi de date electronice (EDI).

De la comercializarea Internet-ului și introducerea web-ului la începutul anilor 1990, comerțul electronic s-a extins rapid. Domeniul e-Commerce este larg, existând mai multe aplicații, cum ar fi:

Home Banking;

cumpărături în mall-uri electronice;

stocuri de cumpărare;

găsirea unui loc de muncă;

participarea la licitații;

colaborarea prin mediul online cu parteneri de afaceri din întreaga lume;

servicii pentru clienți;

1.6. Forme ale comerțului electronic

După natura tranzacțiilor, comerțul electronic se diferențiază prin mai multe forme:

Business-to-Business (B2B)

Business-to-Consumer (B2C)

Business-to-Business-to mai exact comerțul electronic. Au existat mai mulți predecesori ai acestui tip de comerț. La sfârșitul anilor 1970, o firmă farmaceutică numită Baxter Healthcare din Statele Unite ale Americii a inițiat o formă simplă de e-comerț de tip B2B (Business-to-Business) cu ajutorul unui modem pe bază de telefon care permitea spitalelor să comande produse farmaceutice de la Baxter. Acest sistem a fost extins ulterior ȋn timpul anilor 1980 prin intermediul sistemelor PC și a fost copiat pe tot teritoriul Statelor Unite cu mult înainte ca Internet-ul să devină un mediu comercial. Anii 1980 au luat parte la dezvoltarea de schimburi de date electronice (EDI).

De la comercializarea Internet-ului și introducerea web-ului la începutul anilor 1990, comerțul electronic s-a extins rapid. Domeniul e-Commerce este larg, existând mai multe aplicații, cum ar fi:

Home Banking;

cumpărături în mall-uri electronice;

stocuri de cumpărare;

găsirea unui loc de muncă;

participarea la licitații;

colaborarea prin mediul online cu parteneri de afaceri din întreaga lume;

servicii pentru clienți;

1.6. Forme ale comerțului electronic

După natura tranzacțiilor, comerțul electronic se diferențiază prin mai multe forme:

Business-to-Business (B2B)

Business-to-Consumer (B2C)

Business-to-Business-to-Consumer (B2B2C)

Consumer-to-Consumer (C2C)

Business-to-Employee (B2E)

Government-to-citizens (G2C)

Business-to-Business (B2B) este reprezentat de toate tranzacțiile ȋncheiate ȋntre cel puțin doi parteneri de afaceri, fiind realizate ȋn general prin sisteme Extranet. Ȋn acest sens partenerii folosesc Internet-ul, ajutându-se de nume și parole pentru propriile site-uri web. Ȋn ceea ce privește ȋntreprinderile care folosesc Internet-ul, acestea pot comanda direct de la furnizori și pot primi sau plăti facturi.

Această formă de comerț electronic necesită o varietate de servicii financiare ce se bazează pe anumite elemente:

evaluarea solvabilității;

atestarea produselor din punct de vedere al calității și livrării acestora;

protecții antifurt;

plata rapidă;

autorizarea vânzării, decontării, livrării și plății;

Bănciile sunt principale furnizoare de astfel de servicii și au posibilitatea de a asigura confidențialitatea informațiilor.

Business-to-Consumer (B2C) cuprinde tranzacțiile desfășurate ȋntre o firmă și clienții acesteia. Principalele obiective ale acestui tip de tranzacție sunt vânzarea de bunuri și servicii, dar și îmbunătățirea continuă a relațiilor cu clienții. Printre cele mai renumite companii din domeniu se numară Dell, Amazon, eBay, Barnes&Noble. Ca dovadă a succesului oferit de piața Business-to-Consumer, site-urile de comerț electronic sunt din ce ȋn ce mai numeroase și mai accesate de către actualii și viitorii clienți.

Business-to-Business-to-Consumer (B2B2C) se referă la o afacere ce furnizează produsele sau serviciile către afacerea unui client. Prin această afacere el ȋși poate menține proprii clienți, care pot fi și proprii angajați, la care produsele sau serviciile sunt furnizate fără a mai adăuga taxa pe valoare adaugată. Un exemplu ar fi atunci când companiile aeriene și unitățile de turism oferă servicii turistice, ȋn general bilete de avion și camere de hotel, propriilor parteneri de afaceri, cum ar fi agențiile de turism, care furnizează apoi serviciile către clienții lor.

Consumer-to-Consumer (C2C) este catalogat drept tipul de comerț simplu efectuat ȋntre persoane fizice sau consumatori. Se caracterizează prin creșterea pieței electronice și licitații online și este considerat ca având cel mai mare potențial de dezvoltare de noi piețe. Modelul C2C prezintă forme precum:

licitații organizate pe site-uri precum eBay, Amazon, Okazii etc., care oferă posibilitatea de a licita ȋn timp real pentru produsele afișate pe Internet;

sisteme peer-to-peer și modelele de schimb de fișiere sau schimb valutar;

Business-to-Employee (B2E) “se referă la tranzacțiile din interiorul unei firme, destinate personalului angajat al firmei și efectuate prin sistemul Intranet propriu“.

Government-to-citizens (G2C) – guvernul unei țări furnizează servicii pentru cetățenii săi cu ajutorul comerțului electronic.

1.7. Comerțul electronic ȋn România

“CE ca instrument modern de afaceri este tratat în politica economică a României atât ca un domeniu distinct, aspect care rezultă din reglementările specific adoptate pe linia reglementării acestui domeniu, cât și în contextul măsurilor de politică economică care privesc implementarea societății informaționale. România a fost prima țară din Europa care a transpus în legislația națională, directivele adoptate la nivel comunitar în domeniul CE, fiind considerată, la ora actuală, una dintre cele mai complete legislații în domeniu”.

Ȋnceputurile comerțului electronic la noi ȋn țară se situează la debutul anului 2004, fiind și primul sistem de e-Commerce din Europa Centrală și de Est la acea vreme. Deși există un interes crescut al consumatorilor față de acest tip de comerț, numărul magazinelor virtuale este ȋncă mic, estimându-se peste 650 de asemenea magazine. Când spunem că acest număr de magazine este mic, ne raportăm la numărul de utilizatori ai Internet-ului (peste 6 milioane) și a cardurilor bancare (peste 8 milioane). Aceste cifre demonstrează faptul că sistemul românesc de comerț electronic este încă la ȋnceput la drum, ȋnsă un lucru este cert și acela că există o creștere sesizabilă a interesului pieței.

Comerțul electronic ȋn România a ȋnceput efectiv cu primele tranzacții electronice cu cardul la sfârșitul lui februarie 2004. Din februarie până ȋn septembrie 2004 s-au ȋnregistrat doar 3106 tranzacții de acest tip iar până la sfârșitul aceluiași an s-a constatat o creștere masivă, ajungându-se la 16.304 de tranzacții. Astfel anul ȋn care și-a făcut debutul comerțul electronic s-a ȋncheiat cu un total de 19.410 de astfel de tranzacții, ȋn unități monetare ajungându-se la aproximativ 3.5 milioane de dolari.

Comerțul de tip Business-to-Business (B2B) din România se desfășoară ȋn principal pe piața virtuală / digitală, platforme de comerț online, distribuitori electronici și furnizori de servicii. Din totalul firmelor care dețin site-uri B2B, 28 % dintre ele sunt firme de IT, ceea ce demonstrează creșterea continuă a cererii pentru produsele IT.

Cele mai intâlnite modele B2C din România sunt prezentate ȋn tabelul 1 aflat pe pagina următoare.

Tabelul 1: Modele B2C ȋntâlnite in România

Sursa: Rădoi, Dumitru; “Comerțul electronic. Perspective pentru România”, revista OEconomica, nr. 3, septembrie 2005

“Comerțul electronic între persoane fizice (C2C) este răspândit în rândul tinerilor din România și este utilizat, cu precădere, pentru vânzări / cumpărări de telefoane mobile și componente pentru calculatoare. Numărul site-urilor care practică acest tip de afacere este estimat la cca. 1050”.

Ȋn urma unui studiu realizat ȋn anul 2008 de către RomCard cu scopul evaluării pieței de e-Commerce din România a reieșit faptul că numărul magazinelor online a fost de aproximativ 3000 ȋn intervalul 2009-2011, ȋnsemnând la vremea aceea o creștere de 50% ȋn fiecare an. Conform datelor RomCard, ȋn primele 6 luni ale anului 2009 au avut loc 570.000 de tranzacții ȋn valoare de 43,5 milioane de euro, ceea ce a ȋnsemnat o creștere cu 68 % față de aceeași perioadă a anului 2008.

Ȋn ultimii ani se poate observa ȋn țara noastră o dezvoltare continuă a ramurii comerțului electronic ȋn ceea ce privește achiziționarea echipamentelor IT și a produselor de uz casnic. Se prevede pe viitor asigurarea unui cadru legislativ securizat, fiind absolut necesar pentru acest tip de comerț, cu scopul protejării cumpărătorilor din mediul virtual, fraudele comise ȋn e-Commerce fiind pedepsite contravențional sau penal. Astfel, România se ȋncadrează ȋncet, dar sigur, ȋn procesul de globalizare unde se urmărește eliminarea barierelor informaționale ȋn diferite zone economico-geografice. Prin comerțul electronic se urmărește, pe plan mondial, revoluționarea comerțului tradițional, iar pe plan național capacitatea țării respective de a se adapta la tot ce este de actualitate ȋn domeniile tehnic și economic.

1.8. Comerțul electronic versus comerțul tradițional

Dezvoltarea fenomenului de comerț electronic a generat semne de ȋntrebare ȋn ceea ce privește comerțul tradițional realizat prin modalități ce nu țin de mediul electronic. Evoluția societății a condus la o dezvoltare a comerțului, ce se definește ca fiind o multitudine de activități referitoare la un produs, din momentul ȋn care a fost realizat, până ȋn faza utilizării, distrugerii, consumării acestuia.

Comerțul electronic nu se rezumă doar la operațiuni comerciale, ci cuprinde și relațiile și transferurile de informații realizate ȋntre vânzător și cumpărător, informații apărute ȋnainte și după efectuarea oricărei activități comerciale ce a avut loc ȋntre aceștia. Asemănările dintre comerțul electronic și comerțul tradițional constau ȋn existența acelorași componente și de-o parte, și de cealaltă, dar cu elemente specifice comerțului online, și anume:

produsul sau serviciul – aceste două categorii pot fi sub formă fizică sau electronică;

locația vânzării – pentru comerțul traditional există locație ȋn formă fizică (magazine, supermarket-uri, outlet-uri etc.), ȋn timp ce comerțul electronic se desfășoară cu ajutorul Internet-ului, prin intermediul unui site web care oferă informații despre produsele și serviciile respective;

publicitatea – reprezintă o formă eficientă de a convinge utilizatorii Internet-ului să acceseze un anumit website;

formele de vânzare – existența și completarea unui formular digital ȋn cazul comerțului electronic;

formele de plată – ȋn cadrul comerțului electronic predomină activitatea de Electronic Banking (sau e-Banking), reprezentând o formă de ȋncasare a banilor, ȋn general prin intermediul unui cont bancar și a cardului de credit. Securizarea paginii pentru comenzi și conexiunea la o bancă sunt necesare o bună funcționare a procesului de e-Banking;

formele de livrare – produsele cumpărate prin comerț electronic sunt livrate prin poștă, curierat sau direct din depozit;

Ȋn ceea ce privește deosebirile dintre comerțul electronic și comerțul tradițional, acestea nu sunt majore, mai ales prin prisma fazelor de efectuare a operațiunilor comerciale. Cele două forme de comerț se diferențiază prin alte aspecte, și anume:

sfera de acțiune – ȋn general, comerțul electronic este vizat de ȋntreprinderile mici și mijlocii (IMM). Strategia prioritară a IMM-urilor este de a se dezvolta din punct de vedere competitiv. Această strategie se poate realiza prin politica de promovare a conceptului de e-Business și prin adaptarea ȋntreprinderilor mici și mijlocii la tehnologia de ultimă oră. Pentru desfășurarea ȋn bune condiții a comerțului electronic ȋn cadrul IMM-urilor, este asigurat un cadru legislativ și normativ ȋncă din anul 2000. Comerțul electronic nu este delimitat teritorial, Internet-ul fiind folosit la nivel global, iar acest lucru duce la un număr ridicat de parteneri de afaceri;

timpul de realizare a operațiunilor comerciale – reprezintă un factor deosebit de important ȋn evoluția e-comerțului și delimitarea acestuia față de comerțul tradițional. Comerțul electronic facilitează reducerea timpului dintre producție și vânzare, asigurându-se astfel eficiența ȋntreprinderilor, iar consumatorii pot lua parte la achiziții oricând;

categoriile de produse comercializate – practicanții comerțului tradițional comercializează produse și, ȋn același timp, oferă și garantează servicii pentru clienți. De cealaltă parte, firmele ce se axează pe e-Commerce oferă spre vânzare produse de tip hardware, software, cărți, bilete pentru anumite evenimente etc. Ȋn schimb, nu se oferă spre vânzare ȋn număr mare produse din gama alimentară, deoarece acestea au termene de valabilitate reduse;

Ȋn concluzie, evoluția Internet-ului și tehnologiei duc la o dezvoltare a comerțului tradițional care, ȋn viitorul apropiat, va avea parte de transformări majore. Datorită acestor transformări se redefinesc activitatea de comerț la nivel mondial și principiile de bază ale marketing-ului. Ȋn zilele noastre, comerțul electronic este abordat de tot mai multe firme, văzând ȋn acest tip de comerț o oportunitate de creștere substanțială a profitului. La nivel mondial, tot mai multe state apelează la comerțul electronic, reprezentând un element important ȋn economia propriilor guverne.

IDEI ȊN REZUMAT

Ȋn acest capitol am prezentat conceptul de comerț electronic, reprezentat de tranzacțiile dintre un vânzator și un cumpărător, realizate prin intermediul Internet-ului. Apariția acestui tip de comerț a avut loc la sfârșitul anilor 1970, atunci când compania farmaceutică Baxter Healthcare din S.U.A. a realizat o formă de comerț electronic de tip B2B prin intermediul unui modem ce permitea spitalelor să trimită comenzi către Baxter.

Principalele avantaje ale comerțului electronic sunt reducerea timpului de realizare a tranzacțiilor, costurile reduse, relația furnizor-client mult mai bine ȋntreținută. Principalele dezavantaje sunt reprezentate de percepția oamenilor despre acest tip de comerț și ȋmpotrivirea acestora asupra tranziției de la un magazin real la unul virtual.

Comerțul electronic a apărut și ȋn țara noastră ȋn 2004 și din acel moment se poate observa o evoluția a acestuia, ȋn special ȋn cadrul cumpărării produselor IT.

CAPITOLUL II

SISTEME ELECTRONICE DE PLATĂ

2.1. Sectorul plăților

Funcția de bază a monedei este de a realiza schimburi, prin mijloace de plată ȋn funcție de cerințele și caracteristicile schimburilor. Desfășurarea plăților trebuie să se efectueze ȋn condiții optime, asigurându-se astfel fluența și siguranța ȋntregului proces de plată. Moneda trebuie să reacționeze la mijloacele moderne de plată, fiind influențată de mediul economic extern, societate, civilizație contemporană, efectuări tot mai frecvente ale plăților prin intermediul băncilor și o evoluție “a semnului monetar în impuls electronic, ruperea totală a monedei de conținutul valoric real care constituie provocări, dar și răspunsuri ale monedei”.

Ȋn domeniul bancar a luat naștere, cu ajutorul dezvoltării continue a informaticii, o nouă formă a banilor și anume banii electronici (e-cash). Acest termen face referire la sistemele electronice de plată care permit clienților să stocheze și să răscumpere valoare financiară. Aceste sisteme funcționează prin echipamente electronice de stocare a valorii. Fondurile pot fi transferate între persoane care utilizează sisteme electronice compatibile, în unele cazuri fără a recurge la bănci sau alți intermediari financiari.

Figura 1: Schema de bază a procesului de plată

Sursa: Adaptare după Vasilache, Dan, “Plăți electronice. O introducere”, editura Rosetti Educațional, București, 2004

Figura 1 ilustrează o schemă de bază, simplă, care reflectă procesul de plată electronică pentru anumite bunuri, servicii, transferuri de fonduri etc. După cum se poate observa, plătitul ȋntocmește factura (documentul de plată), plătitorului ȋi revine sarcina de a iniția plata, urmează transferul efectiv ȋntre banca plătitorului și banca plătitului, iar la final se emite un extras de cont pentru ȋncheierea procesului.

Figura 2 reprezintă schema generală a plăților electronice la care iau parte: telecomunicațiile, procesatorul de tranzacții electronice, bancomatele (ATM-uri), punctele de vânzare (POS), telefonul fix sau mobil, calculatoarele, instituțiile financiare, furnizorii de servicii, operatorii de telefonie mobile.

Figura 2: Schema generală a plăților electronice

Sursa: Adaptare după Vasilache, Dan, “Plăți electronice. O introducere”, editura Rosetti Educațional, București, 2004

Cel mai important element care stă la baza plăților electronice este cardul. Acesta este folosit pentru a achita din propriile conturi sau a retrage bani din aceste conturi. Pentru operațiuni mai complexe sunt emise smartcard-urile.

Ȋn sistemul tradițional, achitarea unei tranzacții cu ajutorul cardului se realizează astfel:

persoana care posedă cardul ȋl prezintă prestatorului de servicii;

acesta verifică autenticitatea cardului;

prestatorul de servicii comunică și verifică datele cardului cu ajutorul centrului de autorizare;

centrul de autorizare aprobă plata din contul posesorului cardului;

la final se eliberează o chitanță ȋn trei exemplare, ȋn care una rămâne prestatorului pentru arhivare, una ȋi revine posesorului de card, iar cealaltă este destinată băncii pentru decontare;

Ȋn sistemul modern sunt luate ȋn calcul ultimele trei etape menționate mai sus. Acest sistem este caracterizat prin faptul că aprobarea și decontarea tranzacției se desfășoară mult mai rapid. Un rol esențial ȋn acest proces ȋl au bancomatele, care au rolul de a accepta și de a ȋnregistra datele de pe un card.

2.2. Smartcard-ul

Un smartcard constă ȋntr-un cip care suportă un circuit integrat special. Pentru că acest card conține unul sau mai multe cipuri electronice sau circuite integrate, care pot stoca și proteja informațiile, smartcard-ul mai poate fi numit, de asemenea, card cu cip sau card cu circuit integrat. În cazul în care, în afară de circuitele integrate, un smartcard conține și un microprocesor, acesta poate calcula adunarea și scăderea valorii aflate pe acesta. Capacitățile cipurilor încorporate sunt ceea ce fac cardul să poată fi denumit "smartcard". Multe dintre acestea sunt, de fapt, numai carduri de memorie deoarece cipurile lor nu conțin un microprocesor. Cardurile de memorie pot stoca date și valori, dar ele nu pot efectua calcule complexe. Dacă acestea sunt folosite pentru a stoca o valoare, ca de exemplu, în cazul cartelelor telefonice, pot deduce valoarea numai din totalul disponibil pe cartelă.

Un alt aspect important al smartcard-urilor este reprezentat de securitatea cipului, făcând astfel ca datele și informațiile ȋnregistrate ȋn acest tip de card să fie practic imposibil de accesat, copiate și reproduse de către persoane ce nu sunt posesorii reali ai smartcard-urilor. Sunt preferate smartcard-urile deoarece folosirea lor presupune micșorarea timpului operațional, nefiind necesar să se mai apeleze telefonic pentru verificarea fiecărei operații tranzacționale ȋn parte, rezultând ȋntr-un final timp și costuri reduse pentru fiecare tranzacție. De asemenea, ȋn memoria cipului smartcard-ului se pot stoca mult mai multe date și diverse informații, cum ar fi: cartea de identitate, pașaportul, carnetul de conducere, cheile de la casă, punctele de loialitate oferite clienților fideli.

2.3. Electronic Banking

Electronic Banking este un termen general pentru procesul prin care un client poate efectua operațiuni bancare pe cale electronică, fără a fi nevoit să viziteze o instituție bancară. Acest concept prezintă mai multe forme de e-Banking, cum ar fi PC Banking, Internet Banking, Home Banking, Mobile Banking, servicii bancare electronice la distanță (remote e-Banking) etc. PC Banking, Internet Banking și Mobile Banking sunt serviciile cele mai des utilizate de către clienți.

PC Banking este o formă de banking ȋn mediul online, care permite clienților să execute operațiuni bancare prin intermediul unui calculator cu conexiune la Internet. Majoritatea instituțiilor bancare oferă clienților un sistem de tip software care permite clienților să efectueze tranzacții financiare de pe calculatoarele proprii. Apoi clienții iau legătura cu banca prin intermediul Internet-ului, descarcă datele necesare pentru software, și rulează software-ul de pe calculatorul personal. În prezent, multe bănci oferă sisteme PC Banking prin care li se permite clienților să obțină informații despre extrase de cont, carduri de credit, plata facturilor, transferuri de fonduri între conturi.

Internet Banking, uneori denumit și Online Banking, reprezintă un rod al PC Banking-ului. Acesta este utilizat prin intermediul Internet-ului, prin care se poate urmări desfășurarea activității bancare, cum ar fi: transferuri de fonduri, plata facturilor, vizualizarea contului, plata ipotecilor, precum și achiziționarea de instrumente financiare. Clientul accesează contul său, folosind un browser care rulează programe de Internet Banking de pe serverul băncii, și de pe calculatorul utilizatorului.

Mobile Banking-ul (sau m-Banking) poate fi definit ca fiind “ansamblul modalităților tehnice sau procedurilor prin care plata sau dovada capacității de plată sunt făcute prin intermediul telefonului mobil, fie ca acțiune de sine stătătoare, fie în cadrul unor tranzacții comerciale sau financiare realizate în regim mobil”.

2.4. Sisteme de plăți bazate pe carduri bancare

Majoritatea tranzacțiilor ȋn urma cărora se achiziționează bunuri și servicii de pe Internet se realizează cu ajutorul unui card bancar ce conține date personale ale clientului, aceste date putând fi captate ȋn timpul transferului pe Internet. Fără existența unui software care să asigure confidențialitatea informațiilor de pe card, orice utilizator al Internet-ului poate obține și folosi, ȋn mod ilegal, datele aflate pe card. De aceea se impune realizarea unor sisteme de securitate bine puse la punct, care să asigure aceste sisteme de plăți să se deruleze ȋn condiții optime. Ȋn ceea ce privește acest aspect delicat, firmele din domeniu MasterCard și Visa au ajuns la un acord, unind sistemele lor de plăți electronice, luând astfel naștere protocolul SET (Secure Electronic Transaction). Acest protocol vizează securitatea comerțului electronic și ȋși propune următoarele ținte:

secretizarea instrucțiunilor de plată și a informațiilor de cerere și de plată;

păstrarea autenticității datelor transmise;

asigurarea legalității clientului și a faptului că doar persoana sa este posesoarea de drept a cardului, ȋși dă acordul ȋn ceea ce privește tranzacțiile cu cardul și relația cu banca respectivă;

utilizarea celor mai sigure modalități de securitate pentru a asigura buna desfășurare a comerțului electronic;

protocolul să nu fie dependent de securitatea transportului, și totodată să nu pună piedici utilizării acesteia;

sprijinirea și facilitarea unei relații eficiente ȋntre furnizorii de software și furnizorii de rețea;

2.4.1. CyberCash

Ȋn timp ce banii electronici sunt folosiți ȋn mecanismele de transfer ale fondurilor prin intermediul calculatoarelor, cum ar fi cardurile de credit sau de debit, și la accesarea bancomatelor și a punctelor de vânzare, termenul de Cybercash este folosit ȋn cadrul sistemelor de transferuri de fonduri realizate prin intermediul Internet-ului. Este greu să se facă distincția clară ȋntre banii electronici și cybercash deoarece aceste termene se contopesc.

Ȋntreprinderea CyberCash Incorporated din Statele Unite ale Americii, ȋnființată ȋn anul 1994, realizează la scurtă vreme, mai precis ȋn anul imediat următor, un sistem sigur de tranzacții realizate cu carduri, folosindu-se de serverul firmei și asigurând, totodată, servicii optime pentru clienți. Pentru tranzacțiile cu sume mici, utilizarea sistemului Cybercash este mai degrabă un dezavantaj, fiind destul de incomod și relativ scump. Firma CyberCash folosește un sistem de securitate al cardurilor ce sunt utilizate pe Internet. De asemenea, clienții și vânzătorii pot beneficia de un program software realizat de către firmă. Astfel, clientul poate descărca acest program destinat cardurilor și, asemănător unui portofel obișnuit, poate fi utilizat de către cumpărător pentru a efectua plăți cu ajutorul mai multor carduri ȋnregistrate. Desigur, și pentru vânzători există un program software asemănător.

Ȋn momentul achiziționării unui produs, serverul vânzătorului expediază către cardul clientului o notificare de plată, ȋn care este descrisă achiziția și tipurile de carduri admise in vederea plății. Apoi software-ul cardului ȋi permite clientului să valideze cumpărarea și suma, iar următorul pas este alegerea tipului de card cu care va cumpăra produsul.

După efectuarea acestor etape, vânzătorul primește o notificare de plată din partea clientului ȋn care se regăsesc detaliile tranzacției și semnătura digitală a clientului. La rândul său, vânzătorul retrimite către portalul CyberCash toate aceste detalii, ȋmpreună cu semnătura sa digitală. Apoi CyberCash rulează o comparare a elementelor primite, atât ale vânzătorului, cât și ale persoanei care achiziționează respectivul produs. Dacă nu există probleme și datele comparate coincid ȋntre ele, atunci cererea vânzătorului este aprobată, iar software-ul cu care operează acesta ȋncuviințează plata cardului clientului.

Cu scopul de a asigura o securitate sporită pentru carduri, compania CyberCash Incorporated și-a dezvoltat propriul sistem de plată, oferind ȋnlesnirea și simplificarea plăților electronice prin introducerea sistemelor Secure Cash/Check și Secure Check, iar ȋn cazul tranzacțiilor mai mici a fost introdus sistemul CyberCoin. Ȋntocmai, firma CyberCash, ȋn parteneriat cu University of Southern California au conlucrat, punând la punct sistemele NetCash, pentru tranzacțiile ce utilizează banii electronici și NetCheque, sistem ce folosește cecurile electronice.

2.5. Sisteme de plăți cu monedă electronică

2.5.1. NetCash

NetCash este un sistem de plată electronică ce se realizează online și a fost creat la Universitatea din Sudul Californiei, mai exact ȋn cadrul ISI (Information Science Institute). Spre deosebire de sistemul de plată eCash, unde este asigurată ȋn procent de 100% anonimitatea plăților, ȋn cazul sistemului NetCash putem vorbi despre faptul că banii pot fi depistați, oferind ȋnsă alte modalități prin care plățile pot fi anonime ȋntr-o anumită măsură. Acest sistem cuprinde următoarele elemente:

clienți;

vânzători;

servere de monedă (SM);

Serverele de monedă emit monede electronice, care la rândul lor, prezintă următoarele caracteristici:

numele serverului de monedă;

adresa serverului de monedă;

perioada de valabilitate a monedelor electronice;

seria monedelor electronice;

valoarea;

Procesul de achiziționare prin intermediul sistemului NetCash cuprinde următoarele etape:

clientul direcționează monedele electronice ȋn cadrul notificării de plată;

ȋn momentul primirii monedelor electronice, vânzătorul are rolul de a verifica valabilitatea acestora, trimițându-le către serverul de monedă cu scopul de a fi a fi ȋnlocuite cu alte monede de acest tip sau cu un cec;

serverul de monedă accesează propria bază de date pentru a verifica valabilitatea monedelor;

vânzătorul constată că plata a fost corect ȋntocmită, returnându-i la final clientului o confirmare a plății;

2.5.2. E-Cash

E-Cash este un sistem de plată conceput și pus în aplicare pentru a face achiziții pe rețele deschise cum ar fi Internet-ul. Nevoia unui sistem de plată care efectuează tranzacții electronice este în creștere, aceasta fiind direct proporțională cu creșterea nivelului de utilizare a Internet-ului în viața noastră de zi cu zi. Sistemele electronice de plată din prezent au o problemă majoră, și anume, ele nu se pot ocupa de securitatea și anonimatul utilizatorilor și, în același timp, aceste sisteme fiind sigure doar cu privire la costul ȋntreținerii anonimatului utilizatorilor.

DigiCash este o companie privată, înființată ȋn anul 1989 de către dr. David Chaum. Acesta a realizat introducerea banilor pe Internet, acum, denumiți și "e-Cash". E-Cash-ul creat de această firmă a fost folosit pentru mai multe tipuri de tranzacții și reprezintă o valoare stocată ȋn sistemul criptografic care facilitează comerțul electronic, folosind software-ul care rulează pe calculatoarele personale. Acesta oferă o modalitate de a pune în aplicare plățile electronice anonime într-un mediu de neîncredere reciprocă între bancă și utilizatorii sistemului. Modalitatea de reprezentare a valorilor DigiCash sunt jetoanele criptografice care pot fi retrase din conturile bancare, depozitate în alte conturi bancare, sau transferate către alte persoane. Proprietățile sale ideale includ securitatea, anonimatul, portabilitatea, capacitatea de a rula offline, ușor de utilizat de către clienți, acceptabilitate răspândită.

Protocoalele de plată prin e-Cash pot fi utilizate ȋn două moduri: online și offline, ultimul mod fiind ideal pentru funcționarea optimă a unui protocol. Caracteristicile acestor protocoale sunt următoarele:

protocolul de plată electronică offline: Plata offline se realizează ȋn momentul ȋn care comerciantul verifică moneda electronică a utilizatorului, ca apoi să fie depozitată după ce operațiunea de plată a fost finalizată. Aceasta înseamnă că un utilizator al sistemului offline poate transfera liber bani către comerciant, în orice moment al zilei fără a implica o terță parte, cum ar fi o bancă. Acest lucru este realizat cu ajutorul unui dispozitiv similar cu cititorul de smartcard-uri aflat la punctele de vânzare. Dispozitivul este utilizat cu încredere de bancă, verificându-se autenticitatea monedei, dar nu se poate verifica dacă moneda a fost cheltuită de două ori. Sistemele offline sunt sensibile la problema multi-cheltuielilor și, prin urmare, potrivite pentru tranzacții mici.

protocolul de plată electronică online: comerciantul sună banca pentru a verifica validitatea jetoanelor utilizatorului, înainte de a accepta plata și de a livra marfa sa. Plata online este necesară pentru tranzacțiile care au nevoie de un nivel ridicat de securitate. Cu un sistem online , plata și depunerea nu sunt etape separate. Sistemele online necesită comunicare cu banca în timpul fiecărei plăți, fiind astfel mai costisitor. Cu toate acestea, protocolul online este versiunea simplificată a protocolului offline. Deoarece sistemele online trebuie să fie în măsură să verifice credibilitatea plătitorilor, este aproape imposibil de a proteja anonimatul utilizatorilor săi, necesitând comunicarea cu o terță parte în timpul operațiunii de plată.

2.6. Sisteme de micro-plăți

Ȋn mediul virtual există o multitudine de servicii care se ocupă cu promovarea ziarelor, magazinelor, ȋn general articole ieftine, mărunte, care dacă sunt vândute individual, prezintă avantajul de a fi atractive pentru persoanele care folosesc Internet-ul. Aceste persoane sunt dispuse să investestească o sumă de ordinul cenților pentru a achiziționa cel puțin un articol ce le trezește interesul dacă văd pentru prima oară articolul respectiv. O aplicație care nu necesită o investiție mare este definită de plata accesării site-urilor web.

Astfel micro-plățile sunt concepute pentru a susține existența din punct de vedere economic a unei scheme care să ajute la realizarea tranzacțiilor mai mici, de ordinul câtorva cenți. Ȋn cadrul acestor sisteme de micro-plăți regăsim două concepte care sunt folosite pentru plățile electronice și anume:

MilliCent;

CyberCoin;

2.6.1. MilliCent

Schema MilliCent constă ȋn dezvoltarea unui sistem sigur de distribuție și de utilizarea a scrip-ului. Scrip-ul este o formă specializată de numerar digital, proiectată ȋn scopul utilizării sale în tranzacțiile de mică valoare. MilliCent prezintă interes deoarece mai multe dintre tehnicile proprii de securitate au rezultate care diferă față de rezultatele altor sisteme de securitate. Scrip-ul este o formă de numerar digital, care este valabil numai pentru un anumit furnizor, fiind conceput astfel:

are valoare doar la un furnizor specific;

poate fi folosit o singură dată;

este greu de falsificat;

poate fi folosit doar de către proprietarul de drept;

este produs și validat ȋn mod eficient;

Scrip-ul este generat și distribuit de către brokeri, aceștia putând fi instituții financiare sau furnizori de servicii ȋn mediul virtual. Brokerii schimbă scrip-ul pentru bani reali, cumpărând scrip (sau dreptul de a genera scrip-ul) de la furnizori, profitând și de un discount și revinde scrip-ul către clienți ȋn detrimentul cardului de credit sau a altor forme de plată. Clienții pot cumpăra scrip pentru mai mulți vânzători de la un singur broker, plătindu-și taxele până la sfârșitul unei anumite perioade de timp. MilliCent a fost conceput ca un sistem electronic de numerar care oferă securitate adecvată pentru a împiedica utilizarea frauduloasă. Securitatea scrip-ului se bazează pe semnături digitale, iar criptarea este folosită pentru păstrarea informațiilor secrete acolo unde este necesar. Criptografia care nu necesită un cost ridicat este folosită ȋn acest caz deoarece costul spargerii sistemului de securitate este mai mare decât valoarea tranzacțiilor pentru care este utilizat. Schema MilliCent poate fi pusă în aplicare fără sprijinul altor servicii deoarece nu depinde de o identitate autentificată externă pentru clienți sau furnizori. În schimb, MilliCent generează și distribuie chei secrete unice pentru utilizarea acestora de către părți la tranzacțiile cu scrip-uri.

2.6.2. CyberCoin

Ȋn cazul acestui sistem de micro-plăți, folosirea cardurilor de credit nu se dovedește a fi rentabilă, deoarece CyberCoin este folosit ȋn cadrul plăților cu sume foarte mici, valoarea maximă fiind de 10 dolari. Clienții pot accesa conturile pe care le au ȋn bănci pentru a-și transfera bani către propriul card. Ȋn momentul ȋn care cardul este ȋncărcat, clientul poate ȋncepe să-l folosească, făcând micro-plăți pe site-uri omologate de firma CyberCash, având un program intitulat Cash Register. CyberCoin se bazează pe noțiunea de sesiune CyberCoin. Această sesiune este asemănătoare unui carnet de cecuri, care la rândul său deține mai multe cecuri, fiecare cec nefiind reutilizabil. Sesiunea se ȋncheie odată cu folosirea tuturor cecurilor sau dacă termenul de expirare al acestora a fost depășit.

2.7. Plăți prin cecuri electronice

Cecurile electronice au fost realizate pentru a efectua plăți, prin folosirea semnăturilor electronice și a mesajelor ce sunt asigurate din punct de vedere confidențial. Sistemul de cecuri electronice ȋndeplinește condițiile ȋn ceea ce privește ȋmpiedicarea infracționalității, atât din partea băncilor, cât și din partea clienților. Cecul electronic ȋnlocuiește hârtia obișnuită, iar semnătura electronică pe cea olografă. Smartcard-ul protejează cecul electronic de eventualele utilizări de către persoane neȋndreptățite care vor să folosească respectivul cec, stopându-se astfel fraudarea. Smartcard-ul , la rândul lui, este securizat de către codul PIN știut numai de persoana ce deține cardul.

Semnătura olografă a posesorului cardului se dovedește a fi aproape imposibil de falsificat. Totuși această falsificare poate fi realizată numai dacă cheia privată a posesorului de card se află la ȋndemâna oricui. Astfel, cheia privată trebuie securizată corespunzător, astfel ȋncât semnăturile să aparțină doar posesorilor legitimi ai cardurilor.

Procesul sistemului de cecuri electronice conține următoarele etape:

cumpărătorul completează un formular de comandă, anexează cecul electronic, ȋl semnează cu cheia sa privată, apoi este anexat certificatul cheii publice, urmând criptarea cu cheia privată și trimiterea către furnizor;

vânzătorul, cu ajutorul cheii sale private, verifică certificatele cumpărătorului, semnătura și cecul acestuia, apoi anexează formularul de depunere, aprobă formularul folosind certificatele cheii publice. Toate acestea sunt trimise către banca lui;

banca furnizorului verifică semnăturile și certificatele și trimite cecul spre achitare;

ȋn cazul ȋn care cecul este aprobat, suma este creditată ȋn contul vânzătorului;

cumpărătorul primește periodic consiliere din partea băncii pentru gestionarea contului;

IDEI ȊN REZUMAT

Ȋn acest capitol am scos ȋn evidență principalele forme de plăți electronice. Ȋn domeniul băncilor sunt utilizați ȋntr-o proporție din ce ȋn ce mai ridicată banii electronici (e-cash), stocați prin intermediul calculatoarelor.

Printre caracteristicile speciale ale unui smartcard se numără cipul, circuitul integrat, microprocesorul și nu ȋn ultimul rând securitatea ridicată a datelor incluse.

Electronic Banking are la bază mai multe forme, cele mai folosite fiind PC Banking, Internet Banking și Mobile Banking.

Printre cele mai folosite sisteme de plăți electronice sunt cele prin intermediul cardurilor bancare. Acest sistem este bazat pe confidențialitate datelor, autenticitate, asigurarea securității pentru buna desfășurare a tranzacțiilor.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ PRIVIND ACTIVITATEA DE COMERȚ ELECTRONIC A FIRMEI S.C. EMAG S.A.

3.1. Descrierea generală a firmei

Deținut de S.C. Dante International S.A., magazinul virtual eMAG și-a ȋnceput activitatea ȋn anul 2001, operând la acea vreme ȋn domeniul sistemelor de calcul și al produselor de birotică, având o varietate mică de produse. Expansiunea continuă a condus la creșterea ofertei de produse a firmei, ȋmbunătățindu-se ȋn același timp serviciile de asistență și consultanță, dar nu ȋn ultimul rând a creșterii numerice a componenței echipei și a mutării sediului principal de mai multe ori ȋn locații din ce ȋn ce mai mari, ȋn ultimii ani. Toate acestea au dus la poziționarea magazinului eMAG pe un loc fruntaș pe piața vânzărilor din mediul online, fiind printre primele firme care au promovat conceptul de comerț electronic ȋn țara noastră.

Imaginea 1: Logo-ul eMAG și adresa site-ului

Sursa: http://media2.romaniatv.greenlab.ro/image/201311/full/emag_ro_47630000.jpg, accesat la data de 24.04.2014

Din gama de produse oferite spre vânzare de către eMAG, putem enumera următoarele categorii:

computere și periferice;

telefoane și tablete;

TV, electronice și foto;

electrocasnice;

ȋngrijire personală;

gaming PC și console;

cărți, muzică și filme;

casă și grădină;

petshop;

auto, asigurări și roviniete;

jucării, copii și bebe;

Ȋn luna aprilie a anului 2009, firma de distribuție IT Asesoft Distribution din România a achiziționat 51% din acțiunile Dante International și eMAG International, tranzacția fiind ȋncheiată ȋn jurul sumei de 10 milioane de euro.

Ȋn anul 2012 a fost anunțată achiziționarea pachetului majoritar al EMAG de către firma sud-africană din industria media Naspers Ltd., valoarea tranzacției fiind de aproximativ 100 de milioane de euro.

Figura 3: Procentele acționarilor firmei Dante International S.A.

Sursa: Ziarul Financiar, http://www.zf.ro/wikizf/dante-international-s-a-11783947, accesat la data de 25.04.2014

Ȋn figura 3 este prezentată situația actuală a acționariațului din cadrul Dante International, fiind ȋmpărțit ȋn trei pachete de acțiuni: grupul media Naspers, care deține pachetul majoritar de 70 %, Iulian Stanciu, director general, cu 21,6 % din acțiuni, și Radu Apostolescu, vicepreședinte și director de dezvoltare, cu 8,4% din acțiuni.

Ȋntr-un domeniu ȋn care tehnologia este ȋntr-o continuă dezvoltare, eMAG sprijină forța de muncă, propunând numeroase locuri de muncă, contribuind la procesul de specializare al angajaților, cu scopul final de a forma specialiști ȋn domeniul e-Commerce.

S.C. eMAG S.A. dispune de mai mulți parteneri de afaceri ȋn România, printre cei mai importanți enumerându-se Toshiba și Dell. Ȋn 2007, Dragoș Mateescu, manager-ul pe țară al Dell Distribution a afirmat că "eMAG este unul dintre cei mai importanți parteneri ai Dell în România în ofertarea on-line către segmentul de piață al firmelor mici și mijlocii și al utilizatorilor individuali. Valoarea adaugată de eMAG este atât în modul de prezentare al ofertei – inclusiv în acceptarea plăților on-line, care este un lucru foarte important pentru mulți dintre clienții noștri – și în acoperirea din punct de vedere al livrării pe întregul teritoriu al României, cât și în oferirea unor nivele ridicate de service. Suntem siguri ca nivelul de satisfacție al clienților Dell și eMAG se va menține la cote înalte."

Ȋn momentul de față, eMAG deține showroom-uri ȋn următoarele orașe:

București: șoseaua Virtuții, nr. 148, sector 6;

Brașov: str. Titulescu, nr. 58 (lângă spitalul Astra);

Cluj: str. Calea Dorobanților, nr. 33 (clădirea Platinia);

Constanța: str. Blvd. 1 Decembrie 1918, nr. 32 (intersecție cu str. București);

Craiova: Calea Severinului, nr. 5A (în incinta Galeriilor Auchan);

Galați: str. Brăilei, nr. 220 (Dunărea Mall, parter);

Iași: strada Niciman, nr. 2;

Oradea: str. Piața Cetății, nr. 1 (Oradea Plaza, parter);

Ploiești: str. Calomfirescu, nr. 2;

Timișoara: Calea Aradului nr. 18 (vis-a-vis de Iulius Mall)

3.2. Situația financiară a firmei

Tabelul 2: Bilanțul firmei Dante International S.A. ȋn perioada 2008-2012 (valori exprimate ȋn Lei)

Sursa: http://doingbusiness.ro/financiar/raport/998561/dante-international-sa/, accesat la data de 12.04.2014

Tabelul 3: Indicatori din contul de Profit și Pierdere ai firmei Dante International S.A. ȋn perioada 2008-2012 (valori exprimate ȋn Lei)

Sursa: http://doingbusiness.ro/financiar/raport/998561/dante-international-sa/, accesat la data de 12.04.2014

3.3. Detalii despre anii 2013 și 2014

Conform platformei online a Ziarului Financiar, compania Dante International, deținătoarea magazinului virtual eMAG ocupă locul 98 ȋn clasamentului celor mai bine cotate 100 de firme, cu o valoare de 125 milioane de euro.

Prin intermediul magazinul online eMAG, cu ocazia Black Friday 2013, s-au comercializat 250000 de produse, având ca valoare totală suma de 23 de milioane de euro. Substanțiale au fost varietatea produselor vândute cu această ocazie, dar și reducerile ȋn valoare de 10 milioane de euro, rezultând astfel dublarea vânzărilor față de anul 2012, cu ocazia Black Friday.

Printre cele mai vândute produse cu ocazia acestui eveniment s-au situat:

tabletele : 40000 de bucăți;

telefoanele: 30000 de bucăți;

televizoarele: 10000 de bucăți;

camerele foto și video: 12000 de bucăți;

produsele electrocasnice: 45000 de bucăți;

autoturismele: 60 de bucăți;

jucăriile: 10000 de bucăți;

cărțile: 17000 de bucăți;

Data de 28 februarie 2013 a adus ca noutate semnarea unui acord ȋntre eMAG și Scala Assistance ȋn ceea ce privește vânzarea rovinietelor necesare autoturismelor prin intermediul site-ului eMAG.

Ȋn luna martie a anului 2014, eMAG a introdus coduri de reducere pentru mai multe produse, utilizatorul codului beneficiind de o reducere de până la 20 %.

Anul 2014 nu va face excepția de la regulă ȋn ceea ce privește campaniile promoționale realizate de către eMAG ȋn perioadele speciale, cum ar fi sărbătorile pascale, Crăciun, ziua națională a României și, nu ȋn ultimul rând, Black Friday.

3.4. Previziuni pe termen lung

Directorul general al magazinului online eMAG, Iulian Stanciu, a enumerat o serie de previziuni pentru perioada 2015-2020:

creșterea cifrei de afaceri la 1,5 miliarde de euro până ȋn anul 2020, piețele luate ȋn vizor de către eMAG ȋn următorii ani fiind piața fashion (estimată la 3,5 miliarde de euro), piața de piese auto și accesorii (estimată la 550 de milioane de euro), și piața produselor IT (estimată la 2 miliarde de euro);

creșterea traficului pe site la 2,5 milioane de vizitatori unici pe lună și de 800.000 de vizitatori mobili, prin intermediul promovării plătite (Google Adwords, Facebook Ads);

o atenție sporită asupra trend-ului m-Commerce, un trend ce va aduna un număr mare de utilizatori și care va ȋnregistra ȋn următorii 5 ani circa 150 de miliarde de euro din tranzacții ȋn ȋntreaga lume, iar eMAG găsește ȋn m-Commerce o modalitate de a crește numărul de vânzări;

ȋnființarea până ȋn anul 2016 a propriei firme de curierat și renunțarea la contractul actual cu Fan Courier, cu scopul reducerii costurilor;

3.5. Concurenții din cadrul pieței

Deși eMAG ocupă detașat primul loc ȋn topul firmelor ce activează ȋn domeniul comerțului electronic, concurenții lor nu pot fi trecuți cu vederea. Principalii rivali ȋn această competiție sunt următorii:

Fit Distribution S.R.L.;

PC Garage S.R.L.;

Corsair Online S.R.L;

Fit Distribution S.R.L., firmă ce operează ȋn domeniul IT ȋncepând cu anul 2002, deține magazinul virtual PC Fun, magazin ce a fost lansat ȋn anul 2005. Acesta este apreciat de către client datorită prețurilor avantajoase și a serviciilor de calitate ridicată. Ȋn prezent oferta celor de la PC Fun este foarte variată, ajungându-se la peste 12000 de produse, cum ar fi laptop-uri, componente pentru calculatoare, telefoane mobile, televizoare, tablete etc. Aproximativ 50000 de persoane au ales să fie clienții acestui magazin. De asemenea PC Fun se bucură de parteneriate importante cu firme de top, precum Hewlett-Packard, Microsoft sau Intel.

Imaginea 1: Logo-ul PC Fun.ro

Sursa: http://www.reduceriblackfriday.ro/wp-content/uploads/2013/11/avatar-logo.png, accesat la data de 25.04.2014

Imaginea 2: Logo-ul PC Garage

Sursa: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e0/Logo_PC_Garage.jpg, accesat la data de 25.04.2014

PC Garage S.R.L. este o firmă romanească care s-a lansat pe piața comerțului electronic ȋn anul 2005 cu magazinul virtual PCGarage.ro. Acest magazin vine cu o ofertă de peste 30000 de produse, grupate ȋn aproximativ 300 de categorii, o clientelă formată din peste 400000 de clienți, din care ȋn jur de 250000 dețin conturi pe website-ul firmei. Acest website se bucură de unicitate, clienții avand de a fi la curent cu evoluția prețului unui anumit produs ȋn ultimele 30 de zile. Printre serviciile oferite de către PCGarage se numără asamblările (de tip standard, premium, gold, gold plus), testarea produsului, diagnosticări sisteme de calcul, montări componente etc. PCGarage deține ȋn acest moment parteneriate cu Intel, AMD, nVidia, Asus etc.

Imaginea 3: Logo-ul CEL.ro

Sursa: http://www.swissespresso.ro/img/logo-cel.gif, accesat la data de 25.04.2014

Corsair Online S.R.L. este compania ce a lansat ȋn anul 2004 magazinul virtual CEL.ro. Asemenea celorlalte magazine de acest gen, cele mai comercializate produse din cadrul CEL.ro sunt: laptop-uri, tablete, componente pentru calculatoare, monitoare, televizoare, telefoane mobile. La ora actuală acest magazin se poate lăuda cu un număr de peste 500000 de produse vândute de-a lungul timpului și aproximativ 150000 de clienți. Partenerii de afaceri ai CEL.ro sunt firme recunoscute pe plan mondial, printre cei mai importanți fiind Acer, Microsoft, Intel, Dell, Nikon, Cisco etc.

3.6. Analiza SWOT a firmei

Acest subcapitol constă ȋn analizarea celor 4 cadrane ale matricei SWOT, și anume:

Puncte tari (Strengths);

Puncte slabe (Weaknesses);

Oportunități (Opportunities);

Amenințări (Threats);

Tabelul 4: Analiza SWOT a magazinului online eMAG

Sursa: Autor

Puncte tari

eMAG dispune de o gamă variată de produse, ȋncepând cu produse electronice, electrocasnice, și terminând cu cărți, muzică, asigurări auto, roviniete. Toată această varietate a produselor este esențială pentru a satisface nevoile mai multor categorii de consumatori și pentru a obține caștiguri cât mai mari din vânzări, consolidându-și astfel poziția de lider ȋn topul firmelor de comerț electronic;

dispune de un site foarte bine organizat, și neaglomerat din punct vedere al așezării categoriilor de produse și informațiilor. Fiecare categorie are produse recomandate și prezentate ȋn detaliu, astfel ȋncât utilizatorului să ȋi fie ușor să ia o decizie, făcând comparații ȋntre mai multe produse;

magazinul online eMAG are grijă ca toate produsele puse ȋn vanzare să fie de calitate ridicată astfel ȋncât clientul să fie mulțumit și să apeleze ȋn continuare cu incredere la eMAG;

brand-ul eMAG este recunoscut ȋn toată țara, ceea ce reprezintă un real avantaj ȋn comerțul electronic. Profitând de acest avantaj, firma poate stabili prețuri mai mari decat competiția deoarece clienții conferă brand-ului eMAG valoare adaugată;

pașii care trebuiesc urmați ȋn achiziționarea unui produs sau mai multe de pe site-ul eMAG sunt ușor de ȋnțeles și de urmat;

Puncte slabe:

eMAG nu dispune de firmă proprie de curierat, fiind nevoită să apeleze la firme din domeniu, fapt ce conduce la costuri suplimentare din partea firmei;

de multe ori există situația ȋn care un produs este comandat de mai mulți clienți, rezultând astfel stocuri insuficiente;

eMAG nu dispune de un service de calitate pentru laptop-uri și calculatoare, clienții fiind nemultumiți de timpul lung de așteptare pentru remedierea problemelor tehnice;

timpul destul de ȋndelungat de livrare a produselor se datorează, așa cum am evidențiat la primul punct slab, și faptului ca nu dețin o firmă proprie de curierat;

clienții eMAG ȋși asumă riscul, ȋn momentul achiziționării prin intermediul site-ului, că nu pot atinge sau testa produsul comandat decât la livrare. Pentru a evita acest risc, clienții pot veni ȋn showroom-urile eMAG;

Oportunități:

lipsa unor competitori de același nivel cu eMAG poate duce la consolidarea poziției de lider a firmei pe o perioadă lungă de timp și creșterea de la an la an a vânzărilor;

eMAG apelează ȋntotdeauna la produse și servicii ce dețin tehnologie de ultimă generație pentru a satisface nevoile din ce ȋn ce mai mari ale consumatorilor, care sunt la curent cu ultimele noutăți din industria IT;

clienții care sunt mulțumiți de produsele și serviciile oferite de eMAG pot recomanda cu caldură cunoștintelor acest magazin, ajungându-se la clienți noi dornici de a achiziționa de la eMAG, și de a utiliza, poate pentru prima dată, comerțul electronic;

Black Friday este un concept american adoptat și pe piața din România, fiind reprezentat de reducerea substanțială a prețurilor produselor. Cu ocazia acestui eveniment eMAG se poate lăuda cu câștiguri de ordinul milioanelor de euro ȋn fiecare an;

promoțiile din perioada sărbătorilor reprezintă ȋncă o oportunitate de a obține venituri ridicate deoarece, ȋn aceste perioade, din ce ȋn ce mai mulți români apelează la comerțul electronic, eMAG situându-se pe primul loc ȋn topul preferințelor magazinelor virtuale;

Amenințări

ȋn fiecare an apar noi competitori ȋn domeniul comerțului electronic care, cu investiții mari, pot pune probleme ȋn viitorul apropiat magazinului online eMAG. Aceeași strategie se poate aplica și ȋn cazul firmelor deja aflate ȋn competiție cu eMAG;

consumatorii ȋși schimbă ȋn mod constant preferințele, iar eMAG trebuie să fie tot timpul pregatită pentru aceste schimbări, sa le anticipeze și să le analizeze ȋntr-un timp relativ scurt, pentru a nu risca o scădere majoră a comenzilor și, implicit, pierderea clienților ȋn detrimentul competitorilor;

schimbările legislative și ale regulamentelor destul de frecvente pot avea un impact negativ asupra activității unei firme din domeniul comerțului electronic, ȋn această categorie intrând și eMAG;

costurile volatile sunt o adevarătă provocare pentru firme, inclusiv eMAG, reprezentând o instabilitate ȋn mediul de afaceri, firmele fiind nevoite să-și facă planuri pentru fiecare situație a costurilor;

lipsa interacțiunii dintre client și comerciant ȋn mediul online poate duce la o neȋncredere a clientului față de eMAG și să aleagă comerțul tradițional;

3.7. Impactul globalizării și a crizei economice asupra eMAG

Procesul de globalizare a ȋnceput să se desfășoare la ȋnceputul anilor 1990, odată cu căderea comunismului pe continentul european. Globalizarea se face simțită ȋn economie, societate, cultură, tehnlogie etc. Acest concept se caracterizează prin aspecte precum:

eliberarea, aproape ȋn totalitate, a piețelor de reglementările la care erau supuse schimburile de mărfuri;

intensificarea legăturilor reciproce de ordin mondial, pe plan economic;

restrângerea temporală și spațială;

influența puternică ȋntreprinderilor transnaționale;

evoluția tehnologiei și a telecomunicațiilor;

extinderea Internet-ului;

rolul important al erei digitale pe plan economic;

Ȋn anul 2006, magazinul online eMAG a ȋncheiat un parteneriat cu firma GECAD pentru folosirea soluției ePayment, utilizat pentru plăți electronice, integrare cu website-ul propriu, ȋntâmpinarea fraudelor din e-commerce, dirijarea comenzilor prin intermediul serverelor interne.

Cristian Badea, CIO la GECAD ePayment a afirmat că negocierile cu eMAG au avut loc ȋncă din anul 2004, ȋn momentul apariției soluției ePayment, semnându-se un acord bilateral odată cu satisfacerea nevoilor clienților, atât tehnic, cât și financiar. De asemenea, a mai precizat următorul aspect legat de eMAG: “creșterea eMAG de la un an la altul a facut necesară orientarea către un integrator de soluții de comerț electronic de ȋncredere, capabil să facă față unor volume mari de vânzări online, asigurând ȋn același timp securitate maximă pentru comerciant și pentru clienții săi”.

Ȋn ceea ce privește aspectul crizei economice, Iulian Stanciu, director general eMAG a regândit și a reorganizat contractele și stocurile de produse. Astfel, ȋn timp ce multe afaceri treceau prin perioade grele, chiar cu riscul de a intra ȋn faliment, eMAG a accelerat ritmul de desfășurare a activității, deși segmentul IT era ȋntr-o scădere considerabilă.

Conform tabelelor prezentate ȋn subcapitolul 3.2, ȋn 2008, anul apariției crizei, s-au ȋnregistrat pierderi de 10.550.989 lei, și un număr de salariați de 262.

Ȋn anul 2009, eMAG a ȋncercat să redreseze situația, ajungându-se la un profit de 151.737 lei, și 192 de angajați.

Ȋn anul 2010, firma a avut parte de o revenire importantă, crescând numărul de salariați, ȋn număr de 250, și a ȋnregistrat o creștere considerabilă față de anul 2009, profitul fiind de 9.494.532 lei.

Ȋn anul 2011, eMAG a oferit mai multe locuri de muncă, ajungând la un total de 338 de salariați ȋn cadrul firmei, și cu un profit de 5.104.301 lei.

Ȋn anul 2012, compania a crescut numărul de angajați la 350, dar a ȋnregistrat un profit mai mic față de anul 2011, de 807.266 lei.

3.8. Procesul de achiziționare a unui produs prin intermediul site-ului eMAG

Site-ul eMAG este unul foarte bine organizat și neaglomerat ȋn ceea ce privește așezarea pe site a categoriilor de produse și informațiilor. Astfel, utilizatorilor le este aproape imposibil să nu se descurce ȋn căutarea informațiilor dorite. Utilizatorii pot observa cu ușurință anumite secțiuni ale site-ului, cum ar fi “Produse”, “Promoțiile săptămânii”, “Categorii recomandate”, “Lichidări de stoc” etc., tranziția ȋntre categorii realizându-se cu un singur click pe mouse.

Achiziționarea unui produs prin intermediul site-ului eMAG este un proces ușor de realizat pentru clienți. Este recomandată crearea unui cont pe site, cu scopul de a furniza informațiile necesare unei comenzi precise.

Conform imaginii 4 de mai jos am luat drept exemplu achiziționarea unui laptop HP. După ce am analizat specificațiile laptop-ului și am decis să cumpărăm acest produs, apăsăm pe secțiunea “adaugă ȋn coș”, imediat apărând opțiunea de alegerea a garanției: standard, extinsă cu 1 an (119,99 lei), extinsă cu 2 ani (199,99 lei), iar din acel moment produsul este salvat ȋn secțiunea “Coșul meu”, regăsită ȋn caseta albastră din partea dreapta-sus a site-ului. De asemenea putem observa că avem parte și de o promoție la achiziționarea acestui laptop, și anume cadou pachetul Microsoft Office 365 Personal.

Imaginea 4: Adăugarea ȋn coșul personal a produsului selectat

Sursa: http://www.emag.ro/laptop-hp-250-cu-procesor-intel-174-celeron-174-n2810-2-0ghz-4gb-500gb-intel-174-hd-graphics-microsoft-windows-8-black-f0y83ea/pd/DQNP4BBBM/, accesat la data de 13.05.2014

La intrarea ȋn “Coșul meu” accesăm detaliile coșului și ȋncepem să completăm detaliile comenzii, conform imaginii 5:

statutul clientului: persoană fizică, persoană juridică/PFA, ONG;

numele și prenumele;

modalitatea de livrare: acasă, ridicare personală;

modalitatea de plată: numerar/ramburs, online cu cardul bancar, ȋn rate online, transfer prin Internet Banking, ordin de plată;

contactarea clientului prin intermediul telefonului și SMS-ului;

Imaginea 5: Detalii livrare comandă

Sursa: https://www.emag.ro/shopping-cart, accesat la data de 13.05.2014

Imaginea 6: Sumar comandă

Sursa: https://www.emag.ro/shopping-cart, accesat la data de 13.05.2014

Imaginea 6 oferă sumarul comenzii. Odată completate detaliile necesare comenzii, clientului nu ȋi mai rămâne decât să trimită comanda către eMAG.

IDEI ȊN REZUMAT

Magazinul online eMAG și-a ȋnceput activitatea ȋn anul 2001, ȋn domeniul sistemelor de calcul și a produselor de birotică, ȋn decursul timpului ajungând pe un loc fruntaș ȋn topul magazinelor de comerț electronic. Printre principalele atuuri ale firmei eMAG sunt promoțiile din perioadele importante ale anului, cum ar fi Black Friday, Crăciunul, sărbătorile pascale etc., surclasându-și competiția. Firma așteaptă ca ȋn viitorul apropiat să atingă o cifră de afaceri de 1,5 miliarde de euro prin intrarea pe cât mai multe piețe.

Gama variată de produse, brand-ul eMAG și existența unui site foarte bine organizat au un rol foarte important ȋn bunul mers al activității firmei, neavând un adversar pe masură.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Este ușor de dedus faptul că evoluția actualei societăți provine din rolul important al dezvoltării de la an la an a tehnologiei. Internet-ul are parte de din ce ȋn ce mai mulți utilizatori datorită spectrului larg de informații ce pot fi accesate prin intermediul acestuia. Prin avansarea la nivel tehnologic, nevoile consumatorilor au evoluat și ele, devenind din ce ȋn ce mai ridicate și mai variate. Aceste aspecte au dus la dezvoltarea comerțului, apărând o formă nouă denumită e-Commerce sau comerț electronic. Acest tip de comerț se bazează pe deschidere, conectivitate și integrare. Mediul ȋn care se desfășoară comerțul electronic este reprezentat de economia mondială, regulile economice conducând la transformări continue ale industriei și pieței.

Ȋn ȋntreaga lume, incluzând aici și România, se poate observa o dezvoltare permanentă a comerțului electronic. Sunt vizate, ȋn special, achiziționarea produselor IT și plățile electronice. Deși acest tip de comerț prezintă o serie de avantaje create pentru utilizatori, ȋncă există un număr destul de mare de oameni ce nu folosesc comerțul electronic, având impresia că este nesigur și costisitor, neavând ȋncredere suficientă ȋn tranzacțiile electronice. Ȋn acest caz trebuie asigurat un cadru legislativ securizat, fiind important pentru desfășurarea acestei activități, cu scopul protejării clienților și a schimbării percepției celor ce nu au ȋncredere ȋn acest fenomen. Eliminarea barierelor informaționale cauzată de procesul de globalizare nu poate fi decât un pas logic și benefic pentru dezvoltarea societății zilelor noastre.

Magazinul online eMAG ocupă primul loc din România ȋn ceea ce privește vânzările prin intermediul comerțului electronic, reușind să satisfacă nevoile clienților prin gama variată de produse, prețuri competitive, promoții avantajoase, un site foarte bine organizat și ușor de navigat pentru utilizatori. Țintele principale ale celor de la eMAG sunt creșterea cifrei de afaceri la 1,5 miliarde de euro și creșterea traficului pe site ȋn anii ce urmează. Aceste scopuri se pot realiza prin intrarea pe noi piețe cu potențial și prin promovare plătită (Google Adwords, Facebook Ads). De asemenea este recomandată luarea ȋn calcul a fenomenului de Mobile Commerce, fenomen ce se anunță a avea un impact major ȋn ȋntreaga lume.

Ȋn concluzie, eMAG ocupă meritat locul fruntaș ȋn domeniu, și este de așteptat să-și apere poziția multă vreme de-acum ȋnainte. Pentru a se ȋncerca schimbarea acestui statut, competitorii sunt nevoiți să-și regândească planurile de afaceri, să facă investiții masive și să lanseze campanii agresive de promovare a produselor și serviciilor, asemenătoare cu cele realizate de eMAG.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Andam, Zorayda Ruth, “E-Commerce and E-Business”, e-ASEAN Task Force, Manila, 2003

Baddeley, Michelle, “Using E-Cash in the new economy: An Economic Analysis of Micropayment Systems”, revista Journal of Electronic Commerce Research, volumul 5, nr. 4, 2004

Bătăgan, L., Mărășescu, A., Pocovnicu, A., “Economie teoretică și aplicată”, volumul XVII, no. 9(550), editura Asociației Generale a Economiștilor din România, București, 2010

Cameron, Debra., “Electronic Commerce – The New Business Platform for the Internet”,Computer Technology Research Corp., South Carolina, 1997

Chan, H., Lee, R., Dillon, T., Chang, E., “E-commerce: Fundamentals and Applications”, editura John Wiley & Sons Ltd., New York, 2001

Coulouris, G., Dollimore, J., Kindberg, T., “Distributed Systems: Concepts and Design”, ediția a-III-a, editura Pearson Education, New Jersey, 2001

Drăgoiu, Ramona ȋn “Analele Universității din Oradea, Științe economice”, TOM XV, editura Universității din Oradea, 2006

Financial Crimes Enforcement Network, “A survey of electronic cash, electronic banking, and Internet gaming”, U.S. Department of Treasury, Washington D.C., 2000

Guttmann, Robert., “Cybercash”, editura Palgrave Macmillan, New York, 2003

Holcombe, Colin, “Ghid avansat de comerț electronic”, editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2012

Ionescu, Mihai, “Mobile-Banking în România”, revista Piața Financiară, iulie-august 2000

Laudon, K., Traver, K.G., “E-commerce: Business, Technology, Society – Third Edition”, editura Pearson Prentice Hall, New Jersey, 2006

Manolescu, Gh., “Moneda și politici monetare”, ediția a II-a, editura Fundației România de Mâine, București, 2007

Mansell, R., When, U., “Knowledge societies. Information technology for sustainable development”, Oxford University Press, New York, 1998

Orzan, Gh., Orzan, M., “Cybermarketing”, editura Uranus, București, 2007

Pascariu, Gh., “Moneda electronică și informatizarea plăților. Cardul”, în vol. “România și problemele integrării europene”, editura Universității “Al. I. Cuza”, Iași, 2005

Popescu, D.V., Popescu, M., “Comerț electronic versus comerțul tradițional”, revista Amfiteatru Economic, nr. 21, februarie 2007

Rădoi, Dumitru ȋn “Comerțul electronic. Perspective pentru România”, revista OEconomica, nr. 3, septembrie 2005

Rajput, Wasim, “E-Commerce Systems Arhitecture and Aplications”, editura BookNews Inc., Portland, 1998

Șerbu, Răzvan, “Comerțul electronic”, editura Continent, Sibiu, 2004

Socol, Adela, “Repere ale utilizării cardurilor inteligente în activitatea bancară”, în vol. “România și problemele integrării europene”, editura Universității “Al. I. Cuza”, Iași, 2005

Srivastava, S., Saraswat, V., “E-Cash Payment Protocols”, revista International Journal on Computer Science and Engineering, volumul 4, nr. 9, septembrie 2012

State, O., Costache, I., “Comerț electronic și E-Business în România”, revista Amfiteatru Economic, nr. 21, septembrie 2007

Stoian, I., Dragne, E., Stoian, M., “Comerț internațional: tehnici, strategii, elemente de bază ale comerțului electronic”, volumul II, editura Caraiman, București, 2000

Sumanjeet, Singh, “Emergence of payment systems in the age of electronic commerce: The state of art”, revista Asia Pacific Journal of Finance and Banking Research, volumul 3, nr. 3, 2009

Tiliuțe, Doru, “Comerț electronic”, Universitatea “Ștefan cel Mare”, Suceava, 2007

Toma, S.G., Săseanu, A., “Globalizare, economie digitală și comerț electronic în secolul XXI”, revista Amfiteatru Economic, nr. 21, februarie 2007

Trengove-Jones, A., Malczyk, A., Beneke, J., “Internet Marketing”, editura GetSmarter, Cape Town, 2011

Tsalgatidou, A., Veijalainen, J., “Requirements for Mobile E-Commerce”, University of Jyväskylä, Dept. of Computer Science and Information Systems, Jyväskylä, 2000

Turban, E., King, D., McKay, J., “Electronic Commerce 2008: A Managerial Perspective”, editura Prentice Hall, New Jersey, 2007

Vasilache, Dan, “Plăți electronice. O introducere”, editura Rosetti Educațional, București, 2004

Worstell, K., Gerdes, M., Kabay M., “Net Present Value of Information Security: Part I”, UCSF, San Francisco, 2001

INTERNET

http://adevarul.ro/tech/internet/emag-iulian-stanciu-interviu-1_52bd4f4ec7b855ff5605f065/index.html

http://doingbusiness.ro/financiar/raport/998561/dante-international-sa/

http://media2.romaniatv.greenlab.ro/image/201311/full/emag_ro_47630000.jpg

http://ro.wikipedia.org/wiki/CEL.ro

http://time2play.ro/rovinieta-la-emag/

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e0/Logo_PC_Garage.jpg

http://www.emag.ro/

http://www.emag.ro/laptop-hp-250-cu-procesor-intel-174-celeron-174-n2810-2-0ghz-4gb-500gb-intel-174-hd-graphics-microsoft-windows-8-black-f0y83ea/pd/DQNP4BBBM/

http://www.emag.ro/showroom

http://www.evz.ro/asesoft-a-preluat-emag-848549.html

http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1158967-gecad-epayment-castiga-cel-mai-mare-magazin-virtual-din-romania.html

http://www.money.ro/gigantul-naspers-cumpara-emag_1225272.html

http://www.pcfun.ro/despre-noi/

http://www.pcgarage.ro/info/media/despre-noi/

http://www.realitatea.net/black-friday-2013-vanzari-record-la-emag-23-mil-euro-60-de-masini-40-000-de-tablete_1324493.html

http://www.reduceriblackfriday.ro/wp-content/uploads/2013/11/avatar-logo.png

http://www.swissespresso.ro/img/logo-cel.gif

http://www.zf.ro/wikizf/dante-international-s-a-11783947

http://www.zona-it.ro/2014/03/coduri-de-reducer-emag-martie-2014/

https://www.emag.ro/shopping-cart

ALTE SURSE:

Date interne puse la dispoziție de firma S.C. eMAG S.A.