Contributii la Fundamentarea Unui Plan de Management a Unei Arii Protejate.studiu de Caz Parcul Natural Comana

Contribuții la fundamentarea unui plan de management a unei arii protejate.studiu de caz:parcul natural comana

CUPRINS

Capitolul 1 .Introducere……………………………………………………………………………………………….4

Capitolul 2 .Poziție și caracteristici fizico-geografice………………………………………………….5

2.1.

Capitolul 1. [NUME_REDACTAT] naturală protejată reprezintă zona terestră, acvatică și/sau subterană în care există specii de plante și animale sălbatice, elemente și formațiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, științifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecție și conservare, stabilit conform prevederilor legale.

Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacțiunea activităților umane cu natura a creat de-a lungul timpului o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică și/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică.

Prin managementul parcurilor naturale se urmărește menținerea interacțiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversității habitatelor și peisajului, promovând păstrarea folosințelor tradiționale ale terenurilor, încurajarea și consolidarea activităților, practicilor și culturii tradiționale ale populației locale.

Una dintre ariile protejate este și Parcul natural Comana, care a obținut acest statut prin Hotărârea de Guvern nr. 2151, din decembrie 2004. Parcul natural Comana este situat în zona de sud a României, la distanță aproximativ egală între București și Giurgiu.

Decizia de constituire a parcului a fost adoptată în baza documentației tehnice și științifice elaborată încă din anul 1954 de către [NUME_REDACTAT] în vederea delimitării și protejării a două arii de importanță floristică deosebită, respectiv Rezervația științifică de ghimpe (Ruscus aculeatus) și Rezervația științifică de bujor (Paeonia peregrina). Acestor două rezervații li s-a adaugat, începând din anul 2004, [NUME_REDACTAT] ca zonă umedă cu un potențial avifaunistic deosebit. [NUME_REDACTAT] este considerată a treia zona umedă a Romaniei, după [NUME_REDACTAT] a Brăilei și [NUME_REDACTAT], și a doua ca biodiversitate după [NUME_REDACTAT].

Capitolul 2. Poziție și caracteristici fizico-geografice

[NUME_REDACTAT] Comana este localizat în zona sudică a României(figura 1), în [NUME_REDACTAT], districtul [NUME_REDACTAT], între orașele București și Giurgiu, la aproximativ 30 de kilometri distanță față de fiecare dintre ele.

Figura 1

[NUME_REDACTAT] reprezintă cea mai întinsă suprafață protejată care se gasește în [NUME_REDACTAT]. Cel mai important obiectiv care stă la baza constituirii acestei rezervații îl reprezintă reconsitutuirea din punct de vedere ecologic a zonelor distruse in mod necontrolat de om. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] au fost descrise de Institutul de Biologie al [NUME_REDACTAT] pe baza documentației realizate în perioada 2000 – 2002 în cadrul lucrărilor de constituire a rețelei ariilor naturale protejate “Natura 2000”.

Limita nordică și nord-estică se situează pe drumul existent de-a lungul malului drept al râului Argeș, începând de la podul de peste Argeș, din dreptul localitații Goștinari și continuându-se spre nord-vest până la podul peste calea ferată din dreptul localității Grădiștiea și după aceea pe calea ferată până în localitatea Grădiștea. De aici limita continuă pe drumul județean 411, Grădiștea-Comana, până la intersecția de drumuri, situată la est de Budeni,Brăniștari, până la intersecția cu DN(E) 70-85, în localitatea Călugăreni, iar apoi se orientează pe același drum, pe direcția N-V spre Singureni, străbătând localitatea Crânguri.
Limita vestică pornește din comuna Singureni, de la intersecția drumului județean 411 cu drumul pietruit spre Iepurești, până la podul de peste Neajlov, se ramifică apoi spre partea stângă, spre sediul fermei agricole, pe un drum agricol ce ajunge la Hulubești, depășind ferma și ajungând la perdeaua forestieră de pe terasa superioară a Neajlovului, pe care o include in parc. Limita continuă pe curba de nivel până în apropierea colțului pădurii, separând colțurile agricole , își schimbă orientarea spre sud-vest pe o distanță de 1,2 kilometri, se reorientează pe direcția sud-est, mergând până la fântâna din deal, apoi coboară printre culturile agricole până la intrarea în Hulubești, pe lângă cimitirul vechi. In continuare limita străbate localitatea Hulubești pe direcția N-S și pe un alt drum agricol, cu aceeaș direcție, intersectează drumul județean 603, la un kilometru înainte de localitatea Ianculești, traversând raul Calniște.
Limita sudică pornește de la est de localitatea Ianculești, la circa un kilometru înainte de aceasta, pe drumul județean 603, traversează localitatea Uzunu intersectând [NUME_REDACTAT] E 70-85, Iși menține direcția până în comuna [NUME_REDACTAT], în dreptul podului peste pârâul Dadilovat, mergând la nord de pădurea Dadilov. De la aceasta, limita se continuă spre sud urmărind cursul pârâului Dadilovat până la intersecția cu drumul gării pe care îl urmează și continuă să meagră paralel cu calea ferată (București-Giurgiu) pe partea vestică, traversează apoi calea ferată ajungând la ferma agricolă (fost CAP), de unde se continuă pe același drum până la stația de pompare de la vest de localitatea Pietrele. De aici limita se îndreaptă spre est urmărind malul sudic al văii Comasca, trecând pe la sud de localitățile Pietrele și Puieni, până la podul din localitatea Prundu.
Limita estică pornește de la podul peste pârâul Comasca din localitatea Prundu și urmează spre nord drumul județean 412, până în albia minoră a râului Neajlov, aval de vărsarea în Argeș.
[NUME_REDACTAT]-Măgura din [NUME_REDACTAT] Comana pornește de la limita estică a acestuia și urmează albia majoră a pârâului Zboiu (15 metri lățime pe partea stângă și 15 metri pe partea dreaptă a firului apei) de la izvor până în dreptul pădurii Măgura,după care limita este dată de limita exterioară a pădurii Măgura, incluzând-o în totalitate în aria protejată.

Cea mai mare arie protejată din [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Comana, se întinde pe 25.000 de hectare și este cunoscută mai ales pentru evenimentele istorice petrecute aici. Pădurile de stejar și de frasin cuprind exemplare unice, vechi de sute de ani. Arealul rezervației cuprinde multe specii de plante și animale protejate prin convenții internaționale. O parte dintre habitatele din rezervație se regăsesc însă numai parțial în Convenția de la Berna.

[NUME_REDACTAT] Comana cuprinde un ecosistem caracteristic deltei, cunoscut sub numele de [NUME_REDACTAT], care se întinde pe sute de hectare și este formată din apele împreunate ale Neajlovului și Argeșului.

[NUME_REDACTAT] ([NUME_REDACTAT])

Figura 2

[NUME_REDACTAT] este a treia zonă umedă a României după [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] a Brăilei și a doua ca biodiversitate după [NUME_REDACTAT]. Aceasta găzduiește 141 specii de păsări și 13 specii de pești. Dintre speciile de pești Țiganușul și cleanul de Comana se găsesc doar în [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] au fost deja identificate :

Păsări: 141 specii, din care 71 protejate internațional, prevăzute în anexele Convenției de la Berna, iar 15 in [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT], nr.79/409

Pești : 13 specii identificate prin studii (date mai recente identifică însă 19 specii), dintre care 5 specii sunt protejate de legislația națională (cleanul-[NUME_REDACTAT]- apare pe lista roșie a speciilor de vertebrate din Romania și este prezent cu o subspecie endemică  ;   tiganusul- Umbra krameri   ;   tiparul-Misgurnus fossilis    ;  două specii de guvizi  )

Mamifere: 31 de specii,  din care 5 protejate prin Conventia de la Berna ( vidra și pisica salbatică protejate prin Legea 103 / 1996)

Reptile : 8 specii , din care 2 protejate prin Convenția  de la Berna ( șarpele de apă – Natrix tessellata , o șopârla = napârca , șarpele de sticlă – Anguis fragillis)

Amfibieni: 8 specii identificate , din care 5 strict protejate ( Convenția de la Berna)

Asociații vegetale: peste 20

Plante : – peste 200 de specii si subspecii în rezervațiile de bujor, ghimpe și mărgăritar, din care 70 pe cale de dispariție și 2 strict protejate de legislația românească ( ghimpele și bujorul )

peste 1250 specii de plante pe teritoriul actual al parcului

Condițiile staționale oferite de varietate formelor de relief, hidrografice, edafice conferă întregii zone un aspect mozaicat, populat de o mare varietate de specii aparținând faunei acvatice. [NUME_REDACTAT] se caracterizează printr-un coeficient mare de sinuozitate în zona bălții, formând meandre și numeroase canale derivate de mică adâncime și înguste pe care abia alunecă o barcă (cu apă permanentă sau temporar irigate).

Chiar dacă este o arie protejată, suprafața parcului include și cinci sate: Comana, [NUME_REDACTAT], Budeni, Falastoaca și Gradiștea. Din acest motiv, o mare parte a parcului e folosită pentru pășunat și pentru terenuri agricole. Sătenii nu au voie să cultive însa decât în zonele admise de lege și au mare grijă unde își lasă animalele la păscut.

Cunoscută mai ales pentru evenimentele istorice petrecute aici, zona are un farmec aparte. Pădurile de stejar și de frasin cuprind exemplare unice, vechi de sute de ani. Arealul rezervației cuprinde multe specii de plante și de animale protejate prin convenții internaționale. O parte dintre habitatele din rezervație se regăsesc însa numai parțial în Convenția de la Berna.

2.1 [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] a fost constituit prin Hotararea de Guvern nr. 2151 din 2004 in baza documentatiei elaborate de catre Institutul de Biologie al [NUME_REDACTAT]. Suprafata totala a parcului este de 24.963 ha si include padure, teren arabil, asezari umane, pasuni, rauri si balti. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] sunt recunoscute in prezent trei arii naturale cu statut de protectie: I. [NUME_REDACTAT] (249,4 ha), delimitata pentru protejarea speciei Ruscus aculeatus si a habitatului forestier; II. [NUME_REDACTAT] (231.4,4 ha), desemnata pentru protejarea speciei Paeonia peregrina ssp. Romanica si a habitatului forestier ; III. [NUME_REDACTAT] (1206,4 ha), habitat caracteristic pentru pasarile acvatice – zona umeda, toate trei fiind incluse in zona de protectie integrala a parcului prin hotararea de infiintare, in baza documentatiei inaintate de catre ICAS – [NUME_REDACTAT] 8571/2002, „Restaurarea baltii Comana” și a documentației elaborate de Institutul de Biologie. Alaturi de cele trei arii naturale mentionate se delimiteaza inca sapte arii protejate considerate a avea o deosebita importanta peisagistica, floristică si faunistică. Acestea sunt: Fantanele – 163,6 ha (padure), Magura-Zboiu – 106,5 ha (padure si valea paraului), Puieni – 15,3 ha, Cranguri – 117,2 ha (padure), [NUME_REDACTAT] – 25,6 ha (padure), [NUME_REDACTAT] – 110,4 ha (padure si valea paraului) si [NUME_REDACTAT] Gradistea – 99,6 ha.

[NUME_REDACTAT] nr. 57/2007, “Ordonanța de urgență privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice” în cuprinsul [NUME_REDACTAT] Comana sunt delimitate: zone de protecție integrală, zone tampon (zone de management durabil), zone de dezvoltare durabilă a activităților umane.

Capitolul 3. Obiectivele ariei naturale protejate

Pentru intreaga arie naturală protejată, din Planul de Management se pot desprinde următoarele obiective:

1. Conservarea populațiilor, a habitatelor, a ecosistemelor acvatice si terestre cu importanta stiintifica deosebita, a peisajului natural și antropic

2. Promovarea tradițiilor locale și a moștenirii culturale

3. Promovarea activităților de exploatare durabila a resurselor regenerabile

4. Îmbunătățirea atitudinii comunităților locale și a factorilor de decizie față de valorile parcului

5. Îmbunătățirea atitudinii comunităților locale și a factorilor de decizie față valorile parcului

6. Constientizarea si sensibilizarea publicului larg privind necesitatea protejarii si conservarii siturilor naturale, culturale si istorice

7. Gospodărirea parcului prin asigura resurselor umane financiare și fizice necesare atingerii obiectivelor planului de management, obținând în același timp recunoașterea locală, națională și internațională.

8. Stabilirea limitelor parcului si zonarea interna

Figura 3

3.1. Zonarea internă a ariei naturale protejată

Conform prevederilor OUG 57/2007 privind ariile protejate din Romania, modificata prin OUG 154/2008, referitoare la zonarea interioara a parcurilor naționale și a parcurilor naturale,deosebim:

a. zona de protectie integrală,

b. zona de management durabil,

c. zona de dezvoltare durabila a activitătilor umane.

a. Zona de protectie integrala cuprinde 10 arii de protectie stricta si anume: 1)[NUME_REDACTAT] – arie de protectie complexă constituită pentru protejarea florei si faunei; 2)Rezervatia de ghimpe (Ruscus aculeatus) – Oloaga-Gradinari; 3)Rezervatia de bujor romanesc (Paeonia peregrina) – [NUME_REDACTAT]; 4) Rezervatia de margaritar (Convalaria majallis) Fantanele; 5)[NUME_REDACTAT]-Zboiu, 6)Puieni; 7)Cranguri; 8) [NUME_REDACTAT]; 9)[NUME_REDACTAT]; 10)[NUME_REDACTAT]-Gradistea. Conform reglementărilor actuale, OUG 57/2007 modificata prin OUG 154/2008 Planul de Management si [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], în aceste zone sunt interzise:

– orice forma de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum si orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protectie si/sau conservare; – activitătile de constructii-investitii, cu exceptia celor destinate administrării si conservării ariei naturale protejate si/sau activitătilor de cercetare stiintifică si a celor destinate asigurării sigurantei nationale sau prevenirii unor calamităti naturale. In zonele de protectie integrală, în afara perimetrelor rezervatiilor stiintifice cu regim strict de protectie se pot desfăsura următoarele activităti: – stiintifice si educative; – activităti de ecoturism care nu necesită realizarea de constructii/investitii;

– utilizarea ratională a pajistilor pentru cosit si/sau păsunat numai cu animale domestice, proprietatea membrilor comunitătilor care detin păsuni sau care detin dreptul de utilizare a acestora în orice forma recunoscută prin legislatia în vigoare. Aceste activităti nu trebuie să afecteze habitatele naturale si speciile de floră si faună prezente; – localizarea si stingerea operativă a incendiilor; – interventiile pentru mentinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităti biotice care constituie obiectul protectiei, în baza aprobării autoritătii publice centrale pentru protectia mediului; – interventiile în scopul reconstructiei ecologice a ecosistemelor naturale si al refacerii unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, în baza aprobării de către autoritatea publică centrală pentru protectia mediului; – actiunile de înlăturare a efectelor unor calamităti, în baza aprobarii autorității publice centrale pentru protecția mediului; – acțiunile de prevenire a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori, și acțiunile de monitorizare a acestora; – acțiunile de combatere a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulțire, în baza aprobării autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

b. Zona de management durabil este reprezentată de suprafețe neincluse nici în zona de protecție integrală nici în zona de dezvoltare durabilă; în aceasta sunt permise următoarele categorii de activități:

-stiințifice și educative; -activități de ecoturism care nu necesită realizarea de construcții-investiții;

-utilizarea rațională a pajiștilor pentru cosit și/sau pășunat numai cu animale domestice de catre proprietarii care dețin pășuni sau care dețin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislația națională în vigoare, pe suprafețele, în perioadele și cu speciile și efectivele avizate de administrația parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale și speciile de floră și faună prezente; -localizarea și stingerea operativă a incendiilor; -intervențiile pentru menținerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice care constituie obiectul protecției, cu aprobarea planului de acțiune provizoriu de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, plan elaborat în acest scop de consiliul științific al parcului și valabil până la intrarea în vigoare a planului de management; -intervențiile în scopul reconstrucției ecologice a ecosistemelor naturale și al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea consiliului științific al ariei naturale protejate, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului; -acțiunile de înlăturare a efectelor unor calamități, cu acordul administrației ariei naturale protejate, emis în baza aprobării autorității publice centrale pentru protecția mediului. În cazul în care calamitățile afectează suprafețe de pădure, acțiunile de înlăturare a acestora se fac cu acordul administrației ariei naturale protejate, emis în baza aprobării autorității publice centrale care răspunde de silvicultură; -activitățile de protecție a pădurilor, acțiunile de prevenire a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantități care depășesc prevederile amenajamentelor se fac cu acordul administrației ariei naturale protejate, emis în baza aprobării autorității publice centrale care răspunde de silvicultură;

-activitățile tradiționale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacității productive și de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci și de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfășura numai de persoanele fizice și juridice care dețin/administrează terenuri în interiorul parcului sau de comunitățile locale, cu aprobarea administrației ariei naturale protejate; -activități tradiționale de cultivare a terenurilor agricole și de creștere a animalelor, precum și alte activități tradiționale efectuate de comunitățile locale; -lucrări de îngrijire și de conducere a arboretelor și lucrări de conservare; -aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinarite și cvasigrădinarite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng, în salcâmete și în zăvoaie de plop și salcie. În cazul arboretelor de plop euramerican se poate aplica și tratamentul tăierilor rase în parchete mici, iar în arboretele de molid, tăieri rase pe parcele de maximum 1 ha; -activități de vânătoare; -activități de pescuit sportiv; -activitatea de construcție de noi drumuri, de modernizare, reparare, întreținere sau extindere a unora vechi, este permisă numai după obținerea în prealabil a avizului [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], zona de management durabil are o suprafață de 19367 ha.

c. În zona de dezvoltare durabilă a activităților umane reprezentată de intravilanul localităților existent la data de 10.12.2007, plus primul rând de subparcele agricole în jurul intravilanului sau, după caz, de prima limită naturală, sunt permise următoarele:

-activități de vânătoare; -activități tradiționale de cultivare a terenurilor agricole și de creștere a animalelor; -activități de pescuit sportiv, industrial și piscicultură;

-activități de exploatare a agregatelor minerale numai în suprafața de 46 ha special rezervată în acest scop, din zona [NUME_REDACTAT], în vecinătatea râului Argeș; -lucrări de ingrijire și de conducere a arboretelor și lucrări de conservare; -activități specifice modului de producție ecologic de cultivare a terenului agricol și creșterea animalelor, în conformitate cu legislația specifică din sistemul de agricultură ecologică; – construcții; -realizarea de ferme agricole intensive pe suprafețe din interiorul zonei de dezvoltare durabilă, între limita zonei de dezvoltare durabilă și limita intravilanului existent la data de 22.11.2007, cu scoaterea din circuit agricol a suprafețelor pentru care se impune acest lucru în vederea realizării investițiilor și cu respectarea legislației specifice pentru mediu din arii protejate. -alte activități tradiționale efectuate de comunitățile locale.

PUNCTE DE INTERES:

Rezervația de bujor (Paeonia peregrina ssp. romanica) – [NUME_REDACTAT] 227 ha

Rezervația de ghimpe (Ruscus aculeatus) Oloaga – Grădinari 258 ha

Rezervația de mărgăritar

Arborii seculari – stejari declarați monument al naturii

[NUME_REDACTAT] cu Nuc, realizată în anul 1889

Figura 4

Amenajări lacustre sumare în [NUME_REDACTAT]

Figura 5

Trasee turistice prin pădure

Figura 6

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] (1895 – Parc dendrologic)

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT]

Figura 7

Capitolul 4.

Analiza socio-economica realizata in cadrul planului de management

În cuprinsul ANP Comana sunt incluse terenuri aflate în administrarea comunelor Băneasa, Greaca, Hotarele, Gostinari, Colibași, Comana, Călugăreni, Singureni, [NUME_REDACTAT], Prundu. Numărul total de locuitori estimat este de 43 047, având densitate medie de populare de 65,46 locuitori/km2 . Sporul natural estimat la nivelul anului 2005 a fost negativ (în medie -49,5), cu amplitudinea cuprinsă între -9 (valoarea minimă) înregistrată în comuna [NUME_REDACTAT] și -90 (valoarea maximă) înregistrată în comuna Gostinari. Valorile negative ale sporului natural sunt explicate prin natalitatea scăzută și mortalitatea ridicată în cadrul populației îmbătrânite (vârsta medie a populației depăsește 50 de ani). Numărul mediu de salariați pentru comunele ce au în administrare terenuri situate în raza [NUME_REDACTAT] Comana este estimat la 2630, angrenați în diferite activități: agricultură 416 ( 15,8%), industrie 258 ( 9,8%), construcții 384 ( 14,6%), invățământ 436 ( 16,6%), sănătate 195 ( 7,4%). Activitatea principală a localnicilor este agricultura care se desfășoară în cadrul asociațiilor agricole ale proprietarilor de terenuri sau în particular. Pentru unele dintre comunele incluse în A.N.P. Comana legumicultura reprezintă o activitate tradițională. Creșterea animalelor caracterizează unele comunități care dispun de suprafețele de teren necesare pășunatului. Numărul bovinelor și ovinelor care pășunează este în general mic și se constată chiar tendința de scădere a acestuia. Suprafața locuibilă totală pentru comunele menționate este de 649.987 metri pătrați, suprafață inclusă parțial în parc. Rata somajului a fost estimată în anul 2005 la 5,6%, fiind mai mare la bărbați (6,5%), decât la femei (4,6%).

Descrierea activităților desfășurate de persoanele fizice și juridice pe suprafața A.N.P. Comana:

4.1 [NUME_REDACTAT] din A.N.P. Comana aparțin în cea mai parte statului român și sunt administrate prin intermediul [NUME_REDACTAT] Comana, subordonat [NUME_REDACTAT] Giurgiu. Administrarea pădurilor statului se realizează în conformitate cu prevederile menționate în amenajamentele silvice. Gestionarea ariilor protejate incluse în parc/sit se realizează în funcție de gradul de protecție acordat, ținând cont de scopul constituirii și obiectivele de realizat. Paza trupurilor de pădure din raza A.N.P. Comana este asigurată de către personalul [NUME_REDACTAT] Comana, respectiv [NUME_REDACTAT] Ghimpați, în comun cu personalul [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] (AANPC). Pădurarii ocoalelor silvice au în pază fondul forestier repartizat cu regim gestionar, fiind direct responsabili de integritatea acestuia, în condițiile legii. Pădurile proprietate particulară din cuprinsul AANPC se administrează pe baza studiilor tehnice de amenajare realizate în perioada 2002-2005.

4.2 Agricultură tradiționala/vii/livezi

În cuprinsul A.N.P. Comana se poate considera că lucrările de pregătire a terenului, tipul culturilor, materialul seminal corespund în cea mai mare parte unei agriculturi semiintensive explicate prin posibilitățile limitate ale proprietarilor de terenuri de a susține financiar lucrările agricole. De cele mai multe ori semințele folosite la semănat sunt selecționate din cultura anterioară, lucrările se executa mecanizat (lucrările de înființare a culturilor) dar unele dintre ele sunt realizate manual (lucrările de întreținere). Prețurile de cost ale îngrășămintelor organice și anorganice și tratamentelor chimice necesare (ierbicide, fungicide, insecticide) sunt inaccesibile unui număr însemnat de mici proprietari de terenuri, ceea ce înseamna că se poate vorbi de o formă de agricultură ecologică, însă necertificată. În cuprinsul A.N.P. Comana suprafețele livezilor și viilor sunt nesemnificative ca pondere. Nu există o tradiție specială pentru acest tip de culturi și se realizează de obicei la limita localităților, fără a afecta peisajul. În ceea ce privește lucrările de întreținere și tratamentele aplicate se poate considera, de asemenea, ca și aceste culturi au caracter cvasiecologic. Producția este destinată în cea mai mare măsura consumului propriu și mai puțin comercializării.

Agricultura intensivă se realizează pe suprafețe variabile din extravilanul fiecărei localități și se desfășoară de obicei sub coordonarea asociațiilor agricole, a unor societăți particulare cu activități complexe sau a unor proprietari de terenuri care dețin suprafețe arabile mai mari. Lucrările se realizează mecanizat, cu material seminal selecționat provenit din linii cu caracteristici de creștere deosebite, semănate în densități ridicate și tratate cu substanțe chimice care stimulează productivitatea și limitează dezvoltarea speciilor parazite sau concurente.

4.3 Creșterea animalelor,

Comana nu are un specific deosebit pentru creșterea animalelor. Cu toate acestea fiecare localitate are un număr diferit de animale, în special vaci și oi, care pășunează pe pășunile amplasate în apropierea localităților. În cuprinsul ariei naturale protejate se acceptă pășunatul numai pentru animalele localnicilor însă se acceptă tranzitul turmelor în perioadele de primăvară și de toamnă. Nu există ferme zootehnice mari în cuprinsul parcului. Până în prezent pășunatul este extensiv și necontrolat și nu s-a folosit nici un parametru de evaluare a productivității pășunilor sau gradului de afectare a solului, florei și faunei de pe pășunile existente. În fondul forestier activitatea de pășunat este reglementată în condițiile prevederilor legilor speciale.

4.4 [NUME_REDACTAT] o activitate curentă a locuitorilor comunelor aflate în parc. De cele mai multe ori grădinile sunt amplasate în teritoriul intravilan și nu afectează peisajul natural al parcului. Grădinaritul este o activitate tradițională și reprezintă una dintre activitățile care generează venituri pentru un însemnat segment de populație, produsele fiind comercializate în piețele din București și Giurgiu. Fiind destinate comerțului, speciile, soiurile și varietățile cultivate corespund tehnologiei de cultură și cererii pieței. Pentru realizarea unei productivități superioare se folosesc frecvent îngrășăminte naturale sau obținute prin sinteza, substanțe stimulatoare ale creșterii, substanțe care limitează atacurile organismelor parazite sau limitează dezvoltarea speciilor concurente. Fiind linii și varietăți destinate culturii în sisteme superintensive și strict monitorizate posibilitatea apariției de hibrizi între acestea și speciile florei spontane este limitată.

4.5 Extracția de agregate minerale

Exploatările de agregate minerale sunt amplasate în albiile majore ale râului Argeș. Pietrișul este transportat de către utilaje de mare tonaj pe rutele de acces ale parcului, motiv pentru care acestea sunt puternic afectate. Pietrișul extras din albia râului Argeș este utilizat în construcții edilitare în orașele București și Giurgiu și în mică măsură în localitățile din cuprinsul parcului. De asemenea pietrișul se folosește și la permeabilizarea fundamentului căilor rutiere. Pe cursul inferior al râului Argeș funcționează mai multe balastiere și stații de sortare a agregatelor miniere. Acestea sunt localizate pe limita estică a parcului și dispun de documentația necesară funcționării realizată în baza studiilor de impact asupra mediului. Cu toate acestea efectul lor asupra hidrografiei este semnificativ, iar după încheierea lucrărilor de exploatare este necesar să se realizeze lucrări de reconstrucție ecologică.

4.6 [NUME_REDACTAT] cuprinsul parcului sunt delimitate șase fonduri de vânătoare având ca gestionari societăți de vânătoare din București și Giurgiu. Fondurile de vânătoare delimitate în parc sunt următoarele: F.V.38 Băneasa , F.V. 11 Comana, F.V. 12 Grădiștea, F.V. 9 Crivăț. F.V. 14 Singureni și F.V. 10 Mislea. Evaluarea speciilor de mamifere și păsări care constituie obiectul vânătorii în [NUME_REDACTAT] Comana sunt prezentate în anexa nr.2. Activitatea de vânătoare se desfășoară în conformitate cu Legea nr.407/ noiembrie 2006 cu modificările și revizuirile ulterioare și este monitorizată prin structurile abilitate de către lege, dar și prin personalul A.A.N.P. Comana.

Administrația monitorizează activitățile cinegetice iar planul de recoltă solicitat de către gestionarii fondurilor de vânătoare se avizează de către [NUME_REDACTAT] al A.N.P. Comana.

4.7 [NUME_REDACTAT] cuprinsul parcului, în bazinele naturale nu se desfășoară activități de pescuit industrial. Pescuitul sportiv are loc în conformitate cu [NUME_REDACTAT] și Pescuitului. Administrator al [NUME_REDACTAT] este [NUME_REDACTAT] Giurgiu. Cursurile de apă de pe teritoriul A.N.P. Comana se află în proprietatea statului român și sunt administrate de către [NUME_REDACTAT] pentru Pescuit și Acvacultură din subordinea [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT],

4.8 Folosința actuală a terenurilor În cea mai mare parte din suprafața (85%) pădurile aparțin statului și sunt administrate de către [NUME_REDACTAT] Giurgiu, [NUME_REDACTAT] Comana. Gestionarea lor se realizează conform studiilor de amenajare realizate de ICAS în anul 2004. Terenurile arabile aparțin în majoritate proprietarilor privați și sunt lucrate în regim individual sau în sistemul de asociere. Se poate considera că agricultura este de tip semiintensiv în proporție mai mare de 50%, terenurile irigate, supuse mecanizării și chimizării repezentând mai puțin de 25% din totalul suprafeței agricole. Terenul intravilan reprezintă mai puțin de 10% din suprafața parcului. Extinderea intravilanului, prevăzută în planurile de sistematizare va respecta scopul constituirii parcului și a sitului, de conservare a biodiversității și protejare a valorilor patrimoniului natural, istoric si cultural. Pășunile se află în gestiunea [NUME_REDACTAT] și reprezintă 4.1% din suprafața de teren cuprinsă în parc. Viile și livezile din parc aparțin persoanelor fizice. Ca suprafață, acestea reprezintă aproximativ 1% din suprafața parcului. Zonele cultivate agricol din cuprinsul [NUME_REDACTAT] Comana sunt incluse în zona de management durabil sau în zona de dezvoltare a activităților umane cu referire directă la cultura intensivă a legumelor și florilor în sere și solarii. În terenul arabil destinat agriculturii suprafețele cele mai mari sunt cultivate cu cereale mai ales din genul Triticus sp. și Zea mays. Se cultivă de asemenea leguminoasele, dar pe suprafețe de teren mai mici, rapița. Pomicultura și viticultura sunt slab dezvoltate în prezent, și în general cultura lor este de tip extensiv, iar lucrările se realizează în cea mai mare parte manual. Dezvoltare mai mare are sectorul legumicol în care se produc diferite legume din soiuri autohtone sau din import, certificate genetic sau, adesea, cu proveniență locală, tradițională.Cultura plantelor tehnice este în prezent puțin dezvoltată. Creșterea solicitărilor pe piața externă vor determina probabil, în timp, dezvoltarea producției plantelor tehnice și medicinale. Din suprafața totală a terenului cu destinație agricolă 90,5% reprezintă teren cultivat agricol, pe 0,3% s-au înființat livezi, 2,8% din teren este destinat viticulturii, iar pe 6,8% se află pășuni. În ceea ce privește producția medie la hectar pentru principalele culturi aceasta a fost estimată în anul 2005 la 2 244 kg la grâu și secară provenită din proprietatea privată, 1 913 kg/ha la orzoaică provenită din proprietatea privată, 1526 kg/ha la orzoaică având aceeași proveniență, 3 582 kg/ha la porumb, 1 397 kg/ha la mazăre, 977 kg/ha la floarea soarelui, 9 809 kg/ha la cartofi și 14 135 kg/ha la cartofii de toamnă, 19 192 kg/ha la tomate, 10 000 kg/ha la ceapă, 23 537 kg/ha la varză și 1 731 kg/ha masă verde lucernă. În privința suprafețelor de teren cultivate agricol în anul 2005, 73,0% au fost semănate cu cereale (grâu și secară, orz și orzoaică, porumb). Plantele uleioase au fost cultivate pe 14,2 % din suprafața agricola totală, cartofii pe 0,5% din suprafață, iar legumele pe 2,6%.

4.9 Educație și cercetare

În localitățile ce au terenuri în A.N.P. Comana își desfășoară activitatea un număr de 14 școli cu învățământ primar și gimnazial și 3 licee (în comunele Hotarele, Călugăreni și Comana, cele două licee fiind în afara parcului). Numărul de elevi înregistrați în învățamântul primar este de 3 793, iar în învățamântul liceal este de 694. Cadrele didactice sunt specializate și experimentate, asigurând educarea și îndrumarea copiilor până în clasa a VIII-a. Cei mai multi dintre copiii școlarizati urmează cursuri de învățământ în cadrul liceelor din orașele București sau Giurgiu, dar și din comunele Hotarele, Comana și Călugareni, ori se specializează în meserii în cadrul școlilor profesionale. Cu toate acestea numărul de copii care nu urmează forma de învățământ primar sau renunță la scolarizare este în creștere. Din totalul școlilor, numai 7 se găsesc efectiv între limitele parcului. Data fiind diversitatea excepțională a florei și faunei, AANPC reprezintă o zonă ideală de studiu și realizare de aplicații pentru studenții Facultății de Biologie din [NUME_REDACTAT], dar și pentru studenții altor facultăți cu secții de ecologie, geografie, protecța mediului etc.

În decursul timpului, pe teritoriul AANPC au fost realizate numeroase studii de către colective de cercetare aparținând Institutului de Biologie din București, Universității din București, Institutului de Cercetări pentru Pedologie și Hidrologie, Institutului de Cercetări și [NUME_REDACTAT], Muzeului de [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], etc. Printre lucrările recente de cercetare desfășurate în cuprinsul AANPC se menționează cele realizate de specialiști ai Institutului de Biologie din București, desfășurate în perioada 2000-2002, în cadrul [NUME_REDACTAT] 2000 și care au reprezentat fundamentul științific al constituirii parcului, [NUME_REDACTAT] nr. 8571/2002 „Restaurarea bălții Comana”. De asemenea trebuiesc amintite cercetările privind inventarierea patrimoniului natural al AANPC, realizate de către specialiști ai Muzeului de [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]. Acestor cercetări li se adaugă observațiile realizate de către angajați ai [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] privind inventarul speciilor și monitorizarea populațiilor. Dezvoltarea infrastructurii AANPC și asigurarea cu echipamente de teren și laborator va permite creșterea volumului de informație acumulată și realizarea bazelor de date științifice ale, precum și dezvoltarea capacităților de colaborare și realizare de parteneriate în cadrul programelor naționale sau internaționale care au ca scop protejarea naturii și a mediului înconjurător.

http://www.comanaparc.ro/docum/continut.pdf/pag.97- 100

Capitolul 5.

Analiza situației actuale și viitoare a vizitatorilor în zona ariei protejate

Prezentarea tipului specific de vizitatori Zona parcului a prezentat de multă vreme interes pentru persoane de specialitate și pentru vizitatori neprofesioniști. S-a precizat deja că, zona a fost în atenția cercetătorilor biologi și a altor specialiști care au demonstrat prin rezultatele muncii lor că trebuie asigurate condițiile necesare pentru conservarea și dezvoltarea biodiversității. Așa s-a ajuns în situația în care, în conformitate cu prevederile HG nr. 2151/2004, zona a fost declarată arie naturală protejată. Cele mai frecvente categorii de vizitatori întâlnite în parc sunt următoarele:

1. Vizitatori de weekend care își petrec timpul liber în zone naturale în scop de recreere prin picnic și plimbare.

Locurile preferate sunt în pădure trupurile Călugareni, Fântânele, Comana, Măgura sau în apropierea pădurii, lângă balta sau lângă râu cât mai aproape de un drum cu acces direct la un drum județean sau național. Concret, locurile predilecte de petrecere în mijlocul naturii la sfârșit de săptămână sunt Fântâna cu Nuc, Stramba ([NUME_REDACTAT]), și Măgura, locații care îndeplinesc toate cerintele amintite mai sus. Activitatea de bază se centreaza în jurul petrecerii timpului în aer liber antrenându-se în activități sportive și relaxare. Persoanele din această categorie sunt locuitori ai Bucurestiului în principal sau din zonele apropiate care fie prin intermediul cunoștințelor, fie al rudelor au cunoscut locurile și le preferă, frecventându-le. Tot aici se includ și cei care iși au originile în rândul comunităților din parc, dar au părăsit zona, stabilindu-se în altă parte; aceștia se întorc periodic pentru a-și vizita rudele, ori prienenii rămași, frecvent în week-end, dar deși sunt prezenți în comunitate intervale de timp scurte și dese, ies mai rar în natură, preferând mediul social al satului.

2. Vizitatori interesați de natură, în special de pădure, balta Comana și speciile de păsări.

În centrul atenției acestor vizitatori se află informarea și protejarea legate de zonele de protecție integrală. Acesția au aflat despre [NUME_REDACTAT] Comana din promovarea făcută pe internet sau prin pliante, de la acțiunile de conștientizare realizate împreună cu diverse instituții, școli sau organizații nonguvernamentale cu care colaborăm.

3. Vizitatori care practică turism științific în excursii organizate de Universități, Institute de Cercetare.

Locația pentru această categorie este cu predilecție zona de protecție integrală și anume rezervațiile în care pot fi studiate flora și fauna specifică. În rândul acestor vizitatori se pot include specialiștii de la Institutul de Biologie au studiat elemente de floră în [NUME_REDACTAT] Comana, numeroase organizații nonguvernamentale au venit să studieze specii cu reprezentare deosebită în [NUME_REDACTAT] Comana, specialiști din Bulgaria veniți să facă studii geologice.

4. Elevi și studenți în tabere si excursii organizate pe cont propriu sau în colaborare cu [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT].

Locația de desfășurare a acestor acțiuni sunt zonele cele mai periclitate de acțiunile invazive ale celor care vizitează parcul și nu dau dovada de o atitudine ecologică în conformitate cu obiectivele asumate de [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT].

Împreună cu școlile din parc, organizații non-guvernamentale, instituții de educație extrașcolară s-au organizat numeroase manifestări, acțiuni de ecologizare, acțiuni de conștientizare publică în care au participat elevi aparținând grupelor de vârstă 8-18 ani și studenți la facultăți de profil. De asemenea participă elevi și studenti dornici să practice în aer liber diferite sporturi.

5. Pescari amatori care practică pescuitul sportiv în zonele permise

Existența în zonă a unei bogate rețele hidrologice naturale, precum și iazuri artificiale sau cvasiamenajate atrage împătimiții practicanți ai pescuitului sportiv în perioada admisă de lege.

6. Vizitatori care practică vânătoare organizată în condițiile legii și delimitată ca locație de asociațiile de vânătoare, pe fondurile de vânătoare gestionate în parc. Vânătoarea în zonă constituie o tradiție bine înrădăcinată, apropierea de București facilitând accesul chiar și al vânătorilor străini atrași de existența exemplarelor de excepție din punct de vedere al punctajului obținut de-a lungul timpului de trofeele medaliate.

7. Vizitatori sosiți cu ocazia manifestărilor specifice [NUME_REDACTAT] Comana ([NUME_REDACTAT]) precum și a altor sărbători cultural-religioase. Această categorie de vizitatori se concentrează spațial în jurul [NUME_REDACTAT] și a Rezervației de bujor și temporal în jurul sărbătorilor religioase importante și în jurul [NUME_REDACTAT].

8. Vizitatori ai zonei care achiziționează terenuri și întenționează să construiască case de vacanță pentru a le inchiria sau a locui în anumite perioade din an.

Conform estimărilor realizate de [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] în decursul anului 2013 se apreciază că numărul persoanelor care au vizitat [NUME_REDACTAT] Comana, beneficiind de această oază de liniste și aer curat, a fost de aproximativ 20.000. Numărul total de vizitatori este repartizat pe categoriile de vizitatori după cum urmează:

1.Vizitatori de weekend care își petrec timpul liber în zone naturale în scop de recreere prin picnic și plimbare – 14.000 persoane

2.Vizitatori interesați de natură, în special de pădure, balta Comana și speciile de păsări – 3.000 persoane

3.Vizitatori care practică turism științific în excursii organizate de Universități, Institute de Cercetare etc.– 100 persoane

4.Elevi și studenți în tabere si excursii organizate de către APNC și alte organizații – 500 persoane

5.Pescari amatori care practică pescuitul sportiv în zonele permise -300 persoane

6.Vizitatori care practică vânătoare organizată în condițiile legii și delimitată ca locație de asociațiile de vânătoare -300 persoane

7.Vizitatori sosiți cu ocazia manifestărilor specifice [NUME_REDACTAT] Comana ([NUME_REDACTAT]) precum și a altor sărbători cultural-religioase) -2.000 persoane

8.Vizitatori ai zonei care achiziționează terenuri și întenționează să construiască case de vacanță – 100 persoane.

După cum se observă fenomenul turistic are un caracter preponderent de recreere și sezonier. Cu excepția perioadei de iarnă în care spectacolul naturii este mai puțin efervescent datorită speciilor de câmpie cu frunze căzătoare, pe întreaga perioadă a anului zeci de mii de vizitatori pot descoperi peisaje magnifice vizitând [NUME_REDACTAT] Comana.

Durata sejurului În general vizitatorii stau în zonă 1-3 zile, de regulă la sfârșit de săptămână, dar sunt din ce în ce mai frecvente cazurile când aceștia își petrec o săptămână întreagă sau mai mult, mai ales în perioada concediilor.

5.1 Servicii și infrastructura

Creșterea numărului de zile-om în activitatea turistică a fost posibilă după ce în localitățile din zona au fost înființate unități de cazare: spre exemplu [NUME_REDACTAT] unitate de cazare de 3 margarete din localitatea cu același nume are o ofertă deosebită: – 21 de locuri (parter, etaj 1, mansarda) – camere cu duș și grup sanitar , TV satelit , TV cablu – sala de mese cu 40 locuri – foișoare în cadru natural, dotate cu grupuri sanitare – terasa cu bar la marginea pădurii (numai pentru clienții pensiunii) – bucătărie românească și internațională cu personl specializat – împrejmuire de 2 Km pentru siguranța zonei – parcare auto – acces în pădure proprietate privată 3 hectare – plimbări cu moto-safari sau ATV-uri doar pe trasee special amenajate, – o zonă de campare în complex și alte asemenea amenajări. [NUME_REDACTAT] unitate modernă de cazare de 5 margarete la Călugăreni care oferă: -20 locuri în 8 camere duble și 2 apartamente -sala de conferințe -saună, jacuzzi și centru fitness

-acces wireless la internet -salon de protocol – 30 de locuri -disco bar -piscina -loc joacă copii -teren tenis -restaurant – 100 de locuri -terasă – 120 de locuri în aer liber -parcare mașini cu supraveghere – 40 de locuri. Vizitatorii care practică turism de picnic vin în general din București (80%) , Giurgiu (10%) și din comunele învecinate parcului (10%), în majoritatea cazurilor cu autoturisme proprietate personală, cu autocarele în excursiile organizate , cu bicicletele sau cu mijloacele de transport în comun, iar cei care caută recreerea în mijlocul naturii vin în excursie cu bicicletele sau cu mijloacele de transport în comun. Un procent de 1% din vizitatori campează, 5% folosesc pensiunile din zonă iar restul rămân numai în cursul zilei.

5.2 Activități desfășurate de vizitatori în prezent

Odată sositi în zonă, vizitatorii au la dispozitie:

– atmosfera și privelistea oferită de balta Comana care este de fapt o mică deltă a râului Neajlov, cu păsări specifice [NUME_REDACTAT]

– plimbări cu barca

– excursii și plimbări la unele obiective: rezervația de bujori, rezervația de ghimpi, [NUME_REDACTAT]

– posibilitatea de a merge pe jos, sau cu bicicleta într-o atmosferă și ambianță naturală odihnitoare.

Mentionăm că în ultima vreme, au fost acțiuni de vizitare organizate de [NUME_REDACTAT] alături de organizații nonguvernamentale. Așa este cazul unor acțiuni comune cu [NUME_REDACTAT] Sport-Turism din Bucuresti, WWF [NUME_REDACTAT] Carpați – România, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]. Prin acțiunile cu [NUME_REDACTAT] Sport-Turism din București, au fost efectuate vizite cu grupuri de cursanți care se instruiesc pentru a deveni ghizi atestați pentru turismul ecologic și științific. Putem sintetiza analizând activitățile pe categorii de vizitatori, astfel:

1. Vizitatorii de weekend își petrec timpul liber în zone naturale în scop de recreere prin picnic și plimbare.

2. Vizitatorii interesați de natură sunt persoane avizate cu un nivel de conștientizare a importanței protecției mediului ridicat, care sunt interesați de acțiuni și demersuri în rezonanță cu obiectivele [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT].

În această categorie intră persoane care colaborează cu Administrația parcului în acțiuni menite să îmbunătățească condițiile de mediu.

3. Vizitatori care practică turism științific în excursii organizate de Universități, Institute de Cercetare, etc.

Activitatea de bază a acestor vizitatori este cercetarea florei și faunei specifice, microclimatului, spațiului geografic și geologic,î general a particularităților care au conferit [NUME_REDACTAT] Comana statutul de arie naturală protejată.

4. Elevi și studenți în tabere și excursii organizate pe cont propriu sau în colaborare cu [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT].

Principalele activități pe care această categorie de vizitatori le desfășoară sunt acțiunile de ecologizare, acțiunile de conștientizare publică în care participă elevi aparținând grupelor de vârstă 8-18 ani din școlile de pe teritoriul parcului, din vecinătate, chiar veniți din țară sau străinătate și studenți la facultăți de profil.

5. Vizitatori care practică vânătoare organizată în condițiile legii și delimitată ca locație de asociațiile de vânătoare, pe fondurile de vânătoare gestionate în parc.

6. Pescari amatori care practică pescuitul sportiv în zonele permise

7. Vizitatori sosiți cu ocazia manifestărilor specifice [NUME_REDACTAT] Comana ([NUME_REDACTAT]) precum și a altor sărbători cultural-religioase.

[NUME_REDACTAT] a atras de-a lungul timpului un număr important de vizitatori dornici de a vedea spectacolul inegalabil al înfloririi unui crâng de câteva ha de bujor în inima pădurii de la [NUME_REDACTAT] în trupul [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] fiind un centru important al spiritualității în zona, atât din punct de vedere al vechimii așezământului monahal cât și din punct de vedere al rezonanței slujirii religioase neîntrerupte, a atras cu ocazia unor sărbatori religioase importante (și nu numai) o mulțime de credincioși veniți în principal să se încarce de energia spirituală a credinței dar și de liniștea și multumirea pe care un colț de natură ți-l poate oferi în [NUME_REDACTAT] Comana.

8. Vizitatori ai zonei care achiziționează terenuri și întenționează să construiască case de vacanță pentru a le inchiria sau a locui in anumite perioade din an.

5.3 Impactul pozitiv – negativ produs la nivelul si in vecinatatea ariei protejate

Sporirea în ultima vreme a interesului turiștilor din împrejurimi, din municipiul Giurgiu și din București, prezintă pe de o parte avantajul recreerii si ridicării nivelului de cunostinte pentru o parte dintre vizitatori, precum si sporirea veniturilor localnicilor urmare a efectuarii unor servicii pentru turisti dar prezinta si unele efecte negative, în special asupra mediului. Sunt situații în care vizitatorii produc și împrăștie în zonă deșeuri, inclusiv din material plastic. În sezonul de vârf, vară-toamnă, sunt zile în care există o presiune mare asupra zonelor de interes deosebit: Rezervația de bujori, Fântâna cu Nuc și altele. Această situație este cauzată și de insuficiența locurilor amenajate și în alte zone adecvate, de lipsa spațiilor de parcare, de faptul că încă sunt slab dezvoltate unele din posibilitățile de petrecere a timpului liber. Sunt puține spații speciale amenajate pentru observare directă a bogățiilor naturale din zonă, nu sunt suficiente poteci de acces spre interiorul unor zone ale bălții, nu sunt trasee speciale pentru dezvoltarea turismului pe bicicletă, nu a fost promovat turismul hipic. Trebuie facută mențiunea că, în localitățile din parc există o preocupare intensă pentru ca, în viitor, să fie mai bine soluționate o serie de probleme ce cauzează presiuni asupra mediului. Astfel de preocupări sunt atât la nivelul organelor administrației locale și județene, cât și în rândul unor investitori privați.

5.4 Principalele căi de acces

Așezarea geografică a [NUME_REDACTAT] Comana, prezintă unele avantaje pentru sporirea numărului de vizitatori datorită distanțelor relativ reduse față de zone intens populate: capitala la Nord și Giurgiu la sud-vest, sunt situate la mai puțin de 30 km distanță fiecare. Putem remarca și faptul că această zonă se află la cațiva km de granița cu Bulgaria, respectiv 30 de km de orașul Ruse (cel de-al patrulea oraș ca mărime din Bulgaria). Accesul dinspre aceste zone populate către localitatea Comana reprezentând centrul de greutate al parcului și totodată locul unde există sediul [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], numai pe drumuri asfaltate: parțial pe DN5 (E70) care leagă Bucureștiul de Giurgiu, apoi de la Uzunu pe DJ603, de la Călugăreni pe DJ411, din localitatea Adunații-Copăceni pe DJ412A. Pe aceste drumuri acum circulă autobuze și microbuze din sisteme private de transport public, existând curse în principal din Bucuresti din oră în oră spre Comana și [NUME_REDACTAT]. Comana este legată de cele două municipii și prin linie de cale ferată, linie care pornește din [NUME_REDACTAT] și ajunge în [NUME_REDACTAT]. În rest, parcul este străbătut longitudinal de DN41, DJ411, DJ603 și transversal de DN5. Starea actuală a infrastructurii nu este cea mai încurajatoare pentru cei care vizitează [NUME_REDACTAT] Comana, având în vedere accesul dinspre Uzunu – [NUME_REDACTAT] – Comana DJ411, intrarea dinspre DN5 Branistari-Budeni-Comana, DN61 Singureni – Cranguri – Calugareni cât și DJ 603. Conform informațiilor de la [NUME_REDACTAT] Giurgiu toate drumurile importante de acces în parc sunt în curs de reabilitare.

Particularitățile și descrierea fenomenului de vizitare a ariei naturale protejate și a infrastructurii de vizitare și turism existente în prezent

Particularitățile fenomenului de vizitare a [NUME_REDACTAT] Comana, sunt legate de unii factori specifici zonei:

– tradiția de vânatoare și pescuit;

– specificul istoric și cultural;

– cercetările botanice începute aici încă din deceniul patru al secolul trecut

– existența unei infrastructuri încă insuficient dezvoltate, având în vedere faptul că în prezent nu există multe spații adecvate, moderne de cazare și de asemenea sunt puține amenajări pentru dezvoltarea turismului hipic și al ciclismului;

– lipsa unui centru de vizitare, lipsa unui punct de informare, a unui centru în care să fie concentrate observațiile permanente referitoare la mediu și la evoluția biodiversității specifice zonei Comana.

– apropierea de mari centre urbane; București, Giurgiu și Ruse din țara vecină – Bulgaria, reprezintă o altă particularitate a zonei Comana.

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] este limitată de neajunsurile amintite. Din punct de vedere al particularităților, multe dintre avantajele aminintite mai sus pot deveni potențial deosebit în atragerea vizitatorilor, cu condiția creerii unei infrastructuri adecvate.

Contextul ariei protejate ca destinație de recreere și turism și identificarea potențialelor valori specifice/unice.

Cu toate neajunsurile legate de slaba dezvoltare a infrastructurii, [NUME_REDACTAT] Comana dispune de un important potențial turistic. În continuare prezentăm analiza SWOT a [NUME_REDACTAT] Comana ca destinație de vizitare efectuată la nivelul administrației parcului:

Puncte tari

Cadrul natural deosebit caracterizat în principal de păduri și [NUME_REDACTAT], insulă naturală într-un teritoriu dominat de localități rurale și terenuri agricole cultivate Poziționarea geografica, apropierea de Bucuresti si de Giurgiu, existența de artere rutiere importante extrem de circulate în vecinătatea parcului si in special legatura cu [NUME_REDACTAT] obiectivelor cultural istorice și istoria locurilor

Microclimatul temperat care oferă confort vizitatorilor în perioada de vară [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] și a administrației acestuia

Puncte slabe

Starea proastă a infrastructurii generale

Lipsa infrastructurii specifice vizitarii ariilor naturale protejate (centre de vizitare, puncte de informare, locuri de campare, locuri de popas, trasee tematice,etc.

Lipsa educatiei ecologice si a constientizarii importantei protejarii mediului

[NUME_REDACTAT] crescut al locuitorilor zonelor urbane Bucuresti, Giurgiu, pentru recreere in zone naturale

Desfășurarea anuală a manifestărilor tradiționale cum ar fi sarbatoarea bujorului și sărbătorile cultural religioase

Existența cadrului ideal desfășurării de activități ecoturistice cum ar fi drumețiile, plimbările cu barca, plimbări cu biciclete, turism ecvestru etc.

Interesul crescut al comunităților locale în implicarea în activități turistice și dezvoltarea de facilități turistice

Interesul comunităților locale de a se informa și a lua atitudine în domeniul conservării naturii,

Interesul suscitat de zonă pentru diverse categorii de cercetători

Proiecte existente de reparare-dezvoltare a infrastructurii generale:

-proiect drum DC 107 Calugareni-Hulubesti- aviz nr. 1083/23.12.2008

-proiect drum DJ 411 si DN61 aviz nr. 921/06.10.2008

-proiect drum DJ603, DN 6, DJ411 –aviz nr. 885/06.10.2008

-proiect drum DC 99, DN 41 – aviz nr.1032/19.11.2008

-proiect drum DC 33 – aviz nr. 1052/24.11.2008

-proiect drum comunal în Puieni

-proiect drum comunal în Prundu

-proiect cale ferată București-Giurgiu, tronsonul Vidra-Gradistea-aviz nr. 414/08.05.2008

-îmbunătățire rețea electrică [NUME_REDACTAT]-aviz nr. 203/23.03.2009

-îmbunătățire rețea electrică Calugareni-aviz nr. 16/08.01.2009

– îmbunătățire rețea electrică Pietrele-aviz nr. 448/08.05.2008

-reconstrucția ecologică a [NUME_REDACTAT]-aviz nr.757/25.08.2008

[NUME_REDACTAT] caracterului natural-cultural al zonei prin dezvoltări antropice

Utilizarea nedurabilă a unor resurse naturale, afectarea habitatelor și speciilor de interes (papură, stuf, incendierea vegetației de pe baltă, braconaj, etc)

Recoltarea în exces de resurse minerale neregenerabile, fără respectarea condițiilor specifice de mediu poluează peisajele și afectează regimul hidric, etc

Creșterea necontrolată a numărului de vizitatori insuficient informați și educați privind valorile PNC și regulile specifice vizitării

Insuficiența facilităților specifice turismului menite să dirijeze fluxul turistic conform cu prevederile planului de management al vizitatorilor și să informeze vizitatorii.

Degradarea continua a habitatului natural din [NUME_REDACTAT] datorita interventiei antropice prin lucrari hidrotehnice in perioada comunista risca sa duca la pierderea acestei zone din punct de vedere al biodiversitatii, daca nu se intervine cu masuri active de reconstructie ecologica.

5.5 Tendințele diverselor segmente de vizitatori

După cum s-a menționat, din ce în ce mai mulți orășeni, în special din capitală, se deplasează pentru 1-3 zile și chiar pentru o săptămână în zona [NUME_REDACTAT] Comana.

Evoluția pozitivă, în sensul creșterii numărului de persoane și de zile-om petrecute în această zonă este determinată de factorii expuși anterior. În acest context se observă faptul că sporește interesul general al bucureștenilor, cu menționarea următoarelor segmente:

– persoane cu copii, care vin pentru a efectua plimbări în natură, pe malul lacului în zona de la marginea pădurii, pentru cunoasterea directă a vegetatiei specifice acestei zone protejate,

– persoane în vârstă care caută spații cu liniste, în apropiere de casă,

– elevi și studenti care sunt din ce în ce mai interesați de cunoașterea ariilor protejate. Apropierea de capitală face ca tot mai mulți tineri din această categorie să aleagă [NUME_REDACTAT] Comana

– există șansa ca în viitor, aici să vină mai mulți vizitatori specialiști în biologie din țară sau străinătate .

Prin politica [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] în ceea ce privește dezvoltarea activităților de popularizare a obiectivelor specifice zonei și anume rezervația de bujor românesc, rezervație de ghimpe, păsări și pești rari, endemit sau cu specific de deltă, nenumărate plante și flori, stejari seculari alături de îmbunătătirea infrastructurii zonei, se deschid pe viitor perspectivele pentru dezvoltarea unui turism ecologic și stiintific. Din evoluțiile ultimilor ani a rezultat că, fără a fi promovată în mod special de administrație, zona Comana a prezentat interes deosebit pentru variate segmente de populație. Aceste categorii de turiști, de una sau câteva zile găsesc încă în [NUME_REDACTAT] Comana frumusețea naturii nealterate de intervențiile antropice: vegetație și faună bogată, concentrată pe un areal mic, liniștea pădurii cu aerul ei curat, precum și locuri încărcate de legende și vestigii istorice.

5.6 Viziunea și obiectivele planului de vizitare. În contextul celor prezentate mai sus, în 2020 [NUME_REDACTAT] Comana zonă naturală și cultural istorică recunoscută pe plan național și internațional, destinație model pentru activități cultural recreative. Scopul constituirii [NUME_REDACTAT] Comana il reprezinta, in ansamblu, protejarea diversitatii floristice si faunistice descrise in zona, a habitatelor caracteristice unor specii vulnerabile, periclitate si/sau rare, vegetale si animale, a unor zone speciale de interes stiintific, istoric, peisagistic. Planul de management al [NUME_REDACTAT] Comana iși propune sa promoveze principiile gestionarii durabile a resurselor regenerabile din cuprinsul parcului, in acord cu necesitatea protejarii speciilor și habitatelor. Promovarea și intensificarea activităților turistice, concomitent cu dezvoltarea infrastructurii parcului, constituie una dintre activitățile prioritare ale administrației parcului.Mediatizarea rezultatelor activitaților de protejare și conservare a florei și faunei, informarea permanentă a comunităților locale și factorilor de decizie interesati in dezvoltarea generala a zonei vor permite o mai buna înțelegere a necesitații protejării și dezvoltării comunității, desfășurării activităților tradiționale în acord cu principiul gestionării durabile a resurselor naturale, identificarii și implementării unor soluții alternative în cazul activităților care afecteaza mediul natural.

„Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacțiunea activităților umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, valoare semnificativă peisagistică și/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică. Managementul parcurilor naturale urmărește menținerea interacțiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversității habitatelor și peisajului, promovând păstrarea folosințelor tradiționale ale terenurilor, încurajarea și consolidarea activităților, practicilor și culturii tradiționale ale populației locale. De asemenea, se oferă publicului posibilități de recreere și turism și se încurajează activitățile științifice și educaționale. Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN – Peisaj protejat: arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului și recreere”.In data de 01.01.2007 Romania a aderat la [NUME_REDACTAT], moment in care o multitudine de aspecte din legislatie incep sa se alinieze cu normele europene. Avand in vedere deschiderea pe care o presupune intrarea in marea familie europeana, perspectiva tot mai apropiata si palpabila a turismului ecologic, constientizarea importantei protectiei mediului, pontentialul de vizitatori

străini dornici de a vizita insule de natura neantropizata, eforturile noastre trebuie canalizate spre creerea unor obiective de vizitare demne de atenția internațională. Crearea unei infrastructuri generoase este cerința primordială pentru a putea fructifica potențialul deosebit al acestor locuri.

5.6.1 Obiectivele planului de management al vizitatorilor

a. Crearea unei infrastructuri specifice pentru dezvoltarea turismului

b. Informarea, educarea vizitatorilor, realizarea unei expoziții interactive la centrul de vizitare, crearea și promovarea de produse turistice

c. Implementarea zonării turistice a parcului și a planului de management al vizitatorilor prin organizarea și monitorizarea fluxului vizitatorilor și a impactului acestora asupra PNComana, realizarea de sondaje bazate pe chestionare

d. Pregătirea unei monografii a zonei, cuprinzând informații documentate referitoare la istoria localităților din [NUME_REDACTAT] Comana, cu sublinierea momentelor importante din istoria Romaniei, petrecute în această zonă. Această lucrare alături de Planul de Management al parcului va constitui principalul suport pentru ghidaj și informare și al primirii în structurile de monitorizare, atât a vizitatorilor cu pregătire de specialitate cât și a turiștilor de agrement;

e. Informarea vizitatorilor în teren asupra regulilor impuse, patrulare în teren

f. Crearea de programe axate pe drumeție, plimbări cu barca, ciclism, echitație

g. Evidențierea biodiversității zonei și importanța conservării acesteia, în conformitate cu legislația românească și comunitară;

h. Evidențierea importanței dezvoltării biodiversității în [NUME_REDACTAT] Comana în vederea îmbunătățirii generale a factorilor de mediu;

i. Întreprinderea de acțiuni cu participarea elevilor și studentilor, a unor cadre de specialitate, pentru ecologizarea zonei și pentru promovarea spiritului de protecție a mediului în rândul populației.

j. Identificarea și marcarea de noi trasee și poteci destinate vizitatorilor, cu semnalarea concretă a specificului zonelor respective și a regulilor ce trebuie respectate;

k. Identificarea, delimitarea și marcarea zonelor speciale în care vor avea acces numai specialiștii in domeniu, reprezentanți din cercetare și învățământul superior, din [NUME_REDACTAT] Română și din instituțiile preocupate de evoluția mediului;

l. Inventarierea problemelor și facilităților existente legate de conservarea și dezvoltarea biodiversității, popularizarea acestora și a modalităților de acțiune pentru a obține implementarea recomandărilor și măsurilor rezultate din directivele comunitare în vigoare. Pentru aceste acțiuni vor fi folosite și rezultatele observațiilor și cercetărilor specialiștilor din afara [NUME_REDACTAT] Comana și vor fi puse la dispoziția presei, radioului și televiziunii;

m. Organizarea a câte cel puțin 2 acțiuni, pe fiecare din cele trei sezoane de interes (primăvara, vara, toamna), cu caracter de conferință de informare, simpozion și sesiune de comunicări de specialitate, cu participarea unor specialiști, a elevilor și studenților,

n. Organizarea de schimburi de experiență cu alte parcuri naturale și naționale din țară și cu rezervații similare din străinătate, în ceea ce privește conservarea biodiversității și reconstrucția ecologică a zonelor administrate;

o. Pentru îmbunătățirea activității de cercetare și de evidențiere a evoluției mediului și biodiversității în [NUME_REDACTAT] Comana, se vor definitiva convenții de colaborare cu facultăți de specialitate (mediu și biologie), cu Institutul de Biologie.

Dupa implementarea acțiunilor preconizate și pe baza experienței acumulate se vor întreprinde asemenea acțiuni cu instituții similare din alte țări, în special din cele care au situații similare.

p. Promovarea valorilor zonei și a [NUME_REDACTAT] Comana

5.6.2 Factori de mediu

Pe întregul teritoriu încadrat în [NUME_REDACTAT] Comana factorii de mediu converg în mod sinergic în crearea unor peisaje pitorești, idilice. Existența unor întinse suprafețe exploatate doar în regim agricol, alternând cu zone umede mlăștinoase și trupuri compacte de pădure, oferă vizitatorului senzația că se află în fața unui tablou, o imagine compusă artificial, aparent prea complexă pentru a-și găsi un corespondent real.

Zona este lipsită de surse de zgomot și de poluare de tip industrial. Climatul mediu temperat, lipsit de vânturi și călduri excesive favorizează existența unui sezon de vizitare de 9 luni pe an. Biodiversitatea exceptională,specifică zonelor de deltă, precum și cea concentrată de habitatele forestiere constituie o atracție irezistibilă pentru specialiștii în domeniu.

5.6.3 Factori educativi și instructivi

Istoria seculară a localităților existente fundamentează studiile științifice ce atestă valoarea zonei din acest punct de vedere. Numele satului Budeni menționat pentru prima dată în documentele istorice încă din 1526, iar denumirea„balta Comana” apare prima dată într-un document emis de domnitorul [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] în 1462. În mod similar sunt atestate așezările Grădiștea, Falastoaca, [NUME_REDACTAT] și Comana. Locurile istorice și legendele legate de celebra victorie împotriva invadatorilor otomani, din august 1595, a lui [NUME_REDACTAT], în zona mlăștinoasa a râului Neajlov, constituie un adevărat laborator pentru istorici, etnografi, pictori, artiști de orice fel. De asemenea, la începutul primului razboi mondial, în Comana au fost mutate instituțiile județului Giurgiu.[NUME_REDACTAT], edificată în secolul XVI pe temelia unei biserici din lemn construită în vremea lui [NUME_REDACTAT] și dotată cu moșia Călugăreni constituie un centru în jurul căruia a pivotat din punct de vedere istoric și cultural întreaga zonă. Alături de ea reprezintă puncte de atracție bisericile ortodoxe sătești seculare: Grădiștea din 1657 și Falastoaca din 1784. Existența unui muzeu memorial [NUME_REDACTAT] în satul de suflet al scriitorului, dă posibilitatea vizitatorilor de a cunoaște viața și opera acestui scriitor care a iubit atât de mult aceste locuri ce l-au inspirat. De asemenea, existența muzeului

de la Călugăreni, obiectiv cultural ce include vestigii istorice de mare vechime, completează tabloul zonei. Tot în același registru se pot aminti și siturile arheologice identificate pe întregul areal, situri bogate în elemente de interes științific și aflate în evidențele [NUME_REDACTAT] de Istorie. Toate localitățile din parc au școli primare ce au fost înființate în perioade neașteptat de timpurii. Chiar dacă astăzi clădirile lor au fost extinse, modernizate ori chiar înlocuite complet, activitatea didactică din aceste școli a avut continuitate până în prezent.

Preocuparea permanenta a locuitorilor pentru pastrarea, cultivarea sau revenirea la unele din ocupatiile traditionale in agricultura si mestesugarit, legumicultura si cultivarea florilor, a plantelor medicinale, ocupatiile specifice activităților legate de construcții civile în stil tradițional românesc, precum și altele asemenea, definesc baza dezvoltării durabile a comunităților incluse îin parc.Trebuie punctat faptul că apropierea de centre urbane intens populate a condus în timp la diminuarea interesului pentru tradiția locală însă aceasta reprezintă totuși o formă de identitate culturală pastrată încă vie. Se mențin o serie de obiceiuri străvechi, tradiții și ritualuri.

Capitolul 6. Teme și activități preconizate pentru implementarea planului de management al vizitatorilor

Temele și activitățile preconizate, au la bază specificul [NUME_REDACTAT] Comana, specific care se reflectă în actul legal de înființare și în Planul de Management.

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Comana, sunt prevederi distincte referitoare la măsuri pentru conservarea biodiversității:

– Dezvoltarea activității de cercetare stiintifică, realizarea ei sub directa coordonare a [NUME_REDACTAT] al Parcului,

– Delimitarea precisă a zonelor în care au acces turiștii de agrement și marcarea acestora,

– Combaterea poluării mediului prin deșeuri menajere sau de altă natură,

– Eliminarea cazurilor de intrare în arealul protejat a crescătorilor de animale și păsări domestice.

6.1 Zonarea din punct de vedere al recreerii și turismului

6.1.1 Zone liniștite foarte populare

Acest tip de zone reprezintă o categorie în care nu se permite accesul nici unui tip de vehicul (zona excursiilor cu ghid-ranger), unde este nevoie de măsuri de promovare negativă pentru asigurarea protejării față de impactul negativ al unor categorii de vizitatori asupra unor elemente de floră, faună, habitate, etc.

Ele corespund zonelor de protecție integrală descrise în Planul de Management al parcului. În aceste zone accesul este permis numai pentru drumeție cu ghid pe trasele tematice din tabel și în zona [NUME_REDACTAT] cu ambarcațiuni făra motor în prezența unui ghid.

6.1.2 Zone în care este permis numai accesul ne-motorizat fără ghid

Aceste zone sunt constituite dintr-o secțiune dispusă circular și adiacent în jurul celor zece zone de protecție integrală, având o rază de 500 de metri în jurul lor, sub forma unei zone tampon, raza aceasta micșorându-se până la limita de contact în cazul când se suprapune cu suprafețe intravilane. Lor li se adaugă în mod liniar amplasamentul traseelor tematice din zonele de protecție integrală și culoarelor de circulație cu barca din [NUME_REDACTAT]. În cele ce urmează, pe lângă cele 10 zone turistice descrise în jurul rezervațiilor prezentate anterior tabelar, vor fi analizate cele 10 trasee turistice existente, dispuse tot pe zone, dar de această dată conform arondării interne a parcului (care nu este legată în mod direct de zonarea turistică).

6.1.3 Zone pentru parcare, picnic, campare, cazare și alimentație publică

În aceste zone accesul este permis și cu vehicule cu motor pe drumurile publice (loc de parcare, facilități turistice, zone amenajate special pentru picnic, locuri de campare). Ele se constituie sub forma drumurilor forestiere și agricole de exploatare existente, precum și întreaga zonă de dezvoltare durabilă a activităților umane a parcului (descrisă în Planul de Management al parcului).

[NUME_REDACTAT] Comana este un complex de 3 margarete în comuna Comana, lângă sediul [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], aflată la mai puțin de 30 km de București și Giurgiu. Complexul „[NUME_REDACTAT] Comana” oferă vizitatorilor 21 de locuri de cazare (parter, etaj 1, mansardă), camere cu dus și grup sanitar, TV satelit , TV cablu, sală de mese cu 40 locuri, foișoare în cadru natural, dotate cu grupuri sanitare, terasă cu bar la marginea pădurii, bucătărie românească și internațională cu personal specializat, împrejmuire de 2 Km pentru siguranța zonei, parcare auto, acces în pădure proprietate privată 3 hectare, plimbări cu moto-safari sau ATV-uri, o zonă de campare în complex și alte asemenea amenajări. În vecinătatea sa este proiectat complexul hotelier [NUME_REDACTAT] ce urmează să aibă un număr de 400 de locuri de cazare, alături de facilitățile aferente.[NUME_REDACTAT] cu Nuc este cabana introdusă în circuit turistic și pusă la dispoziția vizitatorilor, are 8 locuri de cazare cu grupuri sanitare proprii, cu sala de mese, TV cablu și acces la bucătărie.Zonele de acest tip vor include și centrul de vizitare al parcului și punctele de informare.

6.1.4 Zone cu locuri de campare, cabane turistice, locuri de popas

În aceste zone accesul se poate face numai pentru activități de drumeție, ciclism, turism ecvestru. Aceste zone vor avea aspect alveolar, adiționat traseelor turistice, dezvoltate doar cu analiza punctuală a fiecărui caz în parte, dar fără a se permite includerea de suprafețe încadrate în zona de protecție integrală. În zona Fântâna cu Nuc există locuri de popas amenajate de [NUME_REDACTAT] Comana cu vetre de foc, bancuțe și mese rustice. De asemenea, vizitatorii utilizează și alte astfel de amenajări preexistente în zona trupului de pădure Măgura.

6.1.5 Zonă de vizitare cu specific cultural istoric

[NUME_REDACTAT] Comana, ca și centru al spiritualității în zonă, atrage mase mari de credincioși care vin în pelerinaj în timpul sărbătorilor religioase importante. Din punct de vedere istoric [NUME_REDACTAT] este cunoscută ca o ctitorie importantă a domnitorului [NUME_REDACTAT] și un centru de cultură laică și religioasă de-a lungul timpului prin reprezentanți de marcă, domnitori și oameni de cultură deopotrivă: domnitorii [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]. De asemenea în Călugăreni există și se poate vizita un muzeu de istorie care expune vestigii arheologice găsite cu ocazia săpăturilor în zonă, începând cu perioada neolitică. Se apreciază că analiza aprofundată a acestui subiect constituie în acest punct doar o repetare, care nu poate nici pe departe să fie exhaustivă. De aceea se impune doar enunțarea amplasamentului la nivel de principiu: în interiorul localităților din parc, alături de siturile arheologice existente în evidențele [NUME_REDACTAT] de Istorie.

6.2 Infrastructura pentru informare și educare – centre de vizitare, puncte de informare

Pentru asigurarea accesului vizitatorilor precum și dirijarea fluxului acestora se impune dezvoltarea unei infrastructuri de tip rețea, necesară a fi corelată cu numărul și frecvența vizitatorilor actuali și preconizați. În acest sens se propune ca pe termen lung evoluția infrastructurii să se facă în mod durabil și care să înglobeze într-o cât mai mare măsură concepte materiale și resurse umane locale, valorificând la maxim potențialul zonei.

Obiective necesare a fi realizate:

O.1. Rețea de trasee turistice

În prezent există zece trasee turistice marcate în teren, trasee ce se dezvoltă în special în pădure, fiind constituite astfel încât vizitatorul să beneficieze de imagini care să contrasteze profund cu zonele profund antropizate aflate la mică distanță. Amenajările actuale sunt sumare, dar în conformitate cu standardele turistice acceptate: 1- marcaje de vopsea pe trunchiurile arborilor dispuse la distanțe care să permită vizibilitatea de la un semn la altul; 2- panouri turistice personalizate rustice executate din lemn lăcuit dispuse la punctele de intrare și ieșire de pe trasee; acestea conțin informații referitoare la denumirea sugestivă a traseului, lungimea (precizie mai mică de 50m), după caz zona (sau rezervația) ce urmează a fi vizionată; toate panourile sunt bilingve română – engleză. Punctual, două dintre trasee se bucură de amenajări sumare pentru popas, respectiv mese și bancute rustice din bușteni și sursa de apă potabilă amenajate sub forma de fântână publică cu izvor de suprafață. Față de situația existentă se consideră necesar să se lucreze în continuare la mărirea numărului de trasee și mentenanță corespunzătoare urmărindu-se atingerea ca în final să fie douăzeci și să aibă următoarele utilități:

amenajarea minimală, rustică, igienică a izvoarelor de suprafață cu apă potabilă întalnite pe parcurs;

locuri de popas, cel puțin câte două pentru fiecare traseu, având bancuțe, mese, coș de gunoi;

marcaje având vizibilitate ridicată, cu vopsele speciale rezistente la agenți externi, dupa caz reflectorizante (în special cele din pădure);

panouri informative conținând hărți explicite ale zonei cu amplasarea punctului de pornire și a reperelor vizuale; de asemenea se vor figura elementele informative relevante în format grafic și narativ;

întreținerea traseelor astfel încât să nu fie copleșite de vegetația invazivă.

Dintre traseele mentionate se vor dezvolta minim patru pentru ciclism și minim trei pentru turismul ecvestru

O.2. Rețea de puncte de informare

Nu există în prezent nici un fel de puncte de informare amenajate care să poată servi cu adevărat unei forme civilizate și durabile de vizitare. Ca necesar, administrația parcului estimează pe baza propriilor evaluări din teren, ca fiind utile un număr de trei puncte de informare cu dotare medie și alte trei puncte de informare cu dotare minimă. Acest necesar a fost gândit în functie de amplasamentul zonei, de forma ariei protejate, de polarizarea fluxului de vizitatori și de obiectivele de interes. Explicitând, punctele de informare de minimă dotare se pot prezenta sub forma unor construcții modeste de tip rustic cu amprenta la sol de maxim 50mp, înălțimea utilă minim 2.7m, având forme și gabarit total variat, realizate în principal din lemn și într-o proporție redusă, piatră și unele elmente constructive mai moderne dar indispensabile (fundație de beton). Dotarea interioară urmează a se realiza în scopul expunerii și promovării informațiilor practice de moment (ex: hărți ale zonei, pliante, vederi, suveniruri personalizate sau nu, materiale diverse destinate conștientizării publice a vizitatorilor), precum și unele de ordin general,cultural, etnografic, istoric sau religios, specifice zonei(ex: icoane obiecte artizanale de uz vestimentar , casnic, etc., unelte sau scule tradiționale de pescuit, broșuri informative etc.) Acestea vor fi deservite de un angajat pe o perioada de timp redusă, dar zilnică și extinsă în perioadele cu aflux mărit de vizitatori în funcție de necesar.

Compartimentarea trebuie să includă un număr redus de birouri pentru personalul de deservire (unu până la cinci încăperi)de dimensiuni reduse dar nu mai mici decât standardele prevăzute de normativele în construcții. După caz și nevoile de moment una până la două dintre acestea pot primi destinația de camere de primire pentru voluntari sau cercetători. Obiectivele din această categorie vor fi destinate atât informării vizitatorilor cât și educării, putând permite pentru un număr redus până la mediu de persoane să participe la prezentări și trainning-uri cu specific și utilizare pentru aria protejată. Pot prelua după caz în subsidiar unele funcțiuni administrative.

O.3. Centrul de vizitare și informare al parcului

Nu există în prezent în parc un astfel de obiectiv, deși necesitatea de a exista este maximă. Acesta se prezintă ca un element de vârf în relația cu publicul vizitator, putând deveni în timp printr-o utilizare adecvată , el însuși un factor de atracție. Se definește ca un spațiu construit complex cu o suprafață utilă de minim 1000 mp ce include spații corespunzătoare următoarelor funcțiuni: 1- sala de conferinte polifuncționala ; 2- sala secundară de sedințe; 3- birouri (trei până la opt); 4- camere de primire ( minim trei pentru voluntari și cercetatori); 5- laboratoare (unu până la patru);6 – spații sanitare ; 7- anexe; 8- diverse. Terenul aferent construcției trebuie dimensionat proporțional și să includă parcări.

O.4. Parcări amenajate

Deși nu există, nu se poate concepe dezvoltarea zonei în lipsa lor, considerându-se că pierderea pentru capitalul natural este mai mică pentru amenajarea lor decât cea pe care o pot produce vehiculele vizitatorilor.

O.5. Puncte de belvedere

În mod paradoxal, în plină zonă de câmpie, energia de relief este neașteptat de mare astfel încât, ținând cont de geografia locurilor se pot instala astfel de puncte de belvedere. Se apreciază ca fiind utile minim trei.

6.4 Măsuri pentru implementarea zonării turistice și a planului de management al vizitatorilor

a. Delimitarea în teren a zonelor turistice

1. Identificarea limitelor zonelor turistice conform zonării acceptate în functie de obiectivele de management.

2. Cartografierea și reprezentarea în sistem GIS a zonelor.

3. Materializarea în teren a zonării prin marcaje specifice și bornări adecvate.

4. Materializarea în teren a traseelor acceptate prin marcaje specifice și bornari adecvate.

b. Informarea adecvată a vizitatorilor

1. Inventarierea și analiza superioară a categoriilor de vizitatori pentru estimarea numărului real al acestora prin metode avizate și a căilor de acces prin mijloace educative, informative si de constientizare.

2. Identificarea de surse, mijloace si metode eficiente de informare adecvate diferitelor categoriilor de vizitatori.

3. Realizarea de mijloace fixe, permanente de informare, de tip panou informativ, harti afisate, borne, indicatoare, etc.

4. Realizarea de campanii de informare in rindul vizitatorilor, cu tematici si sloganuri alese pe baza de analiza complexa necesitatioportunitati de punere in practica-eficienta.

c. Implementarea masurilor de management al vizitatorilor

1. Dirijarea adecvata a fluxului de vizitatori.

2. Monitorizarea permanenta a fluxului de vizitatori.

3. Impunerea restrictiilor prevazute de Planul de Management si Regulamentul parcului.

4. Realizarea fazelor necesare implementarii prevederilor strategiei privind executia de infrastructura preconizata.

6.5 Integrarea PMV în elementele strategice de dezvoltare a turismului durabil în zona ariei protejate (Strategia de [NUME_REDACTAT] a Turismului – SDDT)

În perioada implementării Planului de Management al [NUME_REDACTAT] Comana, [NUME_REDACTAT] Giurgiu va elabora un plan la nivel județean pentru sprijinirea administrațiilor comunelor icluse în aria protejată în stabilirea si aplicarea de măsuri care să asigure condiții materiale stimulatorii pentru vizitatorii care doresc să-si petreacă timpul liber în natură.

Prin aceste actiuni se au în vedere:

– Refacerea drumurilor judetene care fac legătura dintre drumul european E70 (Bucuresti-Giurgiu-Ruse) si localitatea Comana: DJ411, DJ412A, DJ603.

– Acordarea unui sprijin calificat, din partea Direcțiilor de specialitate,din [NUME_REDACTAT], pentru definitivarea planurilor urbanistice generale referitoar la stabilirea zonarii administrative a localitatilor pentru includerea de noi functiuni pentru servicii destinate turistilor.

– Stimularea localnicilor si altor persoane si societăti comerciale în sporirea spațiilor de cazare prin investirea în pensiunile existente și în deschiderea altora.

– [NUME_REDACTAT] de specialitate va înscrie în planurile de activitate, acțiuni concrete de promovare a turismului cultural în zona Comana si măsuri de sprijin a institutiilor de cultură si culte din localitățile aflate în arealul protejat Comana.

BIBLIOGRAFIE :

1. Bran, F., Marin, D., Simon, T., Turismul rural [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], București, 1972

2. Erdeli, G., Istrate, I., Potențialul turistic al României, [NUME_REDACTAT], București,1963.

3. Comori Vlãscene, Revista semestrialã de culturã și tradiție vlãsceanã, anul 1, nr. 1, 2009, p. 3-54.

4. Glăvan, V.,Turismul în România, editura Economică, București, 2005.

5. Glăvan, V.,Turism rural [NUME_REDACTAT] durabil Ecoturism, [NUME_REDACTAT], Bucureșri, 2003.

 6. Hornoiu, R., I.,[NUME_REDACTAT] prioritară în dezvoltarea durabilă acomunităților locale, Editura ASE, București, 2009.

7. Mohan,Gh., Ielenicz,M., Pătroescu,Maria,(1986), Rezervații și monumente ale naturii din Muntenia ,Edit.Sport-Turism,București

8. Nistoreanu, P., Ecoturism și turism rural , Editura ASE, București, 2006

9. Nistoreanu, P., Economia turismului teorie și practică , Editura ASE, București, 2005

10.Nistoreanu, P.,Turismul rural o afacere mică cu perspective mari, [NUME_REDACTAT] șiPedagogică R. A., București, 1999

11.Niță, I., Niță, C., Piața turistică a [NUME_REDACTAT] Mecanisme tendințe, EdituraEconomică, București, 2008

12.Pătroescu,Maria și colab.(2000),Priorities in the re-habilitation and re-renaturation of rural landscape of the [NUME_REDACTAT], southern Romania, Anal.Univ. București- Geogr.

13.Primack,R., Pătroescu, Maria, Rozylowich L., Iojă, Cr.,(2002), Conservarea biodiversității biologice, Edit. Tehnică, București

14.Surugiu, Dezvoltarea turismului rural din perspectiva formării și perfecționării profesionale a surselor umane, [NUME_REDACTAT], București, 2008

15.Strategia de vizitare a  [NUME_REDACTAT] Comana – Regia Naționalã a Pãdurilor 

16.Șerban, Claudia, Analiza "S.W.O.T.", Tribuna economica, nr. 13, 2005

17.Talabă, I., Nan, C., Gîțan, D. și alții, Turismul rural românesc în contextul dezvoltăriidurabile Actualitate și perspectivă , [NUME_REDACTAT], Iași, 2009

18.*** (2005), [NUME_REDACTAT], vol.V, [NUME_REDACTAT], Dunărea, [NUME_REDACTAT], Litoralul românesc al [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], Edit. [NUME_REDACTAT]

19.***(2005), România.Spațiu, societate, mediu, Edit.[NUME_REDACTAT]

20.***, ORDONANTA DE URGENTA nr. 195 din 22 decembrie 2005, privind protecția mediului ( actualizată prin LEGEA nr. 265 din 29 iunie 2006 ),ART.2, MONITORUL OFICIAL NR. 1196 din 30 decembrie 2005 

21.***,http://www.revistadeturism.ro/index2.php?option=com_docman&task=doc_view&gid=25&Itemid=32

22. ***,http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=BUJOR  

23. ***,http://ro.wikipedia.org/wiki/Stuf  

24. ***, http://www.rosilva.ro/subcategorie.php?id=22&cat=3

25. ***, http://www.giurgiu-ruse.ro/Info_grup/activita.htm

26. http://www.comanaparc.ro/docum/continut.pdf