Comertul Electronic Si Metode DE Efectuare A Platilor Copy

COMERȚUL ELECTRONIC ȘI METODE DE EFECTUARE A PLĂȚILOR

Cuprins

Introducere

CAPITOLUL I: Comerțul electronic

1.1 Definiții comerț electronic

1.2 Fazele comerțului electronic

1.3 Avantajele comerțului electronic

1.4 Modele de comerț electronic

1.5 Tipuri de mecanisme ale comerțului electronic

CAPITOLUL II: Metode de efectuare a plăților

2.1 Modalități de plată în comerțul electronic

2.1.1 Plata prin SmartCard

2.1.2 Plata prin SoftNet ePay

2.2 Tipuri de sisteme informatice de plăți electronice

2.2.1 Principalele sisteme de plăți

2.2.2 Protocolul iKP (I Key Protocol)

2.2.3 Protocolul SET

CAPITOLUL III: Proiectarea unui magazin on-line

3.1 Mixul de Marketing în spațiul virtual

3.2 Caracteristicile paginilor Web

3.3 Elaborarea unui site web

3.4 Etapele de creare ale unui magazin virtual

3.5 Despre PrestaShop

CAPITTOLULl IV: Studiu de caz

4.1 Crearea magazinului electronic

4.1.1 Înregistrarea domeniului

4.1.2 Achiziționarea unei gazde pentru magazinul online

4.1.3 Alegerea unui FTP

4.1.4 Instalarea platformei

4.2 Adăugarea produselor în magazinul online PrestaShop – prttythings.tk

4.3 Instalarea modulului de plată online Paysecure în platforma magazinului Pretty Things 4 You

4.4 Plasarea unei comenzi în coșul de cumpărături al magazinului on-line Pretty Things

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Introducere

În prezent, Internetul reprezintă cel mai important element în evoluția tehnologiei, fiind răspândit la nivel mondial. Odată cu evoluția acestuia au fost facilitate majoritatea domeniilor de activitate. Internetul și-a pus amprenta și în revoluționarea comerțului, făcând posibilă dezvoltarea acestuia, de la comerțul tradițional la comerțul electronic. Astfel, prin intermediul Internetului, în acest domeniu are loc atât procesul de vânzare-cumpărare de produse sau servicii, cât și transferul de documente dintre vânzător și cumpărător.

Acest nou tip de comerț a facilitat fluxul activităților comerciale. Schimbările apărute în acest domeniu s-au realizat într-un timp foarte scurt astfel încât nu se poate previziona ce va rezerva viitorul cu privire la acesta.

Obiectivul parții teoretice a lucrării îl reprezintă sudierea dezvoltării comerțului electronic și a modalităților de efectuare a plăților on-line, iar partea practică a lucrării, constă în proiectarea și dezvoltarea unui magazin on-line realizat cu ajutorul platformei Prestashop și integrarea unui sistem electronic de plată în pltforma magazinului.

În primul capitol al lucrarii am prezentat principalele caracteristici ale comerțului electronic și beneficiile pe care le prezintă folosirea acestuia în activitățile comerciale. În plus am detaliat și caracteristicile privind modelele de comerț electronic și am mai abordat tipurile de mecanisme ale comerțului electronic.

În al doilea capitol am realizat o prezentare teoretică a modalităților de plată în comerțul electronic și a modurilor de funcționarea a protocolalelor din cadrul sistemelor informatice de plăți electronice. Am exemplificat etapele care sunt parcurse atunci când se alege o metodă de plată on-line, părțile implicate, importanța fiecărei părți și rolul pe care îl îndeplinește fiecare.

În al treilea parte a lucrării explicat pas cu pas modul de construire al unui magazin virtual. Am făcut o comparație între două platforme de găzduire a magazinului on- line, astfel am ales varianta cea mai avantajoasă, Prestashop, unde am descris detalii cu privire la platformă. Pe lângă informațiile despre construirea unui site web am făcut trimitere la ce vizează crearea mixului de marketing în mediul on-line.

În partea practică a lucrării am realizat o prezentare pas cu pas a ghidului de construire al unui magazin virtual, apoi am pus în funcțiune o metodă de plată electronică în magazinul meu și am realizat o simulare de comandă al unui produs din cadrul magazinului meu Pretty Things.

CAPITOLUL I: Comerțul electronic

1.1 Definiții comerț electronic

La început, schimbul produselor se putea realiza cu ajutorul trocului. În urma trecerii timpului, comerțul a cunoscut multe înfățișări. Mai târziu, odată cu apariția banilor a apărut adevărata noțiune de comerț, care s-a dezvoltat continuu, până în prezent, căpătând forma de comerț electronic.

Această dezvoltare a comerțului a facilitat modul de achiziționare al produselor consumatorilor, dar totodata a făcut ca riscul apariției competitivității la nivelul companiilor să crească.

Comerțul electronic reprezintă totalitatea proceselor de vânzare-cumpărare realizate în domeniul rețelelor de calculatore cu ajutorul Internetului.

În accepțiunea Organizației Economice de Cooperare și Dezvoltare, comerțul electronic reprezintă vânzarea bunurilor și serviciilor în mediul offline sau virtual cu ajutorul rețelei Internet pentru buna desfășurare a afacerii.

În toate domeniile de activitate, s-a cunoscut evoluția calculatoarelor conectate la Internet, fapt ce a dus la apariția unui nou tip de comerț, comerțul electronic.

Utilizarea calculatorului a facilitat modul de cumpărare, la calculatoarele conectate la rețea, cataloagele puteau fi consultate pe Web, iar la cele care nu erau conectate la rețea se puteau consulta prin intermediul CD-ROM-ului, plata efectuandu-se cu ajutorul cărților de credit sau a portofeleor electronice.

Comerțul electronic mai este considerat a fi o relație prin rețea care are loc între furnizor și client, ca o soluție de back-up la comunicațiile clasice. Acesta mai include și transferul documentelor.

Kalakota și whinston definesc comerțul electronic astfel: „..o metodă modernă de afaceri, care se adresează nevoilor firmelor, piețelor și clienților prin reducerea costurilor, concomitent cu îmbunătățirea calității produselor și serviciilor, precum și creșterea vitezei de livrare și prestare. Comerțul electronic nu poate fi tratat fără a avea în vedere rețelele de calculatoare, utile în căutarea și găsirea informațiilor necesare sprijinirii luării diferitelor decizii atât de către firme, cât și de către consumatori.”

În Buyer`s Guide to Electronic Commerce se definește astfel: „comerțul electronic constă în utilizarea tehnologiilor informaționale pentru îmbunătățirea relațiilor dintre partenerii de afaceri.”

Aceste definiții aparent diferă, însă au elemente comune: în mediul electronic au loc tranzacțiile efectuate mai rapid, parteneri de afaceri mulțumiți în urma obținerii de avantaje și calitatea produselor și serviciilor sunt îmunătățite.

Comerțul electronic face parte din Electronic Business. Are la bază schimbul informațiilor dintre client și furnizor. Un avantaj al mediului electronic îl reprezintă spațiul, schimbul de informație se realizează indiferent de loc.

1.2 Fazele comerțului electronic

Urmărirea ademenirii cumpărătorilor, prin intermediul reclamelor online, e-mail-uri, televiziunii. Scopul principal este încheierea comenzilor de cumpărare;

Desfășurarea comenzii adminte totalitatea proceselor de creare a comenzii;

Realizarea plății;

Livrarea comenzii;

Soluționarea cerințelor ulterioare ale cumpărătorilor.

1.3 Avantajele comerțului electronic

Din perspectiva companiei, avantajele comerțului electronic sunt următoarele:

Activitățile companiei iau amploare la grad teritorial și internațional;

Fluidizează comunicarea dintre producător și consumator;

Oportunitatea tuturor întreprinderilor de a intra în mediul vitual prin costuri mici;

Diversificarea;

Cost redus – utilizarea magazinului virtual elimină cheltuielile legate de spațiu, chirie, întreținere și depozitare. Magazinele virtuale se aflăă la îndemâna clienților, nu se închid niciodată.

Stocuri reduse de produse, nu mai presupune ca firmele să garanteze stocuri mari de produse, astfel aceștia sunt flexibili privind modificările cererii de produse.

Piețe noi de desfacere a produselor, astfel, în prezent firmele pot să pătrundă cu ușurintă pe noi piețe deoarece nu mai sunt impuse interdicții referitoare la granițele fizice, la paginile Web poate avea acces oricine din toată lumea.

Diminuarea timpului.

Din perspectiva consumatorilor, avantajele comerțului electronic sunt următoarele:

Diminuarea timpului de efectuare a unei comenzi;

Primirea rapidă a comenzii;

Posibilitatea comparării rapide a tuturor ofertelor de pe piață.

Un dezavantaj al comerțului electronic îl prezintă sistemele de securitate ieftine.

Problematica confidențialității informațiilor în comerțul electronic

S-a pus problema securității datelor, informațiilor și tranzacțiilor în comerțul electronic odată cu evoluția Internetului. Deși cu ajutorul mass-mediei au fost cunoscute publicului riscurile care presupune utilizarea datelor prin intermediul Internetului, utilizatorii rău voitori continuă să fure date confidențiale ale firmelor. În acest fel buna funcționare a sistemelor financiare va fi periclitată, iar clienții nu vor mai avea încredere în produsele sau serviciile oferite de companiile respective.

Pentru a micșora riscurile privind securitatea, firmele au recurs la folosirea unor tehnici de criptare, cum ar fi:

Autentificarea. Prin intermediul autentificării cele două părți sunt sigure că tranzacțiile se efectuează între ei. Pentru autentificare sunt necesare semnături digitale. Cu alte cuvinte autentificarea este cel mai important proces prin care se verifică persoanele sau entitățile cu care se dorește a se efectua diferite tranzacții.

Non-repudierea este metoda prin care o parte după ce a efectuat o tranzacție, nu va putea nega participarea.

Confidențialitatea reprezintă totalitatea comunicațiilor care sunt cunoscute doar de părțile implicate în realizarea tranzacției.

Integrarea datelor. În procesul de transfer, datele rămân neschimbate.

Autentificarea, non-repudierea și integrarea datelor sunt asigurate prin semnături digitale, iar confidențialitatea prin criptare.

1.4 Modele de comerț electronic

Afacerile pe Internet sunt prezente sub mai multe forme în funcție de numărul funizorilor și al prestatorilor de servicii. Pot fi: e-shop caracterizat de 1-către-1, e-mall, caracterizat de mai mulți-către-1 și e-licitație de mai mulți-către-mai mulți. Acestea formează un lanț de servicii.

Primul element îl constituie furnizprul de produse sau servicii.

Al doilea element furnizorul de servicii Internet.

Al treilea element îl reprezintă clientul. Acesta poate fi un consumator – B2C, o altă firmă B2B, administrație publică B2A, un angajat B2E.

Magazinul electronic (E-shop)

Comerțul electronic a fost conceput pentru a muta afacerea din mediul real în mediul virtual, unde firma expune prin intermediul serviciilor Internet, gama produselor sale.

Cerințele clienților cu privire la magazinul electronic sunt diversificate, vizează cerințele de securitate, de design, de publicitate, de implementare și de eficiență.

Comerțul electronic urmărește eficientizarea desfășurării afacerii prin intermediul Internetului.

Odată cu înființarea unui magazin virtual se ia în vedere atingerea unor obiective privind creșterea vânzărilor, strânsa legătură cu clienții, livrările produselor să se efectueze într-un timp cât mai scurt și protecția datelor personale ale clienților în vederea alegerii modalității de plată. Ca aceste obiective să fie realizate este necesară analiza gamei de produse care este destinată vânzării și actualizării acesteia, efectuarea statisticilor periodice și timpii foarte scurți de răspuns clienților.

Produsele care nu solicită utilizarea simțului tactil sunt cele sunt recomandate în comercializarea prin Internet. Pentru completarea ofertei de produse este un avantaj oferirea unor servicii suplimentare gratuite. De regulă, produsele vândute prin intermediul Internetului au un preț mai scăzut decât cele vândute în mediul real.

E-shop-ul se poate găzdui:

Pe un server distinct, adică, computerul, proprietatea firmei deținătoare a unui e-shop, este specific folosirii unor pagini de web mai detaliate, complexe. Computerul se află în firmă pentru fi la îndemâna administratorilor dato diversificate, vizează cerințele de securitate, de design, de publicitate, de implementare și de eficiență.

Comerțul electronic urmărește eficientizarea desfășurării afacerii prin intermediul Internetului.

Odată cu înființarea unui magazin virtual se ia în vedere atingerea unor obiective privind creșterea vânzărilor, strânsa legătură cu clienții, livrările produselor să se efectueze într-un timp cât mai scurt și protecția datelor personale ale clienților în vederea alegerii modalității de plată. Ca aceste obiective să fie realizate este necesară analiza gamei de produse care este destinată vânzării și actualizării acesteia, efectuarea statisticilor periodice și timpii foarte scurți de răspuns clienților.

Produsele care nu solicită utilizarea simțului tactil sunt cele sunt recomandate în comercializarea prin Internet. Pentru completarea ofertei de produse este un avantaj oferirea unor servicii suplimentare gratuite. De regulă, produsele vândute prin intermediul Internetului au un preț mai scăzut decât cele vândute în mediul real.

E-shop-ul se poate găzdui:

Pe un server distinct, adică, computerul, proprietatea firmei deținătoare a unui e-shop, este specific folosirii unor pagini de web mai detaliate, complexe. Computerul se află în firmă pentru fi la îndemâna administratorilor datorită traficului intens, acesta implică o frecvență mai ridicată în schimbarea informațiilor legate de produse

Pe un server virtual, adică, hard disck-ul, spațiul deținut de firma proprietară a unui e-shop

Într-un magazin universal electronic (e-mall)

Este recomandat ca un e-shop să poată fi accesat pe cât mai multe căi: link pe un site portal, un cuvânt-cheie publicitar în motoarele de căutare, etc.

Cu privire la magazinul vitual, prioritare sunt cerințele clienților, iar pentru a satisface nevoile acestora, magazinele vituale trebuie să fie în permanentă legătură cu clienții, oferindu-le servicii cât mai bune: livrarea produselor cât mai rapid, încrederea în modalitățile de efectuare a plății, fapt ce va genera creșterea vânzărilor.

Magazinul universal electronic (E-mall)

E-mall-ul este format din mai multe e-shop-uri. Deținătorul unui e-shop trebuie sa fie foarte atent în alegerea e-mall-ului deoarece este important ca mall-ul să aibă o strategie de marketing bună, să fie un mall cu o rețea puternică, să ofere servicii în favoarea și ajutorul deținătorilor de e-shop-uri. Cu cât gama e-shopurilor este mai variată, cu atât mai mult acest lucru va genera profit e-mall-urilor datorită creșterii traficului în mall, implicit și a cifrei de afaceri. Se mai poate realiza profit din diferite taxe percepute deținătorilor de e-shop-uri, din reclame.

Achiziția publică electronică (E-procurement)

Achiziția publică se realizează prin tipul de mecanism B2B și are loc atunci când marile organizații sau organismele guvernamentale comunică licitarea pentru achiziționarea bunurilor sau serviciilor. Prin folosirea acestui model au fost favorizate doar organizațiile mari, însă pentru a putea beneficia și întreprinderile mici de acest model, pentru a veni în întâmpinarea lor s-au înființat platforme sau consorții unde întreprinzătorii mici pot obține oferte foarte avantajoase de la producatori dacă aceștia acționează împreună.

Licitația electronică (E-auction)

Shop-urile obișnuite pot fi integrate în licitarea produselor și serviciilor cu ajutorul Internetului. Modelul este utilizat în comerțul electronic B2B și B2C, fapt ce duce la obținerea unui succes destul de mare. Licitația electronică presupune includerea mai multor vanzători. Cu ajutorul licitației electronice pot fi vândute diferite produse în diferite momente în care se află, spre exemplu produse de ultimă oră, suprastoc sau stoc fluctuant.

Comunitatea virtuală (Virtual community)

Locurile de întâlnire pe Internet al oamenilor sunt reprezentate de forumuri, grupul de discuții interactiv sau lista de corespondenți, unde aceștia pot discuta despre diferite teme cu privire la viața personală sau profesională legată de afaceri, poartă numele de comunități virtuale. Pentru a crește traficul pe pagina de Internet, aceste servicii sunt oferite gratuit, există însă și servicii contra cost. Pentru o eficientizare mai bună a desfășurării activității comerciale, companiile mari recurg la folosirea canalului de comunicare directă sau video-conferințele, astfel diminuând costurile aferente călătoriilor de afaceri.

Platformele de colaborare reprezintă locul de întâlnire al întreprinderilor unde se desfășoară colaborări între acestea, acționează ca un mediu de informare pentru colaborări. Există riscul ca o platformă să nu aparțină unei întreprinderi, iar șansa ca protecția datelor și siguranța comunicării să fie foarte scăzute, de aceea operatorul trebuie să ia în vedere acest lucru pentru a evita divulgarea unor informații în folosul concurenței. Tot aici, pentru a facilita derularea activităților trebuie avut în vedere utilizarea unui instrument important, semnătura digitală.

Furnizori de servicii pentru comerțul electronic (E-service providing)

Furnizorii de Internet, deși se ocupă de găzduirea paginilor de web și de asigurarea accesului pe Internet, aceștia nu sunt singurii care susțin activitățile de comerț electronic. Producătorii, vânzătorii sau asociații mai conduc magazinele electronice.

Brokeraj de informații

Înainte informațiile erau găsite în cataloage sau cu ajutorul motoarelor de căutare, odată cu trecerea timpului deținătorii bazelor de date s-au axat pe arhive indexate pentru publicațiile periodice, brevete și informații de piață. Prestarea acestor servicii comerciale se realiează contra cost, platite cu ajutorul banilor electronici de forma E-cash sau CyberCash sau prin contractarea unui abonament.

Tabel 1.1 Principalele de comerț electronic

Modele de publicitate

Un factor cheie în obținerea profitului magazinelor electronice și paginilor de Internet îl reprezintă reclamele găduite pe pagina de Internet. Banner-ul este cea mai folosită metodă de publicitate. Profitul obținut din reclame este datorat traficului intens de pe site. Dacă site-ul nu are un număr mare de vizitatori, agențiile de publicitate nu sunt interesate de acesta. Deși rata de accesare a bannerelor publicitare este mică, se ia în vedere numărul de vizitatori pe Internet. Aici, există un dezavantaj, numărul accesărilor paginii de Internet în care este găzduită reclama este monitorizată de proprietarul paginii, în timp ce accesărilor bannerelor publicitare de către beneficiarul reclamei.

Prețul pentru reclame diferă în funcție de anumite criterii: importanța contractului, specializarea paginii gazdă de Internet. Se mai utilizează și schimbul de banere publicitare a proprietarilor de pagini pe Internet.

1.5 Tipuri de mecanisme ale comerțului electronic

Din perspectiva tranzacțiilor, comerțul electronic a luat diverse forme, astfel se deosebesc câteva variante de comerț electronic:

Business to Customer reprezintă modelul cel mai utilizat în comerțul electronic. Se adresează cumpărătorilor individuali care efectuează tranzacții cu amănuntul, frecvent, deseori cazurile sunt anonime cu valori scăzute.

Business to Business reprezintă cel mai profitabil model din comerțul electronic, tranzacțiile electronice efectuându-se între organizații, aceste sunt numite tranzacții de tip IOS – Interorganizational Information Systems. Tranzacțiile nu sunt niciodată anonime, cu valoare mult mai mare și sunt destul rare decat cele realizate în zona B2C. Sisteme interorganizații: interschimbarea electronică a datelor prin rețele cu valoare adăugată, transferul electronic de fonduri, extraneturile conectate securizat la Internet, poșta electronică, managementul lanțului de aprovizionare sau de vânzare.

Business to Government este mecanismul prin care guvernul sau insituțiile sale solicita servicii unei firme

Government to Business constă în interacționarea guvernului cu firmele cu ajutorul portalurilor guvernamentale

Employee to Employee, aici salariații utilizează pentru cererea și transmiterea informațiilor Intranetul și Extranetul în interiorul organizației din care fac parte, cât și în stabilirea legăturilor cu angajații firmelor aflate în parteneriat

E-consortium este metoda prin care diverse firme oferă servicii altor firme sau consumatori.

Consumer to Consumer reprezintă modelul în care consumatorii vând consumatorilor.

Consumer to Business reprezintă forma în care persoanele vând produse sau servicii unor organizații.

Non business reprezintă modelul din care sunt încadrate activitățile organizațiilor nonprofit, instituții academice, religioase, care urmăresc diminuarea cheltuielilor și îmbunătățirea activităților. Guvernul odată implicat în actvitățile economice, a dus la formarea unor modele particulare, precum Guvern la Cetățean și Guvern la Guvern.

Intra business reprezintă modelul care conține activitățile interne, realizate într-un intranet, implicând schimburi de produse și informații.

Colaborativ reprezintă modelul concentrat pe colaborarea mai multor societăți concurente în producerea și vânzarea produselor. Acesta este în plină ascensiune.

CAPITOLUL II: Metode de efectuare a plăților

2.1 Modalități de plată în comerțul electronic

Tehnologia Internetului evoluează considerabil de la an la an. Dacă în trecut utilizatorii Internetului foloseau intens e-mail-ul ca principală formă de comunicare în orice domeniu, în zilele noastre oamenii au încetat să mai folosească atât de des acest instrument în detrimentul comerțului electronic.

Comerțul electronic constă în efectuarea de plăți online, acest lucru constă în implementarea unor sisteme specifice de plată.

Plata este o parte coponentă din tranzacțiile electronice cu un grad ridicat de dificultate și importanță datorită timpului alocat încheierii tranzacției, a confidelității datelor de recunoaștere a punctelor de pornire a plății și datorită securității.

În comerțul la distanță, clientul face plata către comerciant printr-un mecanism clasic, acesta depune banii în contul deschis al comerciantului la sediul băncii, astfel are loc transferul bancar. Pentru a putea demara procesul de livrare a produselor, majoritatea comercianților cereau prin fax confirmarea efectuării plății. Acest lucru depinde de politica adoptată de fiecare comerciant în parte.

Au apărut noi mijloace de plată mult mai rapide și sigure între partenerii de afaceri. Aceste mijloace prezintă câteva avantaje, printre care se enumeră micșorarea costurilor de emitere a banilor.

Schema.1.1 Arhitectura unui sistem electronic de plăți

Sursa: www.centruldecalcul.ro

Din cauza dificultății manevrării sistemelor de plați electronice, oamenii se adaptează mai greu atât timp cât folosirea datelor financiare și monetare este dificil de manevrat de către posesorul banilor din conturile bancare ale acestuia.

Sistemul electronic de plăți constă în implicarea obiectelor care realizează plata tranzacțiilor ce se desfășoară. Într-un sistem de plăți este necesară interacționarea între trei entități: banca, cumpărător și vânzător. Între entități au loc diferite tranzacții, acestea presupun schimbul de mesaje care capătă forma unor protocoale.

Din structura sistemelor ISO-OSI, sistemele electronice de plăți sunt diferențiate pe nivele. Sistemul de plăți este format din două nivele:

Nivelul utilizator reprezintă nivelul ierarhic superior, este constituit din numeroasele tranzacții care se realizează între utilizatori. Utilizatorii sunt: cumpărătorul, vânzătorul, banca etc.

Nivelul sistem încadrează nivelul ierarhic inferior, este alcătuit din relațiile care se crează între entitățile fizice. Entitățile fizice: deținător de bani electronici sau registru de casă.

Instrumentele folosite în sistemul electronic de plăți:

Portofelul electronic aflat în folosința cumpărătorului, acesta are rolul de a depozita banii electronici. Portofelul electronic este organizat astfel:

Calculator “de mână” este un calculator de mici dimensiuni deținut de client. Grija băncilor referitoare la dispozitivul de plată o reprezintă controlul în totalitate al utilizatorului. Se va realiza legătura serială în infraroșu atunci când se va face conectarea la puncte de acces SEP.

Cartela inteligentă sau smart card are încorporat un cip într-o cartelă de plastic. Smart card-ul diferă de față de cartela de credit obișnuită deoarece conține un microprocesor. În urma contactului direct cu cititorul de cartelă are loc conectarea cu punctele de acces SEP. Un avantaj al băncilor îl are restricția utilizatorilor la accesarea resurselor de hard și soft.

Portofelul electronic cu observator are în componența sa două calculatoare, unul este deținut de către client, care îl ajută pe acesta să comunice cu punctul de acces al SEP, iar al doilea deținut de către băncă. Acesta din urmă împiedică o dublă cheltuială a banilor electronici, fiind aflat în calculatorul clientului.

Punctul de vânzare sau POS are rolul de a depozita o vreme banii electronici de către vânzător. Dispune de cititor de smartcard sau card magnetic, interfețe prin infraroșu sau wireless.

Distribuitorul de bani electronici, banii electronici se încarcă în portofelul electronic al cumpărătorilor. Tipuri de introducere a distribuitorului de bani electronici:

Distribuitor cont-bani electronici este alcătuit dintr-un proces de acceptare de valoare în portofel, și anume, din contul deschis de cumpărător se retrage o sumă de bani reali.

Distribuitor carte de credit-bani electronici, bazat pe creditarea cumpărătorului de către casa de credit, acesta acceptă adăugarea de valoare din portofel.

Distribuitor numerar-bani electronici dă voie adăugării de valoare portofelului în urma colectării unei sume cash de la cumpărător.

Tranzacțiile constă în schimbul de mesaje sub aspectul unor protocoale, care au loc între entități. În sistemul electronic de plăți, aceștia îndeplinesc diferite roluri.

Categorii de tranzacții într-un sistem electronic de plăți:

Tranzacția de identificare a utilizatorilor presupune verificarea de către un verificator dacă entitatea aprobator este chiar entitatea însăși. În scopul probării, verificatorul criptează un mesaj de provocare cu cheia publică a aprobatorului și i-o trimite. Aprobatorul decriptează mesajul cu cheia sa secretă și îl trimite înapoi verificatorului. În urma tranzacției verificatorul cunoaște cheia publică a aprobatorului.

Tranzacția de obținere a unui certificat. Elementele care duc la obținerea unui certificat sunt: informațiile despre utilizator sau credite, cheia publică a utilizatorului și cheia secretă a centrului. Centrele de certificare certifică toate cheile publice utilizate într-un sistem electronic de plăți. Valabilitatea certificatelor este redusă.

Tranzacția de control al accesului îndeplinește două funcții: funcția de protejare a enitităților care folosesc neautorizat sistemul și de monitorizare contului utilizatorului.

Tranzacția de încărcare, după autentificarea în prealabil are loc între bancă și distribuitor.

Tranzacția de retragere are loc înte distribuitor și cumpărător, în urma autentificării mutuale prealabile.

Tranzacția de plată se poate realiza atât on-line cât și off-line între vănzător și cumpărător. Atunci când se desfășoară tranzacțiile on-line se implică și banca.

Tranzacția de anulare constă în ultima tranzacție de plată realizată între cumpărător și vânzător.

Tranzacția de depunere presupune colectorul și vânzătorul.

Tranzacția de clearing se derulează între colector și bancă sau între două bănci.

2.1.1 Plata prin SmartCard

SmartCardul (cartela “inteligentă”) înlocuiește portofelul obișnuit (acte, cărți de credit, bani gheață). Ca înfățișare acesta este ca o carte de credit, având înglobate unul sau mai multe microcircuite de forma “microcontroller”. SmartCard-ul este mai sigur și mai eficentă, stocând mai multă informație decât cartela magnetică. Datorită posibilității de conectare la un terminal de citire-scriere, acesta poate preveni frauda prin utiliza proceduri complexe de autentificare. Dispozitivul de citire este utilizat în efectuarea operațiunilor cu cartela inteligentă. Acesta este un portofel care comunică cu un alt portofel similar sau banca în vederea desfășurării transferurilor. Odată introdus în cititor, SmartCard-ul memorează echivalentul digital al sumelor de bani. Apoi, echivalentul sumei este alocat vânzătorului și mai departe este transferat către o instituție financiară. SmartCardul se poate încărca sau poate fi de tip neîncarcabil, atunci, cartela se poate arunca dacă suma de bani înscrisă pe ea a fost epuizată. Astfel, cartela inteligentă prezintă o serie de avantaje: siguranță, flexibilitate în aplicații, sisteme anti-fraudă, posibilitate de validare off-line.

2.1.2 Plata prin SoftNet ePay

În România gradul de comitere a fraudei este destul de mare din cauza plății directe cu cardul prin furnizorul de servicii Internet. Deși banca are la cunoștință acest lucru, eventualul risc pe care îl presupune plata cu cardul prin Internet nu este asumat de către aceasta. De obicei, banca nu permite desfășurarea acestor plăți doar dacă riscul este asumat în totalitate de către comerciant. Plata on-line deține mai multe avantaje decât plata efectuată prin ATM.

În vederea minimizării riscului de fraudă, în România a fost implemntat sistemul ePay de către SoftNet. Are la bază următoarele elemente:

Constă în implimentarea unui prototip de plată cu trei părți: magazin electronic, clientul și banca ce a emis cardul clientului.

Fiecare tranzacție va fi semnată electronic la bancă de către posesorul cardului. Sunt autorizate numai tranzacțiile aprobate și semnalate de către clientul băncii.

Doar atunci când se sesizează o potrivire exactă a datelor referitoare la plată trimise de magazinul virtual și cele inscrise de către client va avea loc plata efectivă.

Sistemul ePay prezintă mai multe însușiri:

Numărul de card nu se păstrează la client sau în magazinul electronic și nu se răspândește prin Internet.

Clientul nu poate folosi alte carduri, doar pe cele care acesta le are oficial la bancă, astfel nu există șansa introducerii numerelor cardurdurilor furate.

Nu intră în calcul ca un client să nu recunoscă efectuare unei plăți deoarece banca înregistrează fiecare acord de plată semnat electronic.

Pe Internet, autorizarea plăților se realizează imediat.

Simularea folosirii în siguranță a sistemului de plată cu ajutorul ePay:

Magazinul electronic este accesat de către client pe browser prin intermediul Internet-ului. Odată aflat în magazinul on-line, clientul selecționează produsele pe care le preferă și le include în coșul virtual de cumpărături.

După parcurgerea acestor pași, clientul merge la pagina următoare destinată plății electronice, unde acesta alege “Plata prin ePay”

Clientului i se deschide o aplicație de tip portofel electronic. Acesta se autentifică prin nume, parolă și token VASCO pentru a se conecta la bancă. În urma conectării cu succes, portofelul electronic are capacitatea de a înfățișa lista cardurilor clientului, iar acesta alege unul dintre ele pentru plata solicitată. Pe serverul ePay de la bancă sunt înregistrate cardul selectat, date referitoare la plată, precum id comandă, suma de bani, magazinul.

În portofelul electronic clientul dă acordul efectuării plății. Apoi portofelul electronic se închide și va lasa controlul din nou magazinului electronic și îi va trimite indicatorul acceptului clientului în sistemmul ePay. Magazinul electronic trimite informațiile privind plata, precum suma, magazinul, id comandă, iar odată cu acestea solicită băncii electuarea efectivă a plății.

EPay recepționează solicitarea și compară informațiile trimise de magazin cu cele transmise de către client. Plata în sistem bancar se va efectua doar atunci când acestea corespund întocmai. Se realizează prin tranzacție POS.

Dacă tranzacția s-a efectuat cu succes trimite un mesaj de succes magazinului electronic. Acesta trimite mai departe informația către aplicațiile de procesare de comenzi ale operatorului magazinului.

Schema.1.3 Plată prin ePay

Sursa: www.centruldecalcul.ro

Totodată, sistemele de plați electronice expun mai multe avantaje, eliminând timpul pierdut la sediile bancare pentru diferite servicii bancare, acestea reduc costurile complementare privind tranzacția comercială, în urma cărora se reduc resursele umane și materiale, iar cel mai însemnat lucru se reduc limitele geografice, fiind un lucru bun în globalizarea economiei.

În statele care au o infrastructură bancară slab dezvoltată și dispun de un sistem electronic, metodele tradiționale reprezintă pilonii principali în comerțul online. Aceste metode tradiționale sunt următoarele:

Numerarul înfățișează cea mai cunoscută metodă de plată în comerțul cu amănuntul, fiind reprezentat de bancnote și monede. Folosirea acestei metode constă în prezența fizică a partenerilor implicați în tranzacție, fapt ce reprezintă un dezavantaj în folosirea tranzacțiilor prin Internet.

Cecul este înscrisul prin care cineva dă ordin unei banci să platească o sumă de bani unei persoane în cauză. Cecul în România simbolizează una dintre cele mai îndoielnice modalități de plată deoarece nu există nici o cale prin care se pot redobândi banii, în situația în care se emite un cec fără acoperire, însă în SUA, cecul este a doua metodă de plată, utilizat în mod frecvent, după numerar în tranzacții clasice și electronice.

Ordinul de plată reprezintă documentul emis de plătitor, destinat bancii deținătoare a contului său, prin care solicită acesteia să plătească o sumă determinată de bani persoanei în cauză. Acestă metodă este des practicată în România, între perosoanele juridice.

Biletul la ordin ilustrează angajamentul emitentului de a plăti el însuși beneficiarului o cantitate de bani, la o anumită dată determintă. Modalitate de plată asemănătoare cu cecul, dar înfățișeză următoarele deosebiri: dacă un bilet de ordin nu este protejat, banca are puterea de a bloca conturile până când va avea loc plata și acesta presupune o anumită dată cand se va face plata.

Acreditivul înlocuie creditul acordat unui cumpărător cu creditul și renumele unei bănci, care se substituie cumpărătorului în obligația de a plăti vânzatorului prețul mărfii, plata efectuându-se la aducerea dovezii de livrare a mărfii către cumpărător. Aceasta metodă de plată implică un cost ridicat, foarte sigură, însă este folosită doar pentru tranzacții de mare valoare.

Rambursul reprezintă un tip de expediere a mărfurilor, destinatarul are datoria să plătească la primire, contravaloarea mărfii expeditorului. Există riscul ca destinatarul nu va putea intra în posesia mărfii și nu o va plăti. În comerțul electronic romanesc aproape toate magazinele online au sistem ramburs, des practicat datorită folosirii la un grad scăzut a carților de credit și debit.

2.2 Tipuri de sisteme informatice de plăți electronice

Comerțul electronic tradițional presupune folosirea unor aplicații ca de exemplu trimiterea mesajelor prin fax, a fișierelor și chiar a poștei electronice. În ultimul timp s-a înregistrat un nou concept de comerț, numit comerț electronic care se realizează pe Internet și poate facilita întrebuințările clasice ale comerțului tradițional. În acest sens, un exemplu specific îl constituie posibilitatea de a face cumpărături mult mai ușor prin intermediul rețelei cu ajutorul unor cataloage electronice, contra-cost.

Această formă inovativă de comerț a făcut posibilă crearea unor modalități noi de plată. De asemenea, modernul concept “sat global” a fost adoptat pentru a ușura comunicarea între utilizatori despărțiți de areale geografice semnificative. Această practică este imposibilă fără utilizarea unor sisteme electronice prin care să se realizeze plățile, pentru a ajuta la tranzacționarea într-o manieră mult mai eficientă și sigură a sumelor de bani de la un partener de afaceri la altul. S-au făcut progrese remarcabile și în ceea ce privește schimbarea vechilor instrumente de plată, bancnote și monede în așa numiții bani electronici, iar un prim beneficiu este acela că aceștia din urmă presupun micșorarea costurilor cu emiterea banilor cash și îmbunătățirea procedeelor de siguranță a sistemelor de plată.

În momentul de față, pe plan mondial se folosesc următoarele tipuri de sisteme de plăți electronice: plăți periodice, microplăți, cecuri electronice și sisteme de cash management prin Internet.

Sistemele de plăți prin carduri bancare sunt folosite mai des. Plata prin cardurile bancare se realizează prin folosirea terminalelor sau POS-urilor, care se regăsesc în tranzacțiile de plată a produselor achiziționate de la comerciant și în plata facturilor sau a altor datorii. Existența organizării de decontare bancară permite transferul efectiv între banca emitentă a cardului și banca acceptantă a plății.

“În domeniul sistemelor și modalităților electronice de plată, cercetările sunt în plin proces de desfășurare.”

Sistemele electronice de plăți trebuie să dispună de un grad ridicat de securitate, viteză, mod privat și confidențial. Acestea trebuie recunoscute de către comercianți și oameni de afaceri. Pentru asigurarea segmentelor de mai sus este necesară folosirea tehnicilor criptografice care garantează confidențialitatea, autenticitatea și integritatea mesajelor care sunt transferate între entitățile în cauză.

În sistemele electronice de plăți sunt remarcate următoarele moduri de plăți electronice:

Principalele sisteme de plăți

Sisteme cu carduri bancare

Sisteme de plată prin moneda electronică

Microplăți

Cecuri electronice

Cardurile care pot fi emise de o bancă comercială sunt de două feluri: carduri de debit și de credit. Sistemul electronic de transfer de fonduri reprezintă o serie de procedee caracterizate prin viteză în transferul fluxurilor monetare de la cel care plătește la cel care beneficiază de acele fluxuri. Aceste procedee se desfășoară în mediul electronic, unde transferul beneficiază de o securitate ridicată. Un exemplu de sistem electronic este telebanking-ul care permite transferul banilor de la plătitor la beneficiar prin intermediul băncii fără a fi nevoie de prezența fizică, totul realizându-se prin intermediul unor calculatoare conectate la rețea.

În ceea ce privește efectuarea plăților cu ajutorul cardului, transferul de fonduri se poate face prin două modalități:

Puncte electronice de vânzare la comercianți (EFT POS-Point of sale) care se găsesc sub forma unor automate care realizează tranzacții comerciale precum depozitarea informațiilor financiare sau decontarea tranzacțiilor. Datele sunt redate în timp real cu ajutorul unei tastaturi speciale unde utilizatorul trebuie să introducă PIN-ul personal. Dupa cateva ore datele sunt descărcate într-un calculator din bancă și în acest fel sumele tranzacționate intră în contul comerciantului

Ghișeul automat de bancă (ATM) înlocuiește cu succes resursa umană în tranzacțiile ce implică în mod direct cardul. Prin intermediul lui se pot efectua operații precum retragerea de numerar din cont, alimentarea, obținerea unui extras de cont, interogarea soldului.

Cardurile bancare sunt utilizate ca intrumente de plată în ansamblul de plăți la distanță prin Internet, unde se încheie tranzacțiile de comerț electronic, aici încadrându-se tranzacțiile de plată către administrația locală sau centrală, plata facturilor emise și recepționate electronic pe Internet realizându-se cu ajutorul soluțiilor de e-Government, tranzacții efectuate cu ajutorul cecurilor electronice. Plățile se pot realiza cu ajutorul PC-ului ca punct de acces la sistemul de plăți, acesta reprezentând terminalul de plată cu carduri, adică un POS virtual.

Sistemele de plăți la distanță prezintă o serie de avantaje: prin tranzacțiile de plată se elimină timpul deplasării la unitățile bancare și permit efectuarea rapidă a tranzacțiilor între persoane indiferent de localizarea lor, însă apare problema confidențialității și securității datelor posesorului de card.

Serviciile EBPP (Electronic Bill Presentment and Payment Platform) implică emiterea în format electronic a facturilor, fapt ce duce la reducerea costurilor logistice. Prin folosirea serviciile EBPP se realizează plățile persoanelor fizice către diferiți creditori, acesta se adresează sistemelor de plată periodică. Cu alte cuvinte serviciile EBPP sunt avantajoase pentru companiile mari.

Scopul creării cardurilor bancare a fost de a veni în întâmpinarea cumpărătorilor de a-și satisface rapid dorința de cumpărare a produselor. Instituția financiară care emite cartea de credit își asumă toate riscurile privind tranzacția, precum este evidențiat în următoarele etape:

Cumpărătorul arată cartea de credit vânzătorului

Vânzătorul transmite unui sistem de autorizare, detaliile tranzacției și numărul cărții de credit

Aici, acesta permite direct tranzacția sau o trimite pentru aprobare la banca emitentă a cărții de credit

Vânzătorul transmite periodic băncii sale amănunte referitoare la tranzacțiile aprobateÎn continuare, tranzacțiile după ce au fost procesate de către bancă, sunt trimise informații la asociația emitenților de cărți de credit. Banca are rolul de colectare și amitere a cărții de credit.

Schema 1.2 Plata prin card bancar

Sursa: www.centruldecalcul.ro

Dezavantajul plății cu ajutorul cardurilor bancare este că datele confidențiale ale clienților pot fi cunoscute de persoanele care monitorizează traficul pe rețea. Astfel s-a elaborat un protocol SET (Secure Electronic Transaction) (vezi pag 24) care vizează protecția datelor în comerțul electronic:

Confidențialitatea datelor. Pentru ca datele confidențiale ale clienților să nu fie interceptate de persoane neautorizate, conturile clienților trebuie să fie securizate prin criptarea mesajelor SET.

Integrarea datelor. Mesajele transmise în rețea nu se schimbă, informațiile de plată trimise de la cumpărător la vânzător rămân aceleași, însă dacă nu sunt transmise corect datele legate de client, instrucțiuni de plată, tranzacția nu se va mai desfășura în mod corect.

Autentificarea cumpărătorului. Pentru a reduce frauda, există o metodă prin care vânzătorul poate verifica validitatea contului clientului.

Autentificarea vânzătorului. Astfel prin această metodă, clientul poate avea încredere că furnizorul există în mediul legal.

Interoperabilitate. Protocolul trebuie să permită cumpărătorului să comunice cu vânzătorul sau cu softul.

2.2.1.1 Sisteme de carduri bancare

CyberCash (Paypal) a fost introdus pe Internet cu rolul de a introduce tehnologii de plată pentru comerțul electronic, în anul 1994. Acestea constă în trei sisteme de plată: fundamentat pe cărți de credit (Cybercash), pe monede electronice (CyberCoin) și pe cecuri digitale (CyberCash Check). Sistemul de plată fundamentat pe cecurile de credit a fost inițiat în anul 1995, cel bazat pe cecurile digitale este practicat pentru plata online a facturilor. Acest lucru presupune ca și vânzătorul și cumpărătorul să intre în posesia unui anumit program prin care vănzătorul își înscrie coordonatele bancare pe factura pe care o va expedia cumpărătorului. Factura se întoarce la vânzător cu datele criptate ale cumpărătorului și se va trimite serverului CyberCash cu datele de identificare ale vânzătorului, serverul va cere autorizația de debit de la băncile implicate, iar marfa comandată se va la livra cand autorizația ajunge la vânzator.

Software-ul care simulează “portofelul” stă la baza instalării CyberCash criptează mesajele și memorează tranzacțiile. Astfel, odată instalat determină o pereche de cheie publică-cheie privată. Această cheie publică se salvează într-o bază de date împreună cu cheile publice ale vânzătorilor și clienților. Vânzătorul dispune și el de un software asemănător. Între vânzător și cumpărător este necesar să aibă loc schimbul de chei. Pentru desfășurarea unei tranzacții trebuie să se aibă în vedere parcurgerea următorilor pași:

Pentru a alege ceea ce își dorește să cumpere, consumatorul trebuie să folosească un navigator web.

Cererea trimisă de serverul vânzătorului către „portofelul software” conține amănunte privind cumpărătura și forme ale cărților de credit acceptate. În urma acestei cereri, „portofelul” afișează o fereastră în care evidențiază suma și variante de cărți de credit disponibile.

„Portofelul” transmite vânzătorului atât un mesaj criptat și semnat cu numărul cărții de credit, cât și detalii referitoare la tranzacție și acceparea plății.

În continuare, mesajul este transmis în același timp cu un mesaj propriu semnat și criptat de serverul vânzător către Gateway. Agentul băncii colectoare al vânzătorului este reprezentat de Gateway. Acesta are rolul de a decripta și compara mesajele, astfel dacă acestea se potrivesc, cererea de autorizare convențională este transmisă.

Cheia publică a lui CyberCash criptează datele cu privire la tranzacție și numărul cartelei de credit, astfel Gateway oferă un răspuns vânzătorului fără ca acesta să poată folosi ilegal cartea de credit a cumpărătorului.

Vânzătorul transmite către software-ul „portofel” un raspuns „carte de credit”.

Schema 1.4 Plata prin CyberCash

Sursa: www.centruldecalcul.ro

Payline/ SG2 reprezintă teleplata prin carte bancară. În utilizarea acestui sistem, cumpărătorul nu trebuie să dispună de un anumit program. Numărul cărții bancare trece printr-un program de maximă protecție a efectuarii plăților.

Sistemele cu carduri cu valoare stocată sunt:

Mondex a apărut în anul 1995 în Marea Britanie. Sistemul a fost înfințat pentru tranzacții utilitând cartela, ceea ce implică un cititor de cartele la client și un portofel cu cititor hardware integrat. Este un model asemănător cu e-cash-ul DigiCash.

First Virtual reprezintă un tip de plată care utilizează carțile de credit. Acest sistem presupune folosirea doar Web și e-mail, nu mai implică folosirea unui alt software. Implică parcurgerea unor pași: când cumpărătorul dorește să efectueze o tranzacție, acesta furnizează comerciantului numărul de cont First Virtual, comerciantul expediază datele tranzacției către First Virtual, care solicită aprobarea prin e-mail a cumpărătorului. Aici cumpărătorul poate confirma tranzacția sau poate menționa o posibilă încercare de fraudă. Nu se utilizează criptarea informațiilor.

2.2.1.2 Sistemele de plăți prin moneda electronică

Acestea implică folosirea instrumentelor de tip e-money. E-money sau digital cash reprezintă un intrument de plată electronică, unde sunt depozitate electronic un număr de unități valorice cu o valoare predeterminată. Valoarea monetară a acestora trebuie să fie neapărat aceeași cu suma cash obținută de emitent de la destinatar.

Moneda electronică nu poartă semnătura celui care a plătit, fără a lasa urme, acest lucru denotă că este asemănătoare monedei obișnuite, mai poate fi asemănătoare cecurilor de călătorie sau bonurilor de masă. De aici iese în evidență că tranzacțiile sunt de valoare mică.

Acest sistem nu este des folosit din cauza defecțiunilor care țin de securizarea tranzacțiilor, sistemelor de convertire în bani electronici și invers, a costurilor logistice folosite la structura hardware și software.

Sisteme online cu monedă electronică sunt următoarele:

Ecash a fost înfințat în Olanda de către societatea Digicash, întemeiat pe baza banilor reali, acesta reprezintă un tip de plată care utilizează criptologia cu chei publice, asigurând semnăturile digitale și oarbe. În folosirea acestui sistem, cumpărătorul și vânzătorul trebuie să fie posesorul unui cont la aceeași bancă. Vânzătorul și cumpărătorul trebuie să dețină un anumit program, acesta fiind gratuit. Bazele de date cu utilizatori și monede sunt păstrate de serverul principal First Digital Bank pentru a sesiza tentativele de folosire multiplă. Sesizarea folosirii multiple generează costuri în același timp cu creșterea bazei de date.

Netcash este un procedeu de plată utilizat pentru folosirea unor baze de date de mari dimensiuni. Serverele multiple asigură securitatea cu ajutorul sistemului de autentificare Kerberos, oferă totodată scalabilitate și acceptabilitate. Acestea gestionează seriile de bani, odată efectuată plata, seriile banilor cheltuiți sunt șterse din baza de date și înlocuite cu altele, în funcție de plafonul stabilit.

Pentru plăți de valoare mică se folosesc sisteme de microplăți. Uneori valoarea produsului sau serviciului depășește valoarea tranzacției electronice, de aceea iese din calcul folosirea unui sistem de plată prin card bancar sau cec electronic. Astfel pentru a accesa un anumit serviciu sau site Internet, descărcarea unei melodii sau joc prin intermediul Internetului, a unui rington pentru telefonul mobil apare ca intrument de plată telefonul mobil, plata efectuându-se cu ajutorul SMS-urilor sau prin adăugarea sumelor datorate pe factura telefonică. De extinderea acestui segment par să fie preocupați comercianții produselor wireless sau virtuale. În viitor, analiștii estimează ca piața microplăților va fi acaparata de muzică, ringtonuri sau alte produse entartainment.

2.2.1.3 Sisteme de microplăți:

CyberCoin a fost înființat de către CyberCash în anul 1997 pentru plățile cu valoare mică. Este folosit intrumentul de plată tradițional pentru cumpărarea monedelor digitale, acestea find păstrate de către CyberCash.

Millicent este un protocol care are la bază confirmarea banilor electronici la nivelul serverului vânzătorului, fără comunicații adiționale, anumite metode de criptare sau operații offline. Ceea ce dorește acest sistem să arate că nu implică costuri mari, permite tranzacții cu valoare mică. Scrip-urile sunt utilizate în cazul de față, acestea reprezintă banii electronici valabili doar pentru un anumit vânzător. Scrip-ul este protejat deoarece utilizează criptografia cu chei primare și mesaje scurte, adică hash-uri.

2.2.1.4 Cecurile electronice

Cecurile electronice fac parte din ramura sistemelor de plăți care au loc cu ajutorul Internetului. Ținta lor este de a înlocui cecurile tradiționale pe hârtie deoarece conțin aceleași informații, precum și semnătura digitală, având aceleași rezultate ca semnătura olografă. În SUA, datorită folosirii destul de dese a acestui instrument de plată, acest lucru duce la reducerea plăților prin intermediul cardurilor.

Cecurile electronice au fost puse în aplicare pentru proiectul FSTC – Financial Services Technology Consortium pentru a îndeplini roluri asemănătoare cu cecurile pe hârtie. FSTC era un consorțiu format din 100 de membrii, majoritatea era reprezentată de bănci.

E-cecurile au în structura lor împuternicirea specifică, informațiile opționale și semnătura digitală, acestea sunt elaborate pe baza unui limbaj specific SGML, numit FSML – Financial Service Markup Language. FSML poate cripta date atașate, printre ele enumerându-se avizele de plată, facturile, informațiile de remitere. Utilizatorul unui smart-card, care este securizat cu un cod PIN, știut doar de el se realizează protecția împotriva furtului și a folosirii abuzive a cecului electronic.

Cecurile sunt primite de la clienți prin intermediul e-mail-ului, serverelor de e-cecuri ale băncilor pe care le recepționează, le procesează și le rețin în baza de date până în momentul electuării plăților, prin sistemul de menținere a înregistrărilor se realizează o interfață despre conturile respective. Cecurile cu probleme sunt analizate manual, fiind trimise la o stație specială.

Sistemele de cash management prin Internet aparțin gamei eBanking și permit gestionarea operațiunilor financiar-bancare desfășurate cu precădere de persoane juridice și organizații. Soluțiile de cash management permit efectuarea de:

Operațiuni de plată online a furnizorilor;

Operațiuni de transfer de fonduri între conturi;

Operațiuni de schimb valutar;

Plata salariilor angajaților prin transferul sumelor cuvenite direct în contul lor;

Vizualizarea, tipărirea online a extraselor de cont etc.

Protocolul iKP (I Key Protocol)

Obiectivul pe care l-au avut cercetătorii IBM din Zorktown și Zurich în implementarea i Key Protocol a fost să creeze un standard deschis. I reprezintă 1,2,3. Acest protocol a fost înglobat în SEPP (Secure Electronic Payment Protocols) de către IBM, MasterCard, Europay și Netscape prin standardizare de scurtă durată. Astfel în urma SEPP-ului a fost dezvoltat SET (Secure Electronic Payments), folosit pentru plățile prin cardul de credit, acesta fiind sub forma clasicului Visa/MasterCard. SET a dobândit carcteristicile pe care le prezintă iKP. La baza dezvoltării SET au mai stat CyberCash Credit Card Protocol, sugerat de CyberCash și Secure Transaction Technology de către Microsoft și Visa. Acestea folosesec protocoale criptografice asemănătoare.

Deși au fost propuse mai multe protocoale pentru modele de plată, iKP a fost proiectat și se diferențiază de celelalte prin simplitate, modularitate. Înainte de a fi creat protocolul iKP s-au avut în vedere cerințele de securitate, fiind mai importantă funcționarea de bază a sistemului.

Protocolul iKP este similar cu protocolul SET. IKP a fost proiectat ca fiind un protocol simplu, ușor de înteles și analizat, folosit pentru funcționalitatea sa, în schimb SET a fost proiectat să acoperă totalitatea operațiunilor care se pot efectua cu cardurile de credit, de altfel este dificil de analizat, instalat și implementat.

SET și SSL (Secure Sockets Layer) sunt protocoalele folosite în zilele noastre pentru efectuarea plății pe Internet cu cardurile de credit.

Protocolul SSL este utilizat pentru securizarea schimbului de informații prin Internet, criptează datele cărților de credit. Datorită acestei întrebuințări, acesta a fost implementat în majoritatea browsere-lor și servere-lor. Criptează datele cu chei publice, doar serverele beneficiază de certificate, în schimb clienții sunt anonimi.

Protocolul iKP nu acoperă toate sistemele de plată, el este specific sistemului de plată cu card de credit, unde sunt incluse trei părți: cumpărătorul, vânzătorul și achizitor, achizitorul este un Gateway (banca) care autorizează tranzacțiile. Prin intermediul Internetului se trimit mesajele dintre cumpărător și vânzător, dar si cele dintre vânzător și banca, însă prin intermediul rețelei financiare privată mai sunt transmise mesajele dintre vânzător și bancă. Banca cripteză fișa de plată cu cheia publică și cu semnătura sa pe autorizație. Ajutorul pe care îl aduce banca în protocolul iKP îl reprezintă confidențialitatea, contul cumpărătorului este secret, nimeni nu poate obtine fișa de plată. Acesta lucru reprezentând un avantaj pe care îl are protocolul Ikp față de celelalte sisteme de carduri de credit convenționale.

În ceea ce privește securitatea sunt luate în vedere cerințele fiecărei părți implicată în procesul de plată: achizitor, vânzător și cumpărător.

Cerințe ale achizitorului

Dovada autorizării tranzacției de către cumpărător. Atunci când banca debitează un cont cu o sumă de bani, cumpărătorul este necesar să dețină o dovadă incontestabilă că deținătorul cardului de credit a autorizat respectiva plată. Dovada este important să cuprindă mai multe date astfel încât o repetare să nu mai fie posibilă, să nu se mai poată folosi ca dovadă pentru altă tranzacție. Este recomandat să se facă diferență între dovada slabă și cea incontestabilă. Dovada slabă reprezintă autentificarea cumpărătorului în fața băncii, însă pentru ceilalți nu este o dovadă. Dovada incontestabilă nu poate fi repudiată, ajută la rezolvarea conflictelor dintre cumpărător și furnizorul de sisteme de plată.

Dovada autorizării tranzacției de către vânzător. În momentul în care banca autorizează o plată, trebuie să se afle în posesia o dovadă incontestabilă că vânzătorul a cerut ca plata să se desfășoare către el.

Cerințe ale vânzătorului

Dovada autorizării tranzacției de către achizitor. Vânzătorul trebuie să aibă o dovadă incontestabilă că plata a fost autorizată de către banca sa. Pentru ca acesta să aibă siguranța că discută cu banca sa este nevoie de certificare și autentificare. Trebuie să se țină cont de diferența dintre dovezi: slabă și incontestabilă.

Dovada autorizării tranzacției de către cumpărător. Vânzătorul trebuie să aibă o dovadă incontestabilă că tranzacția a fost autorizată de către cumpărător, apoi poate primi autorizarea tranzacției de la bancă.

Cerințe ale cumpărătorului

Imposibilitatea plății neautorizate. Ar fi normal ca o plată fără numărul, PIN-ul cardului de credit să fie imposibilă, astfel nu vor avea loc tranzacții frauduloase care nu au acordul achizitorului. Tranzacțiile se diferențiază între imposibilitate și disponibilitate. Imposibilitatea are loc atunci când plățile neautorizate sunt imposibile și cheia secretă nu este la îndemâna adversarului, iar disponibilitatea atunci când adversarul are acces la cheia secretă și cumpărătorul are posibilitatea de a dovedi că nu a autorizat o tranzacție.

Dovada autorizării tranzacției de către achizitor. Are loc atunci când cumpărătorulului îi va trebui o dovadă că tranzacția a fost autorizată de bancă.

Certificarea si autentificare vânzătorului. Pentru a avea încredere în vânzător, cumpărătorul ar putea avea nevoie de o dovadă că acesta este acreditat la o bancă cunoscută.

Chitanța de la vânzător. Reprezintă dovada de care are nevoie cumpărătorul pentru a avea confimarea că vânzătorul a primit plata și va livra produsele, aceasta trebuie să fie o chitanță incontestabilă.

Confidențialitatea. Înformațiile despre comandă și plată pot fi confidențiale, în urma solicitării de către cumpărător, deși acest lucru ar trebui să fie aplicat oricum deoarece este în interesul oricărui investitor ca informațiile legate de comenzi să nu fie furnizate concurenței. Se poate implementa protocolul de plată SSL pentru a fi confidențiale informațiile.

Anonimatul. Cumpărătorii își pot exprima dorința de a rămâne în anonimat față de vânzător, furnizorul de servici de plată și de cel care înregistrează traficul. Protocolul iKP nu dispune de anonimat față de funizorul de servicii de plată.

1KP este primul protocol inițiat în infrastructura de chei publice. Fiecare parte folosește criptografia cu chei publice, însă doar achizitorul trebuie să dețină un certificat pe care să îl și distribuie. Este necesar ca vânzătorii și cumpărătorii să aibă în posesie copia autentică a cheii publice a autorității de certificare. Datele cardului de credit ale cumpărătorului sunt știute de către sistemul de plată, fiecare cumpărător deține un cont unic numit BAN, precum numărul cardului de credit împreună cu o dată de expirare. Sistemul de plată cunoaște de asemenea și codul PIN pe care îl are cumpărătorul. Certificatul achizitorului este cunoscut de către vânzătorul său, iar dacă este necesar acesta îl poate trimite cumpărătorului.

La protocolul 2KP fiecare vânzător trebuie să dețină o cheie publică, iar împreună cu un certificat, perechea privată a acesteia va distribui cheia publică.

În protocolului 3KP toate părțile joacă un rol important, toți dispun de serviciul de nerepudiere. Aici toți participanții la protocol dețin o cheie publică, cheie privată și un certificat. Un lucru de remarcat în utilizarea acestui protocol este că în cazul în care certificatul 3KP nu deține date concrete despre identitatea cumpărătorului, nu îi sunt oferite informații despre cumpărător, vânzătorului. Dovada incontestabilă a tranzacției este reprezentată de semnătura cumpărătorului. În scopul compatibilității cu infrastructura existentă se pot folosi numerele PIN, însă nu și pentru autentificare deoarece autentificarea oferită de semnătura digitală este superioară autentificării cu codul PIN. În cazul în care este furat dispozitivul de semnătură al cumpărătorului, atunci inserarea unui cod PIN oferă un plus în apărare.

Protocolul SET

SET (Secure Electronic Transaction) este format din totalitatea standardelor de plăți electronice ale MasterCard și Visa. Confidențialitatea datelor în tranzacțiile cu carduri este garantată de către sistemele de plată și instituțiile lor financiare, autentificând părțile incluse în actul de comerț. Astfel, Protocolul SET utilizează criptografia pentru a garanta confidențialitatea datelor, a asigura integritatea plăților și a realiza autentificarea reciprocă a participanților implicați în tranzacție. Pentru o mai bună siguranță, vânzătorul trebuie să facă autentificare cumpărătorului, la rândul său cumpărătorul trebuie verifice dacă funizorul acceptă tranzacțiile prin protocolul SET și este autorizat să accepte carduri. Obiectivul instituțiilor financiare este să crească comerțul electronic. În efectuarea de cumpărături electronice este utilizatăă plata electronică. Cărțile de credit este cea mai folosită metodă în plata electronică.

Obiectivele legate de securitatea în comerțul electronic a protocolului SET:

Confidențialitatea informației. Pentru ca posesorii cardurilor de credit să folosească cardurile de credit în comerțul electronic, aceștia trebuie să fie convinși de siguranța că atunci când traversează rețeaua, informațiile de plată și contul acestora sunt în siguranță și nu pot fi interceptate de către persoane neautorizate.

Integritatea datelor. Informațiile transmise de la cumpărător la vânzător, precum datele personale, instrucțiunile de plată și informațiile despre cerere, nu trebuie să fie alterate în timpul traversării în rețea deoarece tranzacția nu se va mai efectua într-un mod corect. De aceea, pentru a asigura integritatea datelor, protocoulul SET utilizează semnătura digitală.

Autentificarea cumărătorului. Pentru a fi sigur de identitatea clientului, vânzătorul trebuie să dispună de o metodă prin care poate verifica dacă, clientul este utilizatorul legitim al unui cont valid. Pentru a putea realiza autentificarea cumpărătorului, protocolul SET folosește semnătura digitală și certificatele cumpărătorului.

Autentificarea vânzătorului. Reprezintă mijlocul prin care clientul este asigurat că o instituție financiară îi permite furnizorului să accepte cărțile de credit. În realizarea autentificării vânzătorului, protocolul SET folosește semnătura digitală și certificatele acestuia.

Interoperabilitate. Protocolul SET trebuie să fie adecvat în utilizare de pe diversitate de platforme software și hardware astfel încât oricare cumpărător să poată comunica cu oricare vânzător. În acest sens, SET utilizează formate de mesaje și protocoale specifice.

Faze ale procesului de cumpărare electronică:

Cumpărătorul caută produsele prin intermediul mai multor mijloace: utilizând un browser pentru a se informa din cataloagele online din pagina web a vânzătorului, fie se documentează din catalogul suplimentar de pe un CDROM, fie consultă catalogul în format fizic.

Alegerea produselor pe care cumpărătorul intenționează să le cumpere.

Serverul vânzătorului sau softul de cumpărare electronică din calculatorul clientului oferă electronic lista produselor, prețul și prețul în total cu taxe.

Cumpărătorul optează pentru metoda de plată dorită.

Cumpărătorul trimite odată cu cererea, instrucțiunile de plată vânzătorului. Cumpărătorii care dețin certificare vor semna digital cererea și instrucțiunile de plată.

Solicitarea autorizării plății de către client este efectuată de vânzător sau vânzătorul poate apela la instituția financiară a clientului pentru autorizarea plății.

Vânzătorul trimite confimarea cererii.

Vânzătorul transmite produsele conform cererii.

Vânzătorul solicită instituției financiare a cumpărătorului efectuarea plății produselor.

Spre deosebire de obișnuitele tranzacții unde procesul electronic incepea cu vânzătorul, în utilizarea protocolului SET procesul este inițiat de către cumpărător.

Participanții în sistemul de plăți bazat pe SET:

Cumpărător. Având în vedere că tranzacțiile în comerțul electronic se realizează prin rețea, protocolul SET asigură confidențialitatea informațiilor referitoare la contul cărții de credit. Cumpărătorul utilizează un card emis de către un Emitent.

Emitent. Este insitituția financiară care determină contul unui cumpărător și emite carduri. În conformitate cu reglementările legale, emitentul asigură tranzacțiile autorizate cu carduri.

Vânzător. Este cel care oferă produsele spre vânzare în comerțul electronic, acesta dacă acceptă plata cu card este necesar să intre în legătură cu un achizitor.

Achizitor. Reprezintă instituția financiară care se ocupă cu stabilirea unui cont vânzătorului și prelucrarea autorizațiilor de plată cu carduri ale vânzătorului.

Poarta de plăți. Acest dipozitiv este administrat de către un achizitor, care modifică mesajele vânzătorului și înstrucțiunile de plată primite la cumpărător.

Firma cărții de credit. Firmele precizează regulile de utilizare a tipurilor sale de carduri și oferă rețele de interconectare a instituțiilor financiare.

“Terța parte”. La alegerea emitentului și achizitorului procesul de tranzacție poate fi prelucrat de un terț.

CAPITOLUL III: Proiectarea unui magazin on-line

3.1 Mixul de Marketing în spațiul virtual

În marketing, un factor cheie îl reprezintă mixul de marketing. Acesta duce la combinarea a diverselor instrumente în cadrul politicii de marketing, instrumente recunoscute precum: produsul, prețul, distribuția și promovarea. Profesorul McCarhy a numite aceste componente în 1960 cei ,,4P,, lucru ce datează și în zilele noastre. Având în vedere că cei 4P nu sunt suficienți în activitate de marketing, în ultima perioadă se discută de mărirea numărului componentelor mixului de marketing în domeniile particulare, precum Cybermarketingul.

Cybermarketingul diferă de marketingul offline. Cybermarketingul este interactiv, orientat către relația cu clienții, digital, fără ca spațiul și timpul să fie un impediment.

Mixul de marketing în mediul digital coordonează și proiectează acțiunile în cadrul piaței în beneficiul organizației și al clienților. Astfel la mixul de marketing s-au mai adăugat două componente: în mediul digital bazele de date în marketing și fenomenul de interactivitate. La formula 4P s-au adăugat 2D, unde cele două D-urile simbolizează dialog și cadrul structurii logice a datelor sub aspectul bazelor și a depozitelor de date.

Abordarea celor 4P în mediul on-line este diferită față de abordarea în mediul off-line și anume: produsele inițiate în mediul de pe Internet pot fi de oricare tip, prețul acestora se stabilește în urma concurenței intense pe web, promovarea produselor cu ajutorul site-urilor este eficientă, distribuția produselor prin rețea se realizează cu ajutorul metodei Just in Time, care generează costuri mici de ambalare, transport, depozitare și livrare.

Politica de produs

Politica de produs reprezintă modul în care firma admite mai multe informații cu privire la obiectul propriei activități, precum structura și evoluția gamei de produse sau servicii. Întotdeauna trebuie ținut cont de cerințele mediului și tendințele exprimate de către concurență. Politica de produs are ca obiectiv central dezvoltarea activității economice a firmei.

În vederea atingerii obiectivelor propuse, firma trebuie să decidă asupra adoptării unor strategii de produs astfel încât să mobilizeze totalitatea resurselor existente, umane, financiare, materiale. Elementul central este reprezentat de produs, în jurul căruia gravitează factorii decizionali și de execuție ai firmei și forțele din mediul ambiant al acesteia. Produsul destinat comercializării face parte dintr-o gamă de produse înrudite datorită trasăturilor pe care acestea le au în comun referitoare la destinația lor în consum și la caracteristicile esențiale ale materiei prime din care sunt obținute.

Din cauza schimbărilor aparute la nivel mondial în domeniul politic, social, demografic ducând la modificări ale dorințelor și nevoilor consumatorilor. Aceste schimbări au avut repercursiuni asupra specialiștilor în marketing, fiind nevoiți să se adapteze rapid la modificările acestui mediu economic.

Mediul activităților economice a fost influențat de dezvoltarea Internetului pe diferite domenii. Dacă firma hotărăște să își desfășoare activitatea și în mediul on-line, este necesar să refacă mixul de marketing.

Caracteristici prin care se poate diferenția o firmă de alta prin Internet:

Alegea între mai multe variante prezentate

Efectuarea plăților prin rețea

A avea acces la descrierea amănunțită a serviciului pe site

S-au produs schimbări în politica de produs din cadrul marketing-ului online, importantă fiind crearea unei strânse legături cu clientul și nu corectarea caracteristicilor produsului.

Politica de preț

Prețul reprezintă cel mai important element al mixului de marketing deoarece acesta determină venitul, fiind cel care realizează recuperarea cheltuielilor avute. Este singurul element al mixului de marketing care nu generează costuri, el le acoperă, de aceea este esențial ca prețul să fie stabilit cu atenție. Prețul face parte din elementele acorporale ale produsului. Uneori prețul stă la baza atingerii obiectivelor firmei. Stabilirea prețului depinde de factorii interni: obiectivele firmei, costuri, strategia mixului de marketing și externi: concurența, forma pieței și a cererii, alți factori ai mediului.

În mediul on-line, firmele au datoria de a monitoriza în permanență site-ul cu privire la schimbările de preț intervenite. Aici, trebuie adoptate constant strategii de preț specifice activității convenționale. Astfel, produsele dispuse pentru comercializare în mediul on-line sunt mai ieftine decât în magazine deoarece implică costuri mai reduse de livrare, promovare etc. Se pot apela la diferite măsuri promoționale pentru a susține efectuarea cumpărăturilor în mediul on-line, precum discount-uri, cadouri promoționale, bonus-uri, reduceri de preț, posibilitatea participării la concursuri cu premii etc.

Firmele care urmează să își stabilească prețul în mediul on-line au posibilitatea de consulta prețurile produselor firmelor concurente prin vizitarea site-urilor acestora.

Politica de distribuție

Distribuția reprezintă traseul fizic și economic al mărfurilor și serviciilor, al relațiilor care acționează între agenții economice atunci când produsele circulă de la producător la consumator. Strategiile de distribuție folosite in Cybermarketing sunt realizate prin canale de distribuție directe și scurte în vederea livrării mărfii către consumator.

O reală problemă a reprezentat modul prin care produsele erau livrate clienților cu ajutorul Internetului, în prezent însă, firmele au automatizat procesul de vânzare- cumpărare al produselor.

Un atuu îl prezintă livrarea produselor de tip informație deoarece acestea iau forma unor fișiere text și se transmit prin rețea către un utilizator Internet, astfel livrarea este rapidă, nu implică costuri legate de ambalare, tipărire, transport etc.

Firmele utilizează paginile Web pentru vânzare, dând șansa vizitatorilor să poată efectua cumpărături on-line, iar livrarea produselor să se realizeze prin poștă. Aceste pagini Web reflectă magazinele virtuale.

Pentru realizarea unui magazin virtual este necesar să se aibă propriul server Internet in-house care are implementat un software de securitate a tranzacțiilor. Înființarea unui astfel de magazin necesită crearea unei baze de date cu produsele sale, pe care să o ofere clienților, mai este nevoie de un formular de comandă pe web destinat utilizatorilor. Pentru o realizare cât mai bună a cumpărăturilor pe Internet, se dezvoltă continuu softuri noi.

Politica de promovare

Pe lângă producerea, distribuția și comercializarea produselor, firma trebuie să pună un accent mai mare pe politica de promovare, astfel pot influența comportamentul consumatorilor de cumpărare și de consum în procesul de vânzare, reușește să informeze consumatorii actuali și potențiali despre gama de produse oferite de aceasta. La baza politicii de promovare stă diferitele strategiile adoptate în realizarea comunicării cu piața.

Activitatea promoțională are în componență publicitatea, promoovarea vânzărilor, utilizarea mărcilor, relațiile publice, manifestările promoționale, forțele de vânzare.

Pentru a-i convinge pe clienți să viziteze și să cumpere produse de pe site-urile Web ale unei firme, aceasta trebuie să aibă delimitate resursele utilizate în promovarea on-line și să aibă fixate anumite tehnici eficiente pentru a atrage cât mai mulți clienți.

Resurse hardware și software necesare tranzacțiilor electronice

Pașii care trebuie parcurși pentru crearea unui magazin virtual

Odată cu evoluția Internetului s-a dezvoltat comerțul electronic, ceea ce presupune profesionalism din parte furnizorilor de servicii Internet pentru buna funcționare a site-urilor de comerț electronic.

3.2 Caracteristicile paginilor Web

Pagina de web este un document disponibil prin intermediul World Wide Web. Aceasta nu ia doar dimensiunea calculatorului, aceasta este mai mare, deci atunci cand se printează se printează pe mai multe pagini. Ca o pagină să ajungă pe calculatorul unui utilizator prin intermediul Internetului se folosește metoda Hypertext Transfer Protocol, astfel prin această metodă are loc transferul paginilor de web pe computerul utilizatorului. HTTP-ul este cu alte cuvinte, un protocol client sau server.

Pentru a crea o pagină de web este necesară folosirea metodei Hypertext Makeup Language. HTML-ul se caracterizează printr-o serie de coduri, asfel la baza conturării unei structuri de pagini web stă o serie de coduri standard care facilizează pagina de web să aibă particularități precum bold, italic text, pauze de paragrafe și liste numerotate.

Utilizatorul atunci când își deschide aplicația browser și tastează un URL – Uniform Resource Locator practic cere o pagină serverului, acesta la rândul lui informația cerută la calculatorul utilizatorului, iar browserul interpretează codurile și afișează informația pe ecran.

O pagină de web poate face legătura cu alte pagini de web prin intermediul unor hiperlegături. Hiperlegătura aflată pe pagina de web este subliniată sau apare în locul cursorului de la mouse o mână. Prin aceasta se poate realiza o navigare ramificată.

Tipuri de site-uri web:

Site-uri cu pagini statice

Site-uri cu pagini dinamice

Site-uri dezvoltate pe baze de date

Magazine virtuale

În utilizarea site-urilor cu pagini statice intră panourile publicitare. Acestea se transpun în format HTML. Crearea acestui site nu necesită un efort deosebit de construire și costuri ridicate.

Administratorii site-urilor cu pagini dinamice trebuie să actualizeze periodic informațiile. Fiind un site „activ” înainte de al construi, trebuie luat în considerare modul în care se va realiza actualizarea datelor și costurile implicite acestor operațiuni. În administrarea acestui tip de site este important îndeosebi cum se realizează comunicarea cu clienții, există două modalități, prima prin inserarea de formulare de e-mail în pagina site-ului, iar a doua modalitatie prin implementarea unui program autoreponder, acesta îi trimite automat un mesaj de raspuns vizitatorului site-ului și îl înștiințează că mesajul a fost trimis și îi mulțumește pentru vizita paginii.

Aceste site-uri dezvoltate pe bază de date presupun folosirea unor baze de date MySQL în conjuncție cu scripturi Php deoarece se impun metode și tehnici speciale și actualizări frecvente ale elementelor componente.

Site-urile prin care se construiesc magazine virtuale sunt cele mai complicate și greu de utilizat, fiind complexe, necesită metode speciale de proiectare și exploatare. La baza magazinelor virtuale stau datele stocate în baze de date, ceea ce facilitează achiziționarea produselor on line cu ajutorul banilor virtuali sau a cărților de credit, realizându-se în siguranță de către clienți. În evoluția acestui site, procesarea cărților de cred este cea mai dificilă parte.

3. 3 Elaborarea unui site web

Site-ul reprezintă cel mai modern și eficient de activitate în Internet. În crearea unui site web, un loc important îl au instrumentele software simple de tip What You See Is What You Get și mult mai complexe, acestea sunt utile în construirea aplicațiilor bazate pe web.

Înainte de a se realiza un site este nevoie de o analiză a oportunității realizării unui site efecuată de către un specialist. Acesta trebuie să stabilească mai multe elemente, de exemplu dacă este nevoie de un site web, ce tip de site este necesar, în cât timp se poate realiza etc.

Etape în crearea unui site:

Proiectare/ Design

Promovare/ Marketing

Găzduire/ Hosting

Administrare

Proiectarea site-ului

Proiectarea site-ului presupune crearea programe necesare sau formulare utilizate pentru colectarea informațiilor de la vizitatorii site-ului și segmentul de concepție grafică a paginilor web. Un element important în proiectarea unui site web îl reprezintă alegerea platformei deoarece este esențial pentru promptitudinea cu care trebuie raspuns la cerințele clienților și a volumului de munca ce trebuie investit pentru a-l menține în funcțiune. Se pot ține seama de sistemele de operare precum: Microsoft Windows NT, Linux, Solaris 2.6 și 7, Unix, Novell Netware.

Promovarea site-ului

Promovarea site-ului se poate realiza prin bannere publicitare și poștă electronică, constituind o metodă eficientă în creșterea traficului pe site-ul respectiv. Promovarea se realizează de obocei de către companiile care dezvoltă site-urile web. Pentru a avea un trafic cât mai intens pe site, acesta trebuie înregistrat pe cele mai importante motoare de căutare: Yahoo, Altavista, Excite, Infoseek, Lycos, WebCrawler, HotBot și Magellan. O altă metodă de promovare mai poate fi schimbul de bannere, constând în afișarea reclamei site-ului dumneavoastră pe un alt site, cu condiția includerii unui banner de reclamă pe propriul site. Astfel site-ul poate atrage mai mulți vizitatori, arătând profesional.

Găzduirea site-ului

Alegerea unei gazde pentru un site se face în funcție de mărimea spațiului necesar pe hard disc și volumul transferului de date. Se practică plasarea întregului site pe serverul unui Internet Service Provider. Proprietarul site-ului își alege numele site-ului, iar ISP-iștii îl înregistrează contra cost.

Administrarea site-ului

În funcție de site-ul ales se cere o anumită metodă și frecvență pentru actualizările specifice. De aceste actualizări se poate ocupa persoanele care au proiectat site-ul, în urma contractării întregului pachet de servicii oferite de un ISP.

Activitățile realizate pe Internet

Comerțul electronic pe Internet este caracterizat de principalele activități care se derulează în cadrul acestui sistem de tranzacții comerciale.

Distribuire informațiilor

Orice firmă înainte de a-și vinde produsele sau serviciile trebuie să și le facă cunoscute pe piață. Acest proces este cunoscut sub denumirea de promovare, publicitate și politici de marketing, oferind informații despre produse sau servicii.

Există mai multe metode de distribuire a informației: comunitățile de pe rețea, chat-urile, conferințele electronice, site-urile web, notificarea clienților prin e-mail despre noile caracteristici ale produselor sau noile produse, sistemul buletinelor electronice, grupurile de discuții.

Lansarea comenzilor

Atunci când este folosit un formular, lansarea comenzii presupune parcurgerea unor

3.4 Etapele de creare ale unui magazin virtual

Definirea produsului. Înainte ca un produs să fie pus la vânzare trebuie să îi fie cunoscute toate caracteristicile. În comerțul electronic apare tehnologia „shopping cart” care ajută consumatorul în furnizarea informațiilor legată de cantitatea de produse pe care vrea să o cumpere, verifică și înregistrează datele. Reprezintă procesul prin care se calculează și afișează valoarea totală a cumpărăturilor. Shopping cart-ul afișează imaginile, descrierile și prețurile produselor.

Probleme legate de securitate. Tot mai mulți consumatori sunt preocupați de gradul de protecție pe care îl poate oferi un site asupra datelor personale. În zilele noastre este utilizat Certificatul Digital, este cel care confirmă că serverul folosește criptarea SSL (Secure Socket Layer). SSL este un server securizat de date. Paginile care necesită informații de plată de la consumator trebuie să aibă la bază un astfel de server securizat. Dacă o pagină nu dispune de SSL și Certificat Digital, consumatorii trebuie să fie atenți să nu își transmită datele personale prin Internet.

Contul de comerciant. Contul de comerciant diferă de conturile bancare deoarece prin acesta se acceptă de la clienți plata electronică cu ajutorul cărților de credit sau debit. Un cont de comerciant este compus din nume de identitate și POS. POS-ul este un terminal de vânzare și îndeplinește mai multe funcții: comunică prin intermediul liniilor telefonice, cu ajutorul bandei magnetice a cărții de credit sau debit, acesta se pot citi și înregistra datele consumatorului. Tot POS-ul este elementul de bază pentru ca o tranzacție să aibă loc sau nu, acesta trimite detaliile despre tranzacție instituțiilor autorizate în procesarea plății, dacă sunt destule fonduri pentru efectuarea plății, se autorizează tranzacția, în caz contrar se declină. O tranzacție mai poate fi procesată manual la un număr de telefon gratuit numai în cazul în care comunicarea la un terminal POS nu este posibilă din diferite motive.

Cum se realizează comanda electronică? Dacă numărul de produse destinate vânzarii este mic, atunci se utilizează pagina simplă HTML, aici se expun produsele și formularul electronic de comadă. Dacă numărul produselor pentru vânzare este mare, iar clienții cumpără în mod frecvent produsele, atunci este necesară folosirea unui sistem de scripturi mai complex.

Metode de plată electronică. În funcție de tipul de comerț electronic se poate stabili modalitatea de plată. În comerțul Business to Consumer, cartea de credit este cea mai utilizată metodă de efectuare a plății, iar în comerțul Business to Business folosite frecvent sunt ordinele de plată și viramentele bancare. Având în vedere că în comerțul Business to Business clienții sunt reprezentați de firme, înainte de a trimite marfa este indispensabilă verificarea solvabilității firmei.

Mijloace de publicitate pentru magazinul virtual. Pe Internet, firmele trebuie să adopte diferite strategii de marketing și de publicitate pentru a fi cunoscute de un număr cât mai mare de potențiali clienți, iar implicit acest lucru va genera profit firmei. De aceea, acest pas în crearea și menținerea unui magazin virtual este foarte important. Printre mijloacele de promovare se numără programele afiliate, directoare cu plată și campaniile de bannere.

Prin utilizarea programului afiliate se oferă comisioane site-urilor care se înscriu în rețeaua afiliate și realizează vânzări prin intermediul lor. Programul este bine proiectat, printr-un cod unic de identificare, acesta poate monitoriza și contoriza vizitele și vânzările fiecărui site afiliat.

Directoarele de plată percep taxe pentru listarea site-urilor, fiind orientate doar pe un segment de piață.

În campaniile de bannere, link-urile grafice sunt implementate site-urilor care au un trafic intens de vizitatori, acestea sunt poziționate la începutul paginii.

Despre CRM (customer relationship management)

CRM este o aplicație software care vine în întâmpinarea organizației pentru a cunoaște cât mai bine clienții firmei și modul acestora de comportare în momentul apariției unei nevoi, dezvoltându-se relații bazate pe încredere cu aceștia privind prestarea serviciilor firmei. Cu alte cuvinte, CRM este o strategie de business pentru a extinde relația de business. În utilizarea unei aplicații software CRM se găsesc aspecte de marketing și management al firmei.

O aplicație software cunoscută în Romania este Prestashop-ul.

3.5 Despre PrestaShop

Este o platformă de comerț electronic, gratuită, dar și contra cost. A apărut în 2007, devenind cunoscută datorită numeroaselor module de marketing disponibile, utilizează motorul Smarty template PHP. Pune la dispoziție 40 de limbi străine la mai multe nivele. Prezintă o temă deja configurată, dar se poate modifica din numeroasele teme disponibile, gratuite sau contra cost pe care le pune la dispoziție Prestashop-ul. I se pot instala și configura mai multe tipuri de module, beneficiază de cea mai simplă instalare. Este o platformă e-commerce rapidă. Achiziționarea prestashop-ului prezintă un dezavantaj în utilizare și anume, acesta nu asigură echipa de suport tehnic. Singurul ajutor venit în descoperirea folosirii acestuia vine din partea forumului Prestashop.

Avantajele utilizării Prestashop

Ușor de istalat și configurat

Dispune de un panou de administrare intuitiv, fiind la îndemâna oricui

Gama largă de funcționalități în momentul customizării

Eficient în utilizare

Dezavantajele achiziționării Prestashop

Instabilitate pentru magazinele online de mari dimensiuni

Principalul concurent al Prestashop-ului este Magento.

Comparație între Prestashop și Magento

Prestashop dispune de o instalare simplă, iar Magento este destul de dificil de instalat

Prestashop se poate instala pe aproximativ toate tipurile de pachete de găzduire, în schimb instalarea Magento este nevoie de un VPS scump sau un server dedicat.

Platforma e-commerce Prestashop este una rapidă și sigură pe găzduire web ieftină, Magento însă rulează rapid numai pe server dedicat.

Prestashop nu oferă oficial suport tehnic, însă membrii de pe forum sunt de un realmente ajutor, Magento oferă suport tehnic

În concluzie, în întâmpinarea deținătorilor de magazine mici, mijlocii și chiar mari, specialiștii recomandă în comerțul electronic utilizarea Prestashop-ului.

CAPITTOLULl IV: Studiu de caz

Analiza preferințelor consumatorilor cu privire la alegerea modalitățior de plată prin intermediul magazinul virtual Prestashop

Crearea magazinului electronic

Pentru a-mi proiecta magazinul electronic am parcurs următorii pași:

Înregistrarea unui domeniu

Achiziționarea unui spațiu de găzduire a magazinului online

Alegerea unui FTP și configurarea acestuia

Instalarea platformei PrestaShop a magazinului online

Înainte de toate, pentru a-l proiecta este recomandat ca firma să realizeze cercetări cu privire la aspecte și responsabilitățile pe care le implică imlementarea platformei unui magazin online în comerțul electronic. Pentru a putea determina domeniul care alcătuie magazinul virtual, firma trebuie să aibă bine stabilite detalii referitoare la gama de produse care sunt destinate vânzării, persoanele din firmă care se vor ocupa cu administrarea magazinului online, precum și aspectul exterior al magazinului, interfața pusă la dispoziția clienților.

Am creat și administrat magazinul meu online, iar ca obiect de activitate al magazinul am stabilit să îl reprezinte comercializarea articolelelor vestimentare feminine, iar domeniul

În dezvoltarea magazinului electronic trebuie îndeplinite cerințe cu privire componente de hardware referitoare la memorie, spațiu disponibil pe hard-disk; software și anume, sistem de operare, sever web și infrastructura de comunicații, tipologii de rețea. Finalizat aceast pas, firma va putea aprecia costul pe care îl va genera implementarea unui magazin virtual în comerțul electronic.

Având în vedere că magazinul online este realizat pentru studiu de caz, costul implementării acestuia este 0.

Pentru realizarea acestuia, la bază stă achiziționarea unui domeniu.

Un domeniul Internet este spațiu definit prin adresa Internet la care poate fi găsit. Denumirea unui domeniu este foarte important deoarece reprezintă identitatea firmei, fiind primul lucru pe care îl vor vedea clienții atunci când trimit un e-mail, numele domeniu trebuie să fie ușor de citit și reținut. Nu se recomandă a se schimba numele domeniului pentru că acest lucru vă conduce la scăderea numărului de vizitatori și totodată la scăderea vânzărilor.

Domeniul Internet este format din numele domeniul, unde se află conținutul găzduit al magazinului electronic și extensia domeniului, aceasta în general afișează proveniența lui. Firma se identifică prin intermediul domeniului în rețea Internet, având un numele de domeniu unic.

Adresa virtuală a domeniului se prezintă sub forma: denumire.extensie.

În spațiul virtual există mai multe site-uri de unde se pot achiziționa gratuit sau contra cost domenii Internet, depinde de preferințele inițiatorului magazinului electronic.

Înregistrarea domeniului

După ce am studiat și comparat diferite site-uri specializate în achiziționarea doemniilor Internet, am ajuns la concluzia că site-ul Dot.tk corespunde cerințelor mele.

De pe site-ul Dot.tk se pot înregistra domenii gratuite valabile 1 an de zile.

Pentru a înregistra un domeniu pe dot.tk am parcurs mai multe etape:

În primul pentru a putea înregistra un domeniu pe dot.tk este necesară crearea unui cont. Acest lucru implică deținerea unei adrese de e-mail și o parolă. După ce am introdus e-mail creat împreunp cu parola mea în câmpurile prestabilite, am apăsat click pe login, apoi mi s-a trimis pe adresa de mail cererea pentru solicitarea contului dot.tk. În urma trimiterii cererea pentru crearii contului se generează un e-mail cu un cod de verificare pentru confirmarea înregistrarea contului. În urma confirmării, contul este activ și mă pot loga pentru administrare.

Fig. 4.1 Crearea contului Dot.tk Fig. 4.2 Mail confirmare cont Dot.tk

Fig. 4.3 Panou de administrare Dot.tk

După crearea contului se poate verifica disponibilitatea domeniului dorit, există posibilitatea ca numele domeniului pe care vreau să îl înregistrez să nu fie disponibil, deoarece un domeniu este unic, iar principiul folosit în achiziționarea unui domeniu este ,,primul venit, primul sosit,,.

În urma verificării diponibilității domeniului, am încercat mai multe denumiri, însă nu erau disponibile și în final prttythings.tk este domeniul pe care l-am gasit disponibil, pe care l-am și înregistrat pentru a mă ajuta la crearea magazinului meu virtual.

Fig. 4.4 Verificarea disponibilitații domeniului Fig. 4.5 Domeniul disponibil

Apoi am ales perioada de valabilitate a domeniului, unde am selectat perioada de 12 luni, acestea fiind gratuite. Apoi am completat câmpurile cu privire la detaliile despre mine: nume, prenume, număr de telefon, adresa de mail, țara, iar codul poștal, orașul nu sunt obligatoriu de completat. Mai jos sunt prezentate aceste câmpuri.

Fig. 4.6 Selectarea perioadei de valabilitate a domeniului

Fig. 4.7 Introducerea datelor clientului Fig. 4.8 Confirmarea contului

În panoul de administrare al contului, se află domeniile, statusul acestora și posibilitatea de a modifica proprietățile acestora. În domeniul prttythings.tk am inserat numele serverului, aceste nume se află în e-mail-ul de activare a contului de hostinger. Am apăsat butonul Manage Domains al domeniului prttythings.tk și va deschide pagina Managing prttythings.tk, apoi am apăsat Manage Tools și am introdus numele serverelor

Fig. 4.9 Panoul de administrare cu domeniile contului

Fig. 4.10 Administrare numele serverelor

Achiziționarea unei gazde pentru magazinul online

Găzduirea acestui domeniu se poate realiza pe un server al clientului sau închirierea unui spațiu pe serverele Internet. Am ales găzduirea web pentru domeniul meu.

Hostinger România este un site care oferă găzduire web gratuită. Pentru găzduire este nevoie de crearea unui cont hostinger, presupune existența unei adrese de e-mail cu o parolă și introdus un cod generat de site. Am creat contul cu datele e-mail-ului meu, după crearea contului sunt trimise detaliile privitoare la acesta.

Fig. 4.11 Creare cont Hostinger

După crearea contului urmează parcurgerea etapelor prestabilite în găzduirea domeniului meu:

Am accesat din meniul Găzduire din panoul de administrare Nou Domeniu și a generat o pagina cu diferite pachete de găzduire contra cost sau gratuit, aici se va alege pachetul de găzduire dorit. Având în vedere că magazinul meu este realizat doar în scopul efectuarii studiului de caz al lucrării de licență, am ales pachetul de găzduire gratuit.

Apoi se deschide automat pagina cu înregistrare domeniu structurată în trei pași, astfel primul pas este reprezentat de câmpul Caută, unde am tastat numele domeniului meu și am apăsat butonul Verifică pentru a se verifica validitatea domeniului.

După verificare, al doilea pas constă în configurarea găzduirii, am ales tipul domeniului apăsând butonul Domniu, în câmpul Domeniu am inserat numele domeniului inregistrat, precum prttythings.tk și am introdus o parolă, apoi am dat click pe butonul Executare.

Al treilea pas îl reprezintă confirmarea comenzii cu privire la datele introduse în pașii anteriori.

Fig 4.12 Pachete găzduire Hostinger Fig. 4.13 Verificarea domeniului în Hostinger

Fig. 4.14 Configurarea găzduirii Fig. 4.15 Confirmarea comenzii găzduirii domeniului

Alegerea unui FTP

După înregistrarea domeniului în hostinger este nevoie de copierea fișierelor prin FTP (File Transfer Protocol) și am instalat programul Filezilla. FTP reprezintă modul prin care se realizează transferul de fișiere între două computere, între un computer și un server sau între două conturi de pe același computer. Există o mulțime de clienți FTP, precum: Filezilla, CuteFTP, SmartFTP, Total Comander etc. Am ales programul Filezilla deoarece este unul dintre cei mai folosiți clienți FTP. Filezilla este un software de tip FTP (File Transfer Protocol), prin care se realizează upload-ul și download-ul de fișiere. Acesta este utilizat pentru administrarea magazinului virtual. Astfel am descărcat programul Filezilla Client.

Fig. 4.15 Descărcare Filezilla Client

Pentru a configura contul am introdus host-ul, username, parolă și portul.

Fig. 4.16 Configurarea contului Filezilla Client

Apoi am accesat site manager-ul (cercul din imaginea de mai sus) pentru a configura programul prin introducerea datelor despre domeniu meu achiziționat. Astfel, am dat click pe New Site, aici am introdus numele dorit al site-ului. Am completat spațiile libere. În spațiul Host am tastat Hostname FTP Întreg aflat în mail-ul de confirmare a contului Hostinger, în cazul meu acesta este ftp.prttythings.tk. Câmpurile Protocol și Encryption sunt prestabilite deja de către Filezilla, iar în câmpul Logon Type am selectat Normal. Tot în mail-ul de confirmare a contului Hostinger se află user-ul și parola FTP. Le-am inserat în câmpurile aferente și am apăsat butonul Connect.

Fig. 4.17 Crearea site-ului în Filezilla

După ce am inserat domeniul și datele generate de acesta în serverul Filezilla, acesta din urmă va conecta domeniul prin serverul ftp.

Fig. 4.18 Configurarea cu succes pe server

Instalarea platformei

Odată conectat cu succes, se va descărca programul Prestashop de pe site-ul oficial.

Fig. 4.19 Descărcare prrogram Prestashop

Am dezarhivat fișierul și l-am copiat pe serverul Filezilla.

Fig. Copierea fișierului pe serverul Filezilla

După ce am copiat fișierele pe serverul ftp, a fost nevoie să creez o bază de date în hostinger. Astfel, am parcurs următoarele etape:

M-am logat în contul Hostinger pentru a administra datele din panoul de administrare Hostinger, în urma logării am accesat din tabloul de bord Găzduire și apoi domeniul prttythings.tk, pentru a putea realiza modificări.

Se va încărca pagina https://cpanel.hostinger.ro, apoi în meniul Bază de date am accesat Bază de date MySQL, unde se va deschide pagină cu posibilitatea creării unei noi baze de date și de a vizualiza bazele de date existente.

În opțiunea de Creare Bază de date, am completat câmpurile prestabilite, campul Nume bază de date MySQL și Utilizator MySQL am tastat numele bazei mele de date prtty, apoi am introdus în campul alocat parola știută doar de user. Odată completate aceste câmpuri am apăsat butonul Crează, iar baza de date va fi creată și se va afla în parte de jos a paginii.

Fig. 4.20 Introducerea informațiilor Bazei de date Fig. 4.21 Afișarea Bazei de date

În urma efectuării tuturor pașilor necesarii în obținerea unui cont în magazinul electronic Prestashop, nu mai rămâne de făcut decât instalarea acestuia.

În fișierul descărcat și dezarhivat Prestashop în calculator, am accesat extensia install_Prestashop.html. Va deshide o fereastră în browserul Web unde am urmat numărul de pași necesari în obținerea contului:

În primul pas al instalării am selectat limba, apoi trecerea la pasul următor se va realiza prin apăsarea butonului Next. Am stabilit condițiile de licență pentru platforma PrestaShop în pași care vor urma.

Al doilea pas constă în completarea detaliilor privind magazinul online și crearea unui cont de administrator. Pentru a se putea crea un cont de administrator este nevoie de deținerea unei adrese de e-mail valide și a unei parole. Am introdus adresa mea de e-mail și parola.

Al treilea pas în instalarea platformei PrestaShop îl determină conexiunea cu baza de date creată. Aceasta se realizează prin completarea câmpurilor cu date despre baza de date, în câmpul Adresă server bază de date am tastat mysql.hostinger.ro, în chenarele Nume bază de date și Nume utilizator bază de date am introdus numele pe care l-am ales atunci când am creat baza de date, și anume u194392955_prtty, iar în câmpul parolă am introdus parola pe care am ales la crearea bazei de date. În urma inserării datelor în câmpurile enunțate, se va face o testare a conexiunii cu baza de date și am apăsat butonul Verifică.

În ultimul pas va avea loc finalizarea instalării. Aici este generat un mesaj pentru a realiza cu succes instalarea platformei PrestaShop, unde este recomandat ștergerea directorului install din locația unde a fost copiat conținutul arhivei prestashop.zip, adică din motorul Firezilla, din folderul public am șters folderul install.

Întrarea în panoul de control al magazinului online va avea loc prin accesarea link-ului http://prttythings.tk/admin3714. Cele 4 cifre după admin sunt generate de către platformă utilizatorului din motive de securitate, cifrele aferente contului meu.

Fig. 4.22 Selectarea limbii instalare Prestashop Fig. 4.23 Condițiile de licență Prestashop

Fig. 4.24 Informații despre magazin și cont Prestashop

Fig. 4.25 Verificarea bazei de date

Fig. 4.26 Instalarea cu succes a magazinului

Prestashop va genera automat magazinul online deja prestabilit. Am personalizat magazinul din panoul de administrare.

Fig. 4.27 Magazin Pretty Things

Panoul de administare Prestashop este foarte complex, permite instalarea diferitelor module, care contribuie la importarea altor module, exportă conținutul pentru folosirea altor module care îl vor importa. Modulele sunt funcțiile speciale ale magazinului online, care se pot instala și dezinstala oricând. Acesta îndeplinește mai multe funcții: se pot administra mai multe magazine pe difeirte domenii din acelasi panel de control, afișează produse recomandate pe pagina de start, back-ul bazei de date, grad scăzut de dificultate în crearea paginii cu promoții, posibilitatea de a alege mai multe valute etc.

Fig. 4.28 Panou de administare Prestashop Fig. 4.29 Categorii produse Pretty Things

4.2 Adăugarea produselor în magazinul online PrestaShop – prttythings.tk

Catalogul de produse se administrează simplu și rapid din panoul de control. Dispune de mai multe funcții: număr nelimitat de categorii și subcategorii, posibilitatea de a arăta reducerea în procente sau sumă fixă, posibilitatea de a arăta cumpărătorului câte produse sunt pe stoc etc.

Înainte de a introduce produse în magazinul, este necesară crearea unei categorii de produse. Aceasta am realizat-o din panoul de administrare al site-ului, am accesat meniul Categorii de produse – Categorii – Adăugare.

Având în vedere domeniul meu de activitate, am creat categoria Femei, iar în această categorie am creat mai multe subcategorii, precum Rochii, Pantaloni, Bluze etc.

Fig. 4.30 Categorii create ale magazinului Pretty Things

Crearea unei categorii presupune stabilirea parametrilor: nume, am tastat denumirea categoriei, în categoria părinte am introdus categoria nou creată, care va fi o subcategorie pentru cea principală, în câmpul descriere am adăugat o scurtă descriere a categoriei, iar în imaginea categoriei am inserat-o din câmpul Adăugare fișier.

Pentru a introduce produse în magazinul meu online, am accesat panoul de administrare, Catalog produse și apoi click pe Produse. După ce am deschis fereastra produse, pentru a introduce un nou produs, am dat click pe Adăugare.

Fig. 4.31 și 4.32 Introducerea produselor în catalog

Se va deschide o pagină care conține 12 tab-uri, care sunt utilizate pentru a seta caracteristicile produselor și detaliile care țin de acestea. Mai jos am prezentat cateva dintre aceste tab-uri.

În tab-ul informații cuprinde informațiile generale despre produs, precum tipul produsului, denumirea, o scurtă descriere, etichete.

Fig. 4.33 Tab informații produse

Tab-ul Prețuri cuprinde toatalitatea informațiilor referitoare la preț și anume, prețul produsului fără TVA, pre-taxe și prețul final al produsului,cu TVA inclus.

Fig. 4.34 Tab Prețuri produse

În cadrul tab-ului Asocieri se alege categoria din care face parte produsul adăugat.

Fig. 3.35 Tab Asocieri produse

În tab-ul Cantități am introdus numărul produselor aflate în stoc.

Fig. 3.36 Tab Cantitate produse

Prin intermediul tab-ului Imagini se poate atașa o imagine corespunzătoare unui produs.

Fig. 3.37 Tab Imagini produse

Pentru a monitoriza mai bine evoluția magazinului meu Prestashop, am instalat modulul Google Analitics în platforma magazinului. Google Analytics este un serviciu gratuit oferit de Google utilizat la analizarea site-urile web cu privire la traficul înregistrat pe site, precum și informații despre vizitatorii site-ului și modul lor de accesare a site-urilor.

Pentru a folosi Google Analytics este necesară crearea unui cont Google. După ce am creat contul, l-am introdus în formularul de creare a contului Google Analytics împreună cu numele și url-ul site-ului. Google Analytics va genera codul de urmărire al site-ului folosit pentru activarea contului. Cu ajutorul codului se pot accesa statisticile site-ului.

Mai jos am realizat o comparație a numărului vizitatorilor la începutul implementării modului în platforma magazinului meu și la sfârșitul perioadei analizate. Se poate constata o evoluție a site-ului cu privire la numărul de utilizatori.

Fig. 4.38 Comparație statistici Google Analytics

Se poate consta o creștere a numărului vizitatorilor odată cu creșterea numărului postărilor de pagini. Astfel la începutul perioadei analizate, numărul utilizatorilor era de 66 și numărul postărilor 40, iar la sfârșitul perioadei…

Pentru a deveni cunoscut de către un public mai mare, am considerat că ar genera un număr mai mare de vizitatori dacă aș crea o pagină de Facebook, acesta fiind una dintre cele mai mari rețele de socializare. Astfel am creat contul și implementat în platforma magazinului butonul de Facebook care va face trimitere la pagina de facebook Pretty Things.

Fig. 4. 39 Pagina de Facebook Pretty Things

Fig. 4. 40 Statistici like-uri pagina Pretty Things

În graficul de mai sus se poate observa o creștere a numărului de aprecieri de la momentul creării contului în data de 15 martie până la sfârșitul perioadei 7 iunie 2015 datorită postărilor zilnice cu produsele Pretty Things.

În studiul meu de caz, am ales să implementez ca modul de plată în platforma magazinului PaySecure. PaySecure este unul dintre integratorii de plați online și e-commerce din România, unde plățile online se pot efectua cu carduri de credit sau debit în siguranță.

4.3 Instalarea modulului de plată online Paysecure în platforma magazinului Pretty Things 4 You

În primul rând pentru a se putea efectua tranzacții prin intermediul acestei metode de plată este necesar încheierea unui contract cu Paysecure și un cont activat. Din punct de vedere legal, doar persoanele juridice sau persoanele fizice autorizate pot a încheia contract cu Paysecure. Ținând cont de acest lucru, eu, ca persoană fizică nu pot încheia contract și am realizat o simulare cu ajutorul unui cont autorizat.

Astfel, în panoul de administrare al magazinului meu online la secțiunea module, în partea dreapta de sus al paginii am accesat butonul Adaugă un nou modul.

Fig. 4.41 Adăugare modul Prestashop

Aici am încărcat modulul din calculator cu ajutorul butonului Alege un fișier, odată ce am inserat modulul arhivat paysecure_ro.rar, am apăsat butonul Încarcă acest modul.

Fig. 4.42 Încărcarea fișierului arhivat PaySecure

În lista modulelor din panoul de administrare al magazinului, în secțiunea Plăți&Gateways va apărea o nouă modalitate de plată în listă și am apăsat butonul Instalează.

Fig. 4.43 PaySecure în lista modalităților de plată

Apoi am apăsat butonul Configurare să setez modulul și am introdus datele următoare. Ca modulul să apară în lista modalităților de plată, am apăsat butonul Salvează setările, astfel clientul poate alege ca modalitate de plată, plata cu cardul bancar prin PaySecure.

Fig. 4.44 Introducerea datelor clientului

4.4 Plasarea unei comenzi în coșul de cumpărături al magazinului on-line Pretty Things

Deoarece magazinul a fost creat pentru studiul de caz al licenței, am realizat o simulare plasând comanda în coșul de cumpărături al magazinului virtual prttzthings.tk pentru a putea selecta o modalitate de plată. Astfel, am urmat pașii în efctuarea unei comenzi. Din cate se poate observa, modalitatea de plată aleasă a fost plata prin transfer bancar. Plasarea unei comenzi se realizează în 5 etape:

În primul rând se alege produsul dorit, iar în pagina deschisă se va alege culoarea preferată și marimea, apoi se va apăsa butonul Adăugare în coș, va fi generat un mesaj în care va scrie că produsul a fost introdus cu succes în coșul de cumpărături. Tot aici sunt expuse informații legate de produs, cantitate, culoare, prețul cu TVA, prețul livrării și prețul total. Pentru a continua procesul în efectuarea comenzii se va da click pe Finalizează comanda.

Fig. 4.45 Primul pas în efectuarea comenzii

După ce au fost procesate datele despre comandă, am apăsat butonul Finalizare Comandă

Fig. 4.46 Al doilea pas în efectuarea comenzii produsului

Pasul următor constă în autentificare clientului, prin completarea datelor de contact ale acestuia și adresa de livrare a produselor.

Fig. 4.47 Completarea datelor cu privire la client și livrarea produselor

În al treilea pas vor apărea datele introduse în etapa precedentă, pentru a se verifica. Dacă informațiile introduse sunt corecte, am mers mai departe în finalizarea comenzii, apăsând butonul Finalizează Comanda.

Fig. 4.48 Verificarea adreselor de livrare și facturare introduse

Al patrulea pas este legat de modalitatea de livrare, aici am selectat transportatorul dorit și am bifat acceptarea Termenilor Serviciului.

Fig. 4.49 Alegerea transportatorului

În a cincea etapă se va alege metoda de efectuare a plății. Am ales ca metodă de plată, plata prin card bancar PaySecure.

Fig. 4.50 Alegerea modalității de plată

În continuare după ce am ales metoda de efectuare a plății, am fost redirecționată către serverul PaySecure unde vor fi procesate datele cardului.

Fig. 4.51 Completarea datelor cardului

În momentul în care voi da clic pe butonul Aprobă și datele introduse sunt corecte și există bani pe card, voi fi redirecționată către o pagină standard OC în care va fi confirmată cu succes comanda. Banii vor fi blocați până vor fi trimise produsele. În același timp, comanda se înregistrează, iar prestatorul de produse are obligația de a finaliza sau refuza comanda. Dacă acesta acceptă comanda, banii îi vor intra în cont, iar dacă refuză, banii se vor returna clientului.

Există posibilitatea ca plata să nu se efectueze cu succes și atunci sistemul va genera un mesaj de eroare către client.

Fig. 4.52 Mesaj eroare plată

Odată apărut acest mesaj, banii clientului nu vor fi blocați și nu se vor trimite produsele. În panoul de administrare se va înregistra comanda cu mesajul de eroare.

Mai jos am evidențiat lista comenzilor din panoul de administrare al magazinului Pretty Things.

Fig. 4.52 Secțiunea comenzi din panoul de administrare Pretty Things

În urma proiectării magazinului on-line Pretty Things am constat că este o platformă de comerț electronic ușor de administrat, fără a necesita cunoștințe specializate.

CONCLUZII

În urma construirii unui magazin on-line și implementării metodei de plată prin PaySecure, am realizat obiectivul pe care l-am avut de atins în partea practică a lucrării de licentă.

Am putut duce la bun sfârșit crearea magazinului on-line datorită modului in sunt dispuse etapele realizării magazinului cu ajutorul Prestashopului. Acesta este una dintre cele mai cunoscute platforme de comerț electronic, fiind destul de ușor de instalat și configurat. Panoul de administrare al platformei este dispus astfel încât să fie la îndemâna oricui, ușor de interpretat.

Am realizat mai multe simulări de comandă prin diferite metode de efectusaare a plății, precum wire bank, transfer bancar, plată cu cecul și ramburs, însă prevederile legale din România nu mi-au configurarea acestor modalități de efectuare a plății. De aceea am fost nevoită să apelez la o persoană autorizată pentru a-mi realiza simularea plății prin transfer bancar cu ajutorul cărții de credit.

Astfel, în statisticile generate de către Google Analytics se poate observa că, deși magazinul meu on-line este în teste, a avut de-a lungul perioadei un număr destul de mare de vizitatori. Se poate consta că Pretty Things a devenit cunoscută și datorită implementării butonului de facebook în platforma magazinului online. Acesta a condus la o fidelizare a clientului printr-o strânsă relație cu acesta, in mediul rețelei de socializare, unde poate aprecia, comenta și distribui produsele Pretty Things.

În concluzie datorită numărului mare de vizitatori se poate previziona o creștere a numărului acestora, lucru ce va putea duce la realizarea comenzilor și astfel va genera un real succes al magazinului devenenind cunoscut.

Această concluzie m-a făcut să iau hotărârea de a dezvolta afacerea începută în mediul on-line, deși scopul realizării magazinului a fost în stadiul de proiect pentru realizarea părții practice a lucrarii de licență. Având în vedere că sunt familiarizată cu panoul de administarre al unui magazin on-line găzduit pe platforma Prestashop, îmi va fi mult mai ușor să îl administrez, deoarece am luat la cunoștiință toate informațiile despre administrarea acestuia și știu ce lucruri prepune să le fac pentru dezvoltarea magazinului astfel încât să fie o afacere profitabilă.

Propuneri

Pentru o eficientizare a modului de comandare al produselor, Pretty Things ar putea oferi posibilitatea comandării de produse direct prin intermediul paginii de Facebook.

Duce ce voi reuși să dețin actele care să ateste că sunt o persoană juridică, voi implementa modalitățile de plată electronică care acum nu sunt disponibile în magazinul meu on-line și voi oferi reduceri de preț, discount-uri, cadouri la achiziționarea unor anumite produse.

BIBLIOGRAFIE

Ph.D, Rod Heisterberg – C-Commerce: Strategies, Architestures & Implementation Roasmaps, LLC Silicon Valley World Internet Center, 2002

„Introducere in afaceri electronice” Mesnita Gabriela, Editura Junimea, Iasi, 2002

Victor Valeriu Patriciu, Ion Bica, Monica Petrosanu, Calin Vaduva, Securitatea comertului electronic, Editura All, Bucuresti, 2001

„Sisteme electronice de plăți” Victor Valeriu Patriciu, Editura ALL, București, 2002

„Principiile Marketigului” Philip Kotler, G.Amstrong, J.Saunders, Veronica Wong, Editura Teora, Bucuresti, 2008

„Revolutia comertului electronic” Coy Barefoot, Editura Amaltea, 2004

„Informatică economică” Stephan Aurel, Editura Eurostampa, Timișoara, 2006

„Bazele tehnologiei informației și comunicațiilor” I. Tamaș, P. Năstase, Ed. Infomega, București, 2008

„Cum să vinzi inteligent” Keith Dugdale, David Lambert, Editura Curtea Veche, 2014

„Plăți electronice” Dan Vasilache, Editura Rosetti Educațional, 2004

„Revoluția comerțului electronic” Coy Barefoot, Editura Amaltea, 2004

„Totul despre comerțul electronic” Liviu Gavrilescu, Oliviu Matei, 2014

PrestaShop 1.5 Beginner]s Guide” John Horton, Ed. Paperback, 2013

„Money and Influence in the global village” Even S., Tel Aviv, 2007

„Plăți electronce” Cioată M, Editura Net Report, 2001

www.academiaedu.ro/8500843/Afaceri_electronice

www.securitatea-informatica.ro/securitatea-informatica/securitatea/sistemelor-electronice-de-plata/

www.informatica.ase.ro/site/A140201/vi_tipuri_de_sisteme_informatice.htm

www.centruldecalcul.ro/index.php/cursuri-online/82-e-bussines-e-commerce

www.web-bani.narod.ru/sep.html

www.eccromania.ro/articole/teme/achizitiile-online/comert-electronic

www.bank.md/articole/Mecanisme%20de%20plata%20electronica-718.html

www.victor-bahnari.com/internet-magazin/platforma-prestashop.html

www.cursurigratuite.ro/capitol/206/_capitolul_4_Tipurile_de_comert_electronic.html

https://www.econsultancy.com/reports/ecommerce-platforms-buyers-guide

BIBLIOGRAFIE

Ph.D, Rod Heisterberg – C-Commerce: Strategies, Architestures & Implementation Roasmaps, LLC Silicon Valley World Internet Center, 2002

„Introducere in afaceri electronice” Mesnita Gabriela, Editura Junimea, Iasi, 2002

Victor Valeriu Patriciu, Ion Bica, Monica Petrosanu, Calin Vaduva, Securitatea comertului electronic, Editura All, Bucuresti, 2001

„Sisteme electronice de plăți” Victor Valeriu Patriciu, Editura ALL, București, 2002

„Principiile Marketigului” Philip Kotler, G.Amstrong, J.Saunders, Veronica Wong, Editura Teora, Bucuresti, 2008

„Revolutia comertului electronic” Coy Barefoot, Editura Amaltea, 2004

„Informatică economică” Stephan Aurel, Editura Eurostampa, Timișoara, 2006

„Bazele tehnologiei informației și comunicațiilor” I. Tamaș, P. Năstase, Ed. Infomega, București, 2008

„Cum să vinzi inteligent” Keith Dugdale, David Lambert, Editura Curtea Veche, 2014

„Plăți electronice” Dan Vasilache, Editura Rosetti Educațional, 2004

„Revoluția comerțului electronic” Coy Barefoot, Editura Amaltea, 2004

„Totul despre comerțul electronic” Liviu Gavrilescu, Oliviu Matei, 2014

PrestaShop 1.5 Beginner]s Guide” John Horton, Ed. Paperback, 2013

„Money and Influence in the global village” Even S., Tel Aviv, 2007

„Plăți electronce” Cioată M, Editura Net Report, 2001

www.academiaedu.ro/8500843/Afaceri_electronice

www.securitatea-informatica.ro/securitatea-informatica/securitatea/sistemelor-electronice-de-plata/

www.informatica.ase.ro/site/A140201/vi_tipuri_de_sisteme_informatice.htm

www.centruldecalcul.ro/index.php/cursuri-online/82-e-bussines-e-commerce

www.web-bani.narod.ru/sep.html

www.eccromania.ro/articole/teme/achizitiile-online/comert-electronic

www.bank.md/articole/Mecanisme%20de%20plata%20electronica-718.html

www.victor-bahnari.com/internet-magazin/platforma-prestashop.html

www.cursurigratuite.ro/capitol/206/_capitolul_4_Tipurile_de_comert_electronic.html

https://www.econsultancy.com/reports/ecommerce