Cimitirul Evreiesc Neolog Rulikowski Potentialul Obiectiv Pentru Turismul Cultural Oradean

Economie

Cimitirul Evreiesc Neolog Rulikowski Potentialul Obiectiv Pentru Turismul Cultural Oradean

Byadmin ianuarie 1, 2024

Cimitirul Evreiesc Neolog Rulikowski –

potențial obiectiv pentru turismul cultural orădean

CUPRINS

Cimitirele ca obiective sacre și depășirea condiției lor ca depozitar pentru rămășițele omenești

Localizarea geografică, date de ordin geografic, enviromental și istoric despre cimitir

Date geografice și de mediu

Date istorice și de configurare a cimitirului

Subiectul ,,CIMITIR ” în literatura de specialitate și motivația pentru care sunt construite unele cimitire de mare încărcătură culturală

Program turistic în care se poate include Cimitirul Evreiesc Neolog

Preluarea turiștilor

Durata programului

Traseul

Mărimea grupului și modul de transfer al informațiilor

Elementul spectacular și comun din cimitir

Beneficii pentru turiști

Concluzii

Bibliografie

Cimitirele ca obiective sacre și depășirea condiției lor ca depozitar pentru rămășițele omenești

După ce o persoană decedează corpul ajunge să fie înhumat într-un loc clar delimitat și desemnat din punct de vedere geografic, metric și urbanistic. Cimitirele sunt delimitate de gard sau pot fi lipsite de împrejmuire, ele au o suprafață regulată sau neregulată. Din punct de vedere geografic ele sunt așezate la marginea satului sau a orașului, în partea nordică, sudică, vestică sau estică. Urbanistic cimitirul aparține unui angrenaj rural sau urban, la nivel de metrică amplasamentul având o anumită dimensiune. Astfel, cimitirul devine un loc de tip depozitar al mai multor decedați.

Dincolo de acest considerent că cimitirul este locul care conservă pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp trupurile neînsuflețite ale oamenilor contează și fațeta sacră și culturală.

Pornind de la noțiunea de sacru, este depășită faza de materialism pur imediat și primitiv în care ar putea fi percepute cimitirele, ajungând la faza în care ele împărtășesc suplimentar din forța spirituală a fiecărui om care a fost depus în criptă sau în mormânt. În funcție de cât de mare e gradul pe care persoana decedată l-a avut îi face pe cei rămași în urma sa să-l transfere în afecțiunea și simpatia lor sub forma de memorie spirituală.

Fațeta culturală (D. S. Miller, J. D. Rivera, 2006) este transpusă în cimitir prin câteva aspecte: arta și mesajul artistic emanat de către stilul arhitectural al criptelor sau al cavourilor, modelul crucilor și al aranjamentelor mormintelor, simbolistica directă sau abstractă a unor componente ale mormintelor (modelul pomului vieții, porumbei, flori, obelisc, alfa, omega, cerc, Steaua lui David, Menora cunoscut ca sfeșnicul cu șapte brațe etc ).

În ziua de azi sunt din ce în ce mai multe persoane interesate să viziteze cimitire. Turiștii care pot ajunge într-un cimitir vor putea descoperi un ansamblu construit fără să fie marcați de ideea de îngropăciune; au șansa să vadă și să înțeleagă un cimitir ca obiectiv turistic, prin intermediul unor elemente materiale și simbolice care au mai puțin legatură cu moartea, mai degrabă având legătură cu ideea de satisfacere a cunoașterii de cultură prin descoperire, sacru și profan deopotrivă, să înțeleagă moartea într-o cheie a artei, culturii, aspirației către absolut. Alteori la cimitir ne raportăm la alt mod simplu : vrem sa evadăm din cotidian, sa ne relaxăm, să ne surprindem plimbandu-ne alene sau alergând cu gandul la condiția fizică și cu muzica în urechi (S. Kelly, 2002).

Localizarea geografică și date de ordin geografic și enviromental despre cimitir

2.1. Date geografice și de mediu

Cimitirul evreiesc neolog Rulikowski aparține de Cimitirul Municipal Rulikowski, reprezentând un sector din partea vestică a cimitirului mare, situat în Municipiul Oradea (Fig. 1). La nivelul teritoriului orașului cimitirul care face subiectul prezentei lucrări este situat în extremitatea SV având în vecinatate Centura Oradea.

Distanța cimitirului față de centrul orașului variază în funcție de două trasee. Primul traseu leagă centrul orașului de cimitirul evreiesc neolog prin intrarea principală a Cimitirului Rulikowski (cimitirul mare) și are lungimea de 1,93 km, iar cel de al doilea traseu măsoară 2,06 km și leagă centrul orașului de cimitirul evreiesc neolog prin intrarea principală a acestui cimitir aflată pe Strada Universității, vizavi de Cartierul Europa (Fig. 2).

Alte repere geografice care individualizează cimitirul în cauză sunt legate de prezența la câteva sute de metrii a Universității Oradea (la N față de cimitir), complexele comerciale Auchan, Carrefour, OBI, Bricodepot (în partea de V față de cimitir), iar la aproximativ 2 km se găsește Aeroportul International Oradea (în partea SV față de cimitir).

Fig.1. Localizarea geografică a Cimitirului Rulikowski la nivelul orașului Oradea (sursa: captură de pe Google Map cu adăugire)

Fig.2. Localizarea geografică a Cimitirului Evreiesc Neolog la nivelul Cimitirului Rulikowski și față de centrul orașului Oradea ( sursa: captură de pe Google Map cu adăugire )

Relieful este reprezentat de șes aluvionar cu platformă de terasă întinsă între șes și terasă apărând o denivelare de 0,8 – 1 m.

Primul orizont al solului dispune de fracție organică bogată (culuare gri închis), structură glomerular fină cu textură prăfos nisipoasă.

Condițiile climatice specifice orașului influențează jumătatea nordică a cimitirului, condiționând dezvoltarea vegetației arbustive și arburișcente, iar în partea sudică, sub forma unui spațiu deschis spre lumină, este mai cald cu aproximativ 4 grade Celsius.

Vântul bate dinspre Vest spre Est. Circulația maselor de aer determină primenirea aerului, lucru care vine din dispunerea aleilor principale ale cimitirului. Asta înseamnă că circulația este dominantă dinspre Vest spre Est după cum sunt aleele principale pe direcția Sud – Nord, fiind mai dificil aerului să circule din cauza dispunerii vegetației arbustive foarte bogate care este ca o barieră. Jumătatea Nordică este mai umbroasă iar cea Sudica este luminoasă.

În cimitir nu există organisme hidrografice sub forma râurilor sau pâraielor. Surplusul de apă pluvială se scurge spre exterior, fiind colectat de rețeaua de șanțuri pluviale dispuse spre Cartierul Europa. În rest grosul apelor de ploaie rămâne în cimitir și se scurge în freaticul de suprafață situat la 2 – 3 m (1-2 m în perioadele ploioase).

Vegetația ierboasă este prezentă mai mult în compartimentul central Sudic și e compusă îndeosebi din specii de graminee specifice stepei: ierburi cu spic (costrei) sau cu panicul, în compartimentul nordic sunt prezente pe aleele secundare și pe marginea celor principale vegetație arbustivă. Pe suprafețele libere e prezent măceșul (Rosa Canina), porumbe sau porumbele (Prunus spinosa), merișor (Buxus sempervirens), specii de arbori sub formă de lăstăriș, ienupar (Juniperus communis).

În cimitir trăiesc comunități de mii de exemplare de Vaca-Domnului (Pyrrhocoris apterus) în biotopuri formate de crăpături în ziduri și din sol. Pe lângă aceste comunități întâlnim furnici mari și mici (Formicidae), șopârla comună (Podarcis muralis) și șopârla verde (Lacerta viridis) numită și gușter în denumirea populară. Contingentele de păsări sunt alcătuite din specii de turturici (Streptopelia turtur), stăncuțe (Corvus monedula), ciori (Corvidae), uliul păsăresc (Accipiter nisus), vânturel de seară (Falco vespertinus), șoareci de câmp (Microtus arvalis angularis) etc.

Date istorice și de configurare a cimitirului

Cimitirul Evreiesc Neolog a fost dat în folosință în anul 1881 și a fost deschis în 10 octombrie 1899.

La repartizarea suprafeței cimitirului, populația evreiască reprezenta o treime din populația orădeană.

Suprafața totală a cimitirului neolog este de 35.132 mp conform Nr. Topo. 4628/3. În 2010, 8.066 mp au fost transferați Consiliului Local, aceștia nemaifiind necesari datorită numarului mic de evrei rămași în viață în Oradea. Suprafața totală care aparține Comunității Evreiești din Oradea este de 27.066 mp.

În prezent sunt 801 pietre funerare intacte, 122 cavouri construite, 142 cavouri de tip pernă, 94 pietre cazute.

În Cimitirul Municipal există două sectoare evreiești: Cimitirul Evreiesc Ortodox și Cimitirul Evreiesc Neolog (Fig. 3) datorită faptului că anumite grupări evreiești au vrut să se modernizeze, să se integreze în societate, între anii 1869 – 1871 a avut loc procesul de sciziune în rândul colectivității evreiești. Astfel, la Congresul din Ungaria s-a hotărât despărțirea comunității evreiești în trei diviziuni: evreii ortodocși care erau tradiționaliști, congretiștii care apoi s-au numit neologi și erau moderni și a treia diviziune s-a numit „status quo ante” (care însemnă să rămână ca înainte), care era o comunitate mai mică și ulterior s-a unit cu una din cele două grupări.

În perioada interbelică 80% erau evrei ortodocși și 20% evrei neologi.

Fig.3. Localizarea Cimitirului Evreiesc Neolog și Evreiesc Ortodox în cadrul Cimitirului Rulikowski (poligoanele hașurate, sursa: Administrația Cimitirului Rulikowski)

Subiectul ,,CIMITIR ” în literatura de specialitate și motivația pentru care sunt construite unele cimitire de mare încărcătură culturală

În spațiul publicistic românesc, cimitirele evreiești au apărut într-un ghid ilustrat cu texte și fotografii despre 15 cimitire evreiești din nordul Moldovei, locuri socotite de autor drept peisaje romantice, dar și „locuri liniștite ce radiază singurătatea și tragismul” (S. Geissbuhler, 2011) .

Pe aceeași linie a semnalării semnificației culturale a unor cimitire se înscrie și abordarea unor specialiști străini care privesc un cimitir ca „…sanctuarul perfect al orașului. Acesta (cimitir n.a.) nu este oferit numai ca o combinație de concepții romantice ale naturii cu cele ale morții, dar este continuat și extins pe seama asocierii tradiționale a cimitirului cu biserica” (D. Meinwald, 2001).

În literatura de specialitate străină subiectul cimitir a luat o mare amploare, întrucat s-a realizat o lecție de geologie în aer liber pentru studenții de la peisagistică și planificare teritorială (J.R. Brown, 2007), au fost indentificate tipuri de depozite și de roci aflate sub un cimitir (S. Kelly, 2002), au fost amenajate unele cimitire pe locul unor foste bătălii celebre ( K. Risck, 1999), a fost realizat un Workshop având scop întreținerea și amenajarea ansamblului și a elementelor de detaliu aparținând unui cimitir american (copaci, morminte, monumente, garduri etc. ) (D. Smith, 2009). În străinătate s-au facut numeroase studii pe tema cimitirelor: percepția pe care o au aparținătorii persoanelor decedate, dar și trecătorii despre aspectul fragmentat al locurilor de veci (M. H. Koski – Harja, 1993), abandonul, vandalizarea, refacerea și conservarea unor morminte din cimitire americane (Chicora Foundation, website1), antagonismul dintre caracterul sacru și caracterul comun al spațiilor ce compun cimitirele americane (T. Harvey, 2006), istoricul cimitirelor ca peisaje culturale (B. L. Boulware, 2008), nevoia unei noi abordări a esteticii cimitirelor din Marea Britanie pe seama regândirii soluțiilor de amenajare a spațiilor verzi din cimitire (J. Rugg, 2006).

Program turistic în care se poate include Cimitirul Evreiesc Neolog

Preluarea turiștilor

Turiștii vor fi preluați din Piața Unirii de către un ghid turistic și vor fi duși în Cimitirul Rulikowski pe Strada Avram Iancu, Calea Armatei Române și Strada Universității. Din Piața Unirii până la cimitir ghidul le va prezenta obiectivele pe langă care vor trece: Sinagoga neologă Sion, Palatul Vulturul Negru, Biserica Romano – Catolică Sfântul Ladislau, Biserica cu Lună, Liceul Aurel Lazăr, Parcul Nicolae Bălcescu, Muzeul Țării Crișurilor, Centrul NATO și Universitatea din Oradea. De asemenea din Piața Unirii până în cimitir ei vor putea merge fie cu autocarul fie pe jos, în funcție de decizia lor.

Turiștii care vor vizita cimitirul pot veni din orice direcție și din cadrul oricarui fel de program turistic sau pot veni fără a fi incluși în nici un fel de program turistic. Ei vor fi așteptați de către ghidul turistic și vor fa Universității. Din Piața Unirii până la cimitir ghidul le va prezenta obiectivele pe langă care vor trece: Sinagoga neologă Sion, Palatul Vulturul Negru, Biserica Romano – Catolică Sfântul Ladislau, Biserica cu Lună, Liceul Aurel Lazăr, Parcul Nicolae Bălcescu, Muzeul Țării Crișurilor, Centrul NATO și Universitatea din Oradea. De asemenea din Piața Unirii până în cimitir ei vor putea merge fie cu autocarul fie pe jos, în funcție de decizia lor.

Turiștii care vor vizita cimitirul pot veni din orice direcție și din cadrul oricarui fel de program turistic sau pot veni fără a fi incluși în nici un fel de program turistic. Ei vor fi așteptați de către ghidul turistic și vor fi însoțiți de el până la cimitir și înapoi la punctul de întâlnire. Astfel am conceput mai multe scenarii.

Scenariul 1 – turiștii vin pentru prima dată în Oradea în cadrul unui program turistic de x zile sau sunt în tranzit

Cu ce mijloc de transport ajung în Oradea

►autoturism ◘ loc de întâlnire grup: Piața Unirii

► autocar ◘ loc de întâlnire grup: Piața Unirii

► tren ◘ Gara Oradea și însoțire grup până în Piața Unirii

► avion ◘ Aeroport internațional Oradea și însoțire grup până în Piața Unirii

Scenariul 2 – turiștii vin în Oradea în cadrul unui program național de 7-10 zile

Cu ce mijloc de transport ajung în Oradea

► autocar ◘ loc de întâlnire grup: Piața Unirii

► tren ◘ Gara Oradea și însoțire grup până în Piața Unirii

► avion ◘ Aeroport internațional Oradea și însoțire grup până în Piața Unirii

Scenariul 3 – turiștii vin în Oradea cu ocazia unui program de tratament și recuperare medicală în Băile Felix

Cu ce mijloc de transport ajung în Oradea

► autocar ◘ loc de întâlnire grup: Băile Felix sau 1 Mai

Durata programului

Traseul

Accesul în cimitir se va face prin intrarea dinspre Cartierul Europa. Odată ajunși turiștii în Cimitirul Evreiesc Neolog ei vor fi reuniți la intrare, în fața capelei mortuare, unde li se vor prezenta date generale depre cimitir, câteva lucruri despre ritualul de înmormantare și un scurt istoric despre evreii orădeni.

Scurt istoric despre evreii din Oradea

„Oradea a început să înflorească după eliberarea de către imperialii habsburgi. Teritoriul orașului s-a mărit și a fost subordonat de garnizoana germană sau de Episcopia catolică. În acea vreme în partea sudică a cetății a fost construit Orașul Soldaților, numit mai târziu Subcetate. Acesta a fost întemeiat de evrei. Olosigul se întindea pe malul drept al Crișului, Oradea propriu-zisă (Orașul Nou mai târziu) se situa pe malul stâng, la vest de cetate. La est de cetate se afla Velența. Aceste așezări s-au unit în urma unor vii dispute, (după revoluția din 1848 – 1849) sub numele de „cele patru orașe centrale”, adoptând mai târziu numele de Oradea Mare (Tereza Mozes, 1997, pag 11-14).

În anul 1710, populația orădeană a suferit o epidemie de ciumă care a atins mari proporții, astfel încât, oamenii au fost nevoiți să se refugize în pădure, însă nu după mult timp orașul s-a repopulat. În secolul XVIII, orașul s-a bucurat de o continuă creștere: populația s-a mărit, breslele de odinioară au înflorit iar comerțul a luat avânt. Așezarea evreilor în Subcetate a avut loc tot din această perioadă (Tereza Mozes, 1997, pag 11-14).

La începutul secolului XIX Oradea a suferit numeroase calamitați, străzile din Orașul Nou și Subcetate au fost prada unui puternic incendiu, mai târziu, în 1851 Orașul Nou și Olosigul au fost inundate de apele Crișului Repede. Cu toate acestea, în a doua jumatate a secolului al XIX-lea, orașul s-a refăcut. În 1852 s-a introdus iluminatul public în oraș cu lămpi pe ulei, apoi, din 1870, cu gaz aerian, iar mai apoi s-a folosit curentul electric (Tereza Mozes, 1997, pag 11-14).

Putem spune că adevarata înflorire a orașului s-a produs la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea datorită dezvoltării comerțului intern cât și a celui extern. Acestei epoci îi corespunde ascensiunea evreimii orădene. Evreii au contribuit din plin la ridicarea economică și culturală a orașului, la conturarea imaginii generale a urbei în pofida faptului că la început au fost cu greu acceptați. Au fost înființate instituțiile bancare ce asigurau credite și au oferit posibilitatea înființării unor noi obiective industriale și comerciale, transformând Oradea într-un important centru comercial. Evreii au contribuit la dezvoltarea generală vieții economice, și de asemenea au oferit loc de muncă și hrană multor oameni, datorită relațiilor familiale ale acestora, din țară și de peste hotare, precum și contactele nemijlocite cu intreprinderile din străinătate ce au determinat derularea unor vaste afaceri de import-export (Tereza Mozes, 1997, pag 11-14).

Cele două războaie mondiale din prima jumătate a secolului al XX-lea, din Europa, au determinat schimbări substanțiale și în Oradea. Anii 1940-1944 au fost catastrofali pentru evreii orădeni. „Orașul, considerat în general tolerant, în timpul acestor ani de mari încercări a rămas nepăsător. Locuitorii săi au privit cu indiferență alungarea evreilor, deportați împreună cu populația evreiască a județului. Cea mai mare parte a lor a fost nimicită în tabere de exterminare, o adevărată rușine pentru rasa umană ”(Tereza Mozes, 1997, pag 11-14). În Oradea existau două ghetouri.

Fig. 4. Partea hașurată marchează spațiul celor două ghetouri din Oradea (1994) (sursa: A. Faur, 2012, pag 131)

În urma deportării s-au întors din lagărele morții doar câteva mii de evrei. În anul 1946 într-un raport al Grupării Democratice a Evreilor din Oradea s-a precizat că ar fi fost cam 3.500 de evrei la care s-au adăugat pe parcurs alți evrei care nu erau din Oradea, ajungându-se la cifra de 6.000 de evrei. În 1952 s-a întocmit o listă cu numarul evreilor din Oradea, numele și domiciliul acestora. În această listă configurau 1.788 de evrei, care domiciliau pe 181 de străzi, în comparație cu anul 1910 când în urma recensământului s-au înregistrat 26.959 de evrei (A. Faur, 2012, pag 209-212). În urma acestor statistici putem constata scăderea semnificativă a evreilor în uma Holocaustului.

Supraviețuitorii evrei au încercat să-și revină la normal și să își refacă viețile în ciuda greutăților pe care aceștia le-au întâmpinat. Dintre aceștia au fost și intelectuali care au conceput documente memorialistice, în care au lăsat posterității mărturisiri despre evenimentele prin care au trecut și s-au confruntat. Bela Katona a scos o carte în 1946 intitulată Varad a viharban, în care a pus accent pe experiențele dureroase la care evreii au fost supuși prin ghetoizare. În 1948, Agnes Zsolt a publicat jurnalul fetiței sale, Eva Heyman. Pe lângă aceste publicații se mai aflau și mărturiile depuse la Tribunalul din Cluj despre teroarea practicată de jandarmii si polițiștii horthyști în ghetoul mare din Oradea ( Antonio Faur, 2012, pag 129).

Fig. 5. Coperta cărții memoralistice a Evei Heyman (sursa: Antonio Faur, 2012, pag 130)

Primul obiectiv este capela mortuară. Aici turiștii vor vedea locul unde sunt spălate corpurile neînsuflețite și mai este o încăpere unde decedatul este ținut, după ce este spălat și îmbrăcat, pentru ca rabinul să oficieze slujba de îngropăciune alături de rudele și cunoștințele decedatului.

Fig. 6. Capela mortuară, partea din spate

Fig. 7. Încăperea unde este spălat decedatul

Fig. 8. Încăperea unde se oficiază slujba înainte de îngropăciune

Fig. 9. Partea din față a capelei mortuare

La evrei ritual de înmormântare este mai diferit ca la alte religii. Trupul neînsuflețit este tratat cu mult respect. Înainte de a trece în lumea veșnică trupul este spălat (denumirea spălării mortului este Teharah), după care se rostesc rugăciuni de iertare a păcatelor. Apoi este învelit în pânză albă de in și cadavrul rămâne neatins dar supravegheat până este înmormântat. Sicriele sunt foarte simple, doar din scândură nelăcuită și fară modele (Fig. 10). Religia iudaică preferă ca trupul să fie nemutilat și ca acesta să se descompună în mod natural. De asemenea înmormântarea trebuie să aibă loc cât mai repede după deces. La ei nu se ține mortul 3 zile ca la ortodocși de exemplu. În cazuri excepționale se îngroapă următoarea zi. Suferința se exprimă prin ruperea hainelor. Copii sub 12-13 ani nu au voie să țină doliu. La înmormântare se citesc câteva rugăciuni. După ce are loc înmormântarea urmează o perioadă de doliu care are și ea un ritual aparte.

Fig. 10 . Exemplu de sicriu la evrei

Cimitirul este împărțit în opt sectoare numerotate cu litere mari: A, B, C, D, E, F și G (Fig. 11). În fiecare sector mormintele sunt dispuse pe rânduri, numerotate cu cifre arabe.

Fig. 11. Schița traseului (sursa: Comunitatea evreiască din Oradea)

Primul sector văzut de turiști este sectorul D. Mormintele din acest sector sunt dispuse pe opt rânduri, numerotate de la VIII la I dinspre capela mortuară.

Pe al doilea rând dinspre capela mortuară (D/ VII) sunt cele mai vechi morminte, din anul 1901 și sunt sub formă de obeliscuri (Fig. 13). Acestea sunt de diferite mărimi,unele sunt mai mici altele mai sumptuoase. Tot pe acest rând însa ultimul mormânt este îngropat un copil de 3 ani (1910-1913) pe nume Amigo Pistuka (Fig. 12).

Fig. 12. Mormântul copilului decedat la vârsta de 3 ani

hhFig. 13. Cele mai vechi morminte din cimitir, sectorul D, rândul VII

În acest sector majoritatea pietrelor funerare au forma de obelisc, unele din ele sunt împrejmuite cu gard iar altele nu. Unele din ele sunt împrejmuite cu gard forjat foarte frumos lucrat , exemplu mormântul 1 de pe rândul I (Fig. 14).

jFig. 14. Mormântul 1, de pe rândul I, sectorul D

Următorul sector văzut de turiști este sectorul C. În acest sector turiștii vor putea observa o piatră funerară mai deosebită pe rândul VIII, mormântul trei. Mormântul nu este deloc acoperit de vegetație, este complet făcut din marmură. Aici se odihnește familia Grosz, Dr. Grosz Menyhert (1862 – 1941) și Dr. Grosz Menyhertne (1870 – 1912) (Fig. 15). Mormintele au forma unei piramide dreptunghiulare foarte joase iar piatra funerară ridicată are formă triunghiulară e un om echilibrat (Fig. 16). Piramida ne sugerează tinderea spre absolut, este un simbol care activează faima, celebritatea.

Fig. 15. Mormântul 3, de pe rândul VIII, sectorul C

Fig. 16. Mormântul 3, de pe rândul VIII, sectorul C, piatra funerară fotografiată din spate

Cel mai important mormânt din acest sector (C) și din întregul cimitir este mormântul rabinului Leopold (Fig. 17-18), localizat pe rândul I, mormântul 1. Dr. Kecskemeti Lipot (1865 – 1936), a fost rabin timp de 46 de ani. Soția sa a fost deportată și a murit în Holocaust (1871 – 1944). A avut doi copii, o fată și un băiat. Fiica se numea Kecskemeti Margit (1891 – 1916), mormântul ei este cel din partea stângă. Fiul sau a fost medic pediatru în Oradea, Dr. Kecskemeti Andore (1894 – 1969), mormântul său este cel din partea dreaptă. La evrei se dă un nume ebraic și unul civil, Iehuda era numele evreiesc al rabinului. Mormântul rabinului este spectacular și foarte mare. Piatra funerară are forma sulului Tora și este scris pe partea din față numai în ebraică. În Antichitate se scria pe sul de Tora. Sulul de Tora era înmormântat ca un mort în cimitir dacă era deteriorat. Deasupra pietrei funerare se află un acoperământ din beton înălțat pe patru stâlpi din marmură. Deasupra acestui ,,tavan “ este reprezentat sfeșnicul cu șapte brațe.

Fig. 17. Mormântul rabinului, sectorul C, rândul I, mormântul 1

Fig. 18. Mormântul rabinului, sectorul C, rândul I, mormântul 1

Următorul sector văzut de turiști este sectorul B, cuprinde și el opt rânduri la fel ca sectorul D și C.

Pe rândul III, mormântul 1, se odihnește familia Popper (Fig.19). Dr Popper Endre (1904-1993) a fost șeful secției de interne, a fost printre cei mai buni medici. Tot aici se află și o membră a familiei pe nume Ziszdvitsk Lenke (Vistovici) care a fost campioană de tenis a Romaniei, a jucat și cu regele Carol, din păcate a fost deportată în 1944 și a murit în Holocaust.

Fig. 19. Mormântul rândul III, sectorul B

Cel mai spectaculos mormânt, mormântul familiei Veiszlovits (Fig. 20), este localizat tot în acest sector pe rândul II, mormântul 2. El, domnul Veislovits Lajos (1861 – 1934) a sprijinit orașul prin confecționarea de sicrie când a apărut ciuma, apoi și-a făcut firmă de pompe funebre și sculptare a monumentelor funerare. Fratele sau Waiszlovich Emil (1863 – 1907), a fost proprietarul Hotelului Parc și un om care ținea foarte mult la aspectele morale. Eva Heiman aparține acestei familii, este fetița care a murit în Holocaust și a cărui jurnal a fost gasit și publicat după moartea sa.

Fig. 20. Mormântul 2, rândul II, sectorul B

Din sectorul B trecem în sectorul A (Fig. 22). Mormintele din acest sector sunt așezate pe șase rânduri care sunt mai lungi decât celelalte din cele trei sectoare prezentate deja (sunt aproape duble ca lungime).

În sectorul A, în colțul sectorului, chiar de unde începe rândul I, există o poartă care face legătura cu cimitirul mare. Această poartă este lucrată din fier forjat, în stil secession, însă din păcate starea ei actuală este una deplorabilă ( Fig. 21).

Fig. 21. Poarta în stil secession care face legătura cimitirului Evreiesc Neolog cu Cimitirul Rulikowski

Fig. 22. Exemplu de schiță a unui sector (A) din cimitir (sursa: Comunitatea Evreiască din Oradea)

În acest sector, pe rândul III, mormântul 24, se odihnește trupul Dr. Nyiszli Miklos (1901-1956) care a fost medic la Auchvitz (Fig. 23). Miklos a și scris o carte intitulată “Am fost medic la Auschvitz” în care a relatat atrocitățile la care dânsul a fost martor în lagarul de exterminare. Acesta a fost un foarte bun medic patolog, a studiat în Germania în jurul anului 1930. Când au avut loc deportările, se făcea o selecție unde bătrânii, bolnavii și copii erau trimiși la gazare. Dr. Menghele l-a luat pe Dr. Nyiszli și l-a salvat ca apoi să îl supună la diverse lucruri, astfel, Nyiszli a reusit să își salveze fiica și soția.

Fig. 23. Mormântul 24, rândul III, sectorul A

Pe rândul I, din sectorul A, toate mormintele au pietrele funerare placate pe gardul ce delimitează sectorul Evreiec de Cimitirul Rulikoski. Multe din aceste pietre au un aspect foarte deosebit (Fig. 24).

Fig. 24. Mormântul 4, rândul I, sectorul A

Acest mormânt ne sugerează tinederea spre absolut, spre divinitate, datorită simbolurilor care sunt pe el (pomul vieții stilizat, mormintele sub forma unei piramide dreptunghiulare, coloanele de pe piatra funerară).

Pe rândul II din acest sector, mormântul 16 (Fig. 25), se odihnește trupul artistului Fleischer Miklos (1893 – 1958) .

Fig. 25. Mormântul 17, rândul II, sectorul A

În sectorul A, rândul 1, mormântul 19 (Fig. 26), se odihnește Dr. Adorian Iren (1867 – 1938).

Fig.26. Mormântul 19, rândul I, setorul A

Pe rândul II, mormântul 27 (Fig. 27-27), se odihnește Dr. Bock Alfred (1885 – 1956) și Dr. Barsony Vilmosne (1921 – 1954). Bock Alfred a fost medic oftalmolog, a fost membru al Comitetului delegației neologe.

Fig.27. Mormântul 27, rândul II, setorul A, Dr. Bock Alfred (1885-1956)

Fig.28. Mormântul 27, rândul II, setorul A, Dr Bock Alfred (1885-1956)

În capătul acestor rânduri sunt numeroase morminte în stil pernă (Fig.29). Acest stil de morminte au fost concepute pentru a nu putea fi vandalizate.

Fig.29. Morminte în stil pernă din sectorul A

În sectorul E se află doar un singur rând de morminte, restul terenului fiind acoperit de pășune (Fig.30).

Fig. 30. Imagine din sectorul E

Din sectorul E intram în sectorul F care are 18 rânduri de morminte.

Pe rândul VII, mormântul 2 (Fig. 31) se odihnește Simon Magda (1908 – 1969). Această doamnă a fost scriitoare pe plan local și supraviețuitoare a Holocaustului. Piatra funerară simbolizează doi oameni îmbrățișați.

Fig.31. Mormântul 2, rândul VII, sectorul F

Pană în prezent, cel mai bătrân evreu (99 de ani) îngropat în acest cimitir este domnul Schwartz Gerson (1913 – 2012). Mormântul lui se află în sectorul F, rândul XVI, mormântul 1 (Fig.32).

Fig. 32. Mormântul 1, rândul XVI, sectorul F

Mărimea grupului și modul de transfer al informațiilor

Mă adresez unui grup de 15-20 de turiști, în cazul în care este un grup mai mare de persoane vor fi împărțiți în două grupuri de ghidul turistic în momentul în care vor ajunge în Cimitirul Evreiesc Neolog pentru buna desfășurare a activității și pentru ca informațiile să fie bine transmise. Modul de transfer al informațiilor vor fi făcute pe cale orală direct de către ghidul turistic.

Am conceput două scenarii de lucru pentru grupul mare de turiști.

Primul scenariu de lucru a fost gândit ca după împărțirea grupului în două să existe doi ghizi care după ce li se prezintă câteva date despre cimitir, un scurt istoric despre evreii din Oradea și ritualul de înmormântare al evreilor sa ii preia și să pornească din două puncte diferite pentru a le prezenta cimitirul, astfel ca aceștia să nu se intersecteze. Datorită vegetației neîngrijite și a monumentelor funerare mai importante dispuse în mare parte în partea vestică a cimitirului am considerat că este mai eficient al doilea șcenariu și nici nu mai este necesară prezența a doi ghizi turistici care oricum ar prezenta într-o manieră diferită.

Al doilea scenariu este conceput în felul următor: după ce grupul de turiști a fost adus în Cimitirul Evreiesc Neolog ei sunt adunați la intrare în fața Capelei mortuare unde li se prezintă câteva date despre cimitir, un scurt istoric al evreilor din Oradea și ritualul de înmormântare. După aceasta ei sunt împărțiți în două, o parte din ei vor astepta în același loc, fie vor vizita în mare Cimitirul Rulikowski și se vor întoarce înapoi în 40 de minute, timp în care celălalt grup va fi preluat de ghidul turistic și li se va prezenta Cimitirul Evreiesc Neolog după care se va face rocada.

Elementul spectacular și comun din cimitir

Elementul spectacular din cimitir este mormântul rabinului și mormântul familiei Veiszlovits care are piatra funeră lucrată manual și este cea mai spectaculară.

Ca elemente comune sunt pietrele funerare în număr mare sub formă de obelisc și mormintele realizate în stil pernă.

Un alt element comun este legat de simbolistică. În general întâlnim Steaua lui David (Fig. 33) care simbolizează unirea omului cu Dumnezeu (o întâlnim în general pe mormintele bărbaților) și Menora (Fig. 34) care simbolizează cele șapte zile din săptămână (aceasta se află pe mormin tele unde sunt îngropate femeile).

Fig.33. Mormânt care are ca simbol sfeșnicul cu șapte brațe (Menora)

Fig.34. Mormânt care are ca simbol Steaua lui David

Beneficii pentru turiști

În urma vizitării cimitirului, turiștii se vor putea bucura deoarece au învățat lucruri noi, unele prin descoperire, despre cultura evreiască și Cimitirul Evreiesc Neolog ( simbolistica de pe morminte, ritualul de înmormântare, istoria evreilor din Oradea, date despre cimitir, persoanele mai importante din cimitir).

Pe lângă faptul că descoperă lucruri noi, turiștii se și relaxează plimbându-se prin cimitir în care este o liniște deplină întreruptă rareori de cântecele păsărilor și foșnetul frunzelor.

Concluzii

În primul capitol am încercat să reprezint cimitirele ca obiective sacre și depășirea condiției lor ca loc depozitar pentru rămășițele omenești. Acest lucru l-am exprimat prin faptul că ele împărtășesc suplimentar din forța spirituală a fiecărui om care a fost depus în criptă sau în mormânt. În funcție de cât de mare e gradul pe care persoana decedată l-a avut îi face pe cei rămași în urma sa să-l transfere în afecțiunea și simpatia lor sub forma de memorie spirituală. Pe lângă aceasta, se individualizează și fațeta culturală care este transpusă în cimitir prin câteva aspecte: arta și mesajul artistic emanat de către stilul arhitectural al criptelor sau al cavourilor, modelul crucilor și al aranjamentelor mormintelor, simbolistica directă sau abstractă a unor componente ale mormintelor. Dincolo de acestea oamenii pot privi cimitirele și ca pe un loc unde se pot relaxa, unde pot evada din cotidian.

Al doilea capitol se referă la localizarea geografică și la date de ordin geografic și enviromental despre Cimitirul Evreiesc Neolog. În acest capitol am localizat Cimitirul Evreiesc Neolog față de oraș, centrul orașului și față de Cimitirul Rulikowski. De asemenea am transpus date de ordin geografic, istoric și de configurare a cimitirului.

Capitolul trei se referă la subiectul ,,CIMITIR ” în literatura de specialitate și motivația pentru care sunt construite unele cimitire de mare încărcătură culturală. Acest subiect a luat amploare atât în spațiul publicistic românesc cât și în literatura stăină de specialitate. S-au făcut diverse interpretări ale cimitirului, au fost considerate de unii drept ca peisaje romantice, „locuri liniștite ce radiază singurătatea și tragismul” (S. Geissbuhler, 2011), alți specialiști străini le-au considerat „…sanctuarul perfect al orașului” (D. Meinwald, 2001), etc. În străinătate s-au facut numeroase studii pe tema cimitirelor, chiar s-a realizat o lecție de geologie în aer liber pentru studenții de la peisagistică și planificare teritorială (J.R. Brown, 2007), etc.

Capitolul patru a fost creeat pentru a concepe un program turistic în care sa fie inclus Cimitirul Evreiesc Neolog. Primul subpunct al acestui capitol se referă la preluarea turiștilor. Aici sunt specificate cateva scenarii referitoare la circumstanțele în care turiștii vor vizita cimitirul și cu ce mijloc de transport se deplasează. Următorul subpunct se referă la durata programului. Am specificat durata de vizitare a cimitirului din momentul în care turiștii sunt preluați din Piața Unirii și ajung înapoi în același punct după ce vizitează cimitirul. Al treilea subpunct se referă la traseul turistic. Aici este prezentat întregul traseu în detaliu care a fost conceput pentru turiști. De asemenea cuprinde și un scurt istoric despre evreii din Oradea și ritualul de înmormântare care vor fi povestite pe parcursul prezentării traseului. Al cincilea subpunct al capitolului face referire la mărimea grupului și modul de transfer al informațiilor. Aici am transpus două scenarii de prezentare a cimitirului în cazul în care grupul de turiști este mare și l-am ales pe cel mai optim, de asemenea am specificat modul în care informațiile vor fi transferate. Penultimul subpunct face referire la elementul spectacular și comun din cimitir. Am specificat elementele spectaculare și comune și am făcut referire la semificația cel mai întâlnite simboluri iudaice din cimitir. Ultimul subpunct face referire la beneficiile turiștilor în urma vizitării cimitirului. Aici am specificat faptul că își îmbogătesc cunoștiințele cu date referitoare la cultura evreiască, personalități evreiești importante înmormântate în cimitir și de asemenea se pot relaxa.

În această lucrare am atins tot ce mi-am propus și consider că Cimitirul Evreiesc Neolog constituie un potențial obiectiv pentru turismul cultural orădean.

Bibliografie

Boulware B. L. (2008), The deathscape of St. Paul: historic cemeteries as cultural landscape, Master of Art in Interdisciplinary Studies Theses and [anonimizat] (MAIS), http://hdl.handle.net/1957/8304

Brown J. R. (2007), Ten Months, One Quantum Leap, Landscape Architecture Magazine, pp 46-57.

Faur A. (2012), Un deceniu din existența evreilor bihoreni (1942-1952), Editura MEGA, Cluj-Napoca.

Geissbuhler S. (2011), Cimitire evreiesti din Bucovina, Editura Noi Media Print, Bucuresti , 112 pag.

Harvey T. (2006), Sacred Spaces, Common Places: The Cemetery In The Contemporary American City, The Geographical Review, Volume 96, Issue 2, pp. 295-312.

Kelly S. (2002), Mount Hope Cemetery: A Geological Perspective, A paper submitted in partial fulfillment of requirements for Religion 167, Speaking Stones, University of Rochester.

Koski – Harja M. H. (1993), The dichotomy of weathering in the cemetery, an investigation of experiences and expressions in landscape architecture, University of Manitoba, http://hdl.handle.net/1993/1646

Meinwald D. (2001), The Cemetery, http://vv.arts.ucla.edu/terminals/tl/ucr/momento_mori/cemetery.html

Miller D. S., J. D. Rivera (2006), Hallowed Ground, Place, and Culture: The Cemetery and the Creation of Place, Space and Culture, Vol 9, No. 4, pp. 334-350 .

Mozes Tereza (1997), Evreii din Oradea, Editura Hasefer, București

Risk K. (1999), Chalmette Battlefield and Chalmette National Cemetery. Cultural Landscape Report .

Rugg J. (2006), Lawn cemeteries: the emergence of a new landscape of death, Urban History, Volume 33, Issue 2, pp. 213-233.

Smith D. (2009), Cemetery Landscape Preservation Workshop, Brookline, Massachusetts, http://www.ncptt.nps.gov/cemetery-landscape-preservation-workshop/

Website1: http://www.chicora.org/pdfs/Chicora%20Cemetery%20Qual%20Statement.pdf