Cererea Turistica Si Oferta Turistica

1.2. Cererea turistica si oferta turistica-CONCEPTE,CARACTERIZARE

1.2.1.CEREREA SI CONSUMUL TURISTIC

Cererea de servicii si produse turistice este reprezentata de ansamblul persoanelor care se deplaseaza periodic si temporar, in afara resedintei proprii pentru alte motive decat prestarea unor activitati remunerate la locul de destinatie. Acesti consumatori care isi procura serviciile de turism de la ofertanti sunt fie turisti interni (locali), fie turisti externi (straini).

Consumul turistic este format din cheltuielile efectuate de cererea turistică(turisti) pentru achiziționarea unor noi servicii și bunuri legate de dorinta de a calatori (motivatia turistică)

Cererea turistică reprezintă totalitatea cerințelor manifestate sau nemanifestate încă, pentru apropierea de produsele turistice, pe când consumul turistic este forma de materializare a cererii

Consumatorii de produse turistice mai pot fi grupati in:

efectivi (reali), adica aceia care au solicitat deja sau vor mai solicita in mod sigur produse turistice;

potentiali, care, desi nu au cerut sau nu cer inca produsul din motive obiective, il vor cere de indata ce vor avea posibilitatea sa intre in posesia lui, dorinta de cumparare manifestandu-se latent.

Raportul dintre consumatorii efectivi si nonconsumatori are un caracter dinamic, el modificandu-se pe masura ce conditiile economice si sociale ale populatiei evolueaza si favorizeaza consumul turistic.

.

Consumul turistic incepe chiar in localitatea de resedinta permanenta a turistului, prin cumpararea diferitelor bunuri si servicii necesare calatoriei (echipamente, alimente etc.), continua in tot cursul voiajului (servicii de cazare, alimentatie, carburanti etc.), inclusiv la locul sejurului turistic, si se incheie cu revenirea in localitatea de domiciliu. In cazul turismului international, aceasta distributie in timp si spatiu a consumului turistic se realizeaza in cadrul pietelor apartinand mai multor tari. O parte a acestui consum se va materializa in cadrul pietei interne a tarii de resedinta (echipament turistic, o parte din transport), o alta parte se va efectua pe pietele din tarile prin care turistul tranziteaza (cazare, alimentatie) si o ultima parte se va realiza in cadrul pietei tarii de destinatie (cazare, alimentatie, agrement, tratament). Aceasta esalonare in spatiu si timp se manifesta si in cazul consumului generat de turismul intern, influenta materializandu-se de data aceasta in dinamismul si structura pietelor  zonale sau locale.

Modalități de exprimare a cererii turistice:

–         cerere turistică manifestată – acea cerere care s-a manifestat (exteriorizat) într-o anumită perioadă de timp, întâlnită și sub denumirea de cerere turistică reală;

–         cerere turistică nemanifestată (neconcretizată), dar care există potențial în concepția unui consumator și care ar putea fi evaluată și cuantificată pe baza unui studiu al evoluției cerințelor; se poate întâlni și sub denumirea de cerere turistică prezumată.

Principalele particularități ale cererii turistice sunt:

–         cererea turistică este foarte elastică și supusă permanent unor fluctuații, aflându-se sub incidența unei multitudini de factori, de naturi diferite (economici, demografici, psihologici, politici, conjucturali etc);

–         cererea turistică se caracterizează printr-un grad mare de complexitate și eterogeneritate, studierea  ei presupunând segmentarea pieței după o serie de criteriIca. vârsta, categoria socio-profesională, obiceiurile de consum etc.;

–         cererea turistică presupune un grad mare de mobilitate a turistului, ca urmare a caracterului rigid al ofertei;

–         cererea turistică are un puternic caracter sezonier, ca urmare a distribuției inegale și caracterului nestocabil al ofertei turistice, dar și datorită dependenței circulației turistice de condițiile naturale.

Toate aceste particularități imprimă pieței turistice caracterul de piață „opacă”, adică greu de cuantificat și de influențat.

Criterii de diferențiere a cererii turistice (manifestarea cererii):

-motivațiile clientelei și preferințele turiștilor pt. atracțiile oferite;

-tipologia socio-profesională, familia, forma de turism;

– sursele financiare și sumele disponibile pentru cheltuieli turistice

-caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat (durată sejur, forme de transport, modalitățile decazare etc.)

Cererea turistică este foarte elastică

Consumatori împărțiți în două categorii: – Consumatori pt. care produsele turistice sunt considerate esențiale – turismul de afaceri, turismul balnear, cel familial, pelerinajele religioase

-elasticitate relativ redusă – Consumatori pt. care produsele turistice sunt considerate facultative

Factorii determinanți ai cererii turistice

După natura și sensul intervenției:

-factori exogeni

– factori endogeni

După durata de timp a acțiunii lor:

-factori cu influență permanentă

– factori conjuncturali

Funcție de importanța determinanților cererii turistice:

– factori primari

-factori secundari

După natura social economică:

– Factori economici;

-Factori sociali;

– Factori de natură psihologică;

– Factori de natură culturală;

– Factori demografici;

-Factorii determinați de progresul tehnic;

-Gradul de accesibilitate a diferitelor obiective turistice și distanțele față de zonele de reședință;

-Oferta turistică;

– Factorii politici;

– Politica de promovare a diferitelor destinații turistice.

– Motivația turistică

Factori de conturare a motivațiilor turistice:

– Forțele energizante ale cererii;

– Determinanții cererii;

– Imaginea consumatorului cu privire la destinația, produsul sau prestatorul turistic;

– Rolul familiei în decizia de cumpărare.

La rândul său, consumul turistic prezintă și el o serie de caracteristici, printre care amintim, în primul rând, coincidența în timp și spațiu a consumului turistic și producției turistice.

Volumul consumului turistic este determinat de nivelul prețurilor efective și de venitul disponibil al consumatorilor. Posibilitatea consumului turistic de a se modifica structural, deci de a-și adapta proporția multiplelor sale componente în funcție de modificarea variabilelor preț, venit, conferă volumului global al consumului turistic o notă de stabilitate. La rândul lor, variabilele preț și venit se află sub influența unei multitudini de factori care pot acționa în același timp și în același sens asupra ambelor, sau decalat în timp și numai asupra uneia dintre ele.

Ca și cererea turistică, consumul turistic manifestă o puternică concentrare în timp și spațiu, dar și în motivație; în ceea ce privește motivația, la un moment dat poate predomina ca motiv odihna, recreerea, sau poate domina interesul pentru afaceri, sănătate etc.

Similar Posts

  • Stiluri Moderne de Conducere In Organizatii

    LUCRARE DE DIZERTAȚIE STILURI MODERNE DE CONDUCERE ÎN ORGANIZAȚII Introducere Dezvoltarea organizațiilor și a sistemelor folosite de acestea în ultimele decenii au dus la trezirea interesului pentru studierea diferențelor dintre diverși conducători de grupuri de oameni și elementele specifice unei conduceri de succes. Literatura de specialitate a ajuns, la ora actuală, foarte complexă încât există…

  • Strategii de Dezvoltare a Afacerilor Mici

    Cuprins Bibliografie Balaure Virgil (coord.), Marketing, ed. a II-a, Editura Uranus, București, 2002. Blythe Jim, Esențialul în marketing – ediția a doua, Editura Rentrop & Straton, București, 2005. Chandler, G. N. și Mcevoy, G. M., Human Resource Management, TQM, and Firm Performance in Small and Medium-size Enterprises, ‘Entrepreneurship Theory and Practice’, Fall, p.43-57, 2000. Ciobanu…

  • Scrisoarea de Garantie Bancara

    CUPRINS Introducere……………………………………………………………………………………pag.3 CAPITOLUL 1 – Garanți si garanții în schimburile internaționale. 1.1 Schimburile internaționale – concept și abordare……………………………pag.5. 1.2 Riscul și necesitatea garantării lui………………………………………………………pag.8 1.3 Garanțiile reale care stau la baza emiterii scrisorilor de garanție…………..pag.15 1.3.1 Ipoteca………………………………………………………………………………………..pag.17 1.3.2 Gajul…………………………………………………………………………………………..pag.18 1.3.3.Depozitul bancar………………………………………………………………………….pag.21 CAPITOLUL 2 – Garanțiile în schimburile internaționale 2.1 Garanție – concept…………………………………………………………………………..pag.23 2.2 Elementele unei…

  • Calitatea Aerului In Municipiul Bucuresti

    Calitatea aerului in Municipiul Bucuresti Cuprins: Introducere Capitolul 1. Poluarea în spațiul urban 1.1Surse de poluare în spațiul urban 1.1.2:Poluarea admosferei 1.1.3.Forme de poluare a admosferei 1.1.4:Legislația privind protecția admosferei 1.2:Poluarea generată de transportul rutier 1.3:Poluarea fonică 1.4.Poluarea apelor în spațiul urban 1.5.Poluarea solului în spațiul urban Capitolul 2:Impactul surselor de poluare asupra patrimoniului național…

  • Formularea Unei Strategii de Dezvoltare la S.c.orange S.a

    I. DE CE O STRATEGIE DE DEZVOLTARE LA 4 S.C. ORANGE S.A? 4 II. PREZENTAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE 10 S.C. ORANGE S.A. 10 II.1. OBIECTUL DE ACTIVITATE 10 II.2. ISTORIC 12 II.3. ORGANIZARE ACTUALĂ 16 Comercial 18 II.4. MEDIUL CONCURENȚIAL 26 Mediul concurențial este format din concurență, clienți, furnizori și stat. Aceștia influențiază, prin acțiunile lor,…

  • Managementul Si Gestionarea Riscurilor Bancare

    1. Cadru legal Regulamentul B.N.R. nr. 3/1995 privind condițiile și modul de efectuare a refinanțării societăților bancare de către B.N.R. Norme B.N.R. nr. 10/1996 de lichiditate valutară. Legea bancară nr. 58/1998. Legea nr. 101/1998 privind statutul Băncii Naționale a României. Legea nr. 129/1998 privind falimentul băncilor. Regulamentul B.N.R. nr. 4/1998 (republicat) privind regimul rezervelor obligatorii….