Cercetari Privind Implemetare Fondurilor Structurale In Judetul Iasi 2007 2015

CERCETARI PRIVIND

IMPLEMETARE FONDURILOR STRUCTURALE

IN JUDETUL IASI

2007-2015

CUPRINS

Introducere

Istoric

Consideratii generale

Capitolul 1: Politica de coeziune economică și socială în Uniunea Europeană

1.1. Perspectivă istorică

1.2. Actori instituționali ai politicii de dezvoltare regională la nivel comunitar

1.3. Instrumentele de solidaritate

Capitolul 2: Politica de dezvoltare regională în România

2.1 Repere ale evoluției politicii de dezvoltare regională în România

2.2 Principalele obiective ale politicii de dezvoltare regională în România

2.3 Aspecte legislative și instituționale

2.4 Procesul de programare

Capitolul 3: Cercetareaprivin implementare Fonduri Structurale Judetul IASI

3.1.Caracterizarea Judetului IASI

3.1.1. Prezentarea generală a Judetului IASI

3.1.2. Structura economică și ocuparea populației

3.2. Actori ai politicii de dezvoltare regională în Judetului IASI

3.2.1. Agenția de dezvoltare regională

3.2.2. Consiliul pentru Dezvoltare Regională

3.3 Strategia de dezvoltare regională

3.4 Planul de dezvoltare regională 2007 – 2014

3.5 Principalele proiecte finanțate prin instrumentele de pre-aderare în Regiunea de N-

Concluzii

Bibliografie

Anexe

ACRONIME

UE – Uniunea Europeană

FS – Fonduri Structurale

FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională

FSE – Fondul Social European

FC – Fondul de coeziune

IS – Instrumentele structurale

FEOGA – Fondul European pentru Orientare și Garantare Agricolă

IFOP – Instrumentul Financiar de Orientare Piscicolă

PND – Planul Național de Dezvoltare

CSC –Cadru de Sprijin Comunitar

PO – Program Operațional

POS – Program Operațional Sectorial

POR – Program Operațional Regional

PHARE – Poland and Hungary Aid for the Reconstuction of Economy

ISPA – Instrument for Structural Policies for Pre-Accession

SAPARD – Programul special de acțiune de ajutor în procesul de pre-aderare pentru agricultura și dezvoltare rurala

PC – Politica de coeziune

PDR – Politica de Dezvoltare Regională

CR – Comitetul Regiunilor

CM – Comitetul de Monitorizare

BEI – Banca Europeană pentru Investiții

IMM – întreprinderi mici și mijlocii

ECE – Europa Centrală și de Est

CES – Coeziune Economică și socială

INTRODUCERE

Planul Național de Dezvoltare (PND) este un concept specific politicii europene de coeziune economică și socială (Cohesion Policy), menit să ofere o concepție coerentă și stabilă privind dezvoltarea statelor membre ale Uniunii Europene, transpusă în priorități de dezvoltare, programe, proiecte, în concordanță cu principiul programării fondurilor structurale. În contextul aderării României la UE în anul 2007, PND are rolul major de a alinia politica națională de dezvoltare la prioritățile comunitare de dezvoltare, prin promovarea măsurilor considerate stimuli de dezvoltare socio-economică durabilă la nivel european. PND 2007-2013 reprezintă documentul de planificare strategică și programare financiară multianuală, aprobat de Guvern și elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

În accepțiunea politicii de coeziune, PND reprezintă un instrument de prioritizare a investițiilor publice pentru dezvoltare, orientat în principal asupra priorităților și obiectivelor compatibile cu domeniile de intervenție a Fondurilor Structurale și de Coeziune. În acest context, se impune sublinierea caracterului specific al PND 2007-2013, care nu substituie o Strategie Națională de Dezvoltare Economică, ci reprezintă una dintre componentele majore ale acesteia. PND 2007-2013 fundamentează, între altele, prioritățile și obiectivele strategice de dezvoltare ce vor fi negociate cu Comisia Europeană în vederea finanțării din Fondurile Structurale și de Coeziune în perioada 2007-2013.

PND reprezintă documentul pe baza căruia vor fi elaborate Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013 (CSNR)1, reprezentând strategia convenită cu Comisia Europeană pentru utilizarea instrumentelor structurale, precum și Programele Operaționale prin care se vor implementa aceste fonduri. În acest sens,redactarea PND s-a desfășurat în paralel cu cea a Programelor Operaționale pentru implementarea Fondurilor Structurale și de Coeziune, asigurându-se astfel coerența între aceste documente.

Elaborarea PND 2007-2013 s-a realizat conform prevederilor HG nr. 1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului Național de Dezvoltare, care stabilește principiile metodologice, cadrul de lucru inter–instituțional și mecanismele de consultare partenerială.

Din punct de vedere al conținutului, PND 2007-2013 cuprinde următoarele secțiuni principale:

I. Analiza situației curente

II. Analiza SWOT

III. Strategia de dezvoltare

IV. Programarea financiară

V. Implementarea

VI. Parteneriatul

Istoric

1957 Statele semnatare ale Tratatului de la Roma menționează în preambulul acestuia necesitatea „de a consolida unitatea economiilor lor și de a asigura dezvoltarea armonioasă prin reducerea diferențelor dintre diversele regiuni, precum și a decalajelor cu care se confruntă regiunile mai puțin favorizate”.

1958 Constituirea celor două Fonduri Sectoriale: Fondul Social European (FSE) și Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA). 1975 Crearea Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER) în vederea redistribuirii unei părți a contribuțiilor bugetare ale statelor membre în regiunile defavorizate.

1986 Actul Unic European creează bazele unei autentice politici de coeziune menită să compenseze taxele impuse de piața unică și resimțite în țările din Sud și în regiunile mai puțin favorizate. 1989-1993 Consiliul European de la Bruxelles reformează în februarie 1988 modul de funcționare a Fondurilor de Solidaritate, numite “Fonduri Structurale” și decide să le aloce 68 miliarde de ECU (la prețurile anului 1997).

1992 Tratatul asupra Uniunii Europene, intrat în vigoare în 1993, consideră coeziunea ca fi ind unul dintre obiectivele esențiale ale Uniunii, în paralel cu Uniunea Economică și Monetară și cu Piața Unică. Tratatul prevede și crearea unui Fond de Coeziune menit să sprijine proiecte favorabile mediului înconjurător, precum și transporturile în statele membre mai puțin prospere.

1994-1999 Consiliul European de la Edinburg (decembrie 1992) alocă pentru politica de coeziune aproape 200 miliarde de ECU (la prețurile anului 1997), adică o treime din bugetul comunitar. Un nou Instrument Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP) completează Fondurile Structurale. Consiliul European de la Berlin (martie 1999) reformează Fondurile Structurale și modifică în parte modul de funcționare a Fondului de Coeziune. Aceste Fonduri vor beneficia de mai mult de 30 miliarde de euro pe an între 2000 și 2009, adică 213 miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani. Instrumentul Structural de Pre-aderare (ISPA) și Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (SAPARD) sunt menite să completeze programul PHARE, existent din 1989, pentru a favoriza dezvoltarea economică și socială, precum și protecția mediului în țările candidate din Europa Centrală și de Est.

2000-2001 Consiliul European de la Lisabona (martie 2000) adoptă o strategie axată pe ocuparea forței de muncă și menită să facă din Uniune „economia cea mai competitivă și cea mai dinamică a lumii, bazată pe cunoaștere, până în anul 2010”. Consiliul European de la Göteborg (iunie 2001) completează această strategie prin legarea ei de dezvoltarea durabilă. 2002 Consiliul European de la Copenhaga (decembrie 2002) se soldează cu încheierea unui acord asupra criteriilor de aderare a celor zece noi state membre ale Uniunii.

2004 La 18 februarie, Comisia Europeană prezintă propunerile de reformă a politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013: „Un nou parteneriat pentru coeziune: convergență, competitivitate, cooperare”. La 1 mai, are loc aderarea la Uniunea Europeană a Ciprului, Republicii Cehe, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Republicii Slovace și Sloveniei.

ianuarie 2005 – Ultimele statistici de la nivel regional care confirmă propunerile Comisiei pe Fondurile Structurale pentru 2007-2013

6 iulie 2005 – Comisia adoptă Comunicarea pe "Liniile directoare strategice ale Comunității pentru Coeziune 2007-2013"

15-16 decembrie 2005 – Atingerea prevederilor din Acordul Consiliului European din perspectiva financiară 2007-2013 Ianuarie 2009 – Acordul Consiliului European pe perspectivele financiare: Punerea în practică a Politicii de Coeziune 2007-2013

Iulie 2009 aprobarea regulamentelor.

Capitolul 1: Politica de coeziune economică și socială în Uniunea Europeană

1.1 Perspectivă istorică

Finantari Europene 2007-2013

Romania participa ca membru cu drepturi depline la Politica de Coeziune, Politica Agricola Comuna si Politica Comuna de Pescuit a UE si beneficiaza pentru perioada de programare 2007-2013, de o alocare financiara indicativa de aprox. 30 miliarde euro.

Fondurile Structurale si de Coeziune (FSC), sau Instrumentele Structurale, sunt instrumentele financiare prin care Uniunea Europeana actioneaza pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale.

Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) – sustine dezvoltarea economica durabila la nivel regional si local prin mobilizarea capacitatilor locale si diversificarea structurilor economice in domenii precum cercetare si dezvoltare tehnologica, inovare si antreprenoriat, societatea informationala, IMM-uri, protectia mediului, turism, energie.

Fondul Social European (FSE) – contribuie la sporirea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor, cresterea accesului pe piata fortei de munca, prevenirea somajului, prelungirea vietii active si cresterea gradului de participare pe piata muncii a femeilor si imigrantilor, sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate si combaterea discriminãrii.

Fondul de Coeziune – prin care se finanteazã proiecte în domeniul protectiei mediului si retelelor de transport transeuropene, proiecte in domeniul dezvoltarii durabile precum si proiecte care vizeaza imbunatatirea managementului traficului aerian si rutier, modernizarea transportului urban, dezvoltarea si modernizarea transportului multimodal.

Obiectivele prioritare ale Fondurilor Structurale pentru perioada 2007-2013 sunt: Convergenta, Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca si Cooperare teritoriala europeana.

Suma totala a Fondurilor Structurale si de Coeziune alocate Romaniei pentru perioada 2007 – 2013 este de 19,668 miliarde Euro din care 12,661 miliarde Euro reprezinta Fonduri Structurale in cadrul obiectivului de Convergenta, 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune si 0,455 miliarde Euro sunt alocate obiectivului Cooperare teritoriala europeana.

Investitiile din instrumentele structurale, aferente Politicii de Coeziune, vor fi completate cu fondurile Politicii Agricole Comune si Politicii Comune de Pescuit a UE. Romania va beneficia in perioada 2007-2013 de Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurala si Fondul European pentru Pescuit, avand alocat un buget de cca. 12 miliarde euro.

Obiective

Obiectivul numărul 1 al Fondurilor Structurale (revitalizarea economică a regiunilor mai puțin favorizate) vizează aproape întregul teritoriu al noilor state membre și aproape 98% din populația acestora, dintre care două treimi trăiesc în regiuni având un PIB pe cap de locuitor afl at sub jumătate din PIB-ul mediu al celor 25.

În materie de ocupare a forței de muncă, rata șomajului (cifrele anului 2002) diferă foarte mult în Europa celor 25: de la 2% în Tyrol (Austria) și 3,3% în Cipru, la 29% în Insula Reuniunii(Franța) și 26,3% în regiunea Lubuskie (Polonia). În afara regiunilor mai puțin favorizate, multe regiuni și orașe se afl ă într-o situație intermediară, cuprinzând zone unde se acumulează dificultăți e55 miliarde Euro sunt alocate obiectivului Cooperare teritoriala europeana.

Investitiile din instrumentele structurale, aferente Politicii de Coeziune, vor fi completate cu fondurile Politicii Agricole Comune si Politicii Comune de Pescuit a UE. Romania va beneficia in perioada 2007-2013 de Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurala si Fondul European pentru Pescuit, avand alocat un buget de cca. 12 miliarde euro.

Obiective

Obiectivul numărul 1 al Fondurilor Structurale (revitalizarea economică a regiunilor mai puțin favorizate) vizează aproape întregul teritoriu al noilor state membre și aproape 98% din populația acestora, dintre care două treimi trăiesc în regiuni având un PIB pe cap de locuitor afl at sub jumătate din PIB-ul mediu al celor 25.

În materie de ocupare a forței de muncă, rata șomajului (cifrele anului 2002) diferă foarte mult în Europa celor 25: de la 2% în Tyrol (Austria) și 3,3% în Cipru, la 29% în Insula Reuniunii(Franța) și 26,3% în regiunea Lubuskie (Polonia). În afara regiunilor mai puțin favorizate, multe regiuni și orașe se afl ă într-o situație intermediară, cuprinzând zone unde se acumulează dificultăți economice și sociale grave. Pe scurt, europenii nu dispun de aceleași atuuri pentru a face față mondializării, acest lucru depinzând după faptul că trăiesc într-o zonă prosperă sau într-una mai puțin favorizată, într-o zonă dinamică sau aflată în criză, în oraș sau la țară, într-o zonă periferică sau izolată sau într-unul din polii.

1.2 Actori instituționali ai politicii de dezvoltare regională la nivel comunitar

Comisia Europeanã este direct responsabilã pentru pregãtirea si asigurarea implementãrii politicii de dezvoltare regionalã a UE. Rolul sãu este de a initia si definitiva noi acte legislative în domeniu si de a se asigura cã mãsurile astfel adoptate vor fi implementate de Statele Membre. Direcþia Generalã (DG) pentru Politicã Regionalã este principalul departament responsabil pentru mãsurile de asistenþã în vederea dezvoltãrii economice si sociale a regiunilor la nivel european, în baza articolelor 158 si 160 ale Tratatului Uniunii Europene. DG Politicã Regionalã este sprijinitã în activitatea sa de alte direcþii generale implicate în implementareapoliticii regionale, acestea fiind DG Agriculturã, DG Pescuit, DG Educaþie ºi Culturã,DG Mediu ºi DG pentru Forþa de Muncã si Probleme Sociale. În prezent DG PoliticãRegionalã gestioneazã 3 fonduri: Fondul European de Dezvoltare Regionalã, Fondulde Coeziune ºi ISPA.

Parlamentul European este implicat în dezvoltarea politicii regionale comunitare lanivelul luãrii deciziei, prin Comitetul pentru Politicã Regionalã, Transport ºi Turism. De asemenea, acest comitet realizeazã si activitatea de control asupra instrumentelorinstituite pentru realizarea obiectivului coeziunii economice si sociale, ºi, implicit,asupra politicilor economice naþionale, a politicilor si actiunilor comunitare învederea realizãrii Pieþei Interne, precum ºi asupra Fondurilor Structurale, Fondului deCoeziune ºi Bãncii Europene de Investiþii.

Consiliul (de Ministri) este responsabil de luarea deciziei ºi coordonare. Aceastãinstituþie este formatã din miniºtrii Statelor Membre. Se întruneºte în nouã formatediferite, în funcþie de subiectele care sunt abordate. Spre exemplu, formatul"Agriculturã ºi pescuit" este constituit din miniºtrii agriculturii din fiecare Stat Membru,formatul "Justiþie ºi Afaceri Interne" este constituit din miniºtrii justiþiei ºi miniºtrii deinterne etc. Consiliul este responsabil de rezolvarea unei game largi de problemecomunitare, exercitând funcþia legislativã împreunã cu Parlamentul European; coordoneazã politica economicã generalã a Statelor Membre; încheie, în numeleComunitãþii, acordurile internaþionale ºi, împreunã cu Parlamentul European, adoptãbugetul Comunitãþii.Consiliul European este întrunirea bianualã care reuneºte ºefii de state ºi guverne din UE ºi preºedintele Comisiei Europene. Consiliul European defineºte, prin deciziilesale, liniile politice generale ale UE.

Comitetul Regiunilor (CR) este un organism cu putere consultativã pe probleme decoeziune economicã ºi socialã, reþele de infrastructurã trans-europeanã, sãnãtate,educaþie, culturã, ocuparea forþei de muncã, probleme sociale, probleme de mediu,formare profesionalã ºi transport, fiind ºi cea mai nouã instituþie europeanã (creatãîn 1992, prin Tratatul de la Maastricht – funcþional odatã cu intrarea în vigoare aTratatului, în 1993). CR este compus din reprezentanþi ai autoritãþilor regionale ºilocale, ce reflectã echilibrul politic, geografic ºi regional/local din fiecare StatMembru.

Banca Europeanã de Investiþii (BEI) este instituþia de finanþare a politicilor UE ºi aredublu rol la acest nivel, fiind perceputã atât ca actor instituþional al politicii dedezvoltare regionalã, cât ºi ca instrument de finanþare (ºi, implicit, implementare aacesteia). Banca acordã împrumuturi ºi garanþii, cu dobândã redusã, tuturor statelormembre pentru finanþarea de proiecte din toate sectoarele economice, susþinând prinacþiunile sale politica de dezvoltare regionalã la nivel comunitar, obiectivele FS ºi alecelorlalte instrumente financiare ale UE.

Fondurile structurale

Ce sunt Fondurile Structurale ?

Fondurile structurale ale UE sunt gestionate de către Comisia Europeană și au ca destinație finanțarea măsurilor de ajutor structural la nivel comunitar, în scopul promovării regiunilor cu întârzieri în dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea șomajului de lungă durată, inserția profesională a tinerilor sau promovarea dezvoltării rurale. Aceste fonduri vor trebui gestionate eficient și trebuie să ajungă acolo unde este nevoie pentru dezvoltare, altfel, există pericolul pierderii lor. Chiar dacă banii nu vor fi atrași în proiecte în România, fiecare contribuabil va cotiza pentru suma cu care România va contribui la bugetul UE. Fondurile structurale ale UE sunt gestionate de către Comisia Europeana și au ca destinație finanțarea măsurilor de ajutor structural la nivel comunitar, în scopul promovării regiunilor cu întârzieri în dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea șomajului de lungă durată, inserția profesională a tinerilor sau promovarea dezvoltării rurale (sursa MIE).

Fondurile pentru dezvoltarea rurală

Fondurile pentru Dezvoltare Rurală reprezintă banii europeni care vor fi dați României pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală. Conform negocierilor dintre România și UE, țara noastră va beneficia de circa 7,5 miliarde euro pentru perioada 2007 – 2013, ceea ce înseamnă 1,07 miliarde de euro pe an. La acești bani se adaugă contribuțiile statului român, în funcție de tipurile de investiții care vor fi realizate.

Fondurile pentru Dezvoltare Rurală sunt asemănătoare cu fondurile SAPARD, dar au ceva în plus :

 sunt de circa 6 ori mai mari

 se adresează mult mai multor beneficiari, inclusiv micilor fermieri și întreprinzători

 vor putea fi obținute mai simplu Fondurile pentru Dezvoltare Rurală se adresează deopotrivă micilor fermieri, asociațiilor de fermieri, tinerilor, întreprinderilor mici și mijlocii din sectorul agricol și silvic (dar și din servicii și mica industrie), unităților de procesare, proprietarilor de procesare, proprietarilor de păduri, agricultorilor din zona de munte, consiliilor locale.

Fondurile pentru Dezvoltare Rurală se împart pe 4 direcții mari. Fiecare direcție (axă) are mai multe măsuri.

Creșterea competitivității sectorului agricol și forestier – 3,25 miliarde euro (45% din total)

 sprijin pentru ferme de semi – subzistență (circa 85.000 de ferme mici vor primi 1.500 euro / an, timp de 3 ani, dacă își fac un plan de modernizare)

 modernizarea exploatațiilor agricole (16.000 de exploatații agricole vor primi în jur de 70.000 / proiect)

 înființarea de ferme de către fermieri sub 40 de ani (până la 40.000 euro / fermă, conform proiectului depus)

 sprijinirea înființării grupurilor de producători agricoli (750 de grupuri de producători vor primi circa 250.000 / proiect)

 formare profesională și informare (140.000 de fermieri vor fi instruiți)

DE CE IMPLEMENTAM FONDURILE STRUCTURALE?

Aspiratia Romaniei de a se integra in Uniunea Europeana este expresia fireasca a identitatii de idealuri, valori si principii, a vocatiei sale de tara democrata, ancorata in traditii, cultura si civilizatie, in spatiul unic european. O serie de factori obiectivi insa, fac din Uniunea Europeana principalul partener comercial al Romaniei, respectiv: apropierea geografica, complementaritatea si potentialul economic.

Una dintre cele mai prospere zone economice din lume, Uniunea Europeana dispune dupa aderarea de la 1 mai 2004 a celor zece noi state, de o piata interna si de un potential uman de peste 450 milioane de cetateni.

In comparatie cu Europa celor 15 insă, inegalitatile economice si sociale dintre statele membre sunt de doua ori mai mari in Europa celor 25 care are acum 254 de regiuni. Astfel, in timp ce Produsul Intern Brut (PIB) total al celor 25 a crescut doar cu 5 % fata de cel al celor 15, PIB-ul mediu pe cap de locuitor al noilor state membre se situeaza sub jumatate din media actuala pe Uniune.

Aici intervine politica regionala care pune in practica solidaritatea dintre popoarele Europei mentionata in preambulul Tratatului asupra Uniunii Europene. Unul din obiectivele fundamentale ale Uniunii Europene prevazute in acest Tratat il reprezinta Întarirea coeziunii economico-sociale prin reducerea disparitatilor regionale. Acest obiectiv are un impact deosebit asupra competitivitatii intre regiuni si asupra nivelului de trai al locuitorilor lor, si se realizeaza in principal prin confinantarea multianuala a unor programe de dezvoltare.

Rolul politicii regionale nu se limiteaza insa numai la aspectul financiar. Aceasta politica nu are ca scop numai o simpla redistribuire a resurselor, ci trebuie sa si creeze resurse, investind in potentialul regiunilor si al colectivitatilor acestora.

Pe scurt, europenii nu dispun de aceleași atuuri pentru a face față mondializării, acest lucru depinzând după faptul că trăiesc într-o zonă prosperă sau într-una mai puțin favorizată, într-o zonă dinamică sau afl ată în criză, în oraș sau la țară, într-o zonă periferică sau izolată sau într-unul din polii.

Ocuparea forței de muncă, formarea, competitivitatea întreprinderilor, investițiile în infrastructuri, în societatea informațională, în cercetare, în calitatea mediului se află, mai întâi de toate, sub responsabilitatea autorităților și a operatorilor economici ai fiecărui stat membru și ai fiecărei regiuni. Dar nu numai a acestora.

Solidaritatea europeană este de fapt menționată în preambulul Tratatului Uniunii Europene. Tratatul precizează că, la rândul ei, Comunitatea acționează în vederea întăririi coeziunii economice și sociale și, în special, în vederea eliminării inegalităților între nivelele de dezvoltare a diverselor regiuni. Este motivul pentru care statele membre participă la o politică regională europeană co-finanțată prin fonduri europene, Fondurile Structurale și Fondul de Coeziune, care conferă un sens concret solidarității comunitare.

CUM IMPLEMENTAM FONDURILE STRUCTURALE?

Mai mult de o treime din bugetul Uniunii Europene este destinat dezvoltării regionale și coeziunii economice și sociale, prin intermediul Fondurilor Structurale.

Sumele disponibile pentru 2000 -2006

Pentru perioada 2000-2006, un total de 213 miliarde de euro a fost alocat ansamblului de instrumente structurale pentru cele cincisprezece state membre. În plus, în urma revizuirii perspectivelor financiare ale Uniunii, aproape 22 de miliarde de euro vor fi cheltuite în asistență financiară pentru preaderare și alte 22 de miliarde vor fi destinate intervențiilor structurale în noile state membre pentru perioada 2004-2006. Cifra totală, care se ridică la aproape 257 de miliarde de euro, reprezintă aproape 37% din bugetul comunitar prevăzut până în 2006. Majoritatea acestor finanțări sunt acordate în cadrul programelor de dezvoltare multianuale, gestionate colectiv de către serviciile Comisiei Europene, de statele membre și de autoritățile regionale. Subvențiile europene nu înlocuiesc ajutoarele naționale, ci le completează.

Sumele disponibile pentru 2007 -2013

Pentru perioada 2007 – 2013 prin instrumentele structurale, Romania va primi un buget total de 17 miliarde euro.

INSTRUMENTELE STRUCTURALE denumesc FONDURILE STRUCTURALE și FONDUL DE COEZIUNE, luate în ansamblu.

1. FONDURILE STRUCTURALE

Sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale. Acestea sunt:

Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) – este fondul structural care sprijină regiunile mai puțin dezvoltate, prin finanțarea de investiții în sectorul productiv, infrastructură, educație, sănătate, dezvoltare locală și întreprinderi mici și mijlocii, precum și la conversia economică și socială pentru zone care se confruntă cu dificultăți structurale.

Măsuri eligibile

Investiții productive care permit crearea sau menținerea de locuri de muncă permanente;

Investiții in infrastructura, cu diferite scopuri în funcție de Obiectivul de intervenție;

Dezvoltări indigene: dezvoltare locală și a IMM-urilor.

Fondul Social European (FSE) – este fondul structural destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care sprijină măsuri de ocupare a forței de muncă și dezvoltare a resurselor umane.

Contribuie la:

promovarea oportunităților pentru angajarea forței de muncă – șomeri și grupuri dezavantajate, prin creșterea mobilității lor și facilitarea adaptării lor la schimbările industriale;

implementarea Strategiei Europene pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Măsuri eligibile

Asistență pentru persoane: instruire educațională și vocațională, ajutor pentru angajare, educație superioară în știință și cercetare, informare asupra unor noi surse de locuri de muncă;

Asistență pentru structuri și sisteme: îmbunătățirea sistemelor de educație și instruire, modernizarea serviciilor de angajare a forței de muncă, dezvoltarea de sisteme care să anticipeze nevoile de calificare;

Măsuri însoțitoare: conștientizare, servicii, etc.

ACTIUNI COMPLEMENTARE

Fondul European pentru Orientare si Garantare in Agricultura – sectiunea "Orientare" – (FEOGA) este fondul structural destinat politicii agricole comune a Uniunii Europene, care sprijina masuri pentru modernizarea agriculturii si dezvoltarea rurala.

Măsuri eligibile

investiții în holdinguri agricole;

sprijin de început pentru tineri fermieri;

instruire profesională;

sprijin pentru scheme de pensionare anticipată;

alocații compensatorii pentru zone dezavantajate;

măsuri de agro-mediu;

procesarea și marketingul produselor agricole;

dezvoltarea și promovarea pădurilor;

măsuri pentru adaptarea și dezvoltarea zonelor rurale.

Instrumentul Financiar de Orientare Piscicola ( IFOP) este fondul structural destinat politicii comunitare din domeniul pescuitului, care sprijina masuri pentru cresterea competitivitatii sectorului piscicol, in conditiile asigurarii unui echilibru durabil intre resurse si capacitatea de exploatare;

Măsuri eligibile

ajustări ale efortului în sectorul pescuitului;

modernizarea flotei;

dezvoltarea de ferme de pescuit;

protecția zonelor maritime;

facilități în porturile de pescuit;

procesarea și marketingul produselor de pește;

promovarea produselor.

GESTIONAREA ASISTENȚEI FINANCIARE NERAMBURSABILE ÎN ROMANIA

PREZENTAREA MECANISMULUI

In cadrul negocierilor pentru capitolul 21 “politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale” discuțiile tehnice cu Comisia Europeană privind constituirea cadrului instituțional pentru Fondurile structurale si de coeziune, au relevat necesitatea stabilirii atribuțiilor de gestionare a asistenței financiare nerambursabile a Planului Național de Dezvoltare în cadrul Ministerului Finantelor Publice.

Astfel, pentru perioada de programare 2007 – 2013, Planul Național de Dezvoltare este elaborat cu respectarea unor principii specifice, stabilite in Regulamentul Consiliului nr. 1260/1999 privind dispozițiile generale pentru fondurile structurale.

De asemenea, Hotărârea Guvernului nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituțional pentru coordonarea, implementarea și gestionarea instrumentelor structurale, cu modificarile ulterioare, defineste termenii:

Planul National de Dezvoltare,

Cadrul de Sprijin Comunitar,

Programele Operationale,

Programul Complement,

Aditionalitatea,

Autoritatea de management,

Autoritatea de Plata,

Organismele Intermediare,

Beneficiarul Final.

Planul National de Dezvoltare PND 2007-2013, este documentul de planificare strategica si programare financiara, care are ca scop sa orienteze si sa stimuleze dezvoltarea economica si sociala a tarii pentru atingerea obiectivului Uniunii Europene, respectiv realizarea coeziunii economice si sociale.

Scopul PND

Să orienteze și să stimuleze dezvoltarea economică și socială a țării pentru atingerea obiectivului de realizare a coeziunii economice și sociale cu tarile Statelor Membre din Uniunea Europeană.

Structura PND 2007-2013 va cuprinde urmatoarele sectiuni/capitole:

Analiza situației economice și sociale (inclusiv analiza de tip SWOT)

Prioritățile de dezvoltare pe perioada de programare 2007-2013

Programarea financiară multianuală

Prezentarea mecanismelor de implementare a PND

Descrierea cadrului partenerial pentru elaborarea PND

Obiectivul Global al României pentru perioada 2007-2013

Reducerea cât mai rapidă a disparităților de dezvoltare socio-economică între România și Statele Membre ale Uniunii Europene.

Obiective Specifice

Creșterea competitivității pe termen lung a economiei românești

Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază

Perfecționarea și utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton

Priorități naționale de dezvoltare

Creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere

Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport

Protejarea și îmbunătățirea calității mediului

Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și a incluziunii sociale și întărirea capacității administrative

Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol

Diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării

1.1. TIPURI DE INTERVENTII STRUCTURALE

A. OBIECTIVELE PRIORITARE ALE FONDURILOR STRUCTURALE

2007 – 2013

În vederea întăririi impactului lor și a optimizării la maxim a rezultatelor acestora, 94% din Fondurile Structurale se concentrează în perioada 2007-2013 pe trei Obiective.

Obiectivul 1: CONVERGENTA (Romania se califica cu tot teritoriul in acest obiectiv)

Obiectiv 2: COMPETITIVITATE REGIONALA SI OCUPAREA FORTEI DE MUNCA

Obiectiv 3: COOPERARE TERITORIALA EUROPEANA

Măsurile financiare ale acestui Obiectiv acoperă întreaga Uniune, cu excepția regiunilor Obiectivului 1, unde măsurile consacrate formării și ocupării forței de muncă sunt cuprinse în programele de revitalizare.

  B. INIȚIATIVELE COMUNITARE

Patru Inițiative Comunitare sunt menite să găsească soluții problemelor care afectează un număr mare, dacă nu chiar totalitatea statelor membre și a regiunilor europene.

INTERREG III încurajează dezvoltarea cooperării fără frontiere, inter-regionale și transnaționale;

URBAN II sprijină implementarea strategiilor inovatoare în orașe și în zonele urbane;

LEADER+ este menit să promoveze proiecte de dezvoltare rurală;

EQUAL are ca scop lupta împotriva discriminării pe piața forței de muncă.

Aceste Inițiative Comunitare absorb 5,35% din bugetul alocat Fondurilor Structurale. Este acordată, printre altele, asistență financiară programelor de Măsuri Inovatoare care constituie adevărate laboratoare de idei pentru sprijinirea regiunilor defavorizate.

C. ACȚIUNI INOVATIVE

Sunt acele actiuni care stimulează administrațiile regionale să experimenteze noi idei și abordări pentru provocările societății informaționale și să-și facă economiile mai competitive.

În perioada 2000-2006 prin FEDR sunt finanțate 3 teme strategice:

economii regionale bazate pe cunoaștere și inovare tehnologică;

eEuropeRegio: societatea informaționala în serviciul dezvoltării regionale;

identitate regională și dezvoltare durabilă.

D. ASISTENȚA TEHNICĂ

Asigură realizarea acelor măsuri dedicate pregătirii, monitorizării și evaluării implementării Instrumentelor Structurale, prin:

Studii;

Schimburi de experiență și informații între beneficiarii finali și publicul larg;

Operaționalizarea prin sisteme computerizate a managementului, monitorzării și evaluării;

Îmbunătățirea metodelor de evaluare și a schimbului de informații.

1.2. DOMENII  DE INTERVENȚIE A FONDURILOR STRUCTURALE

Lista categoriilor de domenii de intervenție ale Fondurilor Structurale se bazează pe Articolul 36 al Regulamentului nr.1260/1999 al Consiliului UE și are menirea să ajute serviciile Comisiei Europene în sarcinile de raportare asupra activităților finanțate din Fondurile Structurale.

Clasificarea facilitează de asemenea urmărirea activităților și monitorizarea, oferind o bază solidă pentru fundamentarea evaluărilor.

În elaborarea măsurilor în cadrul programelor finanțate prin Fonduri Structurale, Statele Membre pot folosi clasificarea cea mai potrivită pentru situația lor națională și regională, clasificare ce poate fi bazată, dacă doresc, pe clasificarea Comisiei.

Lista ce urmează a fost dezvoltată din cele 14 categorii de bază folosite de Statele Membre aflate, ca și România, sub Obiectivul 1 în cadrul exercițiului de adiționalitate din perioada de programare actuală la nivelul UE, 2000-2006.

Fonduri Structurale: Domenii de intervenție pe categorii și sub-categorii

Sectorul Productiv

11           Agricultură

111          Investiții în loturile agricole

112          Inițierea activității tinerilor fermieri

113          Formare profesională

114          Îmbunătățirea procesării și marketing-ului produselor agricole

12           Silvicultură

121          Investiții în păduri

122          Îmbunătățirea recoltării/tăierii, procesării și marketingului produselor forestiere

123          Promovarea unor noi modalități de folosire și marketing al produselor forestiere

124          Înființarea de asociații ale proprietarilor de păduri

125          Refacerea potențialului de producție forestieră pierdut în urma dezastrelor naturale și focului și introducerea unor instrumente preventive adecvate

126          Împădurirea terenurilor neagricole

127          Îmbunătățirea/păstrarea stabilității ecologice a pădurilor cu rol de protecție

128          Formare profesională

13           Promovarea adaptării și dezvoltării zonelor rurale

1301        Îmbunătățiri funciare

1302        Reparcelare

1303        Înființarea serviciilor de ajutor și management al fermelor

1304        Marketing al produselor agricole de calitate

1305        Servicii de bază pentru economia și populația rurală

1306        Renovarea și dezvoltarea satelor și protecția și conservarea moștenirii rurale

1307        Diversificarea activităților agricole și a celor apropiate de agricultură, pentru asigurarea de activități multiple sau de venituri alternative

1308        Gospodărirea resurselor de apă pentru agricultură

1309        Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii asociate dezvoltării agriculturii

1310        Încurajarea activităților turistice

1311        Încurajarea activităților meșteșugărești

1312        Conservarea mediului înconjurător asociată cu conservarea terenurilor, pădurilor și peisajului, precum și cu îmbunătățirea condițiilor de viață ale animalelor

1313        Refacerea potențialului de producție agricolă pierdut în urma dezastrelor naturale și introducerea unor instrumente preventive adecvate

1314        Inginerie financiară

14           Pescuitul

141          Restructurarea activității de pescuit

142          Înnoirea și modernizarea flotei de pescuit

143          Procesarea, marketingul și promovarea produselor piscicole

144          Acvacultură

145          Echiparea porturilor pescărești și protejarea zonelor marine de coastă

146          Măsuri socio-economice (inclusiv ajutoare pentru oprire temporară și compensații pentru restricții tehnice)

147               Acțiuni ale pescarilor de profesie (inclusiv formare profesională, pescuit pe coastă la scară redusă)

15           Sprijinirea marilor afaceri

151          Investiții în capital fizic (utilaje și echipamente, co-finanțare a ajutoarelor de stat)

152          Tehnologii nepoluante și neagresive, tehnologii curate și economice din domeniul energiei

153          Servicii de consultanță în afaceri (inclusiv internaționalizare, export și gestionarea problemelor mediului, achiziție de tehnologii)

154          Servicii pentru factorii interesați/implicați (de sănătate și de siguranță, asigurarea îngrijirii persoanelor dependente)

155          Inginerie financiară

16           Sprijinirea sectorului IMM și meșteșugăresc

161          Investiții în capital fizic (utilaje și echipamente, co-finanțare a ajutoarelor de stat)

162          Tehnologii nepoluante și neagresive, tehnologii curate și economice din domeniul energeiei

163          Servicii de consultanță în afaceri (informații, planificarea afacerilor, servicii de consultanță, marketing, management, design, internaționalizare, export, management al problemelor de mediu, achiziționare de tehnologii)

164          Servicii pentru participare în afaceri (spații pentru desfășurarea afacerilor, incubatoare de afaceri, servicii de stimulare, promovare, crearea de rețele de comunicare, conferințe, târguri)

165          Inginerie financiară

166          Servicii în sprijinul economiei sociale (asigurarea îngrijirii persoanelor dependente, servicii de sănătate și siguranță, activități culturale)

167          Formare profesională

17           Turism

171          Investiții fizice (centre de informare, cazare, servire, facilități)

172          Investiții de altă natură decât cele fizice (dezvoltarea și oferirea de servicii turistice, activități sportive, culturale și de ocupare a timpului liber, tradiție)

173          Servicii de participare pentru sectorul turistic (inclusiv activități promoționale, crearea de rețele de comunicare/de contacte, conferințe, târguri)

174          Formare profesională

18           Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare

181          Proiecte de cercetare efectuate în universități și institute de cercetare

182         Transferuri de inovare și tehnologie, înființarea de rețele de comunicare/de contacte și parteneriate între companii și/sau institute de cercetare

183          Infrastructura pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare

184          Pregătire pentru cercetători

Resurse Umane

21            Politica pieței muncii

22            Integrarea socială

23            Dezvoltarea formării educaționale și profesionale (persoane și firme)

24            Flexibilitatea forței de muncă, activități antreprenoriale, tehnologii de inovare, informare și comunicare (persoane și firme)

25            Acțiuni pe piața muncii în avantajul femeilor

Infrastructura de Bază

31           Infrastructura de transport

311          Cale ferată

312          Drumuri

313          Autostrăzi

314          Aeroporturi

315          Porturi

316          Canale navigabile

317          Transport urban

318          Transport multi-modal

319          Sisteme inteligente de transport

32           Infrastructura pentru telecomunicații și societatea informațională

321         Infrastructura de bază

322         Tehnologia Informației și Comunicării (inclusiv măsuri de securitate și transmisie sigură)

323         Servicii și aplicații pentru cetățeni (sănătate, administrație, educație)

324         Servicii și aplicații pentru IMM-uri (comerț și tranzacții electronice, educație și formare, crearea de rețele de comunicare/de contacte)

33           Infrastructura în sectorul energetic (producție, distribuție)

331          Electricitate, gaze naturale, petrol, carburant solid

332         Surse regenerabile de energie (energia solară, energia eoliană, hidro-electricitatea, biomasa)

333          Eficiența energetică, co-generare, control energetic

34           Infrastructura de mediu (inclusiv apa)

341          Aer

342          Zgomot

343          Deșeuri urbane și industriale (inclusiv deșeuri sanitare și periculoase)

344          Apa potabilă (colectare, depozitare, tratare și distribuție)

345          Canalizare și purificare

35           Planificare și reabilitare

351          Modernizarea și reabilitarea siturilor industriale și militare

352          Reabilitarea zonelor urbane

353           Protejarea, îmbunătățirea și regenerarea mediului natural

354           Menținerea și restaurarea patrimoniului cultural

36           Infrastructura socială și sănătatea publică

Diverse

41           Asistență tehnică și acțiuni inovative (FEDR, FSE, FEOGA, IFOP)

411          Pregătire, implementare, monitorizare, publicitate

412          Evaluare

413          Studii

414          Acțiuni inovative

415          Informarea publicului

2. FONDUL DE COEZIUNE

Fondul de coeziune este instrumentul financiar care sprijina investitii in domeniul infrastructurii de transport, energie si mediu.

2. 2. Domenii de interventie:

1. Retelele trans-europene de transport

2. Proiecte majore de infrastructura de mediu

3. Domenii care se pot dezvolta durabil si care prezinta beneficii evidente in ceea ce priveste protectia mediului (eficienta energetica si energie regenerabila, sisteme de transport in afara coridoarelor europene, cai ferate, transport fluvial si maritim, sisteme de transport intermodal si interoperabilitatea acestor sisteme, transport urban si transport public ecologic)

Se aloca pentru state cu VNB per capita sub 90% din media UE

Rata maxima de finantare prin Fondul de Coeziune este de 85% din cheltuiala publica pe proiect.

Fondul de Coeziune intervine pe ansamblul teritoriului național pentru a co-finanța nu programe, ci mari proiecte în materie de mediu și rețele de transport trans-europene și a permite astfel ca aceste costuri ale lucrărilor să nu perturbe eforturile bugetare interne necesare satisfacerii exigențelor uniunii economice și monetare. Mai mult, Fondul ajută aceste țări să se conformeze normelor europene în aceste domenii.

Cadrul de Sprijin Comunitar reprezinta documentul aprobat de Comisia Europeana, negociat in prealabil cu Romania ca stat membru, in urma evaluarii Planului national de dezvoltare. Cadrul de sprijin comunitar contine contributia din fondurile structurale si celelalte resurse financiare pentru realizarea prioritatilor si masurilor continute in Planul national de dezvoltare. Prevederile acestui document se implementeaza prin intermediul programelor operationale.

Programele Operationale sunt documente aprobate de Comisia Europeana pentru implementarea acelor prioritati sectoriale si/sau regionale din Planul National de Dezvoltare care sunt aprobate spre finantare prin Cadrul de sprijin comunitar.

POS – Creșterea competitivității economice – Ministerul Economiei si Comertului ca autoritate de management pentru Programul Operational Sectorial pentru cresterea competitivitatii economice, avand responsabilitatea managementului, implementarii si gestionarii asistentei financiare alocate acestui program. Se desemneaza Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Ministerul Economiei si Comertului – directia de specialitate cu profil energetic – si Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului – Autoritatea Nationala pentru Turism -, pentru indeplinirea functiei de organism intermediar in cadrul programului operational sectorial pentru cresterea competitivitatii economice.

POS Infrastructură de Transport – Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului se desemnează ca autoritate de management pentru programul operational sectorial pentru infrastructura de transport si energie, avand responsabilitatea managementului, implementarii si gestionarii asistentei financiare alocate acestui program.

POS Infrastructură de Mediu – Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor de desemnează ca autoritate de mananegemnt pentru indeplinirea functiei de organism intermediar pentru proiectele de infrastructura din domeniul mediului, finantate prin Fondul de coeziune iar ca Organism Intermediar se desemnează cele opt Agenții Regionale de Protecția Mediului.

POS Dezvoltarea Resurselor Umane – Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei ca autoritate de management pentru Programul operational sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane, avand responsabilitatea managementului, gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestuia. Până la acest moment au fost identificate două Organisme Intermediare: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și Ministerul Educației și Cercetării (MEdC).

PO Dezvoltarea capacitatii administrative – Ministerului Administratiei si Internelor se desemnează ca autoritate de management având în responsabilitate managementul, gestionarea si implementarea asistentei financiare alocate acestui program.

 POR Dezvoltare Regională – Ministerul Integrarii Europene ca autoritate de management pentru Programul operational regional, avand responsabilitatea managementului, gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate acestui program.

În cadrul celor opt Agenții pentru Dezvoltare Regională vor fi desemnate Organismele Intermediare pentru implementarea proiectelor din cadrul Programului Operațional Regional.

PO Asistenta tehnica – Ministerul Finantelor Publice se desemnează ca autoritate de management pentru Cadrul de sprijin comunitar, avand responsabilitatea coordonarii implementarii asistentei comunitare prin fondurile structurale

SCHEMĂ INTER-INSTITUȚIONALĂ

Programul Complement reprezinta documentul elaborat de autoritatea de management pentru detalierea implementarii masurilor programului operational sectorial sau regional;

Aditionalitatea reprezinta nivelul cheltuielilor publice pe care statul membru al Uniunii Europene il realizeaza din surse proprii, pe parcursul perioadei de programare, pentru aceleasi tipuri de masuri finantate din fondurile structurale;

Autoritatea de management autoritatea de management este organismul public care asigura gestionarea asistentei financiare din instrumentele structurale. Se constituie o autoritate de management pentru cadrul de sprijin comunitar si cate o autoritate de management pentru fiecare program operational, precum si autoritati de management pentru initiativa comunitara INTERREG

Comitetul de Monitorizare este organismul care asigura coordonarea instrumentelor structurale, precum si urmarirea eficacitatii si calitatii implementarii asistentei comunitare, modul de utilizare si impactul acesteia, cu respectarea prevederilor comunitare in materie. Se constituie un comitet de monitorizare pentru Cadrul de sprijin comunitar si cate un comitet de monitorizare pentru fiecare program operational

Autoritatea de Plata reprezinta organismul care elaboreaza si inainteaza cererile de plata si primeste de la Comisia Europeana sumele aferente Fondurilor Structurale si Fondul de Coeziune;

Organismele Intermediare sunt institutiile desemnate de autoritatile de management si/sau de autoritatea de plata care, prin delegare de atributii de la acestea, implementeaza masurile din programele operationale. Delegarea de atributii catre organismul intermediar si reglementarea mecanismelor de coordonare si control ale acestuia de catre autoritatea care deleaga se fac pe baza de acord/protocol. Autoritatile de management si/sau autoritatea de plata raman responsabile pentru indeplinirea corespunzatoare a atributiilor delegate, precum si a operatiunilor finantate prin instrumentele structurale

Beneficiarul Final este organismul sau societatea comerciala cu capital public ori privat, responsabil / responsabila cu executia proiectelor sau a masurilor finantate.

CARE SUNT ETAPELE PROCESULUI DE PROGRAMARE?

CARE SUNT PRINCIPIILE DE PROGRAMARE A FONDURILOR STRUCTURALE ?

A. Complementaritate: acțiunile comunitare trebuie să fie complementare sau să contribuie la operațiunile naționale corespondente.

B. Parteneriat: acțiunile Comunitare trebuie realizate printr-o strânsă consultare între Comisie și Statele Membre, împreună cu autorități și organisme numite de Statele Membre, cum ar fi autorități regionale și locale, parteneri economici și sociali. Parteneriatul trebuie să acopere pregătirea, finanțarea, monitorizarea și evaluarea asistenței financiare. Statele Membre trebuie să asigure asocierea partenerilor relevanți la diferite stadii ale programării.

C. Subsidiaritate: Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie. Principalele priorități ale programului de dezvoltare sunt definite de autorități naționale/regionale în cooperare cu Comisia, dar alegerea proiectelor și managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusivă a autorităților naționale și regionale.

D. Adiționalitate: Ajutorul Comunitar nu poate înlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre. Bugetele Programului pot include atât fonduri UE cât și fonduri naționale din surse publice sau private.

E. Compatibilitate: Operațiunile finanțate de Fonduri Structurale trebuie să fie în conformitate cu prevederile Tratatului UE, precum și cu politicile și acțiunile UE, inclusiv regulile privind concurența, achizițiile publice, protecția mediului, eliminarea inegalităților, promovarea egalității între bărbați și femei.

F. Multianualitate: acțiunea comună a Comunității și Statelor Membre trebuie să fie implementată pe o bază multianuală printr-un proces de organizare, luare de decizii și finanțare bazat pe formularea de strategii integrate și coerente multi-anuale și definirea de obiective concrete.

G. Concentrare: Fondurile Structurale sunt concentrate pe câteva obiective prioritare; de fapt, o mare parte a cestora acoperă un număr limitat de zone, care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor, iar resursele rămase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confruntă cu dificultăți în toată Uniunea Europeană, fără a satisface criterii geografice speciale.

 Proiecte în cadrul Fondului de Coeziune Spre deosebire de Fondurile Structurale, Fondul de Coeziune nu co-finanțează programe, ci proiecte sau etape de proiecte, bine stabilite de la bun început. Aceste proiecte sunt prezentate Comisiei de către state. Acestea sunt gestionate de autoritățile naționale și supervizate de către Comitetul de Monitorizare.

PENTRU CE ANUME IMPLEMENTAM FONDURILE STRUCTURALE ?

Mai concret, ce se poate face cu resursele pe care Uniunea Europeană și statele membre le alocă dezvoltării regionale? Pentru a face o scurtă prezentare, ne putem inspira din documentul în care Comisia și-a prezentat orientările tematice pentru perioada 2000-2006. Ținând cont de aceste orientări, autoritățile naționale și regionale și-au stabilit propriile priorități în parteneriat cu Comisia și au selecționat proiecte concrete. Aceste proiecte prezintă o foarte mare diversitate, în funcție de condițiile economice, sociale și teritoriale care determină modalitățile de intervenție prin Fonduri Structurale. Orientările Comisiei sunt regrupate pe trei direcții, prezentate mai jos.

Îmbunătățirea competitivității regionale

Intervenția Fondurilor Structurale trebuie să permită îmbunătățirea competitivității regiunilor ajutând întreprinderile să-și extindă activitățile, să creeze locuri de muncă și să-și mărească productivitatea.

Ocuparea forței de muncă: creștere și îmbunătățire

Ocuparea forței de muncă a devenit preocuparea socială numărul unu. De aceea, Uniunea a stabilit o strategie europeană pentru aceasta, vizând o acțiune concertată în acest domeniu pe ansamblul teritoriului european.

Echilibrarea dezvoltării zonelor urbane și rurale

Una dintre principalele condiții ale coeziunii teritoriului european este asigurarea complemetarității și echilibrului între zonele urbane și cele rurale. În acest sens, trebuie ținut cont de problemele proprii fiecărei zone.

CARE SUNT REZULTATELE ASTEPTATE?

În rapoartele publicate asupra coeziunii economice și sociale în Europa celor 15, precum și în alte studii diverse, se constată o scădere apreciabilă a disparităților între regiuni, și cu atât mai mult între state membre. Aceste rapoarte arată de asemenea că această evoluție a fost în mare măsură favorizată pe de o parte, de procesul de integrare economică europeană și, pe de alta, de acțiunea Fondurilor Structurale și de Coeziune.

În General

O scădere apreciabilă a diferențelor între regiuni și între Statele Membre

Creșterea schimburilor comerciale

Încurajarea cooperării europene, a parteneriatelor și a rețelelor

În cifre

Între 2000-2006, au fost cheltuite:

213 mld. Euro, prin FS, în UE 15

22 mld. Euro, ajutor de pre-aderare

22 mld. Euro, pentru noile State Membre

În țările și regiunile cele mai sărace (regiunile obiectiv 1, cu PIB<75% din media UE)

Construirea sau renovarea drumurilor și autostrăzilor

Dezvoltarea rețelelor de transport europene

Amenajarea de zone industriale

Ajutor pentru intreprinderi – investiții

Crearea de noi locuri de muncă

Investiții în domeniul educației

În perioada 2000–2006, transferurile la regiunile Obiectiv 1 ale UE 15 echivalează cu 127,5 miliarde de euro (sau 18,2 miliarde de euro pe an).

Aceste transferuri au dat posibilitatea celor mai slabe State Membre de a atinge niveluri mai înalte de investiții în capitalul uman și fizic în regiunile întârziate decât în alt caz, contribuind astfel la competitivitatea lor pe termen lung.

Alocarea FS în regiunile Obiectiv 1, perioada 2000-2006

În zonele aflate în restructurare economică și socială

Scăderea ratei șomajului

Crearea de locuri de muncă

Ajutor pentru IMM-uri

Formare profesională

Impulsionarea cercetării și dezvoltării tehnologice

Ajutor pentru agricultură, dezvoltare rurală și pescuit

Diversificarea producției agricole

Dezvoltarea unor noi activități în mediul rural (ex. agroturismul)

Schema de Investiții în exploatațiile agricole

Schema pentru tinerii fermieri

Scheme pentru zonele mai puțin favorizate (compensații pt. dezavantaje naturale, sociale, economice, etc.)

IMPACTUL FONDURILOR DE PREADERARE

PHARE: promovarea coeziunii economice și sociale (dezvoltare regională) – 725 mil EURO

Până acum, UE a alocat direct pentru acest sector aproximativ 725 milioane Euro (această statistică include și programul RICOP).

Obiectivul general al programelor de coeziune economică și socială este de a contribui la creșterea potențialului economic și social al regiunilor mai puțin dezvoltate ale României.

ISPA: transport și mediu – 2 mld. EURO

Până in prezent, din totalul fondurilor alocate de UE României (2,8 miliarde euro), 2 miliarde sunt asigurati prin intermediul Programului ISPA, România reusind sa angajeze, astfel, in totalitate fondurile alocate prin intermediul acestui instrument de pre-aderare.

SAPARD: agricultură și dezvoltare rurală – 660 mil.EURO

Din februarie 2003 și până în august 2005, Agenția SAPARD a încheiat 1.600 de contracte pentru proiecte de modernizare a infrastructurii rurale, dezvoltare a industriei agroalimentare și a exploatațiilor agricole, dar și pentru diversificarea activităților economice în mediul rural.

Astfel, au fost absorbite 660 de milioane de euro, aproximativ 67% din totalul fondurilor alocate până acum României prin Programul SAPARD. Au fost efectuate deja plăți de 363 de milioane de euro, ceea ce reprezintă 55% din fondurile SAPARD alocate pentru cele 1.600 de proiecte.

PHARE CES

PROGRAMUL DE COEZIUNE ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ 2004

Îmbunătățirea infrastructurii regionale

Dezvoltarea Resurselor Umane și a Sistemului Social

Îmbunătățirea accesului la educație

Componenta pentru IMM-uri

Protecția mediului

PROGRAMUL DE COEZIUNE ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ 2003

Modernizarea învățământului tehnic și profesional (TVET).

Dezvoltarea Resurselor Umane

Schema de proiecte de investiții de dimensiuni mici în managementul deșeurilor

Infrastructură regională și locală

Programul pentru dezvoltarea infrastructurii orașelor mici și mijlocii (SAMTID)

Servicii pentru mediul de afaceri

PROGRAMUL DE COEZIUNE ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ 2002

Modernizarea învățământului tehnic și profesional (TVET).

Dezvoltarea Resurselor Umane

Infrastructură regională de afaceri

Programul pentru Dezvoltarea infrastructurii orașelor mici și mijlocii (SAMTID)

PROGRAMUL DE COEZIUNE ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ 2001

Asistență pentru întreprinderile mici și mijlocii,

TVET

Schema de investiții în servicii sociale

Infrastructură regională de dimensiuni mari

Schema de infrastructură locală de dimensiuni mici

PROGRAMUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ 2000

Dezvoltare a resurselor umane

Asistență pentru IMM-uri

Infrastructură locală și regională

Rezultate

îmbunătățirea infrastructurii regionale și locale, pentru a sprijini dezvoltarea economică;

dezvoltarea resurselor umane și a sectorului social;

dezvoltarea sectorului de producție prin sprijin pentru IMM-uri;

protecția mediului (apă, canalizare, deșeuri);

AXA LEADER

MĂSURA „IMPLEMENTAREA STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE LOCALĂ”

1. Denumirea măsurii

Implementarea strategiilor de dezvoltare locală

2. Codul măsurii 41

411 – Competitivitate

413 – Calitatea vieții/Diversificarea economiei rurale

3. Baza legală

Art. 63 a din Regulamentul Consiliului nr. 1698/2005 privind sprijinul acordat pentru dezvoltare rurală prin FEADR

Punctul 5.3.4.1 din Anexa II a Regulamentului Comisiei nr. 1974/2006 ce stabilește reguli detaliate de aplicare a Regulamentului Consiliului nr. 1698/2005 privind sprijinul acordat pentru dezvoltare rurală prin FEADR

4. Obiective

Îmbunătățirea competitivității sectorului agricol și forestier și îmbunătățirea calității vieții / diversificarea economiei rurale poate fi realizată prin implementarea la nivel local a strategiilor integrate de către parteneriate public-private numite Grupuri de Acțiune Locală.

5. Axele – măsuri finanțate de axa Leader

Grupurile de Acțiune Locală vor putea implementa măsuri din axele 1 și 3, cu accent pe acțiunile cu caracter inovativ pentru respectiva zonă, cum ar fi soluții noi la probleme vechi, produse noi, o nouă organizare, o nouă piață, modernizarea formelor tradiționale prin aplicarea de noi tehnologii, etc.

Măsuri:

Axa 1

– Acțiuni de pregătire profesională și informare, incluzând difuzarea de cunoștințe științifice și practici inovatoare persoanelor angrenate în sectoarele agricol, alimentar și silvic (111)

– Utilizarea serviciilor de consultanță de către fermieri și proprietarii de păduri (114)

– Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere (123)

Axa 3

– Diversificarea către activități non-agricole (311) + Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi cu scopul de a promova antreprenoriatul și a dezvolta produse economice (312)

– Încurajarea activităților turistice (313)

– Servicii de bază pentru economie și populația rurală (321) + Reînnoirea și dezvoltarea satelor (322)1 + Conservarea și actualizarea moștenirii rurale (323)

Beneficiarii sunt aceia prevăzuți de fiecare măsură (din cele 2 axe) în parte.

Cheltuielile eligibile vor fi cele prevăzute de fiecare măsură în parte, cu anumite excepții.

Proiectele ce vor fi implementate prin axa Leader vor fi proiecte mici care vor trebui să respecte un plafon de maxim 100,000 euro, finanțare FEADR, iar valoarea totală a investiției nu va depăși 300,000 euro .

6. Procedura și calendarul de selecție a GAL-urilor

Lansarea oficială a procesului de selecție al GAL-urilor va începe după aprobarea PNDR 2007-2013 de către Comisie. Procesul de selecție, cuprinzând lansarea apelului de candidatură, depunerea documentelor, evaluare și selecție a grupurilor va fi realizată în timp pentru implementarea programului.

Procedura de selecție va fi deschisă tuturor zonelor rurale, parteneriatelor și grupurilor existente.

Astfel, un prim apel pentru candidatură va fi lansat în 2008 și va viza selectarea primelor Grupuri de Acțiune Locală, așa numitele „GAL-uri pilot”. Aceste GAL-uri vor reprezenta un bun exemplu al practicii de dezvoltare locală și vor sprijini procesul de instruire care vizează selectarea în maxim trei ani de la abrobarea PNDR, a aproximativ 80 de GAL-uri. .

a) Autorități responsabile

Autoritățile responsabile de implementarea axei LEADER în România sunt:

 Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale – Autoritate de Management pentru PNDR

 Agenția de Plăți pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală – autoritate pentru implementarea tehnică și financiară a măsurilor

b) Criterii de eligibilitate (obligatorii)

– existenta unui parteneriat format din diversi actori publici si privati reprezentativi. La nivelul luării deciziilor partenerii economici și sociali, precum și alți reprezentanți ai societății civile trebuie sa reprezinte peste 50 % din parteneriatul local

– populație 5.000 – 150.000 locuitori (densitate 150 loc. / km2)

– spațiul rural definit conform legislației în vigoare, la care se adaugă orașele de până la 30000 de locuitori

– strategie integrată care să cuprindă acțiuni din cel puțin o axă a FEADR

– elaborată la nivel local de membrii parteneriatului

Verificarea criteriilor de eligibilitate va fi realizată de Autoritatea de Management.

c)Criterii de selecție – vor viza 3 aspecte parteneriatul, teritoriul, strategia

Parteneriatul

– calitatea parteneriatului,

Teritoriul

– omogenitate geografică, economică și socială

– resurse umane, financiare, naturale suficiente pentru implementarea unei strategii

Strategia

– descrierea strategiei,

– evaluarea coerentei strategiei cu planul de dezvoltare al teritoriului si calitatea strategiei,

– complementaritatea aspectelor teritoriului: implicarea teritoriului, suprafata teritoriului, o analiza SWOT a teritoriului,

– realismul planului de finantare,

– activitati de cooperare

– procedura pentru implementarea planului de dezvoltare

Aceste criterii vor respecta în general liniile stabilite de Comisia Europeană, la care se vor adăuga criterii în funcție de specificul național care vor fi elaborate în colaborare cu reprezentanții Direcțiilor județene pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală. Comitetul de Monitorizare al PNDR va aproba aceste criterii de selecție.

c) Comitetul de selecție

• Membrii Comitetului vor fi reprezentanți ai autorităților centrale și locale, universitați, mediul academic precum și experți externi.

• Președintele Comitetului Național de Selecție va fi ales la nivel de secretar de stat / director din cadrul MAPDR – DGDR.

• Observatorii procesului de selecție vor fi reprezentanți ai societății civile și partenerii economici și sociali.

d) Stabilirea rezultatelor în urma selecției

In urma analizării dosarelor de candidatură participante la selecția națională, Comitetul Național de Selecție va face publice rezultatele obținute pe site-ul ministerului și în presă.

7. Numărul indicativ de GAL-uri în România

Analizând situația socială, economică, și geografică raportată la suprafața și numărul de locuitori eligibili, la alocarea financiară prevăzută pentru axa LEADER, și având în vedere lipsa de experiență în implementarea acestui tip de abordare întrucât nu a mai fost implementat anterior, putem estima orientativ că în urma celor 2 sau 3 apeluri de selecție vor rezulta un număr de 80 GAL-uri ce vor acoperi aproximativ 70% din spațiul rural.

8. Ponderea partenerilor în cadrul GAL-ului

GAL-urile vor fi alcătuite din reprezentanți ai sectoarelor:

Public

administrație publică (la nivel local și județean –primării, consilii locale, județene, etc.)

servicii publice (servicii sociale, de sănătate și transport, școli, universități, etc.)

Privat

sector comercial (societăți pe acțiuni, societăți cu răspundere limitată),

sector financiar (bănci, instituții de credit)

sector agricol (cooperative agricole)

organizații de întreprinzători

societăți de furnizare a serviciilor comunitare (culturale, radio, TV, servicii non-culturale)

Societate civilă

organizații non-profit, asociații, fundații, federații (asociații de dezvoltare comunitară, asociații de mediu, asociații culturale, sociale, religioase, camere de comerț, unități de cult, etc)

persoane fizice, grupuri de persoane neînregistrate oficial

La nivelul de luare a deciziilor în cadrul GAL, reprezentanții privați și ai ONG-urilor vor reprezenta peste 50%, urmând ca partea publică să reprezinte mai puțin de 50%.

9. Procedura de selecție a proiectelor

GAL-ul este responsabil de elaborarea și implementarea planului de dezvoltare locală, precum și de selectarea proiectelor care corespund cel mai bine obiectivelor formulate în acesta.

Pentru a realiza activitățile prevăzute pentru atingerea obiectivelor din strategia inclusă în planul de dezvoltare, Comitetul de Conducere a GAL va stabili criteriile de selecție. Aceste criterii vor fi cuprinse în apelurile de selecție a proiectelor lansate la nivel local de catre GAL.

10. Descrierea circuitelor administrativ – financiare aplicabile GAL

Conform art. 3.5. din protocolul de delegare a sarcinilor Autorității de Management (AM) către Agenția de Plăți pentru Dezvoltare rurală și Pescuit (APDRP), în cadrul Axei 4 – LEADER din PNDR selecția Grupurilor de Actiune Locala (GAL) este realizată de Autoritatea de Management.

Verificarea eligibilitatii proiectelor si angajamentul legal al proiectelor selectate de GAL-uri se realizeaza de catre APDRP, conform tabelului de mai jos.

Faza de selecție a Grupurilor de Acțiune Locală

Primirea Planului de Dezvoltare a teritoriului AM

Selecția GAL-urilor AM

Decizie de autorizare a GAL-urilor AM

Faza de selecție a proiectelor și verificarea eligibilități

Primirea proiectelor GAL

Selecția proiectelor GAL

Verificarea eligibilități proiectelor APDRP

Angajament juridic (decizie de atribuire) APDRP

Implementare financiară

Angajare contabilă APDRP

Verificarea serviciului realizat APDRP

Eșantionare (selectarea dosarelor care vor face obiectul verificărilor pe teren) APDRP

Verificări pe teren APDRP

Deciziile rezultate în urma verificărilor APDRP

Calcularea sumelor datorate APDRP

Plata APDRP

Inregistrarea plăților APDRP

Controale după efectuarea plății finale APDRP

Audit intern APDRP

11. Tip de ajutor – nerambursabil

12. Criterii de demarcare cu alte parteneriate finanțate prin fonduri UE (FEP)

POS – Pescuit (Fondul European pentru Pescuit) va finanța prin axa 4 „Dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit” acțiuni similare cu FEADR în ceea ce privește dezvoltarea comunităților locale prin implementarea de strategii de dezvoltare locală. FEP urmărește revigorarea economică și competitivitatea sectorului piscicol, încurajarea dezvoltării durabile, îmbunătățirea calității vieții în zonele pentru pescuit.

Linii de demarcare:

FEP

Beneficiarii FEP – comunitățile de pescari

Aria de aplicare – zone de coastă și zone favorabile pescuitului: lacuri, estuare ale râurilor, iazuri,

Activități eligibile – pescuit și acvacultură

Dacă pe un teritoriu coexistă un GAL (finanțat prin Leader) și un GL (finanțat prin axa 4 – FEP), atunci în planul de dezvoltare vor stabili clar linia de demarcare, respectiv care sunt acțiunile ce vor fi finanțate prin FEP și care prin FEADR.

13. Finanțare

Valoarea subvenției – maxim 100% din cheltuielile publice, conform prevederilor din fiecare măsură..

14. Obiective cuantificabile pentru indicatorii UE comuni

Tip de indicator Indicator Obiectiv 2007-2013

Realizare Numărul GAL-urilor sprijinite 80

Suprafața totală a GAL (km2) 148.890

Populația totală din cadrul teritoriului GAL 4.000.000

Numărul de proiecte finanțate de GAL 4.008

Numărul de beneficiari sprijiniți (pe axă, măsură, tip de beneficiar) 4.008

Rezultat Numărul total de locuri de muncă create (pe locuri de muncă în afara / interiorul fermei, vârstă, sex)

Numărul de participanți care au finalizat activitatea de instruire

Impact Valoarea adăugată netă exprimată în paritatea puterii de cumparare (PPS)

Numar de locuri de muncă suplimentare (echivalent de normă întreagă)

MĂSURA “COOPERARE INTERTERITORIALĂ ȘI TRANSNAȚIONALĂ”

1. Denumirea măsurii

Implementarea proiectelor de cooperare

2. Codul măsurii

421

3. Baza legală

Art. 63 b din Regulamentul Consiliului nr. 1698/2005 privind sprijinul acordat pentru dezvoltare rurală prin FEADR

Punctul 5.3.4.2 din Anexa II a Regulamentului Comisiei nr. 1974/2006 ce stabilește reguli detaliate de aplicare a Regulamentului Consiliului nr. 1698/2005 privind sprijinul acordat pentru dezvoltare rurală prin FEADR

4. Obiective și acțiuni

Prin intermediul acestei măsuri se urmărește promovarea cooperării și a bunelor practici între GAL-uri și alte grupuri / parteneriate în scopul îmbunătățirii strategiilor de dezvoltare locală întrucât este important ca zonele rurale care se confruntă cu probleme similare să poată învăța unele de la altele.

În acest sens, vor fi finanțate proiecte de cooperare transnațională (între teritorii din alte state membre și cu alte teritorii din țări terțe) și interteritorială (în cadrul statului membru) între GAL-uri și alte grupuri/parteneriate. Aceste proiecte vor fi implementate sub responsabilitatea unui GAL coordonator. Doar proiectele / acțiunile comune care corespund uneia sau mai multor măsuri din cele 2 axe (axa 1 și 3) ale PNDR vor fi eligibile pentru sprijin. Întrucât pot fi inițiate proiecte comune cu țări non-UE, doar activitățile care se desfășoară în interiorul UE sunt eligibile. Acțiunile comune pot avea ca obiectiv și construcția instituțională: schimb de experiență și bune practici privind dezvoltarea locală prin publicații comune, evenimente, proiecte de twinning (schimb de manageri de program și de personal) sau prin lucrări de dezvoltare comune sau coordonate în comun. Funcționarea unei structuri comune este cea mai integrată formă de cooperare.

Această măsură, va fi facilitată de sprijin metodologic care se va baza, în principal, pe rețeaua rurală din România și rețeaua europeană.

Principalele categorii de cheltuieli eligibile:

– cheltuieli pentru pregătirea, elaborarea și implementarea proiectelor de cooperare – organizare misiuni tehnice, întâlniri, seminarii, activități de traducere și interpretare, multiplicare documente

– cheltuieli de investiții pentru implementarea proiectelor comune

– cheltuieli pentru proiecte comune de instruire

Cheltuieli neeligibile – simplul schimb de experiență neconcretizat într-o acțiune comună (întrucât se poate finanța prin intermediul rețelei naționare de dezvoltare rurală).

5. Procedura, calendarul și criteriile pentru selectarea proiectelor de cooperare

Cooperarea va fi lansată după desfășurarea primei proceduri de selecție, respectiv în jurul anului 2008. Proiectele de cooperare vor fi selectate de către:

1. grupurile de acțiune locală dacă au integrate în strategia lor de dezvoltare acțiuni de cooperare;

2. Autoritatea de Management pentru celelalte GAL-uri care nu au prevăzut aceste acțiuni în strategia de dezvoltare locală

Selecția și aprobarea proiectelor trebuie realizată în aceeași manieră ca celelalte proiecte, respectiv prin intermediul unui Comitet de selecție organizat după caz, fie în cadrul GAL, fie în cadrul Autorității de Management.

6. Axele acoperite de axa Leader

Vor fi acoperite axea 1 și 3 din cadrul PNDR 2007-2013.

7. Obiective cuantificabile pentru indicatorii comuni UE

Tip indicator Indicator Obiectiv 2007-2013

Realizare Numărul de proiecte de cooperare sprijinite 160

Numărul de GAL-uri care întreprind proiecte de cooperare 80

Rezultat Numărul de locuri de muncă create

Impact Crearea de locuri de muncă suplimentare (echivalență de normă întreagă)

8. Indicatori complementari specifici ai programului și obiective cuantificate

MĂSURA “FUNCȚIONARE, DOBÂNDIRE DE COMPETENȚE ȘI ANIMARE”

1. Denumirea măsurii

Funcționarea GAL, dobândirea de competențe și animarea teritoriului

2. Codul măsurii 431

3. Baza legală

Articolul 63 (c) din Regulamentul Consiliului nr. 1698/2005 privind sprijinul acordat pentru dezvoltare rurală prin FEADR

Punctul 5.3.4.3 din Anexa II a Regulamentului Comisiei nr. 1974/2006 ce stabilește reguli detaliate de aplicare a Regulamentului Consiliului nr. 1698/2005 privind sprijinul acordat pentru dezvoltare rurală prin FEADR

Punctul C din Propunerea pentru Decizia Consiliului de adaptare a Anexei VIII din Tratatul de Aderare a Bulgariei și României cu privire la dezvoltarea rurală din 4 aprilie 2006

4. Obiective

Prin intermediul acestei măsuri se urmărește creșterea capacității de implementare a axei Leader.

5. Motivație

Până în momentul selecției GAL-urilor, actorii publici și privați din teritoriile care doresc să participe la procedura de selecție a GAL, pot beneficia de sprijin în cadrul acestei măsuri pentru construcție de parteneriate, elaborare de strategii integrate și finanțare de studii pentru pregătirea dosarelor de candidatură.

Întrucât axa Leader va fi utilizată pentru implementarea strategiilor de dezvoltare locală care vor conduce la îmbunătățirea coerenței teritoriale și sinergiilor dintre măsurile necesare dezvoltării economiei și comunității rurale, funcționarea eficientă a GAL va reprezenta cheia pentru sprijinul din această măsură.

GAL și partenerii implicați au nevoie de informații corecte, competențe corespunzătoare și alte tipuri de sprijin pentru îndeplinirea sarcinilor lor într-un mod satisfăcător.

Prin această măsură se acordă sprijin în 2 etape, astfel primele 4 activități sunt prevăzute a fi finanțate înainte de selecția GAL-urilor, iar celelalte 3 după selectarea acestora:

Etapa I

a) Construcția de parteneriate reprezentative de dezvoltare locală

b) Realizarea studiilor de cercetare

c) Elaborarea strategiilor integrate de dezvoltare

d) Întocmirea dosarelor de candidatură în vederea participării la procedura de selecție a GAL-urilor

Beneficiari etapa I – organisme publice, ONG-uri

Criterii de eligibilitate pentru etapa I

– populație 5.000 – 150.000 locuitori (densitate 150 loc. / km2)

– omogenitate geografică, economică și socială

– resurse umane, financiare, naturale suficiente pentru implementarea unei strategii

– spațiul rural definit conform legislației în vigoare, la care se adaugă orașele de până la 30000 de locuitori

Etapa II

e) Activitățile necesare funcționării GAL;

f) Instruirea managerilor/animatorilor/persoanelor responsabile implementarea strategiei de dezvoltare locală și a proiectelor care se încadrează în cel mai bine în obiectivele strategiei;

g) Organizarea evenimentelor promoționale destinate informării și promovării strategiei locale în spațiul rural.

Beneficiari etapa II – Grupuri de Acțiune Locală

Cheltuieli eligibile:

Etapa I

– Cheltuieli legate de identificarea actorilor reprezentativi dintr-un teritoriu, reunirii acestora, finalizării constituirii parteneriatului, costurile legate de înregistrarea juridică a parteneriatului, instruirea partenerilor, promovarea oportunităților Leader,

– Cheltuieli pentru întocmirea studiilor de cercetare

– Cheltuieli pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală

– Cheltuieli pentru întocmirea dosarelor de candidatură necesare participării la procedura de selecție

Etapa II

– cheltuieli de personal

 salarii

 deplasări în țară și străinătate necesare îmbunătățirii cunoștințelor

– cheltuieli materiale și servicii

 cheltuieli de întreținere și gospodărie (pentru închirierea locațiilor/sediilor)

 cheltuieli pentru materiale și prestări servicii cu caracter funcțional (cheltuieli cu materiale consumabile și servicii – telefon, căldură, lumină, etc.)

 cheltuieli pentru achiziționarea de echipamente

 cheltuieli pentru reparații curente

 cheltuieli pentru instruirea membrilor /managerilor /animatorilor din cadrul GAL pentru elaborarea și implementarea proiectelor care corespund strategiei de dezvoltare rurală – managementul proiectului, pentru managementul GAL, pentru efectuarea activităților de animare pe teritoriul GAL.

 cheltuieli de informare și promovare a strategiei, metode de implementare a acesteia

– cheltuieli de capital

 achiziționarea de mijloace fixe (autoturisme, mobilier, aparatură birou)

Nu sunt eligibile cheltuielile pentru achiziția sau construcția de clădiri.

6. Limita de aplicare pe baza procentului din bugetul GAL pentru costuri de funcționare (maxim 20%)

Bugetul pentru cheltuieli de funcționare pentru fiecare GAL este stabilit la 20% din cheltuielile publice ale strategiei de dezvoltare locală.

7. Estimarea indicativă a ponderii cheltuielilor din art. 59 (1) la d – Regulamentul 1698 care vor fi utilizate pentru dobândire de aptitudini și animare pentru axa Leader

Valoarea finanțării pentru instruire și animare – maxim 30% din cheltuielile de funcționare.

8. Obiective cuantificabile pentru indicatorii comuni UE

Tip de indicator Indicator Obiectiv 2007-2013

Realizare Numărul de acțiuni sprijinite (pe tip de acțiune – animare și dobâdire de competențe) 514

Numărul de participanți la acțiuni

Rezultat Numărul de instruiri finalizate cu succes

Capitolul 3

1. CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICA A JUDETULUI IASI

Pozitia geografica

Judetul Iasi este amplasat in partea de nord-est a Romaniei, avand ca vecini judetele Botosani la nord, Suceava la nord-vest, Neamt la vest si Vaslui la sud. Spre est raul Prut formeaza granita dintre tara noastra si Republica Moldova. Se intinde pe o suprafata de 5476 km2 ceea ce reprezinta 2,3% din suprafata totala a tarii. Cuprinde municipiile Iasi si Pascani, orasele Hirlau, Podu Iloaiei si Tirgu Frumos si 93 de comune cu 429 de sate.

Relieful judetului Iasi

Teritoriul judetului Iasi se integreaza intru totul ansamblului Podisului Moldovei. Morfologia lui pune in evidenta prezenta a doua trepte mari : una inalta, sub forma de masive deluroase si platouri, usor inclinate spre sud-est, cu altitudini medii de 300 – 350 m in vest si sud si alta mai joasa, cu aspect de campie colinara si altitudini medii de 100 – 150 m in nord si nord-est. Altitudinile maxime ating 556 m in Dealul Holm, situat la limita cu judetul Botosani si 530 m in Dealul Santurilor, situat la vest de Harlau.

Cele mai coborate valori altitudinale se intalnesc in Lunca Prutului (32 m, la confluenta Bahluiului cu Jijia si 28 m, la confluenta Jijiei cu Prutul). Aproximativ 30 % din intregul teritoriu este ocupat de luncile vailor Prut, Siret, Moldova, Jijia, Bahlui, prin cele 7 – 8 terase cu altitudini pana la 170 – 200 m etajate in lungul raurilor principale. Subasmentul impermeabil al bazinelor de receptie, gradul slab de impadurire (6 – 7% din suprafata bazinelor) mai ales pe sectoarele din sud-estul Campiei Moldovei, precum si ploile care cad cu intensitate mare, provoaca inundatii mari in luncile raurilor.

Cele mai intinse suprafete afectate de degradari accentuate de teren se intalnesc pe versantii cu pante mari din lungul coastei Barnova – Voinesti – Strunga, de pe abrupturile cuestiforme de la nord de Tg. Frumos – Cucuteni – Harlau – Deleni si de pe versantii cu expozitie nordica si nord-vestica a vailor subsecvente.

Acestor trei subdiviziuni morfologice li se suprapun si alte componente diferentiate ale peisajului, ceea ce le confera un continut geografic mai complex.

Populatia

Populatia judetului Iasi, la nivelul anului 2011 inregistra un numar de 772,348 locuitori cu o densitate medie de 140,5 locuitori/km2.

Zonele cele mai dens populate ale judetului Iasi sunt:

Municipiul Iasi – 321.580 locuitori

Municipiul Pascani – 42.172 locuitori

Orasul Hirlau – 11.271 locuitori

Orasul Tg. Frumos – 13.619 locuitori.

In afara de populatia urbana care numara 388.642 locuitori, populatia rurala din cele 93 de comune cu 429 de sate numara un total de 450.768 locuitori. Centrul administrativ al judetului Iasi este Municipiul Iasi, fosta capitala a Moldovei intre anii 1564 – 1859.

2. REGIMUL METEOROLOGIC SI HIDROLOGIC

2.1. CARACTERISTICILE ELEMENTELOR CLIMATICE PENTRU JUDETUL IASI

Judetul Iasi se afla dominant sub influenta directa a maselor de aer euro-asiatice si mai putin a curentilor nord-vestici, ceea ce genereaza un accentuat caracter de continentalism. Temperatura aerului se caracterizeaza printr-o medie anuala de 9oC si o amplitudine anuala a mediilor lunare de 24 ÷ 25oC. Regimul termic in luna cea mai rece (ianuarie) cuprinde areale cu temperaturi de -3,3oC, iar ale lunii iulie de +21,4oC. Cea mai mare temperatura inregistrata a fost de +40oC la Iasi pe 27 iulie 1909, iar cea mai mica de -32,3oC la Podu Iloaiei pe 23 ianuarie 1963.

La suparafata solului extremele termice au atins valori de + 66,6oC, la Iasi in luna iulie 1969 si de -34,6oC, la Podu Iloaiei in luna ianuarie 1963. Umiditatea relativa a aerului are valori medii anuale de 70%, fiind mai coborata decat in celelalte regiuni ale tarii. In cea mai mare parte a anului precipitatiile cad sub forma de ploi, cu exceptia intervalului cuprins intre 23 noiembrie si 21 martie cand se inregistreaza pana la 42 de zile cu ninsoare. In sectoarele deluroase din vestul si sudul judetului, cantitatea medie anuala de precipitatii depaseste 600 mm, in timp ce in Campia Moldovei coboara sub 500 mm. Lunile cele mai bogate in precipitatii sunt mai si iunie, uneori si iulie cand se realizeaza pana la 75 mm lunar. In perioada decembrie – martie cad 25 ÷ 35 mm lunar. O caracteristica a climatului judetului Iasi sunt ploile torentiale din sezonul cald. Lipsa precipitatiilor pe o perioada mai mare de 10 ÷ 14 zile duce la instalarea secetei. Zonele predispuse secetelor repetate sau prelungite sunt: Podu Iloaiei – Vladeni; Probota – Hirlau; Tibana – Tibanesti.

2.2. HIDROGRAFIA JUDETULUI IASI

2.2.1 ELEMENTE HIDROGEOLOGICE

Apele subterane sunt reprezentate atat prin strate acvifere de adancime (captive), cat si prin stratelibere. Stratele acvifere captive au o mineralizare mai ridicata, caracter ascensional sau chiar artezian, fiind interceptate in foraje si exploatate. Forajele de mica adancime din numeroasele parti ale judetului au pus in evidenta si prezenta unor ape captive cu mineralizare redusa, care pot fi folosite, local, pentru alimentatie sau in scopuri agricole si industriale. Stratele acvifere libere inmagazinate in formatiunile sarmatiene au o mineralizare mai accentuata. Unele sunt sulfatate, magneziene si sodice (Breazu, Copou, Tomesti, Picioru Lupului), iar altele sulfuroase, bicarbonatate, sodice cum sunt cele de la Strunga, Raducaneni, Baiceni si Pircovaci. Cele mai importante ape libere sunt insa cele freatice, situate la partea superioara a platourilor si interfluviilor (la adancimi de 10 – 30 m) sau la baza teraselor si sesurilor din lungul vailor principale. Ele sunt usor alcaline (pH = 7 – 7,5), au o temperatura in jur de 90C si o duritate totala de 16 – 260 germane, constituind sursa care asigura alimentarea obisnuita a tuturor localitatilor rurale. In partea sudica a Campiei Moldovei, pe interfluvii si pe lunci, se intalnesc frecvent ape freatice, sulfatate, cu mineralizare si duritate la limita conditiilor de potabilitate.

2.2.2. ELEMENTE HIDROGRAFICE

Sub raportul resurselor hidrice teritoriul judetului Iasi se caracterizeaza printr-o zona centrala deficitara, incadrata spre vest si est de sectoarele strabatute de raurile Moldova, Siret si Prut, care prezinta unele disponibilitati. Din cantitatea totala a precipitatiilor atmosferice cazute intr-un an mediu, care este destul de redusa, doar 14 – 17% alimenteaza raurile si lacurile, cea mai mare parte consumandu-se prin infiltratie si evaporatie.

Alimentarea principala a raurilor este cea din ploi si zapezi, care participa la formarea scurgerii cu 85% in sudul Campiei Moldovei si cu 90 – 96% in zona inalta din nordul si sudul judetului. Lungimea retelei hidrografice din judetul Iasi este de 2.322 km, iar densitatea medie a retelei hidrografice este de 0,42 km/kmp

Din densitatea totala a arterelor hidrografice de 1,5 km/kmp, numai 30% au o scurgere permanenta, celelalte fiind semipermanente si intermitente. Pe teritoriul judetului Iasi, bazinele hidrografice ale raurilor Prut, Birlad si Siret ocupa suprafetele de 3551 km2, respectiv 1013 km2 si 912 km2. Cele mai mari niveluri si debite inregistrate sunt cuprinse in tabelul urmator:

Numarul mediu al zilelor cu inghet este de 75 – 100 zile/an, iar a podului de gheata intre 50 – 65 de zile. Se observa secarea raurilor mai mici (pana la 300 – 500 km2) cu caracter de semipermanenta. Ca o caracteristica proprie a raurilor din Podisul Moldovei, debitele minime de iarna sunt mai mici decat cele de vara. Situatia reala a scurgerii minime cu asigurari diferite nu poate fi stabilita exact din cauza folosintelor de apa care pot sa consume in etape critice 50 – 80% din rezervele de apa ce raman in albii. Astfel se contureaza lipsa de apa din aceste regiuni cu rezerve reduse de ape subterane si necesitatea suplimentarii lor din raurile periferice. Scurgerea solida are valori ridicate in tot judetul Iasi, ceea ce ii asigura Prutului o alimentare bogata de aluviuni in suspensie. Turbiditatea medie este de sub 100 g/mc in sectoarele din vestul si sudul judetului, care sunt mai inalte si mai bine impadurite, depasind insa 2500 g/mc in sud-estul Campiei Moldovei.

Principalele cursuri de apa de pe teritoriul judetului Iasi au urmatoarele lungimi:

Raul Prut – 211,0 km

Raul Jijia – 131,0 km

Raul Bahlui – 111,0 km

Raul Siret – 81,0 km

Raul Moldova – 31,0 km.

PROIECTE IMPLEMENTATE

2007-2013

14 proiecte

49,7 mil. € investiț în dezvoltarea județului Iași

32,1 mil. € fonduri europene nerambursabile

12,7 mil. € fonduri guvernamentale nerambursabile

4.9 mil € contribuție Consilului Județean Iași&parteneri

Infrastructura

Rutiera.Educationala.Sociala.Dezvoltare Durabila.Turistica.

Reabiltarea și modernizarea drumului de interes

regional DJ 208 limita județului Neamț – Iași –

limita județului Suceava

• POR 207 – 2013, Axa prioritară 2 Îmbunătățirea infrastructuri de transport regionale și locale

41,52 km reabiltați

finalizat în noiembrie 201

9.5 mil. € investiț

9.2 mil. € fonduri nerambursabile

Ambulatoriul Integrat al Spitalului Clinic

Județean de Urgență Sf. Spiridon Iași – Punct de

lucru din str. Gen. Berthelor, nr. 2. Iași

• POR 207 – 2013, Axa prioritară 3

Îmbunătățirea infrastructuri sociale Creștere cu 19% a pacienților beneficiari de servici medicale deurgență la standarde europene

Finalizat în octombrie 201

435,5 mi € investiț

242,7 mi € fonduri nerambursabile

Reabiltarea, modernizarea și dotarea

școlior speciale din județul Iași

• POR 207 – 2013, Axa prioritară 3, Îmbunătățirea infrastructuri sociale4 școli speciale reabiltate,modernizate și dotate

Finalizat în iulie 2013

7,1 mil. € investiț

6,7 mil. € fonduri nerambursabile

Centrul social – educativ pentru

persoane cu dizabiltăți – Iași

• POR 207 – 2013, Axa prioritară 3, Îmbunătățireainfrastructuri sociale 60 de beneficiari de servici dedicate de îngrijre pentrupersoane cu dizabiltăți fizice și psihice

Finalizat în septembrie 201

520,5 mi € investiț

365,2 mi € fonduri

nerambursabile

Proiect introdus în filmul

“Călător prin lumea Regio”

PROIECTE ÎN IMPLEMENTARE

cu finalizare în anul 2015

15 Proiecte

174,1 mil. € investiț în dezvoltarea județului Iași

19,1 mil. € fonduri europene nerambursabile

Infrastructură

Rutiera.Sociala.Dezvoltare Durabila.Turistica.

Apa-Canalizare

Reabilitarea, modernizarea și dotarea școlilor speciale din județul Iași

Coeziune socială și teritorială

POR > AXA 3

Consolidarea, modernizarea, extinderea și dotarea a 4 unități școlare de învățământ special în

județul Iași: Școala Gimnazială Specială ”Constantin Păunescu” Iași, Liceul Tehnologic Special

”Trinitas” Târgu Frumos, Colegiul Tehnic ”Ion Holban” Iași, Liceul Special ”Moldova” Târgu

Frumos. Serviciile sociale din Regiunea Nord Est sunt puternic afectate de caracteristicile dominante ale perioadei de tranziție de la nivel național și de faptul că regiunea are cel mai mare număr de locuitori comparativ cu restul regiunilor și cel mai redus PIB/locuitor. În ceea ce privește persoanele cu handicap, acestea tind să rămână dependente de suportul pasiv, efectul fiind o creștere accelerată a sărăciei.

Proiectul iși dorește să contribuie la combaterea fenomenului de excluziune socială a persoanelor cu dizabilități psihice, mentale, de vedere, locomotorii și asociate din județul Iași prin facilitarea accesului egal la sistemul de educație obligatoriu. Își propune în plus să contribuie la scăderea ratei șomajului în rândul persoanelor cu dizabilități prin facilitarea deprinderilor de viață autonomă, degrevând de sarcina îngrijirii membrii de familie, supraveghetori ai acestora; la acestea se adaugă deprinderea de diferite profesii pe care ulterior le pot practica în vederea asigurării incluziunii pe piața muncii.

Proiectul

Cu sprijinul fondurilor europene, la 4 instituții de învățământ special din județul Iași au fost reabilitate și modernizate tronsoane de clădire, terenuri și săli de sport, cantine, au fost extinse corpuri de clădire, s-au realizat amenajări exterioare; în plus la Colegiul Tehnic ”Ion Holban” Iași s-a construit un lift cu acces pentru elevii cu deficiențe locomotorii și asociate.

De asemenea, s-au achiziționat: echipamente IT, mobilier școlar, echipamente didactice, echipamente pentru cabinetele de terapii speciale, echipamente diverse, în total cca. 10.000 de repere. Toate acestea au condus la creșterea accesului grupurilor de populație dezavantajate (copii cu dizabilități) la educația obligatorie. În total 1401 de elevi care beneficiază de învățământ preuniversitar cu infrastructură reabilitată/ modernizată/ extinsă/ echipată.

Declarație “Prin implementarea proiectului copii cu deficiență mintală, copii cu handicap fizic și locomotor, copii cu deficiențe de vedere de diverse grade vor putea primi asistențăeducațională și terapeutic-recuperatorie de cea mai bună calitate”, dna. Laura Ionela Păstrăvanu, Director Executiv Adjunct Direcția Proiecte și Dezvoltare Durabilă din cadrul Consiliului Județean Iași.

Localizarea

Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, Județul Iași, Municipiul Iași și orașul Tîrgu-Frumos

Buget final și partenerii financiari

Valoarea totală a proiectului: 32.285.065,33 lei

Contribuție beneficiar: 1.927.597,21 lei

Asistență financiară nerambursabilă FEDR:21.186.917,77 lei

Bugetul național: 9.170.550,35 lei

Beneficiar

Consiliul Județean Iași

Programul european relevant

Programului Operațional Regional 2007-2013

Axa Prioritară: 3 – Îmbunătățirea infrastructurii sociale

Domeniul Major de Intervenție: 3.4 – Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare, universitare și a infrastructurii pentru formare profesională continuă

Autoritatea de Management: Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului

Organismul Intermediar: Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est

Adresa: Piatra Neamt, Str. Lt. Draghescu, nr. 9

E-mail: [anonimizat]

Telefon: +40 233 218071 Web: http://www.adrnordest.ro/

Stadiul proiectului

Finalizat în luna iulie 2013.

Centrul social-educativ pentru persoane cu dizabilități – Iași

Coeziune socială

POR 2007-2013 > AXA 3

Îmbunătățirea calității infrastructurii serviciilor sociale din județul Iași pentru persoane cu dizabilități psihice și mentale și facilitarea accesului la programe de pregătire profesionalăa personalului din cadrul sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități

Conform Strategiei Naționale pentru Protecția, Integrarea și Incluziunea Socială a Persoanelor cu Handicap, majoritatea persoanelor cu handicap nu au asigurate, în mod curent, nici un fel de servicii sociale. Pe de altă parte, serviciile existente sunt slab diversificate, insuficiente, acoperite în mod aleatoriu de organizațiile neguvernamentale astfel încât intervenția din punct de vedere social are un caracter lacunar. Trebuie subliniat, de asemenea, faptul că personalul din cadrul sistemului de protecție a persoanelor cu handicap este insuficient din punct de vedere numeric și, în general, fără calificare profesională.

Înființarea centrului social de zi face parte din strategia autorităților publice de la nivel central și local de prevenire a instituționalizării în regim rezidențial a persoanelor cu handicap. Se urmărește, astfel, integrarea socială a persoanelor cu dizabilități și eficientizarea, din punct de vedere economic, a activității furnizorului public de servicii sociale.  

Proiectul

Obiectivul general al proiectului este de a veni în sprijinul persoanelor adulte cu dizabilități psihice și mentale, beneficiari ai serviciilor Centrului de zi, prin crearea de servicii sociale alternative în vederea asigurării incluziunii sociale a acestora.

Cu sprijinul fondurilor europene Centrul social pentru persoane cu dizabilități – Iași a fost reabilitat, extins și echipat modern, s-au creat 3 ateliere ocupaționale și un centru de pregătire profesională inițială și continuă pentru persoanele cu dizabilități psihice și mentale.

Toate acestea permit ca 35 de persoane (14 femei și 21 de bărbați) să beneficieze de infrastructură pentru servicii sociale reabilitată.

Declarație “De implementarea acestui proiect vor beneficia aproximativ 596 de persoane adulte cu dizabilități psihice si mentale, beneficiari ai serviciilor Centrului de zi pe parcursul a 20 de ani, capacitatea centrului fiind de 35 de persoane pe an, personalul din sistemul de protectie a persoanelor cu dizabilități din județul Iași (25 asistenți personali pe an) și personalul angajat in sistemul de protecție de tip rezidențial (120 de persoane/an)”, a precizat dna. Cristina Teodora Jinga, director Direcția de Proiecte și Dezvoltare Durabilă din cadrul Consiliului Județean Iași.

Localizarea proiectului

Municipiul Iași, Str. Azilului nr. 1

Buget final și partenerii financiari

Valoarea totală a proiectului: 2.342.131,57 lei

Contribuție beneficiar: 340.463,72 lei

Asistență financiară nerambursabilă FEDR:1.425.611,97 lei

Bugetul național: 576.055,88 lei

Beneficiar Parteneriatul dintre unitatea administrativ teritorială Judeșul Iași și Direcția Generalăde Asistență Socială și Protecția Copilului Iași

Contact: Cristina Teodora JINGA

Adresa: Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 69, Iași

E-mail: [anonimizat]

Telefon: 004-0232.235100, int. 309

Web: https://www.icc.ro

Programul european relevant

Programul Operațional Regional 2007-2013 (POR 2007-2013)

Axa Prioritară: 3 – Imbunătățirea infrastructurii sociale

Domeniul Major de Intervenție: 3.2 – Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea

infrastructurii serviciilor sociale

Autoritatea de Management: Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului

Organismul Intermediar: Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est

Adresa: Piatra Neamt, Str. Lt. Draghescu, nr. 9

E-mail: [anonimizat]

Telefon: +40 233 218071

Web: http://www.adrnordest.ro/

Stadiul proiectului

Finalizat în noiembrie 2010.

Inițiativa Administrației Pentru Salubrizare în Județul Iași – I.A.S.I.

Consolidarea administrației publice

PHARE RO-2006

Elaborarea planului strategic de management integrat al deșeurilor din județul Iași și creșterea

capacității tehnice a autorităților publice locale de organizare, gestionare și exploatare a

serviciilor de salubrizare

Gestionarea deșeurilor municipale este o obligație a administrației locale care trebuie să își asume opțiunile de gestionare a deșeurilor potrivit planurilor tehnice, economice, juridice și politice.

Îndeplinirea țintelor naționale și obligațiilor pe care România și le-a asumat prin Capitolul 22 Mediu privind gestionarea deșeurilor, impun autorităților locale din județul Iași implementarea de investiții locale în domeniul gestionării deșeurilor, solicitându-se astfel din partea lor atât îmbunătățirea capacităților tehnice, decizionale cât și financiare. Consiliul Județean Iași are ca atribuții elaborarea planului județean de gestionare a deșeurilor și de a acordă consiliilor locale sprijin și asistențătehnică în implementarea planurilor regionale și județene.

Proiectul

Obiectivul general al proiectului este de a asigura cadrul de planificare a investițiilor în domeniul gestionării deșeurilor din județul Iași pentru accesarea fondurilor europene.

Cu sprijinul fondurilor europene s-a realizat planul strategic de management integrat al deșeurilor din județul Iași, s-au organizat sesiuni de instruire pentru cei 98 reprezentanți ai administrațiilor publice locale din județul Iași cu atribuții în domeniul salubrizării publice a localităților și s-a definit cadrul instituțional (asociațiile de dezvoltare comunitară) pentru realizarea investițiilor propuse. Toate acestea permit dezvoltarea cooperării între autoritățile publice locale din județul Iași pentru a crea și implementa un sistem modern și integrat de management al deșeurilor.

Localizarea

Județul Iași

Buget final și partenerii financiari

Valoarea totală a proiectului: 186.879,96 lei

Contribuție beneficiar: 41.619,68 lei

Asistență financiară nerambursabilă

(PHARE): 145.260,28 lei

Beneficiar

Consiliul Județean Iași

Contact: Laura Ionela Păstrăvanu

Adresa: Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 69, Iași

E-mail: [anonimizat]

Telefon: 004-0232.235100, int. 309

Web: https://www.icc.ro

Partener

Fundația Corona

Programul european relevant:

PHARE RO-2006 – Programul Reforma Sectorului Administrației Publice

Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administrației la nivel local

Autoritatea Contractantă: Ministerul Economiei și Finanțelor

Autoritatea de Implementare: Ministerul Internelor și Reformei Administrative

Stadiul proiectului

Finalizat în februarie 2009.

Reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere interjudetene DJ 282C, DJ

282, DJ 282B Iași – Botoșani

Cooperare și coeziune intra-regională

POR 2007-2013 > AXA 2

Îmbunătățirea accesibilității zonelor cu dezvoltare structurală deficitară, aflate la granița județelor Iași și Botoșani, la polii regionali de dezvoltare economică.

La nivel regional, izolarea geografică a unor zone fațăde polii de dezvoltare economică și accesul dificil la serviciile sociale și medicale specializate a condus la creșterea gradului de sărăcie. Conform Hărții Sărăciei elaborate de Comisia Națională Anti-Sărăcie, la nivelul Regiunii de Nord-Est, județele Iași și Botoșani înregistrează cele mai mari rate ale sărăciei în mediul rural.Aproximativ 58% din infrastructura rutieră a Regiunii de Nord Est este sub standardul minim acceptabil.Principalele probleme ale rețelei de drumuri publice de nivel regional sunt reprezentate de capacitatea insuficientă de a prelua traficul greu și vehiculele de mare tonaj. Infrastructura de transport și de mediu deficitară reprezintă principala cauză a disparităților inter și intra-regionale.

Pe DJ 282 siguranța traficului este redusă din cauza uzurii suprafeței de rulare, a lipsei marcajelor și semnalizării corespunzătoare dar și a supraaglomerării rutelor existente.

Proiectul

Obiectivul general al proiectului este reprezentat de accelerarea creșterii economice a zonelor defavorizate din Regiunea de Nord-Est în vederea asigurării dezvoltării durabile și a diminuării disparităților interregionale.

Cu sprijinul fondurilor europene s-au reabilitat și modernizat 42,805 km de drum județean și s-au creat123 locuri de muncă directe temporare.Acest lucru va permite creșterea cu cel puțin 3% a traficului de tranzit pe ruta DJ 282C, DJ 282, DJ 282B în 5 ani de la finalizarea execuției, asigurarea conexiunii la rețeaua de drumuri naționale DN 24C și DN 28B care fac legătura cu centrele urbane dezvvoltate din Regiunea de Nord-Est, reducerea costurilor de transport de mărfuri și călători precum și facilitarea accesibilității și mobilității persoanelor și traficului de mărfuri între județele Iași și Botoșani, prin dezvoltarea unei alternative de trafic rutier.

Declarație

“Realizarea acestei investiții va avea un efect pozitiv pentru cei 17.125 locuitori ai localităților Tigănași, Vlădeni, Șipote și Plugari. De acest lucru vor beneficia în mod direct cei 219 agenți economici înregistrați în comunele amintite și utilizatorii drumului (aproximativ 1.170 vehicule/zi). De asemenea se vor crea efecte pozitive pentru cei peste 3.300 transportatori și investitori privați din Regiunea de Nord-Est”, a declarat dna. Teodora Jinga, Director Executiv al Direcției Proiecte și Dezvoltare Durabilă din cadrul Consiliului Județean Iași.

Localizarea

Regiunea Nord-Est, Județul Iași, localitățile: Țigănași, Vlădeni, Șipote, Plugari

Buget și partenerii financiari

Valoarea totală a proiectului: 82.038.960 lei

Contribuție beneficiar: 11.151.841,54 lei

Bugetul național: 20.512.077 lei

Asistență financiară nerambursabilă

(FEDER): 50.375.041 lei

Beneficiar

Consiliul Județean Iași

Contact: Marieta Afilipoaei

Adresa: Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 69,

Municipiul Iași, Județul Iași

E-mail: [anonimizat]

Telefon: 004-0232.235100, int. 309

Web: https://www.icc.ro

Programul european relevant

Programului Operațional Regional 2007-2013

Axa Prioritară: 2 – Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale

Domeniul Major de Intervenție: 2.1 – Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane – inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura

Autoritatea de Management: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Organismul Intermediar: Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est

Adresa: Piatra Neamt, Str. Lt. Draghescu, nr. 9

E-mail: [anonimizat]

Telefon: +40 233 218071

Web: http://www.adrnordest.ro/

Stadiul proiectului

Proiectul a fost finalizat în luna decembrie 2014

Reabilitarea și dezvoltarea turistică a ansamblului monument istoric

Mănăstirea Golia Iași

Coeziune economică și socială

PHARE RO-2006

Reabilitarea infrastructurii de turism cultural-istoric în Județul Iași

S-a dorit ca proiectul să contribuie la dezvoltarea activităților turistice de mare atractivitate din județul Iași, la diversificarea ofertei turistice prin punerea în valoare a monumentului istoric Mănăstirea Golia, creșterea notorietății la nivel național și internațional cu privire la patrimoniul cultural al municipiului Iași, la creșterea numărului de turiști atât români cât și străini în zonă și la creșterea volumului investițiilor în turism.

Localizarea

Municipiul Iași, str. Cuza-Vodă nr. 51

Buget final și partenerii financiari

Valoarea totală a proiectului: 22.191.340,64

lei

Contribuție beneficiar: 3.660.343,94 lei

Bugetul național: 4.632.748,62 lei

Asistență financiară nerambursabilă

(PHARE): 13.898.248,08 lei  

Beneficiari

Consiliul Județean Iași / Consiliul Local Iași

Contact: Georgiana Pia Niculescu

Adresa: Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 69,

Iași

E-mail: [anonimizat]

Telefon: 004-0232.235100, int. 309

Web: https://www.icc.ro

Programul european relevant

PHARE 2004 – 2006 Proiecte Mari de Infrastructură Regională

Autoritatea de Management: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuinței Organismul

Intermediar: Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord – Est

Adresa: Piatra Neamț, Str. Lt. Draghescu, nr. 9

E-mail: [anonimizat]

Telefon: +40 233 218071

Web: http://www.adrnordest.ro/

Stadiul proiectului

Finalizat în octombrie 2010.

Reabilitarea și modernizarea drumului de interes regional DJ 208, limita

județului Neamț – Iași – limita județului Suceava

Cooperare și coeziune intra-regională

POR 2007-2013 > AXA 2

Facilitarea accesibilității și mobilității populației, bunurilor și serviciilor din zonele aflate la congruența județelor Iași, Neamț și Suceava la polii regionali de creștere economică. Deficiențele infrastructurii de transport reprezintă o frână în calea dezvoltării socio-economice, întrucât reduce accesul companiilor românești la piețele importante, descurajează investițiile în România și reduce calitatea vieții pentru o parte însemnată a populației, aceasta situându-se în prezent la un nivel mult sub cel impus de normele Uniunii Europene.

Existența unei infrastructuri rutiere necorepunzătoare calitativ generează o serie de consecințe negative asupra nivelului de dezvoltare economică și socială, asupra valorificării potențialului natural al zonei analizate.

Proiectul

Obiectivul general al proiectului este reprezentat de creșterea economicăechilibrată a zonelor cu dezvoltare structurală deficitară din Regiunea de Nord-Est în vederea diminuării disparităților interregionale și asigurarea unei dezvoltări durabile. Cu sprijinul fondurilor europene au fost reabilitați și modernizați 41,52 km de drum județean, 8 poduri din beton armat, 354 de podețe, 2.000 m liniari de trotuar, 180 de drumuri de acces lateral și au fost plantați 4.000 de puieți.

Toate acestea permit creșterea traficului de tranzit pe DJ 208 ca urmare a traficului atras de pe rutele supraaglomerate, crearea unei alternative de transport rutier la drumurile naționale DN28 – DN28B (E58) și DN2 (E85) care traversează trei județe ale regiunii de dezvoltare Nord-Est, îmbunătățirea siguranței traficului și reducerea numărului de accidente pe ruta menționată, precum și producerea de economii pentru transportatorii privați prin reducerea costurilor și a timpilor de operare a autovehiculelor.Declarație „Consiliul Județean Iași a elaborat o strategie de reabilitare a drumurilor județene. Strategia cuprinde o prioritizare a 10 proiecte de reabilitare și modernizare a drumurilor județene, realizată dupăurmătoarele criterii: posibilitatea de deschidere a drumului județean la drum național/european, număr de locuitori deserviți și posibilități de decongestionare a traficului de pe alte artere de legătură, starea actuală de viabilitate a drumului județean, traficul auto, gradul de dificultate al traseului, creșterea gradului de urbanizare, susținerea creșterii economice (accesul la rețeaua de drumuri naționale și europene a agenților economici care își desfășoară activitatea în zona rurală)”, a declarat dna. Cristina Teodora Jinga, Director Executiv al Direcției Proiecte și Dezvoltare Durabilă din cadrul Consiliului

Județean Iași.

Localizarea

Județul Iași: localitățile Mircesși, Hălăucești, Mogoșești-Siret, Stolniceni-Prăjescu, Valea Seacă,

Lespezi

Buget final și partenerii financiari

Valoarea totală a proiectului: 43.178.352,33 lei

Contribuție beneficiar: 1.653.633,19 lei

Asistență financiară nerambursabilă FEDR:

29.654.197,02 lei

Bugetul național: 11.870.522,12 lei

Beneficiar

Consiliul Județean Iași

Contact: Marius Tănase

Adresa: Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 69, Iași

E-mail: [anonimizat]

Telefon: 004-0232.235100, int. 309

Web: https://www.icc.ro

Programul european relevant

Programului Operațional Regional 2007-2013

Axa Prioritară: 2 – Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale

Domeniul Major de Intervenție: 2.1 – Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane – inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura Autoritatea de Management: Ministerul Dezvoltării Regionale și TurismuluiOrganismul Intermediar: Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est

Adresa: Piatra Neamt, Str. Lt. Draghescu, nr. 9

E-mail: [anonimizat]

Telefon: +40 233 218071

Web: http://www.adrnordest.ro/

Stadiul proiectului

Proiect finalizat în noiembrie 2011

Reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport în regiunea

transfrontalieră Iași – Ungheni, pe sectorul de drum DJ 249A

Coeziune socială și teritorială

PHARE CBC 2005

Redirecționarea transportului rutier transfrontalier pe DJ 249 – DJ 249A în vederea fluidizării

traficului pe DN24

Proiectul

Obiectivul general al proiectului a fost îmbunătățirea managementului teritoriului și a infrastructurii de transport în regiunea transfrontalieră Iași-Ungheni. Cu sprijinul fondurilor europene s-a realizat modernizarea a aproximativ doi kilometri de drum de interes județean în județul Iași. Acest lucru permite dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și România, dezvoltarea economică și socială a zonelor din imediată vecinătate a graniței și stabilirea unei alternative rutiere pe traseul Iași – Sculeni, către punctul de trecere a frontierei dintre România și Republica Moldova.

Declarație

“De implementarea acestui proiect au beneficiat cei 1532 locuitori ai localităților Cristești și Mânzătești și cei aproximativ 1200 agenți economici din raionul Ungheni care importă și exportămarfă din/în raionul Ungheni și România”, a declarat dna. Cristina Teodora Jinga, DirectorExecutiv Direcția Proiecte și Dezvoltare Durabilă din cadrul Consiliului Județean Iași.

Localizarea

Regiunea Nord-Est, județul Iași, comuna Holboca – comuna Ungheni Buget final și partenerii financiari

Valoarea totală a proiectului: 1.283.725,31 lei

Contribuție beneficiar: 119.946,57 lei

Asistență financiară nerambursabilă PHARE:

726.895,39 lei

Bugetul național: 436.883,35 lei

Beneficiar

Consiliul Județean Iași

Contact: Cristina Teodora Jinga

Adresa: Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 69, Iași

E-mail: [anonimizat]

Telefon: 004-0232.235100, int. 309

Web: https://www.icc.ro

Programul european relevant

PHARE CBC 2005

Stadiul proiectului

Finalizat în luna august 2009.

Retehnologizarea stației de epurare a apelor uzate în localitatea Vlădeni,

județul Iași

Coeziune socială și teritorială

PHARE CBC 2005

Îmbunătățirea calității mediului înconjurător în bazinul hidrografic transfrontalier Prut prin dezvoltarea infrastructurii de gospodărire a apelor uzate

Proiectul

Cu sprijinul fondurilor europene a fost retehnologizată stația de epurare ape uzate Vlădeni. S-au reabilitat construcții și instalații din cadrul stației de epurare ape uzate, s-au procurat utilaje și echipamente tehnologice necesare procesului de retehnologizare a stației de epurare, s-au instrui 6 persoane din cadrul Stației de Epurare ape uzate Vlădeni, s-au creat noi locuri de muncă și s-a organizat un workshop de diseminare a rezultatelor acțiunilor proiectului în Republica Moldova. Toate acestea au permis dezvoltarea infrastructurii de mediu cu impact asupra creșterii calității vieții în regiunea transfrontalieră Iași (RO) – Hîncești (MD).

Declarație

”Toți cei 2.500 de locuitori ai localității Vlădeni, cei 30 de agenți economici din zona Vlădeni precum și cei aproximativ 3 milioane locuitori din Bazinul Hidrografic Prut care locuiesc în județele din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est se vor bucura de efectele benefice pe care le aduce acest proiect”, a declarant dna. Cristina Teodora Jinga, Director Executiv Direcția Proiecte și Dezvoltare Durabilă din cadrul Consiliului Județean Iași.

Localizarea

Localitatea Vlădeni, județul Iași

Buget final și partenerii financiari

Valoarea totală a proiectului: 1.777.587,48 lei

Contribuție beneficiar: 186.646,67 lei

Asistență financiară nerambursabilă

(PHARE): 1.590.940,81 lei

Beneficiar

Consiliul Județean Iași

Contact: Cristina Teodora Jinga

Adresa: Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 69, Iași

E-mail: [anonimizat]

Telefon: 004-0232.235100, int. 309 Web: https://www.icc.ro Partener – Consiliul Raional Hincesti (MD)

Programul european relevant

Programul de vecinătate România – Republica Moldova 2005-2006

Stadiul proiectului

Finalizat în luna august 2009

Retehnologizarea stației de epurare a apelor uzate în localitatea

Răducaneni, Județul Iași

Coeziune socială și teritorială

Fondul pentru mediu

Protecția populației și îmbunătățirea stării de sănătate prin prevenirea riscului bolilor hidrice

Proiectul

Cu sprijinul fondurilor europene în cadrul proiectului s-a produs introducerea în schemă tehnologică a treptei de epurare mecanică, a unei instalații de sitare pentru reținerea materialelor grosiere mai mari de 5 mm, a unui deznisipator cuplat cu separator de grăsimi și a unui rezervor de egalizare (prin utilizarea unei cuve de la decantorul primar existent), a unei instalații pentru deshidratareamecanică a nămolului, care va permite reducerea de câteva ori a volumului și cantităților de nămol evacuate, automatizarea procesului tehnologic, reabilitarea clădirii administrative și a drumului de acces. De asemenea s-a montat un debitmetru electromagnetic care va permite măsurarea precisă a debitelor de apă uzată.

Declarație

“Prin implementarea proiectului la Răducăneni s-a realizat serviciul de canalizare publică la nivelul standardelor de calitate naționale și europene. Astfel, s-a redus pericolul de poluare a apelor naturale prin controlul parametrilor efluentului rezidual și s-a produs o stimulare a inițiativelor private în reactivarea și diversificarea activităților economice și în domeniul serviciilor. De toate aceste beneficii se vor bucură Locuitorii localității Răducăneni din județul Iași, racordați la sistemul de canalizare”, a declarat dna. Laura Ionela Păstrăvanu, Director Executiv Adjunct Direcția Proiecte și Dezvoltare Durabilă din cadrul Consiliului Județean Iași.

Localizarea

Răducăneni, județul Iași

Buget final și partenerii financiari

Valoarea totală a proiectului: 1.293.863,66 lei

Contribuție beneficiar: 751.190,66 lei

Asistență financiară nerambursabilă: 542.673 lei

Beneficiar

Consiliul Județean Iași

Contact: Laura Ionela Păstrăvanu

Adresa: Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 69, Iași

E-mail: [anonimizat] Telefon: 004-0232.235100, int. 309 Web: https://www.icc.ro

Programul relevant

Fondul pentru mediu

Autoritatea de Management: Administrația Fondului pentru Mediu

Stadiul proiectului

Finalizat în luna iulie 2008.

Susținerea Politicilor de Identitate Comunitară – S.P.I.C.

Cooperare transfrontalieră

PHARE CBC 2006

Cercetarea comună a potențialului patrimoniului rural generator de noi activități turistice transfrontaliere în zona de granița a județului Iași și a Raionului Ungheni

Din punct de vedere turistic, zona transfrontalieră Iași-Ungheni este caracterizată de lipsa cunoștințelor despre valoarea reală a patrimoniului turistic rural și valorificarea insuficientă a acestuia. Acest fapt generează mai multe necesități: necesitatea conștientizării administrației locale privind rolul sau în identificarea și valorificarea patrimoniului comunității precum și a dezvoltării turismului rural, necesitatea situării patrimoniului în context local prin integrarea sa în proiectele de dezvoltare, necesitatea adoptării unor măsuri pentru convingerea comunității de valoarea unui proiect colectiv liber acceptat care unește sectorul public cu cel privat și care să bazează în maremăsură pe cetățean și pe inițiativa personală.

Proiectul

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea capacității administrației publice locale de a valorifica patrimoniul rural cu potențial turistic din zona transfrontalieră. Cu sprijinul fondurilor europene în cadrul acestui proiect s-au organizat două sesiuni de instruire pentru 37 persoane, s-au realizat 35 fișe de observație și 35 chestionare aplicate în teren care au permis crearea unei baze de date privind patrimoniul rural din zona transfrontalieră Iași-Ungheni. De asemenea s-a organizat o expoziție cu tema Identitate comunitară și dezvoltare durabilă. Toate acestea permit creșterea gradului de participare a comunității la procesul de dezvoltare locală.

Declarație

“De implementarea acestui proiect au beneficiat 30 funcționari publici din comunele ieșene care vor formă rețeaua Grupul de Inițiativa pentru Identitate Locală în județul Iași, 2 funcționari publici din cadrul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale din Consiliul Județean Iași și 5 funcționari publici din Consiliul Raional Ungheni”, a declarat dna. Lina Diana

Manuela, consilier Direcția Proiecte și Dezvoltare Durabilă, Consiliul Județean Iași – manager de proiect.Buget și partenerii financiari

Valoarea totală a proiectului: 345.848,42 lei (81.620,00 euro)

Contribuție beneficiar: 34.584,84 lei (8.162,00 euro)

Asistență financiară nerambursabilă(PHARE): 311.263,58 lei (73.458,00 euro)

Beneficiari

Consiliul Județean Iași / Consiliul Local Iași

Contact: Lina Diana Manuela

Adresa: Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 69, Iași

E-mail: [anonimizat]

Telefon: 004-0232.235100, int. 309

Web: https://www.icc.ro

Partener

Consiliul Raional Ungheni, Republica Moldova

Programul european relevant

Programul de Vecinatate România-Republica Moldova 2004-2006

Prioritatea: 1 – Dezvoltarea Economică și Socială;

Masura: 4 – Turism;

Autoritatea Contractantă: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuinței

Stadiul proiectului

Finalizat în luna noiembrie 2009.

Crearea unui climat favorabil investițiilor în regiunile de frontieră din

Ucraina și România

Dezvoltare Economică și Socială

Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat

Crearea unui sistem eficient de interacțiune între autoritățile regionale și locale, întreprinderi, organizații regionale și fonduri de investiții, cu scopul de a promova investițiile în economie, în regiunile de frontieră din Ucraina și România

Proiectul

Cu sprijinul fondurilor europene s-a creat un Centrul Regional de Consultanță, cu scopul de a sprijini procesul de interacțiune între autoritățile locale și regionale, întreprinderi, organizații de afaceri și a investitorilor străini. Centrul își propune săpromoveze imaginea regională în materie de investiții, să organizeze traininguri și seminarii pentru întreprinderi și să organizeze Forumul de Investiții în regiunea Odessa. De asemenea se dorește realizarea unei evaluări a potențialului privind investițiile străine care să permită pregătirea de recomandări pentru autoritățile regionale și locale, de proiectare a planurilor de dezvoltare a potențialului de investiții ale regiunilor. Nu în cele din urmă se dorește crearea unui site si lansarea unei campanii de informare.

Declarație

“Prin implementarea proiectului se urmărește creșterea capacităților instituționale și tehnice ale întreprinderilor și autorităților în domeniu de atragere a investițiilor și de a lucra cu potențialii investitori”, a declarat dna. Lina Diana Manuela, reprezentantul Consiliului Județean Iași în cadrul proiectului, consilier Direcția Proiecte și Dezvoltare Durabilă din cadrul Consiliului Județean Iași.Buget și partenerii financiari

Valoarea totală a proiectului: 2.188.012,48 lei

(490.540,36 euro)

Contribuție beneficiar: 221.665 lei (49.691,74 euro)

Uniunea Europeană: 1.966.347,48 lei (405.648,62 euro)

Beneficiar

“Agency of Regional Development”, Odessa,

Ucraina

PARTENER

Consiliul Județean Iași

Contact: Lina Diana Manuela

Adresa: Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 69, Iași

E-mail: [anonimizat]

Telefon: 004-0232.235100, int. 309

Web: https://www.icc.ro

Programul european relevant

POC Romania-Ucraina-Moldova 2007-2013

Prioritatea: 1 – Către o economie mai competitivă a zonei de frontieră;

Măsura: 1.1 – Îmbunătățirea productivității și competitivității în zonele urbane și rurale.

Stadiul proiectului

Contract semnat in luna mai 2012; proiectul s-a desfășurat pe o durată de 18 luni și s-a finalizat în luna noiembrie 2013.

„Îmbunătățirea transfrontalieră a gestionării deșeurilor solide din Republica Moldova, România și Ucraina” (Programului Operațional Comun Romania – Ucraina – Moldova 2007–2013)

Data începerii contractului: 04.05.2012

Durata contractului: 24 luni

Data finalizării: 10.05.2014

Valoarea totală a proiectului: 735.600,00 Euro

Valoare grant acordat: 660.000,00 Euro

Valoare grant acordat CJ Iași: 7.176 Euro

Lider de proiect: Consiliul Raional Fălesti, Republica Moldova

Partener: Consiliul Județean Iași

In cadrul Programului Operațional Comun Romania – Ucraina – Moldova 2007–2013,

Prioritatea 2 „Mediu si pregătirea pentru situații de urgența”, Masura 2.2. „Managementul resurselor de apă si al deseurilor”, Consiliul Raional Fălesti – Republica Moldova în parteneriat cu Consiliul Județean Iasi – România și alți 5 parteneri implementează Proiectul „Îmbunătătirea transfrontalieră a gestionării deșeurilor solide din Republica Moldova, România și Ucraina”.

Prin Hotărârea Consiliului Județean Iași nr. 304/28.11.2011 s-a aprobat Proiectul

„Îmbunătățirea transfrontalieră a gestionării deșeurilor solide din Republica Moldova,

România și Ucraina”.

Prin Dispozitia Presedintelui Consiliului Județean Iași nr. 893/11.11.2011 s-a aprobat echipa de implementare a Proiectului „Îmbunătățirea transfrontalieră a gestionării deșeurilor solide din Republica Moldova, România și Ucraina”.

În data de 04.05.2012 s-a semnat contractul de grant încheiat între Ministerul Turismului și Beneficiar – Consiliul Raional Fălesti, Republica Moldova.

Obiectivele acțiunii: Obiectivele globale (principale): dezvoltarea pe termen lung a unor soluții privind problemele de mediu (mediul inconjurator) prezente, cu care se confruntă zonele de frontieră, prin îmbunătățirea sistemelor de gestionare a deșeurilor municipale solide.

Obiective specifice:

 reducerea volumului de deșeuri solide în depozitele de deșeuri în regiunile vizate de

proiect;

 îmbunătățirea stării mediului în regiunile vizate de proiect;

 creșterea nivelului de conștientizare a publicului (atenționare) și informare asupra

gestionării de deșeuri în regiunile țintă ale proiectului;

 promovarea cooperării transfrontaliere între

autorități și public.

Parteneri:

 Aplicant: Consiliul Raional Fălesti, Republica

Moldova;

 Partenerul nr.1.: Consiliul Județean Iasi,

Romania;

 Partenerul nr.2: Primaria Fălești, Rep Moldova;

 Partenerul nr.3: Primăria Tg. Frumos, Romania;

 Partenerul nr 4.: Primaria Noua Sulită, Ucraina;

 Partenerul nr. 5: REC Moldova, Rep Moldova;

 Partenerul nr 6: O.N.G. Cutezatorul.

Regiunile de dezvoltare în România

1. Pagina de Internet a Delegației Comisiei Europene în România: http://www.infoeuropa.ro

2. Pagina de Internet a Direcției Generale a Comisiei Europene: http://www.europa.eu.int/comm pagina internet a Comisiei Europene

3. Pagina de Internet a Ministerului Finanțelor Publice: http://www.mfinante.ro

4. Pagina de Internet a Agenției Naționale Sapard: http://www.sapard.ro

5. Pagina de Internet a Ministyerului de Finanțe: www.mfinante.ro http://www.mfinante.ro/fonduriUE pagina internet a MFP

6. Pagina de Internet: www.finantare.ro

7. Ministerul Economiei si Comerþului: www.minind.ro

8. Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului: www.mt.ro

9. Ministerul Mediului si Gospodãririi Apelor: www.mmediu.ro

10. Ministerul Muncii, Solidaritãtii Sociale si Familiei: www.mmssf.ro

11.Ministerul Integrãrii Europene: www.mie.ro

12. Ministerul Administratiei si Internelor: www.mai.gov.ro

13. Agenții regionale pentru Protectia Mediului: http://www.anpm.ro/

14. http://www.apdrp.ro/ 15. http://www.adrnordest.ro/

16. http://www.inforegionordest.ro/

17. http://www.iasi.insse.ro

1. Pagina de Internet a Delegației Comisiei Europene în România: http://www.infoeuropa.ro

2. Pagina de Internet a Direcției Generale a Comisiei Europene: http://www.europa.eu.int/comm pagina internet a Comisiei Europene

3. Pagina de Internet a Ministerului Finanțelor Publice: http://www.mfinante.ro

4. Pagina de Internet a Agenției Naționale Sapard: http://www.sapard.ro

5. Pagina de Internet a Ministyerului de Finanțe: www.mfinante.ro http://www.mfinante.ro/fonduriUE pagina internet a MFP

6. Pagina de Internet: www.finantare.ro

7. Ministerul Economiei si Comerþului: www.minind.ro

8. Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului: www.mt.ro

9. Ministerul Mediului si Gospodãririi Apelor: www.mmediu.ro

10. Ministerul Muncii, Solidaritãtii Sociale si Familiei: www.mmssf.ro

11.Ministerul Integrãrii Europene: www.mie.ro

12. Ministerul Administratiei si Internelor: www.mai.gov.ro

13. Agenții regionale pentru Protectia Mediului: http://www.anpm.ro/

14. http://www.apdrp.ro/ 15. http://www.adrnordest.ro/

16. http://www.inforegionordest.ro/

17. http://www.iasi.insse.ro