Cercetari Avansate de Marketing International

TEMA DE CERCETARE

Teza pe care îmi propun să o dezvolt – Strategii de comunicare și implementare a culturii și valorilor Sănătății și Securității în Muncă în rândul tinerilor din mediul preuniversitar – tineri lucrători – va urmări o problematică actuală legată de educația în domeniul sănătății și securității în muncă ce ar trebui să joace un rol esențial în pregătirea tinerei generații pentru viața de adult. Adolescenții sunt tinerii viitori lucrători, devenirea lor ca adulți și cetățeni responsabili necesitând pe lângă o bună pregătire profesională, și competențe sociale, în interiorul cărora sănătatea, siguranța și bunăstarea la locul de muncă să fie o componentă importantă a educației.

Încă de pe băncile școlii, tinerii vor trebui să primească o educație în cultura prevenirii, înainte de a intra pe piața muncii, acest lucru permițându-le atât protecția personală la locul de muncă, cât și implicarea lor în prevenirea riscurilor profesionale, și în managementul sănătății și securității în muncă.

DEFINIREA PROBLEMEI

În toate domeniile de activitate, este remarcabilă concentrarea tinerilor pentru pregătirea lor profesională. Pe de altă parte, mulți lucrători se angajează încă din adolescență, fiind astfel supuși riscurilor domeniului de foarte devreme.

Agenția Europeană a Securității și Sănătății în Muncă manifestă o intensă preocupare referitor la integrarea educației despre sănătate și securitate în muncă în programa școlară, încă de pe băncile școlii, tocmai pentru a reduce accidentele și riscurile în muncă la tinerii lucrători.

Unul dintre obiectivele Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă este promovarea unei culturi a prevenirii, facilitând realizarea obiectivelor companiilor de a asigura performanța prin prin locuri de muncă sigure și prin angajarea și menținerea unei forțe de muncă sănătoasă și productivă.

Conform Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă , „tineri lucrători” este sintagma care definește persoane cuprinse în grupa de vârstă 15-24 ani, care iau parte la activități de muncă în diferite moduri. Sunt incluse în aceste activități ore de practică în învățământul vocațional sau în companii, elevi care lucrează, studenți care lucrează în timpul liber (vacanță, weekend, seri) și tineri care au părăsit sistemul educațional și au început munca. (European Agency for Safety and Health at Work, Young Workers – Facts and Figures, 2007, http://osha.europa.eu/en/publications/reports/TE7606507ENC/view).

Studiile realizate reliefează faptul că riscurile la muncă apar mai des la tinerii lucrători decât la persoanele în vârstă (Breslin and Smith, 2005; Laberge and Ledoux, 2011). De asemenea, tinerii lucrători se confruntă cu au prejudicii mai mari decât adulții angajați pe același post (Castillo et al., 1999; Breslin et al. 2003, 2006; Salminen, 2004).

Datorită însă faptului că tineri lucrători sunt mai rezistenți, leziunile provocate la tinerii muncitori au fost raportate ca fiind mai puțin frecvent fatale decât cele ale lucrătorilor în vârstă, deoarece (Salminen, 2004).

Conform statisticilor, rata accidentelor la locul de muncă nesoldate cu morți este cu peste 40 % mai mare în rândul lucrătorilor tineri cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani decât la nivelul forței de muncă în ansamblu. De asemenea, tinerii sunt predispuși să sufere de boli profesionale. (https://osha.europa.eu/ro/publications/factsheets/101).

Tinerii lucrători sunt supuși riscurilor la muncă din mai multe motive: lipsa experienței și a maturității; lipsa îndemânării și a trainingurilor; necunoașterea potențialelor riscuri din domeniul de activitate; necunoașterea drepturilor pe care le au în calitate de angajați; lipsa cunoștințelor sau prea puține cunoștințe din domeniul sănătății și securității în muncă (NRC, 1998; Zakocs et al. 1998, Castillo et al., 1999, OSHA, 2014).

Literatura de specialitate arată, de asemenea, că formarea în securitatea muncii și sănătate este esențială și trebuie să fie inclusă în programe de ucenicie pentru a îmbunătăți situația. Acest lucru implică formele de predare, dar și conținutul de predat (Raykov M, Taylor A., 2013). Studiile existente arată clar că tinerii care de la o vârstă fragedă intră în câmpul muncii au adesea o incidență mai mare a accidentelor și a altor evenimente negative, comparativ cu forța de muncă în general.

Analiza literatura de specialitate identifică existența a 63 de studii despre cazurile cu leziuni nonfatale în care au fost implicați tinerii lucrători. (Simo Salminen 2004). Cel mai vechi studiu analizat a fost publicat în 1940, iar cel mai recent în 2002. Studiile asupra acestor cazuri au fost preluate din 18 țări.Cele trei țări cel mai des menționate au fost Statele Unite ale Americii (22 studii), Suedia (9), Canada (5). Rezultatele studiului efectuat de Salminen, 2004 relevă încă o dată faptul că lucrătorii tineri au avut o rată de accidentare mai mare decât rata globală. Acest rezultat este în concordanță cu studii anterioare (Rhodes, 1983; Laflamme & Menckel, 1995; Salminen, 1996).

Având în vedere cele enumerate mai sus, problematica tezei se concentrează pe cercetarea percepției tinerilor asupra educației în domeniul SSM, asupra riscurilor profesiei pentru care se pregătesc, pe identificarea necesității integrării în curriculumul școlar a valorilor sănătății și securității în muncă, precum și pe atitudinea factorilor de răspundere – cadre didactice și angajatori asupra educației tinerilor în acest domeniu vital pentru o economie sigură și performantă.

STABILIREA SCOPULUI CERCETĂRII

Scopul tezei este cercetarea asupra conceptului de sănătate și securitate în muncă și modul în care se reflectă el în viziunea elevilor din învățământul preuniversitar, viitori tineri lucrători și a factorilor de decizie – cadre didactice și angajatori, în vederea fundamentării unor strategii de comunicare eficiente cu privire la educația în domeniul sănătății ocupaționale încă de pe băncile școlii.

OBIECTIVELE CERCETĂRII

Obiectivul principal

O.p.1 Identificarea particularităților percepției asupra educației tinerilor din învățământul preuniversitar tehnic – viitori tineri lucrători – cu privire la sănătatea și securitatea în muncă, pentru stabilirea unor strategii de comunicare privind consolidarea și dezvoltarea unei culturi solide a sănătății ocupaționale.

cercetarea comunicării organizaționale în domeniul SSM în companii

cercetarea culturii și valorilor conceptului de SSM și rolul aplicării ei în susținerea brandului

identificarea de experiențe pozitive și bune practici în domeniul comunicării culturii SSM cu impact asupra performanței companiei

conștientizarea factorilor de răspundere la nivel preuniversitar de necesitatea comunicării culturii sănătății ocupaționale către elevi, părinți, profesori, directori, etc

Obiective secundare

O.s.1 Determinarea stadiului actual al cunoașterii teoretice a conceptului de sănătate și securitate ocupațională a tinerilor

O.s.2 Evidențierea aspectelor ce caracterizează conceptul de sănătate și securitate ocupațională la tineri

O.s.3 Observarea rolului educației sănătate și securitate ocupațională la tineri lucrători în companii

O.s.4 Cercetarea comportamentului tinerilor din învățământul preuniversitar tehnic relativ la educația SSM

O.s.5 Evidențierea atitudinii cadrelor didactice asupra educației în domeniul SSM oferită în cadrul școlii

O.s.6 Cercetarea comportamentului companiilor relativ la educația acordată tinerilor în domeniul SSM

Ipoteze de lucru

Hp1 O abordare care încorporează educarea tinerilor cu privire la sănătatea și securitatea în muncă are o influență pozitivă asupra prevenirii riscurilor la tinerii lucrători

Hp2 Integrarea Sănătății și Securității în muncă în curriculumul școlar are un rol foarte important asupra dezvoltării și consolidării educației SSM la tineri

Hp3 Trainingurile sau educația oferite de angajator la locul de muncă nu sunt de ajuns pentru a proteja tinerii lucrători de posibilele incidente ce pot să apară

Hp4 O abordare multidisciplinară (care include strategii publice, traininguri, implicarea firmelor) prezintă o eficiență crescută

PROIECTAREA METODOLOGIEI

Pentru realizarea demersului de cercetare voi combina atât metodele cantitative, cu cele calitative, cât și diferite surse de culegere a datelor pentru a identifica informații și a realiza o perspectivă din punct de vedere al mai multor actori implicați: elevi, cadre didactice, reprezentanți ai companiilor, angajatori ai tinerilor lucrători.

Designul cercetării va include cercetarea descriptivă, menită a evidenția aspectele legate de educația tinerilor în domeniul sănătății și securității muncii, modul de percepție și atitudinea tinerilor față de educația primită, precum și elemente de cercetare cauzală, pentru a explica legătura între nivelul de educație al tinerilor în domeniul sănătății ocupaționale și expunerea la riscuri în momentul angajării.

IDENTIFICAREA SURSELOR DE DATE

Analiza datelor va începe cu identificarea și culegerea datelor din surse secundare. Studiul literaturii relevante va cuprinde analiza datelor Agenției Europene de Sănătate și Securitate în Muncă, ale agențiilor naționale, identificarea și analiza cercetărilor și studiilor efectuate în acest domeniu în ultimii 5 ani, date secundare interne ale companiilor care vor intra în studiu.

Datele primare le voi culege pentru prezenta cercetare folosind ca metodă ancheta și ca instrument de lucru chestionarul. Grupurile vizate sunt elevi din mediul preuniversitar, care studiază la licee din județul Iași, iar un alt studiu va fi aplicat companiilor din Iași, angajatori ai tinerilor lucrători.

Pentru a identifica aspectele educației, instrumentelor și conținutului curricular voi realiza interviuri de profunzime cu persoane relevante pentru domeniu, cadre didactice din mediul preuniversitar, reprezentanți ai companiilor, angajatori ai tinerilor lucrători și reprezentanți ai instituțiilor cu autoritate în domeniu.

CULEGEREA DATELOR

Pentru culegerea datelor primare voi realiza un chestionarul pe care îl voi aplica pe tineri care intră în grupul țintă, adică tineri cu vârsta cuprinsă între 15-18 ani, care învață în sistem de învățământ de stat sau privat, în județul Iași.

Un alt chestionar prin care urmăresc sa obțin date despre atitudinea companiilor referitor la tinerii lucrători, educația lor în sănătatea și securitatea ocupațională în momentul angajării va fi aplicat angajatorilor din Iași.

PROBLEME POSIBILE ÎN CONTEXT INTERNAȚIONAL

În perspectiva amplasării cercetării în context internațional, cercetarea s-ar confrunta cu câteva dificultăți. O primă dificultate poate fi considerată însăși definirea termenului de „tineri lucrători”.

Conform studiului „Health and Safety of Young Workers”, prezentat în cadrul unei serii de simpozioane canadiene pe domeniu, există mai multe definiții ale termenului de tineri lucrători. Din punct de vedere al Statelor Unite, se au în vedere persoane cu vârsta sub 18 ani. Această definiție reflectă vârsta la care legislația Statelor Unite guvernează tipurile de angajare permisive sau interzise tinerilor.

Legislația din Canada are în vedere că tinerii lucrători sunt persoane cu vârsta între 15 și 24 de ani.

O diferențiere clară trebuie făcută între „Tineri lucrători” și „lucrători noi”.

Un proaspăt lucrător este o persoană peste 25 de ani aflată în câmpul muncii de mai puțin de 6 luni, sau care tocmai a fost angajată într-un nou loc de muncă. (ISHA, 2012)

Conform Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă , „tineri lucrători” este sintagma care definește persoane cuprinse în grupa de vârstă 15-24 ani, care iau parte la activități de muncă în diferite moduri. Sunt incluse în aceste activități ore de practică în învățământul vocațional sau în companii, elevi care lucrează, studenți care lucrează în timpul liber (vacanță, weekend, seri) și tineri care au părăsit sistemul educațional și au început munca. (European Agency for Safety and Health at Work, Young Workers – Facts and Figures, 2007, http://osha.europa.eu/en/publications/reports/TE7606507ENC/view).

În context internațional, un element important de diferențiere este reprezentat de sistemul legislativ, care privește vârsta minimă de angajare a unui tânăr, categoriile de muncă pe care le poate presta.

BIBLIOGRAFIE

BLS (Bureau of Labor Statistics) [2005]. Work activity of high school students: Data from the National Longitudinal Survey of Youth 1997. Washington, D.C.: U.S. Department of Labor, Bureau of Labor Statistics, USDL 05-732. [ http://www.bls.gov/news.release/archives/nlsyth_04272005.pdf]

Breslin FC, Smith P. Age-related differences in work injuries: a multivariate, population-based study. Am J Ind Med 2005;48:50e6

CDC (Centers for Disease Control and Prevention) [2010]. Occupational injuries and deaths among younger work-ers – United States, 1998—2007. By Estes CR, Jackson LL, Castillo DN. Morbidity and Mortality Weekly Report MMWR 59(15):449-455.

Healthy People 2020 [2012]. Occupational Safety and Health, Objective OSH-2.3, Reduce nonfatal work-related injuries, adolescent workers aged 15 to 19 years. [http://www.healthypeople.gov/2020/topicsobjectives2020/objectiveslist.aspx?topicId=30].

https://osha.europa.eu/en/publications/reports/TE3008760ENC

CLC (The Child Labor Coalition) [2012]. Stop child labor: the Child Labor Coalition. [http://stopchildlabor.org/]

Munteanu, C., Maxim, E., Sasu, C., Prutianu, Ș., Zaiț, A., Manolică, A., Jijie, T., Monoranu, A., (2011), Marketing. Principii, practici, orizonturi, Editura Sedcom Libris, Iași.

NCES [2012b]. Youth indicators 2011: America’s youth: Transitions to adulthood. Indicator 25: Employment of 16- and 17-year old students. [http://nces.ed.gov/pubs2012/2012026/chapter3_25.asp]

Sasu, C., Marketing internațional, Editura Polirom, Iași, 2005

University of Washington. Health and safety awareness for working teens. [ http://www.uwworksafe.com/]

WorkSafeBC. [2012]. Occupational Health and Safety (OHS) Regulation. http://www2.worksafebc.com/publications/OHSRegulation/Home.asp.

http://www.ihsa.ca/new_experienced_workers/new_young_workers.cfm

Zakocs RC, Runyan CW, Schulman MD, Dunn KA, Evensen CT. 1998. Improving safety for teens working in the retail trade sector. Am J Ind Med 34:342–350.