Cercetare de Marketing Privind Activitatea Proiectului Promoval

CUPRINS

Introducere și context

1. Obiectivele cercetării

2. Metodologia cercetării

3. Rezultatele analizei preliminare a întrebărilor

4. Analiza legăturilor dintre variabile

Concluzii și recomandări

ANEXA 1 CHESTIONAR4

ANEXE CD: BAZELE DE DATE ALE ÎNTREBĂRILOR

DICȚIONAR DE DATE

Introducere și context

Prezentul raport tratează rezultatele cercetării de marketing, faza a II-a, întreprinse ca activitate a proiectului „ProMoVal”, finanțat în cadrul Programului Operațional Regional, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, Domeniul major de intervenție 5.3 – Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică, nr. 2125/08.08.2011, cod SMIS 22917, implementat de Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural – A.N.T.R.E.C. – filiala NEAMȚ.

Conform studiului de marketing realizat pentru proiectul „ProMoVal”, obiectivul general al acestuia este dezvoltarea și consolidarea turismului din N-V Moldovei prin promovarea valorilor turismului rural, ecologic și cultural din zona de promovare țintă identificată. Acesta se suprapune peste obiectivul Domeniului Major de Intervenție 5.3, de promovare a potențialului turistic românesc cu scopul de a crește atractivitatea și de a dezvolta piața internă a acestuia.

Obiectivul general al proiectului va fi realizat prin îndeplinirea a 2 obiective specifice (OS):

OS1: Creșterea gradului de informare și conștientizare, la nivel național, a consumatorilor de turism și nu numai, cu privire la valorile turismului rural, ecologic și cultural atât asupra ofertei de resurse turistice specifice zonei nord-vestice a Moldovei cât și, mai ales, asupra localizării și potențialului produselor turistice specifice identificate;

OS2: Concepția și implementarea unui sistem de promovare integrată și unitară a valorilor de patrimoniu spiritual, cultural, natural, istoric și tradițional definite ca resurse specifice identificate în spațiul turistic rural din zona nord-vestică a Moldovei, prin acțiuni de marketing specifice: organizarea de evenimente dedicate tradițiilor și culturii locale, completate de participarea la târguri și evenimente de profil, naționale și locale, în scop promoțional, precum și de conceperea unui pachet complex de materiale informative și de promovare menite a susține acțiunile de promovare.

Conform aceluiași studiu de marketing a rezultat necesitatea unor cercetări de marketing cu scopul obținerii informațiilor necesare pentru fundamentarea programelor și strategiilor de promovare viitoare menite să conducă la atingerea obiectivelor proiectului.

Problema de marketing identificată, care a condus la necesitatea acestei cercetări constă în oportunitatea dezvoltării turismului rural, ecologic și cultural în zona de Nord-Vest a Moldovei, zonă cu un bogat patrimoniu natural și antropic. În prezent, acesta nu este suficient exploatat, motiv pentru care se impune o promovare susținută în rândul potențialilor turiști menită să atragă un număr cât mai mare de vizitatori. În vederea luării unor decizii informate cu privire la modalitatea de promovare a zonei s-a hotărât realizarea unei cercetări de marketing. Scopul general al acestei cercetări este de a identifica nivelul de vizibilitate al zonei nord-vestice a Moldovei ca destinație turistică, precum și gradul de conștientizare al potențialilor turiști cu privire la atractivitatea obiectivelor turistice specifice zonei.

Cercetarea de marketing efectuată contribuie la găsirea celor mai bune căi pentru promovarea turismului în zonă, fiind identificate opiniile segmentelor țintă privind cele mai potrivite programe turistice care i-ar determina să-și petreacă vacanțele în Nord-Vestul Moldovei. De asemenea, au fost identificate tehnicile de promovare care, în opinia respondenților, pot avea un impact pozitiv în creșterea numărului de vizitatori.

1. Obiectivele cercetării

Principalele obiective ale cercetării au fost:

Identificarea profilului respondenților cu privire la obișnuința de a vizita destinații turistice din România și a surselor din care se informează când aleg o anumită destinație turistică.

Identificarea notorietății și atractivității obiectivelor turistice din Nord-Vestul Moldovei în opinia membrilor eșantionului.

Identificarea destinațiilor turistice din Nord-Vestul Moldovei care au fost cele mai vizitate de membrii eșantionului în ultimii 3 ani și a surselor de informare utilizate înainte de respectivele sejururi.

Identificarea tipurilor de sejur utilizate de turiști și durata medie a sejurului.

Măsurarea gradului de satisfacție privind atractivitatea turistică a zonelor vizitate.

Măsurarea gradului de satisfacție față de principalele categorii de obiective turistice din zona de Nord-Vest a Moldovei.

Identificarea structurilor de cazare la care au apelat turiștii.

Identificarea opiniilor cu privire la importanța și impactul unor potențiale tehnici de promovare a zonei.

Identificarea notorietății celor două festivaluri: Festivalul hanurilor și Festivalul de poveste.

Identificarea celor mai potrivite programe turistice care să-i determine pe turiști să viziteze zona de Nord-Vest a Moldovei, precum și a celor mai bune tehnici de promovare a acestora.

Măsurarea satisfacției față de materialele promoționale distribuite de ANTREC Neamț.

Măsurarea gradului de încredere în turismul rural.

2. Metodologia cercetării

Cercetarea de marketing a fost efectuată pe baza unei anchete în rândul potențialilor turiști din toate regiunile de dezvoltare ale țării, oferind astfel o bună reprezentativitate din punct de vedere al acoperirii teritoriale. Culegerea datelor s-a realizat cu ajutorul unui chestionar, care conține atât întrebări închise cât și deschise, menite să obțină o paletă largă de opinii, atitudini și comportamente ale respondenților. Chestionarul conține 25 de întrebări complexe, multe dintre acestea conținând mai mult de trei aspecte distincte de evaluat, pentru care s-au folosit scale numerice cu distanțe egale între nivele. Aceasta a condus la multiplicarea propriu-zisă a numărului de întrebări.

Chestionarele au fost aplicate în rândul potențialilor turiști din întreaga țară. Eșantionul final este constituit dintr-un număr de 220 de persoane, cu o distribuție echilibrată din punct de vedere al caracteristicilor socio-demografice (vârstă, venituri, sexul respondentului).

Prelucrarea datelor a fost făcută cu ajutorul sistemului informatic SPSS (Statistical Package for Social Sciences), care a permis realizarea unor analize detaliate a datelor, o sintetizare a informației cu maximum de acuratețe, întrucât este eliminată în mare măsură eroarea umană și eroarea de calcul. În scopul prelucrării datelor culese cu ajutorul chestionarului, au fost create două baze de date, care conțin toate întrebările respectivului chestionar. Una dintre bazele de date conține toate întrebările închise, rezultând un număr de 53 de variabile. Cealaltă bază de date a fost constituită din răspunsurile la întrebările deschise, fiind definite 15 variabile. Definirea și prelucrarea întrebărilor deschise s-a făcut prin metoda categoriilor, categoriile de răspunsuri fiind codificate pe măsură ce ele au fost identificate în chestionar. După codificarea răspunsurilor și introducerea datelor au rezultat bazele de date prezentate în anexe împreună cu chestionarul și dicționarul variabilelor.

Prelucrarea datelor s-a realizat prin gruparea acestora în tabele de frecvențe ale răspunsurilor și prin utilizarea algoritmilor de calcul din SPSS care au permis obținerea unor indicatori statistici.

3. Rezultatele analizei preliminare a întrebărilor

Un prim obiectiv al cercetării a fost identificarea profilului respondenților cu privire la obișnuința de a vizita destinații turistice din România și a surselor din care se informează când aleg o anumită destinație turistică. Rezultatele cercetării ne indică faptul că marea majoritate a membrilor eșantionului analizat obișnuiesc să viziteze destinații turistice din România (90%), existând și un procent de 10% din respondenți care au indicat că nu vizitează astfel de destinații (vezi fig. 1).

Fig. 1. Obisnuința de a vizita destinații turistice din Romania

Aceste răspunsuri ne confirmă faptul că eșantionul este corect ales, persoanele care au răspuns la chestionar fiind deschise către practicarea diferitelor forme de turism în interiorul granițelor țării. Astfel, ei pot fi convinși pe diferite căi să viziteze zona de interes a prezentului proiect.

De la cele 197 de persoane care au afirmat că vizitează destinații turistice naționale au fost obținute 314 răspunsuri la întrebarea cu posibilitate de alegere multiplă referitoare la destinațiile românești vizitate în ultimii 3 ani (vezi tabelul 1).

Tabelul 1. Destinații naționale vizitate în ultimii 3 ani

Litoralul românesc este destinația care a înregistrat cel mai mare număr de răspunsuri (40,1% din totalul răspunsurilor), fiind menționată de 64% din totalul celor 197 de respondenți (Percent of Cases). De asemenea, destinațiile montane au fost menționate de 44,2% din respondenți. După cum rezultă din distribuția răspunsurilor, destinațiile rurale nu se bucură de o atractivitate deosebită, acestea fiind menționate de un număr mic de membri ai eșantionului.

Întrucât astfel de destinații sunt pretabile pentru turismul din Nord-Vestul Moldovei, ar trebui depuse eforturi susținute de promovare a lor în rândul turiștilor, pentru a-i atrage in special pe cei care vor să încerce experiențe noi. În acest sens, am încercat să identificăm cele mai utilizate surse de informare utilizate de membrii eșantionului, întrucât acestea ar putea fi cele mai bune medii de transmitere a viitoarelor mesaje promoționale.

Pentru identificarea surselor de informare a fost utilizată o întrebare deschisă, cu scopul de a obține un nivel de amintire spontan cu privire la respectivele surse, fără a fi sugerate prin răspunsuri prestabilite. Au fost obținute 290 de răspunsuri (vezi tabelul 2), cea mai populară sursă de informare fiind Internet-ul, care a înregistrat 54,5% din totalul răspunsurilor, fiind menționată de 80,2% dintre respondenți.

Tabelul 2. Surse de informare utilizate

De asemenea, prietenii/cunoștințele și agențiile de turism au înregistrat procente ridicate din numărul de răspunsuri, dar cu mult mai puține decât Internet-ul. În concluzie, putem remarca faptul că Internet-ul a devenit cea mai populară sursă de informare, depășind cu mult popularitatea agențiilor de turism sau a altor surse, cum ar fi: pliantele, broșurile, ghidurile turistice etc. De asemenea, târgurile de turism au înregistrat puține răspunsuri, ceea ce poate fi explicat prin prisma faptului că aceste târguri sunt organizate cu o frecvență destul de redusă și doar în anumite locații (București sau orașe mari).

Un al doilea obiectiv al cercetării a fost identificarea notorietății și atractivității anumitor obiective turistice din Nord-Vestul Moldovei în opinia membrilor eșantionului studiat. În acest sens, respondenții au fost invitați să menționeze cele mai importante trei obiective turistice care ar trebui vizitate în respectiva zonă. La această întrebare au fost obținute 395 de răspunsuri, de la 184 de persoane, existând un număr de 36 de persoane care nu au răspuns la această întrebare, precum și persoane care au menționat mai puțin de 3 obiective turistice.

Tabelul 3. Obiective turistice care merită vizitate în NV Moldovei

Din distribuția răspunsurilor rezultă că obiectivele considerate cele mai atractive sunt mănăstirile, acestea fiind menționate de 85,9% din respondenți (vezi tabelul 3). De asemenea, obiectivele istorice, cum ar fi cetățile din zonă, se bucură de o mare popularitate, ele fiind menționate în răspunsuri fie separat (ex: Cetatea Neamțului, Cetatea Sucevei), fie la modul generic – „Cetăți”. Aceste răspunsuri cumulate au fost menționate de 50% din respondenți. Alte destinații populare sunt cele mo ar fi cetățile din zonă, se bucură de o mare popularitate, ele fiind menționate în răspunsuri fie separat (ex: Cetatea Neamțului, Cetatea Sucevei), fie la modul generic – „Cetăți”. Aceste răspunsuri cumulate au fost menționate de 50% din respondenți. Alte destinații populare sunt cele montane, cum ar fi Cheile Bicazului (20,1% din respondenți), Masivul Ceahlău inclusiv stațiunea Durău (11,4% din respondenți), Vatra Dornei (3,8% din respondenți). Acestea, împreună cu varianta generică „Munți”, au fost menționate de aproape jumătate din membrii eșantionului. Muzeele și casele memoriale au fost și ele menționate de membrii eșantionului, dar procentul acestora este mai mic decât cele menționate mai sus, 21,2% din respondenți menționând aceste obiective.

Un al treilea obiectiv a avut în vedere identificarea destinațiilor turistice din Nord-Vestul Moldovei care au fost cele mai vizitate de membrii eșantionului în ultimii 3 ani. În acest sens, o primă întrebare a vizat aflarea procentului celor care au efectuat cel puțin o călătorie în zonă în respectiva perioadă de timp. În fig. 2 se observă că doar 36% dintre respondenți au vizitat zona în ultimii 3 ani. Procentul redus este unul explicabil, întrucât cercetarea se adresează tuturor potențialilor turiști, nu doar celor care au vizitat zona de curând. Faptul că o mică parte din membrii eșantionului au vizitat Nord-Vestul Moldovei în ultima perioadă întărește necesitatea promovării acestei zone, în conformitate cu obiectivele proiectului.

Fig. 2. Vizitarea zonei de NV a Moldovei in ultimii 3 ani

Cei care au răspuns afirmativ la întrebarea de mai sus au vizitat cu precădere obiectivele turistice menționate în Tabelul 4. Mănăstirile au fost cele mai des menționate de către respondenți, procente ridicate fiind înregistrate și de cetăți sau zonele montane. Acestea au fost, de asemenea, menționate ca entități generice sau particularizat pe răspunsuri concrete.

Astfel, Cetatea Neamțului apare în foarte multe dintre răspunsurile membrilor eșantionului, fiind cel mai adesea menționată împreună cu orașul Piatra Neamț și împrejurimile acestuia cu atracțiile turistice aferente. De asemenea, Cetatea Sucevei apare destul de frecvent în răspunsuri, numărul de răspunsuri fiind comparabil cu cel al Cetății Neamțului, deși răspunsurile nu au venit întotdeauna de la aceleași persoane. Cumulând răspunsurile referitoare la cele mai importante vestigii istorice ale zonei, constatăm că acestea au fost nominalizate de 36,5% din totalul respondenților (Percent of Cases).

De asemenea, atracțiile naturale ale zonei au obținut un număr important de răspunsuri, Cheile Bicazului având al doilea număr de răspunsuri după biserici și mănăstiri. Dintre aceste atracții și masivul Ceahlău se bucură de o mare popularitate. Atracțiile naturale au cumulat răspunsurile a peste 40% din totalul celor care au răspuns la această întrebare.

Tabelul 4. Obiective turistice vizitate în NV Moldovei

În tabelul 4 se observă că turismul rural nu este menționat decât de un singur respondent, deși majoritatea obiectivelor vizitate se află în zone rurale. Aceasta înseamnă că turiștii nu consideră turismul rural ca pe un scop principal al sejurului, motiv pentru care o mai bună promovare a caracteristicilor acestei forme de turism poate contribui la o mai bună apreciere din partea turiștilor și la o orientare a acestora către pachete turistice concentrate pe turismul rural și ecologic.

În distribuția răspunsurilor prezentată în tabelul 4, se observă o similitudine între răspunsurile cu privire la zonele vizitate și zonele pe care turiștii le recomandă (vezi tabelul 3), ceea ce semnifică faptul că au fost satisfăcuți de locurile vizitate în zona de Nord-Vest a Moldovei. Nivelul ridicat de satisfacție îi determină pe aceștia să recomande zonele vizitate. În caz contrar, un nivel scăzut de satisfacție ar determina o atitudine negativă, de respingere.

Gradul de satisfacție ridicat este confirmat și de răspunsurile subiecților cu privire la atractivitatea zonelor vizitate, 86,7% dintre aceștia considerându-le ca fiind atractive sau foarte atractive, în timp ce 12% au o atitudine neutră (vezi fig. 3).

Fig. 3. Atractivitatea zonelor vizitate in NV Moldovei

În ceea ce privește sursele de informare utilizate de turiști înainte de vizitarea zonei, au fos obținute 156 de răspunsuri prezentate în tabelul 5. Turiștii care au vizitat zona de Nord-Vest a Moldovei s-au informat cu precădere de la rude și prieteni (55,3% din respondenți) sau de pe Internet (51,8% din respondenți). De asemenea, mijloacele de comunicare în masă și agențiile de turism au fost destul de des menționate, dar și târgurile de turism.

Tabelul 5. Surse de informare privind zona de NV Moldovei

Din punct de vedere al tipului de sejur la care au apelat cei care au vizitat zona, cei mai mulți dintre respondenți (81,8%) au efectuat excursii pe cont propriu (vezi tabelul 6).

Tabelul 6. Tipul sejurului

De asemenea, excursiile organizate au înregistrat un număr mai mare de răspunsuri comparativ cu achiziționarea unor pachete turistice prin agenții de turism. Durata medie a sejurului conform răspunsurilor date de cei care au vizitat zona în ultimii 3 ani a fost de 4 zile.

Unitățile de cazare preferate de cei care au vizitat Nord-Vestul Moldovei au fost pensiunile sau cazarea la prieteni/rude (vezi tabelul 7). Hotelurile au fost menționate doar de 18,5% dintre cei care au vizitat zona, ceea este explicabil prin prisma faptului că aceasta are un caracter preponderent rural.

Tabelul 7. Unități de cazare utilizate de cei care au vizitat zona

Un alt obiectiv al cercetării în ceea ce privește turiștii care au vizitat Nord-Vestul Moldovei a vizat măsurarea satisfacției acestora față de principalele resurse naturale și antropice ale zonei (vezi fig. 4).

Punctajele medii obținute de acestea pe o scală de la 1 la 5 (unde 5 = foarte satisfăcut), se situează peste 4 puncte, ceea ce semnifică un grad de satisfacție ridicat. Cel mai mare punctaj mediu a fost înregistrat de biserici și mânăstiri, urmate de resursele naturale ale zonei. Diferențele dintre punctaje sunt însă foarte mici, ceea ce ne arată că resursele naturale și antropice ale zonei sunt apreciate aproape în egală măsură de vizitatori, ele constituind un potențial turistic ridicat.

Fig. 4. Satisfacția față de zonele vizitate (5 = foarte satisfăcut)

În vederea identificării distribuțiilor răspunsurilor pentru fiecare dintre categoriile de obiective turistice din zona de Nord-Vest a Moldovei am realizat reprezentări grafice care ilustrează procentele înregistrate pentru fiecare nivel al scalei de măsură utilizate. Aceasta a fost una de tip numeric, în care nivelul 5 înseamnă „foarte satisfăcut” iar nivelul 1 înseamnă „total nesatisfăcut”.

În ceea ce privește atracțiile naturale ale zonei (vezi fig. 5), incluzând munți, saline, rezervații naturale și altele, cele mai multe răspunsuri au indicat un nivel de satisfacție foarte ridicat (52%). Dacă se cumulează răspunsurile favorabile (corespunzătoare nivelelor 4 și 5 ale scalei), putem aprecia că 91,3% dintre cei care au vizitat astfel de obiective au fost satisfăcuți de atractivitatea turistică a acestora. A existat și un procent de 7,2% din respondenți cu o atitudine neutră, în timp ce doar 1,4% au indicat un grad de satisfacție redus. Gradul de satisfacție ridicat ne arată un potențial turistic deosebit al zonei analizate din punct de vedere al atracțiilor naturale, ceea ce confirmă necesitatea unei promovări susținute, cu scopul principal de a valorifica într-un mod cât mai eficient respectivele atracții turistice.

Fig. 5. Satisfacția față de resursele naturale

O altă categorie majoră de obiective turistice ale zonei a fost constituită din biserici și mănăstiri. Acestea au primit cele mai multe recomandări din partea turiștilor, motiv pentru care era de așteptat ca și gradul de satisfacție să fie unul foarte ridicat (vezi fig. 6).

Fig. 6. Satisfacția față de biserici și mănăstiri

După cum se observă din graficul distribuției răspunsurilor, procentul celor care sunt foarte satisfăcuți de aceste obiective turistice este mult mai mare decât în cazul atracțiilor naturale ale zonei. Astfel, 66,7% dintre cei care au vizitat mănăstirile din zonă s-au declarat foarte satisfăcuți. Cumulat cu nivelul 4 al scalei, se obține un procent de 92,8% al celor satisfăcuți de atractivitatea turistică a bisericilor și mănăstirilor. Se observă că în cazul acestor obiective, procentul celor cu atitudine neutră (nivelul 3 al scalei) a fost de 5,8%, mai mic decât în cazul anterior analizat.

Vestigiile istorice, dintre care se disting Cetatea Sucevei și Cetatea Neamțului, au fost și ele apreciate de către respondenți, însă ierarhia răspunsurilor se schimbă față de cazurile anterioare.

Fig. 7. Satisfacția față de vestigiile istorice

Putem observa în graficul din fig. 7 că cele mai multe răspunsuri (41,3%) corespund nivelului 4 al scalei (satisfăcut), în timp ce nivelul 5 -foarte satisfăcut a fost indicat de doar 36,5% dintre respondenți, în comparație cu cele două cazuri anterioare, în care acestea depășeau 50% din răspunsuri. Cumulate, cele două nivele însumează 77,8% din răspunsuri, existând și un număr relativ mare de turiști cu o atitudine neutră față de vestigiile istorice (20,6% ). Aceștia au indicat nivelul 3 al scalei, care semnifică „nici satisfăcut – nici nesatisfăcut”.

În ceea ce privește o altă categorie de obiective turistice, reprezentată de muzeele și casele memoriale existente în zona de Nord – Vest a Moldovei, situația se prezintă oarecum asemănător cu cazul anterior. Se observă că procentul celor foarte satisfăcuți este ceva mai ridicat, iar al celor cu atitudine neutră este mai mic decât în cazul vestigiilor istorice. În schimb, procentul celor nesatisfăcuți (4,8%) este cel mai mare în comparație cu celelalte categorii de obiective turistice, la care acest procent nu depășea 2%.

Fig. 8. Satisfacția față de muzee și case memoriale

Putem remarca faptul că pentru niciuna dintre categoriile de obiective turistice analizate în cadrul acestei întrebări nu s-au înregistrat răspunsuri care să indice nivelul 1 al scalei de măsură (1 – total nesatisfăcut).

Analizând comparativ distribuțiile răspunsurilor celor 4 categorii de obiective turistice, putem observa că deși mediile răspunsurilor prezentate mai sus nu sunt semnificativ diferite, distribuțiile răspunsurilor pe cele 5 nivele ale scalei ne arată situații relativ diferite. Astfel, putem constata că bisericile și mănăstirile din zonă au înregistrat cele mai ridicate scoruri pe scala de măsură a satisfacției turiștilor, fiind urmate foarte îndeaproape de resursele naturale. Situația se schimbă în cazul vestigiilor istorice și al muzeelor, unde se înregistrează nivele mai ridicate ale atitudinilor neutre, dar și ale insatisfacțiilor, cum este cazul muzeelor și caselor memoriale.

În încercarea de a identifica tehnicile promoționale clasice care au avut un impact pozitiv în decizia de a vizita zona, am obținut rezultatele din fig. 9.

Fig. 9. Influența tehnicilor promoționale în alegerea destinației turistice

(5 = foarte mare)

Toate scorurile medii pe o scală de la 1 la 5 se situează puțin peste nivelul 3 al scalei, care semnifică o influență moderată. În opinia respondenților, cel mai mare impact promoțional l-au avut pliantele de promovare a zonei și târgurile de profil. Oferirea de pachete turistice prin intermediul agențiilor de turism, precum și reclama la posturile de radio sau televiziune locale au obținut cele mai mici scoruri medii.

Unul dintre obiectivele cercetării, care a vizat toți membrii eșantionului, indiferent dacă au vizitat sau nu zona în ultimii 3 ani, a fost de a identifica notorietatea festivalurilor tematice propuse prin proiectul ProMoVal (Festivalul hanurilor și Festivalul de poveste). Răspunsurile la întrebări ne indică un procent de 19% al celor care au auzit de respectivele festivaluri (vezi fig. 10). Răspunsurile erau previzibile, având în vedere că membrii eșantionului provin din toată țara, iar organizarea festivalurilor tematice este într-o fază incipientă, ele fiind insuficient cunoscute la momentul realizării procesului de culegere a datelor în cadrul acestei anchete.

Fig. 10. Notorietatea festivalurilor tematice

Principalele surse din care respondenții au auzit de respectivele festivaluri sunt târgurile de turism (menționate de 60% din respondenți) și reclamele radio/TV (40% din respondenți), cele două tehnici promoționale fiind folosite cu precădere de organizatori pentru promovarea celor două evenimente (vezi tabelul 8).

Tabelul 8. Sursele de informare cu privire la festivalurile tematice

Faptul că aceste surse de informare au fost menționate spontan de respondenți în cadrul unei întrebări deschise semnifică un impact ridicat al respectivelor tehnici promoționale. Acest impact a fost potențat și de transmiterea informației între rude sau prieteni. Cu toate acestea, eforturile ar trebui intensificate în direcția creșterii numărului de persoane care să fie informate de organizarea celor două festivaluri tematice.

În ceea ce privește opiniile tuturor membrilor eșantionului cu privire la ideea organizării unor festivaluri tematice de promovare a valorilor culturale ale zonei, acestea sunt în cea mai mare parte favorabile, peste 85% din respondenți indicând că ideea este bună sau foarte bună. După cum se observă în graficul de mai jos, ideea organizării Festivalului de poveste a înregistrat un procent mai mare de răspunsuri pentru nivelul „foarte bună” în comparație cu Festivalul hanurilor. Cu toate acestea, prin cumularea nivelurilor 4 și 5 ale scalei, procentele celor care apreciază pozitiv ideea sunt aproape identice, in jurul valorii de 86% din respondenți. Procentele celor care apreciază negativ ideea festivalurilor tematice sunt foarte reduse, existând și aproximativ 10% din respondenți care au o opinie neutră, indicând nivelul 3 al scalei de măsură.

Fig. 11. Opiniile cu privire la inițiativa de organizare a unor festivaluri tematice

Un alt obiectiv al cercetării a fost identificarea atitudinilor membrilor eșantionului cu privire la importanța pe care o au anumite tehnici de promovare care pot fi utilizate pentru determinarea turiștilor să viziteze zona de Nord-Vest a Moldovei. În graficul de mai jos se observă că oferirea unor pachete turistice integrate prin agențiile de turism este considerată cea mai importantă tehnică de promovare, cu un scor mediu de peste 4,5 puncte pe o scală de la 1 la 5 (unde 5 = foarte importantă). Cu toate acestea, impactul unor astfel de programe asupra deciziilor celor care au vizitat zona a fost considerat cel mai mic, ceea ce semnifică faptul că pachetele turistice oferite pe piață nu au fost cele mai potrivite pentru stimularea turiștilor. De asemenea, o importanță mare (de peste 4 puncte) este acordată tuturor tehnicilor promoționale propuse. Dintre acestea se mai disting oferirea de pliante, organizarea unor festivaluri locale destinate turiștilor și reclamele în mass-media. Din aceste răspunsuri se desprinde încă o dată importanța acordată de turiști festivalurilor locale, care se consideră că au și un impact ridicat în luarea deciziei de cumpărare. Cu toate acestea, organizarea acestor festivaluri trebuie adusă la cunoștința publicului larg prin toate tehnicile promoționale menționate și eventual prin alte mijloace, inclusiv Internet-ul.

Fig. 12. Relația dintre importanța și impactul tehnicilor de promovare

Răspunsurile cu privire la importanța acordată diferitelor tehnici de promovare a zonei de Nord – Vest a Moldovei au fost destul de diverse, fiind distribuite pe toate nivelele scalei de măsură, ceea ce indică o evaluare cu un înalt grad de seriozitate din partea respondenților. Se remarcă totuși o concentrare pe răspunsurile 4 și 5, care semnifică o importanță ridicată acordată tehnicilor de promovare menționate în chestionar, acestea fiind propuse și de către ANTREC Neamț în cadrul proiectului ProMoVal.

În tabelul 9 sunt prezentate răspunsurile cu privire la importanța acordată de membrii eșantionului distribuirii de pliante de promovare a zonei ca instrumente promoționale. Se observă că la nivelul eșantionului de 220 de persoane a fost înregistrat un număr de 37 non-răspunsuri din partea unor persoane care au indicat că nu știu să răspundă la această întrebare sau au refuzat să răspundă.

Tabelul 9. Distribuire pliante de promovare

Dintre cele 183 de răspunsuri, cele mai multe au indicat o importanță ridicată a distribuirii unor pliante de promovare a zonei, răspunsurile cumulate pentru nivelele 4 și 5 ale scalei înregistrând 85,3% din totalul răspunsurilor valide. Au fost înregistrate și 19 răspunsuri, reprezentând 10,4% din răspunsurile valide, pentru nivelul neutru (3 puncte), în timp ce 8 respondenți (4,4%) consideră pliantele ca fiind neimportante în activitatea de promovare.

Pentru organizarea de festivaluri locale destinate turiștilor au fost înregistrate răspunsurile din tabelul 10. La această întrebare au fost obținute 180 de răspunsuri valide. Restul de 40 de membri ai eșantionului nu au dat nici un răspuns. Se remarcă o distribuție a răspunsurilor asemănătoare cu cazul pliantelor însă apar diferențe semnificative în ceea ce privește ponderea fiecărei categorii de răspuns în totalul răspunsurilor valide. Se observă un procent mult mai mare al celor care au o atitudine favorabilă față de organizarea unor festivaluri locale în comparație cu pliantele.

Tabelul 10. Organizarea unor festivaluri locale destinate turistilor

Procentul răspunsurilor valide care acordă o importanță foarte mare organizării de festivaluri este de 53,3%, mai mare cu aproape opt procente decât în cazul pliantelor. Cumulând nivelele 4 și 5 ale scalei se ajunge la o pondere de 90% a celor care consideră benefică organizarea unor festivaluri pentru promovarea zonei. Numărul persoanelor cu atitudine neutră și negativă este foarte mic.

Trebuie remarcat faptul că festivalurile locale reprezintă un bun mijloc de transmitere a mesajelor promoționale pentru diferite atracții turistice din zonă, dar pentru a avea un impact major asupra unui număr mare de oameni, festivalurile trebuie să fie promovate, la rândul lor, pentru ca potențialii turiști din diferite colțuri ale țării să afle de organizarea acestora și să fie convinși să viziteze zona în timpul desfășurării respectivelor festivaluri. Pentru această promovare va fi nevoie de utilizarea celorlalte tehnici promoționale evaluate, cum ar fi: pliantele, reclamele în mass-media, târgurile de turism, oferirea de pachete turistice integrate prin agențiile de turism etc.

O altă tehnică promoțională evaluată a fost transmiterea unor reclame pe posturile de radio și televiziune locale. După cum era de așteptat, având în vedere popularitatea reclamei, cei mai mulți dintre membrii eșantionului, 102 persoane reprezentând 56% din totalul răspunsurilor valide, consideră reclama ca fiind foarte importantă în eforturile de promovare a zonei. Comparativ cu varianta festivalurilor au fost înregistrate mai puține răspunsuri pe nivelul 4 al scalei, ceea ce face ca cele două nivele cumulate să însumeze 84% din răspunsurile valide, ușor mai redus chiar decât în cazul pliantelor. Utilizarea reclamei ca tehnică de promovare va fi făcută cu precauție având în vedere costurile ridicate ale acesteia.

Tabelul 11. Transmiterea unor spoturi publicitare la radio/tv locale

Promovarea zonei în cadrul târgurilor de profil este una dintre metodele foarte populare având în vedere faptul că se adresează mult mai țintit pe acele persoane care sunt interesate de achiziționarea unor pachete turistice, acesta fiind și motivul pentru care acestea vizitează respectivele manifestări expoziționale. În tabelul 12 se observă că același număr de 102 persoane ca în cazul anterior consideră promovarea în cadrul târgurilor de turism ca fiind foarte importantă. Numărul răspunsurilor valide fiind cu o unitate mai mic decât cel din tabelul 11 face ca procentul acestor răspunsuri să fie de 56,4%. Procentele cumulate ale răspunsurilor care consideră târgurile de turism ca fiind importante sau foarte importante este de 87,3%. Există 16 răspunsuri pe nivelul neutru (3 puncte) și alte 7 răspunsuri care consideră neimportantă această tehnică de promovare.

Tabelul 12. Promovarea zonei in cadrul targurilor de profil

Trebuie menționat faptul că și în acest caz se pune problema eficienței acțiunilor promoționale deoarece, chiar dacă publicul țintă este mai bine identificat decât în cazul reclamei, numărul de persoane care vizitează târgurile de profil nu este foarte mare.

Cele mai multe răspunsuri pozitive au fost înregistrate de oferirea unor pachete turistice integrate prin agențiile de turism (vezi tabelul 13). Deși acestea nu reprezintă o tehnică promoțională de sine stătătoare, pachetele turistice pot reprezenta mijloace foarte eficiente de convingere a turiștilor să opteze pentru vizitarea zonei de Nord-Vest a Moldovei. Având în vedere multitudinea de atracții turistice din această zonă, acestea pot fi integrate în pachete turistice diversificate, care să răspundă nevoilor diferitelor categorii de turiști. Aceste pachete ar urma să fie promovate în teritoriu, prin mijloace specifice, de către agențiile de turism.

Tabelul 13. Oferirea unor pachete turistice integrate prin agentiile de turism

Se observă că 113 persoane din cele 179 care au răspuns la această întrebare consideră foarte importantă conceperea unor pachete turistice integrate, care să fie promovate prin agențiile de turism. Acestea reprezintă 63,1% din totalul răspunsurilor valide, fiind cel mai mare procentaj înregistrat dintre toate cele cinci tehnici de promovare analizate. Cumulând cu nivelul 4 al scalei obținem 92,2% dintre respondenți care consideră importantă sau foarte importantă oferirea unor pachete turistice integrate prin agențiile de turism. Numărul persoanelor care au o atitudine neutră este foarte mic, reprezentând 6,7% din totalul răspunsurilor valide. Au fost înregistrate și două răspunsuri care consideră total neimportantă oferirea unor astfel de pachete turistice integrate.

Pornind de la considerentele mai sus menționate, am încercat să identificăm ideile spontane ale membrilor eșantionului privind cele mai cele mai potrivite programe turistice care să-i determine pe potențialii turiști să viziteze zona de Nord-Vest a Moldovei și care ar fi cele mai bune tehnici de promovare a acestor programe. Aceste idei au fost obținute pe baza unor întrebări deschise, pentru asigurarea unui grad ridicat independență și spontaneitate a răspunsurilor.

Au fost obținute 152 de răspunsuri, majoritatea acestora indicând necesitatea organizării unor circuite care să cuprindă diferitele obiective turistice din zonă (vezi tabelul 14).

Tabelul 14. Cele mai bune programe turistice în opinia respondenților

Aceste idei au fost exprimate cu diferite cuvinte, îmbrăcând diferite forme de organizare. Foarte multe răspunsuri au sugerat ideea includerii unor servicii de agrement în respectivele circuite, care să completeze vizitele la diferitele obiective turistice și să le facă mai atractive pentru turiști. Alte idei sugerează introducerea unor pachete promoționale, care să facă zona mai atractivă decât alte destinații turistice din țară. Un procent semnificativ de răspunsuri a fost înregistrat de ideea constituirii unor circuite destinate exclusiv vizitării mănăstirilor din zonă, ceea ce era de așteptat având în vederea notorietatea ridicată a acestora.

Se remarcă din ideile generate de membrii eșantionului că și festivalurile locale sunt considerate ca puncte de interes care ar putea să convingă potențialii turiști să viziteze zona. Aceste răspunsuri vin în sprijinul inițiativei de organizare a celor două festivaluri tematice (Festivalul hanurilor și Festivalul de poveste), care pot deveni atracții turistice sustenabile în viitor.

În ceea ce privește cele mai bune tehnici de promovare a programelor turistice mai sus menționate, respondenții preferă reclama, în special la radio și televiziune, aceasta fiind menționată de 53,7% din respondenți (vezi tabelul 15).

Tabelul 15. Tehnici de promovare a programelor turistice

De asemenea, Internetul și târgurile de profil sunt considerate mijloace potrivite pentru popularizarea informațiilor cu privire la oferta turistică a zonei de nord-vest a Moldovei. Au mai fost menționate ca mijloace de promovare pliantele și cataloagele, agențiile de turism, dar și festivalurile locale.

Pornind de la cele mai sus menționate, am încercat să identificăm atitudinile membrilor eșantionului față de materialele promoționale elaborate de ANTREC Neamț pentru promovarea zonei din nord-vestul Moldovei. O primă întrebare a avut drept scop identificarea celor care au primit respectivele materiale și au cunoștințe cu privire la conținutul acestora.

Fig. 13. Cunoașterea materialelor de promovare a NV Moldovei

Putem observa că din totalul membrilor eșantionului, doar 35% au intrat în contact cu materialele promoționale elaborate de ANTREC Neamț. Acest procent era de așteptat având în vedere faptul că respondenții provin de la un eșantion care acoperă o largă parte a teritoriului național.

Membrii eșantionului care au văzut materialele de prezentare elaborate de ANTREC Neamț au avut aprecieri cu precădere pozitive în ceea ce privește respectivele materiale, fiind în marea lor majoritate satisfăcuți de informațiile conținute de acestea.

Fig. 14. Gradul de satisfacție față de materialele de promovare a NV Moldovei

Harta turistică a înregistrat cel mai mare număr de aprecieri pe nivelul maxim al scalei (5 puncte – foarte satisfăcut). Dacă vom cumula nivelurile de satisfacție ridicată (corespunzătoare nivelelor 4 – satisfăcut și 5 – foarte satisfăcut), vom putea constata că cele mai multe aprecieri pozitive au fost înregistrate de catalogul de prezentare a zonei, care a înregistrat 93,2% aprecieri pozitive. Există un număr moderat de aprecieri neutre în special referitoare la pliantele de prezentare a zonei și harta turistică, precum și un număr relativ limitat de aprecieri negative. Cel mai mare procent al aprecierilor negative a fost înregistrat pentru harta turistică, însă aceasta are și cel mai mare număr de aprecieri pe nivelul maxim al scalei.

Având în vedere scopul principal al proiectului ProMoVal, de dezvoltare a turismului rural, unul dintre obiectivele cercetării de marketing a vizat încrederea pe care potențialii turiști o au în această formă de turism. Distribuția răspunsurilor ne arată că un procent de 48% din membrii eșantionului au o încredere mare în turismul rural (4 puncte pe o scală de la 1 la 5), în timp ce 32,1% au o încredere foarte mare (vezi fig. 15). Media acestor aprecieri este de 4,1 puncte pe o scală de la 1 la 5 (5 = încredere foarte mare). Există însă și persoane sceptice, care au o atitudine neutră față de turismul rural (18,4% din respondenți), precum și 1,5% care nu au încredere în respectiva formă de turism.

Fig. 15. Încrederea în turismul rural

Chiar dacă încrederea în turismul rural este destul de mare, rezultatele anterioare arată că turiștii nu conștientizează foarte bine beneficiile acestei forme de turism, zona de Nord-Vest a Moldovei fiind mai degrabă asociată cu obiectivele religioase și istorice decât cu turismul rural. Astfel, una dintre strategiile competitive pentru următoarea perioadă de timp ar trebui să fie focalizarea pe avantajele unui turism rural autentic, așa cum rezultă și din unele aprecieri ale membrilor eșantionului.

Ultima parte a chestionarului a fost dedicată identificării principalelor caracteristici socio-demografice ale membrilor eșantionului (sexul respondentului, vârsta și veniturile). Acestea sunt prezentate în Tabelul 16. Se observă că distribuția răspunsurilor este una echilibrată, fiind reprezentate toate categoriile sociale care pot să determine diferențe de comportamente sau atitudini.

Tabelul 16. Caracteristicile socio-demografice ale membrilor eșantionului

În tabelul 16 putem observa că procentul femeilor este ușor mai mare decât al bărbaților, diferența fiind în limitele erorii admise față de distribuția statistică a celor două categorii de persoane. Din punct de vedere al vârstei, procentul persoanelor între 26-40 ani este ușor mai mare decât al celorlalte categorii. Aceste persoane sunt cele mai dinamice, au venituri medii și reprezintă o parte importantă a publicului țintă pentru turismul din nord-Vestul Moldovei. Aceste caracteristici se reflectă și în distribuția răspunsurilor în funcție de venitul personal al respondenților.

4. Analiza legăturilor dintre variabile

În cele ce urmează vom analiza legăturile dintre variabilele de caracterizare a membrilor eșantionului din punct de vedere socio-demografic și principalele variabile ale cercetării cu scopul identificării profilului turiștilor în funcție de diferite comportamente sau atitudini. Legăturile dintre variabile vor fi analizate pe baza tabelelor încrucișate (Crosstabulation).

O primă analiză constă în identificarea profilului turiștilor care obișnuiesc să viziteze destinații turistice din România cu scopul de a-l compara cu profilul celor care au vizitat în ultimii trei ani zona de Nord-Vest a Moldovei. În acest sens au fost folosite variabilele de caracterizare de la sfârșitul chestionarului (sexul respondentului, vârsta și venitul), care au fost încrucișate cu prima întrebare din chestionar, referitoare la vizitarea destinațiilor turistice din țara noastră.

În tabelul 17 este prezentată distribuția răspunsurilor privind vizitarea unor destinații turistice din România în funcție de vârsta respondentului. Variabila analizată este una binară, cu răspunsuri DA sau NU.

Tabelul 17. Vizitarea unor destinatii turistice din Romania * Varsta Crosstabulation

Se observă că membrii eșantionului care obișnuiesc să viziteze destinații turistice naționale înregistrează cele mai mari procente la nivelul persoanelor între 25 și 40 de ani (92,2%) și la nivelul tinerilor sub 25 ani (89,5%). Aceste segmente de turiști sunt de fapt și cele mai active, dornice de cunoaștere și de noi experiențe, fiind un public țintă foarte atractiv pentru toate formele de turism. Categoriile de vârstă peste 40 de ani au înregistrat procente mai scăzute comparativ cu persoanele mai tinere.

În ceea ce privește venitul persoanelor care constituie eșantionul analizat, cele mai mari procente de vizitatori ai unor destinații naționale se înregistrează în rândul persoanelor cu venituri relativ mari, peste 2000 de lei, dar și în rândul celor cu venituri medii (vezi tabelul 18). Astfel, 95,1% din cei cu venituri peste 2000 de lei și 93,5% din cei cu venituri între 1001 și 2000 de lei obișnuiesc să viziteze destinații turistice naționale. Procentele celorlalte categorii de persoane în funcție de venituri au fost de 80,8%, respectiv 87%.

Deși era de așteptat ca persoanele cu venituri relativ mari să prefere în special destinații externe, se pare că obișnuința de a vizita destinații din România este încă de actualitate, motiv pentru care astfel de comportamente trebuie sa fie exploatate în sensul determinării persoanelor cu venituri ridicate să cumpere produse turistice care să includă și zona de Nord-Vest a Moldovei.

Tabelul 18. Vizitarea unor destinatii turistice din Romania * Venitul Crosstabulation

În ceea ce privește sexul respondentului, putem observa un procent mai mare al bărbaților care vizitează destinații turistice din România. Astfel, 92,1% din bărbați vizitează astfel de destinații, în timp ce în rândul femeilor procentul este de 87,4% (vezi tabelul 19). Aceasta semnifică faptul că mai mulți bărbați călătoresc singuri în comparație cu femeile, deși în majoritatea cazurilor ne confruntăm cu un comportament de familie, în care bărbații și femeile călătoresc împreună.

Tabelul 19. Vizitarea unor destinatii turistice din Romania * Sexul respondentului Crosstabulation

Analiza anterioară ne conduce la concluzia că un profil al turistului care obișnuiește să viziteze destinații turistice din România arată astfel: tânăr cu vârsta până în 40 de ani, cu venituri medii și mari, de regulă bărbat. Cu toate acestea, nu trebuie neglijat faptul că procente ridicate se regăsesc la toate categoriile de turiști având în vedere faptul că cca. 90% din membrii eșantionului au declarat că obișnuiesc să viziteze astfel de destinații turistice.

În cele ce urmează, am încercat să identificăm profilul turiștilor care au vizitat în ultimii ani obiective turistice din Nord-Vestul Moldovei pentru a vedea în ce măsură se suprapune peste profilul turiștilor care obișnuiesc să viziteze destinații turistice din România. În acest scop, aceleași variabile de caracterizare au fost încrucișate cu variabila binară (răspunsuri DA sau NU) referitoare la vizitarea zonei de interes a proiectului în ultimii 3 ani.

Tabelul 20. Vizitarea unei destinatii turistice din NV Moldovei * Varsta Crosstabulation

În tabelul 20 este prezentată distribuția respondenților pe vârste. Trebuie să menționăm faptul că numărul celor care au răspuns DA la această întrebare este mult mai mic decât în cazul analizei anterioare, întrucât din totalul membrilor eșantionului doar cca. 36% au afirmat că au vizitat zona de Nord-Vest a Moldovei.

Se poate observa că cel mai ridicat procent de vizitatori ai zonei se regăsește la nivelul persoanelor cu vârste între 41-65 de ani (50%), urmat de procentul persoanelor cu vârste între 25 și 40 ani (34,5%). De asemenea, se observă că un procent destul de redus al tinerilor au vizitat zona de interes (28,6%), ceea ce ne poate conduce la ideea că aceasta nu este percepută ca o atracție turistică pentru tineret.

Din punct de vedere al veniturilor (vezi tabelul 21), tot persoanele cu venituri mari sunt cele mai interesate de destinațiile turistice din zonă (65,9%), urmate de persoanele cu venituri medii (30,6%). Având în vedere modalitățile de călătorie cele mai frecvent nominalizate, excursiile pe cont propriu cu automobilul proprietate personală pot fi susținute doar de astfel de persoane, cu venituri relativ mari sau medii. Cu toate acestea, există și un procent relativ ridicat de vizitatori în rândul celor cu venituri mici, comparabil cu procentul persoanelor cu venituri medii.

Tabelul 21. Vizitarea unei destinatii turistice din NV Moldovei * Venitul Crosstabulation

În ceea ce privește sexul respondentului (vezi tabelul 22), se păstrează o ușoară diferență între bărbați și femei, procentul bărbaților care au vizitat în ultimii 3 ani zona de Nord-Vest a Moldovei (39,8%) fiind mai mare decât procentul femeilor (33,1%).

Tabelul 22. Vizitarea unei destinatii turistice din NV Moldovei * Sexul respondentului Crosstabulation

Sintetizând cele mai sus menționate, profilul dominant al turistului care a vizitat Nord – vestul Moldovei în ultimii 3 ani, rezultat la nivelul eșantionului analizat este următorul: persoană cu vârstă medie, între 41 și 65 de ani de ani, cu venituri mari sau medii, de regulă bărbat. Comparând acest profil cu cel al turistului care vizitează România, putem constata că există caracteristici comune, în special în ceea ce privește venitul și sexul respondentului, dar și diferențe, în special în materie de vârstă.

Dacă turistul căruia îi place să călătorească în România este unul în special tânăr, zona de Nord-Vest a Moldovei atrage mai mult turiști cu o vârstă medie. Cu toate acestea, din răspunsurile obținute putem identifica și o cerere latentă la nivelul tinerilor, în special a celor cu vârste între 25 și 40 de ani, care ar putea fi stimulată prin diferite programe de promovare a zonei și prin adaptarea ofertei de produse la cerințele și nevoile acestui segment de potențiali turiști. Pentru aceasta sunt necesare acțiuni susținute de marketing menite să pună în valoare potențialul turistic al zonei pentru toate categoriile de public.

Având în vedere cele mai sus menționate, am realizat analize referitoare la legăturile dintre vârsta și venitul membrilor eșantionului și atitudinile acestora față de importanța principalelor tehnici promoționale propuse spre a fi evaluate în cadrul acestei cercetări. Pentru a obține rezultate concludente, am regrupat datele culese cu ajutorul unei scale cu 5 nivele (1 – total neimportant și 5 – foarte important) în noi variabile cu doar două categorii de răspuns (DA și NU). Astfel, nivelele 4 și 5 ale scalei inițiale au fost grupate în categoria „Importanță mare” (răspuns DA), iar cele corespunzătoare nivelelor de la 1 la 3 au fost grupate într-o altă categorie – ”Importanță redusă” (răspuns NU). Aceste noi variabile au fost încrucișate, pe rând cu vârsta și veniturile pentru identificarea de noi corelații și diferențe între atitudinile persoanelor grupate în funcție de cele două caracteristici.

Tabelul 23. Distribuire pliante de promovare * Varsta Crosstabulation

În tabelul 23, distribuirea de pliante, ca tehnică potențială de promovare a zonei de Nord-Vest a Moldovei, a fost asociată cu vârsta membrilor eșantionului. Se observă că procentele cele mai ridicate cu privire la importanța mare a distribuirii de pliante pentru promovarea zonei sunt întâlnite la nivelul persoanelor cu vârste între 25 – 40 ani și la nivelul intervalului imediat superior, 41- 65 ani. Persoanele care acordă cea mai mică importanță acestor tehnici promoționale sunt cele peste 65 de ani, dar și tinerii sub 25 ani.

Precizăm faptul că aceste diferențe, precum și cele care vor fi analizate în continuare, vizează aspecte de nuanță, manifestate în interiorul fiecărui grup format în funcție de variabila de caracterizare (vârstă sau venit), deoarece pe ansamblul eșantionului marea majoritate a respondenților au considerat că tehnicile promoționale propuse au o importanță ridicată. Analiza în detaliu a acestor diferențe între grupuri poate ajuta la o mai bună descriere a diferitelor segmente ale populației, astfel încât acțiunile de marketing viitoare să fie orientate către segmentele care pot să aducă un maximum de eficacitate și eficiență respectivelor acțiuni.

În ceea ce privește organizarea de festivaluri tematice pentru atragerea turiștilor în Nord-Vestul Moldovei, de asemenea, au fost înregistrate diferențe mari între membrii eșantionului grupați în funcție de vârstă (vezi tabelul 24).

Tabelul 24. Organizare festivaluri * Varsta Crosstabulation

Putem constata că cei mai încântați de ideea organizării unor astfel de festivaluri sunt tinerii cu vârste sub 25 ani, care aproape în unanimitate consideră aceste festivaluri ca având o importanță mare în promovarea zonei. De asemenea, segmentul de vârstă următor, între 25-40 ani, a înregistrat un procent foarte ridicat (92%) al celor care consideră festivalurile un mijloc cu un impact foarte mare în atragerea turiștilor. Atitudinea mai sus menționată este una așteptată la nivelul segmentului tânăr de populație, având în vedere dinamismul deosebit al acestor persoane, interesate de elemente de noutate și de atracții care să mobilizeze un număr mare de vizitatori.

O altă tehnică de promovare propusă în cadrul cercetării a fost reclama. Rezultatele obținute din încrucișarea cu vârsta respondenților sunt prezentate în tabelul 25.

Tabelul 25. Reclame * Varsta Crosstabulation

În acest caz, procentul cel mai mare al celor cu o atitudine favorabilă față de utilizarea reclamelor ca tehnică de promovare se regăsește la nivelul segmentului cu vârsta între 25 și 40 de ani. Aceștia consideră în proporție de 93,4% că reclama este o tehnică foarte importantă pentru promovarea zonei de Nord-Vest a Moldovei. De asemenea, un procent ridicat de persoane cu atitudine favorabilă se regăsește și la nivelul persoanelor sub 25 de ani (83%), însă această pondere este cu mai bine de 10% mai mică decât în cazul celor cu vârste între 25 și 40 de ani.

Un procent foarte mic de adepți ai reclamei se regăsesc la nivelul segmentului de vârstă peste 65 de ani. Deși aceștia sunt puțini din punct de vedere numeric, putem constata că există un procent mai mare al celor care nu consideră importantă reclama decât procentul care agreează această tehnică de promovare. De asemenea, un procent relativ mic al celor care consideră importantă reclama se regăsește la nivelul persoanelor cu vârste între 41 și 65 de ani în comparație cu segmentele de vârstă până la 40 de ani.

Tabelul 26. Targuri de turism * Varsta Crosstabulation

În ceea ce privește promovarea în cadrul târgurilor de turism (vezi tabelul 26), putem constata o distribuție a răspunsurilor comparabilă cu cea referitoare la reclamă, segmentele persoanelor până în 40 de ani fiind cele mai receptive la această tehnică de promovare. Și în acest caz, persoanele cu vârste între 25 și 40 de ani se distanțează de celelalte segmente în ceea ce privește procentul celor care consideră târgurile de turism ca o tehnică forte de promovare a zonei de Nord-Vest a Moldovei. În comparație cu situația anterior analizată, putem observa că și segmentele persoanelor cu vârste peste 40 de ani înregistrează un plus semnificativ al procentelor care exprimă atitudini favorabile față de această tehnică de promovare. Aceste rezultate ne indică faptul că participarea la târguri de profil este o tehnică de promovare ce poate atinge un număr mare de ținte, din toate categoriile de vârstă.

O altă tehnică de promovare studiată în cadrul acestei cercetări a fost oferirea unor pachete turistice integrate prin agențiile de turism.

Tabelul 27. Pachete turistice integrate * Varsta Crosstabulation

Rezultatele încrucișării dintre atitudinile membrilor eșantionului cu privire la pachetele turistice integrate și vârsta acestora sunt prezentate în tabelul 27. Conform acestor rezultate, procentul cel mai mare se întâlnește la nivelul tinerilor sub 25 de ani. Cu două excepții, toți membrii acestui segment la nivelul eșantionului consideră că pachetele turistice integrate vândute prin intermediul agențiilor de turism reprezintă o modalitate foarte bună de promovare a turismului în Nord – Vestul Moldovei. Procente foarte mari ale celor cu atitudini pozitive au fost înregistrate și la nivelul celorlalte segmente de vârstă, ceea ce face ca această tehnică de promovare să fie considerată foarte importantă de către toate segmentele de vârstă. Prin urmare, coroborat și cu celelalte răspunsuri, o politică de produs care să vizeze nevoile tuturor segmentelor țintă ar constitui o metodă foarte potrivită pentru creșterea numărului de turiști în zonă. Pentru a ajunge cât mai aproape de potențialii turiști, aceste produse ar trebui să fie comercializate prin intermediul agențiilor de turism din toată țara.

În cele ce urmează, importanța diferitelor tehnici de promovare a zonei de Nord-Vest a Moldovei va fi analizată în raport cu veniturile individuale obținute de membrii eșantionului.

O primă analiză face referire la importanța distribuirii de pliante de promovare a zonei. După cum se observă din tabelul 28, procentele celor care apreciază această tehnică de promovare sunt foarte ridicate la nivelul tuturor categoriilor de venit, fără a exista diferențe notabile între acestea. Un procent ceva mai scăzut se înregistrează doar la nivelul categoriei de venituri cuprinse între 701 – 1000 lei.

Tabelul 28. Distribuire pliante de promovare * Venitul Crosstabulation

Nici în ceea ce privește organizarea de festivaluri nu putem identifica diferențe semnificative între segmentele cu diferite niveluri de venit, exceptând aceeași categorie de persoane cu venituri între 701 – 1000 lei (vezi tabelul 29).

Tabelul 29. Organizare festivaluri * Venitul Crosstabulation

Deși la toate celelalte categorii de respondenți procentele celor cu atitudine favorabilă depășesc 90%, în cazul persoanelor cu venituri situate între 701-1000 de lei procentul analizat este semnificativ mai mic (82,5%). În rest, cel mai mare procent se înregistrează în cazul categoriei de venit 1001-2000 de lei, constituită din persoane cu venituri medii, dispuse să cheltuiască anumite sume de bani pentru a vizita zona pe timpul organizării unor anumite festivaluri menite să atragă un număr cât mai mare de turiști.

Difuzarea de reclame pe posturile de radio sau televiziune este preferată în special de persoanele cu venituri mari. În proporție de 89,2%, membrii eșantionului cu venituri peste 2000 de lei care au răspuns la această întrebare consideră că reclama este o tehnică promoțională cu o importanță mare pentru promovarea zonei de Nord – Vest a Moldovei (vezi tabelul 30). Acest segment de public este în general deschis tuturor mesajelor promoționale, în special datorită puterii de cumpărare ridicate, care le permite să achiziționeze o gamă largă de produse. Aceștia acceptă cu ușurință mesajele transmise prin mijloacele de comunicare în masă întrucât acestea vin cu informații de actualitate privind cele mai noi produse sau tendințe ale piețelor diferitelor produse. Procente ridicate pot fi întâlnite și la nivelul celorlalte categorii de venituri. Cu toate acestea, în cazul persoanelor cu venituri între 701 și 1000 de lei procentele celor care consideră reclama ca o tehnică forte de promovare sunt mai mici decât în cazul celorlalte categorii de public.

Tabelul 30. Reclame * Venitul Crosstabulation

În ceea ce privește promovarea prin intermediul târgurilor de turism, procentele celor cu atitudini favorabile înregistrate la nivelul diferitelor categorii de venituri depășesc 90%, cu excepția celor cu venituri între 701 – 1000 de lei, unde acest procent este de 71,1% (vezi tabelul 31). Astfel, ca și în cazul analizelor în funcție de vârstă, târgurile de turism sunt considerate metode forte de promovare de către potențialii turiști indiferent de categoria de venit în care aceștia se încadrează.

Tabelul 31. Targuri de turism * Venitul Crosstabulation

Pachetele turistice integrate sunt apreciate favorabil de marea majoritate a respondenților, fapt care se reflectă și la nivelul diferitelor categorii de persoane împărțite în funcție de venituri.

Tabelul 32. Pachete turistice integrate * Venitul Crosstabulation

Cei care apreciază cel mai mult aceste pachete integrate sunt cei cu venituri foarte mici, sub 700 de lei (97,5%), care caută în astfel de pachete și diferite facilități în materie de preț. Dincolo de astfel de cerințe, există un procent apropiat al celor cu venituri mari (94,4%), care cu siguranță caută altfel de beneficii în cadrul unor astfel de pachete turistice integrate. Ei sunt doritori de o ofertă care să includă pe lângă circuite turistice și o varietate de servicii de agrement, care să le ofere satisfacții suplimentare, chiar dacă sunt nevoiți să plătească suplimentar pentru acestea. Și în acest caz putem identifica un procent relativ scăzut al celor cu venituri între 701 și 1000 de lei care apreciază pozitiv impactul tehnicii promoționale analizate asupra unor comportamente viitoare ale potențialilor turiști.

Având în vedere toate asocierile efectuate între veniturile membrilor eșantionului și importanța acordată diferitelor tehnici de promovare a zonei de Nord-Vest a Moldovei, putem aprecia că nu existe diferențe semnificative între respectivele grupuri, importanța acordată fiecăreia dintre tehnicile promoționale propuse fiind foarte ridicată la nivelul tuturor categoriilor de venit și foarte apropiată în termeni de valoare procentuală din totalul fiecărui grup.

Cu toate acestea, se poate constata că în cazul tuturor celor cinci tehnici promoționale analizate, ponderea persoanelor cu atitudini pozitive în totalul celor cu venituri între 701-100 lei este mai mică decât în cazul celorlalte grupuri. Această diferență poate fi cauzată de anumite particularități ale membrilor eșantionului, care imprimă o anumită tendință generală a respectivului grup, mai ales datorită faptului că fiecare grup, analizat separat, are un număr relativ mic de membri la nivelul eșantionului analizat.

În continuarea analizei am realizat o corelație între vizitarea unei destinații turistice din Nord – Vestul Moldovei și cunoașterea materialelor de promovare a zonei elaborate de ANTREC Neamț. Această analiză are ca principal obiectiv identificarea procentului celor care cunosc materialele de promovare la nivelul turiștilor care au vizitat zona și identificarea atitudinilor față de aceste materiale la nivelul fiecărei categorii de turiști (cunoscători sau necunoscători ai zonei).

Rezultatele prezentate în tabelul 33 relevă faptul că procentul celor care au intrat în posesia materialelor de promovare a Nord – Vestului moldovei este mai mare la nivelul celor care au vizitat zona decât la procentul la nivelul celor care nu au vizitat respectiva zonă. Astfel, 54,1% din cei care au vizitat o cel putin o destinație turistică din zona analizată cunosc materialele de promovare a acesteia elaborate de ANTREC Neamț, în timp ce numai 24,6% dintre cei care nu au vizitat zona cunosc respectivele materiale.

Rezultatele obținute erau previzibile, una dintre ipotezele cercetării fiind aceea că cei care au vizitat destinațiile turistice specifice zonei de Nord – Vest a Moldovei sunt mai interesați de materialele de promovare decât celelalte persoane.

Tabelul 33. Cunoasterea materialelor de promovare a zonei * Vizitarea unei destinatii turistice din NV Moldovei Crosstabulation

În continuarea analizei am încercat să punem în evidență atitudinile diferitelor categorii de membri ai eșantionului cu privire la materialele de promovare a zonei de Nord-Vest a Moldovei elaborate de ANTREC Neamț. În această analiză am inclus atractivitatea celor trei materiale de promovare a zonei: catalogul de prezentare, harta turistică și pliantele de prezentare. Alături de aceste variabile am introdus în analiză vizitarea unei destinații turistice din zonă, cu scopul de a identifica eventuale diferențe între cei care cunosc zona din experiențe recente și cei care nu au vizitat-o în ultima perioadă în ceea ce privește aprecierea materialelor de promovare elaborate de ANTREC Neamț.

În această analiză au fost incluse doar acele persoane care au declarat că au văzut materialele de promovare a zonei și au făcut aprecieri cu privire la conținutul informațiilor conținute de acestea. Aprecierile au fost făcute în termeni de satisfacție personală, fiind evaluate pe o scală numerică de la 1 la 5 (5 – foarte satisfăcut). Pentru o intuitivitate mai mare a rezultatelor, am realizat o transformare a scalei de apreciere cu 5 nivele într-o scală care exprimă atractivitatea materialelor promoționale pe o scală cu două nivele: atractivitate mare – corespunzătoare nivelelor 4 și 5 ale scalei originale și atractivitate mică – corespunzătoare nivelelor 1, 2 și 3 din scala folosită în chestionar.

Pentru analiza corespondențelor dintre categoriile scalelor obținute prin transformarea scalelor originale și grupurile de respondenți formate în funcție de vizitarea recentă a zonei de Nord – Vest a Moldovei am utilizat o metodă de analiză multivariată cunoscută sub numele de Analiza Corespondențelor Multiple sau Analiza Omogenității (HOMALS). Această metodă permite încrucișarea simultană a categoriilor de răspuns corespunzătoare unui număr mai mare de două variabile, rezultând o asociere a acestor categorii în funcție de particularitățile răspunsurilor furnizate de membrii eșantionului analizat. Respectivele categorii de răspunsuri sunt reprezentate într-un plan format de două dimensiuni constituite prin proiecția variabilelor analizate (vezi fig. 16).

Interpretarea rezultatelor se face în termeni de proximitate a categoriilor de răspuns în planul generat de cele două dimensiuni. Asocierea dintre două sau mai multe categorii de răspuns este cu atât mai mare cu cât respectivele categorii sunt mai apropiate în respectivul plan. Respectivele categorii de răspuns sunt omogene între ele și se diferențiază de acele categorii care sunt dispuse la o distanță mai mare în același plan. Se pot constitui astfel grupuri omogene, care se aseamănă foarte mult între ele și sunt eterogene în raport cu alte grupuri formate într-o altă zonă a graficului.

Fig. 16. Analiza omogenității aprecierilor cu privire la materialele promoționale și vizitarea zonei în ultimii 3 ani

Având în vedere dispunerea categoriilor de răspuns prezentate în fig. 16, putem aprecia că există o omogenitate ridicată la nivelul celor două grupuri formate în funcție de atractivitatea materialelor de promovare a zonei de Nord – Vest a Moldovei. Astfel, cei care apreciază pozitiv atractivitatea respectivelor materiale se diferențiază net de cei care apreciază negativ respectivele materiale.

De asemenea, se observă că persoanele care au vizitat zona de Nord – Vest a Moldovei în ultimii 3 ani (răspunsul DA) se regăsesc în proximitatea aprecierilor pozitive cu privire la materialele promoționale elaborate de ANTREC Neamț. Aceste persoane, fiind bune cunoscătoare ale zonei, au putut face o apreciere în cunoștință de cauză, prin compararea realității din teritoriu cu informațiile conținute în materialele de prezentare. Astfel, aprecierile rezultate indică o atractivitate mare a materialelor promoționale, atitudinile fiind cu precădere pozitive față de aceste materiale.

Pe de altă parte, cei care nu au vizitat zona în ultimii trei ani dar au văzut materialele de promovare au atitudini împărțite cu privire la conținutul acestora. Fiind necunoscători ai zonei sau persoane care au vizitat cu mai mult timp în urmă respectiva zonă, aprecierile lor sunt marcate de foarte multe contradicții produse în zona mentalului. Astfel, prin izolarea categoriei de răspuns „NU” în reprezentarea grafică de mai sus putem interpreta o eterogenitate mare a răspunsurilor, acestea fiind împărțite între cele două categorii divergente de răspuns corespunzătoare aprecierilor pozitive sau negative cu privire al materialele de promovare a zonei.

În concluzie, analiza omogenității ne arată că cei care au vizitat zona în ultima perioadă de timp, fiind buni cunoscători ai obiectivelor turistice specifice acesteia, apreciază pozitiv materialele promoționale elaborate de ANTREC Neamț, fiind satisfăcuți de informațiile conținute de acestea. Celălalt grup, format din persoane care nu au vizitat recent zona, are opinii divergente cu privire la respectivele materiale promoționale, o parte dintre aceștia fiind satisfăcuți de informațiile prezentate, alții fiind nesatisfăcuți.

Deși aparent rezultatele de mai sus pot fi puse pe seama necunoașterii obiectivelor turistice specifice zonei de către respondenți, există o problemă referitoare la puterea de convingere a respectivelor materiale. Fiind în esență materiale informative, acestea trebuie să se adreseze necunoscătorilor zonei. Prin urmare, ele trebuie să aibă o putere de convingere ridicată, care să-i determine pe cititori să treacă într-o etapă superioară, dominată de dorința de a vizita zona pentru a afla cât mai multe amănunte, care nu pot fi cuprinse în materiale de prezentare a zonei.

Utilizând aceeași metodă de analiză a omogenității, am dorit să punem în evidență caracteristicile socio – demografice ale persoanelor care au intrat în contact cu materialele elaborate de ANTREC cu scopul prezentării zonei de Nord – Vest a Moldovei. În acest sens, respectiva variabilă a fost încrucișată cu variabilele de caracterizare a membrilor eșantionului: vârsta, venitul și sexul respondenților (vezi fig. 17).

Fig. 17. Analiza omogenității dintre caracteristicile socio – demografice și cunoașterea materialelor de promovare a zonei

Din analiza prezentată în fig. 17 putem distinge două grupuri care se diferențiază semnificativ între ele. Unul dintre grupuri este constituit din persoanele care au văzut materialele de promovare a zonei, care sunt cu preponderență bărbați, persoane cu vârste între 41 și 65 de ani, cu venituri relativ mari (peste 2000 de lei).

Cei care nu cunosc respectivele materiale sunt persoane tinere, cu vârste între 25 și 40 de ani, care realizează venituri medii (între 1001-2000 lei), fiind cu preponderență femei.

Există și grupuri ale eșantionului care nu se asociază cu niciuna dintre categoriile mai sus menționate, acestea fiind formate din persoane cu venituri sub 1000 de lei și vârste foarte tinere (sub 25 de ani) sau mai înaintate (peste 65 ani).

Având în vedere rezultatele cercetării prezentate în detaliu în cele de mai sus, putem considera că obiectivele acesteia au fost atinse, fiind obținute informații valoroase care pot sta la baza deciziilor din cadrul proiectului ProMoVal sau oricărei alte inițiative de promovare a obiectivelor turistice din Nord – Vestul Moldovei.

Concluzii și recomandări

Concluziile cercetării vor fi structurate pe obiectivele majore ale acesteia, astfel încât informația conținută în raportul de mai sus să fie concentrată și ușor de utilizat de către factorii decizionali.

Obiectiv 1. Identificarea profilului respondenților cu privire la obișnuința de a vizita destinații turistice din România și a surselor din care se informează când aleg o anumită destinație turistică.

Conform rezultatelor cercetării, o mare parte din membrii eșantionului (cca. 90%) obișnuiesc să viziteze destinații turistice din România. Acesta este un rezultat îmbucurător având în vedere informațiile generale cu conținut negativ care țin să accentueze faptul că românii preferă mult mai mult destinațiile externe. În ciuda acestor preferințe, destinațiile naționale se bucură încă de o largă apreciere. Din răspunsurile membrilor eșantionului studiat se desprinde faptul că cele mai apreciate destinații turistice sunt cele de pe litoral, însă destinațiile montane și cele rurale dețin o pondere importantă în preferințele turiștilor, acestea devenind din ce în ce mai atractive ca urmare a faptului că se află într-o etapă de dezvoltare susținută la nivel național și internațional.

În urma analizei legăturilor dintre variabilele care exprimă caracteristicile socio-demografice ale membrilor eșantionului și obișnuința de a vizita destinații turistice din România am obținut și un profil al turistului care vizitează astfel de destinații: acesta este tânăr cu vârsta până în 40 de ani, cu venituri medii și mari, de regulă bărbat. Trebuie să subliniem faptul că acestea sunt caracteristici dominante, întrucât procente mari ale celor care vizitează destinații turistice naționale se regăsesc la nivelul tuturor caracteristicilor socio-demografice având în vedere că ponderea generală este de 90% din totalul eșantionului.

În ceea ce privește sursele de informare utilizate pentru alegerea destinațiilor turistice, răspunsurile spontane ale subiecților la o întrebare deschisă au indicat faptul că cea mai populară sursă de informare este Internet-ul. De asemenea, prietenii/cunoștințele și agențiile de turism au înregistrat procente ridicate din numărul de răspunsuri, dar cu mult mai puține decât Internet-ul, care a depășit popularitatea agențiilor de turism sau a altor surse, cum ar fi: pliantele, broșurile, ghidurile turistice, târgurile de turism etc.

Obiectiv 2. Identificarea notorietății și atractivității obiectivelor turistice din Nord-Vestul Moldovei în opinia membrilor eșantionului.

Pentru atingerea acestui obiectiv a fost utilizată o întrebare deschisă în care respondenții erau solicitați să menționeze 3 obiective turistice care merită să fie vizitate în zona de Nord-Vest a Moldovei. În felul acesta am putut identifica o notorietate spontană a diferitelor obiective turistice la nivelul membrilor eșantionului, precum și atractivitatea unor astfel de zone ca urmare a faptului că ele sunt recomandate și altor persoane.

Răspunsurile la această întrebare ne arată că cele mai atractive obiective sunt mănăstirile, acestea fiind menționate de marea majoritate a respondenților. De asemenea, obiectivele istorice, reprezentate în special de cetățile din zonă, destinațiile montane, cum ar fi Cheile Bicazului și Masivul Ceahlău, muzeele și casele memoriale se bucură de notorietate și atractivitate ridicată, ele fiind menționate de un număr semnificativ de mare de respondenți.

Obiectiv 3. Identificarea destinațiilor turistice din Nord-Vestul Moldovei care au fost cele mai vizitate de membrii eșantionului în ultimii 3 ani și a surselor de informare utilizate înainte de respectivele sejururi.

În vederea identificării destinațiilor turistice vizitate în zona de Nord – Vest a Moldovei, un prim pas a constat în identificarea celor care au vizitat zona în ultimii 3 ani și care au o experiență relativ recentă în ceea ce privește nivelul de dezvoltare al zonei. Răspunsurile la această întrebare ne indică faptul că doar 36% din respondenți au vizitat zona în respectiva perioadă de timp. Procentul este relativ mic, ceea ce ne indică necesitatea de a crește acest procent prin acțiuni de stimulare a turismului în zonă.

Obiectivele turistice indicate de membrii eșantionului tot în cadrul unei întrebări deschise care vizează notorietatea spontană au fost mănăstirile (cele mai des menționate de către respondenți), cetățile sau zonele montane. De asemenea, au mai fost menționate muzeele și casele memoriale, dar cu o pondere mai redusă a răspunsurilor. Destinațiile rurale nu au fost menționate decât sporadic, notorietatea acestora fiind una foarte redusă.

Și în acest caz am încercat să schițăm un profil al turistului care vizitează zona. Profilul dominant al turistului care a vizitat Nord – Vestul Moldovei în ultimii 3 ani rezultat la nivelul eșantionului analizat este următorul: persoană cu vârstă medie, între 41 și 65 de ani de ani, cu venituri mari sau medii, de regulă bărbat. Comparând acest profil cu cel al turistului care vizitează România, putem constata că există caracteristici comune, în special în ceea ce privește venitul și sexul respondentului, dar și diferențe, în special în materie de vârstă. Astfel, dacă turistul căruia îi place să călătorească în România este unul în special tânăr, zona de Nord-Vest a Moldovei atrage mai mult turiști cu o vârstă medie.

În ceea ce privește principalele surse de informare cu privire la oferta turistică a zonei, turiștii care au vizitat zona de Nord-Vest a Moldovei s-au informat cu precădere de la rude și prieteni sau de pe Internet. De asemenea, reclamele difuzate prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă și agențiile de turism au fost destul de des menționate, dar și târgurile de turism. Se remarcă o importanță deosebită acordată recomandărilor venite din partea unor rude sau cunoscuți care au mai vizitat zona, ceea ce subliniază necesitatea ca experiențele obținute în urma sejururilor petrecute în zonă să fie marcate de un nivel de satisfacție cât mai ridicat.

Obiectiv 4. Identificarea tipurilor de sejur utilizate de turiști și durata medie a sejurului.

Principalele modalități de călătorie practicate de către cei care au vizitat zona sunt cele pe cont propriu, unitățile de cazare preferate fiind pensiunile turistice, în principal datorită specificului rural al zonei. Astfel, turiștii preferă să efectueze circuite particularizate în funcție de propriile preferințe și să se cazeze în diferite locații pentru perioade scurte de timp, fără a-și petrece mai mult timp într-o singură locație. Și durata medie a întregului sejur este una destul de mică, fiind de aproximativ 4 zile, conform răspunsurilor date de cei care au vizitat zona în ultimii 3 ani.

În ciuda acestui comportament puternic individualizat, membrii eșantionului consideră că cele mai potrivite pachete turistice pentru dezvoltarea zonei sunt circuitele care să cuprindă principalele obiective ale zonei, care să fie promovate prin agențiile de turism sub diferite forme: circuite care să cuprindă o diversitate de obiective, circuite religioase care să cuprindă principalele biserici și mănăstiri, circuite cu o bogată componentă de agrement sau circuite promoționale adresate persoanelor cu venituri reduse.

Obiectiv 5. Măsurarea gradului de satisfacție privind atractivitatea turistică a zonelor vizitate.

Deși doar aproximativ o treime din membrii eșantionului au vizitat zona în ultimii trei ani, aceștia au o atitudine foarte pozitivă cu privire la atractivitatea obiectivelor turistice vizitate, satisfacția față de resursele naturale și antropice ale zonei fiind una destul de ridicată, conform răspunsurilor la o întrebare menită să măsoare direct acest grad de satisfacție. Aceste experiențe ale turiștilor se reflectă pozitiv și asupra recomandărilor acestora cu privire la cele mai importante obiective turistice care merită să fie vizitate în Nord-Vestul Moldovei. Din răspunsurile membrilor eșantionului se remarcă preponderent bisericile și mănăstirile, vestigiile istorice, dar și zonele montane, în special Masivul Ceahlău și Cheile Bicazului. Aceste zone au fost vizitate cu preponderență de către turiști, dar în același timp ele se regăsesc în memoria respondenților, fiind recomandate spontan ca zone cu atracție turistică ridicată. Aceasta semnifică faptul că au fost satisfăcuți de locurile vizitate în zona de Nord-Vest a Moldovei, motiv care îi determină să recomande respectivele destinații turistice. În caz contrar, un nivel scăzut de satisfacție ar determina o atitudine negativă, de respingere.

Obiectiv 6. Măsurarea gradului de satisfacție față de principalele categorii de obiective turistice din zona de Nord-Vest a Moldovei.

Pornind de la aprecierea generală privind atractivitatea zonelor vizitate, ne-am propus măsurarea gradului de satisfacție față de principalele categorii de atracții turistice din zonă: resursele naturale (Cheile Bicazului, saline, rezervații naturale etc.), biserici și mănăstiri, vestigii istorice, case memoriale și muzee.

Obiectivele față de care s-au înregistrat cele mai mari nivele de satisfacție, ilustrate atât de punctajele medii cât și de distribuția răspunsurilor pe o scală numerică de la 1 la 5, au fost bisericile și mănăstirile, respectiv destinațiile montane. Nivele destul de ridicate de satisfacție au fost înregistrate și de celelalte două categorii de obiective turistice analizate: vestigiile istorice și casele memoriale (muzee). Punctajele medii obținute se situează peste 4 puncte pe o scală de la 1 la 5 (unde 5 = foarte satisfăcut), ceea ce semnifică un grad de satisfacție ridicat. Putem aprecia că diferențele dintre punctaje sunt destul de mici, ceea ce ne arată că resursele naturale și antropice ale zonei sunt apreciate aproape în egală măsură de vizitatori, ele constituind un potențial turistic ridicat.

Obiectiv 7. Identificarea structurilor de cazare la care au apelat turiștii.

Unitățile de cazare cu frecvența cea mai mare de apariție în răspunsurile turiștilor care au vizitat zona sunt pensiunile. Acestea au o largă răspândire în zonă și ținând cont de faptul că turiștii au călătorit în special pe cont propriu, cu mașinile personale, astfel de pensiuni sunt cele mai facile modalități de cazare, adesea oferind și prețuri rezonabile. O mare parte a răspunsurilor nominalizează apelarea la prieteni/rude ca modalitate destul de frecventă de cazare.

Hotelurile au fost menționate și ele, dar de o mică parte a respondenților, fiind amintite și gospodăriile particulare, având în vedere faptul că zona are un caracter preponderent rural.

Obiectiv 8. Identificarea opiniilor cu privire la importanța și impactul unor potențiale tehnici de promovare a zonei.

Pentru realizarea acestui obiectiv au fost utilizate două seturi de evaluări ale acelorași tehnici promoționale: pliante de promovare a zonei, organizarea unor festivaluri tematice, reclame, târguri de turism, oferirea de pachete turistice integrate prin agențiile de turism. O primă evaluare a vizat importanța acordată acestor modalități de promovare a zonei de Nord – Vest a Moldovei, iar cealaltă evaluare a urmărit măsurarea impactului pe care respectivele tehnici l-au avut în alegerea acestei destinații turistice.

Din punct de vedere al importanței, organizarea unor festivaluri tematice locale și oferirea unor pachete turistice integrate prin agențiile de turism au obținut cele mai bune scoruri, peste 90% din respondenți considerându-le modalități forte de promovare. Și celelalte tehnici promoționale evaluate au obținut scoruri mari, fiind considerate importante de mai mult de 80% dintre cei care au răspuns la respectivele întrebări.

În ceea ce privește măsura în care membrii eșantionului au fost influențați de diferite tehnici promoționale în vizitarea zonei de Nord-Vest a Moldovei, cel mai mare impact promoțional l-au avut pliantele de promovare a zonei și târgurile de profil. Oferirea de pachete turistice prin intermediul agențiilor de turism, precum și reclama la posturile de radio sau televiziune locale au obținut cele mai mici scoruri medii. Putem observa că impactul pachetelor turistice oferite prin intermediul agențiilor de turism asupra deciziilor celor care au vizitat zona a fost foarte mic, deși respondenții le consideră ca fiind foarte importante. De aici putem trage concluzia că pachetele turistice oferite pe piață nu au fost cele mai potrivite pentru stimularea turiștilor, motiv pentru care se impune o politică mult mai activă în domeniul inovației produselor turistice. De asemenea, putem observa că pliantele de promovare a zonei, precum și târgurile de turism au fost cotate cu importanță mare, având în același timp și un impact major în decizia celor care au vizitat zona.

Obiectiv 9. Identificarea notorietății celor două festivaluri: Festivalul hanurilor și Festivalul de poveste.

Pentru a identifica notorietatea celor două festivaluri, membrii eșantionului au fost întrebați dacă au auzit de ele și care a fost sursa de informare. Răspunsurile la întrebări ne indică un procent relativ redus al celor care au auzit de respectivele festivaluri, în jurul valorii de 19%. Principalele surse din care respondenții au auzit de aceste festivaluri sunt târgurile de turism și reclamele radio/TV, cele două tehnici promoționale fiind folosite cu precădere de organizatori pentru promovarea celor două evenimente. Faptul că aceste surse de informare au fost menționate spontan de respondenți, în cadrul unor întrebări deschise, semnifică un impact ridicat al respectivelor tehnici promoționale. Mesajul recepționat de unii membri ai populației a circulat și mai departe, către prieteni și cunoștințe, această sursă de informare fiind destul de des menționată în răspunsurile celor care au auzit de respectivele festivaluri.

Ideea organizării acestor festivaluri este apreciată pozitiv de către membrii eșantionului analizat, peste 85% dintre aceștia considerând această idee ca fiind bună sau foarte bună. Au existat și aproximativ 10% din respondenți care au o opinie neutră, precum și un număr foarte redus al celor cu o atitudine negativă.

Obiectiv 10. Identificarea celor mai potrivite programe turistice care să-i determine pe turiști să viziteze zona de Nord-Vest a Moldovei, precum și a celor mai bune tehnici de promovare a acestora.

În ceea ce privește modalitățile de călătorie ale celor care au vizitat zona de Nord-Vest a Moldovei am identificat faptul că cele mai frecvente au fost sejururile pe cont-propriu, fără a se apela la pachete turistice organizate. În ciuda acestui comportament, membrii eșantionului consideră că cele mai potrivite programe turistice pentru dezvoltarea zonei sunt circuitele care să cuprindă principalele obiective ale zonei, care să fie promovate prin agențiile de turism sub diferite forme: circuite care să cuprindă o diversitate de obiective, circuite religioase care să cuprindă principalele biserici și mănăstiri, circuite cu o bogată componentă de agrement sau circuite promoționale adresate persoanelor cu venituri reduse. O varietate de astfel de pachete pot fi adresate diferitelor segmente de clienți, lărgindu-se astfel baza de potențiali vizitatori ai zonei.

De asemenea, se remarcă din ideile generate de membrii eșantionului în cadrul unei întrebări deschise faptul că festivalurile locale sunt considerate ca puncte de interes care ar putea să convingă potențialii turiști să viziteze zona. Aceste răspunsuri vin în sprijinul inițiativei de organizare a celor două festivaluri tematice (Festivalul hanurilor și Festivalul de poveste), care pot deveni atracții turistice sustenabile în viitor. Festivalurile locale au fost identificate și ca tehnici promoționale foarte importante în opinia membrilor eșantionului, care pot conduce la dezvoltarea turismului în zona de interes analizată.

Utilizând tot o întrebare deschisă, am încercat să obținem opinii spontane cu privire la cele mai bune modalități de promovare a programelor turistice indicate anterior. Membrii eșantionului consideră că aceste programe turistice pot fi promovate cel mai bine prin reclame la radio sau TV, prin Internet, târguri de profil sau agenții de turism. De asemenea, răspunsurile obținute la cele două întrebări indică festivalurile tematice locale atât ca elemente de atracție turistică, dar și ca tehnici de promovare foarte utile pentru întreaga zonă.

Obiectiv 11. Măsurarea satisfacției față de materialele promoționale distribuite de ANTREC Neamț.

Un prim pas în atingerea acestui obiectiv a constat în identificarea notorietății respectivelor materiale promoționale. Astfel, am constatat că acestea sunt cunoscute de aproximativ o treime din membrii eșantionului. De la aceștia au fost culese în continuare aprecieri cu privire la nivelul de satisfacție față de informațiile conținute în catalogul de prezentare a zonei, harta turistică și pliantele de prezentare elaborate de ANTREC Neamț.

Membrii eșantionului care au văzut aceste materiale au avut aprecieri cu precădere pozitive, fiind în marea lor majoritate satisfăcuți de informațiile conținute de acestea. Catalogul de prezentare a zonei a înregistrat cele mai multe aprecieri pozitive (93,2%), dar și celelalte două categorii de materiale promoționale au fost apreciate pozitiv de mai mult de 75% din respondenți. Au existat și atitudini neutre, care indică un nivel de satisfacție mediu, cele mai multe răspunsuri de acest gen fiind înregistrate de pliantele de promovare a zonei.

Obiectiv 12. Măsurarea gradului de încredere în turismul rural.

Turismul rural, deși reprezintă una dintre căile principale de dezvoltare a zonei, nu este identificat ca un scop în sine al vizitării zonei, obiectivele culturale și religioase fiind considerate a fi principalele atracții. Este posibil ca astfel de aprecieri să fie datorate și unor insuficiente servicii specifice turismului rural și ecologic oferite turiștilor de către agenții locali. Aceștia vin în principal pe cont propriu, vizitează anumite obiective și pleacă, fără a beneficia de suportul specializat al unor ghizi turistici calificați sau de servicii specifice turismului rural.

Cu toate acestea, răspunsurile membrilor eșantionului indică o încredere ridicată în turismul rural, ca mijloc de promovare a valorilor, obiceiurilor și tradițiilor culturale. Astfel, peste 80% din respondenți au încredere mare și foarte mare în turismul rural, existând însă și persoane sceptice, care au o atitudine neutră față de acesta. Încrederea ridicată în turismul rural deschide calea către o dezvoltare susținută a acestei forme de turism în perioadele următoare.

Recomandări

Având în vedere rezultatele obținute în urma cercetării, prezentate în mod sintetic pentru fiecare obiectiv în parte, putem face o serie de recomandări pentru activitățile viitoare din cadrul proiectului ProMoVal. Aceste recomandări au un caracter general și se bazează exclusiv pe răspunsurile furnizate de membrii eșantionului. Ele vor trebui să fie coroborate cu rezultatele studiilor de piață și cu experiența echipei de implementare a proiectului pentru a se obține un maximum de eficacitate a acțiunilor întreprinse, în condiții de eficiență economică.

Principalele recomandări sunt:

Acțiunile de promovare a zonei de Nord-Vest a Moldovei trebuie să fie concentrate asupra segmentelor țintă identificate în cadrul cercetării. După cum am constatat profilul dominant al vizitatorilor evidențiază un turist cu vârsta între 41 și 65 de ani de ani, cu venituri mari sau medii, de regulă bărbat. Acesta ar fi segmentul care trebuie abordat în primul rând, ca urmare a deschiderii manifestate față de specificul turistic al zonei. Cu toate acestea, din răspunsurile obținute putem identifica și o cerere latentă la nivelul tinerilor, în special a celor cu vârste între 25 și 40 de ani, care ar putea fi stimulată prin diferite programe de promovare a zonei și prin adaptarea ofertei de produse la cerințele și nevoile acestui segment de potențiali turiști. Pentru aceasta sunt necesare acțiuni susținute de marketing menite să pună în valoare potențialul turistic al zonei pentru toate categoriile de public. În plus, o parte importantă a segmentului tânăr poate fi atrasă destul de ușor către turismul religios, având în vedere că un număr tot mai mare de tineri îmbrățișează valorile creștine. De asemenea, turismul de aventură sau turismul montan sunt posibile atracții turistice care i-ar determina pe tineri să viziteze zona.

Având în vedere faptul că turismul rural se bucură de o încredere ridicată din partea potențialilor turiști, considerăm că obiectivele proiectului ProMoVal pot fi îndeplinite cu succes. Astfel, printr-o promovare susținută și prin inovarea produselor turistice se poate ajunge la o dezvoltare sustenabilă a turismului din zonă. În acest sens, este necesară o analiză a ofertei operatorilor din Nord-Vestul Moldovei cu privire la elementele definitorii ale turismului rural, pentru a vedea dacă aceasta corespunde unor nevoi reale ale turiștilor și dacă există elemente esențiale de diferențiere față de alte zone. Simpla înscriere în circuitul turistic a unei pensiuni din mediul rural nu poate fi o garanție a atractivității zonei pentru turiști. Pe de-o parte, trebuie ca astfel de unități turistice să ofere un maximum de satisfacție vizitatorilor, iar pe de altă parte, trebuie să fie găsite metode de integrare a ofertei turistice a unei localități sau regiuni, astfel încât turiștii să poată beneficia de o varietate largă de servicii de relaxare și agrement. În acest sens, implicarea ANTREC în realizarea unei oferte integrate poate fi una de interes major, astfel încât să se pună bazele unui management performant al destinației turistice.

Răspunsurile membrilor eșantionului indică faptul că cele mai potrivite programe turistice pentru dezvoltarea zonei sunt circuitele care să cuprindă principalele obiective de interes turistic. Deși principalele atracții ale zonei sunt considerate bisericile și mănăstirile, puțini sunt cei care optează doar pentru turismul religios. Majoritatea respondenților își doresc o varietate de servicii, care să crească valoarea primită în schimbul banilor plătiți. Astfel, este necesară adăugarea unor elemente de agrement de care turiștii pot beneficia după efectuarea unor vizite pe parcursul zilei la diferite obiective culturale sau religioase. Astfel de servicii, fără a ne limita la acestea, pot fi: seri culturale, programe muzicale, cine tradiționale, spectacole, participare la tradiții și obiceiuri locale etc. Astfel de programe sunt greu de oferit de un singur operator de turism, motiv pentru care reiterăm importanța unor servicii integrate menționate la paragraful anterior. Astfel de pachete integrate vor fi adresate în mod specific diferitelor segmente de clienți, cunoscut fiind faptul că acestea se comportă diferit și au nevoi care uneori sunt total diferite. De exemplu, tinerilor li se vor oferi mai multe servicii de distracție, muzică, dans, în timp ce persoanele de vârstă medie ar putea beneficia de elemente de relaxare, întoarcerea la tradiții, odihnă, plimbări în aer liber, liniște etc.

Din punct de vedere al tehnicilor de promovare, trebuie să fie considerate mai multe alternative, pornind de la cele clasice (reclamă, pliante, cataloage), până la intensificarea eforturilor de promovare pe Internet, având în vedere popularitatea din ce în ce mai mare a acestui mediu de informare și de transmitere a mesajelor promoționale. De asemenea, târgurile de profil reprezintă tehnici forte de promovare, însă trebuie avut în vedere numărul relativ redus de ținte influențate de acestea, ca urmare a faptului că ele sunt organizate doar într-un număr limitat de locații. Pentru acest motiv, promotorii zonei trebuie să-și propună ca obiectiv principal conștientizarea unui număr cât mai mare de potențiali turiști. În acest scop se va folosi un mix promoțional care să cuprindă o multitudine de tehnici promoționale, cu monitorizarea strictă a eficienței fiecărei surse, pentru a se evita risipa de resurse. Menționăm faptul că tehnicile promoționale recomandate mai sus au fost testate prin diferite metode în cadrul acestei cercetări, atât prin măsurarea importanței lor și a impactului pe care l-au avut în luarea diferitelor decizii de vizitare a zonei, cât și prin utilizarea unor întrebări deschise, menite să capteze răspunsurile spontane ale membrilor eșantionului, care să vină din subconștientul acestora. Indiferent de metodele utilizate, cele mai bune metode de promovare identificate au fost cele mai sus menționate. În strictă corelație cu recomandările de la punctele anterioare, membrii eșantionului consideră că produsul trebuie să fie principalul obiectiv al politicii de comunicare. Degeaba este promovată zona în ansamblul ei, deoarece turiștii își doresc mai mult decât vizitarea unor resurse naturale și antropice. Ei își doresc divertisment, odihnă, dar și facilități de preț care să le permită accesul și celor cu venituri mai modeste. Toate aceste produse pot fi promovate prin diferite tehnici promoționale și vor fi oferite prin intermediul agențiilor de turism, astfel încât să fie acoperită o rază teritorială cât mai mare și pentru a ajunge la un număr foarte mare de potențiali turiști. Este inutil să promovezi intens o anumită zonă dacă cel care dorește să o viziteze are ca singură alternativă utilizarea automobilului personal și constituirea pe cont propriu a unui anumit circuit turistic.

Un alt element de interes atât din punct de vedere al turiștilor cât și al echipei de implementare a proiectului ProMoVal a fost reprezentat de festivalurile tematice. Acestea au fost nominalizate de membrii eșantionului atât ca posibile atracții turistice ale zonei cât și ca modalități de promovare a diferitelor atracții turistice. Astfel, diferite evenimente de acest gen se pot bucura de un interes ridicat dacă ele vor fi promovate inteligent, astfel încât să atragă turiștii, cel puțin la același nivel cu marile sărbători religioase. Astfel de festivaluri pot să se adreseze și unor segmente de turiști cu nevoi mai elevate și venituri ridicate, care sunt dispuși să cheltuiască sume importante de bani pentru servicii turistice de calitate, dar și unora cu venituri mai reduse, cum ar fi persoanele foarte tinere, dar care să fie determinate să viziteze zona de atractivitatea unor astfel de festivaluri. Pentru evitarea risipei de resurse, ele vor fi concepute astfel încât să asigurare un nivel de agrement corespunzător nevoilor diferitelor segmente de potențiali turiști și promovate prin tehnici specifice fiecărui segment de public. Astfel, conform rezultatelor cercetării, reclamele și târgurile de turism sunt preferate în special de tineri și de persoane cu venituri medii și mari, iar distribuirea de pliante este apreciată în special de tineri și persoane de vârstă medie. Aceste segmente de populație sunt de interes major pentru organizatorii de festivaluri, acestea fiind și cele mai predispuse să participe la astfel de evenimente.

În ceea ce privește cele două festivaluri organizate de ANTREC Neamț (Festivalul de poveste și Festivalul hanurilor) se recomandă ca acestea să devină o tradiție, având în vedere aprecierile pozitive obținute din partea membrilor eșantionului care sunt informați cu privire la aceste evenimente. Acestea vor fi promovate mai susținut pentru a deveni elemente de notorietate în zonă, care să atragă un număr cât mai mare de turiști. Având în vedere notorietatea redusă a acestora, exprimată prin răspunsurile membrilor eșantionului, este necesară promovarea prin toate tehnicile promoționale menționate mai sus.

Materialele de promovare elaborate de ANTREC Neamț (catalogul de prezentare, harta turistică și pliantele de prezentare) vor trebui editate în continuare având în vedere faptul că au întrunit aprecieri pozitive din partea celor care au intrat în posesia lor. Se va căuta ca distribuirea lor să fie făcută pe o scară cât mai largă, astfel încât să ajungă la un număr mare de potențiali turiști, în cât mai multe regiuni ale țării. Pentru distribuție vor fi folosite atât târgurile de turism, cât și variate ale mijloace cum ar fi: filialele ANTREC din țară, agențiile de turism, punctele de informare turistică, dar și publicarea în formă electronică pe diferite site-uri de Internet, inclusiv pe rețele de socializare gen Facebook.

Având în vedere toate aspectele mai sus menționate, considerăm că au fost atinse obiectivele cercetării, informațiile obținute de la membrii eșantionului fiind foarte valoroase pentru deciziile viitoare în ceea ce privește dezvoltarea turistică a zonei. Cu toate acestea, rezultatele cercetării trebuie să fie analizate în profunzime, iar deciziile să fie luate cu precauție, întrucât opiniile membrilor acestui eșantion nu pot fi generalizate la nivelul întregii populații a României. Chiar dacă membrii eșantionului acoperă destul de bine teritoriul național, numărul de respondenți și modalitățile de selecție a acestora nu respectă toate rigorile care sunt necesare pentru asigurarea unei reprezentativități largi a răspunsurilor obținute. Cu toate aceste limite, cercetarea generează direcțiile de acțiune viitoare, acestea urmând să fie trecute prin filtrul analizei manageriale a echipei de implementare a proiectului.

Viitoarele direcții de cercetare ar trebui să vizeze măsurarea impactului diferitelor eforturi de îmbunătățire strategică la nivelul componentelor majore ale mix-ului de marketing, începând cu produsul turistic și continuând cu strategiile de distribuire și promovare a acestuia, inclusiv cu efectele diferitelor strategii de preț.

ANEXA 1

CHESTIONAR

1. Obișnuiți să vizitați diferite destinații turistice din țara noastră?

DA (continuați cu întrebarea nr. 2)

NU (treceți la întrebarea nr. 3)

2. Ce destinații turistice din țara noastră ați vizitat în ultimii trei ani?

Litoralul românesc

Destinații montane. Menționați care______________________________

Destinații balneare. Menționați care______________________________

Destinații rurale. Menționați care______________________________

Altele. Menționați care_____________________________________

3. Care sunt principalele surse de informare utilizate de dumneavoastră atunci când alegeți o destinație turistică?

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4. În opinia dumneavoastră, care ar fi principalele 3 obiective turistice care credeți că merită a fi vizitate în zona de Nord-Vest a Moldovei (Neamț, Suceava)?

1. __________________________

2. ___________________________

3. ___________________________

5. Ați vizitat în ultimii 3 ani vreo destinație turistică din zona de Nord-Vest a Moldovei (Neamț, Suceava)?

DA (continuați cu întrebarea nr. 6)

NU (treceți la întrebarea nr. 14)

6. Care sunt destinațiile turistice vizitate de dumneavoastră pe parcursul ultimului sejur în zona de Nord-Vest a Moldovei (Neamț, Suceava)?

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

7. Cum ați aflat de destinațiile turistice din zona de Nord-Vest a Moldovei (Neamț, Suceava)?

TV/Radio

Presa scrisă

Internet

Agenție de turism

Centre de informare turistică

Prieteni/Rude

Participarea la târguri de turism

Altele. Menționați care_____________________________________

8. Cât de atractive vi s-au părut, în general, destinațiile turistice vizitate în zona de Nord-Vest a Moldovei (Neamț, Suceava)? (indicați un nivel între cele două limite considerând egală distanța dintre nivele)

Foarte atractive 5 4 3 2 1 Total neatractive

9. Care au fost modalitățile de călătorie în zona de Nord-Vest a Moldovei (Neamț, Suceava)?

Excursii organizate

Sejururi achiziționate prin agenții de turism

Excursie pe cont propriu

Altele. Menționați care_____________________________________

10. Cât de satisfăcut(ă) sunteți ca urmare a vizitării următoarelor categorii de obiective turistice din zona de Nord-Vest a Moldovei (Neamț, Suceava)?

11.Care a fost durata ultimului sejur petrecut în zona de Nord-Vest a Moldovei (Neamț, Suceava)? ______zile

12. La ce structuri de cazare ați apelat pe parcursul acestui sejur în zona de Nord-Vest a Moldovei?

Hoteluri

Pensiuni

Gospodării particulare

Prieteni/rude

Altele. Menționați care_____________________________________

13. În ce măsură v-au determinat următoarele activități de promovare a pachetelor turistice în alegerea dumneavoastră de a vizita zona de Nord-Vest a Moldovei (Neamț, Suceava)?

14. Ați auzit de organizarea următoarelor evenimente de promovare a turismului în zona de Nord-Vest a Moldovei (Neamț, Suceava)?

Festivalul Hanurilor (promovarea obiceiurilor și tradițiilor ospitalității românești specifice hanurilor de altădată).

DA. De unde ați auzit de acest festival?______________________

NU

Festivalul de Poveste (menit să reînvie lumea de poveste a scriitorului Ion Creangă).

DA. De unde ați auzit de acest festival?______________________

NU

15. Cum apreciați inițiativa de organizare a următoarelor festivaluri pentru dezvoltarea turismului în zona de Nord-Vest a Moldovei (Neamț, Suceava)?

16. Cât de importante considerați că sunt următoarele acțiuni pentru o mai bună promovare a turismului în zona de Nord-Vest a Moldovei (Neamț, Suceava)?

17. Indicați care sunt în opinia dumneavoastră cele mai potrivite programe turistice care să vă determine să vizitați zona de Nord-Vest a Moldovei (Neamț, Suceava)?

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

18. Care considerați că ar fi cele mai bune modalități de promovare a programelor mai sus menționate în rândul turiștilor?

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

19. Câtă încredere aveți în turismul rural, care are ca principal scop promovarea valorilor, obiceiurilor și tradițiilor culturale din mediul rural în rândul turiștilor?

Foarte mare 5 4 3 2 1 Foarte mică

20. Ați văzut materialele de promovare a zonei de Nord-Vest a Moldovei (Neamț, Suceava) distribuite pe parcursul acestui târg de turism?

DA (continuați cu întrebarea nr.21)

NU (treceți la întrebarea nr. 22)

21. Cât de satisfăcut sunteți de informațiile conținute de acestea despre atracțiile turistice din zona de Nord-Vest a Moldovei (Neamț, Suceava)?

22. Sexul respondentului

Masculin

Feminin

23. În ce interval se încadrează vârsta dumneavoastră?

sub 25 ani 41-65 ani

25-40 ani peste 65 ani

24. În ce interval se în cadrează vârsta dumneavoastră net?

sub 600 lei 1001-2000 lei

601- 1000 lei peste 2000 lei

25. În ce regiune a țării locuiți?

Regiunea București – Ilfov

Regiunea Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu)

Regiunea Vest (Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș)

Regiunea Nord – Vest (Bihor, Bistrița – Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare, Sălaj)

Regiunea Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui)

Regiunea Sud-Vest (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea)

Regiunea Sud (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman)

Regiunea Sud – Est (Brăila, Buzău, Constanța, Galați,Tulcea, Vrancea)

Vă mulțumim!

ANEXA 1

CHESTIONAR

1. Obișnuiți să vizitați diferite destinații turistice din țara noastră?

DA (continuați cu întrebarea nr. 2)

NU (treceți la întrebarea nr. 3)

2. Ce destinații turistice din țara noastră ați vizitat în ultimii trei ani?

Litoralul românesc

Destinații montane. Menționați care______________________________

Destinații balneare. Menționați care______________________________

Destinații rurale. Menționați care______________________________

Altele. Menționați care_____________________________________

3. Care sunt principalele surse de informare utilizate de dumneavoastră atunci când alegeți o destinație turistică?

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4. În opinia dumneavoastră, care ar fi principalele 3 obiective turistice care credeți că merită a fi vizitate în zona de Nord-Vest a Moldovei (Neamț, Suceava)?

1. __________________________

2. ___________________________

3. ___________________________

5. Ați vizitat în ultimii 3 ani vreo destinație turistică din zona de Nord-Vest a Moldovei (Neamț, Suceava)?

DA (continuați cu întrebarea nr. 6)

NU (treceți la întrebarea nr. 14)

6. Care sunt destinațiile turistice vizitate de dumneavoastră pe parcursul ultimului sejur în zona de Nord-Vest a Moldovei (Neamț, Suceava)?

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

7. Cum ați aflat de destinațiile turistice din zona de Nord-Vest a Moldovei (Neamț, Suceava)?

TV/Radio

Presa scrisă

Internet

Agenție de turism

Centre de informare turistică

Prieteni/Rude

Participarea la târguri de turism

Altele. Menționați care_____________________________________

8. Cât de atractive vi s-au părut, în general, destinațiile turistice vizitate în zona de Nord-Vest a Moldovei (Neamț, Suceava)? (indicați un nivel între cele două limite considerând egală distanța dintre nivele)

Foarte atractive 5 4 3 2 1 Total neatractive

9. Care au fost modalitățile de călătorie în zona de Nord-Vest a Moldovei (Neamț, Suceava)?

Excursii organizate

Sejururi achiziționate prin agenții de turism

Excursie pe cont propriu

Altele. Menționați care_____________________________________

10. Cât de satisfăcut(ă) sunteți ca urmare a vizitării următoarelor categorii de obiective turistice din zona de Nord-Vest a Moldovei (Neamț, Suceava)?

11.Care a fost durata ultimului sejur petrecut în zona de Nord-Vest a Moldovei (Neamț, Suceava)? ______zile

12. La ce structuri de cazare ați apelat pe parcursul acestui sejur în zona de Nord-Vest a Moldovei?

Hoteluri

Pensiuni

Gospodării particulare

Prieteni/rude

Altele. Menționați care_____________________________________

13. În ce măsură v-au determinat următoarele activități de promovare a pachetelor turistice în alegerea dumneavoastră de a vizita zona de Nord-Vest a Moldovei (Neamț, Suceava)?

14. Ați auzit de organizarea următoarelor evenimente de promovare a turismului în zona de Nord-Vest a Moldovei (Neamț, Suceava)?

Festivalul Hanurilor (promovarea obiceiurilor și tradițiilor ospitalității românești specifice hanurilor de altădată).

DA. De unde ați auzit de acest festival?______________________

NU

Festivalul de Poveste (menit să reînvie lumea de poveste a scriitorului Ion Creangă).

DA. De unde ați auzit de acest festival?______________________

NU

15. Cum apreciați inițiativa de organizare a următoarelor festivaluri pentru dezvoltarea turismului în zona de Nord-Vest a Moldovei (Neamț, Suceava)?

16. Cât de importante considerați că sunt următoarele acțiuni pentru o mai bună promovare a turismului în zona de Nord-Vest a Moldovei (Neamț, Suceava)?

17. Indicați care sunt în opinia dumneavoastră cele mai potrivite programe turistice care să vă determine să vizitați zona de Nord-Vest a Moldovei (Neamț, Suceava)?

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

18. Care considerați că ar fi cele mai bune modalități de promovare a programelor mai sus menționate în rândul turiștilor?

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

19. Câtă încredere aveți în turismul rural, care are ca principal scop promovarea valorilor, obiceiurilor și tradițiilor culturale din mediul rural în rândul turiștilor?

Foarte mare 5 4 3 2 1 Foarte mică

20. Ați văzut materialele de promovare a zonei de Nord-Vest a Moldovei (Neamț, Suceava) distribuite pe parcursul acestui târg de turism?

DA (continuați cu întrebarea nr.21)

NU (treceți la întrebarea nr. 22)

21. Cât de satisfăcut sunteți de informațiile conținute de acestea despre atracțiile turistice din zona de Nord-Vest a Moldovei (Neamț, Suceava)?

22. Sexul respondentului

Masculin

Feminin

23. În ce interval se încadrează vârsta dumneavoastră?

sub 25 ani 41-65 ani

25-40 ani peste 65 ani

24. În ce interval se în cadrează vârsta dumneavoastră net?

sub 600 lei 1001-2000 lei

601- 1000 lei peste 2000 lei

25. În ce regiune a țării locuiți?

Regiunea București – Ilfov

Regiunea Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu)

Regiunea Vest (Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș)

Regiunea Nord – Vest (Bihor, Bistrița – Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare, Sălaj)

Regiunea Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui)

Regiunea Sud-Vest (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea)

Regiunea Sud (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman)

Regiunea Sud – Est (Brăila, Buzău, Constanța, Galați,Tulcea, Vrancea)

Vă mulțumim!