Caracterizarea Generala a Structurii Organizatorice a Activitatii Bugetelor Locale

Caracterizarea generală a structurii organizatorice a activității bugetelor locale (în baza materialelor Primăriei comunei Horești)

Primăria comunei Horești se organizează și funcționează potrivit Legii privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006.

Primăria comunei Horești este o instituție publică cu activitate permanentă, care duce la îndeplinirea deciziilor Consiliului sătesc și soluționează problemele curente ale cetățenilor satului. În activitatea sa Primăria se conduce de Constituția Republicii Moldova, Legea privind administrația publică locală, de decretele Președintelui Republicii Moldova, Hotărîrile Guvernului, legile Parlamentului Republicii Moldova

Activitatea Primăriei se bazează pe examinarea constructivă și soluționarea colegială a problemelor, luîndu-se în considerație opinia publică, pe responsabilitatea personală a funcționarilor Primăriei pentru elaborarea, adoptarea și realizarea deciziilor Consiliului, dispozițiilor primarului.

Primăria comunei Horești dispune de un sediu, de patrimoniu propriu și de mijloace materiale și financiare necesare funcționării în condiții de eficiență.

Finanțarea Primăriei comunei Horești se asigură din bugetul local, din impozitele și taxele locale instituite potrivit legii și alte venituri proprii.

Patrimoniul propriu al Primăriei comunei Horești este format din bunuri mobile și imobile, evidențiate distinct în evidența contabilă și în evidențele de carte funciară.

Competența cu care sînt investite autoritățile administrației publice localșe este deplină și integră.Ea nu poate fi pusă în cauză sau limită de o altă autoritate iararhic superioară, decît în condițiile legii.

Componența personalului primăriei este următoarea:

Primarui comunei Horești-1

Secretara consiliului-1

Consilieri-8

Contabil-șef 1

Specialist cadastral – 1

Specialist pentru colectarea impozitelor

Primarul îndeplineste o functie de autoritate publica. El este șeful administratiei publice locale și al aparatului propriu pe care îl conduce și-l controleaza conform legilor.

Secretarul consiliului local îndeplinește atribuțiile prevăzute în Legea privind administrația publică locală.

Contabilul–șef realizează sarcini de complexitate înaltă în domeniul analizei bugetare și managementului financiar; posedă cunoștințe aprofundate în domeniul legislației generale și speciale; manifestă abilități de soluționare a problemelor complexe în domeniul de competență; dispune de autonomie în exercitarea sarcinelor ; exercită atribuțiile de serviciu fără personal în subordine. Contabilului i se cere să aibă 1 an de experiență profesională în domeniu și abilități de utilizare a computerului.

Specialistul realizează sarcini de complexitate medie , interdependente , în domeniul implimentării politicilor ( economice, fiscale, financiare, funciare de tineret etc.); aplică procedure , metode și tehnici profesionale adecvate domeniului de competență; manifestă abilități de soluționare a problemelor operaționale în domeniul de competență; după caz , necesită supervizare din partea superiorului și poartă abilități de utilizare a computerului.

Primăriea programează și coordonează, apovizionarea instituției cu organele administrației publice locale, primăriea asigură în teritoriu condiții adecvate pentru dezvoltarea comunei.

Primăriea comunei Horești din raionul Fălești este finanțată din mijloace bugetare și venituri obținute din diverse prestări servicii, sponsorizări și alte surse ce contravin legislației. Mijloacele financiare bugetare se acumulează pe contul bugetar al secției, mijloacele financiare de alt ordin se acumulează pe un cont special. Utilizarea mijloacelor respective se efectuează conform legislației învigoare.

Primăriea elaborează și propune spre aprobarea consiliului local și raional proiectul de buget al instituției și, în caz de necesitate, intervine cu propuneri privind finanțarea suplimentară a acțiunilor concrete, exercită controlul asupra utilizării mijloacelor financiare conform destinației.

Organizarea contabilității în cadrul instituției public (în baza materialelor Primăriei comunei Horești)

Statul își realizează funcțiile sale printr-o rețea vastă de instituții ale puterii și administrației de stat, instituții de învățămвnt, ale justiției și procuraturii, armatei etc.

Instituțiile publice nu dispun de venituri proprii pentru acoperirea cheltuielilor pe care le suportă în procesul activității lor și respectiv sînt finanțate integral sau parțial de la bugetul de stat, bugetele raionale, municipale, orășenești, sătești.

Prin intermediul contabilității instituțiilor publice se asigură evidența finanțelor publice de care dispune statul. Evidența contabilă trebuie să oglindească la timp toate modificările cantitative și valorice ale mijloacelor și resurselor unei instituții

In baza datelor furnizate de evidența contabilă conducătorii instituțiilor publice adoptă decizii în conducerea activității curente a instituțiilor.

2.1. Contabilitatea finanțărilor și a mijloacelor bănești.

Finanțarea instituțiilor și activității lor din contul mijloacelor bugetare se efectuează în strictă conformitate cu destinația prevăzută și aprobată în devizele de cheltuieli anuale cu distribuție trimestrială, ținîndu-se cont de schimbările introduse, în modul stabilit, și pe măsura îndeplinirii planului de activități, dacă nu este prevăzut alt mod de finanțare. Finanțarea instituției se efectuiază lunat perin Trezoreriea de Stat în baza devizelor de cheltuieli.

Finanțarea se efectuiază prin metoda virării mijloacelor bănești din contul trezorerial al bugetului raional în contul trezorerial de cheltuieli al instituției. [2]

Finanâarea Primăriei Horești are loc cu ajutorul contul 23 “Finanțări”.

Contul 23 este folosit de către ordonatorii principali de credite. Acest cont este subdivizat în subconturile:

230. “Finanțarea din buget pentru cheltuielile instituției și alte activități”;

231 “Finanțarea din buget a investițiilor capitale”;

232 “Finanțarea din contul altor bugete”;

234 “Finanțarea din contul mijloacelor cu destinație specială”;

235 “Mijloace din fondurile speciale”;

238 “Alte mijloace”.

În subconturile 230 “Finanțarea din buget pentru cheltuielile instituției și alte activități”, 231“Finanțarea din buget a investițiilor capitale” și 232 “Finanțarea din contul altor bugete” se ține evidența finanțării din contul bugetelor.

În creditul subconturilor 230-232 se înregistrează:

– sumele mijloacelor primite;

– sumele surplusurilor de materiale depistate și sumele mijloacelor primite de la arendași (pentru energia electrică, termică, telefon, apă, canalizare).

În debitul subconturilor 230-232 se înregistrează:

– sumele mijloacelor rechemate;

– sumele cheltuielilor decontate la sfîrșitul anului în baza dărilor de seamă anuale;- sumele lipsurilor de materiale trecute la pierderi și datoriilor compromise.

După închiderea anuală a cheltuielilor efective, în creditul subcontului 230 rămîn restanțele mijloacelor bănești, sumele stocurilor de materiale, datoriile debitoare formate la sfîrșitul anului.

În subcontul 234 “Finanțarea din contul mijloacelor cu destinație specială” se ține evidența mijloacelor finanțate din veniturile cu destinație specială.

La efectuarea cheltuielilor de casă din contul mijloacelor cu destinație specială în limita surselor aprobate se întocmește formula contabilă debit subconturile corespunzătoare ale conturilor 12, 15, 17, 19 și creditul subcontului 094, concomitent se înregistrează formula contabilă secundară debit subcontul 404 și creditul subcontului 234.

La sfîrșitul anului în debitul subcontului 234 sînt trecute cheltuielile din contul mijloacelor cu destinație specială care se atribuie la subcontul 200 în limitele sumelor din subcontul 234.

Prin legea bugetului de stat pentru anul gestionar se aprobă prevederile pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar, pe acțiuni: social-culturale (învățămînt, ocrotirea sănătății, cultură și artă, asistență socială etc.), apărare națională, administrație publică, autoritate publică, acțiuni economice, precum și alte acțiuni.

Prevederile aprobate pentru cheltuielile unui exercițiu bugetar nu pot fi utilizate pentru finanțarea cheltuielilor altui exercițiu și nici cheltuielile bugetare aprobate unui ordonator principal de credite pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator. De asemenea, cheltuielile aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanțarea cheltuielilor altui capitol. [1]

Finanțarea instituțiilor și activității lor din contul mijloacelor bugetare se efectuează în strictă conformitate cu destinația prevăzută și aprobată în devizele de cheltuieli anuale cu distribuție trimestrială, ținîndu-se cont de schimbările introduse, în modul stabilit, și pe măsura îndeplinirii planului de activități, dacă nu este prevăzut alt mod de finanțare. Finanțarea instituției se efectuiază lunat perin Trezoreriea de Stat în baza devizelor de cheltuieli.

Finanțarea se efectuiază prin metoda virării mijloacelor bănești din contul trezorerial al bugetului raional în contul trezorerial de cheltuieli al instituției. Cu scopul de a primi finanțarea din buget instituția întocmește ordinul de plată și notele justificative:

Privind cheltuielile de deplasare;

Privind plata salariilor;

Privind alte cheltuieli.

Toate operatiunile ocazionate de mișcarea mijloacelor bănești sunt contabilizate în nota de contabilitate 2 (anexa 3) – borderoul cumulativ privind circulația mijloacelor în conturile bugetare curente, unde se include formulele contabile iîn baza carora are loc inregistrarea operațiunilor contabile, borderourile de plata, extrasele din contul trezorerial, ordinele de plată cu descifrarea lor, nota justificativa privind plata salariilor, nota justificativă privind cheltuielile de deplasare etc.

Pentru evidența mijloacelor bănești în conturile curente bugetare sunt destinate urmatoarele conturi de activ:

090 ‘’Contul current în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției. ”

093 ”Contul current în bugetul de stat pentru investiții capitale. ”

100 ”Contul current pentru cheltuielile instituției. ”

103 ”Contul curent pentru investiții capitale. ”[5]

Cu ajutorul subcontului 120, 121, 122, 123, 124, 125 se ține evidența circulației și existenței mijloacelor bugetare, speciale, mijloace cu destinație specială și mijloacelor fondurilor speciale precum și mijloacelor proiectelor finanțate din surse externe în casa instituției sau a contabilității centralizate.

Cecurile pentru primirea banilor din instituția bancară, de regulă, se eliberează pe numele casierului sau persoanei care îl înlocuiește. La primirea mijloacelor bănești în casă de la o instituție bancară , de la o persoana fizică sau juridică se întocmește dispoziția de încasare (anexa 1). În cazul în care se eliberează bani din casă pentru unele servicii sau plata salariilor unei personae fizice sau juridice, se intocmește dispoziția de plată (anexa 2).

Primăria comunei Horești a primit de de Economii pentru sărbătorirea hramului satului 2000,00 lei.

Finanțarea primită din bugetul de stat pentru sărbătorirea Hramului satului:

Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției" – 2000,00lei

Ct 230 „Finanțarea din buget pentru cheltuielile instituției" – 2000,00lei

Concomitent se contabilizează ridicarea numerarului din contul current în casă:

Dt 120 „Casa pe mijloace bugetare" – 2000,00lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției" -2000,00lei

Subconturile 120, 121, 122, 123, 124, 125 se debitează cu sumele încasate în casă și se creditează cu sumele eliberate din casă. Înscrierile în registrul de casă se fac de către casier de îndată ce banii au fost primiți sau eliberați pe fiecare dispoziție de casă sau alt document care o înlocuiește.

Zilnic, la sfîrșitul zilei de lucru, casierul face totalurile operațiilor pe parcursul zilei, notează restul banilor în casă pentru data următoare și transmite în contabilitate, în calitate de dare de seamă a casierului, a doua foaie detașabilă (copia înscrierilor din registrul de casă de pe parcursul zilei) împreună cu actele de încasare a veniturilor și de cheltuieli contra chitanță în registrul de casă.

Darea de seamă a casei prezentată este verificată de către contabilitate și în baza ei se face zilnic o înregistrare în borderoul cumulativ privind operațiile de casă f.nr.381 notă de contabilitate 1și în alte registre de evidență analitică. Pe baza notei de contabilitate 1 din suma totală a operațiilor pe parcursul lunii se exclud totalurile conturilor curente bugetare.

În subcontul 132 “Documente bănești” se ține evidența diverselor documente bănești, precum ar fi: bonurile de benzină și ulei, pentru alimentare etc., care au fost achitate.

Primirea în casă și eliberarea din casă a unor asemenea documente se face în baza dispozițiilor de casă pe care se pune ștampila “de fonduri” sau această inscripție se face de mînă cu creion roșu.

Bonurile de benzină se eliberează în gestiune șoferului în baza ordinului conducătorului instituției. Eliberarea repetată a bonurilor se face numai după prezentarea dării de seamă pentru cele primite anterior.

La inventarierea mijloacelor bănești se utilizează Procesul-verbal de inventariere a numerarului , iar a formularelor și documentelor cu regim special – Lista de inventariere a valorilor și a formularelor cu regim special.

La inventarierea casieriei se verifică numerarul efectiv de mijloace bănești și alte valori existente în casierie. Similar se verifică și formularele cu regim special.

Mijloacele bănești reale existente în casierie cuprind însemnele monetare, mărcile  poștale, timbrele fiscale etc.

Mărcile poștale și timbrele fiscale se înscriu în listele de inventariere la  valoarea nominală, cu excepția mărcilor cu valoare filatelică.

Controlul efectiv al documentelor bănești (bilete de tratament și odihnă, mărci poștale și timbre fiscale) presupune determinarea valorii, autenticității fiecărui document  în parte și corectitudinii perfectării lui. Controlul se efectuează pe tipuri de documente, indicindu-se în listă denumirea, numărul, seria și suma totală a acestora.

Inventarierea mijloacelor bănești se efectuează prin metoda verificării sumelor existente în contul respectiv:

a) încasările – cu datele din extrasul de cont al instituției financiare, oficiului  poștal, copiile documentelor de însoțire a încasărilor în casierie ș. a.;

b) sumele transferate de părțile legate – cu datele obținute din avizele lor (avizo),  indicîndu-se data, numărul dispoziției de plată, suma și denumirea instituției  financiare sau oficiului poștal, care a primit transferul.[4]

2.2. Contabilitatea cheltuielilor

În activitatea sa de zi cu zi instituția suporta o mulțime de cheltuieli:

Cheltuieli pentru retribuirea muncii;

Cheltuieli pentru deplasări în interes de serviciu;

Cheltuieli pentru reparații curente si capitale;

Cheltuieli pentru achiziționarea bunurilor si serviciilor etc. [2]

Cheltuielile bugetare sunt constatate prin metoda de calcul, conform căreia cheltuielile sunt recunoscute pe măsura apariției acestora, indiferent de momentul încasării / pații mijloacelor bănești.

Evidența cheltuielilor din buget se ține pe subdiviziunile clasificării bugetare.Evidența cheltuielilor reale se ține în conturile 20 “Cheltuieli din buget” și 21 “Alte cheltuieli”.

Contul 20 “Cheltuieli din buget” se împarte în următoarele subconturi:

200 “Cheltuieli bugetare pentru întreținera instituției și pentru alte activități”;

202 “Cheltuieli din contul altor bugete”;

203 “Cheltuieli bugetare pentru investiții capitale”;

205 “Cheltuieli pentru plata pensiilor și indemnizațiilor din contul bugetului”.

În subcontul 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituției și pentru alte activități” se ține evidența cheltuielilor reale pentru întreținerea instituției și alte activități.Utilizarea mijloacelor bugetare se face în strictă conformitate cu planurile de cheltuieli aprobate. La sfîrșitul anului executorii (ordonatorii) de buget și instituțiile subordonate acestora închid subcontul 200 prin trecerea cheltuielilor efective pe parcursul anului în debitul subcontului 230 sau subcontul 140, cu excepțiasoldului din pasivul bilanțului la capitolul „Decontări”, cu excluderea subcontului

Dacă suma cheltuielilor reale din buget depășește soldul de finanțare din subcontul 230 sau subcontul 140, trecerea în cont a cheltuielilor se face în volumul soldului din aceste subconturi.

În cazurile în care reparația capitală a clădirilor și construcțiilor se efectuează în regie proprie, evidența cheltuielilor reale se ține pe fiecare obiect în parte cu repartizarea pe elementele de cheltuieli: salarii, materiale, alte cheltuieli directe și suplimentare.

În subcontul 202 “Cheltuieli din contul altor bugete” se ține evidența cheltuielilor făcute de către instituții din contul altor bugete pentru activități care nu au fost prevăzute în planul de cheltuieli al instituției date.

La sfîrșitul anului, ordonatorii principali de credite trec cheltuielile din subcontul 202 în debitul subcontului 232, iar ordonatorii inferiori de credite – în debitul subcontului 142

În Contul 21 “Alte cheltuieli” se regăsesc urmatoarele subconturi:

Subcontul 211 “Cheltuieli privind mijloace speciale” se ține evidența cheltuielilor prevăzute în planul financiar al mijloacelor speciale. Utilizarea mijloacelor speciale se efectuează în ordinea stabilită pentru mijloacele bugetare. Sumele materialelor, mijloacelor bănești consumate și ale altor cheltuieli se înregistrează în debitul subcontului 211 și creditul subconturilor corespunzătoare “Stoc de materiale”, “Mijloace bănești”, “Decontări”.La sfîrșitul anului suma cheltuielilor făcute pe parcursul anului se trece din creditul subcontului 211 în debitul subcontului 400.

Subcontul 214 “Cheltuieli din mijloacele fondurilor speciale”. La acest subcont se ține evidența cheltuielilor din contul mijloacelor fondurilor speciale. Sumele cheltuielilor efectuate se înscriu în debitul subcontului 214 și creditul subconturilor corespunzătoare.

La sfîrșitul anului, subcontul 214 se închide prin transferul cheltuielilor efectuate pe parcursul anului în debitul subcontului 235 “Mijloace din fondurile speciale”.

Evidența analitică se ține separat pe fiecare fond extrabugetar. [1]

2.3 Contabilitatea decontărilor cu personalul.

Contul 18 “Decontări cu personalul privind retribuirea muncii și bursieri”
   În acest cont se ține evidența decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii, indemnizațiile pentru pierderea temporară a capacității de muncă și pentru întreținerea copilului pînă la atingerea vîrstei de 1,5 ani, precum și cu studenții, doctoranzii sau elevii privind bursele și alte decontări.

Contul 18 “Decontări cu personalul privind retribuirea muncii și bursieri” se subdivizează în subconturile:

180 “Decontări cu personalul privind retribuirea muncii”;

181 “Decontări cu bursierii”;

182 “Decontări privind mărfurile vîndute în rate”;

183 “Decontări privind virările fără numerar în conturile de depuneri în bancă”;

184 “Decontări privind virările fără numerar în baza contractelor de asigurare benevolă”;

185 “Decontări cu membrii sindicatelor privind virările fără numerar a sumelor cotizațiilor de membru al sindicatului”;

186 “Decontări privind împrumuturile bancare”;

187 “Decontări privind titlurile executorii și alte rețineri”;

188 “ Decontări privind contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat”;

189 “Alte decontări ”.

În subcontul 180 “Decontări cu personalul privind retribuirea muncii” se ține evidența decontărilor cu lucrătorii instituțiilor, incluși sau neincluși în personalul scriptic, privind toate formele de salariu, pensii, indemnizații pentru pierderea temporară a capacității de muncă, pentru concediu de maternitate și naștere, pentru îngrijirea copilului pînă la atingerea vîrstei de 1,5 ani.
Calculul salariilor și indemnizațiilor se face o dată pe lună și este reflectat în evidență în ultima zi a lunii.

Documentele ce servesc ca bază pentru calcularea salariului sînt: ordinele pe instituție de angajare, concediere și transferare a colaboratorilor, în conformitate cu statele de personal și salariile aprobate, tabelele de evidență a utilizării timpului de muncă și alte documente.

Tabelele se țin pe fiecare lună în modul stabilit de către persoanele numite prin ordin pe instituție. Tabelele se țin pe instituție sau pe subdiviziuni structurale (secții, secțiuni, facultăți, laboratoare etc.).

La sfîrșitul lunii, în baza tabelului, se determină numărul total de zile lucrate, precum și orele suplimentare de lucru.

Tabelul completat și alte documente omologate prin semnăturile corespunzătoare, în termenele stabilite, se predau în contabilitate pentru calcularea salariului.

Pentru prima jumătate a lunii lucrătorii primesc avansul planificat. Avansul planificat se stabilește în volum de 50% din salariu minus sumele impozitelor, care se rețin în modul stabilit. În cazurile în care au loc neprezentări la lucru în prima jumătate a lunii, în contabilitate se predă nota informativă pentru modificarea avansului planificat f.nr.420. Plata avansului planificat se face în baza listei de plată f.nr.389.

Calculul salariului lunar și plata pentru a doua jumătate a lunii se face, de regulă, în baza fișelor personale sau listelor de calcul și plată f.nr.49. În lista de calcul și plată se înscriu numerele de pontaj, numele și inițialele lucrătorilor, sumele salariilor și indemnizațiilor calculate, avansului plătit, impozitelor reținute și alte sume. Decontările cu personalul care pleacă în concediu sau din serviciu se fac în baza notei de decontare f.nr.425. Sumele calculate privind aceste decontări se înregistrează în lista de calcul și plată pentru luna curentă. În cazurile în care calculările unice ale salariului la plecarea în concediu sau din serviciu nu au loc în același timp, calculările generale, plățile în perioada dintre calculări se fac în baza listelor de plată f.nr.389 sau a bonurilor de plată. Aceste sume calculate și plătite sînt incluse în lista de calcul și plată pentru luna curentă. Concomitent, în rubrica “Suma pentru plată” în dreptul numelui respectiv se pune o liniuță, iar suma plătită se înscrie în rubrica “Plățile din perioada dintre calculări”.

Listele de calcul și plată și listele de plată sînt semnate de lucrătorii care au întocmit și au controlat aceste liste. Autorizația pentru plata salariilor este semnată de conducătorul instituției și contabilul-șef.

În contabilitățile centralizate listele de calcul și plată și de plată se întocmesc separat pentru fiecare instituție deservită și sînt semnate de către conducătorul instituției deservite respective, de conducătorul grupului de evidență și de persoana care a întocmit aceste liste. Autorizația pentru plata salariilor este semnată de conducătorul instituției pe lîngă care a fost creată contabilitatea centralizată și de contabilul-șef în lista de plată (coperta) f.nr.427.

La expirarea termenului de plată în lista de plată și cea de calcul și plată, în dreptul numelui persoanelor care nu au primit salariul, casierul trebuie să pună ștampila sau să noteze în scris “Deponat” și să întocmească borderoul sumelor deponate.

La sfîrșitul listei trebuie să facă o mențiune despre suma de salariu real plătită și suma care nu a fost achitată, să confrunte aceste sume cu totalul pe lista de plată și cea de calcul și plată și să semneze mențiunea. Dacă banii au fost eliberați nu de casier, ci de o altă persoană, pe listă se face o mențiune suplimentară “Banii pe listă au fost eliberați de – funcția, semnătura, descifrarea semnăturii”. După o verificare minuțioasă a mențiunilor, făcute de casier în listele de plată și de calcul și de plată, și calcularea sumelor eliberate și depozitate, pentru sumele de salariu eliberate se întocmește un bon de plată, care este perfectat în modul stabilit și se înregistrează în registrul documentelor de casă de încasări și de cheltuieli. Pe listele de plată și cele de calcul și plată se indică data și numărul bonului de plată prin care banii din casă au fost trecuți la cheltuieli.

În următoarea zi după expirarea termenului de plată a salariului sumele depuse se predau în bancă în contul curent bugetar și referitor la ele se întocmește un bon de plată.

Pentru a avea informații despre salariul angajatului pentru perioadele trecute, se ține fișa informativă f.nr.417, în care, pe lîngă informațiile generale despre angajat, în fiecare lună se înscriu sumele salariilor calculate pe tipuri.

Sumele salariilor calculate ale personalului scriptic și nescriptic și sumele indemnizațiilor se înregistrează în creditul subcontului 180 și în debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 08, 20, 21, 17 și al subcontului 198.

În baza listelor de calcul și plată se întocmește notă de contabilitate nr.5.(anexa 4).

Să admitem ca Primăria comunei Horești pentru luna noiembrie achită salariile în suma de 40983,86 lei dintre care:

31080,13 lei-Decontări cu personalul privind retribuirea muncii

7033,43 lei – Decontări privind asigurărilor sociale de stat

1070,30 lei – Decontări privind asigurărilor obligatorii de asistență medical

1290,57 lei – decontări privind plățile la buget

1070,30 lei – Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistență medical

1834,81 lei – Decontări privind CIAS cu bugetul asigurărilor sociale de stat

305,72 lei – Decontări cu membrii sindicatelor privind virările fără numerar a sumelor cotizațiilor de membru al sindicatului

3,90 lei – Decontări privind titlurile executorii și alte rețineri

2369,6 lei – Calculul indemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă:

1800 lei – Tutela

În contabilitate se vor întocmi următoarele formule contabile:

Calculul salariului pe luna noiembrie

Debitul contului 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituției", art. 111.00 – 31080,13 lei

Creditul contului 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" -31080,13 lei

Calculul contribuției de asigurări sociale de stat:

Debitul contului 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituțiile", art.l 12.00 – 7033,43 lei

Creditul contului 198 „Decontări privind asigurărilor sociale de stat cu BASS" – 7033,43 lei

Calculul primei de asigurare obligatorie de asistență medicală:

Debitul contului 200 „Cheltuieli bugetare pentru ontreținerea instituției", art. 116.00 – 7928,03 lei

Creditul contului 199 „Decontări privind primele de asigurare obligatorie de asistență medicală cu CNAM" – 7928,03 lei

Reținerea impozitului pe venitul din salariu:

Debitul contului 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" – 1290,57 lei

Creditul contului 173 „Decontări privind plățile la buget"– 1290,57 lei

Reținerea PAM din salariu:

Debitul contului 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" – 1070,30 lei

Creditul contului 159 „Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistență medicală"– 1070,30 lei

Reținerea CIAS din salariu:

Debitul contului 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" – 1834,81 lei

Creditul contului 188 „Decontări privind contribuția individual de asigurări sociale de stat obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat" -1834,81 lei

Reținerea cotizațiilor sindicale din salariu:

Debitul contului 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" – 305,72 lei

Creditul contului 185 „Decontări cu membrii sindicatelor privind virările fără numerar a sumelor cotizațiilor de membru al sindicatului"– 305,72 lei

5) Reținerea pensiei alimentare din salariu on bază titlului executoriu emis de instanță de judecată:

Debitul contului 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" – 3,90 lei

Creditul contului 187 „Decontări privind titlurile executorii și alte rețineri"– 3,90 lei

6) Calculul indemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă:

Debitul contului 198 „Decontări privind asigurările sociale de stat cu BASS" – 2369,6 lei

Creditul contului 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" 2369,6 lei

7) Plata tutelei

Debitul contului 200 „Cheltuieli bugetare pentru ontreținerea instituției" 1800 lei

Creditul contului 197 „Decontări ale indemnizațiilor pentru copiii aflați sub tutelă" 1800 lei

Cu ajutorul subcontului 159 “Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistență medicală” se ține evidența primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală reținute din salariu angajaților conform legislației în vigoare în mărime de 3,5% și transferarea lor de Asigurări Medicale. Sumele primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală reținute din salariile angajaților se înregistrează în creditul subcontului 159 și debitul subcontului 180. Sumele transferate din contul instituțiilor publice Companiei Naționale de Asigurări Medicale se înscriu în debitul subcontului 159 și se creditează subconturile corespunzătoare ale conturilor 09, 10, 11.

Transferarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală ale instituțiilor se efectuează în ordinea și termenele stabilite de către Compania Națională de Asigurări Medicale, prin ordin de plată trezorerial.

În subcontul 180 “Decontări cu personalul privind retribuirea muncii” se ține evidența decontărilor cu lucrătorii instituțiilor, incluși sau neincluși în personalul scriptic, privind toate formele de salariu, pensii, indemnizații pentru pierderea temporară a capacității de muncă, pentru concediu de maternitate și naștere, pentru îngrijirea copilului pînă la atingerea vîrstei de 1,5 ani.Calculul salariilor și indemnizațiilor se face o dată pe lună și este reflectat în evidență în ultima zi a lunii. Documentele ce servesc ca bază pentru calcularea salariului sînt: ordinele pe instituție de angajare, concediere și transferare a colaboratorilor, în conformitate cu statele de personal și salariile aprobate, tabelele de evidență a utilizării timpului de muncă și alte documente.

În subcontul 185 “Decontări cu membrii sindicatelor privind virările fără numerar ale sumelor cotizațiilor de membru al sindicatului” se ține evidența cotizațiilor de membru al sindicatului, reținute din salariu în cazul sistemului de decontări fără numerar cu sindicatul.
    Reținerea cotizațiilor de membru al sindicatului se face în baza cererilor în scris ale membrilor sindicatelor de a primi de la ei cotizațiile de membru de sindicat prin decontări fără numerar.
    Sumele reținute din salariu pentru plata cotizațiilor de membru al sindicatului se înregistrează în creditul subcontului 185 și debitul subcontului 180. Sumele transferate din conturile curente de decontări se înscriu în debitul subcontului 185 și creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 09, 10, 11.   

În subcontul 188 “Decontări privind contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat” se ține evidența contribuțiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii ale angajaților cu bugetul asigurărilor sociale de stat. Sumele contribuțiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii reținute din salariile angajaților și care trebuie transferate la bugetul asigurărilor sociale de stat se înregistrează în creditul subcontului 188 și debitul subcontului 180. Transferarea contribuțiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii ale angajaților la bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează în ordinea și în termenele stabilite conform actelor legislative și normative în vigoare. Cheltuielile de casă a contribuțiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii transferate la bugetul asigurărilor sociale de stat ale angajaților sînt reflectate la articolul 111.00 “Retribuirea muncii”.

În subcontul 198 “Decontări privind contribuțiile asigurărilor sociale de stat obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat” se ține evidența decontărilor privind contribuțiile asigurărilor sociale de stat obligatorii ale instituțiilor publice cu bugetul asigurărilor sociale de stat. Transferarea contribuțiilor asigurărilor sociale de stat obligatorii ale instituțiilor publice la bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează în ordinea și în termenele stabilite conform actelor legislative și normative în vigoare.     Contribuțiile asigurărilor sociale de stat obligatorii transferate la bugetul asigurărilor sociale de stat, minus cheltuielile efectuate din contul lor, se înregistrează în debitul subcontului 198 și creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 09,10,11,12.)

În subcontul 199 “Decontări privind primele de asigurare obligatorie de asistență medicală cu Compania Națională de Asigurări Medicale” se ține evidența decontărilor privind primele de asigurare obligatorie de asistență medicală cu Compania Națională de Asigurări Medicale.
Calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală de către instituțiile publice se efectuează în luna calculării salariului, în mărime stabilită anual prin lege și este reflectată în creditul subcontului 199 și debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 20,21 art.116 „Primele de asigurare obligatorie de asistență medicală achitate de patron”. Sumele primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală transferate de către instituțiile publice de Asigurări Medicale se reflectă în debitul subcontului 199 și creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 09,10,11.

În subcontul 173 “Decontări privind plățile la buget” se ține evidența decontărilor cu bugetul privind impozitele reținute din salarii sau burse; Sumele parvenite în decontările cu bugetul se înscriu în creditul subcontului 173, iar pe măsura transferării acestor sume în venitul bugetului – în debitul acestui subcont. Evidența analitică se ține pe fiecare tip de decontări aparte pe fișe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292). [1]

În instituțiile, în care se întocmesc cîteva liste de calcul și plată privind mijloacele speciale, se înscriu în f.nr.405 după totalurile privind mijloacele bugetare. La notă de contabilitate trebuie să fie anexate toate documentele în baza cărora a fost efectuată calcularea salariului (tabelele de utilizare a timpului de lucru, extrasele din ordinele de angajare, concediere etc.).

Certificatele medicale se cos într-o mapă aparte și se numerotează în ordine cronologică de la începutul anului. Pe fiecare certificat se notează numărul listei de calcul și plata în care a fost inclus pentru calcul.

Înscrierile contabile privind reținerile din salariu se reflectă în evidență în luna, în care se va efectua plata salariului și se înregistrează în nota de contabilitate nr.5a.( anexa 5).

La conținutul operațiunii (rubrica 1) se arată conținutul operațiunii contabile pentru care se indică formula contabilă, se face trimitere la numărul borderoului cumulativ, în care au fost efectuate calcule ale reținerilor, se indică luna pentru care s-au calculat reținerile din salariu.

2.4 Contabilitatea decontărilor cu debitorii și creditorii

În procesul activității de zi cu zi a instituției apar decontări cu agenții economici generate de necesitatea de a procura unele bunuri și servicii.

Decontările cu furnizorii și antreprenorii pentru mărfurile primite și serviciile prestate se fac, de regulă, prin intermediul instituțiilor bancare în conformitate cu regulile și instrucțiunile în vigoare, care au loc cu ajutorul contului 178 “Decontări cu diferiți debitori și creditori” se ține evidența decontărilor cu diferiți debitori și creditori.

Evidența analitică a decontărilor cu diferiți debitori și creditori se ține prin metoda de poziție în borderoul cumulativ f.nr.408 notă de contabilitate nr.6 (anexa 6).

Să admitem că conform facturii fiscale primiten de (anexa 6) Primăria are de achitat 332,42 lei pentru lumina consumată în luna iulie. Înregistrările în contabilitate vor avea loc în modul următor:

Debitul contului 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituției"-332,42 lei

Creditul contului 178 „Decontări cu diferiți debitori și creditori"- 332,42 lei

Să admitem că conform aceleiași note de contabilitate nr. 6, Primăriea Conform facturii fiscale JJ 1659133 primită de Petrol SA BP Fălești, pentru consumul benyinei premium A95 trebuie să achite 8250,0 lei, care în contabilitate se vor înregistra în modul următor:

Debitul contului 132 ,,Documente bănești’’ -8250,0 lei

Creditul contului 178 ,,Decontări cu diferiți debitori și creditori’’ – 8250,0 lei

Înregistrările în borderou se fac pe fiecare document aparte. La începutul fiecărei luni din borderoul cumulativ pentru luna trecută se înscriu datele facturilor furnizorilor, pentru care nu au fost primite valorile materiale. Pe măsura parvenirii facturilor achitate ale furnizorilor, se fac înregistrări. Sumele valorilor materiale primite se înscriu în creditul subcontului 178 unde este notată datoria și în debitul subconturilor corespunzătoare. La sfîrșitul lunii se fac totalurile și datele se înscriu în “Cartea mare”. În cazurile în care furnizorii, în baza facturilor neacoperite cu marfă, transferă mijloace în conturile curente bugetare ale instituțiilor sau contabilităților centralizate, înregistrările în “Cartea mare” se fac fără a se ține cont de aceste sume. [1]

2.5 Contabilitatea Mijloacelor fixe

Mijloace fixe se consideră clădirile, construcțiile speciale, instalațiile de transmisie, mașinile și utilajele de lucru și de forță, aparatele și instalațiile de măsurare și reglare, tehnica de calcul, mijloacele de transport, uneltele, inventarul și accesoriile de producție și gospodărești, animalele de muncă și de producție, plantațiile multianuale ale grădinilor botanice, drumurile din cadrul unității economice, terenurile aflate în administrarea instituțiilor publice și alte mijloace fixe.
    Nu se consideră mijloace fixe:

a) obiectele care servesc mai puțin de un an, indiferent de valoarea lor;

b) obiectele cu valoarea mai mică de 6000 lei, indiferent de durata de serviciu (cu excepția animalelor de muncă și de producție, fondurilor de bibliotecă, care se consideră fonduri fixe, indiferent de valoarea lor);

 c) uneltele de pescuit (traule, năvoade, plase, vintire etc.), indiferent de valoarea lor și durata de serviciu;

d) îmbrăcămintea și încălțămintea specială, precum și accesoriile de pat, indiferent de valoarea lor și durata de serviciu;

e) uniformele destinate lucrătorilor întreprinderii: îmbrăcămintea și încălțămintea din instituțiile de ocrotire a sănătății, instituțiile de învățămînt, de protecție socială a populației etc., finanțate de la buget, indiferent de valoarea lor și durata de serviciu;

f) construcțiile provizorii (neprevăzute în lista de titluri), instalațiile și dispozitivele, cheltuielile pentru a căror ridicare se raportă la prețul de cost al lucrărilor de construcție și montare în componența cheltuielilor suplimentare;

g) ambalajul pentru păstrarea valorilor în mărfuri și obiecte în depozite sau pentru desfășurarea proceselor tehnologice cu valoare în limitele plafonului la prețul de cumpărare sau de fabricare

h) obiectele destinate pentru închiriere, indiferent de valoarea lor;

i) animalele tinere și la îngrășat, păsările, iepurii de casă, animalele cu blană scumpă, familiile de albine, precum și animalele pentru experiențe;

j) plantațiile multianuale, crescute în pepiniere în calitate de material pentru plantare. [1]
    Pentru evidența mijloacelor fixe este destinat contul 01 «Mijloace fixe», care este subdivizat în subconturi:

010«Clădiri»;

011«Construcții speciale»;  

012 «Instalații de transmisie»;

013 «Mașini și utilaje»;

014 «Terenuri»;

015 «Mijloace de transport»;

016 «Unelte de producție, instrumente, mobilier»;

017 «Animale de muncă și de producție»;

018 «Fondul de bibliotecă»;

019 «Alte mijloace fixe»..[5]

Mijloacele fixe intrate in patrimoniul instituțiri publice sunt predate la depozit în gestiunea magazionerului care are incheiat cu instituția publica un contractde răspundere materială deplina.

Instituțiile publice pot intra in posesia mijloacelor fixe prin următoarele căi:

Prin donare de catre stat;

Prin achizitie de la furnizori;

Prin transfer de la institutiile ierarhic superioare;

Din investiții capitale.

Cînd o instituție publică ea decizia de a procura mijloace fixe intocmește un contract de achiziție cu furnizorul în care sunt stipulate parțile contractante, condițiile de achiziție, suma, modalitatea de achitare.

În cazul cînd mijloacele fixe sunt procurate de la furnizori documentele primare în baza cărora se înregistrează operațiunile contabile sunt factura fiscală in cazul cind furnizorul este plătitor de TVA .Factura în cazul cind furnoizorul este persoană juridică neplatitoare de TVA și actul de achiziție în cazul cînd furnizorul este persoană fizică.

Mijloacele fixe sînt reflectate în evidența contabilă și în rapoartele financiare cu valoarea inițială, care constă din prețurile de procurare, construire sau confecționare, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, alte impozite și taxe, precum și cheltuielile de instalare a acestora. Modificarea valorii inițiale a mijloacelor fixe este permisă numai în caz de finisare, utilare suplimentară, reconstruire și lichidare parțială a obiectelor respective.

Să admitem Primăria Horești a procurat în baza unei facturi fiscale, de la librariea ,,Pro-noi,, cărți în sumă de 4561 lei. În contabilitate vor fi întocmite următoarele operațiuni contabile:

Debitul contului 018 „Fondul de carte" – 4561 lei

Creditul contului 178 „Decontări cu diferiți debitori și creditori" – 4561 lei

Concomitent și formează fondul mijloacelor fixe

Debitul contului 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituției- 4561 lei

Creditul contului 250 „Fondul mijloacelor fixe" – 4561 lei

Pentru organizarea evidenței și asigurarea controlului asupra integrității mijloacelor fixe, fiecărui obiect (lucru), cu excepția fondurilor de bibliotecă, i se atribuie un număr de inventar, care constă din opt semne. Primele trei se referă la subcont, al patrulea indică grupul și ultimele patru semne – numărul de ordine al obiectului din grup. La subconturile care nu au grupuri, al patrulea semn este zero. Să admitem, numărul de inventar 01010001 inseamnă: subcontul 010 «Clădiri», grupul 1 – clădiri de menire industrială, numărul de ordine al obiectului 0001; numărul de inventar 01630005 înseamnă subcontul 016, grupul 3 – inventar gospodăresc, numărul de ordine al obiectului 0005.

Numarul de inventar se notează pe un jeton care se șipește pe obiect. În cazul cind mijlocul fix este scos din uz sau lichidate numarul lor de inventar nu este atribuit altui mijloc fix.

În instituțile publice fiecarui mijloc fix pentru i se intocmenste o fișă (anexa 7) , in care se indică denumirea completă a mijlocului fix, locul de aflare, valoarea, data punerii în funcțiune, uzura mijloacelor fixe etc.

Să admitem că conform Foșei cu Mijloace Fixe sediul Primăriei este luat la evidență din anul 1970, cantitatea 1 la suna de 211600,0 lei cu nr de inventar 010001.

Inventarierea mijloacelor fixe se efectuează pe fiecare loc de depozitare a acestora și pe fiecare gestionar, în păstrarea căruia se află aceste bunuri, precum și pe deținători de bunuri.

Pentru efectuarea nemijlocită a inventarierii patrimoniului se formează o comisie de inventariere constituită din: șeful comisiei și membrii comisiei. Din componența comisiei de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii și nici contabilii care țin evidența gestiunii respective.

Pîna a începe inventarierea este necesar de controlat:

– existența și starea pașapoartelor tehnice sau a altei documentații tehnice;

– existența documentelor aferente mijloacelor fixe date sau luate în arendă de către întreprindere și a celor date sau luate la păstrare și în folosință temporară. În cazul lipsei documentelor este necesar de asigurat primirea sau perfectarea lor.

La inventarierea mijloacelor fixe, comisia de inventariere efectuează în mod obligatoriu controlul efectiv al mijloacelor și înscrie în listele de inventariere denumirea completă, destinația, numărul de inventar, numărul de fabricare (numărul indicat în pașaportul tehnic) și unele caracteristici tehnice sau de exploatare.

În cazul depistării mijloacelor neînregistrate în evidență sau indicării incorecte a datelor ce le caracterizează, comisia trebuie să le includă în listele de inventariere, inclusiv cu datele corectate și caracteristicile tehnice ale acestora.

Mijloacele fixe neutilizabile pentru exploatare și care nu se supun restabilirii se includ într-o listă de inventariere separată cu indicarea momentului scoaterii din exploatare și motivelor care au cauzat neutilizabilitatea lor (deteriorarea, uzura completă etc.). [4]

Cheltuielile pentru reparația capitală a clădirilor (subcontul 010) și a construcțiilor speciale (subcontul 011) măresc valoarea inițială.

Instituția publică în cazul în care decide să efectuieze lucrări de reparații capitale care necesită cheltuieli considerabile, efectuează o licitație pentru a alege întreprinderea care ofera cele mai bune condiții de efectuare a lucrarile Cu întreprinderea care oferă cele mai avantajoase prețuri se incheie un contract ,în care sunt indicate parțile contractante, suma și termenele lucrarilor.
    În cazul, cînd reparația capitală a clădirilor și a construcțiilor speciale se efectuează în perioada mai mare de un an bugetar, valoarea inițială a mijloacelor fixe respective se mărește cu volumul cheltuielilor efectuate pentru reparațiile capitale în anul de execuție. Majorarea valorii inițiale a mijloacelor fixe se efectuează numai pentru mijloacele fixe care se află la balanța instituției.

Majorarea costului obiectelor aflate la balanța autorităților publice centrale și locale din contul volumului lucrărilor de reparații capitale, se reflectă în evidența contabilă prin debitarea subconturilor 010, 011 și creditarea subcontului 250. În cazul, cînd din contul mijloacelor bugetare au fost efectuate lucrări de reparație capitală a clădirilor și construcțiilor speciale aflate la balanța altor structuri (fondator al cărora este autoritatea publică centrală sau locală), volumele lucrărilor îndeplinite în decursul anului bugetar se transmit structurii la balanța căreia se află mijloacele fixe respective. Cu suma respectivă se mărește cota de participare a autorităților publice respective în capitalul statutar al acestora.

În cazul, cînd autoritatea publică alocă mijloace pentru reparația capitală a obiectelor transmise în gestiune economică (comodat) altor structuri, cu suma volumelor de lucrări de reparație capitală sau investiții, se mărește cota de participare a autorităților publice respective în capitalul statutar al acestora.

Această operațiune se reflectă în evidența contabilă prin debitarea subcontului 136 și creditarea subcontului 265.

Pentru alte categorii de mijloace fixe (subconturile 012-019) cheltuielile pentru reparația capitală nu măresc valoarea inițială. Cărțile, manualele și alte publicații, care intră în fondul bibliotecilor se evaluează la preț nominal, inclusiv valoarea copertei inițiale. Cheltuielile pentru repararea și restaurarea cărților, inclusiv pentru copertarea repetată, nu măresc valoarea cărților și sînt trecute la cheltuielile prevăzute în devizul instituției. Pentru mijloacele fixe nu se efectuează calcularea amortizării, dar se trece în cont uzura.

Contul 02 «Uzura mijloacelor fixe»   Pentru instituțiile publice calcularea uzurii mijloacelor fixe se efectuează conform metodei casării liniare (uniforme) a valorii uzurabile.

Metoda casării liniare (uniforme) a valorii uzurabile stabilește casarea (repartizarea) ultimei în cursul duratei de serviciu a mijloacelor fixe, care depinde de durata termenului de funcționare utilă.

Modul de determinare a duratei de funcționare utilă a mijloacelor fixe și a activelor nemateriale este expus în Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale aprobat de Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr. 338 din 21 martie 2003, cu modificările și completările ulterioare.

Revizuirea duratei de funcționare utilă a mijloacelor fixe la data intrării în vigoare a Catalogului nominalizat se va determina cu ajutorul următoarei formule:

DR este (1 – DC/DV) x DN,

în care: DR – durata funcționare utilă rămasă, în ani; DC – durata de funcționare consumată pînă la data intrării Catalogului în vigoare, în ani; DV – durata de funcționare utilă care a fost stabilită pentru mijloacele fixe DN – durata de funcționare utilă stabilită de Catalog, în ani. Durata utilă totală recalculată de la începutul exploatării pînă la data intrării în vigoare a prezentului Catalog se va determina cu ajutorul formulei:

DT = DR +DC în care:

DT este durata utilă totală recalculată de la începutul exploatării, în ani.

Uzura calculată în volum de 100% pentru obiectele (lucrurile), care sînt bune pentru exploatare în continuare, nu poate servi drept temei pentru trecerea la pierderi a acestor obiecte din cauza uzurii lor totale. [3]

La sfîrșitul lunii totalurile din subconturi se înscriu în «Cartea mare».

2.6 Contabilitatea materialelor și a produselor alimentare.

În instituțiile publice în procesul activității sale utilizează un numar mare de materiale. Materialele diferă după scopul în care ele se utilizează putem diferenția:

Materiale de uz gospodăresc și rechizite de birou;

Combustibil;

Carburanți si lubrifianți.

Produse alimentare.

În subcontul 061 «Produse alimentare» se ține evidența produselor alimentare în instituțiile, în devizele de cheltuieli ale cărora sînt prevăzute astfel de alocații.

În subcontul 063 «Materiale de uz gospodăresc și rechizite de birou» se ține evidența materialelor de uz gospodăresc și rechizitelor de birou utilizate pentru necesitățile curente ale instituției (becuri electrice, săpun, perii etc.), ambalajului de schimb.

În subcontul 064 «Combustibil, carburanți și lubrifianți» se ține evidența tuturor tipurilor de combustibil, carburanți și lubrifianți care se află în depozite și magazii (lemne, cărbune, turbă, benzină, gaz lampant, păcură, ulei de motor etc.), precum și nemijlocit la gestionari.

 În subcontul 069 «Piese de schimb pentru mașini și utilaje» se ține evidența pieselor de schimb pentru repararea și înlocuirea pieselor uzate ale mașinilor (medicale, electronice, de calcul etc.), utilajelor, tractoarelor, combinelor, mijloacelor de transport (motoare, pneuri pentru automobile care includ anvelope, camere și benzi de obadă etc.).

Evidența analitică a pieselor de schimb se ține pe denumirea pieselor de schimb, tipuri, numărul de fabricare, cantitate, valoare și responsabilii de valorile materiale pe fișe f.nr.296-a (în registrul f.nr.296). Totodată, pneurile și anvelopele pentru automobile, eliberate de la depozit pentru înlocuirea celor uzate, se înregistrează la contabilitate în registre de evidență operativă (cantitativă) a circulației obiectelor de mică valoare și scurtă durată f.nr.412, în care se indică funcția și numele recepționerului, data primirii și numerele de fabricație. În rubrica «Mențiuni despre scoaterea din uz» se notează data și numărul de fabricație ale pneului sau anvelopei scoase din uz în urma uzării.

Evidența recepționării produselor alimentare se ține în borderoul cumulativ privind intrarea produselor alimentare f.nr.300. Borderoul cumulativ se întocmește pentru fiecare responsabil de valorile materiale aparte.    

Înregistrările în borderoul cumulativ se fac în baza documentelor primare în expresie cantitativă și sumară. La sfîrșitul lunii în borderou se semnează totalurile. Drept temei pentru întocmirea notei de contabilitate servește borderoul cumulativ f.nr.300 sau tabelul centralizator al borderourilor cumulative de intrare a produselor alimentare f.nr.398.

Evidența consumării produselor alimentare se ține în borderoul cumulativ al consumării produselor alimentare f.nr. 399. Acest borderou cumulativ se întocmește pentru fiecare responsabil de valorile materiale. Înregistrările în el se efectuează în baza meniului-cerere f.nr.298 sau f.nr.299 și a altor documente. La sfîrșitul lunii în borderoul cumulativ se fac totalurile, care servesc la determinarea valorii produselor alimentare consumate. Totodată, se verifică numărul persoanelor incluse în porție din instituțiile pentru copii, spitale etc.

Baza întocmirii notei de contabilitate 12 (anexa 8) o constituie borderoul cumulativ f.nr.399 sau tabelul centralizator al borderourilor cumulative ale consumului de produse alimentare f.nr.411. În tabelul centralizator f.nr.411, pe lîngă datele din borderourile cumulative, se înscriu și datele din alte acte privind consumul produselor alimentare, (procesul-verbal de constatare a lipsei produselor alimentare, de returnare la depozit etc.).

Să admitem că pentru luna noiembrie (25-29 noiembrie) pentru hrana copiilor au fost consumat 1028,25 lei. În contabilitatea Primăriei vor fi înregistrate în modul urmăr:

Debitul contului 200 ,, Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituției și pentru alte activităti’’-1028,25 lei

Creditul contuli 061 ,,Produse alimentare’’-1028,25 lei

Evidența analitică a produselor alimentare se ține pe denumiri, calitate, cantitate, valoarea și responsabilii de valorile materiale în balanțele de verifiare f.nr.M-44. Înregistrările din balanțele de verificare se fac în baza borderourilor cumulative f.nr.300 și f.nr.399 și a altor acte de intrare și de consum a produselor alimentare. Lunar, în balanțele de verificare se fac totalurile operațiilor și se scoate soldul la începutul lunii.

Evidența analitică a stocurilor de materiale achiziționate din contul mijloacelor speciale se ține în aceleași registre de evidență, dar separat de operațiile bugetare.

Valoarea materialelor achiziționate se înregistrează în debitul subconturilor corespunzătoare ale contului 06 și creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 09, 10, 11, 16,17.

Valoarea materialelor consumate se înscrie în creditul subcontului corespunzător al contului 06 și debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 08, 20, 21.

Evidența operațiilor privind consumul materialelor se ține în borderoul cumulativ al consumului materialelor f.nr.396 notă de contabilitate nr.13.

Înregistrările în borderoul cumulativ se fac pe fiecare act și subconturile corespunzătoare, desemnîndu-se inclusiv sumele pe instituțiile deservite sau responsabilii de valorile materiale.

Materialele pot intra în patrimonial instituției pe mai multe căi:

Prin achiziție de la furnizori;

Prin transferm de la institutia ierarhic superioară;

Din casarea mijloacelor fixe și obiectelor de mică valoare și scurtă durată.

Persoana responsabilă de evidența, păstrarea și integritatea materialelor este magazionerul cu care instituția încheie un contract de răspundere materială deplina (anexa 1).

La sfîrțitul lunii magazionerul prezintă în contabiolitate Darea de seamă privind mișcarea materialelor la depozit.

În cazul cînd materialele sunt procurate de la furnizori documentele primare în baza cărora se înregistrează operațiunile contabile sunt factura fiscală in cazul cind furnizorul este plătitor de TVA .Factura în cazul cind furnoizorul este persoană juridică neplatitoare de TVA și actul de achiziție în cazul cînd furnizorul este persoană fizică .

Instituțiile publice scutite sau neplătitoare de TVA vor înregistra TVA, înscrisă în facturile de cumpărare a valorilor materiale și serviciilor prestate pentru nevoile instituției, în costul de achiziție a valorilor respective sau se înregistrează direct pe conturile de cheltuieli, după caz, cont 200, 211. 212. În evidența sintetică și analitică materialele și produsele alimentare se înregistrează conform prețului de achiziție.

În documentele primare trebuie să fie indicate următoarele: furnizorul materialelor și produselor alimentare, denuimirea, calitatea, cantitatea (greutatea), prețul, suma, data de intrare în depozit și recipisa responsabilului pentru valorile materiale primite.

La sfîrșitul lunii totalurile din subconturi se înscriu în «Cartea mare».[1]

Ca și in cazul inventarierii mijloacelor fixe, inventarierea materialelor se creează mai întii comisia de inventariere constituită din: șeful comisiei și membrii comisiei.

Inventarierea stocurilor de materiale se efectuează conform aranjării lor în încăperea dată. Se interzice în timpul inventarierii trecerea haotică de la un fel de materiale la altele.

Stocurile de materiale se înregistrează în listele de inventariere pe fiecare denumire separat, cu indicarea codului sau numărului de inventar, calității și cantității.

Membrii comisiei în prezența șefului de depozit (magazie) și altor gestionari controlează existența efectivă a mărfurilor și materialelor prin metoda numărării obligatorii, cîntăririi sau măsurării. Se interzice categoric  de a introduce date despre stocurile de materiale din spusele gestionarilor sau conform  datelor evidenței, fără verificarea existenței efective a acestora.

Materialele, intrate în gestiune în timpul efectuării inventarierii, se primesc de gestionari în prezența membrilor comisiei de inventariere. Aceste stocuri de materiale se trec într-o listă de inventariere separată. În listă se indică data primirii acestora, de la cine au fost  primite, data și  numărul documentului de intrare, denumirea, cantitatea, prețul și valoarea. Totodată, pe documentul de intrare, după semnătura președintelui comisiei de inventariere, se face mențiunea "Primite în timpul inventarierii".[4]

2.7 Contabilitatea obiectelor de mică valoare și scurtă durată

Obiecte de mică valoare și scurtă durată se consideră obiecte de mică valoare mai mica de 6 000 lei unitatea (pentru anul 2013) indifferent de durata lor de funcționare, se mai considera obiecte de mică valoare și scurtă durata obiectzele cu valoare mai mare de 6 000 lei unitatea (pentru anul 2013 ) și cu termenul mai mic de un an.[2]

În acest capitol se ține evidența existenței și mișcării tuturor obiectelor de mică valoare și scurtă durată care aparțin instituției.

Obiecte de mică valoare și scurtă durată sunt înregistrate in contabilitate in baza facturilor. Însă mai intii de toate instituția elaborează un contract pentru achizitia obiectelor de mică valoare și scurtă durată cu furnizorul in baza caruia el se obligă sa ne furnizeze obiectele de mică valoare și scurtă durata.

Pentru darea în exploatare a obiectelor de micăm valoare și scurtă durată se întocmește un act de dare in folosință (anexa 9).

Să admitem că Primăriea la data de 12 noiembrie 2013 a dat în exploatare veselă pentru bucătăriea grădiniței de copii în sumă totală de 2891,00 lei după cum urmează:

Cazan mare în sumă de 600,00 lei

Cazan în sumă de 530,00 lei

Ciaun în sumă de 230,00 lei

Căni pentru copii în sumă de 250,25 lei

Farfurii pentru coopii în sumă de 350,00 lei

Căldări de spălat podeaua în sumă de 200,00 lei

Cană mare în sumă de 85,00 lei

Ciainic pentru ceai în sumă de 200,00 lei

Linguri în sumă de 395 lei

Perii pentu WC în sumă de 50,75 lei

În contabilitate vor avea loc următoarele înregistrări contabile:

Valoarea obiectelor de mică valoare și scurtă durată achiziționate

Debitul contului 070 ,,Obiecte de mică valoare și scurtă durată la depozit’’ -2897,00 lei

Creditul contului 178 ,,Decontări cu diferiți debitori și creditori’’ -2897,00 lei

Concomitent se formează fondul Obiecte de mică valoare și scurtă durată

Debitul contului 200 ,,Cheltuieli bugetare pentru întreținerea înstituției ’’ -2897,00 lei

Creditul contului 260 ,, Fondul obiectelor de mică valoare și scurtă durată’’-2897,00 lei.

Predarea Obiectelor de mică valoare și scurtă durată predate de la depozit în folosință

Debitul contului 071 ,,Obiecte de mică valoare și scurtă durată în folosință’’-2897,00 lei

Creditul contului 070 ,,Obiecte de mică valoare și scurtă durată la depozit’’ -2897,00 lei

În subcontul 071 «Obiectele de mică valoare și scurtă durată în folosință» se indică obiectele de mică valoare și scurtă durată care se află în folosință.

Trecerea la pierderi a obiectelor de mică valoare și scurtă durată se efectuează în cazul uzărilor totale în baza actelor corespunzătoare, aprobate de către conducătorul instituției, dacă nu a fost stabilit alt mod de către ministerul (departamentul) respectiv.

Pentru trecerea la pierderi a veselei sparte, se ține evidența în jurnalul de înregistrare a veselei sparte f.nr.325. Înregistrările se fac de către persoanele cu funcții de răspundere respective, o comisie permanentă supraveghează ținerea corectă a registrului și întocmește, trimestrial (lunar), un act de trecere la pierderi a veselei sparte, care este aprobat de către conducătorul instituției.

Suma obiectelor de mică valoare și scurtă durată retrase din folosință se înregistrează în creditul subcontului 071 și debitul subcontului 260.

Evidența de scoatere din uz și transferare a obiectelor de mică valoare și scurtă durată se ține în borderoul cumulativ f.nr.438 (notă de contabilitate nr.10).

Evidența analitică a obiectelor de mică valoare și scurtă durată în subcontul 071 se ține pe denumirea obiectelor, cantitate, valoare și responsabilii de valori materiale pe fișa f.nr.296-a sau pe foi intercalate f.nr.402 în inventar și în borderoul comparativ. Circulația obiectelor de mică valoare și scurtă durată pe parcursul anului este reflectată în rubricile respective ale foilor intercalate, evidențiind stocurile la sfîrșitul fiecărui trimestru.

În cazurile în care pe parcursul anului intră obiecte cu denumiri noi, care nu existau la 1 ianuarie, ele trebuie înscrise în inventar (borderoul cumulativ) f.nr.401.

Toate obiectele de mică valoare și scurtă durată trebuie să se afle în păstrare la persoanele responsabile de folosirea corectă și de integritatea lor. Aceste persoane trebuie să țină evidența obiectelor pe denumiri în registrul f.M-17.[2]

Obiectele de mică valoare și scurtă durată, care se află în exploatare, se inventariază la locul aflării lor și se trec în liste separate, cu specificarea persoanelor responsabile de păstrarea acestora. Inventarierea se efectuează prin metoda examinării fiecărui obiect.

Pentru obiectele de mică valoare și scurtă durată deteriorate comisia de inventariere întocmește acte după modelele stabilite, cu indicarea perioadei de exploatare, cauzelor deteriorării, posibilităților utilizării acestor obiecte în scopuri gospodărești.[4]

Contabilitatea mijloacelor speciale

Mijloacele special sunt veniturile instituției obtinute, în condiții stabilite de actele normative, de la efectuarea și prestarea serviciilor contra plată. Mijloacele speciale se include în bugetele rationale și orășeneșși, se consider venituri și sunt direcționate pentru cheltuielile aferente desfașurării activității instituției. [2]

Mijloacele speciale ale instituțiilor publice se clasifică conform următoarelor categorii:

Categoria 001 "Servicii cu plată";

Categoria 002 "Plata pentru chiria /arenda bunurilor proprietate publică";

La categoria 001 "Servicii cu plată" se atribuie mijloacele bănești obținute de instituțiile publice în condiții legale de la efectuarea lucrărilor și prestarea serviciilor contra plată.

Serviciile cu plată care sunt prestate de Primăria comunei Horești sunt : eliberara certificatelor, înregistrarea căsatoriilor. Banii care sunt încasați sunt depuși într-un cont special unde se ține evidența mijloacelor special.

Să admitem că conform ordinului de încasare primit de la bancă la 03 decembrie 2013(anexa 10) Primăriea a depus în cont 865,00 lei. În contabilitate se vor fi reflectate în modul următor:

Calculul taxei pentru eliberare certificatelor/înregistrarea căsătoriilor

Debitul contului 158 ,,Decontări cu diferiți debitori și creditori privind veniturile din mijloacele speciale’’ 856,00 lei

Creditul contului 400 ,,Venituri din mijloace speciale’’ 865,00 lei

Încasarea taxei pentru eliberarea certificatelor/înregistrarea căsătoriilor

Debitul contului 121 ,, Casa pe mijloace speciale’’ 865,00 lei.

Creditul contului 158 ,,Decontări cu diferiți debitori și creditori privind veniturile din mijloacele speciale’’ 865,00 lei

Transferul taxei pentru eliberarea certificatelor/ înregistrarea

căsătoriilor din casa în contul current al mijloacelor special.

Debitul contului 111 ,, Contul current al mijloacelor speciale’’ 865,00 lei

Creditul contului 121 ,, Casa pe mijloace speciale’’ 865,00 lei.

Anual se elaborează bugtul unde se planifică și mijloacele special, care vor fi venituril și cheltuielile, iar la sfirșit de an se întocmește fisa executării repartizării lunare a mijloacelor special (anexa 11) unde se indică care sunt veniturile și cheltuielile executate și cele planificate pentru a observa dacă s-a realizat ceea cee sa planificat.

La categoria 002 "Plata pentru chiria /arenda bunurilor proprietate publică" se atribuie mijloacele bănești obținute de la locațiunea sau darea în arendă a bunurilor proprietate publică din gestiunea instituțiilor publice, dacă există dispoziție legală că mijloacele provenite de la darea în locațiune sau arendă sînt lăsate la dispoziția instituțiilor publice.

Gestionarea mijloacelor speciale, se efectuează prin conturi trezoreriale, separat pe fiecare categorie, conform Normelor Metodologice privind executarea de casă a mijloacelor bugetului public național prin Trezoreria de Stat a Ministerului Finanțelor.

Contul trezorerial se deschide pentru fiecare categorie de mijloace speciale a unei instituții publice finanțate de la buget.

Mijloacele speciale încasate pe parcursul anului, suplimentar la suma totală prevăzută inițial, pot fi utilizate în anul în curs numai după operarea, în modul stabilit, a modificărilor respective.

Evidența contabilă a mijloacelor speciale se organizează în conformitate cu Legea contabilității, instrucțiunile cu privire la evidența contabilă în instituțiile publice, aprobate de Ministerul Finanțelor, precum și în Regulamentului cu privire la gestionarea mijloacelor speciale ale instituțiilor publice finanțate de la bugetNr. 94 din  31.12.2004.

Pentru încălcarea modului de formare, aprobare și utilizare a mijloacelor speciale se aplică sancțiunile stabilite în legislație pentru încălcările respective vizînd mijloacele bugetare. [6]

Toate operațiunile care au loc referitor la mișcarea mijloacelor speciale sunt înscrise în nota de contabilitate 2.1 unde sunt anexate extrasele trezoreriale ale fondurilor si mijloacelor cu destinație special .

2.9. Contabilitatea veniturilor

În venituri din mijloace speciale se ține evidența veniturilor din mijloacele speciale care, în conformitate cu regulamentele în vigoare, rămîn la dispoziția instituțiilor și pot fi cheltuite în anumite scopuri pe lîngă creditele din buget.

Venituri din mijloacele speciale pot intra prin decontări fără numerar, precum și pot fi depuse sau plătite în casă pentru a fi trecute ulterior în conturile curente pentru mijloacele speciale.

La plata banilor prin intermediul băncii de economii contabilitatea eliberează plătitorului ordin de încasare a numerarului de forma stabilită.

Primirea banilor în numerar în casa instituției se face în baza chitanței de recepție a plăților nefiscale f.I-SF, omologate în ordinea stabilită.

Veniturile din mijloacele speciale pot fi primite și de către o persoană împuternicită printr-un ordin pe instituție. În acest caz primirea banilor în numerar se face în baza chitanței de recepție a plăților nefiscale.

Banii primiți pe chitanțe trebuie, pe parcursul a trei zile de la primire, să fie predați în contul curent pentru mijloace speciale în instituția bancară. Utilizarea acestor mijloace, fără predarea prealabilă în contul curent la instituția bancară, nu este admisă.

În creditul subcontului 400 se înregistrează: sumele de arendă și chirie calculate, pentru exploatarea transportului și alte servicii. În aceste cazuri se debitează subconturile corespunzătoare ale contului 17 sau subconturile 111, 114, 120.

În debitul subcontului 400 se înregistrează cheltuielile din mijloacele speciale efectuate pe parcursul anului (din contul subcontului 211):

– sumele alocate în fondul de premiere pentru plata premiilor lucrătorilor instituțiilor cultural-educative, creditîndu-se subcontul 240;

-sumele excedentului bugetar transferate în venitul bugetului (din contul subcontului 111);
sumele datoriilor compromise și lipsurilor, primite din contul instituției. În acest caz se creditează subconturile corespunzătoare de materiale și cele de decontări.

Evidența operațiunilor privind decontările și veniturile mijloacelor speciale se ține în borderoul cumulativ f.nr.409 (nota de contabilitate nr.14). Înregistrările în borderou se fac pentru fiecare document în modul următor. La începutul fiecărei luni din borderoul cumulativ se înscriu datele plătitorului, pentru care nu au fost primite plățile calculate. Pe măsura parvenirii facturilor achitate ale plătitorilor.

vidența analitică a veniturilor se ține pe fiecare tip de mijloace speciale în registrul „Fișa de evidență analitică a veniturilor efective”, iar în contabilitățile centralizate se ține și pe fiecare instituție deservită. [1]

2.10. Rapoartele privind executarea bugetelor

Rapoartele financiare reprezintă un sistem reglementat de indicatori financiari generalizatori, care caracterizează sitiația patrimonială și financiară a instituției și rezultatele activității economice a acesteia, obținute în cursul perioadei de gestiune.

Rapoartele financiare consolidate ale instituțiilor publice se întocmesc, se semnează de către organele centrale de specialitate ale administrației publice, autoritățile administrației publice locale și se prezintă Ministerului Finanțelor.

Rapoartele financiare ale instituțiilor publice cuprind formele stabilite de Ministerul Finanțelor.

Raport financiar este o reprezentare structurată a situațiilor financiare, create în rezultatul gestionării resurselor încredințate conducerii unei instituții bugetare.

Obiectivul rapoartelor financiare constă în a oferi informații despre poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de numerar a unei instituții bugetare, utile pentru o gamă largă de utilizatori în luarea deciziilor economice.

Informația din rapoartele financiare trebuie să corespundă următoarelor caracteristici calitative.

inteligibilitatea, ce presupune că informațiile trebuie să fie prezentate pe înțelesul utilizatorilor;

relevanța, ce prevede că informațiile pot fi utilizate pentru evaluarea evenimentelor trecute, prezente și viitoare;

credibilitatea, ce ar însemna că informațiile sînt credibile, adică reprezintă situația fidelă a tranzacțiilor și evenimentelor, prudența la evaluarea activelor, datoriilor, veniturilor și cheltuielilor, și completitudinea informațiilor din situațiile financiare;

comparabilitatea, ce presupune că informațiile diferitor autorități/ instituții bugetare sau informațiile pentru perioade diferite din cadrul aceleași instituții bugetare pot fi comparate.

Instituțiile publice și celelalte entități ai căror conducători au calitatea de executori de buget depun un exemplar al raportului financiar trimestrial și anual la organele centrale de specialitate ale administrației publice, la autoritățile administrației publice locale, în termenele stabilite de acestea.

Rapoartele financiare se prezintă pe suport de hîrtie sau în formă electronică (pe suport magnetic sau prin rețeaua Internet). [7]

Rapoartee financiare constituie principal sursăde cunoaștere a procesului de executare bugetară pe toate verigile sistemului bugetar. Ele poartă un rol esențial în planificarea bugetară, deoarece datele din rapoartele financiare servesc drept sursă pentru planificarea bugetelor pentru anul urmator.

Din punct de vedere a perioadei de raportare rapoartele financiare pot fi trimestriale si anuale. Rapoartele trimestriale se întocmesc la sfîrșitul fiecărui trimestru, rapoartele anuale se întocmesc la sfirșitul anului ele conțin date din rapoartele trimestriale și din alte documente contabile. [2]

Rapoartele trimestriale se întocmesc la data de 1aprilie, 1 iulie, 1 octombrie, separate pentru mijloacele bugetare si mijloacele special.

Rapoartele anuale se întocmesc la data de 1 ianuarie, si cuprind :

Bilanțul instituțiilor publice finanțate de la buget; (anexa 12 și anexa 13);

Raportul privind executarea bugetelor unităților administrative-teritorial pe venituri de bază (anexa 14 și anexa 15);

Raportul privind circulația valorilor materiale;

Raportul privind circulația mijloacelor fixe;

Raportul privind încasarea si utilizarea mijlloacelor speciale;

Raportul privind executarea bugetului instituției publice din contul cheltuielilor de bază;(anexa 16 și anexa 17)

Forma 4-BASS ect.

III. Analiza rapoartelor privind executarea bugetelor a instituțiilor publice (în baza materialelor Primăriei comunei Horești)

Sursa principlă la intocmirea analizei situației create la Primărie este posibilă doar datorită rapoartelor financiare care sunt întocmite de catre instituție la finele fiecarui trimestru si la finele fiecărui an de gestiune.

Bilanțul contabil reprezintă o metodă de reflectare a patrimoniului instituției publice privit prin prisma modului de repartizare și utilizare, și a surselor de formare la o anumită dată în expresie bănească. Bilanțul contabil constă din două părți: activ și pasiv.

În activul bilanțului contabil sunt reflectate elementele patrimoniale ale instituției după modul de utilizare și repartizare, iar în pasivul bilanțului contabil – după sursele de formare

În vederea analizei bilanțului este necesară studierea succesivă a activului care grupează mijloacele și a pasivului care indică resursele de care dispune instituția.

În tabelul ce urmează, tabelul 3.1 vom analiza cum au evoluat activul, pasivul ,informație privind rulajul sumelor finanțate din buget conform subconturilor 230,231 și 234 și informația privind rulajul sumelor pe contul 400,246

Tabelul 3.1 Evoluția bilanțului contabil în perioada anilor 2011-2012

În urma analizei tabelului 3.1 putem menționa că în anul 2012 bilanțul s-a marit cu 2,1 mii lei. Analizînd bilantul contabil pe anul 2011 (anexa 13) și bilanțul pe anul 2012 (anexa 12) observăm că componența de bază a bilanțului contabil nu s-a modificat ramînînd aceeași, modificările( abaterile care le observăm sunt la alte componente care s-a modificat cu 2,1 mii lei comparativ cu anul 2011.

Bibliografie

Instrucțiunea cu privire la evidența contabilă în instituțiile publice Nr. 93 din  19.07.2010

M. Nanii ,,Contabilitatea în instituțiile publicer,, ASEM, Chisinau-2012

Catalogului mijloacelor fixe și activelor nemateriale Nr. 338 din  21.03.2003

Regulamentul privind dările de seamă contabile ale instituțiilor publice. Inventarierea patrimoniului Nr. 27 din  28.04.2004

Planul de conturi

Regulamentul cu privire la gestionarea mijloacelor speciale ale instituțiilor publice finanțate de la buget nr. 94 din 31 decembrie 2004

Legea contabilității nr 113-XVI din 27.04.2007

Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV din 28.03.2003.

ANEXE

..

Bibliografie

Instrucțiunea cu privire la evidența contabilă în instituțiile publice Nr. 93 din  19.07.2010

M. Nanii ,,Contabilitatea în instituțiile publicer,, ASEM, Chisinau-2012

Catalogului mijloacelor fixe și activelor nemateriale Nr. 338 din  21.03.2003

Regulamentul privind dările de seamă contabile ale instituțiilor publice. Inventarierea patrimoniului Nr. 27 din  28.04.2004

Planul de conturi

Regulamentul cu privire la gestionarea mijloacelor speciale ale instituțiilor publice finanțate de la buget nr. 94 din 31 decembrie 2004

Legea contabilității nr 113-XVI din 27.04.2007

Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV din 28.03.2003.