Caracteristicile Economico Financiare A Intreprinderilor Mici Si Mijlocii DIN Republica Moldova

Economie

Caracteristicile Economico Financiare A Intreprinderilor Mici Si Mijlocii DIN Republica Moldova

Byadmin ianuarie 1, 2024

CARACTERISTICILE ECONOMICO-FINANCIARE A ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII DIN REPUBLICA MOLDOVA

CUPRINS

ABSTRACT

ANNOTATION

LISTA ABREVIERILOR

LISTA FIGURILOR

LISTA TABELELOR

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII

ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Structura și evoluția numărului întreprinderilor miciși mijlocii în Republica Moldova

Problemele în segmentul întreprinderilor mici și mici din Republica Moldova

1.3. Studiu comparativ al întreprinderilor mici și mijlocii: Republica Moldova vs. alte țări

CAPITOLUL 2. CARACTERISTICILE ECONOMICO-FINANCIARE

ALE S.C.“PROFGRUP SERVICE” S.R.L

2.1. Caracteristica generală a S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L., mediul intern

și extern

2.2. Prezentarea situației patrimoniale a S.C.“PROFGRUP SERVICE” S.R.L.

2.3. Diagnosticul economico-financiar al S.C.“PROFGRUP SERVICE” S.R.L

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII

GRAFICUL CALENDARISTIC DE EXECUTARE A PROIECTULUI

FIȘA DE EVALUARE A PROIECTULUI

LISTA ABREVIERILOR

ÎMM – Întreprinderile mici și mijlocii

S.C. – Societate Comercială

S.R.L. – Societate cu Răspundere Limitată

I.A.S. – International Accouting Standards

LISTA FIGURILOR

Fig. 1.1. Evoluția numărului ÎMM în anii 2010-2013………………………………………………………..10

Fig. 1.2. Ponderea ÎMM în totalul întreprinderilor în anul 2013 pe principalii indicatori ………11

Fig. 1.3. Ponderea veniturilor din vînzări a ÎMM în profilul principalelor genuri de activitatea

ale unităților acestui sector în anul 2013………………………………………………………………………12

Fig. 2.1. Structura organizatorică a S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L………..………….…22

Fig. 2.2. Gestiunea plăților de numerar a S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L………………..31

LISTA TABELELOR

Tabelul 1.1. Evoluția ponderii ÎMM în totalul întreprinderilor în anii 2010-2013………………….11

Tabelul 2.1. Analiza SWOT a S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L……….………….….……24

Tabelul 2.2. Calculul și analiza factorială a patrimoniului net……………………………………………..33

Tabelul 2.3. Aprecierea dinamicii rentabilității veniturilor din vînzări…………………………..34

INTRODUCERE

Caracteristicele economico-financiare a întreprinderilor mici și mijlocii în Republica Moldova joacă un rol important în economia Republicii Moldova, care creează o situație de dezvoltare economică la toate nivelele ale țării.

În Republica Moldova, întreprinderile mici și mijlocii reprezintă o pondere considerabilă în numărul total al agenților economici, asigură populația cu locuri de muncă și totodată un nivel modest de venit, asigură împlinirea pieței de mărfuri, îndeplinește servicii și participă la crearea PIB-ului a țării.

Actualitatea temei se observă printr-o importanță majoră în economia Republicii Moldova, anume de la acest sector se pornesc modificările și renovările, locul unde antreprenorii și oameni cu ambiții își ating dorința și reușesc să folosească cu succes aptitudinile și creativitatea, una dintre aceste întreprinderi este S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. care face parte dintre întreprinderile mici.

În Republica Moldova ÎMM reprezintă indicatorul dezvoltării economiei concurențiale și durabile, asigurînd o evoluție constantă prin crearea de noi locuri de muncă, aport esențial în impozitele nete, oferirea unui larg asortiment de servicii și bunuri, diversificarea oportunităților economice ale populației. Sectorul ÎMM se caracterizează printr-o flexibilitate ridicată și posibilitatea de adaptare la nou, manifestându-se ca o forță motrice marcantă a evoluției economice.

Activitatea intensă a oricărei întreprinderi, bună cunoaștere a evoluției și performanțelor acesteia, ca rezultat al activității, a scopurilor și obiectivelor urmărite de economiști într-o activitate de importanță hotărîtoare atît pentru dezvoltarea de mai departe a întreprinderii cît și pentru studenți. Procesele economice actuale și tendințele de dezvoltare conturate ale economii țin de problemele extinderii, în Republica Moldova, a activității de antreprenoriat, însă în condițiile de criză economică se remarcă aprobarea unor decizii optime, cu un nivel cît mai redus al riscului în vederea supraviețuirii, menținerii și realizării scopurilor propuse de fiecare participant la viața economică. Diversitatea problemelor ce vizează activitatea economico-financiară-contabilă a entității prin prisma relației cauză efect, impune studiul, analiza și interpretarea sau diagnosticul economico-financiar-contabil.

Diagnosticul mediului extern al S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. are menirea de a cunoaște publicul, utilizator de informație, fie de natură economică, de natură socială, de natură financiară sau fiscală. Mulți sunt astăzi nemulțămiți de veniturile pe care le au, fapt care îi determină să se gîndească la lansarea unei afaceri. Societatea cu răspundere limitată reprezintă o întreprindere fondată de persoane juridice și (sau) persoane fizice, care și-au asociat bunurile în scopul desfășurării în comun a unei activități de antreprenoriat, sub aceeași firmă, în baza actului de constituire. S.R.L. este persoană juridică, societatea cu răspundere limitată poartă răspundere pentru obligațiile asumate cu întreg patrimoniul ei. Asociații societății poartă răspundere pentru obligațiile întreprinderii numai în limitele valorii cotelor care le aparțin. În condițiile schimbărilor economice din Republica Moldova legate de economia de piață evaluarea devine un concept important și actual.

Scopul proiectului constă în analiza dezvoltării și modul de desfacere a întreprinderilor mici și mijlocii din economia Republicii Moldova prin prisma caracteristicii S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L.

Proiectul este desfășurat în 2 capitole, fiecare redînd conținutul acesteia, inclusiv abstract și concluzii. Structura este următoare:

În primul capitol se va caracteriza segmentul întreprinderilor mici și mijlocii, modul în care se dezvoltă și problemele cu care se confruntă.

În al doilea capitol se reflectă aspectele caracteristice, date ale obiectului evaluat. Descrierea S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. (care este activitatea, licențe, programul de lucru etc.) și se va evalua critic gestiunea sistemului financiar, bancar și fiscal al unității economice.

La sfîrșitul lucrării sunt trase concluzii despre S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. și propuse recomandările în privința activității întreprinderii.

CAPITOLUL 1. CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII ÎN REPUBLICA MOLDOVA

1.1. Structura și evoluția numărului întreprinderilor mici și mijlocii în Republica Moldova

Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă segmentul de evoluție a economiei, anume de la acest sector se pornesc modificările și renovările, locul unde antreprenorii și oameni cu ambiții își ating dorința și reușesc să folosească cu succes aptitudinile și creativitatea, una dintre aceste întreprinderi este S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. care face parte dintre întreprinderile mici.

În Republica Moldova ÎMM reprezintă indicatorul dezvoltării economiei concurențiale și durabile, asigurînd o evoluție constantă prin crearea de noi locuri de muncă, aport esențial în impozitele nete, oferirea unui larg asortiment de servicii și bunuri, diversificarea oportunităților economice ale populației. Sectorul ÎMM se caracterizează printr-o flexibilitate ridicată și posibilitatea de adaptare la nou, manifestându-se ca o forță motrice marcantă a evoluției economice.

Analiza sectorului indică că numărul întreprinderilor din republică este în dezvoltare și lărgire continuă, ceea ce evidențiază faptul că acest sector este atrăgător pentru antreprenori. Conform datelor Biroului Național de Statistică [6] se observă că, în anul 2013 numărul ÎMM a constituit 50,9 mii întreprinderi, adică cu 1,5 mii întreprinderi cu (3%) mai mult față de anul 2012, ce ne demonstrează că în sectorul ÎMM este în permanentă creștere și dezvoltare.

Fig. 1.1. Evoluția numărului ÎMM în anii 2010-2013 [6]

În condițiile economiei de piață sectorul întreprinderilor mici și mijlocii reprezintă un segment însemnat al economiei naționale, care contribuie esențial la progresul social-economic al societății. Rolul lui constă în stimularea dezvoltării și diversificării producției, îmbunătățirii calității și mărirea competitivității, creării ofertei și satisfacerii cererii de bunuri, în crearea noilor locuri de muncă și potolirii tensiunilor sociale este incontestabil.

Cu toate acestea, capacitatea întreprinderilor mici și mijlocii în mare parte rămîne încă nevalorificat, fapt ce arată actualitatea temei studiate, deoarece obiectivului fructificării potențialității businessului mic și mijlociu îi sunt subordonate numeroase activități atât de ordin legislativ și organizatoric, cât și științific.

Odată cu trecere la economia de piață în Republica Moldova s-a pornit procesul de creare a întreprinderilor mici și mijlocii și integrarea acestora în complexul social-economic național. În prezent 97,4% din numărul total al întreprinderilor se referă la cele mici și mijlocii, 33,4% din totalul veniturilor din vânzări se realizează de către micii și mijlocii antreprenori și 56,9% din numărul de salariați sunt angajați în sectorul ÎMM, acesta se observă prin Fig. de mai jos.

Fig. 1.2. Ponderea ÎMM în totalul întreprinderilor în anul 2013 pe principalii indicatori [6]

Analizînd mai detaliat datele fig. 1.2. se formează o altă figură care analizează evoluția ponderii ÎMM în totalul întreprinderilor în anii 2009-2013 cărora le este caracteristic:

Tabelul 1.1. Evoluția ponderii ÎMM în totalul întreprinderilor în anii 2010-2013 [6]

Analiza evoluției ÎMM indică asupra creșterii dimensiunii medii a întreprinderilor din sectorul dat. Veniturile din vînzări în medie pe o întreprindere în anul 2013 au constituit 1521 mii lei sau cu 43 mii lei (cu 2,9%) mai mult față de anul 2012. Veniturile din vînzări ale ÎMM în medie la un salariat a constituit 259,4 mii lei sau cu 16 mii lei (cu 6,6%) mai mult față de anul 2012. Numărul de salariați în medie pe o întreprindere în anul 2013 a constituit 6 persoane, fiind la nivelul anului 2012 [16].

Partea predominantă a ÎMM-urilor își desfășoară activitatea în domeniul comerțului, constituind în anul 2013 circa 46,9% din totalul întreprinderilor mici și mijlocii, majorîndu-se cu 4,5 la sută față de anul 2009. În industria prelucrătoare în anul 2013 au activat 12,5% mii ÎMM-uri, sau cu 10% mai mult decît în anul 2006. Implicarea unui număr din ce în ce mai mare de ÎMM-uri în sectorul industrial, în perioada de referință, dovedește că acest sector se află în faza de dezvoltare – proces cu multiple implicații, deoarece în întreprinderile mici și mijlocii din sectorul industrial au loc procese organizatorice și de producție complexe, care includ infrastructură performantă, personal calificat și stabilitate pe piață.

Fig. 1.3. Ponderea veniturilor din vînzări a ÎMM în profilul principalelor genuri de activitate ale unităților acestui sector în anul 2013 [6]

1.2. Problemele în segmentul întreprinderilor mici și mijlocii din Republica Moldova

În Republica Moldova sunt înregistrate peste 50 de mii de întreprinderi mici și mijlocii. În ultimii ani totodată, tot mai multe întreprinderi își încetează activitatea. Și aceste probleme reiese din motiv că în segmentul ÎMM se întîlnesc cu tot mai multe dificultăți de ordin financiar.

Despre ÎMM se spune în general că este capabilă să fie vitală, numai după menținerea pe piață timp de 5 ani, numai după aceasta perioadă de timp se poate spune că întreprinderea s-a menținut pe piață [13, p. 20].

Problemele majore pentru primii ani de activitate revin din următoarele motive [13, p.20]:

Probleme de constituire (adică în primii ani: de activitate este dificil de găsi clienți, a dezvolta produsele sale ș.a.);

Probleme de consolidare (la fel în primii ani: de a angaja personal calificat, organizarea managementului eficient cn anul 2013 [6]

1.2. Problemele în segmentul întreprinderilor mici și mijlocii din Republica Moldova

În Republica Moldova sunt înregistrate peste 50 de mii de întreprinderi mici și mijlocii. În ultimii ani totodată, tot mai multe întreprinderi își încetează activitatea. Și aceste probleme reiese din motiv că în segmentul ÎMM se întîlnesc cu tot mai multe dificultăți de ordin financiar.

Despre ÎMM se spune în general că este capabilă să fie vitală, numai după menținerea pe piață timp de 5 ani, numai după aceasta perioadă de timp se poate spune că întreprinderea s-a menținut pe piață [13, p. 20].

Problemele majore pentru primii ani de activitate revin din următoarele motive [13, p.20]:

Probleme de constituire (adică în primii ani: de activitate este dificil de găsi clienți, a dezvolta produsele sale ș.a.);

Probleme de consolidare (la fel în primii ani: de a angaja personal calificat, organizarea managementului eficient ce ar dezvolta întreprinderea ș.a.);

Problemele de expansiune (este o fază următoare: găsirea investitorilor, concurența cu alte companii care deja se află demult pe piață ș.a.).

Totodată din mărimea întreprinderii rezultă alte neajunsuri în privința activității:

Număr redus și restrîns de angajați;

Lipsa investitorilor, lipsa resursele financiare;

Colectiv de conducere limitat, cel mai des conducătorii sunt fondatorii întreprinderii, care nu au cunoștințe ample în privința ducerii afacerii;

Un segment economic limitat în privința pieții de desfacere, din motive economice-geografici.

Acești indicatori rămîn o problemă majoră pentru ÎMM, care și așa sunt destul de fragile. Ca exemplu ar fi, dacă întreprinderii nu i se va plăti la timp un client major, ori un angajat valoros v-a pleca din întreprindere, pentru ÎMM aceasta situația practic ar fi catastrofală în comparație cu aceeași situație cu o întreprindere mare.

Analizînd dificultățile de mai sus, ele se pot generaliza după următoarele criterii:

Comanda managerială – cel mai des fondatorul nu dispune de cunoștințele necesare pentru a dezvolta afacerea;

Managerul nu dispune de timpul necesar pentru a analiza și a preveni o situație dificilă ce se poate întîmpla, cel mai des deja rezolvă problemele care apar într-un anumit moment;

Atunci cînd fondatorul participă zi la zi, profund în activitatea întreprinderii, i se pierde capacitatea de a analiza activitatea dintr-o parte;

Cel mai des ÎMM nu pot ieși din granițele existe, pentru a exporta produsele sale, din lipsa experienței și politicii de stat.

Se poate spune că deși întreprinderile mici și mijlocii (ÎMM), este motorul dezvoltării economii, dețin o pondere apăsătoare, activitatea acestora nu este dezvoltată în măsură ce ar trebui fi dezvoltată, iar o parte dintre antreprenori sunt “constrânși” în acțiuni din cauza că au înființat afaceri cu scopul de a obține un oarecare profit pentru a putea supraviețui, fără dorința de a dezvolta afacerea ulterior. Aceasta este concluzia generală a unui studiu recent, elaborat de Institutul de Cercetări Economice, care a examinat activitatea ÎMM-urilor pe piețele, printre care și este prezentă și Republica Moldova.

Statul ar trebui să se preocupe de problemele de bază în segmentul întreprinderilor mici și mijlocii și anume să lucreze asupra [16]:

Îmbunătățirea accesul la finanțarea;

Dezvoltarea capitalul uman prin promovarea culturii și competenței antreprenoriale;

Sporirea competitivității;

Facilitarea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii în regiuni;

Dezvoltarea parteneriatul în afaceri.

Îmbunătățirea accesului la finanțarea ar trebui fi o parte importantă în dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, însă potrivit raportului “Costul Reglementării de Stat al Activității de Întreprinzător”, 39% din companii sunt de o părere că accesul la finanțare este una dintre principale constrîngeri în dezvoltarea bussinesului. Acest fapt arată că doar 27% din companiile mici apelează la bănci pentru a lua credit, însă în companiile mari se înregistrează 40,3 % la acest capitol. Însă întreprinderile mici și mijlocii au nevoie de creditele bancare, din motiv că nu se pot autofinanța în permanență [15, p. 7]. Posibilitățile de activitate din contul mijloacelor proprii ale ÎMM-urilor se micșorează din an în an, astfel majorînd importanța a capitalului împrumutat.

În condițiile în care 56,9% din forța de muncă activează în segmnetul întreprinderilor mici și mijlocii, care ar trebui să profite de cea mai mare finanțare de la bănci, se observă că instituțiile financiare sunt reținute în acordarea împrumuturilor întreprinderilor care nu prezintă un business plan bine pus la punct, care arată capacitatea întreprinderii de a se menține pe piață după contractarea împrumutului.

Totodată singuri antreprenori nu prezintă un interes major către împrumuturi de la bănci din următoarele motive: dobînzile înalte ale creditelor pînă la 25%, lipsa resurselor financiare pe termen lung, lipsa sau lichiditatea scăzută a gajului, procedurile lungi de exercitare a dreptului de gaj, lipsa tehnologiilor bancare adecvate pentru creditarea întreprinderilor mici și mijlocii, infrastructura de afaceri slab dezvoltată, lipsa de pe piața financiară a companiilor cu capital de risc.

O variantă de ieșire din situație ar putea fi piață de capital, aceasta ar putea ajuta întreprinderile mici și mijlocii să atragă investițiile pe termen lung prin emisiunea acțiunilor și obligațiunilor.

Însă pe piața de capital a Republicii Moldova persistă incapacitatea de a forma sursele necesare pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii, această incapacitatea este îndatorată următorilor factori: interesul redus al populației, interes redus din partea a investitorilor din străinătate, lipsa capitalului național ce s-ar implica în piața de capital, investiții slabe pe piața de capital străină [18, p. 10].

Toate aceste neajunsuri în economia țării au adus la sprijinirea financiară de la diferite instituții financiare internaționale, ce asigură dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii. Principalii parteneri în finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii sunt: Programul Național de Abilitare Economică a Tinerilor (PNAET), Programul-pilot de atragere a remitențelor în economie (PARE 1+1), Programul JNPGA de Susținere și Dezvoltare a Sectorului IMM finanțat de Guvernul Japoniei, Proiectul Ameliorarea competitivității, Fondul de garantare a Creditelor gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea ÎMM-urilor, Proiectul SMERDA pentru Dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii din localitățile rurale ș.a. [16].

În privința dezvoltării capitalului uman, aceasta la fel este o problemă majoră pentru întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova, aceasta este cauzată din motiv că forțele de muncă calificate emigrează major din țară. Circa 20% din numărul total al întreprinderilor mici și mijlocii, conform datelor Băncii Mondiale, au semnalat lipsa forței de muncă calificate drept una dintre cele mai mari împiedici în procesul de dezvoltare a economiei. Adică 41% din totalul populației din categoria de vârstă 25-34 ani angajați în câmpul muncii nu dețin studii profesionale. Studiile calificate devin tot mai importante pentru Republica Moldova, deoarece persistă o îmbătrînire rapidă a populației [13, p. 21]. Răspunderea pentru politicile de instruire și formare antreprenorială este asumată între mai multe instituții:

Ministerul Educației este responsabil pentru dezvoltarea antreprenorială în sistemul de învățământ; Ministerul Economiei, a format și introduce programe pentru tineri antreprenori și angajați;

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă aranjează training-uri, care includ unele forme de studiere antreprenorială. Însă nu există angajamente instituționale pentru a încadra instruirea antreprenorială în sistemul de învățământ din Republica Moldova. Aceste inițiative apar numai din partea instituțiilor internaționale. Însă nu persistă programe necesare pentru a ajuta întreprinderile mici și mijlocii să-și stabilească nevoile de training.

Studiile necesare persistă numai în studiile universitare sau colegiale, care sunt prezentate sub forma obiectului “Bazele antreprenoriatului” care constituie 72 ore.

Totodată, tendința slabă a întreprinderilor mici și mijlocii pe piața de training și absența unui sistem informațional unic privind ofertele de instruire și prețurile acestora, precum și a comunicării valorii adăugate în urma investițiilor în cadrele calificate, rămîne a fi un obstacol în dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Sporirea competivității a întreprinderilor mici și mijlocii este importantă și pentru națiunea Republicii Moldova, o societate activă, aptă de a profita din programele internaționale este și motorul inovațiilor în țară în general. Extinderea competivității a întreprinderilor mici și mijlocii ar fi posibilă de realizat numai în caz cînd: se va încuraja spiritul inovator, se va majora concurența în exporturi și ridicarea calității mărfii concomitent, se va utiliza tehnologiile informaționale și se va uza eficient tehnologiile energetice.

În Republica Moldova se introduce o politică de inovare care practic nu atinge segmentul întreprinderilor mici și mijlocii, aceasta este datorat acelui fapt că între întreprinderile mici și mijlocii practic lipsește un dialog eficient [5, p. 18]. Însă, principalele dificultăți cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii în domeniul standardizării sunt: obstacole în accesarea de informații potrivite, dificultăți în înțelegerea și utilizarea standardelor, prețuri înalte ale procedurii de standardizare și totodată participarea restrînsă la activitățile de standardizare.

Aptitudinea de certificare disponibilă pe piață este redusă, aceste condiții impun companiilor exportatoare puține posibilități, iar serviciile externe de certificare au prețuri mari. Din aceste motive apare și limitarea întreprinderilor mici și mijlocii în participarea concurenții internaționale, dacă această problemă va fi rezolvată atunci întreprinderile mici și mijlocii ar sporir la creșterea PIB-ului din țară.

Facilitarea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii reprezintă o problemă majoră pentru Republica Moldova, din motiv a condițiilor deosebite fizico-geografice prin care se remarcă că jumătate din PIB pe țară care produc întreprinderile mici și mijlocii îi revin capitalei în care locuiește doar 25% din populație din țară. Această situație este apăsătoare din motiv că în Republica Moldova circa 65% este populație rurală, care ar trebui să fie o activitate predominantă. Este un mare neajuns că practic toate activitățile economice, sociale, culturale sunt concentrate în municipiile Bălți și Chișinău. Din motiv că ponderea întreprinderilor mici și mijlocii este cea mai mare este în capitală și Bălți, statul nu se poate dezvoltă în acele domenii unde are potențial mare [3, p. 9].

Această problemă s-a discutat activ la întîlnirea în februarie 2015 în cadrul activității ce s-a petrecut de Programul Comun de Dezvoltare Locală Integrată (PCDLI), unde s-a discutat cu ce probleme se confruntă în sate [3, p. 8].

După părerea lui Liviu Andriuța [3, p. 9], expert al Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată, condițiile de pentru bussinesul în sate sunt neatractive și cu constrîngeri majore, “Cea mai mare problemă, care îi unește pe toți întreprinzătorii de la sate, este lipsa investițiilor, finanțelor proprii sau a creditelor preferențiale pentru procurarea utilajelor și echipamentelor de producere, a materiei prime ș.a. Tocmai de aceea, principala condiție pentru a înviora businessul rural este simplificarea accesului la resursele financiare ieftine, fapt care ar facilita investițiile în sate”.

Cu această opinie este de acord și Gheorghe Sterpu din Zaim [3, p. 9] care a confirmat că fără resurse financiare nu poate merge vorbă despre orice afacere. Tot Liviu Andriuța adaugă că o altă dificultate, despre care vorbesc antreprenorii din zone urbane, sunt controalele excesive din partea Serviciului Fiscal și a organelor de control de stat, ceea ce-i face pe antreprenori să fie mai reținuți față de lansarea unei afaceri proprii sau legalizarea uneia afaceri deja existente.
În același timp o dificultate serioasă în desfășurarea afacerilor îl reprezintă și accesul la informațiile despre proiectele de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, finanțări, programele de subvenționare. Antreprenorii din zone rurale sunt puțin informați despre proiectele de asistență privind dezvoltarea unei afaceri.

Sergiu Iordati din Pârlița [3, p. 8] susține că antreprenorii de la sate totodată nu sunt convinși că o sa aibă unde să-și realizeze marfa, că antreprenorii nu sunt siguri în susținerea statului.

Dezvoltarea parteneriatelor în afaceri este un alt punct asupra căruia statul ar trebui să lucreze, pentru acesta Guvernul, pentru a susține și a dezvolta segmentul întreprinderilor mici și mijlocii, a fost inițiată Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), care are menirea de a iniția convorbiri între parteneri și pentru susține financiar întreprinderile mici și mijlocii [16].

Însă din motiv că în țară persistă o situație instabilă economică, relațiile parteneriale sunt slab dezvoltate, acest fapt duce la lipsa sau existența mică a proiectelor de dezvoltare. Este foarte important ca între antreprenori a întreprinderilor mici și mijlocii să apară relații de parteneri, care ar aduce numai beneficii fiecăruia din participanți.

1.3. Studiu comparativ al întreprinderilor mici și mijlocii: Republica Moldova vs. alte țări

Republica Moldova în comparație cu alte țări, în multe moment nu a atins performanța ce ar trebui. O diferență majoră este în scopurile la care tind întreprinderile mici și mijlocii, față de țările vecine. Întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova se orientează spre comerțul cu ridicată, pe cînd țările europene se dezvoltă mai mult în domeniul producției.

Republica Moldova se ocupă cu producție, însă în volum mic și cel mai des pentru a suplini necesitățile pe nivel de țară. Nivel scăzut de producție este datorat faptului că în țară lipsesc investiții și susținerea statului, chiar și din acele considerente cum este format politica de export.

Comparînd Republica Moldova după ponderea companiilor care export se observă în ce volum se exportă în diferite țări: Republica Moldova-11,6%, Bulgaria-20,7%, România-25,1%, Estonia-49,7%, Letonia-33,4%, Lituania-35% [13, p. 20]. Conform acestor date se observă că în Republica Moldova întreprinderile mici și mijlocii export foarte puțin. Dar analizînd tot cu țările de mai sus, se observă cu cît diferă politica țării. Numărul de zile pentru companii, pentru procedurile vamale la export:

Republica Moldova-21,4 zile, Bulgaria-2,3 zile, România- 1,1 zile, Estonia-2 zile, Letonia-4,9 zile, Lituania-1,4 zile. Se observă că în Republica Moldova pe lîngă altele țări numărul de zile sunt excesive [13, p. 21].

Totuși sunt și aspect pozitive, în comparație cu țările Europei de Est și Asia Centrală, Republica Moldova se performează în termeni absoluți în două direcții: “Înregistrarea de proprietăți”, “Executarea controalelor”.

Republica Moldova face parte din țările cu cea mai scăzută pondere a creditelor în PIB, ce reprezintă doar 37,8% [6]. Acest fapt ne demonstrează că accesul la finanțare este restrîns, iar ÎMM nu au posibilitatea de a se dezvolta pentru a-și mări eficiența și competitivitatea.

Așadar, din motiv că există limitarea la finanțare, întreprinderile autohtone nu au posibilitatea de a investi în utilaje pentru a-și moderniza producția și calitatea serviciilor prestate. Ca exemplu ar fi că exporturile de utilaje și tehnologii constituie în medie 5% din exporturile totale a țării și reprezintă cel mai scăzut indicator pe lîngă țările din CSI și UE. Dar totodată, băncile din RM sunt reținute în ceea ce ține de a acorda împrumuturile întreprinderilor mici și mijlocii, din motiv că consideră că țara se află în situație unei permanente îndoieli economice și a riscului major de creditare [2, p. 15].

După ponderea creditelor în PIB, RM este urmată de Belarus – 31,8%, Georgia – 29,9% Federația Rusă – 29,2%, Armenia -18,9% și Azerbaidjan cu o sumă a creditelor în PIB de 17,6%. În același timp ponderea cea mai majoră a creditelor în PIB reprezintă așa state cum ar fi: Estonia – 89,5%, Letonia – 86,3% și Slovenia cu 84,7% [5, p. 17].

În vecinătate apropiată, România a depășit Republica Moldova cu 6%, iar în cazul Ucrainei suma a ajuns la 66,3%.

“Reglementarea și supravegherea reprezintă principalele riscuri pe termen scurt a echilibrului bancar, ce poate influența asupra finanțelor publice și monedei naționale”, a declarat David Dalton [15, p.7], de la The Economist Intelligence Unit la conferința Macro – 2013.

Analizînd segmentul ÎMM din Republica Moldova, și pentru a crea o atmosferă mai favorabilă, ar fi bine de a analiza acest sector cu o țară ce a ajuns la rezultate majore, cum ar fi Germania. Această țară fiind cea mai puternică în economia europeană, nu este puternică numai din motiv că au companii mari industriali cum ar fi “Mercedes”, “BMW” ș.a. Tot în Germania se demonstrează practic lipsa șomajului din toată Uniunea Europeană, ceea ce ne demonstrează că populația este activă. Un alt criteriu la fel după părerea autorului care joacă asupra ÎMM Republica Moldova este diferența în domeniile de activitate, ÎMM Republica Moldova sunt îndreptate spre comercializarea a produselor, însă alte țări care sunt prospere în acest domeniu se orientează spre producerea mărfurilor, ceea ce reprezintă un avantaj.

Un factor major ce influențează asupra economiei nemțești este existența unui segment dezvoltat și activ al ÎMM, probabil, cel mai major și perfecționat din Europa, care reprezintă o bază stabilă a economiei germane. ÎMM formează practic unicul indicator de bază a economiei germane,dacă mai exact 99% din numărul total al întreprinderilor din țară. Germania este acea țară în care cel mai des, antreprenorii aleg să formeze businessul familial [5, p. 17].

Un economist renumit german declară că sensul vieții pentru o familie ce posedă o întreprindere, este dezvoltarea acesteia. Pentru nimic în lume nemții nu ar scoate-o la vînzare întreprinderea familiei pe acțiuni, cum s-ar face în alte țări.

După numărul de ÎMM, Republica Moldova nu rămîne cu mult în urma Germaniei. ÎMM în Republica Moldova se înființează în fiecare an, încît au ajuns să numere 50,9 mii de unități sau 97,4% din numărul total de întreprinderi din țară. În așa mod se observă, ponderea sectorului ÎMM în economia țării este cu 1,5% la sută mai mică decît în Germania. Doar însă, din punct de vedere economic și eficienții rezultatelor, sectorul ÎMM din Republica Moldova nici într-un caz nu se poate compara economic, cu cel mai puternic stat din Europa, Germania.

În domeniul ÎMM din Republica Moldova lucrează 56,9% salariaților. Valoarea veniturilor obținute din vînzările realizate de sectorul întreprinderilor mici și mijlocii reprezintă doar 33,4% față de nivelul pe țară, iar contribuția acestuia la formarea Produsului Intern Brut se măsoară aproximativ în mărime de doar 25%, ce pe lîngă țările dezvoltate este un % foarte mic.

Nu se poate spune că acest sector ar fi tratat de guvernare ca un element secundar, neînsemnat al economiei. Cel puțin așa reiese din declarația a ex-prim-ministrului Iurie Leancă făcută în cadrul conferinței internaționale a ÎMM-urilo, care a avut loc în 2013 la Chișinău. El a evidențiat că și pentru Guvernul Republicii Moldova, ca și pentru cel german, sectorul ÎMM reprezintă baza a economiei în țări, însă la acest capitol Republica Moldova mai are de lucrat.

CAPITOLUL 2. CARACTERISTICILE ECONOMICO-FINANCIAREALES.C.“PROFGRUP SERVICE” S.R.L.

2.1. Caracteristica generală a S.C.“PROFGRUP SERVICE” S.R.L., mediul intern și extern

Orice întreprinderi nu poate fi imaginată în afara mediului în care ea există și se dezvoltă.

Din acest mediu ea își procură mijloacele de care are nevoie, își valorifică produsele și serviciile, efectuează încasări și plăți etc. Sub acest aspect, informația cuprinsă în rapoartele financiare nu este suficientă, de aceea este necesar de cunoscut întregul complex de cauze și factori care determină mărimea profitului. Aceasta se poate realiza numai prin intermediul analizei financiare, care va fi realizată pe parcursul acestui proiect la întreprinderea S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. înființată în anul 2004.

Întreprinderea S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. are sediul: mun.Chișinău, str. Sarmizegetusa 94/1, și are filiala pe adresa mun. Chișinău str. Eminescu 70. Primul și unul dintre principalele acte a întreprinderii este “Certificat de înregistrare” (Anexa 1) și ca oricare altă societate cu răspundere limitată S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. desfășoară activitatea de întreprinzător și deține un capital social în sumă de 5400 lei fiind valoarea minimă admisibilă la momentul înregistrării stabilită de legislație, aceasta fiind una din cerințele importante a organizării unei astfel de întreprinderi “Extras din Registrul de stat al persoanelor juridice” (Anexa 2).

Societatea cu răspundere limitată reprezintă o întreprindere fondată de persoane juridice și (sau) persoane fizice, care și-au asociat bunurile în scopul desfășurării în comun a unei activități de antreprenoriat, sub aceeași firmă, în baza actului de constituire, S.R.L. este persoană juridică și poartă răspundere pentru obligațiile sale numai în limita patrimoniului ce-i aparține [12]. Conform “Legii privind societățile cu răspundere limitată” din 14.06.2007 [12] societatea se constituie pentru o durată nelimitată, dacă actul de constituire nu prevede altfel și este în drept să înființeze filiale și reprezentanțe în Republica Moldova în conformitate cu prezenta lege și cu alte acte legislative, iar în străinătate în conformitate cu legislația statutului străin dacă tratatul internațional la care Republica Moldova este parte nu prevede altfel. Societatea S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. își exercită, de la data constituirii, drepturile și obligațiile sale prin intermediul administratorului Sotnicov Serghei.

Această formă organizatorico-juridică este cea mai răspîndită în Republica Moldova fiind acceptată atît pentru micul business, cît și pentru cel mijlociu în același timp forma organizatorico-juridică este una flexibilă, ea permite organizarea unei activități eficiente de întreprinzător, obținînd avantaje maxime. Fondatorii nu sunt obligați să participe în mod nemijlocit la activitatea societății. De regulă, directorul și alți colaboratori ai acestui tip de societate, în comparație cu altele, sunt persoane angajate la muncă, care acționează pe baza contractelor de muncă. În cazul unor circumstanțe nefavorabile pe piață, întreprinderea își poate schimba profilul de muncă, angajînd noi specialiști.

Societatea S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. utilizează denumirea sa în formula în care este indicată în actul de constituire și în Registrul de Stat al întreprinderilor și organizațiilor, întreprinderea activează în baza actului de constituire a societății “Contractul de constituire” (Anexa 3).

Domeniile de activitate a S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. sunt reparația aparatajului de uz casnic și comerțul cu amănuntul.

Însă principalul gen de activitate a S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. este reparația aparatajului electric de uz casnic (Anexa 4), pentru acest gen de activitate condițiile special sunt:

Respectarea regulilor de deservire socială a populației;

Afișarea la un loc vizibil a autorizației de amplasare și listei de prețuri (sau extrasuri din ea);

Achitarea serviciilor numai prin aparatul de casă;

Prestarea serviciilor prevăzute în autorizația sanitară de funcționare;

Prestarea serviciilor se efectuează numai de către specialiștii calificați în ramură dată;

Respectarea legislației lingvistice.

Activitatea auxiliară a S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. este desfășurarea comerțului cu amănuntul (Anexa 5), pentru acest gen de activitate condițiile speciale sunt:

Respectarea strictă a legilor privind protecția consumatorului: legislația lingvistică;

Respectarea regulilor sanitare și de bază ale comerțului;

Comercializarea prin aparatul de casă;

Respectarea sortimentului prevăzut în autorizația;

Respectarea regulilor de preschimbare a mărfurilor nealimentare.

Organigrama este următoare:

Fig. 2.1. Structura organizatorică a S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. [elaborat de autor]

Din Fig. 2.1. “Structura organizatorică a S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L.” se observă că S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. deține 6 departamente, fiecare avînd funcțiile și menirea sa, principală funcție fiind a directorului, el controlează și planifică lucrul companiei. De la recepție se începe tot procesul de lucru, acolo se recepționează comenzile și se lucrează cu clientul care vine în companie, i se ascultă toate cerințele, anume recepționistul este în oarecare măsură este fața întreprinderii. În caz de un conflict sau o neînțelegere în ajutor vine manager, el deja are menire să soluționeze toate conflictele. Această situație reprezintă o excepție, atunci după un regim normal de lucru, la recepția se primește comanda și după aceasta utilajul (dacă este caz) se transmite în “Secția reparațiilor” unde meșterii deja se ocupă cu diagnostica și reparația utilajului sau în alt caz de la recepție se transmite comanda la (detalii, accesorii ș.a.) la manageri unde ei deja perfecționează comanda la producător ori în caz de existența acesteia la depozit se preia de acolo, dacă deja aceste (detalii, accesorii ș.a.) sunt pe balanța întreprinderii. Toate dările de seamă, evidența, salariu de toate aceste deja se preocupă contabilitatea, toată activitate financiară se duce de contabil.

O altă fațetă importantă în privința activității întreprinderii sunt resursele financiare. Pentru înființarea și funcționarea a S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. întreprinderea are nevoie de resurse financiare, care diferă în funcție de sursele de proveniență si de modul de obținere. După durata de folosire, resursele financiare pot fi:

– capitaluri permanente, în care se includ aportul de capital al proprietarilor, modificările de capital social, autofinanțarea, împrumuturile pe termen mediu si lung, leasing-ul;

– capitaluri pe termen scurt, adică mijloacele de finanțare necesare trezoreriei întreprinderii.

Din aceste tipuri de resurse S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. deține resursele permanente sub formă de capitalul social care constituie 5400 lei, această sumă a fost vărsată la deschiderea întreprinderii în mod obligatoriu. O altă resursă financiară ar putea fi autofinanțarea întreprinderii care constă în resursele financiare de care dispune firma pentru investiții, fără a apela la capitaluri externe.

Resursele de autofinanțare sunt următoarele: amortizările din perioada de referință, profitul nedistribuit, sumele provenite din vînzarea unor active, sumele rezultate din accelerarea rotației stocurilor, creșterile de provizioane de la un exercițiu financiar la altul.

În cazul S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. nu dispune de aceste resurse din motiv că nu deține profit, întreprinderea se folosește de un alt tip de resurse și anume de împrumuturile pe termen mediu și lung (care presupun obligația plății unor dobînzi și comisioane) acestea sunt determinate de costul comparativ al resurselor de finanțare, de natura investiției ce urmează a fi făcută și de gradul de îndatorare a S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L., starea întreprinderii la acest capitol se observă în următoarea anexă “Datorii pe termen lung privind leasingul financiar” (Anexa 6).

Domeniile de activitate a S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. fiind reparația aparatajului de uz casnic și comerțul cu amănuntul, presupune o concurență majoră, din motiv că comerțul cu amănuntul este domeniul de activitate a majorității întreprinderilor, aceeași situația este și în domeniul reparației aparatajului de uz casnic.

Din spusele de mai sus se observă că pentru S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. este important ce poziție ocupă în mediul extern și intern, deoarece acești factori influențează asupra relației prestator și consumător. Mai detaliat acești factori se pot analiza din tabelul de mai jos.

Tabelul 2.1. Analiza SWOT a S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. [elaborat de autor]

Din analiză dată se observă că la moment piața de desfacere trece prin criza ce persistă în orice sector economic, dar totodată se observă că există pîrghiile pentru a ieși la un nivel nou. Ar fi favorabil dacă întreprinderea ar efectua următorii pași:

încheie contracte cu partenerii noi;

să presteze noi servicii diferite de cele care deja sunt pe piață;

să creeze oferte speciale cu reduceri ș.a.

Conform analizei SWOT a S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. care este o întreprindere mică se observă că totuși statul ar trebui să acorde mai multă atenție întreprinderilor mici și mijlocii și să creeze condiții mai favorabile, ca un exemplu ar fi scutirea de anumite impozite, crearea unei platforme mai favorabile pentru import, perfectarea bazei legislative, aceste măsuri ar fi capabile să facă acest sector mai atractiv pentru antreprenori noi [4, p. 4].

Prezența unui sector a întreprinderilor mici și mijlocii bine dezvoltat în cadrul economiei este deosebit de important în condițiile reformării structurale a economiei și creșterii șomajului, fenomene ce însoțesc acest proces. În țările dezvoltate din punct de vedere economic, sectorul întreprinderilor mici și mijlocii este considerat promotor al dezvoltării economice grație avantajelor pe care le oferă, el demonstrează o dezvoltare accelerată mai ales în domeniul serviciilor și a producerii mărfurilor de larg consum. Întreprinderile mici și mijlocii sunt mai flexibile și reacționează mai rapid la schimbările mediului de afaceri și la cerințele pieței. Din acest considerent investițiile în ÎMM aduc venituri mai mari decât investițiile în întreprinderi mari. De altfel, acestea din urmă beneficiază din plin de serviciile ÎMM și într-un fel sunt dependente de ele.

2.2. Prezentarea situației patrimoniale a S.C.“PROFGRUP SERVICE” S.R.L.

Standardul internațional I.A.S.1 denumit "Prezentarea situațiilor financiare" [9, p.155] definește activele imobilizate ca fiind toate acele active care nu sunt clasificate în categoria activelor circulante. Reglementările contabile din Republica Moldova definesc activele imobilizate ca fiind acele active deținute pentru a fi utilizate pe o perioadă mai mare de un an în activitatea entității sau pentru a fi transmise în folosință terților. Astfel, activele imobilizate reprezintă bunurile și valorile destinate să servească pe o perioadă îndelungată în activitatea entității si care nu se consumă după prima lor utilizare și, ca atare, nu sunt destinate comercializării.

În raport de comportamentul lor economic și de structurile lor materiale, activele imobilizate se grupează în:

imobilizări corporale;

imobilizări necorporale;

imobilizări financiare;

investiții imobiliare.

Imobilizările corporale sunt definite de I.A.S.16 ca elemente tangibile care sunt deținute de o unitate pentru a fi utilizate în producția de bunuri sau prestare de servicii pentru a fi închiriate terților sau pentru a fi folosite în scopuri administrative și pot fi utilizate pe parcursul mai multor perioade de gestiune [9, p. 156].

Imobilizările corporale reprezintă bunuri care au o structură materială asupra cărora S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. exercită un drept real, fiind elemente de patrimoniu care definesc capacitatea tehnica de producție si comercializare, creează venituri în concordanță cu obiectul de activitate al acestora.

În categoria acestora conform SNC intră mijloace fixe, terenuri, imobilizări corporale în curs de execuție și resurse minerale. Dintre activele menționate sus S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. deține numai mijloace fixe. Contabilitatea lor se ține cu grupa 12 “Imobilizări corporale”. Sursele de finanțare a mijloacelor fixe ar putea fi la S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L.:

Sumele obținute din vînzarea mijloacelor fixe;

Împrumuturile pe termen lung;

Creditul leasing;

Aporturile acționarilor;

Profitul pe perioada de gestiune;

Fondul de uzură.

Date despre existența și mișcarea imobilizărilor la întreprinderea, sunt prezentate în Raportul financiar “Bilanțul contabil” (Anexa 7), care se perfectează la sfîrșitul anului.

Din momentul în care s-au produs și s-a început procesul folosirii, mijloacele fixe se depreciază. Amortizarea poate fi de două tipuri: fizică și morală.

Amortizarea fizică constituie baza materială a pierderii valorii mijlocului fix, fiind determinată de întrebuințare, de acțiunea unor factori naturali.

Amortizarea morală are loc atunci cînd mijloacele fixe se demodează, se învechesc din punct de vedere tehnologic, apar altele cu însușiri superioare.

La S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. din imobilizările corporale persistă mijloace fixe, amortizarea acestora fiind calculată total. În momentul cînd imobilizările corporale sunt deja depreciate se întocmește “Proces-verbal de casare a mijloacelor fixe” (Anexa 8) la acest proces a participat directorul firmei, contabil-șef și managerul, imobilizările au fost scoase din exploatare pe 31 ianuarie 2014. La S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. derecunoașterea mijloacelor fixe a fost calculată prin metoda liniară care constă în repartizarea sistematică a valorii amortizabile a unei imobilizări pe perioada de gestiune ale duratei de utilizare.

În privința imobilizărilor S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L., este o întreprindere care face parte din întreprinderile mici și mijlocii, efectuează o greșeală care îi este caracteristic practic tuturor întreprinderilor ce aparțin acestor categorii și anume nu investește în investiții financiare pe termen lung, aceasta este o problemă pentru întreprinderile mici și mijlocii, din acele considerente că din an în an numerarul scade.

Întreprinderilor mici și mijlocii le este caracteristic lipsa investițiilor în imobilizările corporale, ce nu este corect, deoarece imobilizările corporale reprezintă sursele necesare ce ameliorează situații dificile la întreprinderi.

O altă fațetă a ÎMM-urilor și S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. sunt stocurile, ele sunt necesare pentru a putea eficient activa.

Stocurile sunt active circulante și cuprind categoriile de bunuri economice aflate la dispoziția S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L.:

destinate pentru a fi vîndute pe parcursul desfășurării normale a activității;

aflate în curs de execuție în procesul desfășurării normale a activității;

sub formă de materii prime, materiale de bază și alte materiale consumabile, care urmează a fi folosite în procesul de producție, pentru prestarea serviciilor.

Stocurile a S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. reprezintă piese de schimb, accesorii care reprezintă (filtre pentru aspirator, motoare pentru aspiratoare, condensatoare, rulmenți la mașini de spălat, pompe ș.a.) ele fiind recunoscute inițial, se evaluează la cost de intrare care se determină în funcție de sursa de proveniență a stocurilor cum ar fi: achiziționarea, fabricarea, intrarea ca aport în natură la capitalul social, primirea cu titlu gratuit, ieșirea/reparația activelor imobilizate și obiectelor de mică valoare și scurtă durată, înregistrarea deșeurilor recuperabile, transferare din active imobilizate etc.

Evaluarea la intrarea în patrimoniul este considerată evaluarea inițială. La ieșire se evaluează la evaluarea curentă. La data întocmirii raportului financiar se numește evaluarea de bilanț [10, p. 226]. Costul de intrare al stocurilor fabricate (al ambalajelor, serviciilor) coincide cu costul efectiv al acestora care include:

costul materiilor prime și materialelor utilizate nemijlocit în procesul de producție;

costurile cu personalul încadrat nemijlocit în procesul de fabricație sau prestare a serviciilor, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală ale angajatorului.

costurile indirecte de producție.

În funcție de specificul activității S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. și conform politicii contabile, pentru evaluarea stocurilor în cursul perioadei de gestiune S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. utilizează metoda prețului cu amănuntul.

La ieșirea din patrimoniu stocurile se evaluează la valoarea contabilă care se determină prin aplicarea metodei de evaluare curentă, care în cazul S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. este metoda identificării specifice.

La S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. cheltuielile în gestiunea stocurilor sunt suportate prin faptul că este angajat manager care îndeplinește funcțiile și a depozitarului, căruia i se plătește salariu, sau în rare cazuri cînd este nevoie de a transporta mărfurile se ia în calcul și cheltuielile de transport. Controlul a stocurilor la S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. se efectuează prin formarea comisiei de inventariere. Comisia de inventariere este formată din contabilul șef– Iutiș Angela, directorul– Sotnicov Sergiu, manager (de fiecare dată diferit), inventarierea se efectuează o dată în an.

Fondul de rulment reprezintă excedentul rezultat atunci cînd resursele permanente depășesc necesarul permanent de finanțat al întreprinderii. Acest indicator are caracterul unei marje de siguranță care permite firmei independența financiară față de creditori în momentul în care există probleme ale activității curente [1]. Fondul de rulment se calculează după formula:

Fondul de rulment net= Active circulante – Datorii curente (2.1.)

Conform datelor firmei și formulei 2.1. reiese: 1071758-945437=126321 lei.

Fondul de rulment a S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. este de 126321 lei. Rezultatul pozitiv semnifică faptul că firma are o măsură de siguranță, în sensul că activele circulante vor fi finanțate de către capitalurile permanente. Cauze ale unui rezultat pozitiv pot fi:

– creșterea capitalului permanent;

– scăderea necesarului de finanțat [1].

Pentru S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. fiind o întreprindere mică, este necesar să mențină în permanență cantitatea stocurilor, acestea aducînd profit. Menținerea cantității stocurilor în cantitate necesară aduce creșterea veniturilor din vânzări ca urmare: a apariției unor comenzi suplimentare, creșterea cererii la produse pe piață, descoperirea de noi pieți. Însă la capitolul stocurilor trebuie să se mențină un echilibru necesar, să nu depășească cantitatea necesară, căci în acest caz apare riscul de învechire a stocurilor, ce ar aduce la pierderile întreprinderii.

O activitate a ÎMM-urile ca S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. la fel nu poate fi evaluată eficient fără analiza fondurilor întreprinderilor.

Capitalul propriu este sursa de bază în finanțarea activității ÎMM-urilor, reprezentînd, totuși, o sursă insuficientă de finanțare a nevoilor, din numerar care se află mereu în descreștere. Posibilitățile de exercițiu din contul mijloacelor proprii ale ÎMM-urilor se micșorează cu fiece an, astfel evidențiindu-se o creștere a rolului capitalului împrumutat. Deși cadrul legislativ național este avansat și nu reprezintă un obstacol pentru accesul la finanțare, totuși, sursele de finanțare rămîn a fi principala barieră întîlnită de către ÎMM-uri în activitatea sa, împotriva dezvoltării sistemului bancar, de scheme de garantare a creditelor și a biroului istoriilor de credit.

Aceasta problema se întîlnește și la S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L., pe cînd în condițiile economiei de piațǎ, stabilirea modalităților de finanțare exercită un impact deosebit asupra activității S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L.. Aceste fonduri ar aduce multe avantaje, s-ar putea cumpăra noi utilaje pentru a putea presta noi servicii, s-ar putea investi în aprovizionarea întreprinderii, ar fi posibil de arenda noi oficii în alte regiuni ai țării ș.a.

Însă S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. are fondul de investiții care s-a format prin atragerea de împrumuturi ce se observă prin “Datorii pe termen lung privind leasingul financiar” (Anexa 6), în sumă de 640706 lei și prin vărsarea capitalului social în sumă de 5400 lei, această sumă a fost vărsată la deschiderea întreprinderii. Însă împrumuturile de la persoanele fizice sunt neperformante și după părerea autorului ar fi mai bine, dacă S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. s-ar orienta spre creditele bancare și programe de finanțare.

Un alt punct în analiza situației financiare a S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. sunt fluxurile bănești, acest punct este însemnat în întreprindere. Pentru orice întreprindere este important, în ce mod își dirijează resursele, pe exemplul S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. se v-a observa cum decurge acest proces în segmentul întreprinderilor mici și mijlocii, în ce mod se dirijează trezoreria întreprinderii. În cazurile gestiunii încasărilor pot vine două situații: deficit ori excedent.

În dependență de situație, S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. deja ar trebui să decidă ce măsuri va efectua, gestiunea încasărilor cuprinde ansamblul de metode și tehnici, mijloace și instrumente prin intermediul cărora se asigură derulararea, în condiții optime, a tuturor fluxurilor bănești ce converg spre întreprindere, urmărindu-se obiectivul de asigurare a echilibrului dintre încasări și plăți pe intervale determinate.

Trezoreria este definită ca ansamblul de activități și operațiuni, efectuate de un aparat specializat, referitoare la gestiunea încasărilor și plăților, astfel încît să fie asigurată, în permanență, o armonie corespunzătoare între cele două categorii de operațiuni [14, p. 118].

Trezoreria= Încasări bănești – Plăți curente (2.2.)

Conform S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. încasările bănești ce se efectuează pe parcursului activității se remarcă prin următoarea anexă “Casa în monedă națională” (Anexa 9) prin care se observă, că în casa în monedă națională nu persistă bani, adică rezultatul este egal cu 0 lei la sfîrșitul perioadei de gestiune, iar situația plăților totale a S.C. “PROFGRUP SERVICE”S.R.L. se remarcă prin următoare anexă “Numerar la conturi legat” (Anexa 10) prin care se observă că situația patrimonială la sfîrșitul perioadei de gestiune este egală cu 163 lei.

Conform acestor date și formulei (2.2.) reiese că

trezoreria= 0-163= -163 lei,

deci la S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. se depistează deficit în trezoreria sa.

Măsuri care ar trebui să se efectueze, pentru a acoperi deficitului în trezorerie în cazul S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L.:

Oferirea unui discount pentru plăți anticipate;

Acordarea rabatului comercial pentru plata imediată;

Reducerea volumului vînzărilor pe credit clienților rău-platnici;

Amînarea plății dividendelor;

Renunțarea la efectuarea unor plăți, care nu afectează imaginea pe piață a întreprinderi: cheltuieli pentru acțiuni social-culturale, unele cheltuieli generale și administrative;

Accelerarea încasărilor prin alegerea unor modalități convenabilă de plată, facturarea operativă a loturilor de mărfuri expediate etc. [14, p. 137].

Încasări generate de activitatea întreprinderii sunt de 3 tipuri:

operaționale;

investiționale;

financiare.

Gestiunea încasărilor la S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. are loc numai din activitatea operațională: lucrări și servicii vîndute clienților (cu plată imediată sau avans) “Venituri din prestarea serviciilor” (Anexa 11). S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. nu au încasările de numerar investiționale și financiare.

O altă fațetă a gestiunii trezoreriei o constituie administrarea tuturor ieșirilor de numerar, astfel încît întreprinderea să-și păstreze și să îmbunătățească în timp poziția deținută în raporturile, instituite pe diverse planuri, cu terții. Din punct de vedre al conținutului lor economic, plățile se ordonează în trei grupe din:

activitatea operațională;

activitatea investițională;

activitatea financiară [14, p. 140].

Structurarea acestor date este important pentru S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L., în așa mod, întreprinderea va vedea în ce mod se repartizează plățile și în ce domeniu prevalează.

Fig. 2.2. Gestiunea plăților de numerar a S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L.

[elaborat de autor]

Ultimul punct în baza căruia se va aprecia situația financiară, sunt datoriile și creanțele. În cazul întreprinderilor mici și mijlocii, este periculos atunci cînd partenerii, clienții nu se achită la timp. Pentru întreprinderile mici și mijlocii, aceasta este o situație deranjantă, căci anume din aceste motive cel mai des întreprinderile mici și mijlocii falimentează, deoarece des întreprinderile mici și mijlocii nu au resurse financiare pentru a-și acoperi deficitul necesar, din acest motiv ÎMM-urile trebuie să-și organizeze lucrul eficient, pentru a putea achita datoriile sale și pentru a semna contracte cu parteneri onești și capabili de a chita sumele necesare la timp.

Toată informației privind datoriile față de buget aferente impozitelor, taxelor și sancțiunilor economice se observă în “Datorii privind impozitul pe venit din salariu” (Anexa 14), în cazul S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. unde este demonstrată datoria față de buget pentru anul 2014 în sumă de 2242 lei.

În privința datorii față de personal pentru generalizarea informației privind decontările cu personalul întreprinderii aferente retribuțiilor și sumelor depuse este destinat anexa “Datorii salariale” (Anexa 12), aici se reflect retribuțiile calculate, sumele achitate și reținute.

În general în această anexă se reprezintă datoriile salariale ale care constă la S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. pentru anul 2014 în sumă de – 29695.

S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. nu are datorii bancare, din motiv că nu folosește acest tip de resurse.

Datoriile financiare pe termen scurt reprezintă o sursă de finanțare contra plată și un mijloc spontan de finanțare a activelor. Datoriile față de personal privind retribuirea muncii, contribuțiile la asigurările sociale, datoriile calculate pot fi utilizate temporar în calitate de surse de finanțare gratuite, deoarece spre deosebire de creditele bancare, nu necesită achitarea dobînzilor. Totodată, dat fiind faptul că perioada de achitare a acestor datorii este reglementată de factori externi, inclusiv de legi, modificarea cărora nu depinde de planurile și posibilitățile S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L., datoriile în cauză nu pot fi integral controlate de firma.

Creanțele reprezintă drepturi juridice ale întreprinderii de a primi la scadența stabilită în contracte o sumă de bani sau alte valori de la persoane fizice sau juridice. Ele se manifestă prin contractele încheiate de manageri ai întreprinderii S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L., contractele au o importanță majoră în activitate, ele reprezintă într-un fel o permanență ce aduce venit. Contractele încheiate reprezintă o garanție de prezență a clienților (parteneri).

Partenerii a S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. sunt următorii EVELIGHT, OLSOM, TERMTEH, ARISTON, MIELE, FRANKE, VITEK, MALMAR-GRUP ș.a. Contractele sunt întocmite conform înțelegerilor între parteneri și sunt anexate la lucrare “Contractul TERMTEH” (Anexa 16), “Contactul MALMAR-GRUP” (Anexa 17), “Contractul OLSOM” (Anexa 18), “Contractul ARISTON” (Anexa 19).

Creanțele se consideră compromise în cazuri în care termenul de prescripție prevăzut de legislația în vigoare a expirat sau cumpărătorul se află în situațiе financiară nefavorabilă (creanțele nu au acoperire garantată și nu pot fi încasate). În privința creanțelor compromise S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. nu deține de acest tip de creanțe, ceea ce pentru întreprindere reprezintă un avantaj.

2.3. Diagnosticul economico-financiar al S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L.

Pentru orice întreprindere comercială, care își desfășoară activitatea într-o economie de piață, este necesar ca la momentul dat să analizeze unde se situează din punct de vedere social, economic, juridic, etc., cel puțin în perimetrul în care își desfășoară activitatea. Pentru acest lucru societatea comercială, indiferent de tip, prin intermediul unei firme de specialitate (de evaluare) sau pur și simplu prin intermediul unor evaluatori, are posibilitatea să știe cît valorează societatea în cauză. Analiza financiară ajută la identificarea activității nesatisfăcătoare a întreprinderii și la stabilirea măsurilor care vor influența rezultatele în viitor. Prin cunoașterea postfaptică, curentă și previzională a activității agenților economici a rezultatelor interne și a cauzelor care le-au generat, analiza contribuie la cunoașterea continuă a eficienței utilizării resurselor umane, materiale și financiare. Deoarece obiectivul principal al unei întreprinderi îl constituie maximizarea valorii patrimoniului, eficiența cu care a fost folosit capitalul investit constituie obiectivul central al diagnosticului financiar. La acest capitol la întreprinderea S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. se v-a efectua analiza pe baza la tabelele “Calculul și analiza factorială a patrimoniului net”, “Aprecierea dinamicii rentabilității veniturilor din vînzări”, analiza lichidității și solvabilității. După analiză a acestor indicatori se va arătă mai profund situația economică.

Tabelul 2.2. Calculul și analiza factorială a patrimoniului net [elaborat de autor]

În rezultatul analizei efectuate se constată micșorarea în dinamică a patrimoniul net cu 52767, ceea ce se apreciază ca negativ. Asupra abaterii respective au influențat negativ datoriile pe termen lung majorîndu-se cu 640706. În acest caz există și doi factori pozitivi imobilizări totale și datorii curente, imobilizări totale majorîndu-se cu 70683 și datoriile curente care au scăzut pe lîngă anul precedent cu 517256.

Scădere a patrimoniul net ne reflectă anumite situații dificile în dezvoltarea S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L., pentru înlăturarea aspectului negativ S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. trebuie să tindă să micșoreze datoriile pe termen lung, să presteze mai multe servicii și să comercializeze mai multă marfă, pentru a obține venit și pentru a stinge datoriile, întreprinderea poate să găsească alți furnizori de materie primă cu prețuri mai joase, să propună noi tipuri de servicii ș.a. La general activitatea S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. în domeniul dat se apreciază negativ dat fiind faptul că patrimoniul net scade în dinamică, situații s-ar putea ameliora dacă s-ar ține cont de sfaturile propuse.

Un alt factor care influențează asupra activității S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. este analiza rentabilității, acesta arată nivelul eficienței economice ce măsoară cu ajutorul unui sistem de indicatori.

Rentabilitatea reprezintă capacitatea S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. de a realiza profit necesar reproducției, remunerării și dezvoltării capitalurilor întreprinderii. Măsura rentabilității este reprezentată de un sistem de rate de eficiență, care evaluează gradul în care se folosește diverse surse ale S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L., ce se observă din tabelul de mai jos [17, p. 165]:

Tabelul 2.3. Aprecierea dinamicii rentabilității veniturilor din vînzări [elaborat de autor]

Din tabelul de mai sus se constată că la S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. o reducere a tuturor indicatorilor în afară de veniturilor din vînzări și profitului brut.

Astfel, nivelul rentabilității veniturilor din vînzări, calculat în baza profitului brut, în anul precedent S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. a avut un venit de 19,42%, adică la fiecare leu venituri din vînzări.

S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. a cîștigat 19,42% anul trecut, dar în anul acesta 20,30% ceea ce cu 0,88% mai mult decît anul precedent.

Totodată, rentabilitatea veniturilor din vînzări, calculată în baza profitului din activitatea operațională, s-a micșorat față de anul precedent 17,67% și mărimea venitului obținut la un leu venituri din vînzări a scăzut de la 14,88% din anul precedent la -4,78% în anul curent.

La S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L., s-a depistat în anul precedent nivelul rentabilității veniturilor din vînzări a fost 14,88%, în anul de gestiune nivelul acestui s-a micșorat cu 10,1%, din motiv că s-a întîmplat reducerea tuturor indicatorilor de rentabilitate.

Deci în concluzie la S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L., este o situație nefavorabilă, care pune sub risc activitatea întreprinderii pe viitor, pentru a soluționa această situație se recomandă de a analiza alți indicatori mai detaliat și să se lucreze asupra marketingului și analizei pentru anul viitor.

Rentabilitatea financiară reprezintă principalul indicator privind succesul întreprinderii, care depinde de dreptatea politicii comerciale (rentabilitatea vînzărilor), de productivitatea capitalului angajat (rentabilitatea economică) și de politica financiară a acesteia [7, p.191].

Alți indicatori importanți sunt analiza lichidității și solvabilității. Prin lichiditate se înregistrează capacitatea întreprinderii de a transforma imobilizările sale în bani, iar gradul de lichiditate apreciază capacitatea de plată a S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L..

Gradul în care S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. poate face față datoriilor curente se numește solvabilitate, care se calculează prin următoarele rate de lichiditate [7, p.193]:

Rata lichidității curente (Li), ajută să apreciem capacitatea de rambursare sumelor către debitori, conform formulei [7, p.191]:

Li= Numerar / Datorii curente (2.3.)

Conform formulei reiese, 163 / 945437 = 0,00

Această valoare ne demonstrează că S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. se află în criză de solvabilitate, însă întreprinderea deținea stocuri și creanțe, care în scurt timp se pot transforma în numerar necesar cu termenele de plată a obligațiunilor.

Rata lichidității relative (Lr), permite evaluarea capacității S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. de a-și achita datoriile, fără a-li vinde stocurile, conform formulei [7, p.192]:

Lr= Numerar+ Creanțe / Datorii curente (2.4.)

Conform formulei reiese, 163+109419 / 945437 = 0,12

Această sumă ne arată că la S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L., totuși persistă o situație dificilă, deoarece de regulă, trebuie să fie o sumă mai mare ca unu, la formarea acestei sumei joacă politica de credit și starea financiară a clienților întreprinderii date.

Rata lichidității curente (Lc), demonstrează capacitatea S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. de a transforma, într-o perioadă scurtă, bunurile patrimoniale în numerar pentru a efectua plăți exigibile, după următoare formulă se poate observa [7, p.191]:

Lc= Active circulante / Datorii curente (2.5.)

Conform formulei reiese, 1071758 / 945437 = 1,13

Acest indicator demonstrează importanța și calitatea bunurilor întreținute de S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. de care ea poate să se folosească în cazuri excepționale, cînd este nevoită să achite datoriile pe termen scurt. Indicatorul în sumă de 1,13 este favorabil pentru S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L., însă conform practicii mondiale cel mai bine este atunci cînd suma este cuprinsă între 1,2-1,8. Însă indicatorul în sumă de 1,13 demonstrează capacitatea S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. de a achita plățile imediate.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În proiectul dat este analizată tema “Caracteristicele economico-financiare a întreprinderilor mici și mijlocii în Republica Moldova”, în cercetarea dată s-a observat că există indicatori care necesită implicarea statului, cele mai majore problem sunt întîlnite în accesul la finanțare, dezvoltarea capitalului uman, sporirea competitivității, dezvoltarea în regiuni rurale și parteneriatului între întreprinderi mici și mijlocii.

Proiectul dat în privința cercetării temei a fost bazată pe o întreprindere mică care este S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L., s-a realizat o desfășurare din punct de vedere teoretic cu nuanțe practice prezentate în documente reale. În baza acestora am luat cunoștință cu principalele aspecte ale organizării activității economico-financiare la întreprindere.

S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. a fost fondată din 14.06.07 ca o societatea cu răspundere limitată, atunci și a fost vărsat capitalul social în sumă de 5400 lei, care la moment a rămas la același nivel.

Activitatea de bază a S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. este reparația aparatajului electric de uz casnic, care presupune prestarea serviciilor și comerț, acest tip de serviciu fiind unul popular și cu o capacitate de dezvoltare, din motiv că prețurile la aparatajul tehnic sunt în continuă creștere.

La S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. imobilizările corporale persistă sub formă de mijloace fixe, în același moment acestea imobilizări fiind derecunăscute din motivul uzurii fizice și învechirii morale. Această situație se apreciază ca negativ, din motiv că costurile de ieșire a obiectelor se înregistrează ca cheltuieli în perioada în care ele au fost suportate.

Activele circulante ale întreprinderii și politici de gestiune a activelor circulante la întreprindere reprezintă stocurile, care sunt active circulante și cuprind categoriile de bunuri economice aflate la dispoziția S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. reprezintă piese de schimb, accesorii. Costul acestor intrări al stocurilor fabricate (al ambalajelor, serviciilor) coincide cu costul efectiv și la ieșire din patrimoniu stocurile se evaluează la valoarea contabilă care se determină prin aplicarea metodei de evaluare curentă, în cazul S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. este metoda identificării specifice.

Fondul de rulment a S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. este de 126321 lei. Rezultatul pozitiv semnifică faptul că firma are o măsură de siguranță, în sensul că activele circulante vor fi finanțate de către capitalurile permanente.

Situația în privința fondurilor S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. este dificilă, din motiv că întreprinderea nu se dezvoltă în această direcție. Fondurile S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. sunt formate din împrumuturi în sumă de 640706 lei și capitalul social în sumă de 5400 lei. În fondurile de investiții a S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. lipsesc așa resurse ca leasingul, creditele pe termen scurt și nu se folosesc de posibilitatea modificării capitalului social.

În privința fluxurilor bănești ale S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. s-a depistat că în trezoreria întreprinderii persistă un deficit în sumă de 163 lei. Acest factor se consideră ca unul negativ, din motiv că nu există o armonie corespunzătoare între încasările bănești și plăți curente. În astfel situație de deficit se recomandă ca S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. să oferă un discount pentru plăți anticipate, acordă rabatul comercial pentru plata imediată, reducă volumul vînzărilor pe credit clienților rău-platnici, amîne plata dividendelor, renunțe la cheltuieli pentru acțiuni social-culturale ș.a.

La capitolul structura datoriilor creditoare și a creanțelor se observă că S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. pentru anul 2014 persistă următoarele tipuri de datorii: “Datorii privind decontările cu bugetul” în sumă de 2242 lei, în privința “Datorii față de personal privind retribuirea muncii” în sumă de 29695.

În privința creanțelor se observă un progres, managementul se dezvoltă activ, se întocmesc tot mai multe contracte cu potențiali parteneri, acest fapt în viitor ar putea garanta un venit, și reprezintă un aspect pozitiv. Creanțele pentru orice întreprindere este un aspect major pentru a ajunge la succes.

Din tabelul “Calculul și analiza factorială a patrimoniului net” se observă că S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L. are dificultăți din motiv că patrimoniul net a scăzut în dinamică cu -52767, ceea ce se apreciază ca negativ. Din tabelul “Aprecierea dinamicii rentabilității veniturilor din vînzări” la S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L., s-a depistat în anul precedent nivelul rentabilității veniturilor din vînzări a fost 14,88%, în anul de gestiune nivelul acestui s-a micșorat cu 10,1%, din motiv că s-a întîmplat reducerea tuturor indicatorilor de rentabilitate.

Deci în concluzie la S.C. “PROFGRUP SERVICE” S.R.L., este o situație nefavorabilă, care pune sub risc activitatea întreprinderii pe viitor, pentru a soluționa această situație se recomandă de a analiza alți indicatori mai detaliat și să se lucreze asupra marketingului și analizei pentru anul viitor.

În privința întreprinderilor mici și mijlocii statul ar trebui să depună efort pentru a crea programe de finanțare accesibile, să antreneze cadre și să dezvolte antreprenoriatul în regiuni rurale.

BIBLIOGRAFIE

1. Analiza fondului de rulment. http://www.contabilsef.md/print.php?l=ru&idc=13&id=7855 (vizualizat 30.04.2015).

2. Alcază L. Lansarea afacerilor în Republica Moldova – un risc justificat sau un curaj necugetat. În: Revista Capital Market, nr.33 (553), 3.09.2014, p. 15.

3. Alcază L. Afacerile la sate între provocări și soluții. În: Revista Capital Market, nr.07 (577), 25.02.2015, p.8-9.

4. Alcază L. Instabilitatea fiscală, amenzile Vămii și Fiscul îndepărtează străinii. În: Revista Capital Market, nr.08 (578), 4.03.2015, p. 4-5.

5. Alcază L., Armașu D. În ultimii ani, dialogul între autorități și mediul de afaceri este unul pur formal și sporadic. În: Revista Capital Market, nr.09 (579), 11.03.2015, p.17-18.

6. Activitatea ÎMM. http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&id=4438&idc=168 (vizualizat 04.05.2015).

7. Botnari N. Finanțele întreprinderii. Chișinău: Î.S. F.E.- P “Tipografia centrală”, 2006. 240 p.

8.Codul Civil al Republicii Moldova. Nr. 1107-XV din 06.06.2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 22.06.2002, nr. 82-86.

9. Damian R. Ghidul financiar al întreprinzătorului. Chișinău: Instituția Obștească “VARDI”, 1999. 180 p.

10. Ilie V. Gestiunea financiară a întreprinderii. București: Meteor Press, 2007. 412 p.

11. Legea instituțiilor financiare. Nr. 550-XIII din 21.07.1995. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 01.01.1996, nr. 78-81.

12. Legea privind societățile cu răspundere limitată. Nr. 135 din 14.06.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 17.08.2007, nr. 127-130.

13. Miron C. ÎMM-urile de la probleme la succes. În: Revista Capital Market, nr.42 (462), 24.10.2014, p. 20-21.

14. Nederița A., ș. a. Contabilitatea financiară. Chișinău: Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova, ASEM, 2003. 640 p.

15. Platon L. Antreprenorii moldoveni sunt “constrînși” în activitate. În: Revista Capital Market, nr.05 (525), 12.02.2014, p. 6-7.

16. Strategia de dezvoltare a sectorului ÎMM-urilor pentru anii 2012-2020. http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=278 (vizualizat 30.04.2015).

17. Țiriulnicova N. ș.a. Analiza rapoartelor financiare. Chișinău: Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova, 2011. 400 p.

18. Ursu V. Instabilitatea fiscală, amenzile Vămii și Fiscul îndepărtează străinii. În: Revista Capital Market, nr.08 (578), 4.03.2015, p. 9-10.