Campaniile de Relatii Publice In Organizatii

Introducere

In contextul economic actual, in care cuvantul criza este predominant, iar in ultima perioada au scazut cheltuielile cu promovarea , este necesar sa se adopte acele solutii care au cel mai bun indice de returnare a investitiei . Si avand in vedere dezvoltarea economica si sociala , activitatile specifice relatiilor publice s-au amplificat si au crescut in importanta , transformandu-se treptat intr-o activitate insemnata si distincta a societatii contemporane. Societatea a evoluat in asa fel incat rolul opiniei publice este tot mai insemnat , grupurile sociale au o influenta crescanda , iar mijloacele de informare s-au diversificat , toate aceste au dus la aparitia si consacrarea tehnicilor de relatii publice.

Lucrarea de față își propune să analizeze impactul campaniilor de promovare a organizatiilor participante la campania de Black Friday si interactiunea acestora cu publicurile lor . Lucrarea este structurata in 3 capitole. Primul capitol dezvăluie starea actuala a pietei din Romania. Cel de-al doilea capitol prezinta evolutia relatiilor publice : cum au aparut , care au fost principalii autori ce au avut un impact asupra evolutiei relatiilor publice ,si cum s-au dezvoltat relatiile publice de-a lungul timpului etc. Capitolul doi este impartit in doua parti : in prima parte am realizat o scurta analiza a evolutiei relatiilor publice in SUA iar in cea de-a doua parte o analiza a evolutiei relatiilor publice in societatea de tranzitie.

Iar in cel de-al treilea capitol , am analizat interacțiunea organizațiilor cu publicurile lor deoarece oferă cadrul desfășurării unor eforturi specifice , de tipul campaniilor de relații publice ; această interacțiune este cadrul analizei tuturor studiilor de caz. Studiul campaniilor și al cazurilor reprezintă mai mult decât o experiență împărtășită, din care se poate învăța,sau poate decat o baza a dezvoltării unui repertoriu de relații publice ; este vorba despre cercetarea continuă a factorilor care conferă unei organizații viabilitate și credibilitate într-un mediu socio-economic și politic fluid, cu ramificații globale.

Capitolul 3 prezinta evolutia campaniei de Black Friday. Implicarea unor noi magazine , pe an ce trece , la aceasta campanie , contribuie la mentinerea in alerta a concurentilor. Acestia vor cauta intotdeauna sa aduca noutate pentru clienti pentru ca afacerea sa fie cat mai profitabila si vor cauta totodata sa-si imbunatateasca relatia si canalele de comunicare cu acestia, deoarece apare orientarea spre client , acesta fiind pus in centrul atentiei si oferindu-i-se servicii si produse de inalta calitate pentru satisfacerea nevoilor sale , nevoie pe care , poate nu le cunoastea inca.

Tema de fata a fost aleasa deoarece aceasta tema are o importanta deosebita asupra economiei de piata si asupra vanzarilor magazinelor si consider ca implicarea intr-o astfel de campanie , ce a prins foarte bine la noi poate indeplini scopul de baza al oricarei afaceri : crearea de profit , dar poate indeplinii si visul de initiator , de a fi inovator , de a venii cu o idee care sa-i de-a peste cap pe concurenti.

Capitolul 1 : Relațiile Publice :artă sau știință

Stadiul Actual

Explicația sintagmei relații publice pare a fi inclusă chiar în conceptul folosit . Totuși , după mai bine de un secol de când există ca profesie, afacere și proces , controversele și confuziile despre ce înseamnă și cu ce se ocupă relațiile publice sunt mai accentuate ca niciodată. Se pare că funcția de informare asociată relațiilor publice constituie singurul punct asupra căruia majoritatea oamenilor ar cădea de acord în ceea ce privește acest domeniu.Spre deosebire de publicitate și marketing, cu care sunt confundate deseori, relațiile publice presupun o modalitate de vânzare mai degrabă subtilă, decât evidentă, izbitoare. Relațiile publice dau mai mare importanță informației și persuadării decât ambalajului, de care uzează marketingul, sau spațiului media plătit, la care apelează publicitatea. PR înseamnă diplomație, nu forță în comunicare.

Public Relation Society of America (PRSA) definește relațiile publice drept o funcție de conducere care presupune consiliere la cel mai înalt nivel și implicarea în planificarea strategică a organizației.

O altă definiție a relațiilor publice ca “managementul reputației” și-a câstigat popularitatea. British Institute of Public Relations oferă această definiție : “ Relațiile publice se concentrează pe reputație – rezultatul a ceea ce faci , a ceea ce spui și a ceea ce alții spun despre tine . Practica relațiilor publice este disciplina care pune accent pe reputație cu scopul câștigării înțelegerii și a sprijinului și al influențării opiniei și a comportamentului”.

Stabilirea unei ordini a priorităților era prima și cea mai importantă funcție a sa. Aceasta a fost întotdeauna decizia esențiala pe care trebuie să o ia orice practician de PR . Practic tot timpul este ceva de făcut , nu există timpi morți iar pentru propria persoană , de cele mai multe ori practicienii nu prea au timp.

Stresul și diversitatea obligațiilor fac parte din mediul relațiilor publice.Mai mult , pentru cei care se simt bine în interiorul unei singure culturi , o carieră în PR este o opțiune din ce în ce mai puțin realistă, pentru că deși unora le place sa facă lucrurile pe rând, așa ceva nu se întamplă niciodată în domeniul relațiilor publice. Mai ales acum , când firmele își reduc din personal și o mare parte din activitățile lor , inclusiv cele de relații publice , sunt transferate în afara firmei.

Tehnologia a schimbat felul în care comunicam , pe cărțile de vizita sunt numărul de telefon și de fax, precum și adrese de email , alături de adresele obișnuite.

De la jumătatea anilor 90 până în zilele noastre , scopul și valoarea internetului și mai apoi societatea media s-au angajat treptat în interesul practicienilor și evaluatorilor de relații publice. Paine (1995) a fost unul dintre comentatorii industriali care s-a axat pe monitorizarea ariei de acoperire a internetului , el a comentat dinamica internetului , afirmând că informația se mișcă repede pe internet. Viteza îl face un mediu minunat și ușor de manevrat . Recomandările lui relatate cu ajutorul societății media de pe internet erau asemănătoare cu extinderea relațiilor media de măsurare. Erau incluse date despre unde a avut loc informația , subiectul important și tonalitatea. Înregistrarea și evaluarea mențiunilor despre companie sau produse pe internet în aceeași măsură în care se monitoriza presa de acoperire.

Trăim în secolul 21 , în care cuvinte precum schimbare , evoluție , revoluție sunt pe buzele multora ,în care pentru unii , ele nu au rămas doar cuvinte , ci s-au transformat în fapte.

Personal fac parte din această generație, ce îmbrățișează schimbarea și care s-a maturizat o dată cu evoluția tehnologiei. Schimbarea și revoluția se pot observa cel mai bine urmărind evoluția tehnologiei.

Astfel că dacă pentru social media perioada de maretie a fost reprezentata de Web 2.0 , Web 3.0 înseamna mult mai mult decât atât : social media sunt acum adevărate platforme cu ajutorul cărora utilizatorii pot partaja produse și servicii. Cu alte cuvinte , dacă într-o primă etapă , internetul ne-a îngăduit să avem acces la informație , să publicăm , iar în a doua eră socială să partajăm idei , în cea de-a treia utilizatorii au posibilitatea de a partaja produse și servicii și astfel, de a deține puterea.

După cum bine știm ideea de sharing nu este una nouă. Putem însă avansa și să introducem conceptul de collabortive economy. Conform celor de la Altimeter, vorbim despre ‘’un nou model economic în care proprietatea și accesul sunt împărțite între corporații, startup-uri și utilizatori. Din acest model rezultă o economie de piață eficientă susținută de produse și servicii noi și vechi și care generează creștere economică.‘’

O parte din companii folosesc deja acest model , dintre ele se numără : SideCar, RelayRide, LendingClub, oDesk, LiquidSpace sau Airbnb. Altfel spus , servicii de care avem nevoie în mod curent, spre exemplu atunci când călătorim. Această nouă formă de consum are potențialul de a schimba dramatic economia. De exemplu, companiile care oferă produse sau servicii care au o anumită regularitate cum ar fi mașini, produse electronice, servicii de turism etc. vor putea observa o scădere a cifrei de afaceri dacă nu vor evolua odată cu piața, cu tehnologia. Pe de altă parte, consumul colaborativ va crea noi verticale de business și va atinge mult mai mulți consumatori, asta dacă ne gândim doar la potențialul incredibil al word-of-mouth.

Aflându-ne în această lume care se află în continuă schimbare , în care avem o multitudine de companii , de antreprenori , de servicii , în care cei ce oferă servicii altor utilizatori sunt tot utilizatori ,trecând peste modelul tradițional de business, comunicarea și relațiile publice au un rol foarte important deoarece rolul comunicării este din ce în ce mai complex și mai important. Asta dacă luăm în considerare doar câteva aspecte: notoritatea (cunosc ceilalați consumatorii x serviciu ?), implicarea (interacționeaza utilizatorii cu produsul/serviciul x ?), încrederea (de unde știm în cine să avem încredere, când avem alte zeci de soluții asemănătoare ?). Și, poate cel mai important: comunicarea de criză. Mai ales atunci când vorbim de franciza unui brand. Cu toții cunoaștem ce se poate întâmpla când un angajat al unui lanț de restaurante postează pe YouTube un video de la locul de muncă. Consecințele în cadrul noului model vor fi probabil de milioane de ori mai importante.

In concluzie , comunitatea va fi la putere, iar companiile mari și mici vor trebui să-și schimbe modelul de business, să renunțe la controlul absolut dacă vor să își continue existența pentru că nu vorbim de un simplu capriciu, ci despre factori sociali, economici și tehnologi care ne conduc spre acest nou model. Iar cei ce vin cu idei noi de bussiness-uri ar fi bine să se încadreze în noul model.

Practica relațiilor publice s-a dezvoltat în ultimii ani , ajungând un fenomen global. Logica acestei practici , în ciuda diferențelor sociale, economice și politice din diferite părți ale lumii , se regasește în ansamblul din ce în ce mai mare de cunoștințe despre relațiile publice. Creatorul codului internațional de etică al relațiilor publice , Lucien Matrat , împărtășește următoarele convingeri : “Relațiile publice , în sensul în care folosim astăzi termenul , fac parte din strategia de management. Domeniul are două funcții : să răspundă așteptărilor acelora ale căror comportament amente , judecăți și opinii pot sa influențeze modul de operare și dezvoltarea unei întreprinderi , pe de o parte , și să îl motiveze , pe de altă parte …”

Stabilirea de politici de Relații publice înseamnă, în primul rând , armonizarea intereselor unei întreprinderi cu interesele acelora de care depinde dezvoltarea ei.

Următorul pas este punerea în practică a acestor politici.

Aceasta înseamnă dezvoltarea unei politici de comunicare care poate să stabilească și să mențină o relație de încredere mutuală cu multiplele publicuri ale firmei. Succesul noțiunii de relații publice poate fi atribuit lui Edward L. Bernays , pe care Irwin Ross îl numește :” primul și fără îndoaială cel mai influent ideolog al relațiilor publice.”

Bernays a fost primul care s-a intitulat “ consilier de relatii publice”, în 1921. Doi ani mai târziu , el scria prima sa carte pe tema “Cristalizarea Opniei Publice” și preda primul curs universitar de relații publice la New York University. Așadar, pe la începutul sec XX, relațiile publice au început să fie folosite ca sintagmă , sa fie o ocupație și o disciplină academică.

Mulți americani cred că relațiile publice au apărut în SUA, deoarece SUA a contribuit foarte mult la teoria și practica relațiilor publice . Cu toate acestea , și alte state și regiuni au la rândul lor o lungă tradiție în practica relațiilor publice , deși uneori sub diferite forme sau folosind tactici distincte. Van Ruler si Vercic relatează că relațiile publice europene existau deja de un secol , compania Krupp înființând un department de relații publice cu presa în 1870 ; începuturile practicii în Anglia au fost semnalate în anii “20 ,iar în Olanda primele departamente au apărut la începutul secolului XX . Olandezii au cea mai veche asociație profesională de relații publice din lume , înființând în 1946.

Unii specialiști arabi în relațiile publice susțin că Mahomed a fost primul practician de relații publice din cultura lor , deși în lumea arabă , relațiile publice și reclama datează din anii 30.

Hung susține că relațiile publice au apărut în China în urma cu câteva mii de ani.

Amantachart este de părere că în Thailanda evoluția Relațiilor Publice a început în 1283 , când regale a creat primul alfabet thai și a condus după un stil care utiliza relațiile publice.El a instituit un sistem de comunicare bidirecțional cu oamenii săi prin ridicarea unui clopot mare în fața palatului său . Cetățenii puteau bate clopotul iar regale urma să judece, să ajute ori să rezolve problemele oamenilor. Unele din tacticile și tehnicile folosite la nivel mondial de-a lungul timpului pot părea stranii practicienilor de relații publice din zilele noastre , dar în multe privinte , scopurile și obiectivele relațiilor publice au rămas aproximativ aceleași.

Capitolul 2 Relațiile Publice de la origini până în prezent

2.1 Apariția și evoluția Relațiilor Publice

Relațiile publice au apărut înainte ca acestea să fie conștientizate de oameni și folosite drept relații publice. Lamme si Russell în lucrarea : Către o nouă teorie a istoriei relațiilor publice , susțin că începând cu George Washington , președintele SUA , se monitorizau ziarele , în scopul de a obține informații cu privire la ceea ce spun cetățenii despre acesta și punctele lor de vedere. Mai târziu , în secolul 19 , multe industrii si grupuri urmareau , de asemenea mass-media și opinia publică.

Primele agenții publicitare au fost deschise în secolul 20 în Statele Unite ale Americii. Cutlip (1994) datează primul Birou Publicitar în Boston , anul 1900 . Primul său client fidel , încă din 1903 , a fost American Telephone & Telegraph Company ( AT&T). AT&T împreună cu agenția sa , au observant timpuriu nevoia de sistematizare și măsurare a opiniei publice , de colectare și studiere a unor articole din ziarele națiunii. În urma cercetărilor făcute s-a constatat faptul că 90% dintre aceste articole erau antagoniste. Prin modificarea comportamentului companiei și prin diseminarea informațiilor reale prin intermediul presei , AT&T a redus treptat acoperirea negative cu aproximativ 60 de procente.

Printre fondatorii practicii de relații publice din SUA , se remarcă Ivy L. Lee , care a format două din cele mai vechi firme de consultanță de relații publice , el se considera angajat într-o artă , întrucât un alt pionier , Edward L. Bernays , a văzut relațiile publice ca fiind o știință social aplicată ( Edwen, 1996 ; Tye 1998). Lee , potrivit biografului său , a considerat că “activitatea sa a fost nedefinită și nemăsurabilă , deoarece aceasta a existat doar prin el si nu a fost , prin urmare , comparabilă” .

Cutlip afirmă că Lee a făcut mai mereu referire la activitatea sa ca fiind o artă. De fapt , Bernays a fost citat în noiembrie 1940 , ca spunând că :” el (Ivy Lee ) a folosit pentru a îmi spune că ceea ce făcea era domeniul unui artist , și că ceea ce face el , va muri o data cu el . “

Bernays a prezentat relațiile publice ca fiind o știință social aplicată , planificată prin aviz de cercetare și precis evaluate. În mod ironic , există foarte puține discuții de măsurare și evaluare a eficienței campaniilor de relații publice ăn cărțile și lucrările lui Bernays. Prima sa carte : Cristalizarea Opiniei Publice a stabilit bazele pentru o abordare sistematică a relațiilor publice .

Spre deosebire de Lee care a pus în practica relațiile publice înainte de Primul Război Mondial , Bernays a fost în echipa Comitetului de Informare Publică ( The Creel Committee), care a fost creată pentru a unii opinia publică din spatele războiului de acasă și pentru a urmării propagandarea în străinătate a Americii pașnice, iar demonstrațiile propagandelor au avut efect puternic în cultura Americii și în viitorul relațiilor publice.

Reclama și partea publicitară de relații publice , ambele , s-au extins foarte rapid în 1920 , cu ajutorul eforturilor publicitare ale pionierilor și a mai multor cărți de afaceri , de publicitate și relații publice.

Cărțile lui Bernays și publicitatea private a lui Lee : Some of the Things It Is and Is Not , în urma cărora Cutlip spune că lau atras pe John W. Hil în domeniul relațiilor publice , au fost foarte bine cunoscute împreuna cu R.H.Wilder și K.L. Buell’s Publicity și câteva alte cărți.

Ultimii doi publiciști definesc publicitatea ca fiind efortul organizat și deliberat pentru a înrola sprijinul publicului pentru o idee , sponsorizat de orice grup pentru orice propunere data .

A existat un fost editor de revistă , Arthur W. Page , care a adus disciplica cercetării opiniei în relațiile publice și în comunicarea organizațională a companiei AT&T.

În anii 1920 , jurnalistul și comentatorul Walter Lippmann’s (1922) în cartea sa despre opinia publică , a avut o influență majoră în toate formele de comunicare. El a identificat rolul opiniei publice în legitimarea guvernului și a organizațiilor. Deși AT&T a început să folosească sondajele de opinie cu puțin timp înainte de alăturarea lui Arthur Page , e a fost campionul în utilizarea sondajelor , ce au reprezentat un factor important în dezvoltarea unei culture orientare spre client la gigantul telecomunicațiilor. El merită credit pentru recunoașterea importanței feedback-ului și încurajarea dezvoltării de sisteme pentru a evalua sterile publicurilor AT&T. Integrarea sistemelor formale de feedback în funcția de relații publice este una dintre contribuțiile sale la practica de relații publice . AT&T a continuare să monitorizeze media , deși exemplele sunt mai puțin importante decât utilizarea sondajelor de opinie.

Page a creat un laborator al relațiilor publice , în care s-au adunat eșecurile și succesele Relațiilor Publice , studiind și lecțiile învățate în trecut de colegii săi de la AT&T . Această abordare a continuat și după retragerea sa din 1947 , până când monopolul telefoanelor a fost spart la sfârșitul anilor 1970. Este de remarcat totuși că AT&T nu a măsurat rezultatele activității de comunicare .

Page a folosit termenul de "relații publice" într-o organizație de manieră holistică cu un accent puternic pe înțelegerea corporațiilor . În 1938 el a explicat mai departe sarcina pe care o organizație a avut-o întotdeauna, aceea de montare pe sine în modelul dorințelor publicului , ajuns în ultimul timp s- fie numit relații ublice .

Administrația Roosevelt a acordat o atenție deosebită nu numai tehnicii de diseminare a informației ci și modului de receptare. Cu alte cuvinte , el urmarea cu atenție toate schimbările de politică ale comunității.

Deși publicitatea a continuat mai mereu ca o practică , a fost văzută ca o livrare sub-set de relații publice .

Imaginea de la mijlocul secolului a relațiilor publice , exprimată de Griswold și Griswold (1948) a fost aceea că relațiile publice au fost o funcție de conducere pentru a crea relații și de a câștiga întelegerea și acceptarea publică .

Plackard și Blackmon (1947) au separat relațiile publice ca fiind filosofia administratică a unei organizații care provine din caracterul corporative și în mare din toate operațiunile din publicitate , care a fost o artă de a influența opinia de pregatire special și difuzare de știri .

Comunicarea și publicitatea au avut rol de livrare și dialogare a proceselor , dar nu concepute ca relații publice propriu-zise. Acest punct de vedere a schimbat rapid consumul de produse , fiind dezvoltate și noțiuni de branduri corporative și produsel de brand , care au crescut.Ca urmare a acestor schimbări , relațiile publice a pierdut conceptul holistic și a devenit caracterizată prin practici de publicitate.

L’Etang (2004) scrie despre anii 1960 , pe scurt prezentând schimbările apărute : managerii de afaceri au văzut relațiile publice ca o modalitate ieftină de a obține mass-media în parallel cu publicitatea.

Prima ediție a lui Scott Cutlip și ce-a de lungă durată a lui Alan Center și încă publicatul text de PR , Eficiența Relațiilor Publice, abordează măsurarea și evaluarea , în principal , prin cercetarea opiniei publice. Unii comentatori (în special Lindenmann,2005) consideră că prima ediție a lui Cutlip și Center (1952) a fost prima carte înrudită să menționeze măsurarea și evaluarea programelor de relații publice. În edițiile ulterioare , au introdus PII-ul (Preparațion, Implementațion, Impact, adică Prepararea , Punerea în aplicare și Impactul ) model de planificare și măsurare a programelor de PR. Acesta a fost modelul cel mai frecvent de predate până la sfârșitul anilor 1990.

Analiza programului de cercetare și evaluare din bibliografia lui Cutlip de cercetare a relațiilor publice ne arată că din 159 de articole enumerate de la 1939 până la începutul anilor 1960 , cel mai mare grup (67) a fost concentrat pe cercetarea opiniei, inclusiv studiul angajaților . Acesta a fost urmat de un grup de lucrări cu teme cum ar fi : relațiile publice, activitatea de promovare (inclusiv publicitatea), cercetarea si măsurarea publicitatii (31) și metode de cercetare și studii (28).

Măsurarea media ( inclusive presa, film, televiziune, radio și mass-media), în general, care a fost în curând să devină Zona dominant a măsurării si evaluării relațiilor publice , a produs doar 15 lucrări într-un sfert de secol.

În gama lucrărilor , existau puține discuții despre metodologiile măsurare a activității sau a programelor de relații publice cu accentul pe stabilirea obiectivelor obiectivelor setat bazate pe cercetarea opiniei. Rezumatul lui Cutlip nu a oferit nicio referire la vreo metodologie specifică , alta decât un exemplu al unui sisem de raiting. Bibliografia demonstrează că schimbările în practicile relațiilor publice și de măsurările sale de la o perioadă de schimbare către o abordare a științelor sociale , a dus la planificarea publicității țintă comunicaționale, aceste fiind identificate de L’Etang (2004) și de alții .

Institutul de Relații Publice a publicat prima sa carte – Un ghid pentru practica de relații publice în 1958. Deși a declarat că relațiile publice este "o parte esențială a managementului" , cartea a fost în mare parte concentrată pe aspecte cum ar fi scrisul , relația cu mass-media , evenimente de creare și de management. Ea a dat un scurt paragraf despre monitorizarea informațiilor de presă și a înmânat capitolul privind cercetarea de piață unui specialist de cercetare de piață non-PR. Într-o carte puțin mai târziu , președintele de atunci IPR Alan Eden-Green , a scris prefața manualului lui Ellis și Bowman despre Relațiile Publice în Eden-Green (1963) , postulează PR-ul ca fiind "primul rând în cauză cu comunicare" . Alte texte din aceeși perioadă sunt de asemenea focusate pe procese , dar nu pe planificare , măsurare sau rezultate.

Sfârșitul anilor 1960 și începutul anilor 1970 a fost o perioadă în care cărțile și articolele cu privire la evaluarea relațiilor publice au început să apară. Măsurarea și Evaluarea Activității Relațiilor Publice a fost publicată de Asociația Americană de Management (1968). Ea cuprindea 7 articole cu metode de măsurare a rezultatelor relațiilor publice. Este de remarcat faptul că a venit din partea Asociației Americană de Management și nu din partea unei companii profesională de relații publice. La scurt timp , Robinson a publicat în 1969 : Relațiile Publice și Cercetarea Sondajelor. Pavlik a afirmat despre Robinson faptul că acesta a anticipat că acest tip de evaluare a PR-ului va evolua apropiindu-se de cuvintele : ”știința derivă cunoștință” . El a adăugat faptul că Robinson a sugerat practicienilor că nu se vor mai bază prea mult pe măsurările anectodice, subiectele de success, ci se vor baza pe feedback-ul de la contacte personale sau pe premiile castigate; ” ei ar începe astfel să utilizeze măsuri mai sistematice de success, în primul rând metode ale științei sociale precum cercetarea sondajelor.” Academicienii începând să preia conducerea. Astfel că în 1977 la Universitatea din Maryland prezidată de James Grunig, în parteneriat cu AT&T a fost urmată de prima emisiune științifică deosebită : ”Măsurarea Eficienței Relațiilor Publice” , în ediția de iarnă a Opiniei despre Relațiile Publice a anului 1977, au fost prezentate documente din cadrul conferinței.

Progresul din ultimii 20 de ani , când conceptul de societate informațională a fost acceptat treptat atât în mediul universitar , cât și în cel politic și economic , a contribuit la dezvoltarea și aprofundarea tehnicilor utilizate în cercetarea sondajelor statistice de către relațiile publice. Fenomenele care au produs schimbări în ceea ce privește creșterea cererii de informații sunt:

– Transformările survenite în procesele de producție datorită noilor tehnologii de informații și comunicații;

– Globalizarea sistemelor economice și sociale

– Conceptele de economie a cunoașterii și economie digitală.

2.2 Relațiile Publice în Societatea de Tranziție

În Europa Centrală și de Est , din care face parte și țara noastră s-au dezvoltat relațiile publice de tranziție. Astfel că după picarea comunismului , au avut loc schimbări însemnate , în mare parte fiind benefice . Dar trebuie să ținem cont de faptul că schimbarea are consecințe diferite în funcție de fiecare individ și nu toți au beneficiat în mod egal de pe urma transformărilor din Europa Centrală și de Est. Consider că relațiile publice își arată adevărata valoare atunci când ajută organizațiile să administreze consecințele pe care le au asupra publicurilor .

Organizațiile iau decizii bune , atunci când i-au în considerare opiniile publicurilor. În special , în societățile de tranziție , relațiile publice ar trebui să ofere publicurilor o modalitate de a se implica în cadrul organizațiilor care îi afectează atât pozitiv cât și negativ.

În 2001 Lawniczak a utilizat conceptul de "relații publice de tranziție" pentru a reda relațiile publice din țările Europei Centrale și de Est ; acest concept , in viziunea lui , desemna relatiile publice care sprijineau organizatiile in adaptarea la noile schimbari survenite cu ocazia trecerii de la o economie planificată la capitalism și de la socialism la democrație. Cu alte cuvinte , relațiile publice de tranziție ajuta companiile deținute de stat să administreze procesul privatizării, sprijină afacerile private, sub influența lor agențiile guvernamentale introduc noi instrumente precum taxa pe valoare adaugată (TVA) sau reforma pensiilor, iar datorită lor companiile multinaționale se confruntă cu prejudecățile privind capitalul străin sau proprietarii străini.

În 1995 Zavrl și Vercic au semnalat importanța schimbării pentru relațiile publice de tranziție din Europa Centrală și de Est. L-au amintit în acest sens pe Edward L. Bernays, care prezenta în 1920 relațiile publice în prima sa carte "ca fiind știința socială aplicată cu capacitatea de a aduce ordinea în haosul schimbărilor sociale accelerate cărora oamenii nu le pot face față" .

Mare parte din organizațiile aflate în societațile de tranziție ale Europei de Est au fost tentate sa folosească relațiile publice pentru a încerca să își impună în mod asimetric propriile idei in legatura cu schimbarea asupra publicurilor afectate de acesta. Publicurile apar în momentul în care acțiunile organizațiilor au repercusiuni asupra altor organizații sau grupuri de persoane . Deseori , in urma deciziilor organizaționale apar anumite consecinte ce se răsfrâng asupra unor persoane care nu au participat la luarea deciziilor, dar care suferă efectele a ceea ce economiștii numesc "externalitățile acelor decizii" .

În 1991 Frank semnalează faptul ca externalitățile apar atunci când "activitățile de producție sau de consum implică beneficii sau costuri care se răsfrâng asupra oamenilor care nu sunt direct implicați în acele activități" . Externalitățile sunt pozitive și negative. Un exemplu de externalitate negativă ar fi poluarea. După urma poluării multi indivizi suferă , însă organizațiile poluatoare plătesc pentru pagubele produse numai dacă guvernul impune o amendă sau o taxă. În schimb , de pe urma externalităților pozitive , oamenii beneficiază fără să plătească. De exemplu , pentru a asigura veniturile necesare taxei de școlarizare se poate construi o fabrica .

Potrivit afirmatiilor lui Frank, "problema este că externalitățile negative îi obligă pe alții să facă cheltuieli adiționale și sunt ignorate de către producător."

Într-o societate capitalistă corporațiile sunt conștiente că trebuie să aibă în vedere externalitățile negative , în caz contrat fiind amendate sau taxate de către guvern. Mare parte din corporații risipesc resurse considerabile în activități de relații publice de tip asimetric pentru a se eschiva de la plata unor taxe pentru externalitățile negative pe care le provoaca . În schimb , grupurile de activiști se folosesc de relațiile publice asimetrice pentru a determina guvernele să recurga la interzicerea sau reglementarea activităților ce generează externalități negative.

În 1960 o alternativă simetrică la această problemă a fost sugerată de economistul Ronald H.Coase. După cum explică Frank (1991): "Coase a început cu un exemplu despre un doctor care nu mai putea să-și examineze pacienții din pricina zgomotului făcut de o mașinărie manevrată de un cofetar dintr-o clădire vecină. De-a lungul timpului, din punct de vedere economic și legal, acest tip de situații au fost clare: zgomotul cofetarului îl deranja pe doctor și trebuia să înceteze. Coase a observat că acest fel de a vedea lucrurile nu ține însă deloc seama de cealaltă parte a problemei. Într-adevăr, zgomotul făcut de cofetar îl deranjează pe doctor. Dar dacă oprim zgomotul, îl deranjăm pe cofetar. Pentru că, până la urmă, cofetarul face zgomot nu ca să-l deranjeze pe doctor, ci pentru că așa își câștigă el existența. În astfel de situații, cineva va avea întotdeauna de suferit, indiferent de ce se întâmplă."

Înainte ca acesta să își scrie lucrarea din 1960 , economiștii considerau că Guvernul ar trebui să soluționeze problemele cauzate de externalitățile negative prin sancțiuni sau restricții. Cu toate acestea, Coase a formulat o teoremă, care spunea că: "Atunci când părțile afectate de externalități negative pot negocia unele cu altele, fără alte pierderi sau cheltuieli, rezultatul va fi pozitiv indiferent de cine va fi tras la răspundere pentru daune din punct de vedere legal" (după cum este citat în Frank). Coase evocă rezolvarea problemelor prin comunicare simetrică, a părților implicate. Însă a omis un lucru , acela că negocierea ar fi cea mai eficace metodă în toate situațiile.

Deseori , beneficiile obținute în urma înțelegerii sunt mult mai mici decât costurile negocierilor. De aceea , cel mai bine ar fi ca problema să fie rezolvată de Guvern. Încheierea lui Coase este că "problema aplanării conflictelor generate de externalități negative" ar trebui pusă în responsabilitatea "celor care o pot rezolva cu cele mai mici costuri" .

Urmând teoria lui Coase relațiile publice ilustreaza cea mai eficace metodă de rezolvare a problemelor provocate de externalitățile negative ,deoarece în mare parte din cazuri , organizațiile realizează că relațiile publice de tip simetric sunt mai puțin costisitoare decât reglementările guvernamentale, amenzile, procesele, grevele și boicoturile.

În 1997 Kaur , în disertația sa privind efectele privatizării asupra relațiilor publice din Malaysia , a identificat în literatura de specialitate o succesiune de externalități negative generate de privatizare.

Când schimbările petrecute împreună cu privatizarea în societățile de tranziție provoaca externalități negative, profesioniștii în relații publice trebuie să sprijine managerii care iau deciziile organizaționale să manipuleze impactul negativ al acestora. De fapt, Kaur (1997) a descoperit că un rol important în manevrarea externalităților negative reprezintă în Malaysia un mare avantaj pentru relațiile publice. În țările vestice, publicurile au tendința de a forma grupuri de activiști care limitează eficacitatea organizațiilor . Publicurile din țările Europei Centrale și de Est, însă, sufereau din cauza externalităților negative fără să se organizeze în grupuri de activiști, dar acest lucru se schimbă rapid astăzi. Și chiar dacă publicurile nu s-ar organiza în grupuri de activiști, organizațiile au responsabilitatea socială de a diminua impactul deciziilor lor asupra publicurilor și de a îngloba aceste publicuri în procesul decizional.

În 2002 Barlik a analizat campaniile guvernamentale de informare publică din Polonia și Slovenia și a concluzionat că în aceste țări crucială a fost o comunicare simetrică (relații publice bazate pe dialog și grija atât pentru interesele celorlalte părți implicate cât și pentru interesul propriu) .

La transformarea sistematică în Polonia și alte țări din Europa Centrală și de Est au contribuit foarte mult programele de relații publice bazate pe un schimb simetric și bilateral de informații. În comunicarea activă cu publicul țintă principala diferență este aceea că opiniile le sunt luate în considerare și că se caută ajungerea la un accord favorabil ambelor părți.

Scopul esential al programelor de informare adoptate de catre agentiile de relatii publice pentru autoritatile statului ar trebuii sa fie cladirea unei comunicari simetrice cu publicurile tinta , sa le solicite opinia nu numai asupra eficacitatii programelor respective , ci si sa dezbata aceste programme inainte de luarea propriu-zisa a deciziilor. Deoarecere platformele concepute sa promoveze anumite interese sau sa vanda anumite opinii depend mai degraba sferei publicitatii si marketingului decat relatiilor publice.

Unul dintre cele mai bune exemple despre cum ar trebuii aplicate relatii publice intr-o tara aflata-n tranzitie este Slovenia , deoarece a creat un context favorabil relatiilor publice.

In primul rand Slovenia a creat un context favorabil relatiilor publice . Thurow (1993) prezicea faptul că Slovenia va fi cea mai infloritoare dintre țările din fosta Iugoslavie. În al doilea rând și cel mai important, profesioniștii sloveni de relații publice au dovedit că pot prelua cu succes cele mai bune competente de relații publice din țările evoluate și le pot pune in aplicare în contextul unei țări aflate în dezvoltare. In plus , au sesizat ca o intr-o tara aflata in dezvoltare un grup de profesionisti pot imbunatati competentele importante din afara si astfel pot avea un rol important la imprastierea principiilor relatiilor publice din intreaga lume. Cheia succesului a constat intr-un corpus solid de cunoștințe teoretice – corpus care lipsește din practica relațiilor publice în multe alte țări.

Datorita faptului ca avem în vedere relațiile publice în societățile de tranziție, vom urma terminologia impusă de Petersone (2004), folosind termenul de relații publice "transformaționale" mai degrabă decât relații publice "tranziționale".

În 1998 Pine și Bridger au definit termenul "tranziție" drept “o stare temporară între două poziții fixe, o mișcare între punctul de plecare și punctul de sosire" . Cu toate acestea, în 1994 , Bryant și Mokrzycki , care au analizat schimbările politice și economice din Europa de Est după prăbușirea Uniunii Sovietice, au observat că termenul "transformare" este mult mai descriptiv. Ei considerau că tranziția are o țintă fixată, în timp ce transformarea "pune accentul pe procesul în sine" . De asemenea, în 1992 Stark , care a analizat procesele de privatizare în Europa de Est, a descris termenul de "transformare" ca fiind un proces de schimbare continuă; transformarea reprezintă "introducerea de elemente noi…în special în combinație cu adaptarea, rearanjarea, permutări și reconfigurații ale unor formule instituționale deja existente" .

În concluzie toate societățile trec prin transformări, astfel că, dintr-un anumit punct de vedere, toate activitățile de relații publice care ajută organizațiile și publicurile lor să se adapteze schimbărilor reprezintă relații publice transformaționale. Cu toate acestea, din moment ce schimbările care au avut loc în țările din estul și centrul Europei în ultimii ani au fost de o mai mare anvergură decât în restul țărilor, rolul transformațional al relațiilor publice este chiar mai important acolo decât în alte părți ale lumii.

Capitolul 3 Campaniile de relații publice în organizații

Interacțiunea organizațiilor cu publicurile lor oferă cadrul desfășurării unor eforturi specifice , de tipul campaniilor de relații publice ; această interacțiune este cadrul analizei tuturor studiilor de caz. Studiul campaniilor și al cazurilor reprezintă mai mult decât o experiență împărtășită, din care se poate învăța,sau decât baza dezvoltării unui repertoriu de relații publice ; este vorba despre cercetarea continuă a factorilor care conferă unei organizații viabilitate și credibilitate într-un mediu socio-economic și politic fluid, cu ramificații globale.

Campaniile sunt eforturi coordonate, ample și oriectate spre atingerea unui obiectiv sau a unui set de obiective corelate care vor permite organizatiei să atingă , în viitor un scop pe termen lung exprimat sub forma unei declarații de principii.

I. Black Friday

1.1 Noțiuni de bază despre Black Friday

Black Friday reprezintă evenimentul de la sfârșitul lunii noiembrie, dedicat cumpărăturilor , reducerilor și ofertelor , apărut pentru prima dată în Statele Unite ale Americii, în care lumea întreagă pornește la vânătoare de chilipiruri. Această sărbătoare este originară din Statele Unite ale Americii și reprezintă o convenție între retaileri și consumatori ce marchează startul sezonului de cumpărături de Crăciun.

Black Friday si Boxing Day sunt cele mai consecrate evenimente de cumpărături din Statele Unite ale Americi, din sezonul de iarna, în care magazinele online și offline sunt luate cu asalt de consumatori.

Denumirea de “Black Friday”,este o denumire care te duce cu gândul la o prabusire financiara ( un colaps financiar) sau, chiar la o pană de curent de proporții.

Încă de la începutul anilor ’80 si până acum, comercianții din Statele Unite încearcă să ne convingă că termenul de “Black Friday” își are originile în registrele contabililor, acolo unde pierderile sunt trecute cu rosu, iar profiturile, cu negru. În trecut, cerneala neagră era folosită pentru intrările profitabile în registrele contabile, iar cea roșie pentru pierderi.

Vinerea de dupa Ziua Recunostinței le aduce comercianților de peste ocean cel puțin o treime din profiturile anuale, bilanțurile contabile sunt “înnegrite”, așadar denumirea de “Black Friday” îi vine manușă! Deși explicația are sens și e destul de iscusita , originile termenului sunt mai vechi si mai “intunecate”.

1.2 Scurt istoric

De-a lungul timpului au fost consemnate mai multe vineri “negre” – zile care au adus după ele consecințe funeste. Astfel termenul de “Black Friday” a fost utilizat in repetate rânduri în timpul crizei economice din Europa și Statele Unite, dintre anii 1873-1879 (“Long Depression” sau “Criza cea lungă”), pentru a descrie evoluțiile dezastruoase ale burselor. In Australia, “Black Friday” amintește de incendiile de pe 13 ianuarie 1939, care au devastat 20.000 de kilometri pătrati de teren si au lăsat în urma lor nu mai puțin de 71 de victime.

Începând cu anii’50, datorită faptului că mulți dintre angajați obișnuiau să se învoiască de la muncă pe motiv de boală , directorii fabricilor de pe întinsul Statelor Unite ale Americii au început să se refere la vinerea de după Ziua Recunoștinței, ca fiind “Vinerea Neagră” (Black Friday). Acea scuză denumită maladie necunoscută a fost ironizată de către ziarele vremurilor, fiind considerată “o afecțiune extrem de gravă, depașită până acum în gravitate doar de ciuma bubonică”.

Denumirea de “Black Friday” începe să fie bine cunoscută încă din anii ’60 , în Philadelphia. Aceasta fiind folosită de către polițiștii locali, pentru a descrie vinerea de după Ziua Recunostinței, când orașul devenea sufocat de mașini si de pietoni, care le dădeau mari bătăi de cap.

Denumirea a prins rapid și a început să fie asociată exclusiv cu vinerea de după Ziua Recunostinței și, totodată, cu startul sezonului de Sărbatori. Cu toate acestea, sonoritatea negativă continuă să-i dea târcoale.

„Istoria Black Friday din 2012 consemnează aproape 250 de milioane de americani, care au lăsat in magazine peste 59 de miliarde de dolari.Conceptul s-a răspândit rapid peste tot in lume .”

Vinerea Neagră numită și Black Friday , cu reducerile și campaniile sale promoționale , se află într-o strânsă legătură cu vestitele parade organizate de Ziua Recunostinței de magazine precum Macy’s (din New York) , sau fostul Eaton (din Toronto). Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea , începutul secolului XX, aceste parade marchează startul sezonului de Sărbatori in Statele Unite ale Americii.

În timp s-a creat o lege nescrisă , unanim acceptată de către marile magazine si micii comercianți, conform căreia campaniile publicitare pentru Crăciun încep după încheierea paradelor , așadar în vinerea de după Ziua Recunostinței.Prin urmare , în fiecare an de Black Friday , vitrinele magazinelor se străduiesc să atragă atenția cumpărătorilor prin promoții care mai de care mai atractive.

1.3 legătura cu Ziua Recunostinței

Președintele american Abraham Lincoln în timpul Războiului Civil , pe data de 3 octombrie 1863, a transformat Ziua Recunostinței într-o sărbătoare națională oficială , ziua urma să fie celebrată în ultima joi din luna noiembrie.

Câteva decenii mai târziu , în 1939 , această ultimă zi de joi avea să pice exact pe data de 30 , lăsându-le astfel comercianților mai puțin de 24 de zile pentru a își promova campaniile de Crăciun . În încercarea de a sprijinii economia, președintele acelor vremuri , Franklin D. Roosevelt , a mutat Ziua Recunostinței cu o săptămână înainte.Inițiativa a provocat multă confuzie în rândul americanilor . Sărbătoarea a fost numită, ironic , “Franksgiving”(semnificând un joc de cuvinte cu trimitere la “Thanksgiving”, Ziua Recunostinței). Așadar , doi ani mai târziu , Congresul Statelor Unite ale Americii a votat ca Ziua Recunostinței să fie celebrată anual in cea de-a patra joi a lunii noiembrie , indifferent de dată.

II.Evolutia Black Friday în România

Vestea despre succesul americanilor referitor la Black Friday s-a răspândit foarte repede peste hotare , ajungând în România pentru prima data în 2011. Dar nici rezultatele financiare și nici cele referitoare la numărul de participanți nu s-au comparat cu cele din SUA. Totuși sunt diferențe considerabile între 2011 și 2015.

2.1 Prima ediție de Black Friday din România (2011)

Conceptul de Black Friday a fost adus pentru prima oara in țara noastră în anul 2011 , la inițiativele grupului eMAG , Flanco si Asesoft Distribuțion , cu intenția de a stimula piața electro-IT.

Depozitul eMAG, pregătit cu produse electroIT înainte de Black Friday 2011. Sursă: blog.emag.ro

Comercianții care au participat la prima ediție de Black Friday din România ,au oferit reduceri de până la 80% la o gama largă de produse, pentru a stârnii interesul clienților, au fost doar doi la număr : Emag și Flanco. Produsele cu cele mai mari discount-uri din anul 2011 au fost din categoria electronice , electrocasnice si IT. Având în vedere faptul că nu erau mulți familiarizați cu acest eveniment , totul a fost un success , unul dintre motive ar fi acela că românii iubesc la nebunie reducerile , indifferent de numele pe care îl poartă sau de ocazia cu care sunt oferite.

Prima ediție de Black Friday a reprezentat pentru Emag un dezastru dar și un training extraordinar , din care a avut de învățat întreaga echipă , după cum a afirmat și Radu Apostolescu , vicepreședinte si director de dezvoltare la Emag, într-un comunicat de presă . Acest eveniment a ieșit foarte bine în exterior , dar în interior lucrurile nu au stat așa de bine datorită faptului că au fost omise mici detalii , spre exemplu coordonarea stocurilor in timp real, datorită faptului că nu au fost pregătiți să vândă în 20 de minute cât într-o lună întreagă.

În ciuda lipsei de experiență , care și-a spus cuvântul , dar și a faptului că au fost omise anumite detalii , reprezentanții și angajații companiei Emag au considerat Black Friday 2011 ca fiind cel mai bun training pe care îl puteau avea. Așa se explică faptul că ulterior a devenit lider în vânzări , chiar dacă participanții evenimentului erau mult mai numeroși față de prima ediție.

2.2 A doua ediție de Black Friday (2012)

În ce-a dea doua ediție de Black Friday , numărul persoanelor care cunoșteau sensul asocierii de cuvinte Black Friday și care știau ce anume presupune acest eveniment încă nou pe atunci , crescuse considerabil . “Circa 4,1 milioane de români au auzit de campania de reduceri Black Friday și așteaptă ofertele retailerilor, iar dintre aceștia 59,3%, respectiv 2,43 milioane, sunt interesați să facă achiziții, potrivit unui studiu realizat de compania Daedalus. “

Studiile au arătat că oamenii erau extreme de curioși și dornici să se informeze mai bine, deoarece reducerile de până la 80% la produsele pe care și le doreau erau un motiv suficient de bun să o facă . Pe de altă parte numărul participanților începuse sa crească considerabil față de anul precedent , crescând totodată și numărul categoriilor de produse cărora li se aplică reduceri de prețuri . Printre participanții din 2012 s-au numărat : eMAG, Flanco , Altex, Domo,Evomag,si mulți alții.

Problemele au început sa apară o dată cu creșterea extrem de rapidă și oarecum de neașteptat a numărului de clienți dornici de achiziții cu această ocazie.

Conform premizelor făcute de Emag pentru Black Friday 2012 ,dintre toți cei care și-au manifestat intenția de a cumpăra de BLACK FRIDAY 2012, 28,9% au spus că vor să cumpere ceva de la eMAG, compania asteptându-se ca încă din primele ore să aibe un trafic de circa 700.000 de vizitatori pe site, iar pe întreaga zi să primească până la 2 milioane de vizite .

Una dintre problemele intâlnite de clienți a fost aceea a site-urilor picate , datorită numărului foarte mare de vizitatori. Spre exemplu numărul vizitatorilor pe Emag , în acelaș timp , a fost de 135.000 , iar numărul total de vizite a fost de 2,6 milioane.

Pentru a face față traficului ridicat si pentru a numai omite detalii , compania Emag a început pregătirile pentru acest eveniment cu aproximativ 8 luni înainte de marele eveniment , investind aproximativ 200.000 de euro în infrastructura IT și a modificând procedura de comandă pentru produsele din promoțiile de Black Friday . Aceste pregătiri au inclus 110 servere , 70 de programatori , dar și 120.000 de produse disponibile pe site. Majoritatea reducerilor nu au depășit pragul de 70% discount, având în plus înca alte 10 procente doar Pachetul Antivirus Bitdefender Total Security. Cu toate aceste reduceri incredibil de mari , eMAG a încasat comenzi în valoare de 15,73 milioane de euro , ocupând locul intâi în topul companiilor cu cele mai multe comenzi din România .

Deosebirile față de anul 2011 nu sunt numai legate de profit si vânzări , ci și de produsele care au avut aplicate discount-uri . Comparativ cu 2011, Black Friday-ul din 2012 organizat de eMAG a adus o gamă mai bogată de produse aflate la ofertă. Reducerile totale oferite de eMAG cu ocazia Black Friday 2012 au ajuns la suma de 5,07 milioane de euro . În premieră, la Black Friday eMAG au fost scoase la vânzare si oferite cu discount de pana la 36% vacanțe în Rhodos, Creta, Antalia și Corfu. Tot în 2012, un sejur de 8 zile la Marea Neagra se vindea cu 85 de euro, iar un City Break de 3 zile la Sibiu, cu 79 de euro.

Facând un mic rezumat a celor doi ani de Black Friday , acest eveniment a prins foarte bine în întreaga lume ,în special în România, astfel că pentru ce-a dea doua ediție oamenii s-au documentat mult mai bn în legătură cu acest eveniment , au început să-și facă liste cu produsele dorite și au pus bani deoparte pentru această zi . Astfel că în ziua de Black Friday lumea sa îmbulzint pentru a apuca din produsele la ofertă și au cumpărat deăi nu erau pe lista produselor dorite , pentru motivul ca erau la reducere .

2.3 A treia ediție de Black Friday din România (2013)

În ceea ce privește modul de desfășurare al evenimentului Black Friday, anul 2013 a adus numeroase schimbări. În primul rând experiența Black Friday din ultimii 2 ani a impulsionat retailerii ca în 2013 să se bazeze pe o organizare mai bună si o promovare puternica pe toate mediile de comunicare ,având ca obiectiv atragerea unui segment mult mai larg de cumpărători. Astfel ca in 2013 comparativ cu anul 2012 , categoriile de produse s-au diversificat , numarul retailerilor sa inmultit iar reclamele difuzate nu au mai fost doar pentru retailerii de IT si electrocasnice , ci au fost pentru aproape toate magazinele prticipante la Campania Black Friday 2013 . In campania Black Friday 2013 , pe langa principalii participanti ( Carrefour, Altex, Flanco) s-au adaugat si magazinele de haine si mobila precum Nissa, Cocor, Ikea , Hervis Sports , ce s-au folosit de campanii agresive de promovare.

Sursa: mediaTrust

Perioada difuzării spoturilor publicitare pentru Black Friday a fost 1 noiembrie – 2 decembrie 2013. Retailer-ul cu numărul cel mai mare de spoturi publicitare în topul mediaTRUST a fost Metro ,cu 498 de spoturi publicitare urmat de Flanco cu 458 de reclame. Emag.ro a ocupat locul trei cu 411 de reclame, iar Domo locul patru cu 359 de spoturi publicitare la categoria Black Friday. Pe locul 5 s-a clasat Nissa , care este unul magazinele de haine intrat în cursa Black Friday 2013 , cu 322 de reclame difuzate. Hervis Sports a îscris 284 de reclame pentru promovarea reducerilor de Black Friday. Locul șapte a fost ocupat de Carrefour cu 245 de reclame. Din punct de vedere al mediilor de difuzare preferate de retaileri, cel mai utilizat canal de comunicare este radioul , cu 1.739 de spoturi difuzate.

Unul dintre radiourile cu cel mai mare număr de difuzări de reclame pentru Black Friday 2013 a fost Radio Zu cu 477 de reclame ,urmat de Kiss Fm cu 397 de reclame si ProFm cu 377 de reclame. Din punct de vedere al posturilor de televiziune ce au difuzat reclame publicitare cu Black Friday, s-a remarcat România Tv care a înregistrat cele mai multe reclame difuzate -294, urmată de Realitatea Tv cu 214 reclame și ProTv cu 167 reclame. În total fiind difuzate aproximativ 1.659 de reclame. Evoluția numărului de reclame a înregistrat o creștere în zilele de 22 și 29 noiembrie, când s-au înregistrat 529, respectiv 364 de reclame pentru eveniment.

Studiul de fata a luat in calcul rezultatele obtinute in urma monitorizarii a peste 37.325 de reclame transmise in perioada 1 noiembrie -2 decembrie 2013, la 20 de posturi de televiziune , 12 posturi de radio si 200 de publicatii centrale , la categoria Comert.

În această ediție aproape toate companiile atât din mediul online cât și offline au decis să participe cu reduceri , toate categoriile de produse și servicii au fost incluse , iar regulile jocului au fost schimbate dupa bunul plac al tuturor retailerilor. Astfel , pentru a fi siguri că toată lumea s-a bucurat de reducerile de Black Friday și pentru a avea rezultate mai bune , unii dintre retailer au dat startul reducerilor de Black Friday cu o săptămână mai devreme sau au păstrat reducerile pe întreg parcursul weekend-ului și așa mai departe. Au existat și comercianți care au respectat ultima zi de vineri din luna noiembrie ca fiind singura care oferă cele mai mari reduceri din an.

După cum era de așteptat , Emag , a stabilit noi recorduri din punct de vedere al vânzărilor. Astfel Emag a vândut cel mai scump produs cumpărat în istoria Black Friday : un Mercedes-Benz, Clasa E 220 CDI în schimbul sumei de 45.000 de euro. Drept consecință , cel de-al doilea record doborât a fost acela de cea mai mare duma redusă pentru un produs cumpărat din mediul online : 12.600 de euro .

Emag a rămas fruntașul clasamentului , înregistrând la ora 18:00 din prima zi de Black Friday , pe 22 noiembrie, vânzări de aproximativ 200.000 de produse , în valoare de 80 de milioane de lei. Numai în primele 5 minute au fost vândute aproximativ 1.000 de tablete Serioux la 99 de lei. Tot in prima zi de campanie s-au vândut 60 de autoturisme, in valoare totală de aproximativ 1 milion de euro. Primele 4 s-au vândut în doar 3 minute! Tot în prima zi s-au vândut peste 8.000 de jucării prin intermediul site-ului Emag.ro . Printre cele mai achiziționate produse la eMAG de Black Friday 2013 regăsim electrocasnicele: 42.000 de frigidere, mașini de spălat, mixere, storcătoare sau espressoare au fost cumpărate in prima zi de reduceri, pana la ora 18:00.

2.3.1 Rezultatele Black Friday 2013

Conform sondajului furnizat de Exact Cercetare și Consultanță , a reieșit faptul că eMAG a fost cel mai popular magazin în rândul românilor , instalându-se pe locul I , datorită faptului că 38% dintre persoanele intervievate s-au decis să cumpere de pe acest site de Black Friday . Pe locul doi s-a aflat retailerul Altex , cu o cotă de 12% , iar Flanco a completat podiumul cu 11 procente.

Cele mai căutate produse de Black Friday 2013 au fost electrocasnicele 24% , iar calculatoarele și accesoriile au ocupat locul doi cu 18%, locul trei fiind ocupat de electronice cu 13%.

În urma sondajului s-a demonstrat că din ce în ce mai mulți români cumpară de Black Friday , procentajul urcând la 50% , față de anul precedent cu 31%.

În medie, o persoană a cumpărat 2,3 produse, pe care a cheltuit 935 de lei, față de 690 de lei anul trecut. Totuși, 27% dintre cei intervievați au cheltuit mai puțin, între 100 și 300 de lei. Peste 16% au scos din buzunar o sumă între 300 si 500 de lei, iar 11% au plătit între 700 si 1.000 de lei. Un procentaj similar cu cel din urma a fost înregistrat și de către românii cu bugete mai mari de cumpărături, care au cheltuit peste 2.000 de lei cu ocazia Black Friday.

La finele anului 2013 majoritatea românilor au fost nemultumiți de ofertele și reducerile magazinelor de Black Friday , declarând ,în acelaș studiu Exact CC , că reducerile magazinelor nu au fost satisfăcătoare. Mai mult, 86% dintre ei au spus că ar fi cheltuit în plus în perioada 22-30 noiembrie 2013, dacă ofertele ar fi fost mai bune sau dacă produsele pe care ar fi vrut să le cumpere s-ar fi aflat pe lista de promoții. Nemulțumirile românilor s-au datorat faptului că ei au avut așteptări mult prea mari față de realitate : aproximativ 40% dintre cei chestionați s-au așteptat la reduceri cuprinse în intervalul 40-50%, iar peste 50% din totalul celor intervievați au afirmat că nu au cumpărat anterior produsele preferate, în speranța că le vor regăsi la reducere. Dacă așteptările ar fi fost îndeplinite românii ar fi cheltuit mult mai mult , așteptându-se la oferte mult mai atractive la telefoane mobile , laptopuri , tablete , cu un procent cumulat de 75%.

2.3.2 Online vs offline. Cum cumpărăm de Black Friday?

Conform unui sondaj realizat pe această ramură , online vs offline , aproximativ 65% dintre români au făcut shopping în mediul online , iar 35% au cumpărat produse direct din magazine. Într-un mod surprinzător 60% dintre români au afirmat că au fost mulțumiți de procesul de cumpărare , iar 70% au fost mulțumiți în legătură cu rapiditatea de livrare a produselor, acest lucru datorîndu-se și promptitudinii firmelor de livrare.

Studiul Exact CC a fost realizat prin intermediul Internetului , în perioada 30 noiembrie – 3 decembrie 2013, pe un eșantion de 724 de persoane din mediul urban, cu vârste cuprinse între 16 și 70 de ani.

Concluzionând că Black Friday 2013 a fost un real success , indiferent că vorbim de modul online sau offline.

2.4 A patra editie de Black Friday (2014)

De la an la an Black Friday în România devine o tradiție comercială aflându-se în continuă dezvoltare. Vânzările magazinelor de Black Friday 2014 sunt dovada perfectă a acestui lucru.

Oficial ,Black Friday în Romania a început pe 21 noiembrie , dar neoficial unele magazine ( Altex , spre exemplu) au inceput perioada reducerilor cu o săptămână înainte. Pentru toate magazinele participante la Campania promotională Black Friday din acest an (2014) a însemnat vânzări considerabile , aflate în creștere semnificativă față de anul trecut.

În continuarea acestei ediții vă voi prezenta vânzările înregistrate de principalele magazine online , cu ocazia Black Friday 2014.

2.4.1 Black Friday 2014 la eMAG –depășirea recordului

eMAG a reușit din nou să-și doboare propriul record înregistrat de Black Friday. Compania a obținut vânzări minuntate pentru cele 17 ore ale campaniei de reduceri desfășurate . Black Friday 2014 la eMAG a inceput vineri, 21 noiembrie, în jurul orei 7:00 dimineața, iar campania a fost activă până la miezul nopții.

După două ore de la afișarea discounturilor, site-ul eMAG.ro a înregistrat 200.000 de produse vandute, în valoare de aproximativ 65 de milioane de lei. Apoi la ora 12, în aceeași zi, numărul produselor vândute ajunsese la 335.000, iar valoarea lor aproape se dublase, cumulând 125 de milioane de lei.

Black Friday 2014 la eMAG s-a desfășurat timp de o zi, iar vânzările înregistrate au doborât recordul de anul trecut.

eMAG a avut două valuri de promoții în cadrul ediției de Black Friday din acest an (2014), astfel că vineri, 21 noiembrie, pe la ora 15:00, eMAG anunța înregistrarea unor vânzări de 135 milioane de lei și totodată un nou val de promoții.

După cum afirma și directorul general Emag , Iulian Stanciu , într-un comunicat de presă, vânzările de autoturisme și de tichete de carburanți demonstrează faptul că, compania Emag a anticipat corect ,încă de anul trecut , interesul acordat acestui segment de către cumpărătorii online. O surpriză plăcută pentru compania Emag a fost înregistrarea vânzărilor de televizoare, telefoane, electrocasnice, dar și din categoriile nou lansate în 2014, stabilindu-se recorduri de vânzări în acesastă categorie .

Conform ultimelor date comunicate de eMAG cu privire la vânzările obținute de Black Friday 2014,compania a vândut până la acel moment 420.000 de produse, în valoare totală de 145 de milioane de lei (aproximativ 33 milioane de euro, la cursul BNR de astăzi), ajungând aproape de suma de 34 milioane de euro estimată de retailer înainte de Black Friday.

La câteva zile după terminarea campaniei de Black Friday au fost furnizate datele finale presei ,Emag înregistrînd vânzarea a 500.000 de produse, pentru un total de 165 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 37 de milioane de euro.

La sfârșitul editiei a patra de Black Friday , Emag și-a atins ținta avută ,aceea de a vinde într-o zi de 3 ori mai mult decât încasează în medie zilnic cele mai mari companii din România – Petrom si Dacia -.

eMAG de Black Friday 2014 a reușit să vândă cel mai scump produs comercializat vreodată online: BMW X6 la 66.500 de euro, depășindu-și recordul de 45000 de euro obținut în 2013 , în urma vânzării unui Mercedes-Benz .Cel mai mare discount aplicat unui produs a fost de 20.000 de euro. Black Friday 2014 s-a încheiat pentru eMAG la ora 23.59 pe 21 noiembrie.

2.4.2 Black Friday 2014 la Flanco – încasări în creștere față de anul precedent

În acest an de Black Friday , Flanco a înregistrat vânzări mai mari față de anul precedent cu 36% , vânzările din acest an fiind în valoare de 98 de milioane de lei adică aproximativ 22 de milioane de euro, reprezentând 200.000 de produse , față de cele 72 de milioane de lei înregistrate anul anterior ; și a fost destul de aproape de ținta vânzărilor stabilită anterior evenimentului Black Friday 2014: 110 milioane de lei. Retailerul și-a depășit, astfel, performanțele obținute în perioada similară a anului trecut cu aproximativ 40% ca valoare și cu 45% ca număr de unități comercializate.

“Reducerile trăsnet” de pe 21, 22 si 23 noiembrie 2014 au adus vânzări de aproape 100 de milioane de lei retailerului Flanco.

Cu un număr de aproximativ 1000 de angajați, Flanco deține o rețea de 87 de magazine, aflate în cele mai importante zone comerciale din 52 de orașe.

Printre cele mai bine vândute produse de Black Friday 2014 la Flanco s-au numărat televizoarele 4K si cele Full HD de diagonala mare (în special cele de 120 cm), electrocasnicele mari (mai ales mașini de spălat și combine frigorifice), smartphone-urile și laptopurile. Numărul produselor vândute de Flanco în cele 3 zile ale campaniei promoționale a fost de 200 de mii, ceea ce a reprezentat o creștere de aproape 45% față de ediția anterioară. Cel mai mare discount de care a beneficiat un client în Black Friday a fost de 12.000 de lei , la un televizor de diagonală mare.

2.4.3 Black Friday 2014 la evoMAG cu vânzări de 2 milioane de euro

Dan Pătrascu, CEO evoMAG, estima pentru ediția din acest an de Black Friday vânzări de 2 milioane de euro. Campania din acest an s-a desfășurat timp de trei zile, în perioada 21-23 noiembrie 2014. De Black Friday 2014, la evoMAG au fost aplicate discounturi importante, de până la 75%, la aproximativ 20.000 de produse.

Estimările făcute de reprezentanții evoMAG pentru Black Friday 2014 au fost atinse cu succes de retailer. Astfel că în cele 3 zile de reduceri, magazinul evoMAG a primit 15.500 de comenzi pentru un număr de peste 20.000 de produse. La doar 12 ore după afișarea ofertelor de Black Friday pe site , evoMAG a comunicat înregistrarea a aproximativ 150.000 de vizitatori unici pe site si vânzări totale în valoare de 1,4 milioane de euro.

2.4.5 TOP 3: Cele mai mari dezamăgiri avute de Black Friday 2014

Chiar dacă au trecut 3 ani de Black Friday , aflându-ne în al patrulea an , românii tot nu au fost multumiți de Black Friday . Motive sunt multiple , dar din aceste pot enumera câteva .

În primul rând ofertele bune au dispărut repede , acest lucru se întamplă an de an , datorită faptului că reducerile masive atrag atenția tuturor , iar stocurile sunt limitate. Pe Emag.ro spre exemplu , în primele 4 minute după ce s-a dat startul campaniei , au fost vândute în medie 100 de produse/secunda.

În al doilea rând site-urile nefuncționale , acest lucru întâmplându-se an de an , datorită faptului ca retailerii continuă să nu facă nimic cu site-urile lor , iar acestea sunt mare parte din timp nefuncționale . În acest an Altex a decis ca , campania de Black Friday să se desfășoare doar în mediul offline , restricționând foarte multe accesul persoanelor din zonele în care nu există magazine Altex , în schimb Emag pentru a evita căderea site-ului a investit serios în acest domeniu , pentru ca toți românii să aibă acces la ofertele de pe site. Numai în 2012 a investit aproximativ aproximativ 200.000 de euro în infrastructura IT.

În al treilea rând reducerile mincinoase , astfel încât prețul numeroaselor articole este mărit cu câteva zile înainte de startul campaniei Black Friday , si în urma unui calcul mic aflăm că reducerea nu este de 30% ci de maxim 10 % , față de prețul normal al acelui produs.

Personal am urmărit să cumpăr un rooter wireless de 300 Mbps modelul TP-LINK TL-WR842ND, înainte cu o lună de campania Black Friday prețul lui la Emag era de 105 lei , înainte cu 4-5 zile prețul lui urcase la 124 lei , ca să fie pus la ofertă de Black Friday la prețul de 99 lei , reducerea reală fiind doar de 6 lei , nu de 25 lei cât afirmau ei că este cu adevărat reducerea. În ziua de azi lumea cumpără nu datorită necesității ci datorită faptului că un produs are X% reducere, deși-n realitate produsul este redus cu foarte puțin față de prețul normal al acelui bun .Greșeala pe care o fac majoritatea este aceea că nu se uită peste istoricul de preț al acelor produse . Si sunt multe persoana care cumpara doar de dragul Black Friday-ului , și acest lucru a fost demonstrate prin numeroara sondaje realizate in cele mai mari magazine.

3.1 Pierderi înregistrate si asumate de către Emag

După încheierea campaniei de Black Friday,compania eMAG s-a confruntat cu o problema în sistem, ce a permis multor clienți să cumpere la prețuri derizorii produse resigilate din oferta magazinului. eMAG a înregitrat astfel o pierdere de 200.000 de euro. Mulți au crezut că eMAG a afișat cu bună știință prețuri de 1 leu pentru smartphone Galaxy S4 si TV LED de 42, considerând această acțiune drept o acțiune de PR.

În zilele noastre , în care peste tot se fac restructurări, nimeni nu-și permite să piardă 200.000 de euro , mai bine zis să îi arunce pe geam.

După ce greșeala a fost făcută publică , directorul general Emag , Iulian Stanciu , a declarat pe blog-ul companiei că a fost o eroare tehnică pe care compania și-o asumă. Mai mult el a declarant că orice greșeală este bună pentru că te ajută să evoluezi și să înveți .

Pe data de 23 spre 24 noiembrie în intervalul orar 20.30-22.59,eMAG a înregistrat o eroare la încărcarea prețurilor pentru anumite produse resigilate. Eroarea a determinat prețuri de vânzare cuprinse între 1 leu și 8 lei pentru o gamă largă de produse. De exemplu, un telefon Samsung Galaxy S4 a putut fi cumpărat la prețul de 1 leu, redus de la 1.449 lei, un televizor LED Smart TV 3D Philips, 117 cm, Full HD a fost redus de la 4.246 de lei la 3 lei, Ultrabook Dell Studio XPS Duo 12 a fost redus de la 4.796 de lei la 3 lei.

„Satisfacția clientului este foarte importantă pentru noi și vom onora absolut toate comenzile, iar produsele vor fi expediate rapid” , a declarat Iulian Stanciu, Directorul General eMAG.

Valoarea totală a reducerilor greșite este de 1.157.200 de lei. Cea mai mare reducere, de 11.190 lei, a fost aplicată unui echipament de rețea, un switch Cisco Catalyst 2960, care a putut fi cumpărat la prețul de 8 lei față de prețul de listă de 11.190 lei. În intervalul în care produsele au fost listate cu prețurile greșite, de la 20.30-22.59, au fost comandate, în total, 730 de produse.

Aceasta fapta a eMAG-ului a fost observata de câțiva oameni activi din online, care au raspandit informatia cu privire la lista de prețuri și astfel sute de persoane au beneficiat de prețuri infime . Câteva bloguri au receptionat subiectul și au discutat pe marginea lui. Oficial, această scăpare a eMAG a costat peste 200.000 de euro compania.

3.2 Ce se putea realiza cu suma de bani pierdută

Un buget de 200.000 de euro pentru o campanie de tip buzz , reprezintă o pierdere de bani , pentru că acei bani nu sunt investiți , ci doar pierduți. Pe lângă acest lucru o campanie buzz reprezintă câștigarea simpatiei clienților si acordarea unei încrederi ridicate în ceea ce privește cumpărăturile online.

Din punct de vedere al situației actuale toată lumea se uită și la 200 de dolari . Bugetele au scăzut și scad în continuare , iar presiunea pe costuri este foarte mare. Oamenii din comunitatea furnizorilor de servicii de comunicare chiar se bucura la fiecare 5.000 de euro .

În România un buget de 200.000 de euro investit în marketing , vorbind doar în termeni de advetising ,fiind cea mai cunoscută formă de marketing , înseamnă :

• 1 luna de reclamă pe stațiile TV mari (Pro TV, Antena 1, Kanal D, Prima TV)

• 5 luni de reclamă pe stații TV de nișă (de la Disney și Diva până la România TV și AXN)

• 1 an de reclamă pe Discovery sau National Geografic

• 3 luni de publicitate outdoor, cu peste 100 de panouri, în București.

• 10 luni de reclamă radio, la un post mare, cu 3-4 spoturi pe zi.

• 100 de pagini de reclama in reviste lunare glossy.

• 40 de milioane de afișări pentru bannere online.

Deja lumea interesată a citit pe blogul eMAG pozitia companiei. La un eveniment de business din data de 24 XI 2014 , Iulian Stanciu, Directorul General eMAG, a confirmat ceea ce se știa deja : „a fost o greseala , onorăm toate comenzile!”

Motivul acestei alegeri , aceea de a onora comenzile , este acela de a nu-și pierde clienți și totodată prin această acțiune să câștige simpatia clienților si totodată să confere încredere în companie și în cumpărăturile online. La urma urmei , pentru Emag este mai important viitorul decât prezentul faultat de o greșeală. Răspunsul în confruntarea cu această situație a fost un răspuns de PR , de nota 10 , dar pierderile rămîn. Dacă a fost o campanie de buzz-online , atunci responsabilul ar trebui concediat , pentru că nu va putea niciodată să dovedească eficiența acțiunii sale. Iar eficiența contează mai mult în marketingul de criză.

2.5 Viitorul Black Friday in Romania

In scopul identificarii particularitatilor de gandire , la nivelul publicului , am aplicat un chestionar ca metoda de cercetare , ceea ce mi-a permis sa trag concluzii utile . Studiul a fost realizat in perioada 01.03.2015 si 29.03.2015 in mediul on-line pe un esantion de persoane care au raspuns afirmativ la intrebari.

Prelucrarea si interpretarea rezultatelor statistice a dus la urmatoarele concluzii. In primul rand trebuie sa mentionez faptul ca majoritatea corespondentilor au cunostinta cam de cat timp are loc Black Friday , 52.5% dintre acestia afirmand ca de 4 ani are loc , in timp ce 27.5% au afirmat ca de 3 ani , iar cu ponderea cea mai mica 17.5% au afirmat ca de 5 ani . Black Friday are loc de 4 ani in Romania , anul acesta urmand sa aibe loc ce-a dea 5 editie a avestui eveniment.

In al doilea rand cand au fost intrebati daca au cumparat vreodata de Black Friday , corespondentii au raspuns afirmativ in proportie de 67.5% , in timp ce doar 25% au raspuns negative , iar 7.5% au decis sa nu raspunda la aceasta intrebare.

Corespondentii au fost convinsi de campaniile de Black Friday in cumpararea produselor in proportie de 70% raspunzand afirmativ , in timp ce 22,5% au raspuns negativ, iar 7.5% au decis sa nu raspunda la aceasta intrebare.

Intrebati cand pica aceasta zi , Black Friday , corespondetii au afirmat ca pica la finalul lunii noiembrie , acestia fiind foarte bine informati in legatura cu data petrecerii acestui eveniment .

Acest chestionar a fost realizat pentru a afla tipul produselor la care se asteapta corespondetii sa fie reduceri , acestia au afirmat in mare parte ca si-ar dori sa fie reduceri consistente la electronice si electrocasnice , putini dorindu-si reduceri la carti si la bijuterii .

Din punct de vedere al credibilitatii reducerilor , mare parte din corespondenti au afirmat ca nu considera ca reducerile sunt reale , afirmand ca majoritatea preturilor reduse , sunt in prealabil majorate , la care se aplica o reducere mai mica , fata de cea afisata de magazine .

Din punct de vedere al modalitatii de achizitie a produselor in topul preferintelor se afla metoda clasica , adica fizica , in proportie de 62.5% , in timp ce doar 37.5% prefera modalitatea online de achizitie .

Modalitatea de plata preferata a fost aceea prin ramburs , in proportie de 60% , in timp ce doar 35% prefer plata cu cardul , 5% omitand sa raspunda la aceasta intrebare.

Intrebati daca au incredere in produsele achizitionate de Black Friday , mare parte din corespondenti au afirmat ca ei considera ca sunt de aceeasi calitate ca si cele cu pret intreg de dinaintea zilei de Black Friday.

Distributia raspunsurilor pe sexe indica 67.5% raspunsuri “feminine” , respective 27.5 % “masculine” , segmentul de femei a fost predominant din aceasta punct de vedere , fiind mult mai receptive in completarea unui chestionar.

In ceea ce priveste categoria de varsta , raspunsurile indica un procent de 77.5% pentru categoria de varsta 18-25 de ani ,10% pentru categoria 26-35 de ani , 5% pentru categoria pana-n 18 ani , si 2.5% pentru categoria de varsta 42-55 de ani .

In ceea ce priveste nivelul de educatie 55% din corespondenti au studii liceale , 35% au studii universitare , si 5% au studii primare.

Din punct de vedere al mediului de rezidenta , 77.5% dintre corespondeti provin din mediul urban , in timp ce doar 17.5% provin din mediul rural .

Majoritatea corespondentilor sunt studenti , in proportie de 67.5% , in timp ce doar 22.5% sunt angajati , 15% in alte entitati si 7.5% angajati in sistemul de stat .

Venitul corespondentilor este pentru majoritatea <=1000 lei , in proportie de 47.5% , intre 1000-1500 lei in proportie de 25%, intre 1500-2000 in proportie de 15% , iar intre 2000-3000 lei doar 5%.

Interpretarea rezultatelor conduce la formularea urmatoarelor observatii . În primul rând, trebuie să menționez faptul ca–n ceea ce privește cercetarea de față, considerațiile mele vor fi luate ca un ghid ; un eșantion de 40 persoane nu poate permite concluzii pertinente, dar constatările sunt cu privire la percepția unui segment de public pentru Black Friday 2015. După cum se poate observa din cele menționate mai sus, Black Friday este un subiect de actualitate pentru publicul romanesc , si o provocare constanta pentru participantii la Black Friday , promovare constantă, opiniile formulate propun "ajustări" serioase în acest domeniu de activitate. De-a lungul celor 4 editii de Black Friday romanii au inceput sa se documenteze din ce in ce mai mult cu privire la reducerile cu ocazia acestui eveniment .

Fara graphic : gen sex educatie mediu de rezidenta

Restu sa le pun si graphic alaturi de….

Maxim 7% plagiat , sis a pun chestionarul la anexe

Poze cu fiecare an ale campaniilor de pr la anexe

Concluzii si Propuneri

Campania de Black Friday a prins foarte bine la noi in Romania . Astfel incat fiecare isi doreste reduceri , fie ca mergem in magazine sau orice alt loc ce are la baza comertul. Romanii s-au obisnuit cu reducerile si campaniile de PR , practicate cu ocazia campaniei Black Friday. Emag spre deosebire de celelalte magazine participante la aceast eveniment , a avut un marketing bun si o echipa de relatii publice extraordinara.

Sa spun despre emag evolutie si investiti

Consider ca acestia au fost singurii care au ales sa foloseasca paginile de Facebook ale artistilor autohtoni pentru a promova Campania de Black Friday . Emag a investit foarte mult in imagine dar si-n imbunatatirea serviciilor , axandu-se pe nevoiele si necesitatile clientului . Spre deosebire de ceilalti care nu au facut nimic in acesta privinta.

Consider ca toate lanturile de magazine ce participa la acest evenimet