Calitatea Vietii In Municipul Caracal

Calitatea vieții în Municipul Caracal

CUPRINS

Introducere

Structură și metodologie

PARTEA I – Cadrul natural al Municipiului Caracal

Capitolul 1 – Localizare și limite

Capitolul 2 – Caracterizare fizico-geografică

2. 1. Caracteristici geologice

2. 2. Relieful – suport al activităților umane

2. 3. Particularitățile climatice și consecințele acestora

2. 4. Rețeaua hidrografică

2. 5. Solurile din aria Municipiului Caracal

2. 6. Ariile naturale protejate – expresie a gradului de naturalitate a teritoriului

PARTEA A II-A – Analiza calității vieții din perspectivă geografică

Capitolul 3 – Domeniul demografic

3. 1. Populația

3. 2. Dinamica populației

Capitolul 4 – Domeniul social

4. 1. Ocuparea forței de muncă

4. 2. Calitatea locuirii urbane

Capitolul 5 – Domeniul transporturilor

5. 1. Accesibilitatea populației la rețeaua de transporturi

Capitolul 6 – Domeniul sanitar

Capitolul 7 – Domeniul educațional

Capitolul 8 – Domeniul recreerii și culturii

8. 1. Spațiile verzi și de recreere

8. 2. Dotările socio-culturale

Capitolul 9 – Accesibilitatea populației la infrastructurile de transport, sanitare, educație și de recreere

Capitolul 10 – Calitatea mediului înconjurător în cadrul Municipiului Caracal

10. 1. Poluarea aerului și măsuri de diminuare a acesteia

10. 2. Poluarea apei și măsuri de diminuare a acesteia

10. 3. Amprenta hazardelor naturale asupra calității vieții

Concluzii

BIBLIOGRAFIE

Introducere

Conceptul de calitatea vieții a fost pentru prima dată enunțat în context politic de către președintele american Lydon Johnson în cadrul unuia dintre discursurile sale în a doua jumătate a secolului al XX – lea. Calitatea vieții reprezintă un concept ce a început să fie studiat în țara noastră în anii '70, când a luat naștere Școala Românească de Cercetare a Calității Vieții condusă de sociologul Cătălin Zamfir. În anul 1990, s-a înființat Institutul de Cercetare a Calității Vieții, ce face parte din rețeaua de cercetare a Academiei Române (Vlad, 2012).

,,Calitatea vieții”, prin denumire, sugerează a fi un concept evaluativ, referindu-se la evaluarea componentelor vieții, cât de bune sau rele sunt ele pentru oameni (Zamfir et al., 1984: 17).

Elementele ce privesc necesitățile locuitorilor, accesibilitatea la domeniile sanitare, învățământ, cultural, timp liber, dar și calitatea mediului înconjurător constituie mijloace de evaluare pentru calitatea vieții populației unui oraș. Conceptul de calitate a vieții este unul multidisciplinar și multidimensional și poate poate fi analizat luând în considerare descrierea atât din perspectivă obiectivă, cât și subiectivă. Putem afirma că nu există o definiție universală pentru conceptul de calitate a vieții și nici un set standard de domenii de cercetare, acestea variind în funcție de percepția fiecărei persoane asupra a ceea ce cred ei a fi necesar pentru un nivel de trai ridicat.

Consider că pașii esențiali spre dezvoltarea orașului sunt continuare proiectele începute, să promovăm ceea ce e bine făcut, să analizăm greșelile și neîmplinirile pe care să nu le mai repetăm, astfel încât să putem vorbi de o dezvoltare reală.

Principala motivație pentru alegerea acestei teme ca subiect de studiu a fost faptul că sunt ,,caracaleancă”, Municipiul Caracal fiind orașul meu natal, dar este determinată și de importanța atât teoretică, cât și practică a studierii calității vieții urbane, a domeniilor, indicatorilor, caracteristicilor socio-economice și socio-umane în vederea dezvoltării durabile și promovării Municipiului Caracal.

Obiectivele principale ale acestei lucrări constau în crearea unei imagini complete asupra calității vieții populației Municipiului Caracal, prin evaluarea modificărilor apărute în domeniul demografic și social, precum și evaluarea componentelor din domeniul educațional, domeniul sănătății, domeniul cultural și de recreere dar și cel al mediului.

Un alt obiectiv este acela de a stabili gradul de accesibilitate al populației la rețeaua de transporturi și la toate serviciile pe care le oferă municipiul, dar și de a demonstra faptul că Municipiul Caracal îndeplinește condițiile necesare pentru a fi recunoscut drept municipiu de rang II, putând oferi locuitorilor un nivel de trai decent.

Structură și metodologie

Această lucrare este structurată în două părți, partea întâi prezintă cadrul natural al Municipiului Caracal, în timp ce partea a doua redă domeniile de studiu și metodele de analiză ale calității vieții obiective, particularizându-le la nivelul Municipiului Caracal. Lucrarea reprezintă un studiu cantitativ și calitativ obiectiv asupra calității vieții prin prisma nivelului de dotare a Municipiului Caracal și de accesibilitate a locuitorilor la serviciile oferite de acesta. Cercetările cantitative și calitative ce utilizează indicatorii obiectivi privind calitatea vieții la nivel de comunitate fac referință, în general, la surse de date statistice oficiale, iar observația reprezintă cea mai frecvent utilizată metodă de cercetare. Cercetătorul descrie și explică aspecte punctuale privind calitatea vieții la nivelul comunității studiate prin experiențele directe pe care le are acesta (Mărginean, Precupețu, 2011: 133).

Prima parte deumită ,,Cadrul natural al Municipiului Caracal”, cuprinde două capitole prin care se propune analiza generală asupra Municipiului Caracal, accentul fiind pus pe relief și permisivitatea acestuia, pe calitatea solurilor din cadrul acestei zone, dar și pe alte elemente care pot contura o perspectivă geografică asupra municipiului.

Partea a doua numită „Analiza calității vieții din perspectivă geografică” aduce în vedere evaluarea modificărilor apărute în domeniul demografic și social, precum și evaluarea componentelor din domeniul educațional, domeniul sănătății, domeniul cultural și de recreere.

De asemenea, în capitolul 8 denumit ,,Calitatea mediului înconjurător în cadrul Municipiului Caracal” este prezentată situația calității aerului și apei din cadrul municipiului, dar și amprenta hazardelor naturale, mai exact a inundațiilor care au afectat la un moment dat calitatea vieții locuitorilor Municipiului Caracal.

Suportul teoretico-științific și metodologic al lucrării se bazează pe lucrările sociologilor Cătălin Zamfir, Ioan Mărginean, dar și ale geografilor precum Mirela Nae, George Erdeli și Liliana Dumitrache.

Metodologie

Primul pas pe care l-am făcut în realizarea acestei lucrări a fost acela de a analiza literatura de specialitate în domeniul calității vieții urbane și consultarea unor lucrări de referință în domeniu. Al doilea pas a fost acela de a analiza Municipiul Caracal prin cercetări pe teren și a stabili legătura dintre domenii, fenomene și indicatorii ce le evidențiază. Al treilea pas, a fost elaborarea reprezentărilor grafice și cartografice care au ajutat la exemplificarea concretă a rezultatelor obținute și au venit ca un ajutor în completarea tezei de licență, scoțând în evidență domeniile analizate. La baza întocmirii acestei teze de licență au stat o serie de date preluate de la Institutul Național de Statistică, utilizate prin prelucrarea lor și s-a avut în vedere conținutul Legii nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –. Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități.

Chiar dacă analiza acestui domeniu este vastă, am întâmpinat probleme în ceea ce privește obținerea de date deoarece Municipiul Caracal este un oraș mic de rang II, majoritatea datelor fiind generale pentru județul Olt sau Regiunea de dezvoltare Sud – Vest Oltenia. De asemenea, datele privind calitatea aerului au fost limitate deoarece există o singură stație de monitorizare în județul Olt și aceea este localizată în cadrul Reședinței de județ Slatina, datele fiind nerelevante pentru Municipiul Caracal.

Mulțumiri

Lucrarea a fost realizată sub conducerea domnului Conf. dr. Demeter Traian de la Facultatea de Geografie din cadrul Universității București, căruia țin să îi mulțumesc pentru întregul sprijin acordat. De asemenea, aș dori să-mi exprim mulțumirea față de persoanele care m-au sprijinit moral sau material, față de cei care au contribuit indirect în elaborarea acestei lucrări, și să-i asigur de aprecierea pe care le-o port în urma ajutorului primit pentru a concretiza studiul de față.

PARTEA I – Cadrul natural al Municipiului Caracal

Capitolul 1 – Localizare și limite

Municipiul Caracal este situat în sudul României, la vest de râul Olt, mai exact la marginea de est a Câmpiei Romanaților, la contactul dintre subdiviziunile acesteia și anume, Câmpia Caracalului și Câmpia Înaltă Leu – Rotunda. La nivelul județului Olt, Municipiul Caracal este localizat în jumătatea sudică, la 40 de km de reședința județului și anume Slatina, de orașul Balș și față de orașul Corabia (Fig. 1. 1). Paralela de 44° 7' latitudine Nordică și meridianul de 24° 21' longitudine Estică reprezintă coordonatele matematice care se întâlnesc în cadrul Municipiului Caracal (Dincă, Grigorescu și Popovici, 2007: 15).

Municipiul Caracal are ca limită în partea nordică comunele Cezieni (la o distanță de 5 km) și Dobrosloveni (la o distanță de 7 km), în partea estică comunele Fărcașele (la o distanță de 10 km) și Stoenești (la o distanță de 12 km), în partea vestică comuna Drăghiceni (la o distanță de 9 km), iar în partea sudică comunele Redea (la o distanță de 7 km) și Deveselu (la o distanță de 6 km) (Fig. 1. 1). Aceste așezări rurale din jurul Municipiului Caracal sunt așezate în zone agricole propice muncilor mecanizate și irigațiilor.

Din punct de vedere administrativ, Municipiul Caracal are o suprafață de 7.094,78 hectare, iar numărul populației de la recensământul din 2011 era de 28.673 locuitori. Valorile acestor dimensiuni în cadrul județului Olt, îl situează pe locul al doilea după reședința județului Olt, respectiv Municipiul Slatina (Crișan, 2011: 45).

Capitolul 2 – Caracterizare fizico-geografică

2. 1. Caracteristici geologice

Zona municipiului Caracal face parte din Platforma Moesică. Unitatea de platformă are un fundament cristalin, peste acestea se află o cuvertură groasă sedimentară cu grosimi variabile ce a fost realizată în mai multe faze de transgresiuni. Această cuvertură este acoperită de loessuri și depozite loessoide ce acoperă nisipurile, pietrișurile și argilele din pleistocen. Relieful actual este rezultatul evoluției din cuaternar care s-a caracterizat prin retragerea și umplerea treptată a lacului Getic de la V – N-V spre E și N-E, până când acesta a fost colmatat cu sedimente, fapt ce a generat caracaterul fluvio-lacustru al Câmpiei Române (Grecu, 2010).

Cuvertura sedimentară are grosimi între 1600 – 3000 m și aparține mai multor cicluri de sedimentare după cum urmează: în paleozoic (argile, gresii, calcare, gipsuri), în mezozoic (conglomerate, gresii, argile, calcare, dolomite), în neozoic (cuaternar) marne, argile, nisipuri, gresii calcaroase și depozite loessoide (Dimache și Iancu, 2010).

În faza cuaternară sau continentală a luat naștere și rețeaua hidrografică care reprezintă agentul morfogenetic cel mai important, sub acțiunea căruia se formează relieful acumulativ de terase, iar acțiunea vantului alături de procesele deluviale locale, au dus la acumularea de loess, depozite loessoide și dune pe întinsul Câmpiei Olteniei (Dimache și Iancu, 2010).

Pe teritoriul Municipiului Caracal, din cuvertura sedimentară, la suprafață apar depozitele cuaternare. În partea vestică a municipiului apar pietrișuri, nisipuri și depozite loessoide de vârstă pleistocen superior (qp3/3) dar și o suprafață mică din exteriorul intravilanului în care există depozite loessoide din holocen inferior (qh1). În partea estică a Municipiului se întâlnesc depozite loessoide din pleistocen mediu (qp2/2-qp3) (Fig. 2. 2).

2. 2. Relieful – suport al activităților umane

Municipiul Caracal este situat în marea unitatea morfologică Câmpia Română, subdiviziunea Câmpia Olteniei, subunitatea Câmpia Romanațiului, în marginea estică a acesteia, la contactul dintre Câmpia Leu-Rotunda și Câmpia Caracalului. Câmpia Romanațului este dominată de netezimea reliefului în trepte, format din câmpii laterale și terase, ce coboară domol spre margini (Fig. 2. 2). Aceasta este formată predominant din depozite loessoide și dune, cu văi longitudinale, paralele, orientate pe direcția NV – SE. Lunca Oltului situată la sud de confluența Oltețului cu Oltul aparține tot de aceasta și este dominată în est de versantul abrupt al Boianului. Această parte este cea mai puternică bază legumicolă a județului Olt (Coteț, Urucu, 1975).

Trecerea dinspre Câmpia Leu-Rotunda și nivelele de terasă se face prin denivelări ușoare cu pantă de până la 5 %, reprezentată printr-o bandă continuă pe direcția aproximativă nord – sud.

Câmpul Leu Rotunda ocupă partea de vest a teritoriului și reprezintă interfluviul dintre Jiu și Olt, cu o configurație asimetrică, cu o lățime mai mare de la cumpăna apelor către râul Olt. Interfluviul Leu-Rotunda constituie cel mai întins pinten piemontan, villafranchian din Câmpia Olteniei (Coteț, 1957: 124).

Terasa Caracal are cea mai frumoasă dezvoltare dintre terasele Oltului, și aparține exclusiv malului drept. Ea se întinde ca o fâșie la baza versantului Podișului Getic, în nord și a Câmpiei Dioști – Rotunda în sud, fiind întreruptă numai de lunca Oltețului (între Vlăduleni și Osica de Jos). A fost denumită terasa Caracal, deoarece cea mai mare parte a Municipiului Caracal (un oraș tipic de câmpie) este așezat la contactul câmpiei cu lunca Oltului.

Din punct de vedere genetic, Câmpia Leu-Rotunda este o câmpie piemontană veche ,,getică”, reprezentând o prelungire a Piemontului Getic spre câmpie, iar Câmpia Caracalului este o câmpie de terase (Grecu, 2010).

Din acest motiv, pe teritoriul Municipiului Caracal se regăsesc atât altitudini de 120-130 m la nivelul Câmpiei Leu-Rotunda, cât și nivelul terasei Caracal, situată la 90-93 m față de nivelul mării. Vatra municipiului Caracal și partea de vest a extravilanului acestuia sunt localizate pe suprafața Câmpiei Leu-Rotunda, iar zona preindustrială a municipiului și partea de est a extravilanului sunt localizate pe terasa Caracal. Relieful are o altitudine medie de 95 m, altitudinea maximă este întâlnită în nord – vestul orașului în Dealul Foișorul Caracal cu 137 m, iar altitudinea minimă este întâlnită în estul orașului, către Valea Oltului cu 90, 9 m (Dincă, Grigorescu și Popovici, 2007: 18).

Câmpia Leu-Rotunda prezintă un relief pseudo-colinar, ușor ondulat, generat de prezența unor dune consolidate, presărat cu movile sau măguri cu altitudini cuprinse între 130 – 140 m. În partea nord-vestică a Municipiului Caracal apar câțiva martori de eroziune pozitivi: Dealul Foișor Caracal – 137,3 m, Dealul Protoseni – 130,5 m, iar în partea nordică Măgura Mântoaiei – 129,7 m și Măgura Montorin – 129,7 m. De asemenea, se regăsesc câțiva martori de eroziune și în sudul municipiului Măgura Odroaia – 135.6 m și Măgura Ronea – 134,9 m (Fig. 2. 3).

În zona Municipiului Caracal, crovurile sunt reprezentate de cel din dreapta pârâului Gologan, cu o altitudine de 91,7 m și crovul din nordul Parcului Constantin Poroineanu, situat la contactul cu Dealul Protosenilor, cu o altitudine de 100 m (Dincă, Grigorescu și Popovici, 2007: 18).

Câmpia Caracalului este deosebit de favorabilă pentru cultura plantelor agricole, în special a cerealelor. De asemenea, cele două trepte de relief, câmpul și terasa, au o influență și asupra dezvoltării teritoriale, oferind posibilitatea de extindere a intravilanului spre partea estică. În partea vestică, relieful pseudo-colinar și prezența movilelor și măgurilor pe alocuri, reprezintă un factor restrictiv pentru extinderea intravilanului.

2. 3. Particularitățile climatice și consecințele acestora

Datorită poziției geografice, orașul Caracal se încadrează în zona climatului temperat continental cu patru anotimpuri dar și cu ușoare influențe continentale (Coteț, Urucu, 1975). Municipiul Caracal se încadrează în zona cu temperatură medie anuală de 11, 2 ° C.

În intervalul lunilor de primăvară (martie, aprilie, mai ) se înregistrează temperaturi între 10 – 25 ° C, apoi în perioada de vară temperaturi tropicale de peste 30 ° C. Temperaturi sub 0 °C se înregistrează în lunile de iarnă (decembrie, ianuarie și februarie). Precipitațiile atmosferice sunt predominant sub formă de ploaie. Cantitățile medii de precipitații variază de la 400 la 500 mm/an (Iagăru, Vătămanu și Bălănescu, 2001: 19).

Grindina cade în cantități foarte mici, de mărime redusă, dar în timpul verii produce pagube mari culturilor agricole. Evaporația are valori ridicate, cu limite între 400 și peste 700 mm situație care determină un deficit anual de umiditate de 50 mm în partea nordică și până la 300 mm în zona sudică. (Iagăru, Vătămanu și Bălănescu, 2001: 31).

Vânturile frecvente și cu viteze mari care bat pe teritoriul municipiului Caracal sunt: Crivățul din direcția nord – est și nord, ce mărește valorile umidității atmosferice datorită influenței lacurilor de acumulare de pe râul Olt amenajat hidrotehnic și Austrul dinspre vest și sud – vest ce contribuie negativ asupra valorii umidității aerului. Viteza vântului are obișnuit maxime de 3 – 5 m/secundă, uneori însă mult mai mari, pe direcțiile dominante și viteze sub 3 m/secundă pe celelalte direcții, cu variații diurne în funcție de radiația solară (Crișan, 2013: 23).

Vântul, precipitațiile deosebit de abundente, ploile torențiale, alături de grindină reprezintă un factor de risc pentru agricultură, însă există metode prin care pot fi aplanate. Condițiile climatice din zona Municipiului Caracal reprezintă un factor de favorabilitate desfășurării activităților umane și pentru practicarea agriculturii.

2. 4. Rețeaua hidrografică

Cele mai importante cursuri de apă ce străbat teritoriul Municipiului Caracal sunt: Oltul, la aproximativ 12 km, râul Teslui, care trece pe la N-E municipiului, iar centrul municipiului este străbătut de pârâul Gologan, denumit de localnici și pârâul Caracal.

Pe cuprinsul acestui sector, râul Olt primește ca afluenți de dreapta, râul Teslui și pârâul Gologan. Din punct de vedere al debitului mediu multianual, râul Olt a înregistrat un debit mediu de circa 174 m3/secundă la Stoenești. Caracteristicile văilor râului Teslui și pârâului Gologan sunt adâncimea mică și paralelismul pe direcția NV-SE.

Pârâul Gologan este singurul curs de apă permanent de pe suprafața municipiului Caracal. Acesta are obârșia în satul Grozăvești, comuna Drăghiceni. Pârâul are direcția de scurgere paralelă cu cea a râului Teslui, NV-SE, el străbătând orașul prin zona centrală, în drumul său spre râul Olt, care îi colectează apele și cu care confluează la sud de localitatea Stoenești.

Pentru o mai bună igienizare a orașului, pârâul Gologan a fost canalizat. De asemenea, de-a lungul său au fost construite o serie de baraje artificiale rezultând și lacuri artificiale: Lacul Obogeanu din nordul parcului Constantin Poroineanu și lacul Opincaru din partea de est a municipiului, folosite pentru irigații, dar și Lacul din parcul Constantin Poroineanu folosit de către localnici ca mod de recreere (Dincă, Grigorescu și Popovici, 2007: 22).

Dat fiind faptul că pârâul Gologan colectează apele menajere și apele reziduale din zona industrială, calitatea apei sale a fost afectată, iar din acest motiv, pentru a deversa apa cât mai curată în râul Olt, s-a construit o stație de epurare în partea de est a Municipiului Caracal.

2. 5. Solurile din aria Municipiului Caracal

Formarea și calitatea solului este dependentă de factori precum poziția geografică, relieful, geologie, roca parentală, climă și vegetație. Câmpia Caracalului este o regiune tipică de stepă, dominată de prezența cernoziomurilor. Eroziunea solului este aproape imperceptibilă cu excepția versanților abrupți, iar excesul de umiditate este generat de prezența crovurilor care sunt în strânsă legătură cu pânzele freatice ce au o adâncime mică, până la 5-6 m (Coteț, Urucu, 1975).

Prezența pânzei freatice la o adâncime mai redusă asigură solurilor din zonă o bună aprovizionare cu apă și contribuie la fertilitatea acestora, dar și sistemele de irigații de pe terase contribuie foarte mult la anularea efectelor dezastruoase ale secetei, foarte caracteristice în această zonă (Dincă, Grigorescu și Popovici, 2007: 16).

Relieful specific de câmpie piemontană și de terase, climatul continental precum și învelișul vegetal în est caracteristic zonei de silvostepă și în partea de vest, zonei pădurilor de foioase, au determinat formarea pe cuprinsul Municipiului Caracal a mai multor tipuri și asociații de sol. În partea estică unde caracteristică este formațiunea de silvostepă, se impune clasa molisolurilor cu tipul cernoziom argiloiluvial tipic, fertile, cu o cantitate mare de humus, dar și asociații de cernoziomuri cambice și cernoziomuri argiloiluviale în crovuri și padini. În partea vestică unde caracteristică este zona pădurilor de foioase, se impune clasa argiluvisolurilor cu tipul brun-roșcate tipice, dar și asociații de soluri brun-roșcate tipice și soluri brun-roșcate tipice erodate (Grecu, 2010: 153) (Fig. 2. 4).

2. 6. Ariile naturale protejate – expresie a gradului de naturalitate a teritoriului

Pădurea Reșca – Hotărani este o arie de interes pentru Municipiul Caracal. Este așezată în lunca Oltului, pe terasa Câmpiei Caracalului, la doar 15 km de municipiu. Pădurea Reșca – Hotărani este o rezervație de tip SCI (sit de importanță comunitară) din anul 2005 prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr. 1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Are o suprafață de 50 ha și a fost luată în custodie de Direcția Silvică Olt.

În pădurea Reșca se regăsesc specii rare de plante precum: laleaua pestriță (Fritillaria montana) monument al naturii, laleaua galbenă (Tulipa biebersteiniana), breiul rotund (Mercurialis ovata)și stânjenelul de apă (Iris pseudacorus) (Ciobanu, Rogojinaru, 2003). Dintre speciile lemnoase mai deosebite din zonă amintim câteva exemplare de stejar roșu (Quercus rubra), pin negru (Pinus nigra) și brad argintiu (Abies alba varietatea argentea). Între aria protejată și municipiu există o relație turistică și de agrement, pădurea Reșca fiind un important spațiu de recreere, o oază de liniște pentru toți locuitorii din Caracal. În sezonul de vânătoare, locuitorii Municipiului Caracal merg în Pădurea Reșca-Hotărani pentru a vâna cerbi și păsări. Dat fiind faptul că a fost desemnată sit SCI, chiar dacă este situată în apropierea râului Olt și acesta a fost amenajat în sistem hidroenergetic, s-a avut grijă ca pădurea să-și păstreze caracterul mlăștinos, iar speciile floristice și faunistice să nu aibă de suferit.

Pădurea Studinița este o altă arie protejată. Are o suprafață de 66 ha și a fost declarată sit de importanță comunitară (SCI) în anul 2007. Aceasta este localizată în proximitatea Municipiului Caracal în satul Studinița, aici fiind protejate habitate naturale de tip: tufărișuri de foioase ponto-sarmatice și vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos (Quercus pubescens) cu vârste ce depășesc 100 de ani. De asemenea, o altă arie protejată de tip SCI din anul 2007 este și Pădurea Vlădila cu o suprafață de 407 ha, de pe teritoriul comunei Vlădila, una dintre comunele vecine ale Municipiului Caracal.

Toate aceste arii protejate ajută la creșterea calității vieții locuitorilor Municipiului Caracal atât prin faptul că acestea reduc cantitatea de noxe și gaze provenite din surse antropice și oxigenează zona, dar și prin faptul că pot constitui locuri de agrement, de recreere, unde locuitorii municipiului pot desfășura diferite activități în natură.

Exploatarea forestieră intensivă și defrișările ilegale, alături de alte activități antropice, reprezintă pericolele la care sunt supuse aceste păduri.

PARTEA A II-A – Analiza calității vieții din perspectivă geografică

Studiul calității vieții populației din orașe a fost determinat de mai mulți factori, de schimbări de ordin social, economic sau politic la nivelul societății. Orașul este o entitate geografică și nu poate fi disociat într-o analiză științifică de factorul uman deoarece este aflat într-o continuă transformare și dinamică.

Pentru a afla nivelul calității vieții în cadrul Municipiului Caracal, s-a avut în vedere calcularea mai multor indici precum: populația totală, rata de creștere anuală, mortalitatea și natalitatea, gradul de îmbătrânire al populației, calitatea locuirii urbane, gradul de echipare al spațiilor rezidențiale cu echipament tehnico – edilitar, nivelul educațional al populației, calitatea serviciilor medicale, numărul spațiilor verzi, de recreere și culturale, dar și calitatea mediului înconjurător în vederea stabilirii cu mai mare precizie condițiile de viață pe care le oferă municipiul locuitorilor săi.

Capitolul 3 – Domeniul demografic

Evoluția, oscilațiile, stagnarea, modificarea în timp a fenomenelor demografice, influențate de factori de natură economică, socială și culturală care au ca rezultat modificarea numărului și structurii populației reprezintă procesul demografic (Vert, 2001: 19).

Transformările demografice, în special scăderea populației, natalitatea scăzută și îmbătrânirea populației au implicații și consecințe deosebit de importante asupra Municipiului Caracal, în special pentru piața forței de muncă, învățământ și pentru alte domenii sociale și economice. Scăderea numărului populației este rezultatul migrațiilor externe intense și creșterii mortalității, valoarea acesteia fiind mai mare decât a natalității.

3. 1. Populația

Din cele zece centre ubane ale județului Olt, orașul Caracal, considerat în cadrul PATN -Rețeaua de localități, municipiu de rang II. Din punct de vedere demografic, orașul a avut o evoluție descendentă după anul 1990. La recensământul din anul 2011, populația municipiului Caracal se ridica la 28.673 de locuitori, fiind vizibilă o scădere drastică față de numărul populației de 34.625 locuitori înregistrat la recensământul anterior din 2002. Densitatea medie a populației din Municipiul Caracal este de 411 locuitori/km2, în anul 2011.

Evoluția numerică a populației

Din anul 1867 până la primul război mondial, populația Municipiului Caracal a înregistrat o creștere de aproximativ 49%, însă după intrarea în primul război mondial în anul 1916 și în cel de-al doilea război mondial în anul 1941, situația s-a schimbat, populația, în special cea de sex masculin a înregistrat o scădere justificată prin pierderile de vieți omenești provocate de război. După anul 1947, odată cu abdicarea Regelui Mihai, guvernul a proclamat Republica Populară Română. Între anii 1965-1967, odată cu instalarea puterii comuniste a lui Nicolae Ceaușescu, Municipiul Caracal suferă un proces de industrializare, fapt care duce la creșterea populației deoarece majoritatea oamenilor migrează din mediul rural învecinat către municipiu, dar înregistrează și o creștere datorată interzicerii avorturilor în anul 1966.

Odată cu schimbarea regimului comunist în anul 1989, populația a înregistrat din nou o scădere deoarece sistemul economic s-a confruntat cu dificultăți (Tabel 3. 1, Fig. 3. 1). În perioada 1992-2002, populația înregistra o scădere semnificativă, una dintre principalele cauze ale acestei evoluții descendente a fost declinul industrial, creșterea numărului șomerilor, fapt ce a dus la migrația populației către satele natale sau către centre industriale puternice în căutarea de noi locuri de muncă.. Tendința negativă se menține până în anul 2004 când numărul de locuitori ajunge la 36.263. Între anii 2006 și 2011, populația scade drastic la valorea de 28.673 locuitori, una dintre cauze fiind de asemenea migrarea către centre urbane sau în afara țării în căutare unor locuri de muncă mai bine plătite, dar și migrarea tinerilor către centrele universitare ale țării (Tabel 3.1, Fig. 3.1).

Tabel 3. 1 – Evoluția numerică a populației Municipiului Caracal între anii 1867-2011

Sursa datelor : Institutul Național de Statistică, 2015

Fig. 3. 1 – Evoluția numerică a populației Municipiului Caracal între anii 1867 – 2011

Indicele sporului absolut calculat prin diferența numărului populației din anul 2011 și cel din anul 2002 a demonstra scăderea drastică a numărului de locuitori în această perioadă, rezultând că populația Municipiului Caracal a scăzut cu 5930 locuitori pe durata perioadei de 9 ani. Acest rezultat duce la concluzia că rata creșterii populației este una negative (Vert, 1995: 16).

Sa = sporul absolut al populației pe perioada 2002 – 2011

P1 = numărul populației în anul 2002

P2 = numărul populației în anul 2011

Populația pe grupuri etnice reprezintă un alt aspect important cu forme caracteristice, al populației Municipiului Caracal, ce se încadrează, ca și celelalte aspecte demografice, trăsăturilor actuale ale populației în general. Structura pe naționalități a populației Municipiului Caracal, conform datelor din anul 2011 se prezintă astfel: 27.217 români, mioritatea etnică cea mai importantă fiind cea rromă cu 1242 persoane , minoritate care a scăzut ca număr față de 2002 când au fost înregistrate 1736 persoane, iar ultimele categorii minoritare reprezintă aproximativ 1% din totalul locuitorilor (Fig. 3.2, Tabel 3.2).

Tabel 3. 2 – Populația Municipiului Caracal pe grupuri etnice în anul 2011

Sursa datelor : Institutul Național de Statistică, 2015

Fig. 3. 2 – Populația Municipiului Caracal pe grupuri etnice în anul 2011

Un indicator alarmant în evoluția numerică a populației este îmbătrânirea demografică. Evoluția populației nu se caracterizează doar prin scăderea numerică, ci și prin schimbările din structura pe grupe de vârste, ca urmare a bilanțului demografic general ce s-a înregistrat negativ în anul 2011 pentru Municipiul Caracal (Erdeli și Cucu, 2007: 116). Procesul de îmbătrânire demografică reprezintă diminuarea grupelor de vârstă tinere și creșterea celor în vârstă (peste 65 ani), proces ce va afecta pe termen lung populația Municipiului Caracal. Cauzele acestor evoluții sunt nivelul scăzut al fertilității, prin care generația de părinți este înlocuită doar parțial, și migrația externă.

Din datele pe care le-am preluat pentru a construi piramida pe grupe de vârstă și sexe a Municipiului Caracal în anul 2011, a reieșit că Municipiului Caracal îi revine o piramidă de tip ,,amforă” în care primele grupe de vârstă (baza) se află în micșorare, mijlocul piramidei mult mai extins decât baza, în timp ce vârful este subțire (Fig. 3. 3). Ponderea cea mai ridicată în cadrul acestui tip de structură demografică o au femeile, în totalul populației Municipiului Caracal. Acest tip de piramidă caracterizează o populație ce are o dinamică regresivă și își justifică forma prin deplasarea intensă a tinerilor spre centre social-economice mai mari ale țării și chiar la muncă în străinătate, dar și sub fenomenul scăderii natalității și a creșterii mortalității în rândul populației vârstnice (Vlad, 2012).

Tabel 3. 3 – Populația Municipiului Caracal pe grupe de vârste și sexe în anul 2011

Sursa datelor: Institutul Național de Statistică, 2015

Îmbătrânirea demografică a populației este un fenomen demografic ce constă în creșterea ponderii populației vârstnice și în scăderea ponderii populației tinere. Indicele îmbătrânirii demografice se calculează prin raportarea numărului de persoane în vârstă de 65 de ani și peste la numărul de persoane de 15 ani și sub această vârstă și se exprimă în procente (Dumitrache, 2013: 12)

Indicele de îmbătrânire al populației este de 82 % în anul 2011, ceea ce arată că populația Municipiului Caracal este o populație foarte îmbătrânită. Tendința de lungă durată de creștere a proporției populației vârstnice paralel cu reducerea proporțiilor populației tinere și uneori și a celei adulte în cadrul efectivului ei total, reprezintă procesul de îmbătrânire demografică (Vert, 1995: 39).

Un alt indicator de caracterizare a îmbătrânirii demografice este și raportul între bătrâni și tineri prin care se poate aprecia gradul de „tinerețe” sau „bătrânețe” al unei populații, raportând valorile grupelor de 65 de ani și peste, la sub 20 ani (Vert, 2001: 101).

Coeficientul pentru Municipiul Caracal în anul 2011 este de 0,53, mai mare decât 0,42, ceea ce înseamnă că populația are o tendință de îmbătrânire (Vert, 2001: 101).

3. 2. Dinamica populației

Dinamica populației se caracterizează prin modificări cantitativ-structurale permanente, datorate mișcării naturale, teritoriale (migratorii), sociale, culturale și politice. Prima componentă o reprezintă mișcarea naturală, respectiv evoluția în timp a nașterilor și deceselor. Aceasta este modificată de cea de-a doua componentă și anume mișcarea migratorie, respectiv evoluția în timp a migrațiilor și emigrațiilor (Erdeli și Dumitrache, 2009: 70).

Mișcarea naturală a populației reprezintă un fenomen demografic major al dinamicii populației, prin intermediul natalității și mortalității, elemente ce evidențiază evoluția numerică a populației, cu traiectorie descrescătoare în cazul Municipiului Caracal.

Rata natalității (n) se calculează prin raportarea numărului de născuți-vii (N) la efectivul mediu al populației (Pm = populația înregistrată la 1 iulie 2011) exprimându-se în promile, a zecea parte dintr-un procent (Erdeli și Dumitrache, 2009: 72).

În anul 2011, în Municipiul Caracal s-au înregistrat aproximativ 9 născuți vii la 1000 de locuitori.

Rata mortalității (m) este a doua componentă a mișcării naturale a populației și se calculează prin rapotarea numărului de decese (M) la efectivul mediu al populației (Pm) (Vert, 2001: 62).

În anul 2011, în Municipiul Caracal s-au înregistrat 10 decese la 1000 de locuitori, o rata mortalității fiind mai mare ca rata natalității.

Analiza separată a natalității și mortalității nu oferă posibilitatea înțelegerii în toată complexitatea sa a procesului privind dinamica populației. Acest lucru este posibil confruntând cele două fenomene demografice prin sistemul sporului natural (Sn) care reprezintă diferența dintre rata natalității (n) și rata mortalității (m) (Vert, 2001: 68).

Sporul natural (rata creșterii naturale) al Municipiului Caracal în anul 2011 este unul negativ de -1, 17, reprezentând deficitul nașterilor asupra deceselor locuitorilor din cadrul acestui municipiu, fapt ce conduce către un declin demografic.

Creșterea migratorie (Cm) reprezintă diferența dintre numărul persoanelor sosite (imigranți I) și numărul celor plecate (emigranți E) (Vert, 2001: 82).

Creșterea migratorie a Municipiului Caracal în anul 2011 este negativă, numărul persoanelor sosite (imigranți) este mai mic decât numărul persoanelor plecate (emigranți), ceea ce duce la un deficit migratoriu.

Dinamica populației (Dp) este calculată prin suma dintre diferența dintre numărul nașterilor și numărul deceselor cu diferența dintre numărul imigranților și cel al emigranților (Erdeli și Dumitrache, 2009: 70).

Dinamica numărului populației Municipiului Caracal în anul 2011 este de asemenea negativă -588 persoane, deoarece intrările sunt mai mici decât ieșirile, numărul populației fiind în scădere. Rata mortalității foarte ridicată, rata natalității scăzută și migrația externă masivă, în căutarea unui loc de muncă, sunt factori care contribuie la declinul demografic înregistrat.

Capitolul 4 – Domeniul social

Ca factor determinant al nivelului de trai și al bunăstării sunt veniturile populației, lipsa acestora atrăgând după sine fenomenul de sărăcie. Alături de acestea, locuirea este un element esențial vieții umane, având un rol radical în aspectul economic și social. Aceasta relaționează direct cu accesibilitatea la serviciile medicale, la educație și spații de recreere, dar și cu statul si confortul locuitorilor (Nae, 2006: 107).

Condițiile economice caracteristice Municipiului Caracal pot determina apariția șomajului, a degradării condițiilor de trai și implicit a nivelului scăzut al calității vieții.

4. 1. Ocuparea forței de muncă

În anul 2005, în Registrul Camerei de Comerț Caracal figurau Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Caracal, S.C.Romvag S.A., cinci firme aparținând domeniului alimentar (S.C.Vidiagro S.R.L., Hame România, „Ecva 2000“ S.R.L., Riada Plus, Ecologic), două firme din domeniul electronice, electrice (Tecamar Service, Energo Eolian Romproiect S.R.L.), nouă firme din domeniul echipamente servicii și utilaje industriale (Paralela 44, Romconserv S.R.L., Madavir Lux S.R.L., Royal Rom S.R.L., Expert Construct, M.C.M. Unigrup S.R.L., etc), șase firme din domeniul textile (Zonatex, 777 S.R.L., Torente Mod, Snobii Club, Romanița, M.K. Promo), două firme din domeniul chimic (Dolchimprod Caracal, Esox Prodimpex S.R.L, Pop Prodplast S.R.L) (Crișan, 2011).

În prezent, populația ocupată reprezintă în municipiul Caracal 28,8%. În raport cu numărul total de salariați, există o scădere semnificativă, de la 11.692 în anul 2008 și 10.015 în 2009 la 7.465 în anul 2013 cauzată de: disponibilizări de personal, migrația forței de muncă, pensionările și orientarea către inițiativa privată. Cele mai evidente scăderi sunt înregistrate în industrie și agricultură (Crișan, 2011: 45).

În anul 2004, S.C. ROMVAG S.A. una dintre cele mai importante firme industriale ale municipiului, a început să facă disponibilizări de personal, iar în anul 2012 a dat faliment, lăsând locuitorii de vârstă medie fără un loc de muncă. De asemenea, firma Esox Prodimpex S.R.L, o firmă ce recicla și producea pet-uri și era foarte importantă privind numărul de angajați (peste 100 de angajați) a intrat în insolvență în anul 2012, astfel explicându-se evoluția negativă a salariaților din anul 2011 în anul 2012 (Fig. 4. 1).

Tabel 4. 1 – Numărul mediu de salariați din Municipiul Caracal între anii 2004 – 2013

Sursa datelor: Institutul Național de Statistică, 2015

La nivelul județului Olt, se înregistra în anul 2008 o rată a șomajului de 5,4 %, iar până în anul 2012 valoarea a crescut la 6,6 %. În anul 2013 se observă o ușoară tendință de scădere, rata șomajului înregistrând o valoare de 6,3 % (Institutul Național de Statistică, 2015).

La nivelul Municipiului Caracal, în anul 2004 se înregistrau peste 2.000 de șomeri, urmând ca în anul 2008 să scadă la 880 persoane datorită înfințării mai multor firme în cadrul municipiului. Tendința de scădere se înregistrează până în anul 2010, când numărul șomerilor crește din nou la peste 1.000 persoane din cauza disponibilizărilor masive pe fondul crizei economice naționale. Între anii 2011 – 2013, numărul șomerilor scade, unul din factorii pozitivi fiind începerea lucrărilor principale de construcție la Baza Militară Deveselu din 28 octombrie 2013 (obiectiv militar-strategic, scutul antirachetă), aceasta creând noi locuri de muncă bine plătite ( Tabel 4.2, Fig. 4. 2).

De asemenea, se poate observa că în cadrul Municipiului Caracal, numărul de șomeri de sex masculin este mai mare decât cel feminin. Acest lucru se datorează faptului că majoritatea locurilor de muncă din cadrul municipiului sunt mai accesibile pentru persoanele de sex feminin mai ales în cadrul firmelor specializate pe industrie textilă sau servicii, predominante pe terioriul muncipiului.

Tabel 4. 2 – Evoluția numărului de șomeri din Municipiul Caracal între anii 2004-2013

Sursa datelor : Institutul Național de Statistică, 2015

4. 2. Calitatea locuirii urbane

Calitatea locuirii urbane reprezintă componenta de bază și un element cheie al calității vieții unei persoane. Locuirea trebuie să asigure o strânsă legătură între locuințe, echiparea tehnico-edilitară și socio-culturală în scopul satisfacerii cerințelor și aspirațiilor utilizatorilor (Vâlceanu, 2013).

În municipiul Caracal există un număr de 12.244 de locuințe convenționale împărțite în 7.276 de apartamente și 4.968 case. Majoritatea blocurilor au fost construite până în anul 1990 și au un regim de înălțime mediu, cu 4 etaje (P+4), doar unul singur numit ,,blocul turn” are 9 etaje (P+9). Aceste blocuri prezintă o stare avansată de degradare și au nevoie de reabilitare termică.

După anul 1990 au fost construite din fondurile Agenției Naționale pentru Locuințe (ANL), patru blocuri cu un regim mediu de 4 etaje (P+4).

În zona rezidențială de locuințe colective, problemele majore care au fost sesizate la vizita pe teren, au reprezentat-o în special lipsa locurilor de parcare și a garajelor, dar și prezența în număr mare pe domeniul public a animalelor fără stăpân.

Un criteriu de diagnosticare este cel de delimitare a zonelor cu caracteristici individuale de locuire în funcție de accesul la dotările tehnico-edilitare ce are ca rezultat final stabilirea a trei mari categorii de areale rezidențiale: zone cu locuire decentă (acces la infrastructura tehnico-edilitară de bază: electricitate, apă, canalizare, gaz), zone cu locuire deficitară (au acces numai la o parte din rețeaua edilitară de bază) și zone cu locuire precară (nu au acces la infrastructura tehnico-edilitară; exemple de locuințe: case din chirpici, ghetouri (Vâlceanu, 2013).

În cadrul Municipiului Caracal se întâlnesc atât zone cu locuire decentă, cât și zone cu locuire deficitară sau precară. Zonele de locuire decentă, reprezintă locuințele de lux, cu un grad de confort ridicat, ele fiind localizate la periferia Municipiului Caracal, într-un complex rezidențial nou (Fig. 4. 3) .

Al doilea tip, zonele cu locuire deficitară sunt cele care îndeplinesc exigențele minimale, respectiv al locuințelor salubre, însă sunt deficitare din punct de vedere al accesului la dotări. Sunt locuințe care, de regulă, au o localizare centrală în cadrul orașului și au ca element definitoriu faptul că aceste deficiențe sunt suplinite prin soluții adiacente care conferă același grad de confort (ex: alimentare cu apă din fântâni, puțuri, foraje proprii; alimentarea cu gaz butelie, fosă septică proprie). În cadrul acestor tip se încadrează clădirile de patrimoniu, care îndeplinesc exigențele minimale de locuire însă prezintă un grad avansat de degradare. Caracteristicile de bază ale acestui tip de locuințe sunt vechimea mare, arhitectura deosebită și racordul parțial la dotările tehnico-edilitare publice. (Fig. 4. 4).

Cel de-al treilea tip este cel al zonelor cu locuință precară, locuințele insalubre, neracordate la dotări tehnico-edilitare unde, în majoritatea cazurilor, locuiesc famiile de etnie rromă defavorizate, caracterizate printr-un grad ridicat de sărăcie și excluziune socială (Fig. 4. 5).

Conform Legii nr. 351 din 6 iulie 2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –. Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități, Municipiul Caracal îndeplinește toate cerințele principalilor indicatori cantitativi și calitativi minimali de definire a lui în categoria orașelor de rang II, astfel că dotarea locuințelor cu instalații de alimentare cu apă este de 89,1 % cu peste 9, 1 % față de cerința indicatorilor, dotarea locuințelor cu baie este de 81,8 % cu peste 6,8 % față de cerința indicatorilor și de asemenea, dotarea locuințelor cu încălzire centrală se încadrează în normele indicilor cu un procent de 69,1 % față de cerința indicilor de doar 45 % (Tabel 4. 3).

Tabel 4. 3 – Numărul de locuințe convenționale dotate cu echipare tehnico-edilitară

Sursa datelor: Institutul Național de Statistică, 2015

Municipiul Caracal dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă pentru nevoile gospodărești ale populației și pentru domeniul public, asigurând într-o anumită măsură și consumul cu caracter potabil al industriei. Acest sistem de alimentare cu apă al orașului este administrat și exploatat de SC. IGO SA. Municipiul Caracal dispune de 126 de puțuri cu adâncimi cuprinse între 70 – 80 m, dintre care funcționează doar 38 de puțuri. Principalele resurse subterane de apă sunt: Captare Redea – Deveselu, amplasată în zona de sud–est a municipiului, constituită din 32 puțuri și Captarea Redea – Celaru, amplasată în zona de vest a municipiului , în prelungirea captării Redea – Deveselu. Din această captare pot fi activate 32 de puțuri. Dacă există situații în care seceta sau micșorarea pânzei freatice impun probleme, se pornesc puțurile aflate în rezervă. Rețeaua de aducțiune a apei potabile are lungime de 24,052 km. Rețeaua de canalizare menajeră colectează apele menajere propriu-zise, precum și apele uzate industriale provenite de la o parte din consumatorii de apă potabilă folosită în scopuri industriale. Rețeaua de canalizare are o lungime totală de 58,775 km. Receptorul apelor uzate este Pârâul Gologan. Stația de epurare a apelor uzate este situată în afara zonei locuite din partea de est a Municipiului Caracal (Crișan, 2011: 79).

Alimentarea cu energie termică a clădirilor din municipiul Caracal se realizează în sistem individual în mare parte cu centrale termice de apartament sau individuale pentru gospodării. Centralele termice și punctele termice vechi au fost desfințate. În locul acestui sistem s-a realizat un sistem individual de încălzire, utilizând pentru aceasta rețeaua de alimentare cu gaz metan. În prezent, datorită avantajelor centralelor termice individuale și ale microcentralelor termice murale de apartament, precum și a posibilităților sporite de alimentare cu gaze naturale, multe familii recurg la debranșarea din sistemul centralizat. Rețeaua de alimentare cu gaze naturale are o lungime de aproximativ 90 km. Primii beneficiari a gazului metan în Caracal au fost 50 de abonați de pe străzile Țepeș Vodă și Bulevardul Nicolae Titulescu. În zonele de locuințe individuale in care nu au fost introduse gaze se utilizează combustibili solizi în principal lemne și cărbuni (Crișan, 2011: 82).

Capitolul 5 – Domeniul transporturilor

Municipiul Caracal este așezat la intersecția Drumului European 70: București – Craiova – Timișoara cu drumurile naționale 54 (legătura cu orașul Corabia) și 64 (legătura cu orașele Drăgășani, Râmnicu Vâlcea și Băile Olănești). Acesta dispune și de un important nod de cale ferată ce completează transportul rutier cu cel feroviar. Lungimea totală a străzilor la nivelul municipiului este de 75,953 km, iar lungimea totală a drumurilor naționale și europene este de 9,26 km, dintre care 5,5 km drumul european 70 (DN 64 – 2,66 km și DN 54 – 1,55 Km). Zona căilor de comunicație și transport din cadrul intravilanului se întrepătrunde cu celelalte zone funcționale, acesta fiind factorul lor de legătură.

5. 1. Accesibilitatea populației la rețeaua de transporturi

Odată cu dezvoltarea sectorului privat în transporturi, cererea de transport public a scăzut continuu și astfel rețeaua de transport în comun a dispărut, în prezent, transportul public local lipsește, nu există autobuze sau microbuze pentru transport public local de pasageri.

Odată cu înființarea mai multor firme de taxi private, dar și a faptului că majoritatea familiilor au achiziționat cel puțin o mașină personală, rețeaua de transport în comun a populației nu a mai dat randament și conform datelor statistice din fișa localității, transportul în comun a încetat să mai funcționeze în anul 1992.

Lipsa traseelor de transport public reprezintă o disfuncție la nivelul orașului. Conform analizei în teren, rezultă necesitatea acoperirii rețelei stradale actuale cu transport local de persoane, care să deservească în mod corespunzător necesitățile de deplasare ale populației.

Transportul public local este benefic în primul rând pentru locuitorii cu un venit mai scăzut care nu își pot permite achiziționarea unei mașini personale sau călătoria cu taxiul, iar în al doilea rând este benefic pentru calitatea mediului, populația putând circula cu un singur autovehicul, acest lucru reducând emisiile de noxe și gaze. Municipiul Caracal are nevoie de o rețea de transport în comun care ar putea duce la creșterea calității vieții și a mediului înconjurător.

AICI HARTA CU TRANSPORT PUBLIC…

Problemele majore care au fost sesizate direct de pe teren, au fost lipsa locurilor de parcare, atât în zona rezidențială, cât și în zonele de tranzit, lipsa unor străzi ocolitoare, încărcările mari de trafic în zona central, pavajele ce prezintă un grad avansat de degradare, drumurile de pământ ce îngreunează accesul la proprietăți dar și la drumurile naționale și județene, dar și lipsa pistelor de bicicliști și a unor facilități pentru circulația pietonală (amenajări pentru personae cu handicap, personae vârstnice). Dezvoltarea circulației pietonale ar putea implica realizarea unor amenajări pentru persoanele cu handicap, amenajări pentru odihna persoanelor vârstnice.

De asemenea, încurajarea deplasărilor cu ajutorul bicicletelor ar avea un efect pozitiv asupra mediului înconjurător prin diminuarea gazelor toxice provenite de la autovehicule. Acest lucru ar putea fi posibil, prin amenajarea unor piste special pentru bicicliști.

Problemele majore privind transportul feroviar sunt degradarea șinelor, dar și degradarea clădirilor din cadrul Gării Caracal.

Conform Legii nr. 351 din 6 iulie 2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –. Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități, Municipiul Caracal îndeplinește toate cerințele principalilor indicatori cantitativi și calitativi minimali de definire a lui în categoria orașelor de rang II, el dispunând de acces direct la calea ferată, drum national, drum județean, dar și accese facile ale localităților din zona de influență.

Capitolul 6 – Domeniul sanitar

Domeniul sănătății ocupă un loc foarte important în viața oamenilor, acesta având un impact atât asupra calității vieții lor, cât și asupra prosperității economice a orașului din care fac parte. În acest domeniu se pune accentul pe numărul personalului medical, calitatea infrastructurii sanitare, dar și accesibilitatea populației la serviciile oferite (Vlad, 2012).

Spitalul Municipal Caracal asigură activitatea medicală de recuperare prin unități de specialitate, secții și laboratoare. De asemenea, unitatea specializată de urgență și transportul sanitar public (ambulanțele) din cadrul Spitalului Municipal Caracal asigură asistența medicală de urgență. Asistența medicală pentru colectivitățile de copii preșcolari și școlari se asigură prin cabinetele organizate, conform legii, în unitățile de învățământ preșcolar, școlar sau liceal sau prin cabinetele individuale ale medicilor de familie. Municipiul Caracal deține și centre specializate pentru persoanele defavorizate: Centrul de zi „Cristina” (copii școlari); Centrul de recuperare și reabilitare persoane cu handicap Caracal, Cantină de ajutor social ,,Preparare și distribuire hrană” dar și un centru de dializă, deschis în incinta fostei Școli primare de băieți ,,Constantin Filipescu” (Fig. 7. 1).

Observațiile asupra hărții și cele din teren arată faptul că principalele centre sanitare sunt distribuite uniform în zona centrală a orașului pentru o accesibilitate aproximativ egală a tuturor locuitorilor Municipiului Caracal (Fig. 7. 1).

Potrivit legii nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –. Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități, Municipiul Caracal îndeplinește condițiile pentru unitățile sanitare, el fiind echipat cu mai mult de 10 paturi/ 1000 locuitori, dar și cu mai mult de 2,3 medici care revin la 1000 locuitori (Tabel 7. 1, 7. 2).

În cadrul sectorului public, Municipiul Caracal dispune de un spital general, un dispensar, 3 cabinete medicale școlare, 18 cabinete ale medicilor de familie, 5 laboratoare medicale și un singur cabinet stomatologic. În sectorul privat, există 11 cabinete medicale particulare, un cabinet de medicină generală, un centru de dializă și un număr 12 cabinete stomatologice.

Spitalul Municipal Caracal este dotat cu un număr de 440 de paturi, iar în celelalte unități medico-sociale publice un număr de 40 de paturi. În cadrul sectorului privat, nu există modalități de internare (Tabel 7.1).

Tabel 7. 1 – Rețeaua de unități sanitare din Municipiul Caracal

Sursa datelor : Institutul Național de Statistică, 2015

În ceea ce privește personalul medical (medici, personal sanitar mediu și auxiliar) ce activează la nivelul municipiului Caracal, în sectorul public sunt 91 de medici dintre care 18 sunt medici de familie, iar în sectorul privat există doar 2 medici. Numărul personalului sanitar din cadrul sectorului public este de 350 persoane, iar în sectorul privat doar de 29 persoane (Tabel 7. 2)

Tabel 7. 2 – Personal medical în anul 2011

Sursa datelor : Institutul Național de Statistică, 2015

Problemele calității domeniului sanitar care poti fi observate direct pe teren sunt în primul rând, uzuara fizică a clădirilor, degradarea corpurilor de clădiri aferente spitalului medico – social, dar și dotarea tehnică medicală precară a ambulatoriului de specialitate din cadrul spitalului municipal (Fig. 7. 2).

Pentru a evalua starea sănătății populației am avut în vedere calcularea următorilor indici cu precizarea că datele au fost preluate pentru anul 2011 de la Institutul Național de Statistică:

Asigurarea populației cu personal medical prin Indicele de aglomerare (Iag) redă raportul dintre numărul populației (Pt) și numărul de medici (Nm), respectiv numărul de persoane ce revin la un medic (Vert, 2001: 148).

Prin indicele de aglomerare calculat pentru Municipiul Caracal în anul 2011, rezultă faptul că 1 medic revine pentru 308 persoane.

Rata mortalității (m) calculată prin raportul între numărul de decese și populația medie. Sistemul sanitar are în prezent cea mai mare importanță asupra ratei mortalității prin calitatea serviciilor sanitare,gradul de pregătire al personalului medical, dar și prin calitatea infrastructurii sanitare și dotarea cu echipamente necesare (Vert, 2001: 62).

În cadrul Municipiului Caracal în anul 2011, rata mortalității a înregistrat o valoare de 10,36 ‰, mai mare ca valoarea natalității de 9,19 ‰ , sporul natural fiind negativ cu valoarea de 1,17 ‰.

Capitolul 7 – Domeniul educațional

Domeniul educațional este important de analizat în cadrul studiului de calitate al vieții, prin determinarea șanselor de acces la infrastructura educațională, cât și a nivelului general de educație a locuitorilor și gradul de abandon școlar. Educația are ca scop modelarea personalității umane pentru progresul comunității.

Cea mai veche școală publică atestată în Municipiul Caracal și-a început activitatea pe 10 mai 1832, și de atunci până în prezent, învățământul public s-a dezvoltat continuu. În anul școlar 2011 – 2012, rețeaua de învățământ cuprindea: 6 grădinițe (1.116 elevi), 7 școli generale (2.765 elevi), 4 licee (4.575 elevi) și 3 școli postliceale (377 studenți), în total un număr de 9.149 de elevi (Institutul Național de Statistică, 2015). De asemenea, în municipiul Caracal își mai desfășoară activitatea un club sportiv școlar și un Palat al copiilor.

Observațiile asupra hărții și cele din teren arată faptul că unitățile educaționale sunt distribuite uniform pe tot cuprinsul municipiului, locuitorii dispunând de o accesibilitate mare la acestea. Singura unitate educațională ce prezintă accesibilitate redusă este Colegiul Agricol ,,Dimitrie Petrescu”, aflat la o distanță de aproximativ 5 km de centrul orașului (Piața Victoriei). În medie, din centrul orașului până la Colegiul Agricol ,,Dimitrie Petrescu”, un locuitor parcurge cei 5 km în aproximativ 60 de minute (Fig. 6. 1).

În cadrul Municipiului Caracal, în anul 2011, majoritatea locuitorilor au studii medii, doar un număr de 526 locuitori nu au o școală absolvită și un număr de 163 sunt analfabeți (Tabel 6. 2, Fig. 6. 2). Prin aceste date, se deduce faptul că sistemul educațional din Municipiul Caracal este foarte bine reprezentat, iar locuitorii au accesibilitate la acesta.

Tabel 6. 2 – Populația stabilă a Municipiului Caracal de peste 10 ani după nivelul educației în anul 2011

Sursa datelor : Institutul Național de Statistică, 2015

Din numărul total de locuitori al Municipiului Caracal de 28.673 din anul 2011, aproximativ 34 % din locuitorii de peste 10 ani, au absolvit liceul și doar 1,18 % din totalul populației au abandonat studiile. Persoanelor analfabete le revine un procentaj de 0,56 %, majoritatea acestora fiind din rândul persoanelor defavorizate, de etnie rromă, cu domiciliul instabil sau în locuințe insalubre (Fig. 6. 2).

Fig. 6. 2 – Populația stabilă a Municipiului Caracal de peste 10 ani după nivelul educației în anul 2011

Conform cercetărilor și observațiilor de pe teren, pentru a face o analiză mai completă a unităților de învățământ, am caracterizat cele patru licee, evidențiind punctele tari dar și pe cele slabe.

Colegiul Național ,,Ioniță Asan” cu un număr de 1.278 elevi în anul 2011. Colegiul este specializat pe mai multe profile: real cu specializările matematică- informatică-bilingv engleză, matematică-informatică, științele naturii; profilul uman cu filologie – bilingv engleză, filologie – bilingv franceză, filologie, istorie – științe sociale. Clădirea colegiului întâmpină probleme de uzură fizică, dar și probleme privind încălzirea termică. Colegiul nu dispune de o centrală proprie, fiind racordat la centrala termică a municipiului. Fiind o clădire veche, cu săli înalte, aceasta se încălzește foarte greu (Fig. 6. 3).

Fig. 6. 3 – Colegiul Național ,,Ioniță Asan”

Colegiul Agricol ,,Dimitrie Petrescu” a pregătit electromecanici auto, contabili, operatori morărit și panificație, topografi, șoferi mecanici – auto. Problemele privind acest colegiu sunt doar la nivel de accesibilitate deoarece este la o distanță de aproximativ 5 km de centrul orașului (Piața Victoriei). În medie, din centrul orașului până la Colegiul Agricol ,,Dimitrie Petrescu”, un locuitor parcurge cei 5 km în aproximativ 60 de minute, clădirea nu prezintă urme de uzură fizică și este foarte bine dotat.

Liceul teoretic ,,Mihai Viteazul” s-a înființat la 1 septembrie 1990, însă în anul 2009 s- mutat în noul sediu. Pe băncile de studiu ale liceului învață în anul 2011 un număr de 785 de elevi. Liceul prezintă o diversitate de profile: real cu specializările matematică, informatică, matematică-informatică bilingv engleză, științele naturii; profil uman cu filologie-bilingv engleză, filologie, științe sociale. Clădirea liceului este renovată și dotată modern cu mobilier nou, table interactive, videoproiectoare și dispune de centrală termică proprie. Singurul punct slab al acestui liceu este faptul că este construit într-o zonă cu trafic intens, iar clădirea este amplasată foarte aproape de carosabil, acest lucru putând cauza accidente ale elevilor care nu ar traversa regulamentar (Fig. 6. 6).

Colegiul Tehnic Nr.1 ,,Matei Basarab” a luat ființa la 1 septembrie 1973. Cursurile sunt frecventate de 1.608 elevi, structurate pe următoarele profile: tehnic-mecanic, electricitate (tehnicieni, instalatori, electricieni), industrie mică, mecanică (tehnicieni mecanici); servicii, tehnicieni în activități financiare și comerciale, lucrători în comerț. Punctele slabe pe care le prezintă acest liceu sunt odată degradarea clădirilor, dar și dotarea slabă (Fig. 6. 7).

Conform Legii nr. 351 din 6 iulie 2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –. Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități, Municipiul Caracal îndeplinește toate cerințele principalilor indicatori cantitativi și calitativi minimali de definire a lui în categoria orașelor de rang II, el dispunând de școli gimnaziale, licee generale și de specialitate, colegii, școli de maiștri, dar și filiale ale unor institute de cercetare. Chiar dacă îndeplinește aceste condiții ale indicatorilor minimali, problemele sunt privind starea de degradare a clădirilor sunt alarmante. Problemele calității domeniului educațional care poti fi observate direct pe teren sunt în primul rând starea de degradare a clădirilor, necesitatea reabilitării fațadelor și reabilitare termică a școlilor, probleme care afectează în mod direct nivelul calității vieții locuitorilor municipiului Caracal.

Capitolul 8 – Domeniul recreerii și culturii

Domeniul recreerii și culturii este analizat prin numărul spațiilor verzi, numărul spațiilor pentru recreere, dar și numărul spațiilor cu activitate culturală sau turistică. Spațiile de recreere și pentru activitate culturală sunt importante pentru comunitate deoarece pot constitui un mijloc de relaxare, detensionare, dar și de dezvoltare educațională a locuitorilor.

8. 1. Spațiile verzi și de recreere

Spațiile verzi, la fel ca dotările educaționale și sanitare, sunt o altă caracteristică importantă a expresiei calității vieții oferite de Municipiul Caracal. Spațiile verzi au rol major în viața locuitorilor unui oraș prin capacitatea lor de a absorbi substanțele nocive, de a reduce poluarea fonică și de a împiedica formarea insulelor de căldură urbană, ele creând un microclimat de adăpost. De asemenea, spațiile verzi influențează starea de bine a oamenilor, diminuează stresul cotidian prin faptul că ele constituie spațiu de recreere, pentru activități diverse, plimbări, odihnă, dar și loc de joacă pentru copii. Acestea au un rol important și pentru mediul înconjurător, oferind habitate pentru diferite specii faunistice și nu în ultimul rand, oferă un aspect estetic Municipiului Caracal.

Suprafața intravilanului Municipiului Caracal este de 1.159, 91 ha, din care suprafața totală a spațiilor verzi este de aproximativ 40,14 ha. Proporția spațiului verde care revine unui singur locuitor reprezintă raportul dintre suprafața spațiilor verzi și numărul total al populației: ₌₌0,0013999 ha s.verde/loc

↔ S.verde/locCaracal = 14 m2/ loc

Conform calculelor, rezultă că spațiul verde pe cap de locuitor în Municipiul Caraca este de 14 m2/loc. Cele mai extinse zone verzi le reprezintă Parcul Constantin Poroineanu, zona Piața Victoriei, dar și spațiile verzi de protecție ale infrastructurii și apelor. Zonele verzi cu o suprafață mai mică sunt reprezentate de: scuaruri, zone de agrement sportiv și grădinile aferente locuirii colective.

Conform Legii nr. 351 din 6 iulie 2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –. Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități, Municipiul Caracal nu îndeplinește cerințele principalilor indicatori cantitativi și calitativi minimali de definire a lui în categoria Municipiilor privind numărul de spații verzi, municipiul Caracal deținând doar 14 m2/loc, indicatorii precizând 15 m2/loc, diferența fiind neînsemnată, însă nu nesesizabilă.

Parcul ,,Constantin Poroineanu” este cel mai frumos parc din județul Olt, fiind în același timp și cel mai important monument al naturii din punct de vedere peisagistic și estetic al Municipiului Caracal. Parcul este situat în partea de vest a orașului , în apropiere de centrul orașului, încadrat între două cartiere vechi și cunoscute, Bold și Protoseni. Pe o suprafață de aproximativ 24 ha sunt amenajate spații cu plante decorative (16 ha), spații verzi, lacul, stadionul și restaurantul Parc (Fig. 8. 1 a, b).

Parcul „Constantin Poroineanu”, a fost numit după cel care a donat terenul în anul 1893 și apoi întreaga sa avere orașului. A fost realizat după proiectul arhitecților peisagiști francezi, Edgar Redont și Ernest Pinard, cei care au amenajat și parcul Cișmigiu din București. Parcul a fost amenajat pe locul unui fost heleșteu prin asanarea suprafețelor mlășinoase și canalizare subterană în anul 1914 fiind finalizat. În timp, de la inaugurarea sa și până în zilele noastre, parcul a suferit mai multe modificări pentru amenajarea sa și pentru completarea terenurilor virane, dar și prin lucrările de igienizare și remodelare, însă s-a păstrat structura inițială.

Speciile floristice ale parcului prezintă o mare diversitate. Dintre speciile lemnoase mai reprezentative sunt molidul (Picea abies), pinul negru (Pinus excelsa), duglasul verde (Pseudotsuga txigolia), chiparosul de baltă (Taxodium distichum), arborele pagodelor (Ginko biloba), arborele vieții (Thuja orientalis T.Picata), corcodușul roșu (Prunus cerasifera varpissardii), mărul sălbatic (Malus Jeoribrenda), mahonia (Mahonia quijolium), frasinul (Jraxinus excelsior), pluta (Populus alba), plopul negru (Popus nigra), castanul (Alesculus hippocastanum), arțarul sau palatul de grădină (Acer Platanoides), platanul de munte (Acer Pseudoplantus var pupureum), arțarul american (Acer Negundo var aureovariegatonu). Arborele pagodelor (Ginkgo biloba) este un relict terțiar, în județul Olt această specie de arbore se găsește doar în Caracal, în parc și Piața Victoriei din centrul orașului (Dincă, Grigorescu și Popovici, 2007: 26).

O adevărată axă a parcului este Aleea Plopilor cu o lungime de 1200 m, ce se întinde de la monumentul poetului Mihai Eminescu până în apropierea lacului Obogeanu este Aleea plopilor, lungă de 1200 de metri, realizată în anul 1913 cu cele patru rânduri paralele de plopi aproape seculari (Fig. 8. 3).

În cadrul parcului, a funcționat până în anul 2009 o grădină zoologică de 2000 m2, dar a fost închisă de autorități deoarece nu respecta normele în vigoare. Acest lucru nu a afectat însă parcul, deoarece în locul grădinii zoologice s-a amenajat un loc special de joacă pentru copii (Fig. 8. 4). Această acțiune a fost atât în favoarea calității vieții locuitorilor deoarece vechiul loc de joacă amenajat în parc era în stare degradată, dar și în favoarea calității mediului, deoarece grădina nu respecta normele de igienă și animalele erau chinuite, fiind captive într-un spațiu prea mic.

Pe lângă spațiul de joacă pentru copii, un alt mijloc de recreere este plimbarea gratuită cu una din cele cinci hidrobiciclete pe Lacul Obogeanu din cadrul parcului (Fig. 8. 5 a, b).

Tot în cadrul parcului este și Stadionul Municipiului Caracal unde locuitorii pot urmări meciurile echipei F.C. Caracal sau pot desfășura diferie activități sportive (Fig. 8. 6).

Parcul ,,Constantin Poroineanu oferă locuitorilor o oază de liniște, este un loc minunat pentru recreere, iar acest fapt crește nivelul calității vieții în acest domeniu. Datorită faptului că acest parc este cel mai important obiectiv de arhitectură peisagistică din județul Olt , dar și a faptului că deține foarte multe specii prioritare, ar trebui inclus în lista ariilor protejate Natura 2000. Odată cu introducerea acestuia în lista ariilor protejate Natura 2000, Municipiul Caracal ar putea dobândi diferite fonduri de investiții pentru amenajarea parcului dar și pentru promovarea turistică a acestuia. Parcul ,,Constantin Poroineanu” are un potențial turistic mare, însă acesta nu este valorificat aproape deloc, el putând atrage mulți turiști din întreaga țară.

O altă zonă verde în care locuitorii municipiului pot să-și petreacă timpul liber este zona Piața Victoriei din centrul orașului, numită de către aceștia ,,Părculeț. Această zonă cuprinde și instituții importante ale orașului precum Primăria Municipiului Caracal și este în apropierea Parcului Constantin Poroineanu. Zona este dotată cu băncuțe, cișmele, fântâni arteziene, dar și cu un spațiu de joacă pentru copii. Platoul din fața primăriei, tot din cuprinsul ,,părculețului” găzduiește evenimente precum Festivalul Călușului, Zilele Orașului și Festivalul Verii. Întreaga zonă este amenajată corespunzător, iar în mijlocul platoului este instalată o scenă pe care se desfășoară dansurile și interpetările muzicale (Fig. 8. 7 a, b).

Municipiul Caracal dispune și de o sală polivalentă unde în fiecare săptămână sunt organizate diferite competiții sportive, handbalistice, fotbalistice,concursuri de skandenberg dar locuitorii se pot înscrie și la diferite cursuri de sport. (Fig. 8. 8).

Locuitorii municipiului dispun de o varietate de spații în care își pot petrece timpul liber, însă o mare problemă a municipiului este lipsa unui cinematograf. În trecut, Municipiul Caracal dispunea de două unități cinematografice, cinematograful Flacăra (Fig. 8. 9), astăzi aflat în stare de degradare avansată și cinematograful Patria construit în anul 1961 cu o capacitate de aproximativ 300 de locuri, astăzi transformat într-o terasă (Fig. 8. 10).

Locuitorii din Caracal își doresc deschiderea unui cinematograf, lucru demonstrat prin crearea unei petiții online chiar în anul 2015, anul curent prin care încearcă promovarea deschiderii unui cinematograf.

8. 2. Dotările socio-culturale

În prezent, activitatea culturală a municipiului Caracal se desfășoară în următoarele instituții culturale: Teatrul Național „Ștefan Iordache”, Biblioteca „Virgil Carianopol”, Muzeul Romanațiului, Teatrul de vară. Unele dintre aceste spații culturale au un mare potențial turistic care nu este valorificat corespunzător.

Casa memorială ,,Iancu Jianu” din Caracal are o expoziție permanentă este organizată în patru săli care prezintă documente de familie, obiecte, cărți și arme ce au aparținut haiducului Iancu Jianu (flinta, pistol de cremene) (Dincă, Grigorescu și Popovici, 2007: 213) (Fig. 8. 11).

Muzeul Romanațiului Caracal cu o expoziție permanentă organizată în opt săli, cu o suprafață de expunere de 400 m2. Patrimoniul muzeului are patru secțiuni: arheologie- istorie, artă plastică, etnografie și secția memorială Iancu Jianu. Muzeul posedă o mare colecție de obiecte datând din paleolitic (oase de mamut); neolitic (obiecte de cult); epoca daco-romană (oale, statuete reprezentând pe zeița Diana și zeița Fortuna); secolele VI-XIII (obiecte și fotografii, texte, grafice ce atestă permanența și continuitatea locuirii românilor pe aceste meleaguri), hărți și texte de mare valoare, costume, uniforme și arme, opere de artă, toate legate de istoria, viața social-economică și cultura fostului județ Romanați.

Una dintre cele mai importante exponate ale muzeului este sarcofagul lui Aelius Iulius Iulianus (decurion, edil și quaestor al coloniei Romula), descoperit în anul 1952 (Dincă, Grigorescu și Popovici, 2007: 212) (Fig. 8. 12).

Fig. 8. 12 – Muzeul Romanațiului din Caracal

Teatrul Național ,,Ștefan Iordache” din Caracal a fost inaugurat în anul 1901, pe Dealul Protosenilor. Acesta a fost conceput în stil baroc, de către arhitectul Franz Billek. În anul 1987 a fost închis în urma unui incendiu care a distrus interiorul, acoperișul și instalațiile electrice. Lucrările de renovare au durat până în anul 2009, când teatrul ș-a redeschis. Teatrul Național Caracal găzduiește evenimente importante precum Festivalul Național de Teatru din Caracal dedicat în onoarea unor mari actori precum Amza Pellea și Radu Beligan. Aceste ediții ale Festivalului Național de Teatru din Caracal sunt organizate de asociația ,,Mișcarea de rezistență Marius Tucă” (Fig. 8. 13).

Fig. 8. 13 – Teatrul Național ,,Ștefan Iordache’’ din Caracal

Teatrul de Vară, unde se desfășoară pe timpul verii diverse spectacole de muzică, de teatru și proiecții de filme. Clădirea a fost renovată și se păstrează într- stare foarte bună (Fig. 8. 14).

Biblioteca „Virgil Carianopol” cu fond bogat de carte de beletristică și literatură de specialitate, conexiune la internet (Dincă, Grigorescu și Popovici, 2007, p.214) (Fig. 8. 15).

Conform Legii nr. 351 din 6 iulie 2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –. Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități, Municipiul Caracal îndeplinește aproape toate cerințele principalilor indicatori cantitativi și calitativi minimali de definire a lui în categoria orașelor de rang II, fiind echipat cu spații verzi pentru recreere (Parcul Constantin Poroineanu, Piața Victoriei), Stadionul Parc, Sala Polivalentă, terenuri de sport, case de cultură, biblioteci, muzee, Teatrul Național Caracal, Teatrul de Vară, însă lipsesc cinematografele, un factor prin care nu îndeplinește cerințele indicatorilor minimali.

O problemă principală sesizată și observabilă direct pe teren este aceea a disfuncționalităților teritoriale din zona istorică și culturală a Municipiului Caracal, multe clădiri noi apărute nerespectând valorile estetice ale clădirilor monument (Fig. 8. 16). Moștenirea arhitecturală provenită de la clasa burgheză din secolele XVIII – XIX este umbrită și insuficient valorificată din cauza ansamblurilor rezidențiale construite în perioada socialistă dar și a spațiilor comerciale construite recent, aceastea având o contribuție semnificativă lipsa de corență a zonei.

Capitolul 9 – Accesibilitatea populației la infrastructurile de transport, sanitare, educație și de recreere

URMEAZĂ SĂ ADAUG HARTA CU ACCESIBILITATEA…..

Capitolul 10 – Calitatea mediului înconjurător în cadrul Municipiului Caracal

Prin activitățile desfășurate în cadrul Municipiului Caracal, locuitorii contribuie la schimbarea compoziției normale a componentelor mediului înconjurător prin pătrunderea unor elemente străine cu efecte nocive, pe termen lung sau scurt, ce duc la apariția fenomenul de poluare. Analiza calitatății mediului înconjurător se sprijină pe analiza intensității și efectelor poluării aerului și apei, dar și efectele poluării fonice (zgomot).

10. 1. Poluarea aerului și măsuri de diminuare a acesteia

Sursele de degradare ale calității aerului

Activitățile specifice zonelor urbane, legate în primul rând de viața de zi cu zi a locuitorilor reprezintă totodată surse de poluare a atmosferei. Acestea pot fi împărțite în două categorii:

Sursele fixe, care la rândul lor, includ două grupe:

sursele ce țin de arderea combustibililor din activitățile menajere (utilizarea diferitor tipuri de combustibili în condiții casnice);

În această categorie, se includ modalitățile de încălzire a spațiilor de locuit, comerciale, instituționale, dar și prepararea hranei (mijloace proprii și unități specializate). Cea mai mare poluare a aerului are loc în perioada de iarnă când se furnizează energie termică pentru populație de la Centrala Termică, pe bază de păcură.

sursele bazate pe procesele industriale, cum sunt cele chimice, siderurgice, metalurgice, ale materialelor de construcție;

. Principalele unități care poluează Municipiul Caracal sunt:

S.C. ROMVAG SA Caracal (societate comercială de construcție, modernizări și reparații vagoane de marfă), cu poluanții rezultați în procesul tehnologic și emiși în atmosferă: pulberi sedimentabile, dioxid de sulf, dioxid de carbon precum și solvenți organici proveniți de la instalația de vopsire a vagoanelor. Chiar dacă această unitate a fost închisă, poluarea încă există deoarece nu s-a luat nici o măsură pentru a ecologiza locul.

S.C OLT-TYRE SA Caracal (societate comercială anvelope autoturisme și utilitare) cu profil de activitate: prelucrare cauciuc, evacuează particule negre de fum care nu sunt în întregime reținute din cauza calității slabe a filtrelor;

SC MONTEVERDE SRL (fabrica de conserve) cu profil de procesare, ambalare fructe și legume, eliberează în aer pulberi, monoxid de carbon, dioxid de carbon, dioxid de sulf, deșeuri vegetale din materia primă, deșeuri ambalaje;

S.C HAME ROMANIA SA eliberează pulberi, deșeuri vegetale din materia primă și deșeuri ambalaje;

ROMANIȚA SA (tricotaje): contribuie la degradarea calității aerului prin monoxid de carbon și pulberi în suspensie.

De asemenea, o altă problemă în Municipiul Caracal este aceea a rampei de deșeuri amenajată necorespunzător care, prin gazele rezultate din procesele de descompunere, pulberile antrenate de către vânt și noxele din traficul aferent, influențează semnificativ calitatea aerului. Un fapt demn de menționat este acela că groapa de gunoi a municipiului Caracal nu se încadrează în normele Uniunii Europene privind obiectivele comunitare de gestionare a deșeurilor (Fig. 10. 1 a, b).

Sursele mobile, includ toate mijloacele de transport ce răspândesc poluanți pe distanțe mari.

Traficul rutier reprezintă o sursă mobilă de poluare importantă a atmosferei din cauza numărului relativ mare de autovehicule existente sau care tranzitează zona Municipiului Caracal, cu efecte asupra sănătății și condițiilor de viață ale populației deoarece autovehiculele evacuează în atmosferă monoxid de carbon (CO), oxizi de azot, hidrocarburi (din gazele de eșapament) și alți compuși organici volatili. Poluanții evacuați de autovehicule contribuie astfel semnificativ la acidifierea mediului și la modificarea condițiilor meteorologice. De asemenea, putem vorbi și de o poluare fonică deoarece traficul produce disconfort locuitorilor prin zgomot și vibrații (Fig. 10. 2).

Fig. 10. 2 – Număr mare de autovehicule cauzând intensificarea poluării aerului prin noxele degajate

O altă sursă de poluare a aerului sunt accidentele antropice, ele nu sunt zilnice însă afectează calitatea aerului pentru o perioadă lungă de timp. De exemplu, în luna mai 2015, un centru comercial a luat foc, acesta poluând cu noxe întregul oraș (Fig. 10. 3).

Pentru îmbunătățirea calității aerului este nevoie în principal de mărirea suprafeței spațiilor verzi și reabilitarea celor deja existente, în special în zona industrială a orașului, pentru a reduce poluarea industrială, dar și poluarea provenită de la traficul auto. O altă modalitate de combatere este aceea de a îmbunătăți sistemele de evacuare și filtrare a noxelor industriale. Pentru diminuarea poluării datorate traficului, se poate implementa un proiect ce vizează construirea unei variante ocolitoare prin zona de nord a Municipiului Caracal. Odată implementată această soluție, gradul de noxe din cadrul orașului va scădea semnificativ, iar impactul asupra mediului va fi unul pozitiv. În cazul încălzirilor locuințelor și a instituțiilor, o soluție o reprezintă centralele termice nepoluante, care nu produc fum și au un grad de utilizare a energiei ridicat. De asemenea, Municipiul Caracal are nevoie de construirea unor puncte de colectare selective ale deșeurilor în cartierele rezidențiale, pentru a putea fi reciclate mult mai ușor de o firmă specializată.

În prezent, s-au luat măsuri pentru gestionarea deșeurilor, astfel că din anul 2014 s-a început închiderea rampei de gunoi a Municipiului Caracal, și construirea, pe amplasamentul actual, a unei rampe de transfer intermediare, iar apoi mutarea actualei rampe de deșeuri în comuna Bălteni, rampă care va respecta normele impuse de Uniunea Europeană pe acest domeniu (Fig. 10. 4).

Poluarea fonică

Zgomotele foarte puternice al căror nivel de intensitate depășește cu 85 -90 dB gradul de audibilitate, pe lângă faptul că pot reduce la zero inteligilibilitatea vorbirii, cauzează o pierdere treptată, până la surditate, a sensibilității auditive (Clius, 2015: 17). În municipiul Caracal rețeaua stradală este formată în principal din străzi din categoria III, cu două benzi de circulație unde limita admisă a zgomotului este de 60 dB pentru traficul rutier și feroviar, aceasta fiind depășită adesea. Pentru reducerea zgomotelor trebuie reduse sau antifonate sursele de zgomot prin materiale care au rol absorbant sunt dintre cele mai diferite, de la tencuielile poroase, la plăcile din vată minerală, fibre minerale sau vegetale rigidizate cu liant. Luând în considerare studiu de trafic efectuat de URCOSYS, traficul actual în ora de vârf pe străzile și arterele principale ale municipiului Caracal se prezintă în tabelul 10.1 (Dimache și Iancu: 72).

Tabel 10. 1 – Situația traficului în Municipiul Caracal

Sursa datelor: Dimache și Iancu, 2010

Evaluarea zgomotului generat de circulația rutieră pe arterele principale ale municipiului Caracal a fost facută luând în considerare valoarea maximă a traficului (366 vehicule/oră). Se constată ca nivelul actual al poluării sonore pe arterele municipiului Caracal nu se încadrează în limitele impuse de norme (Fig. 10. 2).

Tabel 10. 2 – Evaluarea zgomotului în Municipiul Caracal

Sursa datelor: Dimache și Iancu, 2010

10. 2. Poluarea apei și măsuri de diminuare a acesteia

Sursele de degradare ale calității apei

Pârâul Gologan (Caracal) este singurul curs de apă permanent de pe teritoriul municipiului. În mare parte cursul pârâului Caracal a fost regularizat, pentru o mai bună igienizare a orașului și pentru protecția împotriva inundațiilor. De-a lungul pârâului au fost amenajate acumulări pentru atenuarea viiturilor cum ar fi: Lacul Opincaru, folosit pentru irigații și Lacul Obogeanu din nordul Parcului Constantin Poroineanu, folosit pentru recreere. Sursele de degradare sunt în primul rând deversările de ape uzate, deversările de la fabrica de conserve, dar și poluarea lacului din parc de către cetățeni – deșeuri menajere aruncate direct în lac (Fig. 10. 5).

Pentru îmbunătățirea calității apei, una din măsurile care s-ar putea lua, sunt niște plase speciale care să acopere suprafața lacului din parc, și în acest mod deșeurile aruncate de localnici ar putea fi strânse ulterior de o firmă specializată pe reciclare. O altă măsură ar fi implementarea unor filtre de mai bună calitate pentru epurarea apelor uzate și amplasarea mai multor coșuri de gunoi în zona orașului și a parcului, dar și puncte de colectare selectivă ar fi o altă măsură de combatere a poluării.

Pentru ca toate aceste măsuri să aibă rezultatul dorit, ideală ar fi implementarea unor programe pentru informarea și pregătirea populației în vederea păstrării calităților mediului într-o stare cât mai bună.

10. 3. Amprenta hazardelor naturale asupra calității vieții

Printre cele mai dezastruoase fenomene extreme se evidențiază și inundațiile provocate de factori combinați atmosferici și hidrici. Prin amploarea fenomenului, ele au efecte negative prin pagube materiale și pierderi de vieți omenești, dar și asupra mediului, modificând albia minoră și cea majoră, dar și microrelieful regiunii respective. Inundațiile sunt cele mai frecvente hazarde care au impact direct asupra calității vieții populației (Grecu, 2009: 190).

Inundațiile din cadrul Municipiului Caracal sunt cauzate atât de factori naturali precum apele freatice de la adâncime mică și precipiațiile de mare intensitate ce duc la creșterea debitului pârâului Gologan și implicit a lacurilor de acumulare, dar și de factori antropici precum ruperea barajelor sau inundarea municipiului din cauza sistemului de canalizare ce nu are capacitatea necesară pentru stocarea apei.

Municipiul Caracal a fost afectat de fenomene de inundabilitate majore în perioadele cu precipitații abundente din anii 1971 și 1975, din cauza viiturilor formate de-alungul pârâului Gologan. În urma acestor fenomene, s-a executat la limita de vest a intravilanului un baraj din pamânt în spatele căruia s-a format un lacul de acumulare Obogeanu, lacul Opincaru din partea de est a municipiului, folosite pentru irigații, dar și lacul din parcul Constantin Poroineanu folosit de către localnici ca mod de recreere (Crișan, 2011: 69).

Parcul Constantin Poroineanu a fost amenajat într-o zonă mlăștinoasă, pe acest teritoriu, în perioadele cu precipitații bogate se mențin mici suprafețe în care băltește apa meteorică. Pe câmpul Leu – Rotunda din cauza terenului cu permeabilitate redusă, în perioadele cu precipitații abundente, apa stagnează timp îndelungat (Dimache, Iancu, 2012: 27).

Chiar dacă pârâul Gologan a fost protejat printr-o serie de baraje artificiale, pe 6 septembrie 2014, unul din barajele din comuna Drăghiceni a cedat în urma unei ploi de 24 de ore, cotele pârâului Gologan au crescut, iar lacul de acumularea din Parcul Constantin Poroineanu a refulat, afectând pe circa 16 ha parcul, dar și zece străzi centrale ale Municipiului Caracal (Fig. 8. 6).

Fig. 10. 6 – Parcul Constantin Poroineanu inundat de apele pârâului Gologan

Potrivit datelor preliminare transmise de Comitetul Local pentru Situații de Urgență Caracal, au fost afectate de inundații 130 de gospodării și 85 de anexe gospodărești, dar nu au existat victime. Peste 100 de pompieri militari au ajutat locuitorii în vederea diminuării efectelor negative produse de ploile torențiale căzute în municipiul Caracal. Pompierii au fost sprijiniți de echipaje de la Inspectoratul de Poliție al Județului Olt, de la Inspectoratul de Jandarmi Județean Olt și de la Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Caracal. Pompierii olteni au acționat cu mijloacele specifice pentru asanarea apei din case, anexe gospodărești și beciuri, dar și de pe zece străzi din municipiul Caracal. Aceștia au construit un dig de circa 70 de metri lungime, doi metri înălțime și șase metri lățime, din aproximativ 5.000 de saci cu nisip, pentru protejarea locuințelor și obiectivelor din zona centrală a municipiului Caracal.

În vederea protecției populației și a teritoriului, Municipiul Caracal trebuie să dispună de o strategie, prin care să se evalueze riscul, să asigure teritoriul cu structuri protective, asigurări, pregătiri prin sisteme de avertizare, intervenții medicale, dar și planuri de urgență care să conțină drumuri de evacuare, rezerve alimentare, dar și prim ajutor în caz de urgențe grave. De asemenea în vederea acoperirii post dezastru trebuie luate măsuri de reabilitare, reconstrucție a zonelor afectate, dar și de educație și instruire a locuitorilor. Scara de intervenție variază de la ore pentru salvarea populației și până la decade în cazul restaurării locuințelor afectate (Fig. 10.7).

Concluzii

Conform studiului de analiză a calității vieții din perspectivă geografică asupra Municipiului Caracal, a rezultat faptul că acesta are atât puncte tari, cât și puncte slabe.

În ceea ce privește domeniul social, starea mediului economic, și în mod special rata ridicată a șomajului și lipsa locurilor de muncă sunt identificate ca probleme majore în Municipiul Caracal. Privatizarea mai multor firme dar și falimentul unor firme precum S.C. ESOX și S.C. ROMVAG Caracal au dus la pierderea multor locuri de muncă.

De asemenea, alte probleme sunt la nivelul spațiilor rezidențiale: aspectul communist al orașului (un singur bloc turn cu 10 etaje, restul blocurilor cu 4 etaje); disparitățile privind utilitățile (apă, canal) între diferite cartiere ale municipiului; lipsa mijloacelor de transport public; numărul mare de câini fără stăpân ce pot pune viața locuitorilor în pericol; lipsa pistelor pentru bicicliști; lipsa locurilor de parcare; rata șomajului foarte ridicată.

Domeniul educațional este accesibil pentru locuitori, însă probleme observate aici sunt de nivel estetic, multe clădiri fiind într-o stare avansată de degradare, dar și probleme de echipare, școlile și liceele necesitând lucrări de reabilitare termică, dar și dotări ale laboratoarelor.

Domeniul sanitar este foarte bine reprezentat în Municipiul Caracal, singurele probleme fiind la Spitalul Municipal ce prezintă anumite clădiri ce necesită lucrări de zidărie și zugrăveli, reparații la acoperișuri, reparații sau înlocuire tâmplărie, dar și dotarea cu echipamente moderne.

Domeniul social și de recreere, prezintă probleme precum suprafața spațiilor verzi care este insuficientă raportată la numărul de locuitori, însă spațiile culturale și spațiile verzi prezintă un potențial foarte mare care nu este suficient exploatat.

În ceea ce privește calitatea mediului înconjurător, Municipiul Caracal dispunea de o rampă de deșeuri necorespunzătoare, însă acest lucru este în schimbare prin închiderea actualei rampe de deșeuri și construirea, pe amplasamentul actual, a unei rampe de transfer intermediare, mutarea actualei rampe de deșeuri în comuna Bălteni, județul Olt, construirea unor puncte de colectare de deșeuri menajere și reciclabile în cartierele prevăzute locuințe, achiziționarea de containere și pubele pentru colectarea deșeurilor menajere și reciclabile.

De asemenea, în cadrul Municipiului Caracal activează firma S.C. Popprodplast care se ocupă cu colectarea și reciclarea deșeurilor, în vederea păstrării unui mediu sănătos.

Municipiul Caracal îndeplinește aproape toate condițiile impuse de către Legea nr. 351 din 6 iulie 2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –. Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități prin care a fost declarat municipiu de rang II. Prin lucrările corespunzătoare și prin valorificarea potențialului atât turistic, cât și cultural, municipiul ar putea constitui în viitor, un centru polarizator al regiunii Sud-Vest Oltenia.

BIBLIOGRAFIE

Coteț, P. (1957) Câmpia Olteniei, Editura Științifică, București

Coteț, P., Urucu, V. (1975) Județul Olt, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București

Ciobanu, N., Rogojinaru, D. (2003) Arii protejate și monumente ale naturii din județul Olt, Editura Alutus, Craiova

Clius, M. (2015) Notițe de curs, București

Crișan, V. (2011) Plan urbanistic general Municipiul Caracal, Volum 1 Memoriu General, București. Disponibil la: http://www.primariacaracal.ro/fisiere/urbanism/Informatii%20privind%20PUG/memoriu-pug.pdf, (accesat la data de 02. 03. 2015)

Dincă, R., D., Grigorescu, V. și Popovici, S. (2007) Monografia Municipiului Caracal, Editura Tiparg, Geamăna

Dimache, A., Iancu, I. (2010) Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Caracal Raport De Mediu, București. Disponibil la: http://www.primariacaracal.ro/fisiere/urbanism/Informatii%20privind%20PUG/raport-de-mediu.pdf, (accesat la data de 04. 03. 2015)

Dumitrache, L. (2013) Notițe de curs, București

Erdeli G., Cucu V. (2006) România. Populație, Așezări umane. Economie, Editura Transversal, București

Erdeli G., Dumitrache L. (2009) Geografia populației mondiale. Ediția a IV-a, revăzută și actualizată, Editura Universitară, București

Grecu, F. (2009) Hazarde și riscuri naturale. Ediția a IV-a, Editura Universitară, București

Grecu, F. (2010) Geografia câmpiilor României. Note de curs, Volum I, Editura Universității din București, București

Iagăru, G., Vătămanu, V. și Bălănescu, D. (2001) Clima și solurile județului Olt, Editura Sietch, Craiova

Mărginean, I., Precupețu, I. (2011) Paradigma calității vieții, Editura Academiei Române, București

Nae, M. (2006) Geografia calității vieții urbane – Metode de analiză, Editura Universitară, București

Vâlceanu, D. (2013) Calitatea locuirii urbane în Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, Teză de doctorat, Universitatea din București, Facultatea de Geografie, București

Vert, C. (1995) Analiza geodemografică. Manual practic, Editura Mirton, Timișoara,

Vert, C. (2001) Geografia populației. Teorie și metodologie, Editura Mirton, Timișoara

Vlad, M., I. (2012) Analiza geografică a calității vieții în orașele din regiunea de dezvoltare sud-est a României, Teză de doctorat, Universitatea din București, Facultatea de Geografie, București

Zamfir, C., Popescu, I., A., Ștefănescu, Ș., Teodorescu, A., Vlăsceanu, L., Zamfir, E. (1984) Indicatori și surse de variație a calității vieții, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București

Monitorul Oficial al României (2001) Legea nr. 351 din 6 iulie 2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –. Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități. Disponibil la: http://www.mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/secIV/lege351.pdf, (accesat la data de 10. 04. 2015)

Institutul Național de Statistică (2015) Baza de date statistice Tempo-online. Disponibil la: http://statistici.insse.ro/shop/?page=info&lang=ro, (accesat la data de 08. 04. 2015)

Conea, A., Oancea, C., Parichi, M. (1974) Harta solurilor Republicii Socialiste România, scara 1:200.000, Foaia 42 Slatina, Institutul de Geologie și Geofizică, București

Petrescu, I., Georgescu, M., Murgeanu, G., Liteanu, E. (1966-1967) Republica Socialistă România. Harta geologică , scara 1:200.000, Foaia 42 Slatina, L-35-XXXI, Institutul Geologic, București

Primăria Municipiului Caracal (2013) P.U.G Caracal, Pl. 02 – Situația existentă – zonificare funcțională. Disponibil la: http://www.primariacaracal.ro/fisiere/Consiliul-Local/Proiecte-Dezbatere/2.%20PARTE%20DESENATA/PL%2002%20-%20SITUATIA%20EXISTENTA%20-%20ZONIFICARE%20FUNCTIONALA.pdf, (accesat la data de 04. 03. 2015)

Ministerul Apărării Naționale (1975) Republica Socialistă România. Harta topografică , scara 1:200.000, Direcția Topografică Militară, București