Calitatea Serviciilor de Cazare In Statiunea Balneara Baile Herculane

Economie

Calitatea Serviciilor de Cazare In Statiunea Balneara Baile Herculane

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

INTRODUCERE

Infrastructura turistică în România este variată, care în general răspunde cerințelor dar care nu este întotdeauna adaptată posibilităților și atributelor potențialului pe care îl deservește.

Un factor primordial al infrastructurii turistice este reprezentat de structurile de cazare , urmate de cele de alimentație publică și în mod egal structurile de tratament și de agrement. În ultimul rând dar nu lipsită de importanță este infrastructura de transport.

STAȚIUNEA BALNEARĂ BĂILE HERCULANE

Orașul Băile Herculane este cea mai veche stațiune balneară din România și una dintre cele mai vechi din lume. Geografia și istoria localității determinându-se reciproc. În conformitate cu H.G. 852/2008 pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice, Băile Herculane este încadrată în categoria stațiunilor turistice de interes național. Totodată, conform H.G. 1016/2011, Băile Herculane intră în categoria localităților pentru care se acordă statutul de stațiune balneară (Anexa 1).

Hartă 1. Localizare Băile Herculane

(sursa: http//www.cazaretransilvania.ro/)

Atestarea Stațiunii Balneare Băile Herculane datează din anii 153 d.C., lucru însemnat într-o tabulă veche din băi. Datorită cunoașterii însușirilor curative ale apelor, romanii au construit aici, la Therme Herculi, temple, băi, monumente și statui, închinate zeilor Hercules, Esculap și Hygieia. De pe vremea romanilor au rămas numeroase vestigii apeducte, băi, statui, monede, ce mulțumesc zeilor pentru vindecare.

Apele minerale termale din stațiune se grupează în următoarele mari categorii ape minerale clorurosodice, bicarbonatate și slab sulfuroase (Íapte Izvoare Calde, Izvorul Scorilo). Acestea au o mineralizare totală de 0,5-2,6 g/l, o temperatură de 38,5-53.5°C și un grad de radioactivitate ce ajunge până la 22 MmC/l. Apele clorosodice, bicarbonatate, calcice (Izvoarele Hercule I, Hygeea) au o mineralizare de 0,6-3.5 g/l și o temperatură de 45-56°C. Apele clorurosodice, bromoiodurate, sulfuroase (Izvoarele Apollo I și II, Hebe) au o mineralizare de 2.8 g/l și o temperatură de 30-56°C. Apele clorurosodice, bromoiodurate, sulfuroase (Izvoarele Diana I-IV, Neptun I-IV, Traian și Decebal) au o mineralizare totală ce oscilează intre 3,87-7,93 g/l și o temperatură de până la 62°C. (http://balnear.info/baile-herculane.html)

Cea mai important însușire a apelor minerale din Stațiunea Balneară Băile Herculane constă în concentrația excesivă de hidrogen sulfurat, cu un maxim de 60 mg/1. Bioclimat sedativ de cruțare, cu o aeroionizare puternică, de peste 2.000 ioni negativi/cm3. Aeroionii negativi reduc viteza de sedimentare a elementelor din sânge, măresc stabilitatea coloidală a sângelui și țesuturilor, precum și rezistența organismului față de bolile infecțioase. Ei au un rol de regulator al funcționării glandelor endocrine și au o influență favorabilă asupra ansamblului de reacții chimice desfășurat în organism. De asemenea, concentrația mare de ioni negativi are efect sedativ remarcabil (Ghidul stațiunilor balneare, MDRT, 2011)

Din punct de vedere al potențialului turistic antropic Stațiunea Balneară Băile Herculane se remarcă prin Muzeul băilor, Băile imperiale romane, Băile imperiale austriece, Basorelieful lui Hercule sculptat în stâncă pe vremea stăpânirii romane, gara din Herculane în stil baroc austriac, Cabana de vânătoare a împăratului Franz Josef, Cazinoul. Excursii spre parcurile naturale din munții Semenic și valea Cernei, Cheile Cernei. Excursii în orașul Drobeta Turnu Severin, ruinele podului lui Apolodor construit din ordinul împăratului Traian, croaziere pe Dunăre la Cazane, excursii în orașul Târgu Jiu unde se poate vizita ansamblul sculptat de Constantin Brâncuși, Mănăstirea Tismana, zona carstică Ponoare.

Majoritatea edificiilor culturale din stațiune au fost construite în stil baroc austriac, după ce în anul 1718 regiunea a devenit parte a Imperiului Habsburgic. Termele romane imperiale, utilizate de conducătorul provinciei romane, generalul Marcus Aurelius Pius, sunt cuprinse în construcția hotelului Roman și se află în circuitul touristic național.

Stațiunea Balneară Băile Herculane reprezintă un punct important la nivel național din pricina poziționării geografice, al climatului montan-temperat atractiv și al mediului. Caracteristicile și resursele balneare active și valoroase, al experienței și diversității în tratarea cu succes a unei game variate de afecțiuni și boli. Valorile sale cultural istorice sunt renumite nu doar pe plan național, ci și pe plan internațional fiind inclusă în programele turistice din afară.

Din păcate echipamentele de tratament sunt învechite și personalul medical de specialitate, este tot mai scăzut și cu tot mai puțină experiență. Ei se află în căutare de locuri de muncă mai bine plătite în alte localități similare, dar în special în străinătate.

Așezare

Stațiunea Balneară Băile Herculane este situată în partea de sud-est a județului Caraș Severin în regiunea istorică Banat, la extremitatea vestică a Carpaților Meridionali, fiind învecinată cu Munții Mehedinți la vest și cu Munții Cernei la est și localizată pe Valea Cernei, pe ambele maluri ale râului, aproape de locul unde râul Cerna se întâlnește cu râul Belareca, la o distanță de aproximativ 18 km în amonte de vărsarea Cernei în fluviul Dunărea. Stațiunea Balneară Băile Herculane este cel mai mic oraș dintre cele opt localități urbane ale județului, după numărul de locuitori înregistrat la ultimul recensământ, conform datelor primite de la Primăria din Stațiunea Balneară Băile Herculane.

Geologie și evoluție paleomorfologică

Aproape întreg teritoriul județului Caraș-Severin aparține ca structură geologică orogenului Carpaților Meridionali care este construit din două unitați geotehnice principale Autohtonul Danubian și Cristalinul Getic care este acoperit de sedimente.

Autohtonul Danubian se întâlnește în partea de sud și sud-estica a județului, reprezentând unul dintre nucleele vechi ale cristalinului carpatic. El întrunește 3 zone: Zona Drencova, zona Svinecea-Svinița cât și zona Presacina.

Figura 1. Zonele principale de sedimentare

Cristalinul Getic se întâlnește în zona de nord, centrală și nord-estică a județului, fiind constituit din două serii cristaline: Seria Mezocatazonală de Semenic și Seria epi-zonală de Locva-Poiana Ruscă.

Figura 2. Seriile Cristaline

Valea Cernei până la Băile Herculane are în cea mai mare parte a sa versanți cu verticalitate bine definită și înălțimi care ajung până la 450 de m. Privită în ansamblu valea are aspect de culoar constituită din mai multe tipuri de roci, predominând șisturile cristaline, calcarul și granitul . Fiecare din aceste roci are o importanță aparte asupra reliefului. Relieful dezvoltat pe calcare ocupă peste 60% din suprafață, de aici și dezvoltarea peșterilor de-a lungul văii în zona Cheilor Cernișoarei prezentându-se sub forma unor tunele naturale. Una din cele mai vechi peșteri se află in stațiunea Herculane și se numește Grota Haiducilor care are o importantă valoare speologică, arheologică și istorică.

Un aspect foarte important este că în vecinătatea stațiunii se gasesc peșteri fierbinți în care temperatura aerului are valori de 25-50 grade Celsius , iar ca acest lucru este foarte rar pe întreg globul și este un fenomen unic.

Munții Cernei, care se află de asemenea în extremitatea vestică a Carpaților Meridionali, ocupă spațiul dintre depresiunea Mehadica, valea Hidegului, Valea Cernei și valea Olanului. Sunt alcatuiți dintr-o culme principală, aproape paralelă cu Cerna, ce se gasește în prelungirea culmii Corhale din Munții Godeanu și o altă culme mai slab dezvoltată culmea Cernii Vîr, cu direcție nord-sud. Cele mai mare înalțimi din Munții Cernei corespund șisturilor cristaline care sunt o prelungire înspre sud a pânzei getice din Munții Godeanu. Partea sudică și vestică a lor este alcătuit din argile ardeziene (devoniene), conglomerate, gresii, șisturi argiloase și calcare( carbonifere, jurasice și cretacice).

La nord de Băile Herculane, în lungul Cernei, apar granițe, iar în Culmea Cernii Vîr, grabrourile străpung fomațiunile sedimentare și șisturile cristaline danubiene care de altfel apar de sub cuvertura sedimentară și între Lubiana, Belarca și Cerna; formând Culmea Mohornicului și Culmea Seseminului. Culmile Munților Cernei sunt tăiate de văi scurte și line în care s-au localizat și cele mai însemnate procese de eroziune (http//www.info-caras.ro/pagina-1/structura-geologica-si-relieful).

Subunitați

Principalele unități montane din apropierea Stațiunii Balneară Băile Herculane sunt Munții Cernei și Munții Mehedinți din Carpații Meridionali, iar din Carpații Occidentali fac regăsim Munții Semenicului, Munții Locvei, Munții Aninei, Munții Dognecei și nu în ultimul rând Munții Almajului (Figura 3).

Figura 3. Principalele unități montane din apropierea Stațiunii Balneare Băile Herculane

Clima în Culoarul Cernei

Datorită oarecărei apropieri față de Marea Mediterană zona Banatului de munte beneficiază de influența climei blânde care există in zona acestei mări, însă cu cât se avansează spre culoarul Cernei, ea capată nuanțe de clima montană.

Cu altitudini de până la 2000 m și o mare parte de suprafețe împădurite, Munții Cernei au o climă mai rece, caracterizată de o instabilitate sporită și o mai mare cantitate de precipitații căzută în timpul unui an.

Ținând cont de complexitatea reliefului, a efectului de culoar longitudinal și a influențelor venite din partea celor două lacuri de acumulare de pe Cerna, în aria de cuprindere a masivului se întâlnesc cca. 10 tipuri de climă: topoclimatul de vale îngustă, de culme principală, de versanți umbriți, de versanți însoriți etc.

Temperatura medie anuală a înregistrată în aer este de 10,5°C la Băile Herculane (asemănătoare cu cea din Câmpia Română, ori Dobrogea) și de 2°C în Munții Cernei conform stației meteorologice din Stațiunea Balneară Băile Herculane

Precipitațiile mai abundente, atât vara cât și iarna, sunt aduse de curenții de aer ce vin dinspre vest. Nebulozitatea este mică, pe parcursul unui an fiind peste 150 de zile însorite

Vânturile dominante sunt cele din Sud și Sud-Vest, ele aducând o îmblânzire a climei chiar și în sezonul rece. Ziua se simte briza dinspre Valea Cernei spre creste, iar noaptea dinspre munte spre vale. Frecvența furtunilor de vară este foarte mică.

O caracteristică extrem de specială este ionizarea aerului cu sarcini negative. Fenomenul apare în deosebi pe Valea Cernei și se datorează apelor termale cu radioactivitate și a stâncilor granitice de pe versanți, a căderilor de ape în cascade, a prezenței codrilor seculari și a unor frumoase păduri de ferigi în zona acestor munți. Acestea aduc calitatea terapeutică a aerului, ca la altitudini de 3000 m, aerul ozonat din stațiunea balneară Băile Herculane fiind comparabil cu cel din stațiunea Davos din Elveția.(http//www.carpati.org/ghid_montan/muntii/cernei-11/clima/ ).

Hidrografia

Stațiunea Balneară Băile Herculane a evoluat pe ambele parți ale râului Cerna, pe o distanță aproximativă de 7 kilometri, în amonte de întâlnirea Cernei cu afluentul principal Belareca. Reprezintă un punct important de acces în Parcul Național Domogled-Valea Cernei, care se află printre cele 6 astfel de parcuri naționale care favorizează munții din sud-vestul României, împreună cu Defileul Jiului, Porțile de Fier, Retezat, Semenic-Cheile Carașului și Cheile Nerei-Beușnița.

Foto 1: Râul Cerna

(sursa: www.romaniawanderer.com)

Vegetația

Flora Banatului este caracterizată printr-o gamă largă a vegetației, a cărei repartiție altitudinală este condiționată de relief și condiții topoclimatice specifice. Etajele alpine și subalpine ocupă un areal restrâns în Munții Țarcu și Godeanu fiind constituite din pajiști de coarnă (Carex curvula), rugină (Juncus trifidus), părușcă (Festuca supina), tufișuri de smârdar, sălci pitice și ienupăr (Ilie Cristescu, Tezaurul Cernei, 1978, 41).

Foto 2: Rugină (Juncus trifidus)

(sursă: polskiogarniam.pl)

Etajarea pădurilor de molid are un areal redus în bazinul Bistrei. Etajul pădurilor de foioase este alcătuit din păduri de fag (Fagus silvatica), păduri de amestec (fag, molid, brad) și păduri de gorun (Quercus dale-champii, Q. polycarpa) în alternanță cu terenuri agricole și pajiști mezoxerofile. S-au conservat și elemente submediteraneene, ca ghimpele (Ruscus hypoglossum) și cărpiniță (Carpinus Orientalis). Se mai întâlnesc pinul negru (Pinus nigra var. banatica), arțarul trilobat (Accer monspessulanum), sâmbovina (Celtis australis) și pajiștile de stâncărie (Stipa eriocaulis, Sesleria filifolia, Centaurea atropurpurea etc.). Zona pădurilor de foioase este alcătuită din păduri de stejari (Quercus robur), păduri de cer (Q. cerris) și gârniță (Q. frainetto) ce alternează cu pajiști de Festuca valesiaca, Festuca Sulcata. Zona silvostepei (pajiști puternic modificate, risipite printre terenurile agricole) se caracterizează prin sărăcia vegetației lemnoase, de apariția frecventă a vegetației hidrofile și higrofile (în lunci și câmpii joase cu exces de umiditate) precum și a vegetației halofile (http//arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/bibliotheca/ banat%20repertoriu%20mare/02%20cadru%20geografiec.htm).

Foto 3: Arțarul trilobat (Accer monspessulanum)

Sursa: (commons.wikimedia.org)

Fauna

Fauna este foarte diversificată datorită faptului că există toate etajele climatice în zonă. Caracteristic zonei de pădure cerbul (Cervus elaphus), ursul (Helarctos malayanus), mistrețul (Sus scrofa), căpriorul (Capreolus capreolus), capra neagră (Rupicapra), veverița (Sciurus), râsul (Lynx), fazanul(Phasanius colchicus), ierunca (Tetrastes bonasia), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), broasca de munte , tritonul (Triturus Cristatus), salamandra (Siren lacertian) , pițigoiul de munte (Poecile montanus), sturzul de munte (Turdus Pilaris), gaița, corbul (Corvus Corax), mierla etc. În sectoarele de câmpie și cu expunere solară șoarecele de câmp (Microtus arvalis) și coronela (dintre reptile), ciocârlanul (Galerida cristata), potârnichea (Perdix Perdix), prepelița (Coturnix Coturnix), ciocârlia (dintre zburătoare), popândăul, iepurele (Sylvilagus floridanus), șoarecele de câmp (dintre mamifere). În sectoarele umede există o mare bogăție de amfibieni și reptile, stârci, rațe (Anatidae), gâște, pescăruși etc. În defileul Dunării și pe valea Cernei elementele mediteraneene au cea mai mare densitate din țară dihorul pestriț (Vormela peregusna), potârnichea de stâncă (Alectoris graeca), vipera cu corn (Vipera ammodytes), broasca țestoasă de uscat, broasca dalmatică, scorpionul ( Arthropoda), termitele, cicadele etc. În fauna acvatică abundă păstrăvul (Salmo trutta fario), lipanul, mreana vânătă, scobarul ,cega (Acipenser ruthenus) și viza (Acipenser nudiventris).

Foto 3: Vipera cu corn (Vipera ammodytes)

Sursa: (http://www.dorupanaitescu.ro/ )

Foto 4: Sturzul de munte (Turdus Pilaris)

Sursa: (https://commons.wikimedia.org)

Solurile

Din punct de vedere al solului în stațiunea balneară Băile Herculane și în arealul care o înconjoară se pot regasii solurile brun-acide aceste soluri au un pH moderat acid spre puternic acid si au un drenaj bun. Litosoluri. Soluri cambice care au cu tipurile de sol brune eumezobazice. Solurile de tip cernoziom sunt de bună calitate cu un procent de 25% de humus.

Fig. 4. Tipurile de soluri din Munții Cernei

Băile Herculane în circuitul turistic intern și internațional

Dezvoltarea spectaculoasă a turismului in ultimele două decenii, fenomen social cât și economic cu influențe atât în viața oamenilor, cât și în economia zonei, este urmare a mai multor factori diferiți.

Progresul tehnico-științific, a cărui aplicare tot mai largă permite o mai lesnicioasă generare a valorilor materiale și crearea de facilitați în domeniul vieții sociale și parcurgerea din ce în ce mai repede a unor mari distanțe, în confort și securitate care cu greu puteau fi imaginate chiar într-un trecut apropiat (Ilie Cristescu, 1978, 136). Se încearcă aducerea stațiunii la nivel european atât prin modernizarea mojloacelor de telecomunicații cât și prin pachetele turistice din ce în ce mai avantajoase oferite de bazele de cazare și cele de alimentație publică. Introducerea Băilor Herculane într-un circuit turistic mondial pentru creșterea venitului național este planul oficialităților de la București.

POSIBILITĂȚI DE TRATAMENT

Proceduri și tratamente

Dintr-un total de 13 proceduri și tratamente existente în studiul făcut de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, în stațiunea balneoclimaterică Băile Herculane se pot efectua doar 6 dintre acestea, ceea ce înseamnă un procentaj de 46% din posibilitățile existente la nivel național (Tabel 1).

Efectând o analiză amănunțită asupra tuturor stațiunilor balneare din România, se poate observa faptul că stațiunea aleasă oferă servicii de nivel mediu din totalitatea procedurilor și tratamentelor existente.

Printre serviciile oferite de stațiunea balneoclimaterică Băile Herculane se pot aminti următoarele (Tabel 1).

Masaj, fiind una din cele 29 de stațiuni ce oferă acest serviciu;

Cură internă cu apă mineral, fiind una dintre cele 11 stațiuni care oferă acest serviciu;

Inhalații și aerosoli, fiind una dintre cele 26 de stațiuni care oferă acest serviciu;

Kinetoterapie, fiind una dintre cele 33 de stațiuni care oferă acest serviciu;

Electroterapie, fiind una dintre cele 33 de stațiuni care oferă acest serviciu;

Băile cu apă termală. Stațiunea face parte dintr-o grupă aparte datorită resurselor de subsol de care beneficiază și anume a apelor termale, fiind una dintre cele doar 8 stațiuni dintr-un total de 34 care oferă această metodă de tratament în timp ce restul serviciilor se pot gasii cu ușurință în majoritatea stațiunilor.

Tabel 1. Proceduri și tratamente în stațiunile balneare din România

(Sursa datelor: Ghidul stațiunilor balneare, MDRT, 2011)

Recomandări terapeutice

Dintr-un total de 13 recomandări terapeutice existente în studiul făcut de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, stațiunea balneară Băile Herculane îndeplinește 10 dintre acestea, ceea ce înseamnă un procentaj de 76% din posibilitățile existente la nivel național, și ce o clasează peste nivelul mediu al stațiunilor balneare de pe teritoriul României. Este una din cele 5 stațiuni din România care îndeplinește 10 sau peste 10 recomandări terapeutice dintr-un total de 34.

Astfel, cele 10 reconamdări terapeutice sunt (Tabel 2):

Bolile profesionale (16 la nivel național);

Dermatologie – alergii (20 la nivel național);

Aparat respirator și ORL (27 la nivel național);

Endocrine (16 la nivel național);

Rinichi și căi urinare (10 la nivel național);

Nutriție și metabolism (30 la nivel național);

Tract digestiv și glande anexe (11 la nivel național);

Cardiovasculare (doar 7 la nivel național);

Reumatism (28 la nivel național);

Sistem nervos periferic (28 la nivel național);

Tabel 2. Recomandări terapeutice în stațiunile balneare din România

(Sursa datelor: Ghidul stațiunilor balneare, MDRT, 2011)

CAPACITATE DE CAZARE ȘI CIRCULAȚIA TURISTICĂ

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

În stațiunea balneară Băile Herculane în ultimii 14 ani, în perioada 2001-2014, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică aproape că s-a triplat, de la 22 de unități în anul 2001 la 64 de unități în anul 2014. Dacă numărul hotelurilor a crescut cu doar 33%, nu același lucru se poate spune despre pensiunile turistice, care în 14 ani aucrescut de la 3 unități în anul 2001 la 40 de unități în anul 2014, respectiv o creștere de 1233.33 %. De altfel, hotelurile și pensiunile dețin ponderea majoritară a structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică din stațiunea balneară Băile Herculane. Dacă popasurile turistice au crescut ca număr de unitaăți în perioada 2001-2014 de la 2 la 4, vilele turistice au scăzut de la 6 ca număr de unități la o singură unitate în aceiași perioadă. În perioada 2004-2008 în stațiunea balneară Băile Herculane au funcționat unul și ulterior două hoteluri pentru tineret, iar din anul 2009 acestea s-au trensformat în hosteluri. Tot din anul 2009 în stațiune funcționează un motel și două bungalouri. Tabăra de elevi și preșcolari a funcționat până în anul 2009. Pensiunile agroturistice au avut apariții sporadice în perioada 2001-2003 și în anul 2014.

Tabel 3. Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri