Calitatea

INTRODUCERE

Așezat la confluența Râului Mare cu Râul Mic, la poalele dealului Drăgana și a dealului Cetății, orașul Cugir vine din străfunduri de istorie, adâncind cu sine netăgăduite mărturii ale unui trecut bimilenar.

Coborând dinspre Alba-Iulia pe firul Mureșului și însoțind o deviație a șoselei ce urcă spre munte vom ajunge în aceată așezare ce datează din epoca daco-romană purtând pe rând numele de Villa Kudzyr (1493), Kuczyr (1599), Kuchjir (1656), Kucsir (1673) în prezent orașul se numește Cugir și are o populație de c.c.a. 20.000 locuitori.

Peste întreaga viață a orașului își pune puternic amprenta existența și activitatea Uzinei Mecanice Cugir, activitățile desfășurate în cadrul a două perimetre distincte situate la extremitățile orașului, la o distanță de 2,5 Km între ele și cunoscute sub denumirea de UMC I și UMC II.

Potrivit cercetărilor făcute în arhivele și bibliotecile din Alba-Iulia, Muzeul Brukenthal din Sibiu, în arhivele din Cluj, Deva și Sibiu “Fabrica de fier și oțel” din Cugir datează din anul 1799.

În anul 1799 se inființează la Cugir “Fabrica de fier și oțel”, una din primele fabrici cu profil siderurgic din Transilvania. Calitatea oțelului produs aici era apreciat atât în imperiul austro-ungar, cât și în afara acestuia.

După anul 1925 fabrica devine proprietatea Statului Român, numindu-se “Uzinele Metalurgice Copșa Mică-Cugir”.

Odată cu înființarea societății mixte “Uzinele Metalurgice Copșa Mică-Cugir” printr-o înțelegere cu firma londoneză “Vikers Armstrong Ltd.” în anul 1926 se pornește extinderea uzinei prin construirea de noi hale de producție. Printr-o colaborare cu firma Skoda se înzestrează secțiile cu mașini și materiale electrice. În timpul celui de-al doilea război mondial, acțiunile firmei sunt preluate de concernul german “Herman-Göring” iar producția se diversifică fabricându-se și produse de tehnică militară. După terminarea celui de-al doilea război mondial, uzina cunoște o puternică dezvoltare, astfel că în anul 1946 s-au realizat la Cugir primele mașini de cusut casnice și industriale, un an mai târziu reușindu-se fabricarea primelor mașini-unelte.

În anul 1980 a început fabricarea mașinilor automate de spălat rufe după licență San Giorgio – Italia.

Puternica dotare materială precum și calitatea profesională a oamenilor a permis ca tot în acest timp să se producă și să se diversifice produsele de tehnică militară.

După revoluția din 1989, Intreprinderea Mecanică Cugir devine Uzina Mecanică Cugir, până în anul 1999 când se transformă în societate comercială Cugir S.A. În cadrul societății ia ființă in anul 1996 un atelier de fabricat roți dințate pentru firma Mercedes – Benz.

În anul 2001 se înființează societatea mixtă Româno – Germană Star Transmission. Dacă la început se prelucrau doar 4 repere în prezent se prelucrează câteva zeci de repere, în special pentru firma Mercedes – Benz dar și pentru firma Kuka din Germania și firma JTEKT din Franța.

Accesul pe calea ferată – de la Șibot (între Sibiu – 97 km și Deva – 38 km), ramificație spre Cugir (13 km); pe șosea E68 până la km 344 (20km de la Sebeș și 45 km de Deva), apoi pe DN704 (10km).

Cap. 1 Dispozitive de control

Dispozitivele de control se folosesc pentru verificarea semifabricatelor, a pieselor și a subansamblelor de mașini. Dispozitivele pentru verificarea pieselor se folosesc atât în controlul interoperații cât și pentru recepția pieselor finite. Se verifică cu aceste dispositive precizia realizării dispozitivelor, poziția reciprocă a suprafețelor și exactitatea formelor geometrice. Dispozitivele de control pot folosi mijloace de măsurat de înaltă sensibilitate.Eroarea de măsurar, care este diferența dintre indicația dispozitivului de control și valoarea efectivă a mărimii măsurate, trebuie să fie cât mai mică posibil.Mărirea excesivă a preciziei de măsurare, duce la complicarea, scumpirea și micșorarea producțivității dispozitivului de control. Eroarea totală de măsurare provine din însumarea erorilor schemei de măsurare, erorilor de așezare a piesei de control, erorii de reglare a dispozitivului, după etalon, uzurii pieselor dispozitivului, variația de temperatură etc.

Productivitatea prescrisă a controlului exercită o mare influiență asupra alegerii schemei de principiu a unui dispozitiv de control. La verificarea 100% a pieselor prelucrate pe linii în flux continuu, capacitatea de lucru a dispozitivelor de control nu trebuie să fie mai mică decât productivitatea locurilor de muncă.

La controlul selectiv, productivitatea dispozitivului de control poate fi redusă. Pentru piesele mici și mijlocii se folosesc dispozitive de control staționare, iar pentru piese mari, dispozitive transportabile, care se așează pe piesa de verificat.

Se folosesc destul de des dispozitive pentru controlul simultan al mai multor dimensiuni, de asemenea se folosesc semiautomate și automate de control, în special pe liniile automate de prelucrare și de asamblare.

Elementele caracteristice ale dispozitivelor de control

Dispozitivele de control constau din elementele de așezare, de strângere, de măsurat și elemente auxiliare. Corpul dispozitivului reunește toate aceste elemente.

Pe elementele de așezare se așează piesa sau subansamblul de verificat, cu bazele sale în raport cu aparatul de măsurat.În raport cu configurația suprafeței bazei de așezare a piesei, reazemele pot fi reazeme fixe: cu capete sferice sau plane, plăcuțe de reazem sau piese speciale, care trebuie să aibă o duritate cuprinsă între 54….58 HRC. Pentru suprafețe cilindrice se folosesc prisme, prisme cu role sau axe

amovibile. Se folosesc, de asemenea, dispozitive de control cu hidroplast, pentru centrare precisă.

Elementele sau mecanismele de strângere nu permit piesei sau subansamblului deplasarea în raport cu aparatul de măsurat. La aceste mecanisme, forțele de strângere sunt mici, pentru a evita deformațiile piesei. Adeseori, când piesa sau subansamblul ocupă o poziție stabilă pe reazemele dispozitivului și forțele care iau naștere la măsurare nu modifică această stabilitate, necesitatea unui mecanism de strângere dispare. Mecanismul de strângere trebuie să fie cu acționare rapidă. Sunt mecanisme de strângere manuală (cu arc, pârghie, șurub, excentric etc.) și mecanisme acționate mecanic (pneumatic, hidraulic, electric etc.).

Elementele de măsurare ale dispozitivelor de control se împart în două grupe: limitative și cu citire. Cele limitateve permit împărțirea pieselor de verificat în bune și necorespunzătoare. Piesele necorespunzătoare sunt remediabile și rebut. Ca elemente limitative se pot cita: calibrele potcoavă, calibrele tampon, spionii etc. Ca mijloace de măsurare cu citire se folosesc comparatoare cu pârghii sau cu roți dințate.

Ca elemente sau mecanisme auxiliare ale dispozitivelor de control se deosebesc: mecanisme de rotire pentru verificarea bătăii radiale sau auxiliare; sănii pentru deplasarea elementelor de măsurare, în vederea vederea verificării rectilinității sau paralelismului; mecanisme de rotire acționate mecanic pentru verificarea formei cilindrice sau a coaxialității treptelor pieselor cilindrice; mecanisme de ridicare și împingătoare-extractoare, pentru așezarea și scoaterea pieselor.

Cap. 2 Calitatea

În contextul economico-social actual, calitatea produselor s-a impus ca factor determinant al competitivitatii întreprinderilor, deoarece asigura capacitatea de adaptare la cerintele tot mai dinamice ale pietelor. .

Conditii actuale:

intensificarea concurentei prin mondializarea pietelor;

cresterea exigentelor utilizatorilor (clientilor, beneficiarilor) determinata de progresul tehnic în general, dezvoltarea mijloacelor de comunicatie, cresterea nivelului de cultura;

cresterea exigentelor societatii în ceea ce priveste protectia vietii, sanatatii si mediului înconjurator, fiind introduse în acest sens restrictii si reglementari privind caracteristicile ecologice ale produselor si proceselor de fabricatie.

Avantajul competitiv se obtine prin:

încrederea clientilor în produsele furnizate – certificarea calitatii ;

încrederea clientilor în întreprinderea furnizoare – implementarea si certificarea unui sistem de management al calitatii;

satisfactia utilizatorului final.- realizarea unui produs care sa corespunda cerintelor.

Calitatea produselor nu reprezinta un scop în sine, ci o consecinta a calitatii tuturor activitatilor din întreprindere, a întregului sistem de organizare si conducere.

Definirea calitatii

· satisfacerea unei necesitati;

· conformitate fata de cerinte;

· conformitate pentru scop sau utilizare;

· un cost mai scazut pentru o utilitate data;

· totalitatea caracteristicilor de marketing, proiectare, fabricatie si întretinere ale produsului complex si serviciului în uz, prin care acestea vor îndeplini necesitatile clientului.

· ansamblul caracteristicilor unei entitati, care îi confera acesteia aptitudinea de a satisface cerintele explicite sau implicite"..

Calitatea produsului se exprima printr-un ansamblu de caracteristici formulat fie prin contracte, comenzi sau solicitari în raporturile directe dintre beneficiar si producator, fie

explicitat prin standarde sau norme, fie exista ca stari de fapt determinate de produse similare aflate la un moment dat pe piata.

· caracteristici intrinseci, care definesc performantele tehnico-calitative ale produselor;

· pretul de vânzare, care trebuie sa fie corelat cu performantele;

· termenele de livrare care trebuie respectate;

· serviciile oferite, care constau în facilitati, garantii acordate, livrarea pieselor de schimb, activitati de service.

Cerintele pentru calitate sunt expresii ale nevoilor care se refera în egala masura la cerintele pietei (implicite), cele contractuale (explicite), cerintele interne ale întreprinderii privind rentabilitatea cât si cerintele societatii privind protectia vietii si a mediului. Din acest motiv, cerintele pot lua aspecte diferite dupa cum se refera la performante, fiabilitate, rentabilitate, aspecte economice privind costurile de realizare, cât si cheltuielile de întretinere si exploatare, protectia mediului înconjurator.

Componentele calitatii

Calitatea unui produs, respectiv modul în care acesta raspunde cerintelor, este determinata de o serie de activitati si procese interdependente care se desfasoara în cadrul întreprinderii(Fig.2.1).

Activitati în interdependenta care determina calitatea produsului (Fig.2.1)