Calculul Si Dimensionarea Unei Cladiri Etajate D+p+e+m cu Structura In Cadre din Beton Armat

BORDEROU

A.Piese scrise

Foaie de capăt

Borderou

Temă de proiectare

Memoriu tehnic de arhitectură

Memoriu tehnic de rezistență

Caiete de sarcini

Breviar de calcul

Bibliografie

B.Piese desenate

Planșe de arhitectură

Plan demisol….….…………………………………………………A01

Plan parter…….….…………………………………………………A02

Plan etaj ….………………………………………………………….A03

Plan mansardă.….……………………………………………….…A04

Plan acoperiș…….……………………………………………….…A05

Plan învelitoare….…………………………………………………A06

Secțiune A-A………………………………………………………A07

Secțiune B-B…..…………………………………………………..A08

Fatadă principala…………………………………………………..A09

Planșe de rezistență

Plan fundații……………………………………………………….R01

Detalii armare fundații.…………………………..………………..R02

Plan armare stâlpi nivel curent.….….……………………………..R03

Plan armare grinzi nivel curent…………….…..………………..……R04

Plan cofraj planșeu nivel curent……………………….………………R05

Plan armare planșeu nivel curent………………………….….……………R06

Extrase armare planșeu peste parter………….………………….….R07

TEMĂ PROIECT

În prezenta lucrare se realizează calculul și dimensionarea unei clădiri etajate D+P+E+M cu structura în cadre din beton armat. Clădirea are funcțiunea de pensiune turistică și este situată în localitatea Cristian, județul Brașov.

Funcțiuni clădire:

Demisol: sală de fitness, adăpost ALA, spălătorie, călcătorie și depozit legume și băuturi, centrală termică, aria utilă-279.92mp, aria construită-334.51mp

Parter: recepție, sală de așteptare, bucătărie, sală de mese și apartamentul nr.1 , aria utilă-278.78mp ,aria construită-325.69mp

Etaj: apartamentul nr.2 si 4 camere, aria utilă-191.33mp,aria construită-236.25mp

Mansardă: apartamentul nr.3 si 4 camere, aria utilă-191.33mp, aria construită-263.25mp

Descrierea structurii:

Din considerente de proiectare antiseismica s-a împărțit clădirea, de la nivelul planșeului peste demisol în sus, în două tronsoane:

Tronsonul 1: între axele “1” – “3” si “A” –“E”

Tronsonul 2: între axele “4” – “7” si “B” – “E”

Între axele “4” si “5” se va realiza un rost vertical de 10 cm, rostul se va realiza la fiecare

nivel, dar nu și la nivelul fundației, stâlpii de rost având fundații continue.

Structura de rezistenta a celor două tronsoane este realizată principial similar si va fi alcătuită din:

Fundații continue sub ziduri, din beton armat, de clasa C12/15, pe strat de egalizare din beton simplu, clasa C8/10, încastrat minim 20 cm in terenul bun de fundare;

Fundații izolate cu bloc din beton simplu, clasa C8/10, cuzinet din beton armat, clasa C20/25, pentru stâlpii de cadru;

Cadre din beton armat monolit, clasa C20/25, pe ambele direcții principale ale clădirii;

La subsol: pereți portanți din beton armat, clasa C12/15 armați cu două rânduri de plasă sudată tip As STNB /100/100

La mansardă pereți portanți din zidărie de cărămida GVP , centuri si buiandrugi din beton armat. Elementele de beton (centuri, buiandrugi) situate pe contur, vor fi placate la fața exterioara cu termoizolații.

Pereții de închidere si despărțitori din zidărie de cărămida GVP. Elementele de beton situate pe contur vor fi placate la facta exterioara cu termoizolatie;

Pereti usori din BCA sau din lemn, gips-carton si termoizolatie;

Planseu din beton armat monolit peste demisol, parter si etaj;

Planseul peste mansarda cu structura din lemn, gips-carton si termoizolatie din vata minerala;

Circulatia intre nivele se va realiza din interior, prin intermediul a doua scari din beton armat monolit;

Acoperis sarpanta din lemn cu invelitoare din țiglă ceramică.

– Date ale amplasamentului clădirii:

Localitate Cristian, județul Brașov.

Clasa de importanță și de expunere III

Condiții seismice:

ag = 0,20g – accelerația terenului

TB = 0,14 s

TC = 0,7 s

TD = 3 s

-Încarcari date de zapada CR-1-1-3-2012: Sk=2KN/mp

-Încarcari date de vant NP 082- 04

-Referat geotehnic

I. DATE GENERALE

1.Tema

Prezentul studiu stabileste condițiile de cadru natural si geotehnice in vederea întocmirii proiectului pentru construirea unei pensiuni turistice.

Amplasamentul construcției – zona turistica Cristian

2.Amplasamentul

Amplasamentul construcției- zona turistica Cristian, teren relativ plan cu o ușoara panta spre nord si est.

3. Date despre construcție

Constructia va avea D+P+E+M, cu o structura de rezistenta care va fi definitivata si in funtie de concluziile prezentului studiu geotehnic.

II. CONDIȚII NATURALE

1.Date geologice si geomorfologice

Avem o zonă cu formatiuni recente de varsta cuaternara, depuse sub forma de conuri de dejectie de catre torentii ce coboara din munte. Aceste depozite sunt constituite din pietrisuri cu elemente colturoase, nisipuri si bolovanisuri. La suprafata apar argile prafoase-nisipoase de culoare galbuie, formate in urma alterarii rocilor de baza.

2.Date hidrologice si hidrogeologice

Hidrogeologia regiunii e caracterizata prin aparitia panzei freatice la adancime mica si mijlocie. In perioadele cu aport mai puternic de precipitatii si mai ales primavara la topirea zapezilor pe munte, nivelul apei subterane poate creste cu pana la 1.0 m.

III. DATE GEOTEHNICE

1.Stratificația terenului

Pentru cercetare terenului si stabilirea adancimii de fundare, s-a executat un sondaj care a pus in evidenta urmatoarea stratificatie :

-pana la adancimea de -0.20 m – sol vegetal

-intre -0.20 m si -0.90 m pietris cu bolovani in liant prafos nisipos galben – maroniu

-intre -0.90 m si -2.0 m pietris cu nisip prafos galben maroniu si bolovani

2. Zonare seismica

Conform normativului P100-2013 privind proiectarea antiseismica a constructiilor, amplasamentul studiat apartine zonei ‘D’, caracterizata prin coeficientul =0.20g si perioada de colt = 0.7 secunde.

3. Adîncimea de înghet

Adancimea maxima de inghet in zona este de 1.0 m, conform STAS 6054/77.

IV. CONCLUZII SI RECOMANDĂRI

Luand in considerare cele constatate si aratate mai sus, se poate funda in stratul de pietris cu nisip prafos galben maroniu si bolovani, sub adancimea de inghet  (minim -1.10 m de la CTN). Pe acest strat se poate lua in calcul presiunea conventionala de baza .se recomanda efectuarea de hidroizolatii corespunzatoare la radier si la peretii ingropati ai demisolului.

NOTA.

Conform Normativului privind disciplina in timpul executarii sapaturilor pentru fundatii inginerul geolog va fi solicitat in santier pentru receptionarea terenului de fundare.

MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTURĂ

Capitolul I – DATE GENERALE

I.01 – Obiectul proiectului:

Denumire obiectivului de investiții: Structura in cadre de beton armat D+P+E+M, cu rol de pensiune turistică.

Amplasamentul obiectivului și adresa: Cristian, jud. BRAȘOV

Proiectant: stud. Stoica Constantina

Beneficiarul lucrărilor: FACULTATEA DE CONSTRUCȚII BRAȘOV

Număr proiect (contract): 01/2015

Faza de proiectare: P.A.C/P.T

I.02 – Caracteristicile amplasamentului

– încadrarea în localitate și zonă: amplasamentul studiat se află în  Depresiunea Brasovului

– descrierea terenului (parcelei): la sud se află liziera de pădure; la vest se află o stradă secundară; la est se află o parcelă privată, iar la nord se află strada principala. Terenul pe care se amplasează construcția are o formă regulată în plan, cu pantă de cca 25% .

– condiții de climă: Clima județului este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental; mai umedă și răcoroasă în zonele montane, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în zonele mai joase. 

– conform zonării seismice, Cristian, zona este caracterizată prin coeficientul ag=0,20g și perioada de colț Tc= 0.7sec.

– particularități geotehnice ale terenului (conform studiului geotehnic anexat la proiect):

– nu există pericolul de întâlnire a golurilor subterane sau clădiri vechi;

– terenul amplasamentului este stabil din punct de vedere gravitațional și bun pentru construire.

– condițiile de amplasare și de realizare ale construcțiilor sunt conforme cu Certificatul de urbanism nr1/2015, emis de PRIMARIA COMUNEI CRISTIAN se respectă PUZ-ul aprobat cu H.C.L. nr.2/2015.

– nu exista retele utilitare care traverseaza terenul si implicit restrictii impuse de aceasta , sau distante de protectie ;

– alimentarea cu apa si canalizare se vor realiza din retelele existente in zona , prin racord la acestea .

– alimentarea cu energie electrica si gaze se va realiza prin racord la retele existente conform proiectelor de specialitate .

I.03 – Caracteristicile construcției propuse

– funcțiunea: Cladire D+P+E+M, cu rol de pensiune turistica.

– suprafața construită – Sc =334.51mp;

– suprafața utilă – Su = 941.36mp;

Construcția proiectată se încadrează la CATEGORIA “C” DE IMPORTANȚĂ (conform HGR nr. 766/1997) și la CLASA "III" DE IMPORTANȚĂ (conform Normativului P100-1-2013).

I.04 – Elemente de trasare cu precizarea retragerilor față de aliniament și celelalte limitele de proprietate, precizarea cotei 0,00 în cote RMN sau în raport cu elemente fixe din teren.

Trasarea se va face plecând de la de la puncte fixe ale parcelei, în conformitate cu planul de trasare prezentat la P.Th.

Suprafață teren S=609mp

Ac existentă = 0 mp

P.O.T. prin P.U.Z. = 55% C.U.T. prin P.U.Z. = 1.94

Ac P = 334.51mp

Capitolul II – DESCRIEREA FUNCȚIONALĂ

Cladirea conține în principal locuri de parcare acoperite, în spații deschise perimetral.

Cladirea are locuri de parcare pe două nivele cu accese de pe drumurile adiacente..

Spațiile interioare și suprafețele utile ale imobilului , D+P+E+M, grupate pe niveluri sunt:

Capitolul III – SOLUȚII CONSTRUCTIVE ȘI DE FINISAJ

III.01 – Sistemul constructiv – conform memoriului de structură.

Infrastructura – fundatii izolate cu bloc din beton simplu si cuzinet din beton armat sub stalpi, si fundatii continue sub ziduri din beton armat.

Suprastructura din cadre de beton armat cu stâlpi si planșee din beton armat.

III.02 – Finisajele interioare

Pe cele 4 nivele, pardoseala finita este realizata fie din gresie, fie din parchet, tavane – zugraveala lavabila culoare alba, usi – lemn stratificat plastifiat, scara – placata cu gresie, iar balustrada metalica.

III.04 – Finisajele exterioare

La cele 4 niveluri exista finisaj exterior cu tencuiala alba.

Scările sunt placate cu finisaj cu suprafață antiderapantă, iar rampele sunt prevăzute cu striații pentru evitarea alunecării.

III.05 – Acoperișul și învelitoarea

Clădirea are un acoperiș sarpanta din lemn, cu invelitoare din tigla ceramica. Scurgerea apelor pluviale se face în exterior.

Capitolul IV- ORGANIZAREA DE ȘANTIER ȘI MĂSURI DE PROTECȚIA MUNCII

Lucrările de execuție se vor desfășura numai în limitele incintei deținute sau concesionate de titular și nu vor afecta temporar domeniul public.

Pe durata executării lucrărilor de construire se vor respecta următoarele:

– Legea 90/1996 privind protecția muncii;

– Norme generale de protecția muncii;

– Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 – privind protecția și igiena muncii în construcții -ed.1995;

– Ord. MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitatea muncii la înălțime;

– Ord. MMPS 255/1995 – normativ cadru privind acordarea echipamentului de protecție individuală;

– Normativele generale de prevenirea și stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul MI nr.775/22.07.1998;

– Ord. MLPAT 20N/11.07.1994 – Normativ C300-1994.

– alte acte normative în vigoare în domeniu la data executării propriu-zise a lucrărilor.

Pentru soluționarea eventualelor necorelări din cadrul proiectului sau dintre proiect și construcția existentă, constructorul are obligația să solicite asistență din partea proiectanților.

Personalul de execuție are obligația să aplice în practică următoarele prevederi legale privind protecția muncii și PSI:

– Legea 90/96 a protecției muncii și Normele metodologice de aplicare ale ei

– Ordinul 9/N/1993 al MLPAT – Regulament privind protecția și igiena muncii în construcții

– Normele specifice de securitate a muncii

– Normele generale de protecție a muncii elaborate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în colaborare cu Ministerul Sănătății.

Principalele măsuri și acțiuni pentru asigurarea protecției, siguranței, igienei muncii și PSI sunt:

– Luarea măsurilor tehnice și organizatorice pentru asigurarea condițiilor de securitate a muncii

– Realizarea instrucțiunilor de protecție a muncii pentru întregul personal de execuție și consemnarea acestui fapt în fișele individuale, semnate individual.

– Interzicerea accesului persoanelor străine în teritoriul zonei de lucru.

Instructajul de protecție se va referi cu prioritate la:

Semnalizarea și supravegherea lucrărilor

Lucratul la înălțime

Folosirea sculelor, dispozitivelor și a altor utilaje de lucru.

Pe tot parcursul lucrărilor se vor respecta:

Reglementările de prevenire și stingere a incendiilor

Înainte de executarea unor operațiuni cu foc deschis se va efectua instructajul personalului care realizează aceste operații, în conformitate cu prevederile Normativului C300 de prevenire și stingere a incendiilor.

Intocmit,

Std. Stoica Constantina

MEMORIU TEHNIC DE REZISTENȚA

1 . Date generale

1.1. Denumirea lucrării : Structură în cadre de beton armat D+P+E+M, cu rol de pensiune turistică.

1.2. Amplasament : Cristian, județul Brașov.

1.3. Faza de proiectare : P.T

1.4. Proiectant : std. Stoica Constantina

1.5. Beneficiar : FACULTATEA DE CONSTRUCȚII BRASOV

1.7. Număr proiect : 01/2015

2. Obiectul proiectului

Obiectul prezentului proiect îl constituie elaborarea documentației pentru faza Proiect Tehnic, pentru o structură in cadre de beton armat D+P+E+M cu rol de pensiune turistica.

3. Încadrarea obiectivului

Prin funcțiunea sa de “pensiune turistică” – construcția se încadreaza din punct de vedere a importanței după cum urmează:

a). Pe baza HGR nr. 766/97, construcția se încadrează din punct de vedere al cerințelor esentiale stipulate în articolul 5 din Legea nr. 10/95 în categoria de importantă “ C “ – normală cu caracteristici obisnuite, care nu implica riscuri majore pentru societate si natura.

b). Din punct de vedere al protecției antiseismice, pe baza Normativului P 100-1-2011, articolul 4.5 si tabelul 4.2 clădirea se încadreaza în clasa a III-a de importantă – Clădiri de tip curent, care nu apartin celorlalte categorii , cu = 1,0 .

Încadrarea din punct de vedere al protecției antiseismice.

Conform Normativului P100-1/2006 – „Cod de proiectare seismică”-partea I: „Prevederi de proiectare pentru clădiri”, având în vedere ca obiectivul este situat în Runcu jud. Dîmbovița, încadrarea din punct de vedere al zonării seismice este următoarea:

– conform zonării teritoriului: valoarea de vârf a accelerației terenului pentru cutremure având IMR 100(Intervalul Mediu de Recurenta) ag=0,20g(fig. 3.2).

– conform zonării teritoriului din punct de vedere al perioadelor de control (colt) a spectrului de raspuns în zona cu Tc=0,7 sec(fig. 3.3).

c). Încadrarea din punct de vedere al inăarcării date de zăpadă.

Conform COD DE PROIECTARE – EVALUAREA ACȚIUNII ZĂPEZII ASUPRA CONSTRUCȚIILOR, CR 1-1-3/2012, având în vedere ca obiectivul este situat în Cristian, județul Brașov, valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol este de 2.0 kN/mp, la un interval mediu de recurenta IMR = 50 ani.

d). Încadrarea din punct de vedere al incarcarii date de vint.

Conform COD DE PROIECTARE – BAZELE PROIECTARII SI ACTIUNI ASUPRA CONSTRUCTIILOR.ACTIUNEA VINTULUI – CR 1-1-4/2012 având în vedere ca obiectivul este situat în Cristian, județul Brașov, valoarea caracteristica a presiunii de referinta a vintului,mediata pe 10 min., avind un interval mediu de recurenta

IMR = 50 ani este de 0.6 kN/mp.

4 . Descrierea constructiei ce urmează a se executa

Conform temei de proiectare, s-a intocmit proiectul tehnic pentru cladirea D+P+E+M cu rol de pensiune turistica.

INFRASTRUCTURA este alcatuită din :

fundații izolate sub stalpi compuse din blocuri de beton simplu clasa C8/10 si cuzinet din beton armat, clasa C12/15 si otel beton PC 52 si OB 37

fundații continue sub ziduri din beton armat de clasa C12/15, pe un strat de egalizare din beton simplu.

diafragme din beton armat cu turnare monolita având beton de clasa C12/15 , armate cu STNB Φ5/100/100

planșee din beton armat monolit, clasa betonului fiind C20/25 si armatura de tip PC 52 si OB 37.

SUPRASTRUCTURA este alcatuită din cadre de beton, compusă din urmatoarele elemente :

stâlpi din beton armat turnați monolit, având beton ce clasa C20/25 armati cu PC52 si OB 37.

grinzi din beton cu dimensiuni de 30×50 pe directie longitudinala, respectiv 30×55 pe directie transversala, pentru tronsonul 1 si grinzi din beton armat cu dimensiuni de 30×45 pe directie longitudinala, respectiv 30×50 pe directie transversala, avand beton de clasa C20/25 cu PC52 si etrieri din OB37

planțee din beton armat, turnat monolita peste fiecare nivel, avand beton de clasa C20/25 , armate cu PC52 si OB37. Grosimile planselor s-au realizat de : 13cm, 15cm pe ambele tronsoane, 25 cm- adapost ALA.

peretii exteriori din zidarie de caramida GVP cu grosimea de 30 cm, si caramida plina de 40 cm pentru adapost ALA, respectiv caramida de 25 cm pentru peretii interiori. Mortarul prevazut in proiect este M-5.

acoperisul este tip sarpanta din lemn cu invelitoare din tigla ceramica.

5. Condiții de fundare

Terenul pe care se amplaseaza constructia are o usoara panta spre nord-est.

Conform studiului geotehnic, terenul de fundare este compus din conglomerate preponderant calcaroase ce au presiunea conventionala Pconv =450Kpa pentru sarcini de calcul centrice.

Adancimea minima de fundare de la CTN (cota terenului natural) este 1,1m, dar constructiile se vor incastra conform studiului geotehnic 60 cm in roca nealterata.

Dupa executarea sapaturii se va chema proiectantul de structura si proiectantul geotehnic pentru receptionarea terenului de fundare.

6. Dispoziții finale

Se interzice orice schimbare de soluție privind structura de rezistență sau a materialelor puse în opera fară avizul proiectantului.

Lucrarile se vor executa în condițiile respectării normativelor tehnice în vigoare si a detaliilor de execuție din proiect.

Pe tot parcursul execuției lucrărilor de construcții se vor respecta cu strictețe Normele de tehnica securității muncii și Normele de prevenire și stingere a incendiilor.

Pe parcursul execuției lucrărilor vor fi convocați factorii responsabili conform PROGRAMULUI DE URMARIRE A CALITĂȚII LUCRĂRILOR PE ȘANTIER.

Conform Legii nr. 10/1995, articolul nr. 2 si HGR nr. 925/1995, proiectul va fi supus verificarii de catre verificator.

Întocmit ,

std. Stoica Constantina

CAIET DE SARCINI

1.Terasamente

Execuția, verificarea si măsurarea lucrărilor se va face in conformitate cu prevederile normativului C56-85, C169-83, indicator norma de deviz .

Se defriseaza terenul prin taierea arborilor si tufisurilor sau daca este posibil smulgerea lor din radacina. Gropile ramase dupa smulgerea butucilor se vor umple cu pamant compactat. Materialele rezultate vor fi evacuate penru a nu stanjeni lucrarile.

Sapatura in zone retelelor subterane cunoscute se executa sub supravegherea directa a sefului de punct de lucru. Daca se intalnesc retele subterane necunoscute, lucrarile se vor intrerupe anuntand imediat beneficiarul lucrarii.

Inainte de inceperea lucrarilor se va efectua operatia de PREDARE-PRIMIRE a amplasamentului si trasarea reperelor cotei ±0.00, consemnata intr-un proces verbal incheiat intre reprezentantul beneficiarului, proiectant si constructor.

Terenul de fundare va fi protejat impotriva factorilor climatici luandu-se masurile corespunzatoare. Scurgerea apelor superficiale spre terenul pe care se executa lucrarile de constructii, va fi oprita prin executarea de santuri de garda, ce vor dirija aceste ape in afara zonelor de lucru.

Trasarea lucrarilor se efectueaza pe baza planului de trasare, respectand conditiile de trasaj si tolerantele admisibile conform normativelor C83-75, C56-85.

In cazul in care turnarea betonul de fundatie nu se face imediat dupa executarea sapaturii, aceasta va fi oprita la o cota mai ridicata decat cota finala, pentru a impiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundatiei, respectand prevederile normativului C169-83.

Dupa atingerea cotei de fundare, constructorul va convoca proiectantul si beneficiarul pentru a stabili modul de continuare a lucrarilor. Orice modificare de cote fata de proiect se vor consemna in registrul de procese verbale de lucrari ascunse.

Umpluturile se vor executa din materialul rezultat din lucrarile de sapatura, iar pamantul excedentar va fi evacuate si transportat pe un teren pus la dispozitie de catre beneficiar.

Se interzice realizarea umpluturilor din pamant ce contine materii organice, resturi de lemn sau maluri.

Compactarea umpluturilor se va executa conform normativului C29-85 si a indicatorului .

Umpluturile intre fundatii pana la cota prevazuta in proiect, se vor executa imediat dupa decofrare si daca este cazul dupa realizarea protectiei betonului de fundatie (hidroizolatie sau spoiala).

Constructorul va verifica calitatea compactarii respectand prevederile normativului C56-86.

La executarea lucrarilor se vor respecta urmatoarele Normative si Instructiuni:

C169-86; P 10-86; C140-86; C29-85; C56-85; -1991;

N.S.P.M cap X, XVII, XX, XXI, XXIII, XXIV, XXV, XXVIII; N.D.P.S.I anexa 13.

2.Armări. Cofraje. Betoane

Executia lucrarilor se face numai dupa detaliile de executie elaborate de un poriectant autorizat si verificate de catre un expert autorizat, conform reglementarilor in vigoare(Legea nr.12/24.01.1995).

Executia si masurarea lucrarilor se va face in conformitate cu normativul C140-86, C56-85 si indicatorul normelor de deviz editia 1992.

2.1 Armături

Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 438/1,2,3-89

Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, controlul se va efectua conform prevederilor din normativul C140-86 anexa X.1, pct. A.5 si anexa III.1

Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. In acest scop se vor indeparta eventualele impuritati de pe suprafata barelor cat si rugina prin frecare cu peria de sarma.

Barele de armature se vor termina cu ciocuri conform prevederilor din proiect. In cazul armaturilor netede ciocul se indoaie la 180 grd.de un dorn de raza R=1,25d (diametrul barei) si portiunea dreapta de capat de minim 3d. in cazul armaturilor cu profil periodic, ciocul se indoaie la 90 grd.pe un dorn cu raza R=2, iar lungimea totala a ciocului va fi de 7d.

Etrierii si agrafele care se indoaie dupa un unghi drept, raza de indoire va fi de minim 2d. ciocurile indoite la 180 grd, sau 135 grd, se vor fasona pe un dorn cu raza R=1,25d.

Armaturile vor fi montate in pozitiile prevazute in proiect, landu-se masuri care sa asigure mentinerea acestora in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, etc) astfel incat se vor monta:

-cel putin un distantier la fiecare metru linear de stalp;

-cel putin doi distantieri la fiecare mp de perete.

Este interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor de otel beton.

Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legaturi de sarma, de armatura elementului sau vor fi fixate de cofraj astfel incat sa se asigure mentinerae pozitiei lor in timpul turnarii betonului.

La incrucisari barele de armare trebuie sa fie legate intre ele prin lagaturi de sarma neagra (STAS 889-90), utilizandu-se doua fire de sarma de 1…1,5 mm diametru.

Retelele de pereti vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale pe tot conturul. Restul incrucisarilor din mijlocul retelei vor fi legate din doi in doi in ambele sensuri(in sah).

La stalpi vor fi legate toate incrucisarile barelor de armature cu colturile etrierilor. Restul incrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor, pot fi legate numai in sah (cel putin din doi in doi).

Abaterile limita admise la fasonarea si montarea armaturilor sunt indicate in Normativul C140-86, anexa X.3 si C56-85.

In cazul in care nu se dispune de diametrul si tipul de otel beton prevazute in proiect, se poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului. Inlocuirea se va inscribe pe planurile de executie care se dupun la Cartea Constructiei si in PV de lucrari ascunse.

La terminarea montarii armaturii se va verifica si se va consemna in PROCES-VERBAL DE LUCRĂRI ASCUNSE:

-numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni transversale ale elementeloir structurii;

-distanta intre etrieri, diametrul si modul lor de fixare;

-lungimea portiunilor de bare care urmeaza a fi inglobate in elementele care se toarna ulterior;

-calitatea sudurilor conform Normativului C28-83;

-numarul si calitatea legaturilor intre bare;

-pozitia, modul de fixare si dimensiunile elementelor inglobate.

La executia lucrarilor se vor respecta urmatoarele Normative si Instructiuni:

-C140-86, NP50-87, C28-83, C56-85, Normativ C editie 1992;

– N.S.P.M cap X, XVII, XX, XXI, XXIII, XXIV, XXV;

-N.D.P.S.I anexa 9 si 13.

2.2 Cofraje

Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-sa asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect, respectandu-se inscrierea in abaterile admisibile precizate in normativul C140-86 anexa X.3

-sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment

– sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care apar in timpul procesului de executie.

Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona conform precizarilor Normativului C140-86, anexa II.

Proiectul de cofraje-sustineri se elaboreaza de antreprenor pe cheltuiala sa.

Prin materialul din care se realizeaza fata cofrajului (astereala) sau substanta utilizata pentru uscarea decofrarii, antreprenorul trebuie sa garanteze ca in timp nu vor aparea efecte daunatoare asupra tencuielilor (exfolieri), zugravelilor, vopsitoriilor, placajelor de tot felul.

Pentru a reduce aderenta intre beton si cofraje, acestea se ung cu agenti de decofrare, pe fetele care vin in contact cu betonul. Se poate folosi o solutie calda de motorina cu 6% parafina, aplicata intr-un strat subtire cu pensula. Cofrajele alcatuite din placaj TEGO, se ung o data la 2-3 utilizari.

Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:

-trasarea pozitiei cofrajelor;

-ansamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;

-verificarea si corectarea pozitiei panourilor;

-inchierea, legarea si sprijinirea definitiva.

Abaterile fata de dimensiunile din proiect pentru elementele de cofraj, si cofrajele montate sunt precizate in normativul C140-86, anexa X.3 si C56-85.

Partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minim 2,5 N/mmp, astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate, sau respectand termenele impuse prin proiect. Termenele minime recomandate pentru decofrarea fetelor laterale sunt precizate in normativul C140-86, tabela 6.1.

La terminarea executarii cofrajelor se va verifica si se va consemna in procesele verbale de lucrari ascunse:

-alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire

-incheierea corecta e elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitaii acestora

-dimensiunile interioare ale cofrajelor in raport cu cele ale elementelor care urmeaza a se betona

-pozitia golurilor.

In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli:

-in cazul in care se constata defect de turnare (goluri, zone segregate, etc) care pot afecta stabilitatea constructiei decofrate, se va sista demontarea elementelor de sustinere pana la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare;

-sustinerile cofrajelor se vor face incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si continuand simetric catre reazeme;

In termen de maxin 24 de ore de la decofrarea oricarei parti de constructie, se va proceda de catre seful punctului de lucru, delegatul beneficiarului si proiectantului (daca acesta e solicitat sa fie convocat), la o examinare amanuntita a tuturor elementelor de rezistenta ale structurii, incheindu-se un proces verbal in care se vor consemna calitatea lucrarilor, precum si eventualele defecte constatate. Este interzisa efectuarea de remedieri inainte de aceasta examinare. Remedierea defectelor se vor face conform prevederilor din instructiunile tehnice C149-87.

La realizarea lucrarilor se vor respecta urmatoarele normative si instructiuni:

-C11-74, C140-86, C56-85, normativ C 1991;

– N.S.P.M cap X, XVII, XX, XXI, XXIII, XXIV, XXV; XXVIII

-N.D.P.S.I anexa 9 si 13.

2.3 Betoane

Daca prin proiect nu se prevede ca aprobarea compozitiei betonului sa fie data de reprezentantul beneficiarului sau proiectant, stabilirea compozitiei se va face de catre laboratorul unitatii tutelare a statiei de betoane, conf prevederilor din normativul 540-86 anexa V.2

Transportul betonului de la punctul de preparare la punctul de punere in opera se realizeaza in functie de tipul de beton (tasare), respectand normativul C140-86.

Executarea lucrarilor din beton poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

-instruirea formatiilor de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie;

-receptionarea calitativa a lucrarilor de terasamente, cofraje si armaturi;

-se vor stabili si pregati masurile ce vor fi adoptate in cazul unor intreruperi accidentale in procesul de betonare.

In cazul indeplinirii conditiilor de mai sus se va consemna aprobarea inceperii betonarii de catre proiectant sau reprezentantul beneficiarului. Aceasta aprobare trebuie reafirmata in cazul in care ar interveni evenimente de natura sa modifice situatia constatata, sau daca betonarea nu a inceput in interval de 10 zile de la data aprobarii.

La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli:

-cofrajele din lemn sau beton vechi, care vin in contact cu betonul prospat vor fi udate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, iar apa ramasa in denivelari va fi inlaturata;

-betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale, sau prin intermediul unui furtun sau tub, avand capatul interior situat la max. 1,5 m fata de zona care se betoneaza;

-betonul trebuie raspandit uniform in lungul elementului urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de max. 50 cm inaltime, si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului din stratul turnat anterior;

-se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta, daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii;

-se va urmari cu atentie inglobarea perfecta in beton a armaturilor, respectandu-se grosimea stratului de acoperire in conformitate cu prevederile proiectului;

-nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe armatura a vibratorului;

-in zonele cu armaturi dese se va urmari umplerea completa a sectiunii prin indesarea laterala a betonului concomitent cu vibrarea lui;

-se va urmari comportatrea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajului si sustinerile acestora

-durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului. Aceasta durata se va considera 2 ore de la prepararea betonului in cazul cimenturilor cu adaosuri, si respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaosuri. In cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai dupa preagatirea rosturilor conform normativului C140-86.

Se va considera vibrarea incheiata atunci cand:

-betonul nu se mai taseaza;

-suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;

-inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.

Dupa turnare se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile protejand suprafetele libere prin:

-acoperirea cu materiale de protectie care se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip. Betonul trebuie sa capete o suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita. Se vor mentine in permanenta in stare umeda.

-stropirea cu apa dupa 2-12 ore de la turnare, in functie de tpul de ciment si de temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul e suficient de intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repete la interval 2-6 ore astfel incat suprafata betonului sa se mentina in permanent umeda. In cazul in care temperatura mediului este mai mica de + 5 gr Celsius nu se va proceda la stropirea cu apa si se vor aplica materiale sau pelicule de protectie.

Pe timp ploios suprafete de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.

3. TENCUIELI EXTERIOARE

GENERALITĂȚI

Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice generale pentru lucrarile de executie a tencuielilor exterioare realizate cu mijloace manuale sau mecanice, aplicate pe suprafete de beton, caramida sau similare la cladiri civile. Pentru tencuieli speciale proiectantul face precizari suplimentare pe baza de completari la proiect sau in cadrul asistentei tehnice pe santier.

NORMATIVE SI STANDARDE DE REFERINȚA

C 17 – 82 Instructiuni tehnice pt. stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala.

C 18 – 83 Normativ pt. executarea tehnologiilor umede (tencuieli, placaje)

C 56 – 85 Normativ pt. verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente

C 10 – 80 Normativ privind dotarea cu masini,scule si dispozitive a muncitorilor in constr.

Norme republicane de protectia muncii elaborate de Ministerul Municii si Ministerul Sanatatii aprobate de acestea cu ordinul nr. 34 si 60 / 1975 cu completari aprobate cu ordinul nr.110 si 39 / 1977.

STAS 1030 – 85 Mortare obisnuite pentru tencuieli

STAS 388 – 80 Ciment portland

STAS 1500 – 78 Lianti hidraulici

STAS 7055 – 87 Ciment portland alb

STAS 146 – 80 Var pasta

STAS 9021 – 80 Var hidratat

STAS 1667 – 76 Nisip pentru mortare

STAS 790 – 84 Apa pentru mostre

Alte standarde specifice la materiale pentru mortare cat si normative specifice valabile la data executarii tencuielilor.

MOSTRE SI TESTĂRI

Inainte de emiterea comenzilor si livrarea materialelor pe santier antreprenorul va analiza conditiile de calitate a acestora pe baza de mostre puse la dispozitie de furnizor.

Folosirea colorantilor si a cimentului alb pentru mortare se face pe baza de probe de culoare si numai dupa ce proiectantul aproba mostrele de proba se trece la aplicarea retetei in tehnologia de preparare a mortarului si livrarea lui pe santier. Testarea materialelor se face numai in laboratoare specializate si se emit certificate de calitate ce vor insoti fiecare lot de produs livrat pe santier.

LIVRARE , DEPOZITARE , MANIPULARE

Livrarea mortarului pentru tencuieli se face pe baza de protocol incheiat intre antreprenor si furnizor stabilindu-se si grafic de livrare pe cantitati si tipuri de mortare.

Alegerea tipului de utilaj pentru transportul mortarului se face in funcție de gradul de dotare a santierului, de locul de amplasare a constructiei fata de furnizor. Este interzisa descarcarea mortarului direct pe pamant. Transportul si punerea in opera a mortarului trebuie sa se faca in mazim 10 ore de la prepararea acestuia pe baza de ciment – var fara intaritor si 16 ore cand se foloseste intaritor sau mortare de ciment

Se recomanda :

– amplasarea judicioasa a platformei de aprovizionare pentru reducerea distantei fata de punctul de lucru

– evitarea manipularilor suplimentare astfel incat prelucrarea materialului din depozitul provizoriu sa ajunga la locul de punere in lucru fara transbordari

– utilizarea transportului continuu prin pompe pentru mortar si apa

– depozitarea mortarului sa se faca in conditii de conservare a calitatii ferit de actiunea distructiva a intreruperilor sau caldurii excesive.

4. FINISAJE EXTERIOARE

GENERALITĂȚI

Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de finisaje exterioare executate in mod

curent la constructii civile, industriale si agrozootehnice.

Proiectantul va stabili dupa caz, masuri suplimentare de executare finisaje in cadrul instructiuni tehnice, funcție de posibilitatile de aprovizionare cu materiale, calitatea acestora si optiunea beneficiarului.

STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINȚĂ

C 3 – 76 Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii

C 56 – 85 Normativ pentru verificarea si receptia lucrarilor in constructii

C 18 – 83 Normativ pentru executarea tehnologiilor umede

a) Zugraveli cu lapte de var

SATS 16 – 70 Ulei de in sicativat

STAS 18 – 70 Ulei tehnic de in

STAS 2078 – 70 Ulei tehnic de rapita

STAS 2710 – 70 Ulei tehnic de floarea soarelui

STAS 146 – 80 Var pentru constructii

STAS 790 – 84 Apa pentru mortare si betoane

Oxizi de pigmenti pentru vopsele

Pamanturi colorante produse absorbante

STAS 1581 – 61 Hartie pentru slefuire uscata

STAS 4593 – 84 Corpuri abrazive cu liant ceramic

b) Zugraveli in culori de apa

STAS 545/1 – 80 Ipsos de constructii

STAS 232 – 73 Caolin spalat de Aghires

Huma, conditii tehnice prevazute in normele interioare ale carierei producatoare

STAS 4888 – 68 Caolin spalat de Harghita

STAS 790 – 84 Apa pentru mortare si betoane

STAS 88 – 73 Clei de oase

STAS 89 – 69 Clei de piele

STAS 2540 – 73 Gelatina tehnica

STAS 2706 – 71 Creta macinata

Oxizi de pigmenti pentru vopsele

Pamanturi decolorante

Praf de bronz alb, galben

Praf de matase

STAS 1581 – 61 Hartia pentru slefuire uscata

STAS 1582 – 61 Panza pentru slefuire uscata

STAS 4593 – 68 Corpuri abrazive cu liant ceramic

Profiluri exterioare trase pe loc cu sablonul

STAS 1030 – 85 Mortare obisnuite pentru tencuieli

Mortar M 50 T, mortar M 100 T

STAS 388 – 60 Ciment portland

STAS 1118 – 59 Ciment

STAS 146 – 80 Var pentru constructii

STAS 1134 – 71 Piatra de mozaic din calcar ( praf de piatra )

STAS 790 – 84 Apa , tabla, cuie cu cap conic

MOSTRE SI TESTĂRI

Pentru toate materialele si produsele se vor prezenta proiectantului cate doua mostre care se vor testa in laboratoare specializate (in special material de placare)

LIVRARE , DEPOZITARE , MANIPULARE

Livrarea, transportul si manipularea se organizeaza de antreprenor si se tine seama de :

– varul in bulgari se expediaza in vrac sau in containere, transportul pe calea ferata se face in vagoane inchise. Se va avea grija ca varul in bulgari sa nu se sfarame, sa nu se umezeasca si sa nu se amestece cu corpuri straine.

– ipsosul de constructii se ambaleaza in saci de hartie, se pastreaza in magazii curate ferite de umezeala.

– colorantii se livreaza in bidoane, manipularea si depozitarea se va face conform cu prescriptiile producatorului

Cimentul se livreaza ambalat in saci de hatrie cu masa neta de 50 kg. Transportul cimentului se face in vagoane sai camioane inchise.

– agregatele se depoziteaza pe platforme uscate

– filerul de calcar se obtine prin macinarea fina a rocilor calcaroase si repararea prin ciobire, in granulatia necesara.

Se ambaleaza in saci de hartie, se poate livra in vagoane cisterna speciale, depozitarea se face in incaperi prptejate contra umiditatii

piatra de mozaic se obtine din roci masive, din deseuri de la prelucrarea pietrelor sau din balastiere. Se ambaleaza in saci de hartie, se depoziteaza in locuri ferite de murdarii

EXECUTIA LUCRĂRILOR

OPERATIUNI PREGATITOARE:

Inainte de inceperea lucrarilor de finisare a fatadel ite defecte, se vor umple cu mortar de ciment-var pentru a asigura suprafetele netede. Suprafata se va curata bine de praf pentru a se asigura aderenta stratului de finisaj pe suprafata suport. Zugravelile vechi se vor razui cu spaclu, peretii se vor spala cu apa si sapun si dupa uscare se vor pregati pentru zugravire ca in cazul unei zugraveli noi.

OPERAȚIUNI DE EXECUȚIE :

Spoielile (preparate din lapte de var, fara pigmenti si grasimi) si zugravelile de var se executa in doua trei straturi. Primul strat are rol de grund (constituind stratul de legatura intre suprafata pregatita si zugravita. Aplicarea primului strat se face dupa terminarea lucrarilor pregatitoare cel mult dupa 2 – 4 ore

VERIFICĂRI IN VEDEREA RECEPȚIEI

Se vor face verificari la :

a) corespondenta zugravelilor exterioare cu prevederile proiectului

b) aspectul suprafetelor zugravite

c) uniformitatea desenului la zugraveli

d) aderenta zugravelilor

Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate sau daca aspectul zugravelii nu e corespunzator, consultantul poate decide refacerea locala sau totala si aducerea acestora la nivelul calitativ

Se vor verifica certificatele de calitate ale produselor si materialelor, precum si procesele verbale de atestare a calitatii lucrarilor ascunse.

Intocmit ,

std. Stoica Constantina

PROGRAM DE CONTROL PE ȘANTIER (pentru controlul calității lucrărilor)

În conformitate cu legislatia in vigoare,se stabileste de comun acord prezentul program pentru control al calitatii .

Beneficiar : FACULTATEA DE CONSTRUCȚII BRAȘOV

Constructor :

Proiectant: Std. Stoica Constantina

NOTĂ :

P.V. – proces verbal

P.V.L.A. –proces verbal de de lucrari ce devin ascunse

P.V.F.D. –proces verbal in faza determinanta

P.V.R.C. –proces verbal de receptie calitativa

B –beneficiar

E –executant

P –proiectant

Geo –geotehnician

I –Inspectoratul de Stat in Costructii

La toate fazele , excutantul va prezenta certificatele de garantie , agrement tehnic, certificate de calitate si rezultatul probelor de laborator ( buletine incercari beton si otel beton ) pentru materialele puse sau ce se vor pune in opera .

Anuntarea proiectantului se va face in scris , cu minim doua zile inainte de data efectuarii controlului , pentru fiecare etapa si faza determinanta in parte .

In cazul in care la una din etape sau faze determinante , proiectantul nu a fost chemat , acesta isi rezerva dreptul de a nu mai participa la fazele urmatoare , nemaiputind certifica faza anterioara .

La receptia obiectivului , un exemplar din prezentul program complet se va anexa la cartea constructiei .

Trecerea la executie se va face numai la insusirea si semnarea de catre executant si beneficiar a programului de control .

Proiectant, Executant, Beneficiar,

Std. Stoica Constantina FAC.C-TII BRASOV

BREVIAR DE CALCUL

I. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR

1. PREDIMENSIONAREA PLĂCILOR (Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992-1)

Predimensionarea se face pe criterii de rigiditate și izolare fonică.

Deschiderile de calcul pe cele două direcții a unei plăci cu dimensiunile maxime, și sunt:

Tronson1

= 3,80 m ;

= 5,60 m

Tronson2

= 5,60 m ;

= 5,60 m

2. PREDIMENSIONAREA GRINZILOR PRINCIPALE LONGITUDINALE (Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992-1-1)

3. PREDIMENSIONAREA GRINZILOR PRINCIPALE TRANSVERSALE

Pentru rigle de cadru și grinzi principale, conform SR EN 1992-1-1:

4. PREDIMENSIONAREA STÂLPILOR (Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992-1)

Conditii tehnologice

Conditia de rezistenta la foc R120 (μfi = 0,7):

Vom considera sectiunea 30×30 pentru stalpi din axul 4 , iar pentru restul stalpilor sectiunea 50×50.

II. EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR

La evaluarea incarcarilor (permanente, temporare) se va tine seama de coeficientii de siguranta. Valorile normate ale incarcarilor se vor inmulti cu acesti coeficienti, rezultand valorile de calcul.

Încărcări permanente:

Încărcarea permanentă este dată de greutatea proprie a intregii structurii si de greutatea proprie a planșeului.

1.1 Încărcări din greutatea proprie a planșeelor:

a.1) planseu parter cota -0.10 si cota +0.40:

greutate proprie placa 13cm: 0.13×2500 daN/mc = 325 daN/mp

incarcare provenita din finisaje (tencuiala interioara, sapa de egalizare, pardoseala) = 154daN/mp

(normata)

(calcul)

a.2) planseu parter cota -0.10 si cota +0.40:

greutate proprie placa 15cm: 0.15×2500 daN/mc = 375 daN/mp

incarcare provenita din finisaje (tencuiala interioara, sapa de egalizare, pardoseala) = 154daN/mp

(normata)

(calcul)

a.3) planseu parter cota -0.10 si cota +0.40:

greutate proprie placa 25cm: 0.25×2500 daN/mc = 425 daN/mp

incarcare provenita din finisaje (tencuiala interioara, sapa de egalizare, pardoseala) = 154daN/mp

(normata)

(calcul)

b.1) planseu etaj cota +3,40:

greutate proprie placa 13cm: 0.13×2500 daN/mc = 325 daN/mp

incarcare provenita din finisaje (tencuiala interioara, sapa de egalizare, pardoseala) = 154daN/mp

(normata)

(calcul)

b.2) planseu etaj cota +3,40:

greutate proprie placa 15cm: 0.15x2500daN/mc=375daN/mp

incarcare provenita din finisaje (tencuiala interioara, sapa de egalizare, pardoseala) 154daN/mp

(normata)

(calcul)

c.1) planseu mansarda cota +6,40:

greutate proprie placa de beton 13 cm: 0.13x2500daN/mc=325daN/mp

incarcare provenita din finisaje (tencuiala interioara, sapa de egalizare, pardoseala) = 154daN/mp

(normata)

(calcul)

c.2) planseu mansarda cota +6,40:

greutate proprie placa 15cm: 0.15x2500daN/mc=375daN/mp

incarcare provenita din finisaje (tencuiala interioara, sapa de egalizare, pardoseala) 154daN/mp

(normata)

(calcul)

1.2 Incarcari din greutatea proprie a grinzilor:

a) grinda 30×55:

b) grinda 30×50:

1.3 Încărcări din greutatea proprie a stâlpilor:

a) stalpi mansarda:

b) stalpi parter, etaj:

2.Încărcări variabile:

2.1 Încărcări cvasipermanente

Încărcarea cvasipermanentă este dată de greutatea pereților desparțitori.

qkv = 1,2[kN/m2]

2.2. Încărcări utile

Se determină conform STAS 10101/2A1-78 astfel:

2.3. Încărcarea dată de zăpadă

Se determină conform CR 1-1-3-2012 modificat

μi – coeficient de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiș

Ce – coeficient de expunere al amplasamentului construcției

Ct – coeficient termic

s0,k – valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, în amplasament.

sk – valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiș

Is- factorul de importanță-expunere pentru acțiunea zăpezii

Localitatea: Cristian

μi = 0.72

Ce = 1.0

Ct = 1.0

s0,k = 2.0[KN/m2]

Is=1.0

s = Is i Ce Ct sk=1*0.72*1*1*2=1.44 [KN/m2]

2.4. Încărcarea din vânt

Se determină conform NP 082-04 modificat și completat prin Ordinul Nr. 690 din 10.08.2007:

Presiunea vantului la inaltimea z deasupra terenului pe suprafete rigide ale structurii se deteremina cu relatia:

w(z)=qref ce(z) cp

w(z) – presiunea vântului la înălțimea z deasupra terenului, pe suprafețe rigide

qref – presiunea de referință a vântului

ce(z) – factorul de expunere la înălțimea z deasupra terenului

cp – coeficientul aerodinamic de presiune.

Presiunea de referinta este presiunea vantului calculata din viteza de referinta:

= * *

Unde :

= densitatea aerului pentru standard

= 1.25 kg/ si presiunea de referinta , in Pascali , data de relatia:

= 0.612 *

= 30m/s (TARGOVISTE)

= * 1.25 * = 562.5 Pa = 56.25 da N/

Factorul de expunere (z) este produsl dintre factorul de rafala si facorul de rugozitate:

(z) = (z) * (z)

(z) = = *

= lungime de rugozitate

= 0.3 m (categoria III zone cu densitate redusa a constructiilor si zone impadurite)

z- inaltimea deasupra terenului

z= 11,15 m

– factor pentru diferite categorii de teren

= 0.22

– inaltimea de referinta

= 10m

=* = 0.595

=* = 0.633

Factorul de rafala Cg(z) este raportul dintre presiunea de vant ( produsa de rafalele vantului) si presiunea medie(produsa de viteza medie a vantului) :

Cg(z) = = 1+g

g- factorul de varf

g = 3.5

i(z) – intensitatea turbulentei

i(z)=

= 2.35

Coeficientul aerodinamic de presiune

=-0.5+0.7= 0.2 (z=10)

=-1.5+0.7= -0.8 (z=11.15)

Pentru zona G:

=-0.5+0.7= 0.2 (z=10)

=-1.5+0.7= -0.8 (z=11.15)

=76.56*1.71*0.2=26.18 daN/=

=76.56*1.71*(-0.8)=109.02 daN/=

3.Încărcări accidentale:

3.1 Încărcăre din seism:

( conform Cod de Proiectare Seismica P100 -1 – 2006):

F

F – forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental, pentru fiecare directie orizontala principala considerata in calculul cladirii.

γ – factorul de importanta- expunere al constructiei = 1,0 ( clasa de importanta III )

S – ordonanta spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei fundamentale T ;

λ – factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu fundamental prin masa modala efectiva asociata acesteia. λ = 0,85

m – masa totala a cladirii

T > ―› S = a

a = 0,24 ( zona Targoviste )

Perioada de control a spectrului de raspuns T=1.0 sec

Perioada de control(de colt) β = β = 2,75

Factor de comportare – q

– clasa de ductilitate H

– structuri in cadre b. a. + cladiri cu mai multe niveluri si mai multe deschideri

q =5 x = 5 x 1,35 = 6,75

Corpul 1- cladirea prezinta regularitate in plan, dar nu si pe verticala, deci factorul ‘q’ se reduce cu 20% cf. P100-2006, Pct 6.3.2

Se adopta q=5.39 ;

Rost seismic :

S = 0,24 x = 0,122

λ = 0,85 ( factor de corectie )

F = 1,0 x 0.122 x 0,85 x m= 0.104 x m

III. GRUPAREA ÎNCĂRCĂRILOR

Gruparea încărcărilor se face conform indicativ CR 0-2005 :

Gruparea efectelor structurale ale acțiunilor, pentru verificarea structurilor la stări limită ultime:

Gk,j – este efectul pe structură al acțiunii permanente j, luată cu valoarea sa caracteristică

Qk,i – efectul pe structură al acțiunii variabile i, luată cu valoarea sa caracteristică

Qk,1 – efectul pe structură al acțiunii variabile, ce are ponderea predominantă între acțiunile variabile, luată cu valoarea sa caracteristică

Ψ0,i – este un factor de simultaneitate al efectelor pe structură ale acțiunilor variabile i ( i=2,3,…,m ) luate cu valorile lor caracteristice, având valoarea: Ψ0,i = 0,7.

În cazul acțiunii seismice, relația de verificare la stări limită ultime se scrie după cum urmează:

AEk – este valoarea caracteristică a acțiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de recurență, IMR adoptat de cod ( IMR=100 ani )

Ψ2,i – coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a acțiunii variabile Qi

γI – coeficient de importanță a construcției, structurii funcșie de clasa de importanță a construcției.

Gruparea efectelor structurale ale acțiunilor, pentru verificarea structurilor la stări limită de serviciu:

IV.CALCULUL ELEMENTELOR ȘARPANTEI CONFORM NP 005-2003

cãpriorii – rigle de secțiune dreptunghiularã, orientate dupã linia de cea mai mare pantã a versanților, constituind suportul șipcilor sau a asterealei;

panele – grinzi de secțiune dreptunghiularã sau circularã, dispuse orizontal – constituie suportul cãpriorilor; panele sunt rezemate direct pe elementele de rezistențã verticale ale acoperișului sau în nodurile fermelor;

popii – elemente de rezistențã verticale (sau cu înclinare redusã), având secțiune dreptunghiularã (pãtratã) sau circularã, care transmit încãrcãrile de la pane la structura de rezistențã a clãdirii (planșee, grinzi);

cleștii – elemente de rigidizare a șarpantei, prevãzute atât în lung cât și transversal acoperișului; sunt alcãtuiți din perechi de șipci, rigle, dulapi sau lemn semirotund, dispuse în poziție orizontalã;

DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA ȘIPCILOR

CALCULUL LA STAREA LIMITĂ DE REZISTENȚĂ

Relatia de verificare este:

+

Sipca se va considera o grinda simplu rezemata cu deschiderea „c” egala cu distanta intre axele capiorilor c=80

Sipcile sunt supuse la incovoiere pe doua directii (incovoiere oblica)

Distanta dintre sipci (interax)”s” se alege in functie de tipul de tigla

Se va considera :

s= 30 cm; c= 70 cm; =

Determinarea incarcarilor permanente care actioneaza asupra sipcii- dimensiunilor sipcilor se aleg conform tabelului 1.15:

= 58 mm; =38 mm

Incarcarea totala ce actioneaza pe sipca este:

=.52 daN/m

Incarcarea totala de calcul ce actioneaza pe sipca este:

Componentele dupa axele y- y si z-z vor fi:

Determinarea incarcarilor temporare(de lunga durata) date de zapada care actioneaza asupra sipcilor:

Incarcarea din zapada care ii revine unei sipci este:

Incarcatura din zapada, de calcul care ii revine unei sipci este:

Componentele dupa axele y-y si z-z vor fi:

Determinarea incarcarilor temporare (de scurta durata) date de vantul care actioneaza asupra sipcilor:

Incarcare din vant, care ii revine unei sipci(numai pe directia axei y-y) este:

Incarcarea din vant, de calcul care ii revine unei sipci este:

Determinarea momentelor incovoitoare efective

+ =

+ + = + = 7.32 daN*m

Determinarea capacitatilor patante ale sipcii pe cele doua directii

=

= =

conform tabelului 3.3

– coeficient in functie de durata de actiune a incovoierilor, conform tabelului 3.5

=

=

=

Relatia de verificare este:

+ 1.0

0.64

B. CALCULUL LA STARE LIMITĂ DE SERVICIU (STARE LIMITĂ DE EXPLOATARE NORMALĂ)

Se verfica daca sageata maxima din incovoierea oblica este mai mica decat sageata admisibila, data in tabelul 3.17

=

Calculul sagetii data de incarcarea permanenta dupa cele doua axe y-y si z-z :

* * (1+)

= * cos = cos = 11.39 daN/m

E = = 90000 daN/ conform tabelului 3.12

= = 26.52

= 0.5 conform tabelului 3.19(incarcare permanenta si de clasa de exploatare 2)

= *(1+0.5)=0.02 cm

* (1+)

m

Calculul sagetii data de incarcatura temporara de lunga durata(zapada) dupa cele doua axe y-y si z-z:

*(1+0.25)=0.11cm

Calculul sagetii data de incarcatura temporara de scurta durata(vantul) dupa axa y-y:

conform tabelului 3.19 pentru incarcaturile temporare de scurta durata si clasa de exploatare 2

Sageata maxima finala va fi:

0,47 cm

DIMENSIONAREA ȘI VERIFICAREA CĂPRIORILOR

A.CALCULUL DE STARE LIMITĂ DE REZISTENȚĂ

Relatia de verificare este:

Determinarea incarcarii permanente care actioneaza asupra apriorului

Greutatea proprie a invelitorii

Greutatea proprie a unui caprior

Dimensiunile sectiunii transversale se aleg conform tabelului 1.16 (M de 1 cm) si din conditiile de asigurare la flambaj lateral conform tabelului 3.16 .

Incarcarea permanenta totala care actioneaza pe un caprior este:

=39.86 daN/m

Determinarea incarcaturii temporare (de lunga durata) date de zapada care actioneza asupra capriorilor:

Incarcarea din zapada, care ii revine unui caprior este

Incarcarea din zapada de calcul care ii revine unui caprior este:

Determinarea incarcaturii temporare (de scurta durata)

Cele date de sarcina utila, aplicata in pozitia cea mai defavorabila(la mijlocul gr.) considerata ca fiind greutatea unui om cu uneltele:

Incarcatura din calcul data de sarcina utila va fi:

Cele date de vantul care actioneaza asupra capriorilor:

Actiunea din vant nu se ia in considerare deoarece momentul incovoierii () dat de incarcarea de vant(proiectia verticala a acesteia) are valoare mai mica decat momentul incovoierii() dat de incarcarea utila(omul cu uneltele sale):

daN*m

(A)

Determinarea momentului de incovoiere efectiv

Determinarea capacitatii partante

=240

(A)

B.Calculul la starea limită de serviciu(starea limită de exploatare normală)

Se verfica daca sageata macima din incovoierea simpla este mai mica decat sageata admisibila, data in tabelul 3,17.

Calculul sagetii data de incarcatura permanenta

I=

3.19

E=90000 daN/ conform tabelului 3012

Calculul sagetii data de incarcatura temporara lunga durata (zapada)

Calculul sagetii data de incarcarea temporara de scurta durata (omul cu uneltele)

=0 conform tablului 3.19

(A)

DIMENSIONAREA ȘI VERIFICAREA PANELOR

A.CALCULUL LA STAREA LIMITĂ DE REZISTENȚĂ.

Panele se considera grinzi simplu rezemate pe popi. Dechiderea de calcul „lc” se determina scazand distanta „c” dintre doi capriori din distanta totala „t” dintre popi, datorita prezentei contrafiselor montate la 45.

t=5*c=5*0.7=3.5m

t-c=3.5-0.7=2.8m lc=2.8m

Pana curenta este solicitata de incovoierea oblica. Se va neglija efectul torsiunii.

Relatia de verificare:

Determinarea incarcaturii permanente care actioneaza asupra panei prin intermediul capriorilor.

-greutatea proprie a invelitorii:

Greutatea proprie a sipcilor:

Greutatea proprie a capriorilor:

Greutatea proprie a panei:

Dimensiunile sectiunii transversale a panelor se aleg conform tabelului 1.16 si tabelul 3.16

Determinarea incarcarii temporare de lunga durata (din zapada)care actioneaza asupra panei prin intermediul capriorilor.

Determinarea incarcarii temporare de scurta durata (utile) ce actioneaza asupra panei, date de in om cu uneltele sale:

=100 daN

Actiunea din vant nu se ia in considerare deoarece momentul incovoierii (dat de incarcarea din vant(proiectia verticala a acesteia) are valoarea mai mica decat momentul incovoierii ( dat de incarcarea utila (omul cu uneltele sale):

27.45<70 (A)

-determinarea momentelor incovoietoare efective

=

=

S-a aproximat incarcarea data de cele 4 forte concentrate printr-o incarcare uniform distribuita pe mi de pana

Determinarea capacitatii portante ale panei pe cele 2 directii

– coeficient in functie de durata de actiune a incarcarii

-incarcare permanenta

-incarcare temporara de lunga durata(zapada)

;

-incarcarea permanenta:

-incarcarea temporara de lunga durata(zapada):

Relatia de verificare este:

B.CALCULUL LA STARE LIMITĂ DE SERVICIU(STAREA LIMITĂ DE EXPLOATARE NORMALĂ)

Se verifica daca sageata maxima din incovoiere oblica este mai mica decat sageata admisibila, data in tabelul 3.17

conform tabel 3.17

Calculul sagetii data de incarcarea permanenta

Momentele de inertie ale sectiunii dupa cele 2 axe:

Calculul sagetii data de incarcarea temporara de lunga durata(zapada) dupa cele 2 axe y-y si z-z:

Calculul sagetii data de incarcarea temporara de scurta durata(omul cu uneltele)

;

Sageata efectiva este:

DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA POPILOR

A.CALCULUL LA STAREA LIMITĂ DE REZISTENȚĂ

Relatia de verificare este:

Se va dimensiona popul de sub pana curenta:

Inaltimea popului este de

Dimensiunile sectiunii transversale se stabilesc astfel:

Caracteristicile geometrice:

Determinarea incarcarii permanente care actioneaza asupra popului:

Greutatea proprie a invelitorii

Greutatea proprie a sipcilor

Greutatea proprie a capriorilor

Greutatea proprie a panei curente

Greutatea proprie a popului

Determinarea incarcarii temporare de lunga durata(din zapada) care actioneaza asupra popului:

Determinarea incarcarii de scurta durata(vant) care actioneaza asupra popului:

Capacitatea portanta a popului la compresiune :

Unde:

Lungimea de flambaj :

Raza de giratie :

(coeficient de flambaj, calculat pentru )

(rezistenta de calcul la compresiune in lungul fibrelor)

=0.9

V. CALCULUL PLĂCILOR

5.1. CALCULUL PLĂCILOR ARMATE PE DOUĂ DIRECȚII

Conf. SR EN 1992-1

Planseul isi transmite incarcarile la grinzile longitudinale. Din acest motiv placa se poate schematize sub forma unei grinzi avand inaltimea egala cu grosimea placii. Calculul se poate face pentru o fasie de 1m, rezultatul dimensionarii fiind prevazut apoi in toata placa.

La dimensionarea grosimii placii trebuie sa se tina seama ca procentul mediu de armare sa se incadreze in limite economice.

Placa fiind actionată numai de încărcări gravitationale, se va calcula cu gruparea fundamentală:

Betonul ales este de clasa C20/25 cu :

Rezistenta de calcul la compresiune a betonului

– coeficient al conditiilor de lucru (=1)

– coeficient de siguranta (= 1.5 – situatii permanente si tranzitorii

= 1.2 – situatii accidentale)

Rezistenta de calcul la intindere a betonului

= 1

= 1.5 (C16/20)

Rezistenta de calcul la intindere a otelului

Otel tip PC52: ;

– coeficient partial de siguranta (= 1.15 – fundamental

= 1 – special/ accidental)

OB37: ;

Armarea planșeului. Reguli, recomandãri

Grosimea placilor din beton armat se determina prin calcul ca urmare a verificarilor in starile limita ultime sau de exploatare normala tinand seama totodata de criterii economice, de necesitati de tipizare a cofrajelor si armarii precum si de conditiile tehnologice de executie.

Sectiunea armaturii de rezistenta rezulta din dimensionare. La placile cu ,in camp armatura paralela cu latura mica a placii se aseaza mai aproape de partea inferioara a placii. La placile incastrate pe contur, cel putin ½ din aria armaturii din camp, dar cel 3 bare pe metru, pe fiecare directie, se prelungesc dincolo de reazem , ancorandu-se conform prescriptiilor. Barele se pot intrerupe in campul alaturat la ¼ din lumina masurata dupa deschiderea mica.

Armatura pe reazem se aseaza uniform distribuit pe laturile placii si se poate reduce cu 50% in fasiile de margine. Barele ridicate din camp se completeaza fie cu barele ridicate din campul alaturat, fie cu calareti care se opresc la ¼ din lumina deschiderii mici a placii.

4.2. Stabilirea incărcărilor

4.2.1. Încărcări permanente

Planșeu curent – pardoseală rece ( hol, casa scarii, balcon, bai):

Planseu curent – pardoseala calda ( dormitoare, sala de mese ):

4.2.2.Încărcări variabile

Coeficientii incarcarilor s-au considerat conform Codului CR0-2011 – Bazele proiectarii constructiilor.

Valorile de calcul ale incarcarilor sunt urmatoarele:

Stare limita ultima (SLU), gruparea fundamentala:

planseu curent – pardoseala rece

planseu curent – pardoseala calda

Stare limita de serviciu (SLS):

Combinatii caracteristice:

planseu curent – pardoseala rece

planseu curent – pardoseala calda

4.3. Calculul static

Deschiderea de calcul este următoarea:

Placa 1, tronson 1, incastrata pe 2 laturi si rezemata pe 2 laturi:

Momente in câmp:

Momente pe reazeme:

q1 = β41 * pd = 0.5942 * 12.63 = 7.5

q2 = β42 * pd = 0.4058 * 12.63 = 5.12

Dimensionarea armăturilor de rezistență

Stabilirea inaltimilor utile pe cele doua directii:

Stabilirea grosimii stratului de acoperire cu beton:

Distanta minima in functie de rezistenta la foc, pana la centrul de greutate al armaturilor de rezistenta este amin=10mm. Daca se adopta o armatura cu diametrul de 10mm, distanta efectiva pana la centrul de greutate va fi:

Secțiunea de armătură rezulta astfel:

În câmp:

Valorile procentelor minime si maxime de armare:

Pe reazeme:

Valorile procentelor minime si maxime de armare:

Placa 2, tronson 1, incastrata pe 3 laturi si rezemata pe a 4-a latura:

Momente in câmp:

Momente pe reazeme:

q1 = β51 * pd = 0.8848 * 12.63 = 11.17

q2 = β52 * pd = 0.1152 * 12.63 = 1.45

Dimensionarea armăturilor de rezistența

Stabilirea înălțimilor utile pe cele doua directii:

Stabilirea grosimii stratului de acoperire cu beton:

Distanța minima in functie de rezistenta la foc, pana la centrul de greutate al armaturilor de rezistenta este amin=10mm. Daca se adopta o armatura cu diametrul de 10mm, distanta efectiva pana la centrul de greutate va fi:

Secțiunea de armătură rezulta astfel:

În câmp:

Se adopta

Valorile procentelor minime si maxime de armare:

Pe reazeme:

Valorile procentelor minime si maxime de armare:

Placa 3, tronson 2, incastrata pe 3 laturi si rezemata pe a 4-a latura:

Momente în câmp:

Momente pe reazeme:

q1 = β51 * pd = 0.6667 * 12.63 = 8.42

q2 = β52 * pd = 0.3333 * 12.63 = 4.21

Dimensionarea armăturilor de rezistența

Stabilirea înălțimilor utile pe cele două direcții:

Stabilirea grosimii stratului de acoperire cu beton:

Distanța minima in functie de rezistenta la foc, pana la centrul de greutate al armaturilor de rezistenta este amin=10mm. Daca se adopta o armatura cu diametrul de 10mm, distanta efectiva pana la centrul de greutate va fi:

Secțiunea de armătură rezulta astfel:

În câmp:

Valorile procentelor minime si maxime de armare:

Pe reazeme:

Valorile procentelor minime si maxime de armare:

Placa 4, tronson 2 (adapost ALA), incastrata pe 3 laturi si rezemata pe a 2-a latura:

Momente in cimp:

Momente pe reazeme:

q1 = β51 * pd = 0.6667 * 12.63 = 8.42

q2 = β52 * pd = 0.3333 * 12.63 = 4.21

Dimensionarea armăturilor de rezistență

Stabilirea inaltimilor utile pe cele doua directii:

Stabilirea grosimii stratului de acoperire cu beton:

Distanta minima in functie de rezistenta la foc, pana la centrul de greutate al armaturilor de rezistenta este amin=10mm. Daca se adopta o armatura cu diametrul de 10mm, distanta efectiva pana la centrul de greutate va fi:

Secțiunea de armătură rezulta astfel:

In cimp:

Valorile procentelor minime si maxime de armare:

Pe reazeme:

Valorile procentelor minime si maxime de armare:

5.2 CALCULUL PLACILOR ARMATE PE O DIRECTIE

Placa 5, tronson 2 (adapost ALA):

Placa va fi tratata ca o grinda, incarcata uniform,incastrata la un capat si simplu rezemata la celalalt. Calculul se efectueaza pe directia scurta .

q=1263 daN/

Mr = =1150.91 daNm

Mc = 0.19.q.l2=1749.38 daNm

Placa 6, tronson 2 :

q=1263 daN/

Mr = =1067.23 daNm

Mc = 0.19.q.l2=1622.2 daNm

Placa 7, tronson 1(balcon) :

Placa va fi tratata ca o grinda, incarcata uniform,incastrata la un capat si libera la celalalt capat. Calculul se efectueaza pe directia scurta .

q=1263 daN/

Mr = =419.46 daNm

Mc = 0.19.q.l2=637.58 daNm

Calculul ariei necesare de armătură pentru plăcile armate pe o singură direcție

PLACA 5:

În câmp:

Mc = 17.49 kNm;

Pe reazem:

Mr = 11.51 kNm;

PLACA 6:

În câmp:

Mc = 16.22 kNm;

Pe reazem:

Mr = 10.67 kNm;

PLACA 7:

Pe reazem:

Mr = 41.95 kNm;

Dimensionare la forța tăietoare pentru plăcile adapostului ALA

Forta taietoare capabila se determina cu relatiile, considerand :

-pentru reazemul marginal:

In care:

pt beton greu;

;

-pentru reazemul intermediar:

VI. CALCULUL GRINZILOR

Conform SR EN 1992-1

Grinzi tronson 1

5.1 Grinda G1: 30×45

5.1.1 Evaluarea încărcărilor

Încărcări permanente

Valorile caracteristice ale incarcarilor:

tencuială interioară: 0.015 x 1900 = 28.50 daN/m2

placă beton armat: 0.13 x 2500 = 325.50 daN/m2

șapă egalizatoare: 0.03 x 2100 = 63 daN/m2

parchet stejar: 0.02 x 800 = 16,00 daN/m2

grinda de beton armat: 0.30 x 0.45 x 2500= 337.75 daN/m

gk=

Încărcări variabile

Valoarea efectului acțiunilor datorate exploatării construcției (acțiunile "utile") , conform SR EN 1991-1-1 2004: 250daN/m2

qk = 250 daN/m2

Valoarea incararilor aferente grinzii G1 – 30 x 45

5.1.2. Predimensionare grindă G1

Condiția de rigiditate: ;

Condiția de rezistență la foc pentru R120:

bg1≥200 mm ;

Aleg : hg1=45 cm

bg1=30 cm

5.1.3. Dimensionarea armăturilor de rezistență

Stabilirea inăltimilor utile a ginzii secundare:

Stabilirea grosimii stratului de acoperire cu beton:

Distanță minimă in functie de rezistenta la foc, pina la centrul de greutate a armaturilor de rezistenta este amin=12mm. Daca se adopta o armatura cu diametrul de 10mm, distanta efectiva pina la centrul de greutate va fi

Lățimea activă a plăcii este :

Secțiunea de armătură rezulta astfel:

În câmp placa situindu-se in zona comprimata a grinzii, grinda se dimensioneaza ca o sectiune T simplu armata:

Momentul preluat de grindă:

axa neutră intersectează placa , deci calculul armăturii se face ca și la secțiuni dreptunghiulare

Pe reazeme grinda se dimensioneaza ca o sectiune dreptunghiulara:

Valorile procentelor minime si maxime de armare:

Calcul la forța tăietoare:

Aleg etrieri Φ8 OB37.

fc=0.87 N/mm2 ;

-relația este îndeplinită și este necesar calculul la forța tăietoare

Aai = 8.08 cm2 – aria armăturii din zona întinsă

Ae = 0.503 cm2 – aria unui etrier de diametrul ales

Procent de armare

ae – distanța dintre etrieri

mat – coeficient al condițiilor de lucru pentru armături

mat=0,80

n – număr a brațelor de forfecare al etrierilor din secțiune n=2

Se aleg etrieri de Φ8 OB37, dispuși in zona reazemelor la 10 cm, respectiv 15 cm in zone de câmp

5.2 Grinda G2: 30×50

5.2.1 Evaluarea incărcărilor

Încărcări permanente

Valorile caracteristice ale incarcarilor:

tencuială interioară: 0.015 x 1900 = 28.50 daN/m2

placă beton armat: 0.13 x 2500 = 325.50 daN/m2

șapă egalizatoare: 0.03 x 2100 = 63 daN/m2

parchet stejar: 0.02 x 800 = 16,00 daN/m2

grinda de beton armat: 0.30 x 0.50 x 2500= 375 daN/m

gk=

Încărcări variabile

Valoarea efectului acțiunilor datorate exploatării construcției (acțiunile "utile") , conform SR EN 1991-1-1 2004: 250daN/m2

qk = 250 daN/m2

Valoarea incararilor aferente grinzii G2 – 30 x 50

5.1.2. Predimensionare grinda G2

Condiția de rigiditate: ;

Condiția de rezistență la foc pentru R120:

bg1≥200 mm ;

Aleg : hg1=50 cm

bg1=30 cm

5.1.3. Dimensionarea armăturilor de rezistență

Stabilirea inaltimilor utile a ginzii secundare:

Stabilirea grosimii stratului de acoperire cu beton:

Distanța minimă in functie de rezistenta la foc, pina la centrul de greutate a armaturilor de rezistenta este amin=12mm. Daca se adopta o armatura cu diametrul de 10mm, distanta efectiva pina la centrul de greutate va fi

Lățimea activă a plăcii este :

Secțiunea de armătură rezulta astfel:

În câmp placa situindu-se in zona comprimata a grinzii, grinda se dimensioneaza ca o sectiune T simplu armata:

Momentul preluat de grinda:

axa neutră intersectează placa , deci calculul armăturii se face ca și la secțiuni dreptunghiulare

Pe reazeme grinda se dimensioneaza ca o sectiune dreptunghiulara:

Valorile procentelor minime si maxime de armare:

Calcul la forța tăietoare:

Aleg etrieri Φ8 OB37.

fc=0.87 N/mm2 ;

-relația este îndeplinită și este necesar calculul la forța tăietoare

Aai = 8.08 cm2 – aria armăturii din zona întinsă

Ae = 0.503 cm2 – aria unui etrier de diametrul ales

Procent de armare

ae – distanța dintre etrieri

mat – coeficient al condițiilor de lucru pentru armături

mat=0,80

n – număr a brațelor de forfecare al etrierilor din secțiune n=2

Se aleg etrieri de Φ8 OB37, dispuși în zona de reazeme la 10 cm, respectiv 15 cm în zona de câmp.

Grinzi tronson 2

5.3 Grinda G3: 30×55

5.3.1 Evaluarea incărcărilor

Încărcări permanente

Valorile caracteristice ale incarcarilor:

tencuială interioară: 0.015 x 1900 = 28.50 daN/m2

placă beton armat: 0.15 x 2500 = 375 daN/m2

șapă egalizatoare: 0.03 x 2100 = 63 daN/m2

parchet stejar: 0.02 x 800 = 16,00 daN/m2

grinda de beton armat: 0.30 x 0.55 x 2500= 412.5 daN/m

gk=

Încărcări variabile

Valoarea efectului acțiunilor datorate exploatării construcției (acțiunile "utile") , conform SR EN 1991-1-1 2004: 250daN/m2

qk = 250 daN/m2

Valoarea incararilor aferente grinzii G15 – 30 x 55

5.3.2. Predimensionare grinda G3

Condiția de rigiditate: ;

Condiția de rezistență la foc pentru R120:

bg1≥200 mm ;

Aleg : hg1=55 cm

bg1=30 cm

5.3.3. Dimensionarea armăturilor de rezistență

Stabilirea inaltimilor utile a ginzii secundare:

Stabilirea grosimii stratului de acoperire cu beton:

Distanta minima in functie de rezistenta la foc, pina la centrul de greutate a armaturilor de rezistenta este amin=12mm. Daca se adopta o armatura cu diametrul de 10mm, distanta efectiva pina la centrul de greutate va fi

Lățimea activă a plăcii este :

Secțiunea de armătură rezulta astfel:

În câmp placa situindu-se in zona comprimata a grinzii, grinda se dimensioneaza ca o sectiune T simplu armata:

Momentul preluat de grinda:

axa neutră intersectează placa , deci calculul armăturii se face ca și la secțiuni dreptunghiulare

Pe reazeme grindă se dimensionează ca o secțiune dreptunghiulară:

Valorile procentelor minime si maxime de armare:

Calcul la forța tăietoare:

Aleg etrieri Φ8 OB37.

fc=0.87 N/mm2 ;

-relația este îndeplinită și este necesar calculul la forța tăietoare

Aai = 15.7 cm2 – aria armăturii din zona întinsă

Ae = 0.503 cm2 – aria unui etrier de diametrul ales

Procent de armare

ae – distanța dintre etrieri

mat – coeficient al condițiilor de lucru pentru armături

mat=0,80

n – număr a brațelor de forfecare al etrierilor din secțiune n=2

Se aleg etrieri de Φ8 OB37, dispuși in zona de reazeme la 10 cm, respectiv 15 cm in zona de camp.

5.4 Grinda G4: 30×50

5.4.1 Evaluarea încărcărilor

Încărcări permanente

Valorile caracteristice ale incarcarilor:

tencuială interioară: 0.015 x 1900 = 28.50 daN/m2

placă beton armat: 0.15 x 2500 = 375 daN/m2

șapă egalizatoare: 0.03 x 2100 = 63 daN/m2

parchet stejar: 0.02 x 800 = 16,00 daN/m2

grinda de beton armat: 0.30 x 0.50 x 2500= 375 daN/m

gk=

Încărcări variabile

Valoarea efectului acțiunilor datorate exploatării construcției (acțiunile "utile") , conform SR EN 1991-1-1 2004: 250daN/m2

qk = 250 daN/m2

Valoarea incararilor aferente grinzii G15 – 30 x 50

5.2.2. Predimensionare grinda G4

Condiția de rigiditate: ;

Condiția de rezistență la foc pentru R120:

bg1≥200 mm ;

Aleg : hg1=50 cm

bg1=30 cm

5.1.3. Dimensionarea armăturilor de rezistență

Stabilirea înălțimilor utile a ginzii secundare:

Stabilirea grosimii stratului de acoperire cu beton:

Distanța minimă în funție de rezistența la foc, pîna la centrul de greutate al armăturilor de rezistență este amin=12mm. Dacă se adoptă o armătura cu diametrul de 10mm, dițanta efectiva pîna la centrul de greutate va fi

Lățimea activă a plăcii este :

Secțiunea de armatură rezultă astfel:

În cîmp placa situându-se în zona comprimată a grinzii, grinda se dimensioneaza ca o secțiune T simplu armată:

Momentul preluat de grindă:

axa neutră intersectează placa , deci calculul armăturii se face ca și la secțiuni dreptunghiulare

Pe reazeme grinda se dimensioneaza ca o secțiune dreptunghiulară:

Valorile procentelor minime și maxime de armare:

Calcul la forța tăietoare:

Aleg etrieri Φ8 OB37.

fc=0.87 N/mm2 ;

-relația este îndeplinită și este necesar calculul la forța tăietoare

Aai = 16.1 cm2 – aria armăturii din zona întinsă

Ae = 0.503 cm2 – aria unui etrier de diametrul ales

Procent de armare

ae – distanța dintre etrieri

mat – coeficient al condițiilor de lucru pentru armături

mat=0,80

n – număr a brațelor de forfecare al etrierilor din secțiune n=2

Se aleg etrieri de Φ8 OB37, dispuși în zona reazemelor la 10 cm, respectiv 15 cm în zona de câmp.

ARMAREA CENTURILOR DIN BETON ARMAT

Dimensionarea si armarea centurilor de beton armat de la parter s-a facut conform prevederilor din indicativ CR6-2006 pct.7.1.2.2.2 si din Cod de proiectare seismica P 100-1/2006

Aria sectiunii transversale 500 cm

Latimea 25cm

Inaltimea20cm

x25 cm; x25 cm; x55 cm;

Referitor la armare se respecta prevederile din cod P100-1/2006. Procentul minim de armare pentru armarea longitudinala la cladiri cu acceleratia seismica a=0.24g(zona D) este 1%.

0.01×3025=30.2.5 cmalegem 412; 612cu Aef=11.3 cm.

Pentru armarea transversala se aleg etrieri 8/15cm.

VII. CALCULUL STÂLPILOR

Stâlpii structurii sunt solicitați la compresiune centrică. Stâlpii având secțiunea și armarea constantă se dimensionează în secțiunea cea mai solicitată, corespunzătoare momentului încovoietor maxim. Aceasta este secțiunea aflată imediat sub grinda planșeului peste parter.

7.1 Stâlp cu secțiunea de 50×50: marginal

a – acoperirea cu beton

ho = hst – a

ho = hst – a = 0, 5 – 0,04 = 0,46[m]

x= = = 0,14[m]

2a ≤ x ≤0,55h0

Aa = = =14.92 cm2

MA = Mmax + Naf* = 138.91 [kNm]

Se alege pe latură cu aria efectivă Aef = 15.22 [cm2]

Total numar bare în secțiune transversală: , cu aria efectiva Aef = 45.66 [cm2]

7.1 Stalp cu secțiunea de 50×50: central

a – acoperirea cu beton

ho = hst – a

ho = hst – a = 0, 5 – 0,04 = 0,46 m

x= = = 0,17 m

2a ≤ x ≤0,55h0

Aa = = =24.38 cm2

MA = Mmax + Naf* = 167.85 kNm

Se alege pe latură cu aria efectivă Aef = 15.22 [cm2]

Total numar bare în secțiune transversală: , cu aria efectiva Aef = 45.66 [cm2]

Armăturile longitudinale

Diametrele minime: 12mm pentru bare din PC52 sau PC60, si 14 mm pentru bare din 37.

Diametrele maxime recomandate: 28mm pentru stâlpii din beton cu agregate obișnuite.

Distanța liberă minima între bare: 50mm

Distanța maximă între axele barelor: 250mm.

Se admite armarea cu numai 4 bare dispuse la colturile secțiunii, la stâlpi având laturile secțiunii≤400mm.

Procentul minim de armare pe fiecare latură a secțiunii: 0,20%.

Armarea transversală(etrieri):

Armătura transversală se dispune constructiv. Pe direcția fiecărei laturi, procentul de armare transversală trebuie sa fie ≥0,1%. Armarea transversală se face cu etrieri simpli cu diametrul de 8mm pentru etrieri neperimetrali si etrieri perimetrali. Ei se dispun la distanța de 10cm în zona nodurilor și zonele vecine acestora, respectiv 20cm în zonele centrale.

Verificare zona comprimată stâlp:

n = 0.4

= = 0.03

VIII. CALCULUL FUNDAȚILOR

(conform NP 112-04 – Normativ Fundații 2005)

Fundația este elementul de constructie care se afla in contact direct cu terenul de fundare si transmite acestuia toate incărcările ce acționează asupra construcției.

Încărcările trebuie sa fie repartizate uniform pe talpa fundației astfel să nu fie depăsită capacitatea portanta a terenului ,iar tasările sa fie cat mai uniforme.

Capacitatea portanta a terenului depinde de calitatea terenului si amplasarea constructiei. Alegerea tipului de fundatie se face pe baza unor analize tehnico-economice a structurii de rezistenta in ansamblu.Tipul de fundatie,adancimea de fundare ,presiunile pe teren, materialele folosite la fundatie se aleg tinand seama de :

Conditiile climatice;

Adancimile,grosimile si caracteristicile fizico-mecanice si chimice ale straturilor de pamant de sub talpa fundatiei determinate cu ajutorul studiilor geotehnice;

Conditiile hidrogeologice ale terenului;

Gradul de importanta al cladirii;

Marimea si uniformitatea in plan a incarcarilor transmise de constructie;

Particularitati functionale ale constructiei;

Pentru cuzinet vom folosi beton armat de clasa C20/25 iar pentru blocul de fundație beton simplu de clasa C8/10. Betonul de egalizare va fi realizat din beton simplu C8/10.

Calculul terenului de fundare se face pe baza presiunilor convenționale.

Prin tema de proiectare se dă: pconv = 450 kPa.

7.1 Calculul fundației pentru stâlpii marginali

Predimensionarea tălpii fundației:

– Aria taplii fundatiei

, – dimensiunile talpii fundatiei

;

se adopta

Stabilirea înălțimii blocului de beton:

Pentru presiunea efectivă pe teren pef = 383.4 kPa și clasa de rezistență a betonului de C8/10 : tgα = 1.5, conform tabel 7.2 normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa.

Dimensionarea cuzinetului de beton armat

Se adoptă: bc = 1.20 m și lc = 1.20 m

hc – înălțimea cuzinetului

Adâncimea de fundare:

Capacitatea portanta a terenului:

Verificarea presiunii pe talapa fundației:

Valoarea presiunilor minime si maxime:

Distanța de acoperire cu beton:

Calculul presiunii pe talpa fundației:

Calculul momentelor încovoietoare in fundație:

Stabilirea inăltimilor utile:

Calculul armăturii:

Valorile procentelor minime si maxime de armare:

Calculul fundației pentru stâlpii centrali

Predimensionarea talpii fundației:

– Aria taplii fundatiei

, – dimensiunile talpii fundatiei

;

se adopta

Stabilirea înălțimii blocului de beton:

Pentru presiunea efectivă pe teren pef = 371.55 kPa și clasa de rezistență a betonului de C8/10 : tgα = 1.5, conform tabel 7.2 normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa.

Dimensionarea cuzinetului de beton armat

Se adoptă: bc = 1.20 m și lc = 1.20 m

hc – înălțimea cuzinetului

Adincimea de fundare:

Capacitatea portanta a terenului:

Verificarea presiunii pe talapa fundatiei:

Valoarea presiunilor minime si maxime:

Distanta de acoperire cu beton:

Calculul presiunii pe talpa fundatiei:

Calculul momentelor incovoietoare in fundatie:

Stabilirea inaltimilor utile:

Calculul armaturii:

Valorile procentelor minime si maxime de armare:

Procentul minim de armare este pe fiecare directie de 0,1% pentru armaturi OB37, si 0,075% pentru armaturi PC52.

Diametrul minim al armaturilor este de 10 mm.

Distanta maxima intre armaturi este de 250mm, distanta minima este de 100 mm.

Armatura se distribuie uniform pe latimea fundatiei si se prevede la capete cu ciocuri cu lungimea minima de 15d, unde d-diametrul barelor.

IX. CALCULUL LA TRANSFER TERMIC

Pentru cladirile civile, alaturi de exigentele de siguranta ( rezistenta structurala, stabilitate, siguranta la foc, securitate in exploatare), de cele privind protectia impotriva zgomotului, igiena, sanatatea si mediul inconjurator, un loc aparte il ocupa si exigentele de performanta privind eficienta energetica a cladirilor. Limitarea pierderilor de caldura prin elementele anvelopei cladirii, respesctiv verificarea coeficientului global de izolare termica a cladirii, in raport cu valoarea normata, reprezinta satisfacerea uneia dintre exigentele de performanta privind eficienta energetica a cladirii.

Pentru cladirile noi, acest lucru se poate realiza prin:

optimizarea protectiei termice;

alegerea materialelor termoizolante;

alcatuirea constructiva a elementelor anvelopei cladirii.

Peretii din zidarie de caramida cu grosimea de 30 cm la exterior si 25 cm la interior, plansee din beton armat cu grosimea de 13 cm si acoperisul este de tip sarpanta din lemn.

Determinarea anvelopei clădirii s-a realizat pe baza urmatoarelor dimensiuni :

pe orizontala, pe baza dimensiunilor interioare ale peretilor exterior;

pe verticala intre fata superioara a paroselii parterului pana la tavanul etajului current;

ariile orizontale (planseu de mansarda si placa pe sol), pe baza dimensiunilor conturului interior al peretilor exterior ( care alcatuiesc anvelopa cladirii).

Pereți

Inaltimea intre fata superioara a pardoselii parterului pana la tavanul parterului:2.80 m

Total pereti exteriori zona vitrata: PEZV=147.36 m2

Total pereti exteriori zona opaca: PEZO=1603.19 m2

Arie totala anvelopa: A=2312.49 m2

1.2 Planșeu de mansarda: Aria=236.25 m2

1.3 Planșeu pe sol: Aria=325.69 m2

2. Volumul încălzit al clădirii:

Reprezinta volumul delimitat pe contur de suprafetele perimetrale care alcatuiesc anvelopa cladirii: V= 3631.44 m3

3. Determinarea rezistenței termice unidirectionale pe tip de element

3.1 Pereți exteriori zona opaca (PEZO):

3.1.1. Predimensionarea grosimii stratului termoizolant

Pe baza urmatoarelor relatii de calcul s-a determinat grosimea termoizolatiei pentru pereti exterior, respectiv 10 cm.

R=R’min / r

R=Rsi + ∑Rs + Rse

Rezistenta termica minima normata R’=1,80 [m2K/W] data tabelar.

Coeficientul de corectie are valoarea r = 0,70.

Rsi si Rse fiind rezistentele termice superficiale.

3.1.2. Determinarea rezistentei termice unidirectional efective : pe baza relatiei generale de calcul R=Rsi + ∑Rs + Rse a rezultat R=2,57 [m2K/W] .

3.2 Pereti exteriori zona vitrata (PEZV):

Valorile rezistentelor termice unidirectionale sunt:

– usa intrare prefazuta cu masuri de etansare R=0,50[m2K/W]

– fereastra dubla cu geam termoizolant prevazuta cu masuri de etansare R=0,55[m2K/W]

3.3 Planșeu de mansarda:

3.3.1 Predimensionarea grosimii stratului termoizolant

In urma efectuarii calculelor ca la punctual 3.1.1 a rezultat o grosime a stratului de polistiren de 30 cm.

3.3.2.Rezistența termica unidirectionala: Aplicand expresia R = Rsi + ∑Rs + Rse rezulta valoarea R=7,14 [m2K/W] ..

3.4 Placa peste sol:

U1’ = = x +

R1 = + + + +

ΔT= Ti – Te= 35o C

ΔTp= Ti – Tp =10o C , Tp = temperatura masurata la cota sistemului invariabil

Avand aceste date cunoscute, am determinat R’= 4,63 [m2K/W].

4. Determinarea rezistenței termice corectate

4.1 Pereți exteriori zona opaca:

R’= r x R

R’= 2,376 [m2K/W]

4.2 Pereți exteriori zona vitrata:

Valorile rezistentelor termice unidirectionale sunt:

– usa intrare prefazuta cu masuri de etansare R’=0,50[m2K/W]

– fereastra dubla cu geam termoizolant prevazuta cu masuri de etansare R’=0,55[m2K/W]

4.3 Planșeu de mansarda:

R’=r x R

r =

A= arie planseu mansarda

R= rezistenta termica unidirectionala

l = perimetru exterior mansarda

Ψ= coeficient corectie

R’= 0,67 x 7,14= 4,79 [m2K/W]

5. Determinarea coeficientului global de izolare termică Gef

G=G1 + G2=0.204+0.26=0.464

G1 =

τ j planseu peste sol = = 0,29

τ j planseu de mansarda =0,90

G2 = 0,34 x n

G2 = 0,34 x n=0.204

n= numarul schimburilor de aer pe ora la cladiri de locuit

n= 0,6 pentru o cladire individuala, moderat adapostita

G1 = = 0.26 W/m3*k

Gef=0.464 < GN=0.47

BIBLIOGRAFIE

HGR 766/1977 – Pentru categoria de importanță a clădirii (A , B , C , D )

P100 – 1/2006 – Clasa de importanță

Pentru acțiunea focului :

SR EN 1991–1–2/2004 ; SR EN 1991–1–2 / N.A / 2006

Acțiunei asupra structurilor expuse la foc :

P118/1999 – Normativ de siguranța la foc a construcțiilor

Pentru acțiuni, definiții, reguli si gruparea acțiunilor este nevoie de :

SR EN 1990/august 2004, SR EN 1990/NA/octombrie 2006

CRO – 2005 – Bazele proiectării structurilor

Pentru valoarea caracteristică a încărcării din procesul de exploatare si greutății specifice pentru încărcări permanente:

SR EN 1991-1/august 2004 ; sr en a991-1-1/N.A/octombrie 2006 – Acțiuni asupra construcțiilor – Acțiuni generale

Acțiunea zăpezii asupra construcțiilor ;

SR EN 1991-1-3/MARTIE 2005; SR EN 1991-1-3/NA/septembrie 2006 – Încărcările date de zapada

CR 1-1-3/2005 –Cod de proiectare in evaluarea acțiunilor asupra construcțiilor

Acțiunea vântului asupra construcțiilor ;

SR EN 1991-1-4/octomrbie 2006; SR EN 1991-1-4/NA – Acțiuni ale vâantului

NP=082-2004 : Cod de proiectare.Acțiunile vântului

Pentru structurile din lemn :

SR EN 1995-1-1/decembrie 2005 – Proiectarea structurilor din lemn

SR EN 1995-1-1/A1/iunie 2005 – Proiectarea structurilor din lemn – Amendament

SR EN 1995 -1-1/A.C/APRILIE 2007 – Proiectarea structurilor din lemn – Erata

SR EN 1995 -1-1/N.B/martie 2008 – Proiectarea structurilor din lemn – Anexa nationala

N.P-005-1996 – Cod pentru calculul și alcătuirea elementelor de construcție din lemn

Pentru structuri din beton :

SR EN 1992-1-1/2006 – Proiectarea structurilor din beton

SR EN 1992-1-1/A.C – Proiectarea structurilor din beton – Erata

SR EN 1992-1-1/N.B – Proiectarea structurilor din beton – Anexă naționala

Proiectarea structurilor din beton dupa SR EN 1992-1-1/2006 – autori : Zoltan Chis, Traian Oneț

Editat : 2008

STAS : 10107/2 – 1992

Pentru acțiune seismica :

SR EN 1991-1/mai 2006 – Proiectarea structurilor pentru rezistența la cutremur

SR EN 1991-1/N.A – Proiectarea structurilor pentru rezistența la cutremur – Anexa naționala

P100-1/2006 – Cod de proiectare antiseismica

Pentru structuri din zidărie :

SR EN 1996-1-1/noiembrie 2006 – Proiectarea structurilor din zidărie

SR EN 1996-1-1/N.B – Proiectarea structurilor din zidărie – Anexa naționala

CR 6-2006 – Cod de proiectare pentru structurile din zidărie

Pentru fundații :

SR EN 1997-1-2004 – Proiectarea geotehnică, reguli generale

SR EN-1997-1-2004/N.B/2008 – Proiectarea geotehnică – Anexa naționala

SR EN 1997-2-2007 – Proiectarea geotehnică, investigarea si încercarea terenului

SR EN 1997-2-2007/N.P/2009 – Proiectarea geotehnică,investigarea si înceracrea terenului – Anexa Naționala

N.P – 112/2004 – Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa

STAS 3300/2-1985 – Calculul terenului de undare in cazul fundării directe

Pentru partea de eficiența energetica :

C 107/1 : C 107/5 din 2005 – Calculul eficienței energetice a clădirii

M.C 001/1 – 2006 – Metodologia de calcul a performanței energetice.Anvelopa clădirii.

N.P 047-2000 – Normativ pentru realizarea auditului energetic

SC – 007 – 2002 – Soluții cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirii

Ordin nr.2513 al MDRT din decembrie 2010 privind unele modificări aduse normativelor C107/2005