Continutul Cadru al Pug Si Regulamentul Local de Urbanism Aferent Pug

Cuprins

CAPITOLUL 1 – CONTINUTUL CADRU AL PUG ȘI REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AFERENT PUG

1.1. GENERALITĂȚI

1.2. STUDII DE FUNDAMENTARE PUG

1.3. MEMORIUL DE SINTEZA

1.4. MEMORIU GENERAL

1.5. REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT PUG

1.6. PIESE DESENATE

1.7. CONCLUZII – MĂSURI

CAPITOLUL 2 – STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA

2.1. CADRUL STRATEGIC

2.2 ETAPE ALE ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ

CAPITOLUL 3 – STUDIU DE CAZ – P.U.G. ELEMENT CHEIE ÎN DEZVOLTAREA DURABILĂ A COMUNEI FLOREȘTI-STOENEȘTI41

3.1 INTRODUCERE

3.2 STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE

3.3 ORGANIZARE FUNCTIONALA: INTRAVILAN, ZONIFICARE, BILANT

3.4 ZONE DE RISC. RISCUL SEISMIC

3.5 ECHIPAREA EDILITARA

3.6 PROBLEME DE MEDIU

3.7 NECESITATI SI OPTIUNI ALE POPULATIEI

3.8. OPTIUNI ALE AUTORITATILOR PUBLICE

3.9 COMENTARII. PUNCT DE VEDERE AL PROIECTANTULUI

3.10 PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA

3.11 EVOLUTIE POSIBILA, PRIORITATI

3.12 OPTIMIZAREA RELATIILOR IN TERITORIU

3.13 DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR

3.14 ORGANIZAREA CIRCULATIEI

3.15 POTENȚIALUL EXISTENT PENTRU UTILIZAREA ENERGIEI ALTERNATIVE

3.16 INTRAVILAN PROPUS; ZONIFICARE FUNCTIONALA; BILANT TERITORIAL

CONCLUZII

Cuprins

CAPITOLUL 1 – CONTINUTUL CADRU AL PUG ȘI REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AFERENT PUG

1.1. GENERALITĂȚI

1.2. STUDII DE FUNDAMENTARE PUG

1.3. MEMORIUL DE SINTEZA

1.4. MEMORIU GENERAL

1.5. REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT PUG

1.6. PIESE DESENATE

1.7. CONCLUZII – MĂSURI

CAPITOLUL 2 – STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA

2.1. CADRUL STRATEGIC

2.2 ETAPE ALE ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ

CAPITOLUL 3 – STUDIU DE CAZ – P.U.G. ELEMENT CHEIE ÎN DEZVOLTAREA DURABILĂ A COMUNEI FLOREȘTI-STOENEȘTI41

3.1 INTRODUCERE

3.2 STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE

3.3 ORGANIZARE FUNCTIONALA: INTRAVILAN, ZONIFICARE, BILANT

3.4 ZONE DE RISC. RISCUL SEISMIC

3.5 ECHIPAREA EDILITARA

3.6 PROBLEME DE MEDIU

3.7 NECESITATI SI OPTIUNI ALE POPULATIEI

3.8. OPTIUNI ALE AUTORITATILOR PUBLICE

3.9 COMENTARII. PUNCT DE VEDERE AL PROIECTANTULUI

3.10 PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA

3.11 EVOLUTIE POSIBILA, PRIORITATI

3.12 OPTIMIZAREA RELATIILOR IN TERITORIU

3.13 DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR

3.14 ORGANIZAREA CIRCULATIEI

3.15 POTENȚIALUL EXISTENT PENTRU UTILIZAREA ENERGIEI ALTERNATIVE

3.16 INTRAVILAN PROPUS; ZONIFICARE FUNCTIONALA; BILANT TERITORIAL

CONCLUZII

CAPITOLUL 1 – CONTINUTUL CADRU AL PUG ȘI REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AFERENT PUG

1.1. GENERALITĂȚI

1.1.1. Coordonare PUG cu alte documentații de amenajarea teritoriului și de urbanism

PUG preia prevederile documentațiilor de amenajare a teritoriului (PATN, PATZ, PATJ), iar prevederile unui PUG aprobat sunt preluate și detaliate în documentații de urbanism elaborate pentru părți componente ale teritoriului cuprins în PUG (PUZ – uri și PUD – uri).

1.1.2. Problematica PUG

1.1.2.1. Probleme generale ale PUG:

a) stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan;

b) optimizarea relațiilor localităților cu teritoriile adiacente și cu tendințele de dezvoltare ale regiunii;

c) valorificarea potențialului uman, economic și natural;

d) organizarea și dezvoltarea căilor de comunicație;

e) stabilirea și delimitarea zonelor funcționale;

f) stabilirea condițiilor de construibilitate și delimitarea zonelor cu restricții;

g) stabilirea și delimitarea zonelor protejate;

h) modernizarea și dezvoltarea infrastructurii edilitare;

i) evidențierea regimului proprietății imobiliare și a circulației juridice a terenurilor;

j) delimitarea terenurilor propuse pentru obiectivele de utilitate publică;

1.1.2.2. Probleme specifice ale PUG:

a) relația intravilan- extravilan- dezvoltare regională;

b) potențialul de relansare economică și mutațiile ce pot interveni în categoriile de folosință a terenurilor;

c) probleme specifice de apropiere cu zone de exploatație minieră sau zone cu potențial turistic, balnear etc..

1.1.3. Structura generală a conținutului documentației PUG:

Conținutul PUG este structurat astfel:

a) studii de fundamentare;

b) PUG propriu-zis:

Piese scrise:

Memoriu de sinteză(după caz);

Memoriu general;

Regulamentul local de urbanism;

Piese desenate:

Încadrarea în teritoriul județean;

Analiza situației existente a întregului teritoriu administrativ al unității de bază cu evidențierea disfuncționalităților;

Reglementările urbanistice: zonificarea funcțională pentru întreg teritoriul administrativ al unității de bază;

Reglementările urbanistice: echiparea edilitară;

Proprietatea asupra terenurilor și circulația juridică a terenurilor.

In funcție de complexitatea PUG, piesele desenate pot conține mai multe planșe privind analize sectoriale suplimentare pentru situația existentă sau pentru reglementările din domeniu edilitar, pe domenii de echipare. Pachetul pieselor desenate poate fi completat cu cartograme, scheme, grafice etc., care însoțesc piesele scrise și care au rolul de a susține propunerile PUG. Este interzisă redactarea PUG pe suport topografic vechi, care nu reflectă situația reală din teren, sau redarea PUG pe suport la o scară aproximativă, ceea ce ar conduce la planimetrarea unor suprafețe eronate în cadrul bilanțurilor teritoriale.

1.2. STUDII DE FUNDAMENTARE PUG

(1) Studiile de fundamentare se elaborează în scopul analizei și formularea reglementărilor unor probleme sectoriale. Studiile de fundamentare pot fi elaborate anterior(dar nu mai mult de 2 ani) sau concomitent PUG. Concluziile acestora se reiau în memoriul general PUG.

(2) In funcție de mărimea, complexitatea și specificul localității, elaboratorul va întocmi împreună cu beneficiarul PUG, lista studiilor de fundamentare necesare, de la caz la caz. Pentru studiile de fundamentare se emit comenzi de subproiectare, iar beneficiarul va pune la dispoziție/va asigura accesul la toate informațiile existente. Studiile de fundamentare se întocmesc de către colective specializate în domeniu, sau de către colectivul elaborator PUG, dacă are în profil astfel de lucrări.

1.2.1. Studiilor de fundamentare necesare PUG

(1) Studiile de fundamentare cu caracter analitic, care privesc evoluția localității și caracteristicile sale, sunt, după caz:

Aducerea la zi a suportului topografic /cadastral (reambulare)

Condițiile geotehnice și hidrogeotehnice

Evoluția localității sub aspect istorico – cultural, etnografic și urbanistic – arhitectural

Organizarea circulației și transporturilor în localități și în teritoriul de influență al acestora

Reabilitarea, protecția și conservarea mediului

Reabilitarea, protecția și conservarea mediului

Identificarea zonelor și ansamblurilor cu valoare deosebită din punct de vedere cultural, istoric, arhitectural urbanistic și stabilirea zonelor de protecție

Regimul juridic al terenurilor

Echipare edilitară majoră

Valorificarea potențialului turistic al localității

(2) Studiile de fundamentare cu caracter consultativ privesc evidențierea unor cerințe și opțiuni ale populației, legate de dezvoltarea urbanistică. Ele se pot elabora în baza sondajelor și anchetelor socio-urbanistice.

(3) Studiile de fundamentare cu caracter prospectiv reprezintă elaborarea unor prognoze pentru diferitele domenii sectoriale oglindind evoluția socio-demografică, a activităților economice, a deplasării și reconversiei forței de muncă.

(4) Pentru toate categoriile de studii de fundamentare, demersul elaborării va fi structurat astfel:

Delimitarea obiectului studiat

Analiza critică a situației existente;

Evidențierea disfuncționalităților și priorităților de intervenție;

Propuneri de eliminare/diminuare a disfuncționalităților, prognoze, scenarii de dezvoltare a localității.

1.2.2. Sinteza studiilor de fundamentare

(1) Fiecare studiu de fundamentare se finalizează cu o sinteză, axată în principal pe diagnosticarea disfuncționalităților și pe formularea propunerilor de eliminare sau diminuare a acestora.

(2) Sintezele studiilor de fundamentare se elaborează:

de către proiectantul de specialitate, pentru studiile de fundamentare elaborate concomitent cu PUG.

de către proiectantul general al PUG pentru studiile de fundamentare elaborate anterior PUG.

(3) Proiectantul PUG are obligația de a corela toate propunerile studiilor de fundamentare și de a genera o concepție unitară de dezvoltare a localităților.

1.3. MEMORIUL DE SINTEZA

Memoriul de sinteză prezintă pe scurt principalele probleme tratate detaliat în memoriu general și în studiile de fundamentare. Prezintă analiza localității și a stadiului de dezvoltare cu evidențierea disfuncționalităților și propunerile pentru eliminarea sau diminuarea acestor disfuncționallități, propunerile de dezvoltare urbanistică și reglementările PUG. Se elaborează pentru localitățile foarte mari și mari (mai mult de 100.000 locuitori) prezentând pe scurt principalele probleme tratate detaliat în memoriul general și în studiile de fundamentare.

MEMORIUL DE SINTEZĂ va avea următorul conținut:

Foaia de gardă cu însemnele firmei elaboratoare, cu titlul lucrării, beneficiarul și colectivul elaborator, data;

Borderoul general PUG cu toate piesele scrise și desenate, colaboratorii și subproiectanții, cu studiile de fundamentare;

Borderoul memoriului de sinteză;

Cuprinsul memoriului de sinteză, conține:

1.3.1. Introducere

1.3.1.1. Date de recunoaștere a documentației ce cuprind: denumire lucrare, beneficiar, proiectant general, proiectanți de specialitate, data elaborării;

1.3.1.2. Obiectul lucrării cuprinde cerințele specifice ale PUG;

1.3.1.3. Surse de documentare : se enunță succint – studiile de fundamentare, proiectele elaborate și aprobate, secțiuni corespunzătoare din PATN, PATJ, baza topografică, surse statistice, date culese de la [NUME_REDACTAT] etc.

1.3.2. Stadiul actual al dezvoltării

1.3.2.1. Date de sinteză cu privire la:

scurt istoric, date referitoare la relațiile cu teritoriul și cadrul natural;

datele statistice referitoare la: bilanțul teritorial, profilul dominant al localității, populație, fondul construit, zone protejate; infrastructura edilitară;

comparații cu suprafața intravilanului propus, densitățile brute și nete propuse;

1.3.2.2. Analiza situației existente cuprinde referiri la:

încadrarea localității în teritoriul administrativ/regiunea existente, localitățile componente, categoriile de folosință ale terenurilor;

profilul predominant al localităților și potențialul uman, economic și natural;

circulație și transporturi; căi de comunicație;

zonarea funcțională, inclusiv zonele protejate, aspecte caracteristice ale acestora, protecția și conservarea mediului;

echiparea edilitară;

1.3.2.3. Disfuncționalități; se vor identifica și comenta principalele disfuncționalități rezultate din studiile de fundamentare, subliniiidu-se disfunționalitățile relevate la nivelul dezvoltării spațiale a localităților, căilor de comunicație și transport, activității economice, utilizării terenurilor, instituțiilor publice, locuirii, echipării edilitare, problemelor de mediu etc.

1.3.2.4. Necesități și opțiuni ale populației; se vor menționa rezultatele anchetelor sociologice și a cerințelor populației privind dezvoltarea localităților.

1.3.3. Propuneri de organizare urbanistică

Propunerile de organizare urbanistică se vor baza pe:

prevederilor PATN, PATR și PATJ;

programele și acțiunile locale de dezvoltare;

concluziile studiilor de fundamentare;

disfuncțiile relevate de analiza situației existente a localității;

opțiunile populației.

1.3.3.1. Evoluția posibilă – prioritățile de intervenție identificate din direcțiile de dezvoltare ale localităților, privind valorificarea potențialului uman, economic și natural.

1.3.3.2. Principalele reglementări se vor corela cu planșele de reglementări și se vor prezenta sintetic propunerile cu privire la:

îmbunătățirea aspectului general al localităților;

zonificarea funcțională cu limitele și bilanțurile teritoriale;

optimizarea circulației;

dezvoltarea infrastructurii edilitare;

protecția mediului;

1.3.3.3. Obiective de utilitate publică; vor fi listate obiectivele de utilitate publică propuse, cu amplasamentele și suprafețele necesare realizării lor.

1.3.4. Concluzii; se vor face aprecieri sintetice privind dezvoltarea localităților și se vor menționa proiectele necesar a fi elaborate în continuare.

1.4. MEMORIU GENERAL

Va cuprinde în detaliu concluzii ale studiilor de fundamentare, cu evidențierea disfuncționalităților și prezentarea justificată a propunerilor de organizare urbanistică.

Memoriul general va conține :

Foaie de gardă (titlul, capitolul, unitatea elaboratoare, semnături, date);

Colectivul de elaborare;

Borderoul volumului;

Cuprinsul memoriului general cu:

1.4.1. Introducere

1.4.1.1. Date de recunoaștere a PUG (denumirea lucrării, beneficiar, elaborator, subproiectanți, data elaborării)

1.4.1.2. Obiectul PUG: solicitările temei-program, strategia de dezvoltare al localității; ediții anterioare ale PUG

1.4.1.3. Surse de documentare: studiile și proiectele elaborate anterior PUG, studiile de fundamentare, datele statistice furnizate de la CNS sau surse locale, proiecte de investiții privind dezvoltarea localității.

1.4.2. Stadiul actual al dezvoltării urbanistice

Evoluție. Scurt istoric privind evoluția localității, repere privind evoluția spațială a acesteia, tendințe după 1990;

Elemente ale cadrului natural: relief, climă, rețea hidrografică, caracteristici geotehnice, factori de risc natural;

Relațiile în teritoriu, analiza și interpretarea datelor cu implicații directe în dezvoltarea localității extrase din PATN – căi de comunicații, apă, zone protejate, rețeaua de localități, zone de riscuri naturale – PATZ, PATJ; în funcție de mărimea localității și importanța problemei, relațiile în teritoriu vor fi extinse și în afara limitei administrative a unității ce formează obiectul PUG.

Nivel de dezvoltare economică, potențial economic – analiză a principalelor activități economice, potențialul natural, tendințe de evoluție;

Populația: număr, structură (grupe de vârstă, sex, ocupație), resurse de muncă, tendințe privind evoluția populației;

Circulație și transporturi aspecte ale circulației rutiere și pietonale, transport în comun, circulație feroviară, navală, aeriană – după caz, aspecte privind capacitățile de transport, fluența circulației între diferite zone funcționale, rezolvări de intersecții etc.

Intravilan existent – Zone funcționale – Bilanț teritorial. Intravilanul existent este cel aprobat prin [NUME_REDACTAT] Local sau cel prevăzut prin Legea fondului funciar la 1.01.1990 (în situația în care nu s-a aprobat alt intravilan).

În componența intravilanului existent intră, de regulă, o serie de trupuri, reprezentând :

a) localitatea de reședință;

b) localități componente sau aparținătoare;

c) unități economice izolate (industriale, agro-zootehnice, extractive, de depozitare);

d) unități de gospodărie comunală și echipare edilitară (platforme pentru depozitarea deșeurilor, puțuri de captare apă, gospodării de apă, stații de transformare, stații de epurare etc.);

e) unități pentru funcționarea sistemelor hidro-ameliorative (stații de pompe, alte construcții specifice);

f) unități cu destinație specială; g) unități turistice și de agrement (hanuri, moteluri, hoteluri etc.).

1.4.3. Reglementări privind dezvoltarea urbanistică

Se vor analiza și prezenta principalele caracteristici funcționale ale zonelor din intravilan și se va stabili destinația fiecărui teren din localitate. Zonele funcționale vor fi determinate în funcție de activitățile dominante aferente suprafețelor respective de teren. Principalele caracteristici funcționale se referă la:

a) instituții și servicii;

b) locuințe de toate tipurile;

c) activități industriale și de depozitare;

d) activități agro-zootehnice;

e) căi de comunicație și transporturi;

f) spatii verzi amenajate / neamenajate, sport, agrement, protecție;

g) gospodărie comunală;

h) echipare edilitară;

i) zone cu destinație specială;

j) alte zone funcționale (neproductive, ape etc.).

Zone cu riscuri naturale.

Zonele cu riscuri naturale (în special inundații și alunecări de teren) sunt inventariate și delimitate de [NUME_REDACTAT] pe baza studiilor de specialitate și planurilor de amenajare a teritoriului existente. Inventarierea și delimitarea se face în baza:

a) cercetării pe teren;

b) studiilor geotehnice;

c) studiilor de specialitate – concluziilor;

d) detalierilor din PATN –secțiunea zone de risc natural;

e) informațiilor pe plan local.

Zonele inventariate și delimitate se vor regăsi în planșa de analiză a situației existente.

Echipare edilitară

Se va prezenta critic stadiul echipării edilitare pe următoarele categorii de lucrări:

a) Gospodărirea apelor: lucrări hidrotehnice, surse de apă, lucrări hidroameliorative, disfuncționalități;

b) Alimentare cu apă: sistemul de alimentare cu apă, debitul și calitatea apelor, stații de tratare, rezervoare de apă, rețea de distribuție, disfuncționalități;

c) Canalizare: sistem de canalizare, stații de preepurare/epurare a apelor uzate industriale, a localității, disfuncținalități

d) Alimentare cu energie electrică: surse de alimentare, amplasare stații de transformare, trasee linii electrice (pe tensiuni), amplasamente și capacități ale posturilor de transformare, indicatori de consum, disfuncțiunalități.

e) Telefonie: rețele de telefonie existentă, stații de telefonie, rețele majore ale cablurilor de telefonie fixă, relee radio, CATV, disfuncționalități.

f) Alimentare cu căldură: principalele sisteme de încălzire (sursa termică, combustibili folosiți), analiza critică a stării și capacităților instalațiilor termice existente, disfuncționalități.

g) Alimentare cu gaze naturale: rețele de transport gaze, stații reglare, rețele distribuție, consum, disfuncționalități.

h) Gospodărie comunală: probleme existente cu privire la depozitarea, colectarea , sortarea și valorificarea deșeurilor industriale și menajere, unități de gospodărire comunală, disfuncționalități.

i) Alte dotări, după caz.

Probleme de mediu

Vor fi prezentate concluziile studiilor de analiză referitoare la problemele de mediu:

a) situația existentă: cadrul natural (relief, condiții geotehnice, hidrologie, climă, spații verzi etc.), resurse naturale, zone cu riscuri naturale (cutremure, alunecări de teren, inundații etc.), monumente istorice și naturale, zone de recreere și agrement, obiective industriale cu impact asupra mediului, căi de comunicație, depozite de deșeuri menajere și industriale etc..

b) disfuncționalități privind: zonarea utilizării teritoriului, sursele de poluare, calitatea factorilor de mediu (apă, aer, sol, vegetație și faună), priorități de intervenție.

Disfuncționalități la nivelul întregului teritoriului administrativ:

a) dezechilibre în activitatea și dezvoltarea economică;

b) disfuncții privind evoluția populației, probleme sociale rezultate din dezechilibrul dintre ocuparea forței de muncă și locurile de muncă;

c) aspecte incompatibile și incomode în relațiile dintre diverse zone funcționale;

d) condiții nefavorabile ale cadrului natural;

e) protejarea zonelor cu potențial cultural valoros;

f) nivel de poluare, probleme ale cadrului construit existent;

g) aspecte critice legate de organizarea circulației și transport;

h) aspecte critice legate de gradul de echipare edilitară;

i) alte disfuncționalități.

Necesități și opțiuni ale populației – prezintă cerințele și opțiunile populației cu privire la dezvoltarea localității, alături de punctul de vedere al administrației publice locale și ale proiectantului. Aceste opțiuni pot constitui elemente de temă pentru PUG.

Studii de fundamentare: se vor prezenta sintetic concluziile studiilor de fundamentare, în special cele care duc la justificarea reglementărilor urbanistice propuse.

Evoluția posibilă, priorități – se vor estima posibilele direcții de evoluție din punt de vedere al resurselor umane, naturale și economice ale localităților, corelate cu prevederile PATN, PATZ, PATJ. Prioritățile de intervenție vizează etapa imediat următoare și precizează obiectivele de utilitate publică necesare prioritar.

Optimizarea relațiilor în teritoriu rezultă din concluziile studiilor de fundamentare, prevederilor planurilor de amenajare ale teritoriului și vor cuprinde propuneri privind : poziția localităților în rețeaua județeană, căile de comunicație și transport, schimbări în categoria de folosință a terenurilor, lucrări de importanță majoră propuse în teritoriu, fluxuri de deplasări pentru muncă, accesibilitatea în teritoriu, dezvoltarea infrastructurii edilitare;

1.4.3.8 Dezvoltarea activităților privind relansarea localităților, valorificarea resurselor umane, naturale și economice existente, pe sectoare de activitate: reorganizarea și retehnologizarea unităților existente, specificul unităților ce urmează a se realiza, modul de dezvoltare a rezervelor de teren existente, asigurarea cu utilități, locuri de muncă necesare a fi create.

Evoluția populației în corelare cu prevederile/propunerile din documentațiile de amenajare a teritoriului, evoluția populației se poate determina după următoarele modele :

a) modelul de creștere biologică, în care calculul se face pe baza posibilităților de creștere naturală (spor natural)

b) modelul de creștere tendențială, prin luarea în considerare a sporului mediu anual (spor natural și migratoriu), înregistrat în ultimii 15 – 20 ani

c) Pentru estimarea locurilor de muncă se va avea în vedere:

Corelarea locurilor de muncă cu variantele de evoluție a populației.

Posibilitățile de control asupra relației populație – locuri de muncă, prin redistribuirea populației ocupate în sectoarele de activitate.

Evidențierea aspectelor sociale rezultate ca urmare a mutațiilor previzibile în structura populației ocupate, precum și cele rezultate din mobilitatea populației și a forței de muncă.

Organizarea circulației Pe baza concluziilor și propunerilor studiilor de fundamentare se vor formula propuneri cu privire la circulația interioară localităților:

a) Organizarea circulației rutiere și a transportului în comun: modernizarea sau completarea arterelor de circulație majoră și a sistemului de transport în comun, îmbunătățirea intrărilor în localități și a relațiilor de circulație și transport în comun cu localitățile din vecinătate, organizarea spațiilor pentru transportul în comun și pentru parcare, rezolvarea aspectelor conflictuale apărute din analiza situației existente (amenajarea unor intersecții, dimensionarea tramei stradale corespunzător valorii traficului, pasaje denivelate, sensuri unice, semaforizări, artere ocolitoare etc.);

b) Organizarea circulației feroviare: prevederi de construcții și instalații necesare îmbunătățirii ți modernizării circulației feroviare (devieri de linii, stații tehnice, pasaje denivelate, realizări de noi racorduri etc.) și eliminarea aspectelor critice rezultate din analiza situației existente;

c) Organizarea circulației navale (după caz): prevederi de lucrări, instalații și construcții speciale, necesare extinderii modernizării transportului de calatori și mărfuri și amenajări portuare pentru activități specifice ți obiective cu alte destinații;

d) Organizarea circulației aeriene (după caz): condițiile impuse amplasării și modernizării aeroporturilor precum și servituțile și restricțiile impuse zonelor construite limitrofe (regim de înălțime maxim, distanțe minime etc.), stabilirea zonelor de protecție și a amenajărilor necesare reducerii poluării fonice;

e) Organizarea circulației pietonale cu propuneri de amenajare , modernizare sau completare a căilor pietonale, trasee și amenajări pentru bicicliști precum și condiții speciale pentru handicapați;

Intravilan propus. Zonificarea funcțională. Bilanț territorial. Intravilanul propus și zonele funcționale existente pot fi diferite față de situația existentă. Noua limită a intravilanului cuprinde toate suprafețele de teren ocupate de construcții și amenajări precum și suprafețele necesare dezvoltării pe o perioada determinată.

Totalul suprafeței justificate pentru includerea în intravilanul propus implică, după aprobarea PUG, în baza actelor normative în vigoare, a următoarelor competențe:

a) [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] Agricol până la 1,0 ha;

b) [NUME_REDACTAT] și Alimentației până la 100 ha;

c) Guvernul – peste 100 ha

În toate cazurile, suprafața totală solicitată se determină pe întreaga unitare administrativ – teritorială de bază. Suprafețele incluse în noul intravilan se scot din circuitul agricol prin efectul autorizației de construire. Pentru toate terenurile unității teritoriale va fi stabilită destinația lor.

ZONELE FUNCȚIONALE vor fi determinate în funcție de activitățile dominante aferente suprafețelor respective de teren. Zona centrală, care are un caracter complex din punct de vedere funcțional, va fi tratată ca atare.

Pentru fiecare ZONĂ CU FUNCȚIUNE PREDOMINANTĂ se vor prezenta următoarele aspecte:

a) concluziile studiilor de diagnosticare a disfuncționalităților (factori de agresivitate, incompatibilități – condiționări impuse de asigurarea siguranței în exploatare, inadecvate din punct de vedere estetic, aspecte critice, gradul de confort, lipsa amenajărilor specifice, condiționări impuse de asigurarea protecției împotriva zgomotului, asupra conceperii și conformării zonelor, subzonelor, ansamblurilor urbane etc.);

b) modificarea limitei și justificarea acesteia;

c) mărimea zonei;

d) categorii de intervenții propuse (în spiritul valorificării potențialului existent și înlăturării disfuncționalităților;

În determinarea zonificării funcționale se menține configurația existentă a părților ce compun intavilanul, cu un trup principal (localitatea de reședință) și trupuri izolate în teritoriu (localități componente, localități aparținătoare, unități economice etc.)

BILANȚUL TERITORIAL al zonelor cuprinse în intravilanul propus are la bază bilanțul teritorial al intravilanului existent, corelat cu mutațiile de suprafețe între zonele funcționale sau majorat cu suprafețele justificate pentru introducerea in intravilan.

Pentru simplificare, situația existentă se poate reflecte prin menținerea coloanei 4 (suprafețe și total) la care se adaugă suprafețele propuse pentru zonele funcționale și procentele rezultate (prin corelare cu tabelul de la bilanțul teritorial al suprafețelor cuprinse în intravilanul existent, al memoriului general.

1.5. REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT PUG

Piesa de bază în aplicarea PUG este [NUME_REDACTAT] de Urbanism (RLU). [NUME_REDACTAT] întărește și detaliază , prin prescripții (permisiuni și interdicții), reglementările din PUG. La autorizarea construcțiilor, aceste prescripții sunt obligatorii (pe întreg teritoriul administrativ al unității ce face obiectul PUG).

[NUME_REDACTAT] vor prezenta categoriile de intervenții urbanistice, după cum urmează:

a) soluția generală de organizare și dezvoltare a localităților.

b) organizarea rețelelor majore de circulație.

c) destinația terenurilor, zone funcționale rezultate.

d) delimitarea zonei centrale – caracterul complex al acesteia.

e) zone protejate – limitele acestora (istorice, peisagistice, ecologice, sanitare).

f) limitele minime și maxime pentru indicii de control (POT și CUT) pe zone bine delimitate: unități teritoriale de referință (UTR-uri).

g) protejarea unor suprafețe din extravilan (păduri, oglinzi de apă, terenuri agricole valoroase)

h) interdicții temporare pentru zone ce necesită studii suplimentare (ex: PUZ zone protejate, PUZ zonă centrală etc.).

i) interdicții definitive de construire pentru zonele care prezintă riscuri naturale, servituți urbanistice etc.

Interdicțiile de construire își pierd valabilitatea în momentul dispariției cauzelor ce le-au determinat.

La baza elaborării RLU, stă [NUME_REDACTAT] de Urbanism, aprobat prin HGR nr. 525 / 1996 și Ghidul de aplicare a RGU, aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 80 / N / 1996, cu actualizări ulterioare. După aprobare, RLU, împreună cu PUG, devine act de autoritate al administrației publice locale.

1.6. PIESE DESENATE

Este obligatorie întocmirea lor pe planuri topografice actualizate, (max. 2 ani) în culori și semne grafice standard (conform anexe)

Toate piesele desenate vor cuprinde :

a) denumirea documentației de urbanism (ex.: PUG municipiul…, orașul…, comuna…,)

b) denumirea plansei cu numărul (ex.: 1.-Încadrarea în teritoriu; 2.-Situația existentă; 3.-Reglementări etc.);

c) nordul și roza vânturilor;

d) scara grafică;

e) legenda: simbolurile și culorile de reprezentarea grafică utilizate

PIESE DE BAZĂ :

1.6.1.1 Planșa 1 – ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU

Scara uzuală 1: 25.000 (pe suport actualizat obținut de la IGFCOT):

LIMITE

a) limita teritoriului administrativ-indicarea vecinătăților

b) limita intravilanului propus (inclusiv trupuri)

c) limita teritoriului județean (după caz)

d) limita teritoriului național (după caz)

FOLOSINȚA TERENURILOR

a) terenuri pentru construcții și amenajări (o singură culoare in intravilan)

b) terenuri agricole – arabil, pășuni, vii, fânețe, livezi

c) păduri

d) ape – zone inundabile

e) căi de comunicație rutiere

f) căi de comunicație feroviare

g) căi de comunicație navale

h) căi de comunicație aeriene

i) zona protejată cu valoare istorică, ecologică, sanitară

j) zone cu riscuri naturale

k) surse de apă, stații de tratare, înmagazinări

l) stații de epurare ape uzate

m) centrale și stații electrice, linii de înaltă tensiune

n) alte rețele (gaze, telecomunicații)

o) propuneri de noi trasee ale căilor de comunicație sau magistrale edilitare

BILANȚ TERITORIAL reprezintă folosința suprafețelor de teren din teritoriul administrativ cu propunerile urbanistice ( ha și %). Limita teritoriului administrativ pentru unitatea ce elaborează PUG, trecută pe Planșa nr. 1, este cea statuată de Legea împărțirii administrativ – teritoriale în vigoare. Eventualele modificări ale acestei limite, solicitate de beneficiar – chiar în cazuri justificate, se menționează în memoriul general ca propuneri, urmând ca aprobarea să se facă printr-o nouă Lege (PUG aprobat nu poate infirma prevederile unei legi).

1.6.1.2 Planșa 2 – SITUAȚIA EXISTENTĂ – DISFUNCȚIONALITĂȚI

Scara uzuală este 1: 5.000 (1:10.000 în situații excepționale) și cuprinde:

LIMITE

a) limita intravilanului existent (inclusiv trupuri)

b) limita teritoriului administrativ, cu indicarea unităților administrative invecinate

c) alte limite, după caz (teritoriu județean, național)

d) limita zonei centrale

ZONIFICARE

a) zona pentru locuințe;

b) zona instituții publice și servicii;

c) zona unități industriale / depozitare;

d) zona unități agricole;

e) zona gospodărie comunală, cimitire;

f) zona construcții aferente lucrărilor tehnico – edilitare;

g) zona circulație rutieră și amenajări aferente;

h) zona circulație feroviară si construcții și amenajări aferente;

i) zona circulație navală și amenajări aferente (după caz);

j) zonă circulație aeriană și amenajări aferente (după caz);

k) ape;

l) păduri;

m) zone de riscuri naturale;

n) zonă cu destinație specială;

o) zonă cu valori de patrimoniu;

p) suprafețe solicitate pentru introducere în intravilan.

DRUMURI. Se vor reprezenta principalele drumuri de acces în localitate:

a) drumuri naționale;

b) drumuri județene;

c) drumuri comunale;

d) drumuri neclasificate.

Toate drumurile vor avea numerele din clasare și direcțiile lor către localitățile învecinate. Străzi în intravilan cu marca îmbrăcăminții și denumirea.

D. DISFUNCȚIONALITĂȚI

Se vor preciza principalele disfuncționalități (străzi cu îmbrăcăminți provizorii, intersecții conflictuale, zone cu deficiențe funcționale, surse de poluare, zone poluate etc.).

1.6.1.3 Planșa 3 – REGLEMENTĂRI URBANISTICE

Scara uzuală este 1: 5000 (1:10.000 în situații excepționale) și cuprinde:

LIMITE

a) limita intravilanului propus (inclusiv trupuri);

b) limita teritoriului administrativ, cu indicarea unităților administrative învecinate;

c) alte limite, după caz (teritoriul național, teritoriul județean);

d) limita zonei centrale.

ZONIFICARE FUNCȚIONALĂ

a) zona centrală și alte zone cu funcțiuni complexe de interes general;

b) zona locuințe și funcțiuni complementare;

c) zona instituții publice și servicii;

d) zona unități industriale / depozitare;

e) zona unități agricole;

f) zona gospodărie comunală, cimitire;

g) zona construcții aferente lucrărilor edilitare;

h) zonă circulație rutieră și amenajări aferente;

i) zonă circulație feroviară și amenajări aferente;

j) zona circulație navală și amenajări aferente (după caz)

k) zona circulație aeriană și amenajări aferente (după caz)

l) ape;

m) păduri;

n) zone ce necesită măsuri de protecție împotriva riscurilor naturale;

o) terenuri neproductive – măsuri de amenajare;

p) zonă cu destinație specială etc.

DRUMURI Se va prezenta soluția propusă (prezentată diferențiat grafic existent menținut – propus), categoriile de drumuri ce intră în localități sau le ocolesc, numerele din clasare și direcții către localitățile învecinate:

drumuri naționale;

drumuri județene;

drumuri comunale;

Pentru străzi se va prezenta soluția propusă (prezentată diferențiat grafic existent menținut – propus), componentele rețelei majore din intravilan, denumirea, îmbrăcăminte, propuneri de modernizări de trasee, poduri, podețe propuse, intersecții importante ce trebuie modernizate.

REGLEMENTĂRI:

a) categorii de intervenții în zonele funcționale;

b) zone protejate, cu valoare istorică, arhitecturală, peisagistică;

c) zone protejate pe baza normelor sanitare;

d) interdicție temporară de construire;

e) interdicție definitivă de construire;

f) dezvoltarea spațiilor verzi amenajate;

g) propuneri vizând protecția mediului;

h) alte reglementări.

BILANȚ TERITORIAL reprezentat printr-un tabel care se regăsește și în memoriul general la capitolul de reglementări, conținând folosința suprafețelor din intravilanul propus (comparat cu bilanțul teritorial din intravilanul existent ( ha și % )

PRIORITĂȚI – vor fi listate în tabel, în dreptul disfuncționalităților respective.

1.6.1.4 Planșa 4 – REGLEMENTĂRI – ECHIPARE EDILITARĂ

Scara uzuală este 1: 5.000 (1:10.000 în situații excepționale). Redactarea grafică se face în planșa de reglementări urbanistice, diferențiat existent menținut – propus, cuprinzând:

A) ALIMENTAREA CU APĂ:

a) surse, aducțiuni, tratări, înmagazinări ale apei potabile, (dacă se pot înscrie în formatul planșei);

b) rețele majore de distribuție a apei potabile

c) alte rețele de alimentare cu apă (industrială, irigații).

B) CANALIZARE

a) rețele majore de canalizare a apelor menajere;

b) rețele majore de canalizare a apelor pluviale;

c) rețele majore de canalizare în sistem unitar;

d) stații de epurare și preepurare (dacă se pot înscrie în formatul planșei).

C) ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ

a) stații și posturi de transformare;

b) rețele majore electrice de transport și distribuție;

c) culoare tehnice de protecție a rețelelor;

D) TELECOMUNICAȚII

a) centrale telefonice;

b) rețele majore urbane și interurbane;

c) rețele majore de radio, TV, CTAV.

E) ALIMENTARE CU CĂLDURĂ

a) surse de producere a energiei termice;

b) rețele termice apă fierbinte;

c) punctele termice;

d) rețele termice de distribuție de distribuție;

e) depozite de combustibil și de cenușă.

F) ALIMENTARE CU GAZE

a) stații de reglare;

b) rețele majore de distribuție.

1.6.1.5 Planșa 5 – PROPRIETETEA ASUPRA TERENURILOR

Scara uzuală este aceeași cu cea din planșa reglementărilor. Se redactează pe planșa de reglementări și cuprinde:

TIPURI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR DIN INTRAVILAN (prin culoare)

Domeniul public

terenuri aparținând domeniului public al statului;

terenuri aparținând domeniului public al județelor;

terenuri aparținând domeniului public al comunelor, orașelor sau municipiilor.

– terenuri supuse circuitului civil

terenuri aparținând domeniului privat al statului;

terenuri aparținând domeniului privat al unităților administrativ-teritoriale;

terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice.

terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice.

Terenurile aflate în litigiu se lasă albe (nevalorate)

CIRCULAȚIA TERENURILOR (prin hașuri)

terenuri ce se intenționează a fi trecute în domeniul public;

terenuri ce se intenționează a fi trecute în domeniul privat ;

terenuri aflate în domeniul public destinate cedării administrației, concesionării sau închirierii;

terenuri aflate în domeniul privat destinate schimbului.

OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ PROPUSE Tabelul obiectivelor de utilitate publică propuse.

1.6.2 PLANȘE AJUTĂTOARE.

Planșele ajutătoare pot apărea, în funcție de mărimea și complexitatea localităților:

a) Informații și propuneri suplimentare privind amenajarea teritoriului administrativ, în relațiile sale cu zona de influență (teritoriul județean, regional sau național) Numerotarea planșelor se va face în acest caz cu 1.1, 1.2, 1.3, etc.

b) Sinteze ale unor studii de fundamentare cu implicații hotărâtoare în propunerile de organizare urbanistică (analize ale fondului construit, circulație, protecția mediului, delimitări ale zonelor de risc, protejarea patrimoniului natural și construit, modernizarea și dezvoltarea echipării edilitare etc.). În acest caz, planșele ajutătoare se numerotează pentru existent cu 2.1, 2.2, 2.3, etc. și pentru propus cu 3.1, 3.2, 3.3, etc.

c) Desfacerea planșei ,,reglementări – echipare edilitară,, în mai multe planșe, când densitatea rețelelor este mare și nu permite elaborarea unei singure planșe coordonatoare.

1.7. CONCLUZII – MĂSURI

Se va pune accent pe sublinierea concluziilor studiilor de fundamentare, a disfuncționalităților relevate și modul de atenuare/eliminare a acestora. Se vor prezenta concluzii despre :

a) Amenajarea și dezvoltarea unității teritorial – administrative de bază în totalitatea ei, corelând-o cu teritoriile administrative înconjurătoare

b) Șansele relansării economice și sociale a localităților, corelate cu programul propriu de dezvoltare.

c) Materializarea programului de dezvoltare, susținut prin categorii de intervenții.

d) Priorități de intervenție, în funcție de necesități și de opțiunile populației.

e) Aprecieri ale elaboratorului PUG asupra unor constrângeri în dezvoltare poziții diferite intre elaborator – beneficiar (măriri nejustificate ale intravilanului etc.)

f) Pentru continuitatea, aprofundarea și aplicabilitatea propunerilor generale reglementate prin PUG, se vor indica lucrările necesare a fi elaborate în perioada următoare:

1.PLANURILE URBANISTICE ZONALE (PUZ), cu precădere în zonele cu interdicție temporară de construire.

2.ALTE STUDII pentru detalierea unor zone conflictuale.

3.PROIECTE PRIORITARE DE INVESTIȚII, care să asigure, în special în domeniul interesului public, implementarea obiectivelor.

CAPITOLUL 2 – STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA

2.1. CADRUL STRATEGIC

2.1.1. [NUME_REDACTAT] – perioada 2000 – 2010

Scopul declarat al acestei strategii a fost acela de a revigora politicile comunitare, pe fondul a două provocări majore care afectau economia și societatea: globalizarea și dezvoltarea cu repeziciune a societății informaționale. [NUME_REDACTAT] Lisabona își propunea transformarea Uniunii într-un spațiu mai atractiv pentru investiții și muncă, promovarea cunoașterii și inovării și crearea de locuri de muncă mai numeroase și mai bune. Totuși, din prisma înțelegerii ulterioare, este clar că strategia ar fi trebuit să fie mai bine organizată în vederea punerii accentului pe elementele critice care au jucat un rol cheie în declanșarea crizei, cum ar fi supravegherea robustăși riscul sistemic pe piețele financiare, problemele speculative (de exemplu: piața imobiliară), și consumatorismul promovat de accesul la credite care, în anumite [NUME_REDACTAT], în combinație cu creșteri salariale care depășeau câștigurile în productivitate, au alimentat deficitele de cont curent. Dezechilibrele macroeconomice și problemele de competitivitate au reprezentat fundamentul crizei economice, și nu au fost adresate în mod adecvat în activitatea de monitorizare a economiilor [NUME_REDACTAT] care se derulează în cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere și al [NUME_REDACTAT], care au tins să opereze mai degrabă separat decât complementându-se reciproc.

2.1.2. [NUME_REDACTAT] 2020

[NUME_REDACTAT] 2020 propune trei direcții generale cheie pentru creșterea economică, de atins prin acțiuni concrete la nivelul UE și la nivel național:

• promovarea cunoașterii, inovării, educației și societății digitale,

• producție mai competitivă, cu o utilizare mai eficientă a resurselor,

• mai mare participare la piața forței de muncă, dobândirea de competențe și lupta împotriva sărăciei.

Strategia se dorește a fi o soluție pentru ieșirea din actuala criză, prin acțiuni la nivel comunitar ajungându-se la transformarea UE într-o economie – a secolului 21 – inteligentă, sustenabilăși incluzivă, care să conducă la creșterea ocupării pe piața muncii, a productivității și a coeziunii economice, sociale și teritoriale.

Astfel, în centrul Strategiei pentru creștere inteligentă, sustenabilăși incluzivă – se vor situa cele trei priorități interconectate, care să definească viziunea comunitară asupra economiei sociale de piață pentru secolul XXI:

1. Creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;

2. Creștere sustenabilă: promovarea unei economii mai ecologice și mai competitive, care să utilizeze mai eficient resursele;

3. Creștere incluzivă: promovarea unei economii cu grad înalt de ocupare, care să genereze coeziune socialăși teritorială.

Aceste eforturi pentru creștere economicăși locuri de muncă necesită asumarea responsabilității la cel mai înalt nivel politic și mobilizarea tuturor părților interesate din întreaga Europă.

2.1.3. Documentația se va întocmi în conformitate cu legislația în vigoare:

Cadrul legal privind finantarile nerambursabile prin [NUME_REDACTAT] LEGEA nr. 315 din 28 iunie 2004 privind dezvoltarea regionala în [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de Referință 2007-2013

[NUME_REDACTAT] de Dezvoltare 2007-2013

Regulamentul CE Nr. 1081/2006 privind reglementarile asupra [NUME_REDACTAT] Europen (FSE)

Regulamentul CE Nr. 1083/2006 privind reglementările generale asupra [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT], a [NUME_REDACTAT] European și a Fondului de [NUME_REDACTAT] CE nr. 1605/2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al [NUME_REDACTAT] modificat prin Regulamentul nr. 1525/17.12.2007 al Consiliului

REGULAMENTUL COMISIEI (CE) NR. 1828/2006 din decembrie 2006 stabilind regulile pentru implementarea [NUME_REDACTAT] (CE) nr. 1083/2006 in care se stabilesc prevederile generale cu privire la [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] European si Fondul de Coeziune si pentru implementarea Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 al [NUME_REDACTAT] si al Consiliului pentru [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT];

[NUME_REDACTAT] 29/2007 – Alocare instrumente structurale, prefinantare, cofinantare de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul national de dezvoltare in bugetul institutiilor implicate in gestionarea instrumentelor structurale si utilizarea lor pt. obiectivul convergenta;

[NUME_REDACTAT] 64/2009 – gestionarea financiara a instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergenta;

[NUME_REDACTAT]. 2548/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OG  nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergentă

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul sau legal;

Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale: aceasta lege reglementeaza regimul general al autonomiei locale precum si organizarea si functionarea administratiei publice locale.

Legea nr. 286/2006 Iulie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 215/2001 a administratiei publice locale

Legea nr. 273 din 29 Iunie 2006 privind finantele publice locale

[NUME_REDACTAT] a Guvernului 34/2006, cu modificarile si completarile ulterioare – Atribuire contracte de achizitie publica si de concesiune de lucrari cu completarile si modificarile ulterioare;

2.2 ETAPE ALE ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ

Strategia de dezvoltare locala înseamnă luarea unor decizii cu privire la:

Ce acțiuni trebuie întreprinse

În ce moment trebuie întreprinse aceste acțiuni

Unde anume se acționează

Cine trebuie să acționeze

Care este modalitatea de acțiune

Care sunt resursele cu care se acționează

Pentru a se răspunde la toate aceste întrebari, în cadrul planificării strategice, este absolut necesară parcurgerea unor etape (faze):

[NUME_REDACTAT] situației actuale

Stabilirea misiunii și a viziunii [NUME_REDACTAT] obiectivelor și priorităților

Elaborarea planului strategic

Monitorizarea și evaluarea strategiei

[NUME_REDACTAT] strategică este un proces iterativ, ce este permanent revizuit în lumina performanțelor actuale, a condițiilor externe, ideilor și oportunităților nou apărute.

Descrierea schematică a procesului este următoarea:

Figura 1. Etapele realizarii SDL

2.2.1. PREGĂTIREA

Procesul de planificare strategică este un exercițiu de schimbare. Se recomandă ca persoanele care îndeplinesc roluri la nivel de conducere și facilitare să fie precis identifi- cate, iar sarcinile cheie să fie cu acuratețe atribuite. Totodată, este recomandat ca tuturor angajaților să li se atribuire roluri în procesul planificării strategice, nu doar acelor angajati considerați cheie.

Procesul de planificare strategică trebuie efectuat într-o manieră participativă, astfel că necesită stabilirea clară, încă de la început, a rolului tuturor jucătorilor:

Liderul – rolul de conducere trebuie asumat de către Coordonatorul organizației (comunității)

Participanții – în procesul de planificare strategică ar trebui sa fie implicați toți responsabilii de departamente (compartimente, sectoare, arii de activitate). Este foarte important ca liderii de la nivelul înalt al organizației (comunității) să ia parte la procesul de elaborarea misiunii, viziunii și obiectivelor.

Facilitator – persoana care înțelege tema și are experiență în procesul de facilitare Secretariat – rezultatele exercițiului de planificare strategică trebuie să se bazeze în permanență pe documente, astfel că secretariatul trebuie să includă perosane cu bune abilități de organizare și redactare.

În această etapă, sunt foarte importante următoarele aspecte:

Stabilirea cu precizie a metodologiei ce urmează a fi utilizată Stabilirea în detaliu a sarcinilor fiecăruia

Stabilirea grupelor de lucru (daca va fi cazul) și a componentei și tematicii fiecăruia Stabilirea actorilor externi interesați care vor fi invitați să ia parte la discuții și care vor fi rolurile acestora

Întocmirea programului (planului) de lucru și luarea deciziilor asupra logisticii și finanțării

Diseminarea planului de lucru către toate persoanele interesate.

2.2.2. ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE

În cadrul etapei de analiză a situației actuale, comunitatea trebuie să analizeze cu obiectivitatea următoarele aspecte:

De unde a început, care îi este trecutul? Unde se află acum?

Încotro se îndreaptă și ce alegeri are de făcut?

În vederea unei analize obiective a situației prezente, este necesară colectarea unui număr mare de informații, fapt ce poate implica finalizarea de studii și sondaje, precum și pregătiri pentru diseminarea și partajarea rezultatelor.

În cadrul acestei etape este necesară înțelegerea percepțiilor, experiențelor și așteptărilor factorilor interesați. Culegerea de date necesare stabilirii situației prezente poate fi făcută prin mai multe metode, printre cele mai utilizate fiind:

Cercetarea documentelor existente

Culegere de date din surse publice

Discuții cu factorii interesați

Sondaj de opinie

Focus grupuri

Interviuri în profunzime

La fel de importantă este înțelegerea mediului intern și extern în care funcționează organizația (comunitatea) și înțelegerea și evaluarea performanțelor instituționale recente, în vederea îmbunătățirilor.

2.2.3. STABILIREA MISIUNII ȘI VIZIUNII

După conturarea cu obiectivitate a situației actuale, trebuie să se stabilească direcția generală pe care trebuie să o urmeze comunitatea. încotro se îndreaptă? Cum își văd factorii interesați (liderii, actorii locali, populația etc.) comunitatea peste 10, 15 sau 20 ani? Viziunea strategică trebuie să fie o declarație concisă a ceea ce se dorește (se așteaptă) să se întâmple ca rezultat al elaborării și implementării planului strategic. Viziunea astfel formulată va include, nu neapărat explicit, obiectivele, strategiile și acțiunile viitoare și să asigure responsabilitatea implementării. Ea trebuie să reprezinte o direcție împărtășită și să includă valorile fundamentale ale comunității. Valorile fundamen- tale sunt convingeri durabile pe care o comunitate – oamenii din comunitate – le au în comun și încearcă să le transforme în acțiuni. Aceste valori ar trebui să determine indivizii să considere anumite obiective drept legitime și corecte și pe altele drept ne-legitime sau incorecte.

2.2.4. OBIECTIVE ȘI PRIORITĂȚI

Analiza situației existente, identificarea problemelor critice și formularea misiunii și viziunii au pregătit terenul pentru stabilirea scopurilor, obiectivelor și strategiilor.

Procesul de formulare a obiectivelor poate fi unul provocator, în special pentru acele entități care nu furnizează servicii directe.

Un obiectiv adecvat formulat trebuie să îndeplinească o serie de condiții pentru ca demersul strategic să aibă finalitate.

Obiectivul descrie o realizare generală, care este împărtășită și acceptată de factorii cheie interesați (membrii comunității) și este orientat către outcom sau impact, și nu către output. Având în vedere că un obiectiv este general, este posibil ca o comunitate să aibă 5-10 obiective.

1. Un obiectiv descrie o stare finală.

2. Obiectivele, odată formulate, trebuie să conducă la îndeplinirea misiunii și atingerea viziunii comunității.

3. Un obiectiv trebuie să fie complet: să acopere funcțiile și operațiunile majore ale unei entități (în acest caz comunitatea în ansamblul ei).

4. Un obiectiv adecvat formulat este SMART:

Specific – este formulat în mod explicit și nu lasă loc de interpretări

Măsurabil – este cuantificabil, de cele mai multe ori în termeni de cantități, calități, dacă este sau nu oportun, care sunt costurile pe care le implică.

Accesibil – este relevant pentru problemele, strategiile și resursele comunității,

nu este prea ambițios.

Realist – este provocator și semnificativ pentru comunitate.

(este incadrat în)

Timp – menționează un orizont de timp, o dată la care se va îndeplini.

5. Obiectivul identifică, acolo unde este posibil, beneficiarul serviciilor furnizate.

6. Obiectivele trebuie să fie exprimate într-un limbaj clar, non tehnic, accesibil.

7. Obiectivele acoperă în mod obligatoriu aspectele cheie identificate în cursul Analizei situației prezente.

Este foarte important, în această etapă a planificării strategice, să se țină seamă cu rigurozitate de modul în care sunt definite obiectivele și tintele.

Țintele corespund unui rezultat. Exista 3 tipuri generale de ținte:

1. Ținte de dezvoltarea capacității – vizează activitățile legate de dezvoltarea capacității instituțiilor (comunității) de a furniza servicii

2. Ținte legate de furnizarea de servicii – vizează furnizarea unui serviciu către

potențialii beneficiari

3. Ținte legate de investițiile de capital – vizează achiziția de fonduri fixe, fie prin cumparare, fie prin construcție. Acestea sunt, de regulă, grupate în proiecte.

Formularea țintelor poate fi, în egală măsură, un proces dificil și provocator, în special pentru o comunitate care nu furnizează, practic, servicii directe dar implică, în special, coordonare, administrare și formulare de politici. Definirea unei ținte trebuie făcută din perspectiva instituției (comunității) și nu din perspectiva mediului sau extern sau al beneficiarilor de servicii.

2.2.5. PLANUL STRATEGIC

Strategiile sunt declarații generale asupra modului în care se va realiza ceva. În acest context, ele descriu modul în care comunitatea își va atinge obiectivele și fac legatura între obiective și ținte. Fiecare obiectiv are propriul său set, unic, de strategii care descriu modalitatea generală de intervenție. O singură strategie poate să conducă la identificarea mai multor ținte. Planul strategic reprezintă modalitatea concretă prin care va fi realizată misiunea și viziunea comunității. În această fază, obiectivele strategice, defalcate în obiective opera- ționale, vor fi detaliate în măsuri, sub măsuri și proiecte concrete, iar pentru fiecare proiect vor fi stabilite sarcini. În acest punct al planificării strategice este foarte importantă menținerea caracterului consultativ. Un proces consultativ trebuie să includă 3 etape principale de dezvoltare:

Formularea țintelor preliminare pe parcursul unor sesiuni de lucru pe grupuri, în cadrul căreia grupurile de lucru să fie alcătuite fie orientate pe departamente, fie pe direcții sau regiuni, domenii ale vieții economico sociale etc.

Revizuirea rezultatelor grupelor de lucru la nivel instituțional pentru a se asigura calitatea acestora și pentru rezolvarea aspectelor legate de coordonare și suprapunere

Revizuirea și armonizarea rezultatelor, în baza etapelor anteroare și re-discutarea acestora.

Legătura dintre toate aceste elemente ale planului strategic este redată în schema de mai jos:

2.2.6. MONITORIZARE ȘI IMPLEMENTARE

Pentru fiecare obiectiv, pentru urmărirea acestuia, se alcătuiește o listă de indicatori cheie în cele mai multe cazuri, obiectivele nu sunt chiar ușor de monitorizat cu ajutorul datelor obișnuite.

Este important să se stabilească valorile de referință (cele mai recente valori ale unui indicator). Practic, tendința unui indicator ar trebui justificată cu documente.

Este necesar să se stabilească activități constante (ritmice) pentru colectarea valorilor indicatorului. Acestea trebuie să descrie modul în care indicatorul va fi calculat, cine este responsabil și în ce moment sunt furnizate informațiile necesare. Dat fiind faptul că planul strategic este monitorizat, indicatorii ar trebui calculați cel puțin trimestrial. Există și cazuri, justificate, când indicatorii sunt colectați mai des.

În cadrul etapei de monitorizare sunt parcurși următorii pași:

1. Stabilirea rezultatelor privind monitorizarea și evaluarea

2. Selectarea indicatorilor cheie

3. Colectarea datelor inițiale

4. Îmbunătățirea și stabilirea țintelor (realiste dar ambițioase)

5. Stabilirea proceselor și sistemelor de colectare a informației

6. Efectuarea studiilor de colectare a datelor

7. Elaborarea de rapoarte și comunicarea rezultatelor

8. Aplicarea de măsuri pentru îmbunătățirea performanței.

2.2.7. REVIZUIREA ÎN LUMINA PERFORMANȚELOR ACTUALE, A CONDIȚIILOR EXTERNE, IDEILOR ȘI OPORTUNITĂȚILOR NOI

Încă de la elaborarea planului strategic, sunt stabiliți anii de referință, în care se evaluează stadiul implementării strategiei. În multe cazuri, instituțiile (comunitățile) au o declarație de misiune și viziune. În anii care nu sunt de referință, declarațiile de misiune și de viziune nu se revizuiesc, chiar dacă s-a constatat că ar putea fi îmbunătățite. Revizuirea acestora se face doar în anii de referință.

În timp ce declarația de misiune și de viziune ar trebui păstrată neschimbată pe parcursul întregului ciclu de planificare strategică, pot să apară situații în care este nevoie de revizuirea și îmbunătățirea obiectivelor.

Revizuirea obiectivelor poate fi necesară din mai multe motive:

1. Circumtanțele s-au schimbat, iar obiectivele nu mai sunt adecvate

2. Obiectivele au fost definite într-un mod nepotrivit, sunt neadecvate sau neclare

3. Obiectivele au reflectat într-un mod neadecvat nevoile factorilor interesați

4. Sfera obiectivelor definite nu a fost adecvată și realistă (obiectivele au fost excesiv de ambițioase în raport cu resursele existente).

2.2.8. IMPORTANȚA PLANIFICĂRII STRATEGICE

Planificarea strategică reprezintă un proces sistematic prin intermediul căruia comunitatea agreeaza asupra propriilor priorități, esețiale pentru îndeplinirea misiunii și viziunii declarate.

Prin utilizarea planificării strategice, comunitatile locale și [NUME_REDACTAT] Locale devin mai eficiente. Se înregistreaza, astfel, o serie de efecte benefice ce se constituie în avantaje reale:

1. Îmbunătățirea managementului în administrația locală, inclusiv în ceea ce privește activitatea de planificare;

2. Creșterea capacității [NUME_REDACTAT] și a factorilor cheie interesați în a realiza planificarea strategică la nivel local, potrivit cu acțiunile și axele documentelor progra- matice naționale și regionale;

3. Sprijinirea realizării unui sistem de comunicare și a unor structuri care să urmă- rească inițierea unei participări puternice a factorilor cheie implicați și a angaja- mentului acestora în dezvoltarea comunității;

4. Introducerea și aplicarea celor mai bune modele de bună practică, instrumente și tehnici, conducerea și încadrarea procesului de guvernare locala într-o manieră care să conducă la răspunsuri și reacții imediate cu privire la direcțiile de dezvoltare strategică conturate pe baza datelor concrete, la formularea politicilor, la programarea durabilă, eficientă și efectivă.

5. Asigurarea dezvoltării parteneriatului public-privat;

6. Dezvoltarea economică locală;

7. Încurajarea implicării cetățenilor în procesele de luare a deciziilor.

Mai mult decat atât, prin utilizarea planificării strategice, se formează competente la nivel decizional și executiv al administrației publice locale pentru utilizarea celor mai moderne și mai actuale instrumente de lucru pentru dezvoltarea economică și socială a localității, vizându-se, astfel, satisfacerea nevoilor și a intereselor tuturor membrilor comunității locale.

O caracteristică esențială a elaborării unei strategii de dezvoltare locală este aceea că se bazează pe un proces participativ, ce implică cetățenii, autoritățile locale, mediul privat, cel educațional și cel non-guvernamental. Numai astfel declarațiile de misiune și de viziune, obiectivele strategice și cele specifice (operaționale) reflectă interesul întregii comunități și au ca efect obținerea prosperității pentru generațiile viitoare!

DEZVOLTAREA ȘI REVIZUIREA UNEI STRATEGII DE DEZVOLTARE LOCALĂ

Metodele și tehnicile de planificare strategică variază în funcție de condițiile și prioritățile fiecărei comunități.

Stabilirea unui cadru institutional participativ: structuri de lucru, procese, responsabilități și documentație.

Într-o primă fază a elaborării unei strategii de dezvoltare locală durabilă, este important să se stabilească un cadru instituțional participativ și să se prezinte, tuturor celor implicați, metodologia ce urmează a fi aplicată.

Strategia trebuie să reflecte atât dorința publicului larg cât și cea a actorilor relevanți din comunitatea locală. Numai în acest fel obiectivele asumate reprezintă interesele întregii comunități. Procesul de identificare a cofinanțării pentru dezvoltarea proiectelor este și amplificat prin promovarea unui proces participativ eficient. Acest proces participativ va fi transpus în realitate prin trei categorii de [NUME_REDACTAT] de Lucru:

[NUME_REDACTAT] de Coordonare – persoanele care fac parte din CLC vor fi lideri respectați ai comunității, interesați de viitorul acesteia pe termen lung. Este vorba de persoane provenind din toate mediile, pentru a se asigura o bună reprezentare. Comitetul va fi foarte atent dimensionat, astfel încât el sa fie suficient de numeros pentru a asigura reprezentarea tuturor grupurilor din comunitate, dar nu supra dimensionat, ceea ce ar duce la dificultăți în atingerea consensului.

Atribuțiile CLC sunt numeroase, însă cele mai importante dintre ele, esențiale pentru bunul mers al proiectului, vizează:

o [NUME_REDACTAT] Consultative de Lucru pe domenii de interes.

o Rezolvarea conflictelor și neconcordanțelor, astfel încât planul strategic să

fie rezultatul unui consens general și al unei singure viziuni

o Să fie purtători de cuvânt care să informeze publicul cu privire la proiectul de planificare strategică

o Să invite alte persoane să participe în diferitele faze ale proiectului, pentru a crește nivelul de conștientizare și implicare în proiect;

o Să reprezinte elementul de bază al unui parteneriat public-privat perma- nent, care să administreze implementarea activităților

[NUME_REDACTAT] – are drept responsabilitate dezvoltarea și implementarea activităților programului coordonat de [NUME_REDACTAT] de Coordonare. Va fi punctul de contact al proiectului, de unde se pot afla oricând informații despre stadiul implementării proiectului și se poate răspunde la orice interpelare din partea Comunității.

[NUME_REDACTAT] de Lucru – vor reprezenta Comunitatea în procesul parti- cipativ, reflectând, pe cât posibil, în componența lor, componența Comunității. [NUME_REDACTAT] vor fi instrumentele prin care se găsesc soluțiile fiecărei probleme critice identificată în prima etapă a proiectului (aceea de analiză a situației existente). Dimensiunea GL este de asemenea importantă pentru că trebuie să asigure o bună reprezentare atât a structurii Comunității cât și a problematicilor acesteia.

Concret, metodologia de constituire a acestor grupuri de lucru este următoarea:

În prima ședință de lucru sunt întocmite liste cu propuneri privind componența grupelor de lucru – instituții și persoane

Odată agreat asupra componenței fiecarui grup de lucru, se procedează la invitarea persoanelor identificate (prin intermediul scrisorilor transmise pe fax sau prin poștă)..

Odată invitațiile trimise și cofirmările de participare obținute, este recomandat ca în cel mai scurt timp să se organizeze primele întâlniri ale structurilor locale de lucru, astfel încât să se demareze culegerea datelor pentru analiza situației existente.

Colectarea datelor. În vederea realizării unei analize exhaustive a Comunității, analiza situației prezente, activitatea de colectare de date are o deosebită importanță, cu implicații directe asupra rezultatelor obținute.

Astfel, colectarea datelor se va realiza prin mai multe modalități:

1. Colectarea datelor existente la nivelul Primăriei

2. Colectare de date pe parcursul discuțiilor cu grupele de lucru

3. Colectare de date de la instituțiile și organizațiile care dețin și pot furniza informațiile pentru analiza contextuală

4. Realizarea de sondaje de opinie la nivelul populației și agenților economici

5. Realizarea de focus grup-uri în domeniile relevante pentru activitatea comunității

Colectarea datelor existente la nivelul Primariei. Încă de la începutul acestei etape, echipa de proiect întocmește o listă cu datele/informațiile/documentele existente la nivelul serviciilor specializate din cadrul Primăriei, necesare analizei critice a comunității. Este absolut necesară existența unei foarte bune colaborări la nivelul administrației publice locale astfel încât datele, documentele și informațiile necesare să fie puse la dispoziția echipei de proiect în timp util, astfel încât să nu apară întârzieri.

Colectarea datelor prin intermediul grupelor de lucru. În vederea culegerii de date cu ajutorul reprezentanților grupelor de lucru, se utilizează un chestionar exhaustiv ce cuprinde toate domeniile vieții economico- sociale a comunității. Acelasi chestionar este înmânat spre completare și structurilor locale de lucru.

Colectarea datelor de la instituții și organizații. Încă din ședința de proiect se elaborează o listă cu instituțiile și organizațiile care pot furniza informații necesare analizei, cum sunt:

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] de Statistică și [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] Județeană de Ocuparea a Forței de [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT]

Inspectoratul pentru Situații de [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] scolar județean, instituțiile de învătământ din oras

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT]

ONG-uri de pe raza orașului

[NUME_REDACTAT]

Muzee, case memoriale, lăcașuri de cult, etc.

Odată stabilită lista Instituțiilor care pot furniza date și informații, se vor întocmi, pentru fiecare în parte, ținându-se cont de specificul domeniului de activitate, solicitările de informații. În acest stadiu, se recomandă ca solicitările de informații să fie semnate de reprezentanții Primăriei, pentru a se asigura, astfel, succesul demer- sului. Bineînțeles, această solicitare scrisă de informații va conține și un termen re- zonabil de răspuns.

În perioada imediat următoare, vor fi contactate, telefonic, toate aceste instituții, pentru a se asigura primirea de informații în timp util. Acolo unde, din motive independente de voința echipei de proiect, informațiile vor fi imposibil de obținut, se vor adopta soluții alternative: alte surse de informații, alte căi de acțiune, etc. Pe măsură ce se vor primi informațiile solicitate, acestea vor fi centralizate, sub directa coordonare a Liderului de Echipă, astfel încât să fie utilizate în analizele ulterioare.

Colectarea datelor prin cercetări cantitative (sondaje) la nivelul firmelor. În acest sens, se va dezvolta un chestionar care va fi folosit pentru a colecta informațiile utile și valide, cu privire la atitudinea celor care investesc, care creează locuri de muncă și cresc atractivitatea Comunității, după cum urmează:

1. Date ce descriu profilul companiilor, activitatea curentǎ și dependența de mediul de afaceri;

2. Planurile actuale și viitoare de investiții în mediul local de afaceri;

3. Atitudinea oamenilor de afaceri cu privire la serviciile furnizate, reglementările, taxele și impozitele aplicate de administrația publică locală.

Ancheta va fi desfașurată la nivelul unui eșantion reprezentativ pentru mediul de afaceri local, respectiv din înregistrările disponibile de la nivelul Comunității vor fi validate numai acele firme care respectă următoarele criterii:

la momentul întocmirii anchetei erau active, respectiv desfășoară activitatea curentă nu sunt în proprietate publică și nici nu sunt non-profit, chiar dacă aceste organizații pot genera locuri de muncă și stabilitate la nivelul Comunității.

sunt înregistrate la nivelul administrației locale sunt cu capital privat local și /sau străin.

Ca și variabilă de eșantionare se va considera cifra de afaceri. Se va folosi metoda de eșantionare multi-strat, etapizat după cum urmează:

1. Ordonarea firmelor în funcție de cifra de afaceri înregistrată la nivelul anului calendaristic anterior încheiat

2. Înlăturarea valorilor aberante (firme aflate în lichidare sau fără activitate în ultimii 2 ani, firme înființate în urmă cu mai puțin de un an). Se va obține astfel o populație de x companii, ordonate în funcție de cifra de afaceri.

3. Identificarea, în conformitate cu legislația în vigoare, a straturilor în funcție de varia- bila de eșantionare, astfel încât eșantionul sǎ includǎ reprezentanți ai tuturor tipurilor de firme

4. Stabilirea mărimii eșantionului: se considerǎ cǎ nivelul țintă de 25% este o dimensionare adecvată mărimii și structurii mediului de afaceri, dar 10% este nivelul minim necesar

5. Selectarea firmelor incluse în eșantion, din fiecare strat, prin aplicarea unui pas

6. Elaborarea listelor finale cu firmele incluse în eșantion.

Transmiterea chestionarului va fi însoțitǎ de o scrisoare oficială ce conține o scurtă prezentare a demersului efectuat de Primărie în vederea elaborării unei strategii de dezvoltare locală, utilitatea acestuia și necesitatea implicării tuturor celor interesați din comunitate. În acest sens, în vederea stabilirii profilului mediului de afaceri, se solicită colaborarea firmelor incluse în eșantion și se stabilește data la care se va reveni cu un telefon în vederea stabilirii vizitei operatorului de interviu. La sfârșitul discuțiilor dintre operatorii de interviu și reprezentanții firmelor respondente (vizite ce vor avea loc fie la sediul firmelor incluse în eșantion fie la sediul Primăriei, în funcție de disponibilitatea respondenților) fiecare chestionar completat va fi preluat și validat de unul dintre coordonatorii de culegere centralizare date. Validarea chestionarelor va avea la bază criterii clare ce vor ține seama de completarea tuturor răspunsurilor, corectitudinea parcurgerii întrebărilor, etc. Ulterior colectării, datele din chestionare vor fi centralizate în tabele și foi de calcul complete și cuprinzătoare. Centralizarea datelor incluse în eșantion se va face ținându-se cont de principiul confidențialității, care garantează tuturor respondenților că datele furnizate nu vor fi făcute publice în forma brută și nu vor fi asociate, în nici o forma, cu numele celor care au răspuns. Pe baza tabelului centralizator se vor elabora analize cantitative și calitative menite sǎ contureze profilul mediului de afaceri.

Odată întocmit raportul privind chestionarea mediului de afaceri acesta se va prezenta în cadrul Grupurillor de Lucru, în vederea identificării ulterioare a problemelor Comunității.

Colectarea datelor prin cercetări cantitative (sondaje) la nivelul populației

Volumul eșantionului: x persoane cu vârsta peste 18 ani

Tipul eșantionului: [NUME_REDACTAT] de stratificare: Zona de rezidență, sex, vârstă

Eșantionare: Eșantionul va fi distribuit proporțional pe cele x zone/cartiere ale localității , pe cele două categorii de sex și pe patru categorii de vârstă. Eșantionul va fi reprezentativ pentru structura cu populația de bază.

Eșantionare primară: Extragere aleatoare a străzilor din interiorului fiecărei zone. Selecția gospodăriilor din cadrul fiecărei străzi extrase aleator se poate realiza prin metoda Kish (stânga dreapta), cu un anumit pas de numărare. Stabilirea pasului se va face în funcție de caracteristicile populației.

Eșantionare secundarǎ (alegerea subiecților): Persoana aflată la domiciliu, cu vârsta de 18 sau peste 18 ani. în cazul în care la domiciliu se aflǎ mai multe persoane majore, se va alege acea persoana care iși serbează ziua de naștere prima în an.

Validare: Eșantionul va fi validat pe baza Recensǎmântului populației și locuințelor cel mai recent ([NUME_REDACTAT] de Statistică) și a Distribuției pe străzi a gospodăriilor din localitate.

Reprezentativitate: Eșantionul trebuie sǎ fie reprezentativ pentru populația adultă a localității, cu o eroare tolerată ce se va stabili ulterior efectuării unor analize primare a datelor privind populația. Odată întocmit raportul privind chestionarea populației acesta se va prezenta în cadrul Grupurilor de Lucru, în vederea identificării ulterioare a problemelor Comunității. Cel mai important rezultat al acestei activități îl constituie colectarea informațiilor necesare pentru fiecare domeniu analizat.

Analiza situației prezente. În cadrul acestei activități, pe baza informațiilor primite în urma culegerii primare a datelor, va realiza o analiză a situației prezente a Comunității, luand în calcul toate aspectele și caracteristicile acesteia:

Caracteristici geografice – poziție geografică, relief, repere istorice ale dezvoltării – apariția și evoluția comunității, evenimente istorice importante, oameni de seamă, monumente istorice reprezentative pentru patrimoniu capitalul natural – relief, climă, retea hidrografică, resurse și rezervații naturale, spații verzi, parcuri mediul economic – Industrie, agricultură, transporturi, construcții, turism, servicii, comerț, investiții, fortă de muncă, patrimoniul tehnico edilitar – retele energetice, infrastructură edilitară, infrastructură rutieră, telecomunicații, gestiunea deșeurilor, zone și elemente de patrimoniu național și universal, protecția mediului și poluarea. mediul social, cultural și științific – fenomene demografice, sănătate publică, învățământ și orientare profesională, asistență socială, cultură și artă, religie și spiritualitate, siguranța cetățeanului, conviețuire etnică, societatea civilă. Bineînțeles, domeniile de mai sus sunt orientative, ele urmând a fi completate, în funcție de caracteristicile comunității. Dată fiind complexitatea acestei analize și cantitatea mare de date ce trebuie colectate, activitatea de analiză a situației prezente se suprapune, parțial, peste activitatea de culegere de date.

2.2.10 UTILIZAREA ANALIZEI SWOT

În urma efectuării analizelor celor mai importante aspecte ale Comunității, privită ca un întreg, se vor derula ample discuții în cadrul ședințelor consultative cu Grupurile de Lucru asupra domeniilor de interes. Se vor concretiza o serie de avantaje, dezavantaje, oportunități și riscuri la nivel de localitate. Pe parcursul acestei activități, pentru conturarea punctelor tari, a celor slabe, a oportunităților și a riscurilor, se va îmbina cercetarea documentelor normative (pentru insusirea tendințelor și obiectivelor de nivel județean, regional și național) cu discuții cu reprezentanți ai Beneficiarului și cu membrii Grupelor de Lucru.

Evaluări interne. Evaluarea internă ocupă un rol important în procesul de planificare strategică, deoarece planul de implementare a strategiei se va construi prin exploatarea punctelor tari ale Comunității și prin transformarea punctelor slabe în puncte tari. Mai mult, utilizarea acestor puncte tari în contextul oportunităților corect identificate garantează succesul implementării planului strategic.Punctele tari și cele slabe reprezintă baza de comparație între localități datorită faptului că acestea sunt într-o reală competiție, în special în procesul de creare a unui mediu economic stabil și locuri de muncă, dar și în domeniul investițional. Cu cât o localitate conștientizează avantajul competitiv, cu atât va genera o stabilitate a dezvoltării pe termen mediu și lung.

Evaluări externe. Comunitățile locale sunt influentate din ce în ce mai mult de factorii economici externi de la nivel regional, național și internațional. În procesul de planificare strategică este foarte important să se înțeleagă oportunitățile și pericolele create de mediul extern, care sunt relevante pentru problemele critice identificate. O parte dintre acești factori nu pot fi controlabili (de ex: schimbările politice, legislative, economice sau sociale și demo- grafice) iar altă parte trebuie analizăți în contextul relevanței, dacă oportunitățile pot fi exploatate din perspectiva punctelor tari sau dacă unele riscuri pot fi evitate sau reduse în contextul competitiv dintre comunități.

Orientativ, [NUME_REDACTAT] va atinge următoarele domenii, fără a se limita la acestea:

[NUME_REDACTAT] urbană [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] Servicii sociale

Cultură, tineret, societatea civilă

[NUME_REDACTAT] administrației publice locale, cu respectarea HG 246 din 2006

Cooperare regională

Identificarea problemelor critice ale comunității. Urmare a analizei situatiei prezente– ce constituie o analiză critică și exhaustivă a comunității în ansamblul ei – și a derulării analizei SWOT, se vor contura, pe parcursul unor discuții ample în cadrul grupelor de lucru, cu sprijinul și îndrumarea specialiștilor noștri, problemele critice ale comunității. Aceste probleme critice constituie acele aspecte insuficient dezvoltate, în reală discrepanță cu nivelul general de dezvoltare al comunității și care, dacă nu sunt considerate ca atare în mod specific, vor genera probleme în dezvoltarea viitoare.

2.2.11. DEFINIREA STRATEGIEI

Pe parcursul acestei activități, pe baza rezultatelor activităților anterioare, se definesc elementele cheie ale strategiei: Viziunea, Misiunea și [NUME_REDACTAT] de Dezvoltare. Viziunea este acel aspect caracteristic al comunității care o definește, în prezent, și care, în mod corespunzător dezvoltat, o va defini, în mod specific, pe un orizont de timp în viitor. Echipa implicată în elaborarea strategiei, pe baza discuțiilor derulate în cadrul grupelor de lucru, va propune mai multe variante de viziune, urmând ca acestea să fie validate de către structurile locale de lucru și de participanții la sesiunea de [NUME_REDACTAT] ce se va desfășura la finalul acestei etape.

Pe baza viziunii, vor fi stabilite misiunea comunității și axele prioritare de dezvoltare ale acesteia – acele domenii ale vieții comunității care, dezvoltate corespunzător, vor aduce prosperitate și dezvoltare durabilă pentru generațiile prezente și viitoare.

Astfel, elaborarea axelor de dezvoltare strategică se va face într-un mod unitar, care să determine dezvoltarea durabilă a micro-climatului local pe termen lung. Identificarea și definirea domeniilor de intervenție majoră pentru dezvoltarea Comunității precum și modul de implementare se efectuează ca răspuns la problematicile critice identificate.

Etapizat, elaborarea axelor de dezvoltare strategică cuprinde:

Identificarea și validarea obiectivelor generale în cadrul grupurilor de lucru Dezvoltarea obiectivelor specifice și a direcțiilor principale de acțiune pentru atingerea acestora

Validarea planului strategic elaborat pe componente de GL

Domeniile ce se vor atinge în cadrul Strategiei (documentului de planificare strategică) sunt, orientativ:

1. Demografie

2. Dezvoltare economică

3. Dezvoltare urbană

4. Infrastructura locală și regională

5. Turism

6. Educație

7. Sănătate

8. Servicii sociale

9. Cultură, tineret, societate civilă

10. Mediu

11. Dezvoltarea administrației publice locale

12. Cooperare regională

Orientativ, documentul de planificare strategică va avea următoarea structură:

Viziune, obiectiv, priorități

Plan de acțiune Portofoliu de proiecte Implementare, monitorizare Impactul implementării strategiei Potențialul de finanțare

Coerența cu politicile existente

Direcții și măsuri de implementare

Concluzii

2.2.12 CONSULTARE PUBLICĂ

În cadrul acestei activități, este indicat a se organiza o primă o sesiune de consultare publică, preferabil de scurtă durată (1 zi) menită să valideze rezultatele obținute până în acest stadiu al planificării strategice.

Organizarea sesiunii de consultare public. Secvențial, organizarea acestei consultări publice are următoarele sub-activități:

a) Stabilirea datei exacte și a locului de desfăsurare

b) Întocmirea listei de invitați și finalizarea ei în cadrul discuțiilor din echipa de proiect.

c) Întocmirea chestionarelor ce urmează a fi distribuite participanților în vederea realizării unui scurt sondaj de opinie

d) Transmiterea invitațiilor de participare – prin fax sau prin e-mail.

e) Colectarea confirmărilor de participare.

f) Organizarea sesiunii de consultare publică în cadrul careia vor fi expuse rezultatele obținute până în acest stadiu al elaborării strategiei și se vor derula

ample discuții cu participanții.

g) Colectarea chestionarelor completate de participanți și centralizarea rezultatelor într-un raport de sondaj ce va fi utilizat, ulterior, de echipa de proiect.

2.2.13 ELABORAREA PLANULUI DE ACȚIUNE – MĂSURI, PROIECTE, IERARHIZARE PROIECTE

Planul de acțiune pentru implementare a strategiei este un instrument puternic utilizat în planificare de către comunitate, ce se prezintă sub forma unor măsuri, proiecte concrete stabilite pentru fiecare obiectiv general/specific. Este documentul care ajută comunitatea în implementarea strategiei și include acorduri/aranjamente instituționale, identificare de resurse și sarcini trasate.

Etapizat, planul strategic de implementare comportă următoarele etape/elemente:

Planificarea strategică: identificarea pentru fiecare problemă critică a obiectivelor generale, obiectivelor specifice, măsurilor și proiectelor corespondente. Stabilirea priorităților.

Plan de management al implementării strategiei (capacitate instituțională, capacitate financiară, calendar de implementare)

Monitorizarea și evaluarea implementării strategiei și a proiectelor prioritare: corecții și replanificare.

Această activitate va fi implementată împreună cu Grupurile locale de lucru care vor selecta și vor ierarhiza proiectele care vor duce la implementarea strategiilor de dezvoltare locale.Un element deosebit de important în succesul proiectului, este programarea temporală și financiara a proiectelor identificate, pe scurt, prioritizarea acestora. În acest sens, metodologia de prioritizare a proiectelor parcurge următoarele etape:

Conceperea unei fișe de proiect, al cărui conținut și format va fi agreat cu echipa de proiect.

Distribuirea formularelor de fișă de proiect către membrii grupelor de lucru, încă de la prima întâlnire și derularea unor discuții ample privind modalitatea de competare.

Colectarea fișelor de proiect completate de membrii grupelor de lucru și întoc- mirea portofoliului de proiecte, adăugâdu-se și orice alte propuneri primite pe parcursul elaborării strategiei

Identificarea, pentru fiecare proiect în parte, a surselor de finanțare, duratelor estimative, instituților responsabile, indicatorilor de rezultat, etc

Realizarea unei ierarhizări a proiectelor listate, prin acordarea de ranguri în funcție de toate aspectele ce le caracterizează: gradul de utilitate pentru comu- nitate, urgența implementării, disponibilitatea surselor de finanțare necesare, necesitatea și viabilitatea stabilirii unor parteneriate, etc.

Planul de implementare va avea succes numai în condițiile implicării tuturor partenerilor, societatea civilă, administrația publică, mediul de afaceri, datorită caracterului unitar al strategiei: comunitatea va putea să iși rezolve problematicile curente numai printr-o astfel de abordare unitară, cu obiective și măsuri specifice, responsabilități atribuite clar dar și cu resurse umane și financiare disponibile.

2.2.14. CONSULTARE PUBLICĂ

În cadrul acestei activități, se va organiza o a două sesiune de consultare publică, la care vor participa reprezentanți ai instituțiilor locale, a societății civile și a mediului de afaceri, în acest stadiu urmărindu-se validarea rezultatelor etapei anterioare. Ulterior ședinței de consultare publică, rezultatele acesteia se vor integra documentului strategic elaborat, care va fi adus în forma finală.

2.2.15. APROBAREA STRATEGIEI

Ultima etapă, dar nu lipsită de importanță, este aprobarea documentului strategic în cadrul ședinței de consiliu local. Astfel, strategia va deveni un document programatic și angajant la nivel local.

CAPITOLUL 3 – STUDIU DE CAZ – P.U.G. ELEMENT CHEIE ÎN DEZVOLTAREA DURABILĂ A COMUNEI FLOREȘTI-STOENEȘTI

3.1 INTRODUCERE

3.1.1. OBIECTIVUL LUCRĂRII:

Obiectul lucrării constă in stabilirea priorităților de intervenție, reglementărilor și servituților urbanistice ce vor fi aplicate in utilizarea terenurilor și construcțiilor din comuna Floresti-Stoenesti, județul Giurgiu.

In concordanță cu politica de dezvoltare urbană a administrației locale este necesară rezolvarea in cadrul [NUME_REDACTAT] a următoarelor categorii de probleme:

-analiza situației existente, evidențierea disfunctionalitatilor și determinarea priorităților de intervenție in teritoriu și in cadrul localităților componente ale comunei;

-zonificarea funcțională a terenurilor și indicarea posibilităților de intervenție prin reglementări corespunzătoare;

-condiții și posibilități de realizare a obiectivelor de utilitate publică.

Studiul de față precum și propunerile de soluționare a acestor categorii de probleme oferă instrumentele de lucru necesare atat elaborării, aprobării cat și urmăririi aplicarii prevederilor [NUME_REDACTAT] General.

3.2 STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE

3.2.1 SCURT ISTORIC; EVOLUTIE

Pe teritoriul [NUME_REDACTAT]-Stoenesti exista vestigii arheologice care demonstreaza vechimea si continuitatea locuirii acestor zone. Astfel, au fost descoperite asezari din epoca neolitica pe teritoriul actual al satului STOENESTI: Tell-ul Boian de la Stoenești – "[NUME_REDACTAT]". la 1,5 km N de sat, malul stang al raului Sabar.

[NUME_REDACTAT] este atestat documentar de la 1477, sub Basarab cel Batran, drept mosia Floresti proprietatea lui [NUME_REDACTAT].

3.2.2 CADRU NATURAL

3.2.2.1 Asezare. [NUME_REDACTAT]-Stoenești, localitate a județului Giurgiu, este situată in partea de nord a județului, la 30 de km de București și 100 de km de comuna [NUME_REDACTAT]; la sud este mărginită de [NUME_REDACTAT]-Pitești, iar la vest de raul Argeș.

Comuna este alcătuită din trei sate – Florești, Stoenești și Palanca -sate mari de peste 3000 de locuitori. [NUME_REDACTAT]-Stoenești este așezată in plin centrul [NUME_REDACTAT], la sud de campia de subsidență Titu, pe interfluviul Argeș – Sabar, avand o altitudine de 100 – 120 de metri. Vechimea celor trei sate este legată de evoluția societății medievale romanești.

3.2.2.2 Relief. Comuna este alcatuita dintr-o campie cu altitudinea cuprinsa 112 si 120 m fata de nivelul marii. Comuna este situata in valea raului Sabar si este strabatuta si de raul Arges. Apa din aceste rauri are calitati bio-chimice care o incadreaza in limitele utilizarii complete gospodaresti, agricole sau industrial. In subsol se gasesc zacaminte de petrol, valorificate in exploatarile din zona Palanca-Stoenesti. Solurile brun-roscate de padure care detin ponderea principala pe teritoriul comunei, pot sigura recolte bune in conditiile unei agrotehnici adecvate: irigatii, ingrasaminte naturale, etc.

3.2.2.3 Clima. Clima continentală, cu ierni reci și veri călduroase, se caracterizează prin contraste termice de la zi la noapte și de la vară la iarnă, considerate printre cele mai mari din țară. Temperatura medie anuală este de 11,50 C. In luna iulie media termică depășește 23,0C, iar in ianuarie oscilează intre 1,50 C și – 5,40 C. Radiația solară depășește 125 kcal/cm2, determinand peste 60 de zile tropicale in cursul anului.

3.2.2.4 Conditii hidrografice. Din punct de vedere hidrologic teritoriul comunei este tributar raurilor Sabar si Arges, al caror debite sunt influentate de volumul precipitatiilor si al caror regim de scurgere este neregularizat.

Se remarca o variatie destul de mica a nivelul hidrostatic situat la o adancime, in general mica, 7-10 m in zona campului si de –1,0 m in zona de lunca. Apa subterana este legata de nivelul apei din rauri. Fata de aceste adancimi sunt de asteptat variatii normale de 1,5-2 m in perioadele bogate in precipitatii.

3.2.2.5 Conditii pedologice. Formarea și evoluția solurilor tipice comunei [NUME_REDACTAT] se leagă de factorii climatici, biologici, litologici, morfologici și de timp. Tipurile de sol caracteristice sunt protosolurile aluviale și solurile aluviale, formate in condiții de pajiști mezohidrofile și păduri de șleau, unde materialul parental predominant il constituie depozitele aluviale sau aluvio-proluviale, lipsite in general de structură.

3.2.2.6 Flora. Adancimea de inghet a zonei este de 90 cm (conform STAS 6057 / 85). Vegetatia naturala este reprezentata de palcurile de padure din sud-vestul comunei ,in apropierea [NUME_REDACTAT]-Pitesti avand un rol important in imbunatatirea factorilor climatici din zona, conducand si la o crestere a valorii estetice a peisajului.

3.2.2.7 Fauna. Fauna este constituită in general din specii termofile.

3.2.3 RELATII IN TERITORIU

3.2.3.1 Context suprateritorial.

Coridoarele paneuropene

[NUME_REDACTAT] Stoienesti este situata in imediata apropiere a autostrazii Bucuresti-Pitesti, integrata in coridorului IV pan-european.

Oportunități ale [NUME_REDACTAT] Stoienesti in raport cu coridoarele de transport pan-european:

accesibilitate sporita pe cale rutiera

posibilitate de dezvoltare economica si creare de noi locuri de muncă

dezvoltare a relațiilor comerciale

Context national. Planul de Amenajare a [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] de Amenajare a [NUME_REDACTAT] au fost aptobate pana in prezent 5 sectiuni, a sasea fiind in faza finala.

Sectiunea I-retele de transport, aprobata prin Legea nr.21/2006 (actualizare):

Anexa 1 Directii de dezvoltare – capitolul A – reteaua de cai rutiere.

3.2.3.2. Relatia cu [NUME_REDACTAT] Floresti-Stoenesti este situata la doar 30 de kilometri de municipiul Bucuresti. In aceste conditii, comuna se inscrie in zona de influenta a Capitalei. Din pacate aceasta relatie nu a fost studiata in cadrul studiului privind zona metropolitana a Capitalei – P.A.T.Z. – ZONA AGLOMERAȚIEI URBANE ȘI ZONA METROPOLITANĂ ALE MUNICIPIULUI BUCUREȘTI.

Potrivit acestui studiu sunt definite unele functii care pot determina limitele fizice ale unei zone metropolitane:

“La baza relațiilor cu spațiul metropolitan sunt plasate funcțiile urbane fundamentale, respectiv cele care nu iau in considerație funcțiile rezultate din activitățile banale ale organismului urban. Stabilitatea și formele relațiilor dintre oraș cu spațiul său adiacent depind nu atat de funcțiile ce decurg din statutul de capitală, cat mai ales din necesitatea ≪ existenței sale fizice ≫. Din rațiuni practice, stabilirea unei limite pană la care influențele metropolei sunt suficient de puternice incat pot influența modul de organizare a spațiului local, este absolut necesară. Aceste influențe sunt determinate de cateva funcții clare și se concretizează in:

convergența fluxurilor de deplasare definitivă a populației, precum și a celor navetiste;

relații de aprovizionare cu produse agricole a piețelor urbane și industriei agro-alimentare;

relații de cooperare industrială sau in domeniul terțiar;

relații reciproce de recreere și de agrement;

relații de atracție in sfera invățămantului liceal și profesional;

relații de atracție culturală, chiar episodică;

relații de asigurare a asistenței in domeniul sănătății;

alte tipuri de relații.

Intensitatea acestor relații depinde de amploarea funcțiilor urbane ale capitalei, dar și de capacitatea de cooperare a localităților din spațiul metropolitan. Intensitatea polarizarii urbane a teritoriului”.

Este evidenta, chiar si in lipsa unor studii specifice, manifestarea semnificativa a acestor influente in relatia dintre Capitala si [NUME_REDACTAT] Stoenesti. Consideram ca in viitor va fi necesara studierea in profunzime si cat mai obiectiv a acestei relatii, in beneficiul ambilor parteneri.

3.2.3.3 Incadrarea in rețeaua de localități a județului [NUME_REDACTAT] Floresti-Stoenesti este situat in extremitatea nordica a județului Giurgiu, la numai 30km de capitala țării București si 100 km de resedinta judetului Giurgiu.

Urbanproiect: PATJ [NUME_REDACTAT] – Populatia si reteaua de localitati – situatia existenta

Urbanproiect: PATJ [NUME_REDACTAT] – Populatia si reteaua de localitati – propuneri

[NUME_REDACTAT]-Stoenesti are o populație totală de 9028 locuitori – incadrandu-se intre comunele mari, și este formată din 3 sate:

– Floresti

– Stoenesti

– [NUME_REDACTAT] numarul de locuitori, comuna se situează in categoria celor mari, cu populație de doua ori si jumatate mai mare față de media pe țară de 3875 locuitori.

Tipologia morfologica a satelor este in general de tip adunat, cu unele dezvoltari de-a lungul arterelor de circulatie principale.

Rolul polarizator al [NUME_REDACTAT]-Stoenesti la nivelul judetului este distorsionat de pozitia excentrica a acestuia in teritoriu si de prezenta municipiului Bucuresti la limita razei polarizatoare normale.

3.2.3.4 Cai de comunicatie

Accesul direct la coridorul european IV rutier ofera [NUME_REDACTAT]-Stoenesti o pozitie favorabila.

Legaturile rutiere

Autostrada A1, care strabate sudul comunei, la care accesul se realizeaza prin pasajul denivelat de la km.30, si care asigura legatura cu Capitala si restul tarii,

drumul judetean 401A, BOLINTIN VALE – PALANCA – GAISENI

drumul judetean 404

Este asigurat transportul in comun pe A1 si DJ 401A care face legătura cu municipiul București.

[NUME_REDACTAT] – reședință de comună este situat pe 401A si DJ 404, avand acces si la DC 148 si DC 152

[NUME_REDACTAT] are acces la A1, DJ 401A si DC 148

[NUME_REDACTAT] are acces la DJ 401A si DC 148 .

Circulația feroviară

Comuna nu beneficiază de legătură cu calea ferata.

3.2.4 POTENȚIALUL ECONOMIC – CAPITALUL ANTROPIC

In ceea ce privește potențialul economic al comunei Floresti-Stoenesti, acesta ramane, intr-o masura destul de insemnata, agricol.

Funcția agricolă a comunei se materializează in:

activitatea agricolă primară de producția de origine vegetală, producția animalieră;

activitatea agricolă secundară de prelucrare a produselor vegetale și animaliere (măciniș, conserve de legume-fructe, bulion, murături, branzeturi și alte derivate lactate, preparate din carne, presare ulei, vinificație, distilare țuică etc.) in gospodării țărănești sau in unități de profil;

activitate agricolă terțiară, respectiv prelucrarea, condiționarea și valorificarea produselor agricole, atat a celor in stare proaspătă cat și a celor industrializate sau prelucrate.

Analiza situației existente agricole are ca punct de plecare modul de folosire a teritoriului comunei. Comuna detine si o importanta suprafata agricola (2989 ha), din care teren arabil – 2909 ha pe care se cultiva cereale, plante furajere, legume, etc.

Elementul productiv de baza al teritoriului comunei il reprezinta solul cu calitatea sa principala: fertilitatea solului. Din analizele pedologice anterioare rezulta un grad ridicat de fertilitate a solului, cca.3/4 din terenuri fiind de clasa I si II de calitate.

Activitate industrială. In comuna [NUME_REDACTAT] functioneaza cateva societati comerciale de importanta locala. Acestea sunt in societati particulare, in plina dezvoltare si sunt situate in principal in satul Floresti.

In subsol se gasesc zacaminte de petrol (in mare parte epuizate), valorificate in exploatarile din zona estica a comunei, ( S.N.P. PETROM S.A.- [NUME_REDACTAT]). Pe teritoriul satului STOENESTI se gaseste o statie de pompare si depozitare petrol.

Potentialul reprezentat de vecinatatea autostrazii Bucuresti-Pitesti nu este pana in prezent exploatat. De asemenea nu este exploatat suficient potentialul agricol al zonei –lipsind aproape total unitatile de prelucrare.

Servicii:

1. Comerciale. Serviciile comerciale sunt reprezentate de magazine destinate să satisfacă nevoile proprii ale comunei. Alimentația publică este bine reprezentată, in special pe drumurile principale.

2. Servicii financiare. Sistemul financiar reprezintă un element important in susținerea unei dezvoltări economico-sociale echilibrate. Serviciile oferite de acest sistem sunt furnizate prin intermediul CEC-urilor sau băncilor comerciale.

3. Servicii poștale. In comună există două unități postale.

4. Agrement, sport. Există două terenuri sportive. Potentialul de agrement al zonei Argesului, imbinat cu factorul accesibilitatii auto prin intermediul autostrazii A1 in special nu sunt in prezent exploatate.

5. Disfunționalitățile apărute in buna funcționare din punct de vedere economic a comunei sunt legate de:

producțiile mici obținute la hectar, in stransa legatura cu marimea exploatatiilor agricole si practicarea agriculturii de subzistenta

scăderea accentuată a efectivelor de animale;

obținerea de producții reduse pe cap de animal sub nivelul normal pentru a asigura autoconsumul;

dezvoltarea inca redusa a activităților in domeniile industriei si prestarilor de servicii la nivelul comunei;

nevalorificarea potentialului natural pentru turism si agreement.

Concluzionand, se poate afirma că, deși nu lipsesc anumite structuri economice specifice altor ramuri decat agricultura (comerț, servicii și industrie), dezvoltarea lor este totuși intr-o fază incipient, iar potențialul de turism și agrement nu este valorificat decat in foarte mica masura.

3.2.5 POPULATIA

[NUME_REDACTAT]-Stoenesti este o unitate administrativ – teritoriala rurala. Faptul ca este situata in apropierea capitalei ofera populatiei acestei comune multe particularitati demo-economice.

Conform fisei localitatii de la [NUME_REDACTAT] de Statistica populatia comunei [NUME_REDACTAT] totaliza 9028 locuitori in 2011, ceea ce situa aceasta comuna in randul celor de marime mijlocie dintre cele limitrofe Bucurestiului. Cei 9028 de locuitori erau repartizati astfel: 1912 – STOENESTI, 4274 – FLORESTI si 2842 – PALANCA.

Densitatea populatiei: 9028 locuitori / 40,8 km2 = 221,27 loc / km2, nivel ce este deosebit de ridicat pentru o localitate considerata rurala.

Structura pe sexe. Populatia comunei [NUME_REDACTAT] este repartizata pe sexe in limite normale, cu tendinta de accentuare a populatiei feminine, la fel ca in intreaga tara.

Dezechilibrele intre numarul de barbati si femei sunt mici, fara urmari serioase pentru evolutia populatiei.

Structura pe varste. Repartitia populatiei pe varste evidentiaza o populatie tanara, in care contingentul populatiei active este important, proportia copiilor si a varstnicilor sunt mari.

Principala concluzie a repartizarii populatiei pe grupe de varsta este ca localitatea are o populatie tanara, cu disponibilitati fizice si intelectuale pentru efectuarea de activitati economice diversificate si pentru o viata sociala activa.

Gospodariile populatiei. Populatia comunei [NUME_REDACTAT] este grupata in 3150 gospodarii revenind in medie cate 2,86 persoane/gospodarie, ceea ce inseamna o dimensiune medie a unei gospodarii.

3.2.6 COMPETITIVITATEA ECONOMICA

Dezvoltarea și competitivitatea in cadrul „economiei bazate pe cunoaștere” presupune identificarea unor noi oportunități și a unor noi modalități de a răspunde nevoilor existente. Existența unor noi oportunități pentru populație, in special pentru tineri, și pentru mediul de afaceri, va crea un cerc virtuos care va atrage atat forță de muncă de calitate cat și investiții economice cu valoare adăugată mare.

Din fericire, nu este nevoie ca intreaga comunitate să se reinventeze și să uite de avantajele competitive tradiționale pentru a avea succes. Utilizand un mix de factori și imbinand cu grijă tradiția și inovația, se pot crea premisele pentru transformare.

La modul general, competitivitatea unui municipiu resedinta județ se referă la capacitatea acestuia de a produce și vinde/oferi o serie de bunuri (produse și servicii) care sunt mai viabile sub raport calitate-preț față de alte bunuri similare, produse de alte orașe. Această definiție este valabilă fie că ne referim la capacitatea localitatii de a produce un anumit tip de bunuri, fie la capacitatea sa de a asigura bunuri publice și servicii de calitate, astfel incat să mențină și să atragă locuitori.

Sintetic, factorii determinanți ai competitivității au fost impartiti, analizandu-se fiecare categorie in parte din prisma potențialului pe care il prezintă pentru evoluția viitoare a [NUME_REDACTAT] Stoenesti:

Teritoriul (cadrul natural, poziționarea geografică și resursele),

Structura economică (sectoare economice, structura și stabilitatea firmelor etc.),

Resursele umane (populație și piața muncii),

Cadrul instituțional (administrația publică și capacitatea administrativă).

Factori determinanți ai competitivității urbane

Avantajele unei unitati administrative constau intr-o combinație de factori și se bazează pe interacțiunea dintre aceștia. Fiind un proces dinamic, progresiv, factorii determinanți ai competitivității unei unități administrativ teritoriale se modifică in timp, fiind astfel necesară ajustarea și adaptarea permanentă la condițiile „pieței.”

3.2.7 INFRASTRUCTURA DE AFACERI

[NUME_REDACTAT] Stoenesti deține in prezent o capacitate de găzduire a companiilor concentrată in special in partea de Sud.

3.2.8 CONCLUZII PRIVIND COMPETITIVITATEA ECONOMICA

Nu există incă investiții majore la nivelul [NUME_REDACTAT]-Stoenesti.

Este necesara o strategie de atragere a investițiilor pentru a putea atrage ISD (investitii straine directe). Din punctul de vedere al asociativității și organizării mediului de afaceri in organizații și asociații formale, nu se poate vorbi despre o „comunitate de afaceri” in adevăratul sens al cuvantului. Dacă această situație nu este atat de importantă pentru companiile mari, in cazul IMM-urilor lipsa unei coordonări și a reprezentativității poate fi considerată o d eficiență majoră, intrucat conduce la o disoluție a puterii de negociere, care impiedică obținerea de facilități.

Investițiile productive sunt destul de reduse, majoritatea IMM-urilor activand in domeniul comerțului, industriei ușoare, construcțiilor, transporturilor.

3.2.9 CIRCULATIA

Transporturile influenteaza si la randul lor, sunt influentate de caracteristicile dezvoltarii economice. Ele contribuie, in mod substantial la formarea P.I.B., creeaza oportunitati pentru angajarea fortei de munca si beneficii indirecte orientate catre dezvoltarea regionala si globalizare. Din aceste motive, putem aprecia ca transporturile reprezinta o putere economica, un liant si un factor de influenta al celorlalte sectoare de activitate. Totodata, nu trebuie uitat si faptul ca transporturile reprezinta “sursa” unor externalitatii pozitive prin stimularea activitatilor conexe (de productie, comert, etc.) influentand nivelul productivitatii si al cresterii economice in ansamblu. Problemele de transport urban se amplifica atat datorita maririi teritoriului, a cresterii sferei productiei si a altor activitati, cat mai ales interferentei a doua fenomene deosebite: fenomenul cresterii populatiei si fenomenul motorizarii rapide a populatiei.

Dezvoltarea veriginoasa a orașului, punerea in functiune a numeroase obiective, au condus si la o dezvoltare considerabila a transportului interior de toate categoriile.

Aceste lucruri au facut ca reteaua stradala sa nu mai corespunda, din punct de vedere al sistemului circulator, al traseelor si al profilelor transversale si nici din punct de vedere al portantei sistemelor rutiere (infrastructurii).

3.2.10 INCADRAREA IN TERITORIUL DE INFLUENȚĂ

In prezent, [NUME_REDACTAT]-Stoienesti beneficiaza de o pozitie favorabila in reteaua nationala si europeana de cai de comunicatie. Optimizarea conexiunii intre sistemul de circulatie din interiorul comunei cu patrunderile cailor de comunicatie din teritoriu este o necesitate si constituie una din prioritatile de dezvoltare ale comunei [NUME_REDACTAT]-Stoenesti, fiind pozitionat in partea sudica a Romaniei, pe autostrada Bucuresti-Pitesti.

3.3 ORGANIZARE FUNCTIONALA: INTRAVILAN, ZONIFICARE, BILANT

[NUME_REDACTAT] Stoienesti are o suprafata a teritoriului administrativ de 4088 ha. Din aceasta o suprafata de 2989 ha este teren agricol si doar 600 ha intravilan.

Disfunctionalitati. In urma analizei asupra situatiei actuale din comuna [NUME_REDACTAT] s-au evidentiat principalele disfunctionalitati, probleme si prioritati:

Dezvoltarea unor zone de locuit in extravilan, fara autorizatie; zonele respective sunt situate in imediata vecinatate a intravilanului existent.

Spatii aferente institutiilor publice insuficient dezvoltate

Lipsa unor centre secundare cu dotari social – cultural – administrative si de comert – servicii

Lipsa dotarilor tehnico-edilitare (apa-canal) sau dezvoltarea insuficienta a acestora (gaze)

Abandonarea unor spatii de productie (agricola in principal)

Prezenta unor terenuri arabile in perimetrul intravilan

Lipsa unor piete agro-alimentare amenajate

Insuficienta zonei de dotari pentru recreere, sport, turism

Drumuri si strazi nemodernizate

Lipsa spatiului pentru depozitarea gunoiului

Faramitarea terenurilor agricole

Starea retelelor de irigatii

Lipsa unor zone destinate activitatilor productive si logistice in legatura cu reteaua rutiera majora

Fond construit, parcelar, altimetrie. Pe teritoriul comunei [NUME_REDACTAT] se remarca diferente mici de altitudine intre diverse zone. Intre zona cea mai joasa – vaile raurilor Sabar si Arges cca. 112 m ) si cea mai inalta ( cca. 120 m ) diferenta nu este sesizabila in teren. Astfel incat, imaginea volumetrica generala este data de zona construita si de accentele de inaltime si mai putin de variatia reliefului. De asemenea, diferenta de altimetrie a diverselor zone ale comunei este nesemnificativa. Accentele de inaltime lipsesc pe teritoriul comunei.

[NUME_REDACTAT] Stoenesti beneficiaza de o mare varietate a structurii parcelarului sau existand loturi particulare mici de cca 100 mp pana la unele de peste 120 ha. Loturile pot fi clasificate dupa acest criteriu al suprafetei, dar si dupa raportul dintre laturile lotului.

3.3.1 ZONIFICARE FUNCTIONALA

A fost efectuata o analiza minutioasa in teren concordantei intre functiunile aprobate si realitatile din orasului. S-a constatat ca in mare masura s-au respectat functiunile aprobate.

3.3.1.1 Zone de locuit și funcțiuni complementare.

Zonele de locuinte individuale

Zonele de extindere pe fostele terenuri agricole sunt insuficient conturate, trama fiind in general necorespunzatoare si lipsind atat dotarile sociale cat si echiparea edilitara.

3.3.1.2 Zone cu instituții și servicii de interes public

Echipamentele publice sunt concentrate in general in zona centrala.

3.3.1.3 Zona căilor de comunicație și de transport

Zona căilor de comunicație și transport in cadrul intravilanului se intrepătrunde cu celelalte zone funcționale, fiind de fapt factorul de legătură intre ele.

3.3.1.4 Zona spațiilor verzi, sport, agrement și protecție

[NUME_REDACTAT] norma medie este de 13,00 mp/locuitor, din care 12,00 mp/locuitor pentru parcuri șiscuaruri.

3.3.1.5 Zona construcțiilor tehnico – edilitare

Zona cuprinde suprafețele destinate rețelelor tehnico-edilitare și a construcțiilor aferente.

3.3.1.6 Zona gospodăriei comunale

In această zonă pe langa cimitirele umane, se mai incadreaza si incintele tehnice.

3.3.1.7 Zona terenurilor cu destinație specială

Această zonă nu cuprinde unități MAPN.

3.3.2 BILANȚ TERITORIAL

Bilanțul teritorial in limitele intravilanului actual:

Potrivit bilantului din PUG zona de comert-servicii este asimilata functiunilor complementare.

Suprafetele cuprinse in bilantul teritorial sunt obtinute prin planimetrare, direct pe plansa, cifrele de bilant sunt deci aproximative si au caracter informativ, orientativ si comparativ, fiind utile doar prin corelare cu plansa care le contine.

Rubrica de bilant conform reglementarilor aprobate cuprinde zonificarea rezultata din PUG-ul aprobat, completata/modificata prin PUZ-uri ulterioare.

3.4 ZONE DE RISC. RISCUL SEISMIC.

[NUME_REDACTAT] P100 – 1/2006, [NUME_REDACTAT] Stoenesti se inscrie in zona cu acceleratia terenului pentru proiectare este ag = 0.20 g pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta (al magnitudinii) IMP = 100 ani.

Pentru perioadele de colt se va considera Tc = 1.0 sec.

3.5 ECHIPAREA EDILITARA

3.5.1 ALIMENTAREA CU APA SI CANALIZAREA

Situatia existenta. Din punct de vedere al surselor de alimentare cu apa, [NUME_REDACTAT]-Stoenesti se gaseste intr-o situatie favorabila, avand in vedere pe de o parte existent stratelor acvifere situate in subteran, relativ usor de captat si care sunt folosite pentru alimentarea cu apa potabila, iar pe de alta parte existenta apei de suprafata.

Gospodarirea apelor. Panza de apa freatica este poluata datorita closetelor de tip rural si a ingrasamintelor chimice utilizate in agricultura, de-a lungul timpului; de asemenea un mare risc este poluarea cu produse petroliere si titei.

Disfunctionalitati:

surse de apa de adancime , nepoluate – inexistente;

retele de distributie a apei – inexistente

lipsa unor gospodarii de apa pentru incendiu;

lipsa unor retele de canalizare

retea de canalizare pluviala inexistenta

Dezvoltarea echiparii edilitare. In prezent se deruleaza un proiect ce vizeaza protectia resurselor de apa prin realizarea sistemelor integrate de alimentare cu apa, statii de tratare, canalizare si statii de epurare pentru intraga comuna Floresti-Stoenesti.

3.5.2 ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

Situatia existent. Pe teritoriul comunei Floresti-Stoenesti nu exista instalatii de producere a energiei electrice. Localitatea este alimentata din [NUME_REDACTAT] National prin intermediul unei retele de distributie de medie tensiune. Configuratia retelei de medie tensiune este in general simplu buclata, cu functionare radiala. Reteaua de medie tensiune este preponderent aeriana , cu sectiunea intre 50 si 120 mmp din otel-aluminiu. Reteaua de joasa tensiune (0,4 KV) este de tip aerian. Ea este destinata consumatorilor casnici si retelei de iluminat public.

Alimentarea retelei de joasa tensiune se face, in general, radial, din posturile de transformare, iar conductele au sectiunea de 35-70 mmp, aluminiu sau 50 -70 mmp aluminiu pentru retele in cabluri torsadate TYIR. Alimentarea retelei de distributie de joasa tensiune se face din posturile de transformare care deservesc comuna.

Reteaua de iluminat public este prevazuta cu lampi cu vapori de mercur sau sodiu. Strazile au partial retea de iluminat public. Comanda iluminatului electric se face automat si centralizat. Pentru iluminat se folosesc lampi cu vapori de mercur sau sodiu cu puteri cuprinse intre 70 – 250 W.

In comuna [NUME_REDACTAT] nu exista gospodarii neelectrificate .

Disfunctionalitati. Subdimensionarea retelei electrice fata de noile cerinte (noi consumatori – societati economice, nou infiintate, dupa 1990) ;

3.5.3 TELEVIZIUNE PRIN CABLU, TRANSMISII DE VOCE SI DATE

Situatia existent. In prezent comuna Floresti-Stoenesti are o centrala telefonica digitala si este in raza de acoperire a retelelor de telefonie mobila.

Exista retea de televiziune prin cablu si internet de mare viteza prin cablu UTP sau fibra optica.

Disfunctionalitati. Numarul tot mai mare de utilizatori fac ca serviciile de internet si telefonie mobile sa functioneze defectuos.

3.5.4 ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA SI GAZE NATURALE

Situatia existent. Locuintele sunt de regula incalzite partial cu gaze naturale si partial cu sobe cu lemne si motorina. Pe teritoriul comunei se afla o exploatare de petrol si o statie de pompare.

Disfunctionalitati:

reteaua de distributie cu gaze naturale nu acopera intreaga comuna;

costul ridicat al combustibilului solid sau lichid pentru incalzire si prepararea hranei;

dificultatea aprovizionarii cu combustibilul solid , lichid sau cu butelii g.p.l.;

folosirea drept combustibil a unor deseuri din gospodarie , cu mare risc de poluare a aerului;

poluarea mediului cauzata de arderea si depozitarea combustibililor lichizi si solizi.

Pe teritoriul comunei exista exploatari petrolifere (sonde, conducte subterane, rezervoare) proprietatea [NUME_REDACTAT]. Toate acestea constituie, in caz de avarie un mare pericol de poluare a solului, subsolului si aerului.

3.6 PROBLEME DE MEDIU

Mediul in care se traieste si se locuieste in comuna Floresti-Stoenesti – aerul, apa, solul, flora, fauna, au avut de suferit sub impactul activitatii omului prin modificari cantitative si calitative.

Factorii de mediu au fost influentati negativ de dezvoltarea dezechilibrata a activitatilor din domeniul exploatarii resurselor naturale, constructiilor, transporturilor si agriculturii.

In aceste categorii pot fi mentionate: exploatarea hidrocarburilor, circulatia rutiera, exploatarea agricola (ingrasaminte chimice). In mod obligatoriu, este necesar intocmirea unui STUDIUL PRIVIND FACTORII DE MEDIU, potrivit prevederilor legale.

3.7 NECESITATI SI OPTIUNI ALE POPULATIEI

Principalele elemente de disconfort semnalate de populatia comunei si optiuni ale locuitorilor:

Aspecte legate de circulatie:

Lipsa drumurilor modernizate

Starea necorespunzatoare a carosabilului in foarte multe zone

Lipsa trotuarelor amenajate in majoritatea zonelor

Traficul aglomerat pe unele tronsoane de drum Insuficienta locurilor de parcare in zona centrala, in alte zone cu dotari de interes public si in zona unitatilor economice, ceea ce determina perturbari in circulatia rutiera si pietonala

Profile necorespunzatoare (insuficiente) ale drumurilor in unele zone

Latimi insuficiente ale trotuarelor in unele zone

Conflictul intre circulatia auto (rapida) si circulatia lenta (utilaje agricole, biciclete)

Aspecte legate de nivelul de dotare:

Insuficienta unitatilor de invatamant prescolar

Dotari de agrement insuficiente

Aspecte legate de echiparea edilitara:

Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apa

Lipsa unui sistem centralizat de canalizare menajera si de epurare a apelor uzate

Contaminarea panzei freatice ce catre apele fecaloide si de titei

Lipsa unui sistem de colectare si evacuare a apelor pluviale

Extinderea lenta a retelei de gaze

Deranjamente in reteaua electrica

Aspecte legate de imaginea urbana:

Aspectul estetic al unor constructii (culori tipatoare, materiale de proasta calitate etc)

Starea de degradare a unor imobile

Starea de degradare a zonelor foste agro-zootehnice

Prezenta unor panouri publicitare necorespunzator amplasate

Prezenta deseurilor in locuri neamenajate

Retele aeriene degradate

Constructii nefinalizate abandonate

3.8. OPTIUNI ALE AUTORITATILOR PUBLICE

Elemente principale. Dezvoltarea, modernizarea și extinderea infrastructurii, cu valorificarea oportunităților oferite de poziția comunei prin:

Extinderea retelei de distribuție gaze naturale, care ar permite creșterea atractivității economice a comunei;

Infiintarea retelelor de alimentare cu apa si canalizare care ar permite creșterea activității economice prin asigurarea utilităților necesare pentru toate unitățile vechi și noi.

Modernizarea retelei stradale

Susținerea apariției unor activități economice noi legate de resursele locale si de pozitia din vecinatatea autostrazii, dezvoltarea și modernizarea activităților existente,imbunătățirea mediului economic local ;

Dezvoltarea turismului și eco-turismului pe baza unui program menit să asigure punerea in valoare a potențialului Argesului si a accesului dinspre [NUME_REDACTAT] intreprinderilor mici și mijlocii care prelucrează materii prime oferite de agricultură (au potențial de dezvoltare următoarele subramuri: morărit și panificație, conserve de legume);

Susținerea acelor intreprinderi deja existente care fac față concurenței specific economiei de piață;

Conversia functionala a fostelor incinte agro-zootehnice in functiuni compatibile cu amplasamentul din vecinatatea zonelor de locuit;

Dezvoltarea unui pol al activitatilor economice in vecinatatea autostrazii, zona care sa include atat activitati productive cat si de logistica, precum si activitati comerciale cu raza mare de servire, sedii și birouri de firme;

Imbunătățirea condițiilor de locuit:

Respectarea prevederilor P.U.G și P.U.Z. existente și introducerea de reactualizări in situațiile care impun acest lucru.

Intocmirea de Planuri urbanistice zonale și de detaliu pentru soluționarea optimă a problemelor urbanistice din zonele de locuit.

Imbunătățirea fondului de locuit prin reconstrucție in zonele parter, prin realizarea unui procent optim de ocupare; utilizare a terenului și imbunătățirea gradului de confort.

Ridicarea calității fondului construit de locuințe.

Imbunătățirea densităților de locuire și a dotării tehnico-edilitare

Introducerea in toate zonele de locuit a echipărilor edilitare și a dotărilor specifice.

Utilizarea spațiilor reziduale pentru dotări și spații verzi.

Urmarirea respectarii reglementarilr legale privind asigurarea confortului termic al locuintelor.

Imbunătățirea aspectului estetic al locuintelor prin recondiționarea finisajelor si descurajarea utilizarii finisajelor cu calitate si aspect necorespunzator.

Refacerea fondului de locuit existent și realizarea de locuințe noi conform documentațiilor urbanistice.

Realizarea in viitor in zonele de extindere a locuințelor izolate și cuplate prevăzute cu loturi proprii de teren.

Introducerea in toate zonele rezidențiale a echipărilor edilitare și a dotărilor specifice.

Extinderea, reconfigurarea și dimensionarea optimă a rețelei stradale in vederea asigurării unor comunicații facile in zonele rezidențiale cat și intre acestea și celelalte zone ale orașului.

Măsuri pentru eliminarea poluării in zonele de locuit.

Mărirea suprafețelor verzi și amenajarea unor noi spații de agrement presupune: amenajarea unei zone de agrement in vecinatatea Argesului reabilitarea zonelor afectate de poluare; realizarea unor plantatii de aliniament de-a lungul arterelor

3.9 COMENTARII. PUNCT DE VEDERE AL PROIECTANTULUI

Liniile strategice urmarite de primăria Floresti-Stoenesti atunci cand planifică investițiile de capital sunt pe deplin in conformitate cu strategia pentru dezvoltarea sustenabilă a comunei, avand scopul de a răspunde nevoilor populatiei. Investițiile susținute de autoritatile locale urmaresc in principal satisfacerea nevoilor primare ale comunității locale, prin imbunătățirea mediului construit și modernizarea infrastructurilor de bază.

3.10 PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA

Despre delimitarea zonelor de protecție. Delimitarea zonelor de protecția a urmărit atingerea scopurilor (legale) ale acesteia intr-un perimetru ponderat, restrans la strictul necesar. Acest lucru este posibil in condițiile menținerii-impunerii unui regim de construire specific spațiului rural, marcat de construcții individuale pe loturi, retrase de la limitele parcelelor, și cu un regim de inălțime de Hmax. La cornișa de 6.00m.

In cazul conacului Druganescu și al Bis. [NUME_REDACTAT] – Drugănești există o zonă de protecție comună, justificată att de vecinătate cat și de istoria comună a celor două monumente.

Despre reglementările de impus in zonele de protecție. In vederea atingerii obiectivelor pe care legea 422-2001 le trasează instituirii zonelor de protecție sunt de introdus in RLU al com. Florești-Stoenești prevederi care să urmărească, pentru imobilele din interiorul acestora:

despre construcții:

interzicerea construirii pe limita proprietății către parcela monument istoric interzicerea depășirii Hmax la cornișă de 6.00 m.

interzicerea folosirii de finisaje in contrast negativ in raport cu cele tradiționale, ce se vor preciza prin RLU

despre amenajări:

interzicerea construirii de imprejmuiri din materiale și cu tehnici sau design contrastand cu modalitatea tradițională de imprejmuire

interzicerea unei mineralizări excesive a trotuarului și a curților, prin păstrarea unui raport specific mineral vs. natural (vegetal) ce va fi stabilită prin RLU.

Despre protejarea monumentelor istorice din com. Florești – [NUME_REDACTAT] de conservare. Monumentele istorice din satele comunei Florești-Stoenești au o stare de conservare situată intre foarte buna (bisericile) și precară, la limita ruinei (casa Mavrache). Cele două conace (Djuvara, sat Florești, și Drugănescu, sat Stoenești), nu au o stare de conservare satisfăcătoare și sunt in pericol din cauza lipsei de utilizare. Dorința proprietarilor acestor monumente de a le vinde face ca totuși ele să beneficieze de pază, ce impiedică intr-o oarecare măsură vandalizarea lor.

Lucrări de conservare-restaurare. In prezent se desfășoară lucrări de conservare-restaurare a picturii interioare la biserca Sf. Nicolae din Florești de catre specialiști atestați. La celelalte biserici sunt vizibile lucrările de renovare efectuate in anii trecuți, constand in zugraveli, inchiderea pridvoarelor cu tamplărie de PVC sau lucrări exterioare la clopotnițe sau aleile și mormintele cimitirului parohial.

Activitati si actiuni cerute de actele normative. La baza proiectarii constructiilor ce urmeaza a se executa pe teritoriul comunei [NUME_REDACTAT] sau a celor care urmeaza a se repara sau consolida vor sta studii geotehnice intocmite in conformitate cu: “Ghid privind modul de intocmire si verificare a documentatiilor geotehnice pentru constructii” indicativ GT 035/2002 aprobat de MLPTL cu ordinal nr. 837/06.06.2002; “Normativ privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice a terenului de fundare”, indicativ NP 074-2007.

Recomandari pentru administratia publica locala. Proiectul pentru autorizarea constructiilor se va face pe baza unui studio geotehnic intocmit conform normativelor in vigoare, pentru fiecare obiectiv in parte. Pentru constructiile incadrate in categorile de importanta normala, deosebita si exceptionala se va face verificarea de catre un verificator atestat MRDT.

3.11 EVOLUTIE POSIBILA, PRIORITATI

Se urmareste definirea zonelor prioritare pentru regenerare si dezvoltare rurala.Se doreste teritorializarea problemelor și oportunităților si recunoasterea ca si “hot spot-uri” a anumitor probleme care strica imaginea comunei sau pun in pericol sanatatea si siguranta cetatenilor.

Masuri si recomandari:

Noul regulament de urbanism impulsioneaza administrativ rezolvarea situațiilor care pun in pericol siguranța publică și afectează comuna

Noul regulament de urbanism impulsioneaza administrativ rezolvarea si modalitatile de trecere in categoria de spatiu public a acelor spatii care sunt absolute necesare unei dezvoltari urbane sustenabile

Noul regulament de urbanism defineste directiile si functiunile arealelor de expansiune a comunei Floresti – Stoenesti.

Impunerea ca obligatie a proprietarului de a intretine corespunzator cladirile din proprietate si sanctionarea sau chiar pierderea dreptului de proprietate si trecerea in patrimoniul public a cladirilor lasate in degradare.

3.12 OPTIMIZAREA RELATIILOR IN TERITORIU

Propunerile de optimizare a relatiilor in teritoriu au in vedere prevederile din PATN si PATJ Giurgiu. In cadrul judetului Giurgiu, comuna Floresti- Stoienesti se afla in jumatatea nordica, la 30 km de municipiul Bucuresti si 100 km de resedinta de judet Giurgiu.

3.13 DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR

Curba evolutiei populatiei din ultimele doua decenii conduce la o viziune pesimista, insa pentru o evaluare corecta este necesar sa fie luati in considerare si factori exogeni. Inversarea tendintei de scadere a sporului si combaterea fenomenului de imbatranire a populatiei – evidentiat de piramida varstelor, implica eforturi deosebite pe multiple planuri. Sunt in primul rand necesare masuri pentru stimularea natalitatii si atragerea populatiei tinere:

Imbunatatirea conditiilor de locuit prin echipare edilitara corespunzatoare

Stimulente pentru nasterea si cresterea copiilor

Asigurarea locurilor la crese si gradinite pentru toti copii

Amenajarea locurilor de joaca pentru copii

Modalitati de petrecere a timpului liber de catre copii si tineri

Asigurarea unei educatii de calitate la toate nivelurile

3.14 ORGANIZAREA CIRCULATIEI

Rețeaua stradală. Pe baza analizei situatiei existente, a disfunctionalitatilor si cerintelor privind reteaua rutiera, se propune imbunatatirea completarea si dezvoltarea sistemului stradal al comunei. In conditiile dezvoltarii comunei, circulatia rutiera se schimba, viteza de circulatie creste, volumul de transport creste in concordanta cu tendintele de dezvoltare materiala si sociala a locuitorilor. Se impune deci, transformarea vechiului sistem al retelei de circulatie, intr-un nou sistem eficient, Principiile care au stat la baza organizarii retelei stradale principale sunt:

Interconectarea circulatiilor rutiere in zonele in care exista intreruperi(ex. Fundaturi)

Asigurarea circulatiei intre importantele puncte de interes modernizarea infrastructurii de acces la exploatatii agricole

Dimensionarea capacitatii de circulatie a arterelor, astfel incat sa se asigure cel putin un minim in viabilitatea comunei in raport de marimea sa.

Transport durabil;

Organizarea transportului in comun – crearea unui sistem de transport public coerent care va acoperi direcțiile principale de dezvoltare ale orașului prin extinderea celor existente;

Dezvoltarea circulatiei pietonale insoțită de: realizarea unor facilitati si amenajari pentru pietoni, persoane cu handicap, alte dotari, amenajari necesare pentru biciclisti, realizarea de spatii verzi, imbunatatirea ambientului urban prin amenajari cu pavimente, mobilier urban, oglinzi de apa, fantani, alegerea unor profile pentru arterele pietonale, descurajatoare pentru circulatia auto, realizarea unor suprafete de stationare si distributie cu amenajari de odihna de-a lungul aleilor pietonale, iluminat public etc.

Dezvoltarea traficului pentru biciclisti: Incurajarea deplasarilor cu ajutorul bicicletelor si restrangerea transportului motorizat are avantaje foarte mari pentru protejarea mediului inconjurator si a nivelului de sanatate a populatiei. Pe distante relativ mici de pana la 8 km bicicleta poate inlocui autovehicolul. Acest lucru este posibil atunci cand acest tip de transport este incurajat prin constructia unei infrastructuri proprii, separata de celelalte moduri de transport, a unor spatii de parcare in puncte de atractie sporita si adoptarea unei reglementari de circulatie favorizanta. Se propun 2 tipuri de trasee pentru biciclisti: piste speciale pentru acest tip de transport; piste amenajate pe trotuare.

Plantarea și intreținerea fașiilor de aliniament stradal.

3.15 POTENȚIALUL EXISTENT PENTRU UTILIZAREA ENERGIEI ALTERNATIVE

Propunerile de dezvoltare spațială a județului cu privire la sistemul de alimentare cu energie electrică se inscriu in strategiile specifice ale furnizorilor de energie electric și in programele de dezvoltare la nivel județean. Utilizarea surselor regenerabile de energie are efecte deosebit de benefice nu numai prin creșterea calității aerului și protejarea mediului natural (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, stoparea tăierilor arborilor, protejarea florei și faunei), dar și in plan economic și social prin creșterea securității / independenței energetice, creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și dezvoltarea mediului de afaceri. Potențialul resurselor energetice regenerabile ale județului Giurgiu constǎ din:

・ Energie solarǎ

・ Potențial hidroenergetic

・ Lemn și deșeuri vegetale

Amplasarea județului Giurgiu in zona de radiație solarǎ II (1300-1350 kWh/m2.an) permite utilizarea componentei termice a energiei solare pentru prepararea apei calde menajere și ca aport la incălzire, putand fi legată inclusiv de dezvoltarea turismului ecologic

3.16 INTRAVILAN PROPUS; ZONIFICARE FUNCTIONALA; BILANT TERITORIAL

Propunerea de extindere a intravilanului, este orientata indeosebi in S si V.

3.15.1 INTRAVILAN.

Suprafața teritoriului intravilan al comunei Floresti- Stoenesti este actualmente de 600 ha. Suprafata intravilanului propus prin prezentul PUG este de 1865,74 ha. Principalele zone functionale:

Zone de locuit. In ansamblu, zona de locuit va ocupa 1402,34 ha, reprezentand 75.16% din intravilan.

Zonele de locuinte semicolective. Terenul destinat exclusiv locuintelor colective este de 17,57 ha

Zonele de locuinte individuale. Potrivit dorintei autoritatilor locale, cea mai mare parte a zonei de locuit este destinata locuintelor joase, in primul rand celor individuale, dar se admit si locuinte colective mici. Suprafata rezervata acestora este de 816,63mp.

Zona de comert-servicii. Este reprezentata de imobile cu destinatie comerciala. Ocupa in total 9,69ha reprezentand un procent de 0,53 % din intravilan.

Zone de activitati productive si depozitare. Zona productie/depozitare, ocupa o suprafata de 17,29 putin peste 0,92% din intravilan..

Zone cu echipamente publice. Echipamentele publice sunt concentrate in general in zona centrala. Suprafata destinata acestora este de 11.65 ha, insemnand 0,68%.

Zona cailor de comunicatie. Zona căilor de comunicație și transport in cadrul intravilanului se intrepătrunde cu celelalte zone funcționale, fiind de fapt factorul de legătură intre ele. Zona căilor de comunicație la nivelul comunei ocupa 104,06 ha, reprezentand 5,58% din totalul intravilanului:

Zona spatiilor verzi, sport, agrement si protective. Spatiile verzi sunt propuse a ocupa 82,36 ha, reprezentand 4,41% din intravilan astfel:

sport agrement – 58,65 ha

de protectie – 23,71 ha

Zona constructiilor tehnico – edilitare. Zona cuprinde suprafețele destinate echiparii tehnico-edilitare si de gospodarie comunala (inclusiv cimitire). Pentru gospodarie comunala avem un procent de 0,2% din intravilan, reprezentat de 3,69 ha.

Zona terenurilor cu destinatie speciala. Această zonă in suprafață de 0,85 ha detine un procent semnificativ, 0,05% din intravilanul localitatii.

Potențialul existent pentru utilizarea energiei alternative. Propunerile de dezvoltare spațială a județului cu privire la sistemul de alimentare cu energie electrică se inscriu in strategiile specifice ale furnizorilor de energie electric și in programele de dezvoltare la nivel județean. Utilizarea surselor regenerabile de energie are efecte deosebit de benefice nu numai prin creșterea calității aerului și protejarea mediului natural (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, stoparea tăierilor arborilor, protejarea florei și faunei), dar și in plan economic și social prin creșterea securității / independenței energetice, creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și dezvoltarea mediului de afaceri. Potențialul resurselor energetice regenerabile ale județului Giurgiu constǎ din:

Energie solarǎ

Potențial hidroenergetic

Lemn și deșeuri vegetale

Amplasarea județului Giurgiu in zona de radiație solarǎ II (1300-1350 kWh/m2.an) permite utilizarea componentei termice a energiei solare pentru prepararea apei calde menajere și ca aport la incălzire, putand fi legată inclusiv de dezvoltarea turismului ecologic.

3.16.2 REGLEMENTARI URBANISTICE, PRINCIPII DIRECTOARE

Organizarea comunei a urmarit principiile dezvoltarii durabile. La stabilirea directiilor de dezvoltare s-a avut in vedere in primul rand stadiul actual al dezvoltarii urbane, proiectele in curs de derulare, vocatia orasului, dorintele locuitorilor si a autoritatilor locale.Dezvoltarea comunei a fost privita in context judetean si regional.

3.16.3 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA

Obiective de utilitate publică – obiective care aparțin domeniului public și sunt supuse regimului de drept public instituții și servicii publice – organismele care asigură administrarea, apărarea teritoriului, a vieții și bunurilor persoanelor fizice precum și satisfacerea necesităților de instruire, cultură, sănătate și ocrotire socială și asigurarea fondurilor necesare; la nivelul unei localități acestea au caracter de unicat sau pot avea și o rețea funcțională prin care asigură difuzarea serviciilor in teritoriul localității (poșta, poliție, protecție contra incendiilor, protecție civilă etc.); sunt finanțate de la bugetul public național și local iar in majoritatea cazurilor personalul angajat are statutul de funcționar public. Structura acestora cuprinde următoarele categorii:

Instituții publice cu caracter judetean/regional (de nivel supramunicipal)

Instituții publice de nivel local (municipal, de cartier, complex rezidențial)

Conform CAEN lista serviciilor publice cuprinde pe tipuri de activități, integral sau parțial, următoarele categorii:

Comerț (piețe comerciale)

Transporturi ( rutier, feroviar, naval)

Posta, telecomunicații, audio vizual

Activități financiar bancare

Administrație publică și asistentă socială obligatorie

Invățămant (grădinițe, școli, licee + scoli profesionale + grupuri școlare, scoli, + creșe + grădinițe + licee speciale, invățămant superior

Cercetare proiectare

Spitale, sanatorii , azile, policlinici, dispensare, creșe, leagăne de copii, case de copii

Cultură, culte, baze și complexe sportive, agrement

Activități ale organizațiilor si organismelor extrateritoriale

Domeniile prioritare pentru comuna:

La nivel supracomunal

Administratie publica si asistenta sociala de nivel supracomunal (judetean, regional)

Transport/conexiuni in teritoriu

Sanatate cu servire la nivel judetean (spital de urgenta, extindere specialitati spital judetean, cabinete medicale de specialitate

Serviciu de interventii de urgenta

Institutii culturale (teatru, filarmonica, muzee, etc.)

La nivel comunal:

Invatamant de toate gradele – prescolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, postliceal, superior

Sanatate: asistenta primara, de specialitate, de urgenta

Asistenta medico-sociala

Asistenta sociala

Organizarea de piete agroalimentare

Paza si protectia cetateanului

Institutii culturale

Petrecerea timpului liber (locuri de joaca, cluburi ale elevilor, cluburi sportive, asociatii pentru sport de masa, cluburi ale varstnicilor etc)

CONCLUZII

Este necesara urmarirea consecventa a aplicarii prevederilor regulamentului local de urbanism asociat prezentului PUG. Se va urmari cu consecventa aplicarea interdictiilor de construire care au rolul de a sprijini dezvoltarea coerenta, armonioasa a comunei. [NUME_REDACTAT] General traseaza cadrul necesar dezvoltarii urbanistice ulterioare a comunei. Pe baza propunerilor din prezentul PUG pot fi intocmite strategii, programe de masuri, proiecte. Este obligatorie elaborarea unor astfel de programe de dezvoltare si a unor proiecte necesare transpunerii in practica a prevederilor din prezentul PUG. In vederea etapizarii proiectelor si programelor este necesara nu numai asigurarea finantarii ci si cuantificarea efectelor pe care programul/proiectul respectiv il are pentru dezvoltarea ulterioara a comunei (potentialul de atragere a unor fonduri publice sau private pentru dezvoltari ulterioare, crearea de locuri de munca, cresterea satisfactiei cetatenilor etc).