Calculul Cheltuielilor de Exploatare

2.1.1.2 Determinarea duratei medii a ciclului de lucru

Durata unui ciclu de manipulare se determină cu relația:

(2.1.1.2.1)

unde :

– durata operației elementare , ‘

Pentru a determina durata medie a ciclului de lucru se face media aritmetică a duratelor a trei cicluri de manipulare:

– pentru cursa cea mai lungă;

-pentru cursa medie;

-pentru cursa cea mai scurtă ;

Determinarea duratei ciclului de manipulare pentru cursa cea mai lungă

1.Timpul necesar introducerii furcilor în galeriile paletului

t1 = 4 s

2.Timpul necesar rotirii in plan vertical a sistemului de rame cu unghiul α

t2 = 2s

3. Ridicarea unității de încărcătură la înălțimea de transport HT

(2.1.1.2.2)

unde :

– viteza de ridicare a furcilor cu sarcină , .

4.Durata manevrei de întoarcere a motostivuitorului

2.1.1.2.5

5.Deplasarea motostivuitorului cu încărcătura

2.1.1.2.6

unde:

-distanța pe care se deplasează motostivuitorul [m]

-viteza de deplasare încărcat a motostivuitorului =10 km/h

6. Rotirea utilajului pe un arc de curbă de 90o

2.1.1.2.7

7. Rotirea utilajului pe un arc de curbă de 90o

2.1.1.2.8

8.Ridicarea încărcăturii la înălțimea de stivuire a mărfii HR

2.1.1.2.9

9. Timpul necesar rotirii in plan vertical a sistemului de rame cu unghiul α

t9 = 2s 2.1.1.2.10

10.Timpul necesar scoaterii furcilor din galeriile paletului

t10 = 4s 2.1.1.2.11

11.Coborârea furcilor fără încărcătură de la înălțimea de stivuire a marfii HR

2.1.1.2.12

unde:

-viteza de coborâre fară încărcătură [m/s]

12. Durata manevrei de întoarcere a motostivuitorului

2.1.1.2.13

13.Durata deplasării in stare goală a motostivuitorului

2.1.1.2.14

unde:

-viteza de deplasare in stare goală a motostivuitorului=13km/h

Durata ciclului de manipulare pentru cursa cea mai lungă:

Tc1

Determinarea duratei ciclului de manipulare pentru cursa medie

1.Timpul necesar introducerii furcilor în galeriile paletului

t1 = 4s 2.1.1.2.16

2.Timpul necesar rotirii in plan vertical a sistemului de rame cu unghiul α

t2 = 2s 2.1.1.2.17

3. Ridicarea unității de încărcătură la înălțimea de transport HT

2.1.1.2.18

unde :

– viteza de ridicare a furcilor cu sarcină , .

4.Durata manevrei de întoarcere a motostivuitorului

2.1.1.2.19

5.Deplasarea motostivuitorului cu încărcătura

2.1.1.2.20

unde:

-distanța pe care se deplasează motostivuitorul [m]

-viteza de deplasare încărcat a motostivuitorului =10 km/h

6. Rotirea utilajului pe un arc de curbă de 90o

2.1.1.2.21

7. Rotirea utilajului pe un arc de curbă de 90o

2.1.1.2.22

8.Ridicarea încărcăturii la înălțimea de stivuire a mărfii HR

2.1.1.2.23

9. Timpul necesar rotirii in plan vertical a sistemului de rame cu unghiul α

t9 = 2s 2.1.1.2.24

10.Timpul necesar scoaterii furcilor din galeriile paletului

t10 = 4s 2.1.1.2.25

11.Coborârea furcilor fără încărcătură de la înălțimea de stivuire a marfii HR

2.1.1.2.26

unde:

-viteza de coborâre fară încărcătură [m/s]

12. Durata manevrei de întoarcere a motostivuitorului

2.1.1.2.27

13.Durata deplasării in stare goală a motostivuitorului

2.1.1.2.28

unde:

-viteza de deplasare in stare goală a motostivuitorului=13km/h

Durata ciclului de manipulare pentru cursa medie:

Tc2 2.1.1.2.29

Determinarea duratei ciclului de manipulare pentru cursa cea mai scurtă

1.Timpul necesar introducerii furcilor în galeriile paletului

t1 = 4 [s] 2.1.1.2.30

2.Timpul necesar rotirii in plan vertical a sistemului de rame cu unghiul α

t2 = 2 [s] 2.1.1.2.31

3. Ridicarea unității de încărcătură la înălțimea de transport HT

2.1.1.2.32

unde :

– viteza de ridicare a furcilor cu sarcină [m/s]

4.Durata manevrei de întoarcere a motostivuitorului

2.1.1.2.33

5.Deplasarea motostivuitorului cu încărcătura

2.1.1.2.34

unde:

-distanța pe care se deplasează motostivuitorul [m]

-viteza de deplasare încărcat a motostivuitorului =10 km/h

6. Rotirea utilajului pe un arc de curbă de 90o

2.1.1.2.35

7.Coborârea încărcăturii la înălțimea de stivuire a mărfii HR

2.1.1.2.36

8. Timpul necesar rotirii in plan vertical a sistemului de rame cu unghiul α

t8 = 2s 2.1.1.2.37

9.Timpul necesar scoaterii furcilor din galeriile paletului

t9 = 4s 2.1.1.2.38

10. Durata manevrei de întoarcere a motostivuitorului

2.1.1.2.39

11.Durata deplasării in stare goală a motostivuitorului

2.1.1.2.40

unde:

-viteza de deplasare in stare goală a motostivuitorului=13km/h

Durata ciclului de manipulare pentru cursa cea mai scurtă:

Tc3 2.1.1.2.41

Durata medie a ciclului de lucru va fi:

2.1.1.2.42

2.1.1.3 Calculul productivității orare a motostivuitorului

Qe = 2.1.1.3.1

unde:

kT=coeficient de folosire a motostivuitorului in timp;

2.1.1.4 Calculul puterii necesare motorului de antrenare a mecanismelor motostivuitorului

Calculul puterii necesare motorului se va realiza în doua cazuri :

demararea și deplasarea motostivuitorului cu încărcătură ;

demararea și deplasarea motostivuitorului fără încărcătură .

Mecanismul de ridicara a furcilor motostivuitorului este acționat de un sistem hidraulic controlat de motorul Diesel , dar datorită faptului că puterea necesară este mult mai mică în comparație cu puterea necesară mecanismului de rulare , calculele următoare nu țin seama și de aceasta .

Demararea și deplasarea motostivuitorului cu încărcătură

Calculul forțelor rezistente la rulare:

[kw] ; 2.1.1.3.2

unde:

– puterea necesară pentru antrenarea mecanismului

FR – forța rezistentă la rulare pe care o întâmpină roțile căruciorului [daN]

v – viteza de deplasare a stivuitorului [m / s] ; v = 2,77 m / s

– randamentul transmisiei ;

[daN] 2.1.1.3.3

unde:

coeficientul rezistenței la rulare ,;

greutatea proprie a stivuitorului , ;

greutatea încărcăturii, ;

2.1.1.3.4

2.1.1.3.5

Cuplul rezistent în perioada de demarare se calculeaza cu următoarea relație :

2.1.1.3.6

unde :

– cuplul static rezistent redus la arborele motorului , ;

– cuplul dinamic ce apare la arborele motorului , .

2.1.1.3.7

unde :

– puterea necesară funcționării motorului cu viteza constanta , ;

– turația nominală a motorului .

2.1.1.3.8

unde :

– accelerația unghiulară a arborelui motorului , ;

– momentul de inerție al întregului sistem de acționare , .

2.1.1.3.9

unde :

– timpul de demarare al stivuitorului cu încărcătură , .

2.1.1.3.10

unde :

– accelerație la demarare , .

2.1.1.3.11

2.1.1.3.12

unde :

– coeficient ce ține seama de influența maselor aflate în mișcare de rotație , ;

– momentul de inerție al cuplajului , ;

– masa proprie a stivuitorului , ;

– masa încărcăturii , .

2.1.1.3.13

2.1.1.3.14

2.1.1.3.15

Valoarea maximă a puterii în perioada de demarare se determină cu relația :

2.1.1.3.16

unde :

– cuplul rezistent la demarare , :

2.1.1.3.17

Calculul cuplului dinamic datorat accelerației la frânare

2.1.1.3.18

2.1.1.3.19

2.1.1.3.20

2.1.1.3.21

2.1.1.3.22

2.1.1.3.23

2.1.1.3.24

Demararea și deplasarea a motostivuitorului fără încărcătură

Puterea necesară motorului se va calcula cu relația :

2.1.1.3.25

unde :

– forțele rezistente la deplasare , ;

– viteza de deplasare a stivuitorului , ;

– randamentul transmisiei , .

Forțele rezistente la înaintare se calculează cu relația :

2.1.1.3.26

unde :

– rezistența specifică la înaintare , ;

– greutatea proprie a motostivuitorului , ;

2.1.1.3.27

2.1.1.3.28

Cuplul rezistent în perioada de demarare se calculează cu următoarea relație :

2.1.1.3.29

unde :

– cuplul static rezistent redus la arborele motorului , ;

– cuplul dinamic ce apare la arborele motorului , .

2.1.1.3.30

unde :

– puterea necesară funcționării motorului cu viteza constantă , ;

– turația nominală a motorului .

2.1.1.3.31

unde :

– accelerația unghiulară a arborelui motorului , ;

– momentul de inerție al întregului sistem de acționare , .

2.1.1.3.32

unde :

– timpul de demarare al stivuitorului fără încărcătură , .

2.1.1.3.33

unde :

– accelerația la demarare , .

2.1.1.3.34

unde :

– coeficient ce ține seama de influența maselor aflate în mișcare de rotație , ;

– momentul de inerție al cuplajului , ;

– masa proprie a motostivuitorului , ;

2.1.1.3.35

2.1.1.3.36

2.1.1.3.37

Valoarea maximă a puterii în perioada de demarare se determină cu relația :

2.1.1.3.38

unde :

– cuplul rezistent la demarare , :

2.1.1.3.39

Calculul cuplului dinamic datorat accelerației la frânare

2.1.1.3.40

2.1.1.3.41

2.1.1.3.42

2.1.1.3.43

2.1.1.3.44

2.1.1.3.45

2.1.1.5 Calculul energiei consumate pentru efectuarea

unui ciclu de funcționare

Relația de calcul utilizată va fi:

2.1.1.5.1

unde :

– energia consumată pentru efectuarea semicursei cu încărcătura , ;

– energia consumată pentru efectuarea semicursei fără încărcătură , .

2.1.1.5.2

unde :

– puterea necesară în perioada de demarare pentru semicursa cu încărcătură , ;

– puterea necesară deplasării utilajului cu viteza constantă , ;

– timpul de mers cu viteza constantă pentru semicursa cu încărcătură , .

Determinare timpului de mers cu viteza constantă:

Modul de calcul este asemănator pentru cele două tipuri de semicurse , încărcată și goală .

Se folosește următoarea relație de calcul :

2.1.1.5.3

unde :

– distanța pe care se deplasează stivuitorul cu viteză constantă , ;

– viteza cu care se deplasează stivuitorul , .

2.1.1.5.4

unde :

– distanța medie de deplasare a stivuitorului , ;

– distanța necesară demarării stivuitorului , ;

– distanța necesară frânării stivuitorului , .

2.1.1.5.5

2.1.1.5.6

2.1.1.5.7

unde :

– accelerația la frânare cu încărcătură , ;

– timpul necesar frânării stivuitrului cu încărcătură , ;

2.1.1.5.8

2.1.1.5.9

unde :

– accelerația la frânare fără încărcătură , ;

– timpul necesar frânării stivuitrului fără încărcătură , ;

2.1.1.5.10

2.1.1.5.11

2.1.1.5.12

2.1.1.5.13

Energia consumată va fi:

2.1.1.5.14

2.1.1.5.15

2.1.1.5.16

2.1.1.6 Calculul mecanismulului de ridicare

al motostivuitorului

Stare : “ cu încărcătură ”

Se analizează forțele ce acționează asupra căruciorului port – furcă :

2.1.1.6.1

Fig.3. Schema mecanismului de ridicare

Ecuația în raport cu centrul O al roții este:

2.1.1.6.2

2.1.1.6.3

2.1.1.6.4

unde :

– tensiunea ce apare în lanțurile de care este prins căruciorul port – furcă ;

– greutatea căruciorului port – furcă , ;

– greutatea încărcăturii , ;

– reacțiuni ;

– distanța de la suportul forței la axa xx’ , ;

– distanța de la suportul forței la axa xx’ , ;

– distanța între punctele de contact ale roților căruciorului port-furcă , ;

– coefientul rezistenței la rulare ,

Tensiunea ce acționează în lanț și forța rezistentă apărută între ghidajele roților: .

Între tensiunea și există relația : . 2.1.1.6.5

unde:

– randamentul angrenajului dintre roți și planul pe care se deplasează , .

Fig.4. Reprezentarea tensiunilor

2.1.1.6.6

Puterea necesară va fi determinată cu relația :

2.1.1.6.7

unde :

– viteza cu care se deplasează capătul tijei pistonului , se poate exprima în funcție de viteza de încărcare .

– viteza de ridicare a încărcăturii , .

2.1.1.6.8

2.1.1.6.9

2.1.1.6.10

2.1.1.6.11

2.1.1.6.12

2.1.1.6.13

Cuplul rezistent în perioada de demarare se calculeaza cu următoarea relație :

2.1.1.6.14

2.1.1.6.15

2.1.1.6.16

2.1.1.6.17

2.1.1.6.18

.

2.1.1.6.19

2.1.1.6.20

; .

2.1.1.6.21

2.1.1.6.22

2.1.1.6.23

Valoarea maximă a puterii în perioada de demarare se determină cu relația :

2.1.1.6.24

Calculul cuplului dinamic datorat accelerației la frânare:

2.1.1.6.25

2.1.1.6.26

2.1.1.6.28

2.1.1.6.29

2.1.1.6.30

2.1.1.6.31

Stare : “ fără încărcătură ”

2.1.1.6.32

2.1.1.6.33

2.1.1.6.34

2.1.1.6.35

2.1.1.6.36

2.1.1.6.37

Cuplul rezistent în perioada de demarare se calculează cu următoarea relație :

2.1.1.6.38

.

2.1.1.6.39

2.1.1.6.40

; ;

;

2.1.1.6.41

2.1.1.6.42

2.1.1.6.43

Valoarea maximă a puterii în perioada de demarare se determină cu relația :

2.1.1.6.44

Calculul cuplului dinamic datorat accelerației la frânare

2.1.1.6.45

2.1.1.6.46

2.1.1.6.47

2.1.1.6.48

2.1.1.6.49

2.1.1.6.50

Determinare timpului de mers cu viteza constantă

2.1.1.6.51

2.1.1.6.52

2.1.1.6.53

2.1.1.6.54

2.1.1.6.55

2.1.1.6.56

2.1.1.6.57

2.1.1.6.58

Energia consumată va fi:

2.1.1.6.59

2.1.1.6.60

2.1.1.6.61

2.2. Calculul transportorului cu bandă

Reprezintă mașinile cu acțiune cu cea mai mare răspîndire,datorită posibilităților multiple de utilizare a acestor mașini,în procesele de încărcare-descărcare și de transport intern a mărfurilor.

Sunt folosite la transportul materialelor in vrac la distanțe de cațiva metri până la sute de metri cu productivităti orare de la câteva t/h pâna la sute de t/h.

In figura 6 este prezentată schema de principiu a unui transportor staționar cu bandă. El se compune din banda fără sfârșit 3 ce se înfășoară peste toba de acționare 2 și toba de întindere 7. Banda este susținută de rolele superioare 4 și inferioare 14, montate în suporți pe construcția metalică 5 și 16. Încărcarea benzii se realizează prin pâlnia 6, în dreptul tobei de întindere. Descărcarea benzii se realizeazăîn dreptul tobei de acționare, materialul ajungând în buncărul 1, sau se poate realiza în orice punct pe lungimea transportorului cu ajutorul unui dispozitiv de descărcare mobil. Pentru asigurarea aderenței necesare între bandă și tobă, precum și pentru asigurarea unui mers liniștit al transportorului se utilizează dispozitivul de întindere al

Fig. 6 Transportor cu banda

benzii cu greutate. Toba 7 este montată pe căruciorul 8 ce se poate deplasa în lungul șinei 12. De căruciorul 8 este fixat cablul 9, care este trecut peste un grup de role 10, la

extremitatea cablului fiind montată greutatea 11, sub acțiunea căreia se realizează întinderea benzii. Organele de mai sus sunt montate pe o construcție metalică de susținere, fixată pe locul de utilizare prin șuruburi de ancorare. Antrenarea tobei de acționare se realizează cu ajutorul unui grup motor 15, cuplaj 17, reductor 18, transmiterea mișcării de la tobă la bandă realizându-se ca urmare a frecării dintre bandă și tobă. In funcție de lățimea sa, banda se poate sprijini în partea încărcată, pe un singur rând de role, banda având forma plată (fig. 6.1 a) sau se poate sprijini pe două sau trei rânduri de role, banda având formă de jgheab (fig.6.1 b și c).

2.2.1.Calculul productivității orare a transportorului cu bandă

Productivitatea orară a transportorului cu bandă se va calcula cu relația :

2.3.1.1

[daN/m] 2.3.1.2

unde:

AS – aria necesară a secțiunii transversale prin coloana de material transportat;

coeficient ce ține seama de reducerea secțiunii coloanei de material datorită trecerii materialului pe suprafețele inclinate=1;

q – greutatea repartizată a materialului [daN/m]

greutatea volumetrică a materialului [daN/m3]

As se alege in functie de lățimea benzii de transport B,de unghiul de taluz dinamic al materialului de pe bandă si de tipul de suporți cu role.

Transportoarele cu bandă folosite au bandă plată cu lățimea benzii de transport de 500 mm.

B=500mm;

=100;

As=0,0047m2

Greutatea repartizată a materialului va fi:

unde:

-viteza de deplasare a benzii [m/s] =1.2m/s;

Productivitatea orară va fi

Greutatea repartizată a benzii se calculează cu relația:

2.3.1.3

unde:

B-lățimea benzii de transport [mm] B=500mm;

i-numărul de straturi de inserție i=4;

s1 – grosimea stratului de cauciuc în raport cu fața benzii care se reazămă pe suporturile cu role [mm]; s1 =2mm

s2 – grosimea stratului de cauciuc măsurată în raport cu fața benzii pe care se așează materialul transportat [mm]; s2 = 4 mm

1,6- grosimea medie a unui strat de inserție

Greutatea repartizată a rolelor:

Se determină greutatea părții rotative a rolelor cu relația:

2.3.1.4

unde:

B-lățimea benzii de transport [m]

Greutatea repartizată pe ramura descărcată va fi :

2.3.1.5

unde:

=intervalul dintre rolele de rezemareale ramurii încărcate

Greutatea repartizată pe ramura încărcată va fi :

2.3.1.6

unde:

= intervalul dintre rolele de rezemareale ramurii goale

2.2.2. Calculul tensiunilor din banda transportorului

2.3.1.7 2.3.1.8

2.3.1.9

Din ecuația lui Euler:

2.3.1.10

=17,76

Se determină puterea motorului pentru antrenarea benzii

daN 2.3.1.11

=0,504 kW 2.3.1.12

unde:

kD se introduce datorită faptului că motorul demarează cu banda încărcată cu material.

CAPITOLUL III

CALCULUL CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE

Un sistem de transport intern și depozitare care satisface cerințele din punct de vedere tehnic nu este suficient dacă pentru realizarea acestora necesită cheltuieli foarte mari cu întreținerea și exploatarea.

Se cauta un compromis între dotarea tehnică și cheltuielile cu întreținerea și exploatarea sistemului .

Cheltuielile cu întreținerea și exploatarea sistemului se împart în :

– cheltuieli fixe ce nu depind de gradul de folosire al utilajului cum ar fi cheltuielile cu amortismentul mașinilor ;

– cheltuielile variabile ce depind de gradul de folosire al utilajului precum și cheltuieli cu reparațiile , cheltuieli cu energia consumată , cheltuieli cu salarizarea personalului .

3.1. Calculul cheltuielilor cu salarizarea personalului muncitor

La FM Romania se lucrează în 3 schimburi de tură de 8 ore, fiecare echipă având următoarea componență :

Cheltuielile cu salarizarea personalului muncitor în decursul unui an se vor calcula cu relația :

3.1.1

unde :

– numărulde lucrători;

– salariul mediu lunar pentru fiecare profesie .

-coeficient care ține seama de cheltuielile suplimentare cu salarizarea:sanatate, accidente și boli profesionale,concedii etc. =1,4.

Cheltuielile legate de salarizarea personalului în decursul unui an

Cpm= 12(24*620 +3*750+6*700+6*550+3*700)*1,4= 449064RON / an

3.2. Calculul cheltuielilor cu energia consumată

de motorul benzii transportoare

Se determină cu formula :

3.2.1

unde:

ce-prețul unui kwh energie electric [RON/kwh];

n-numărul motoarelor electrice instalate;

Pi-puterile nominale ale acestor motoare [kw];

ti-numărul anual de ore de funcționare ale fiecărui motor [ore/an];

-coeficient de folosire a a puterii instalate ;

-randamentul mediu al motoarelor electrice ;

Puterea nominala a motorului este PN=1,1kw

Coeficientul de folosire a a puterii instalate

-transportor cu bandă ; 3.2.2 Întreprinderea funcționeaza în medie 150 zile/an iar activitatea este continuă asigurată de trei schimburi.

Cheltuielile cu energia consumată de motoarele instalațiilor,mașinilor și utilajelor de ridicat si transportat vor fi:

Cee= 0,676*(1*1,1*3600*0,45*1/0,8)=2227,5 RON /an

3.3. Cheltuieli cu energia consumată pentru iluminarea punctelor de lucru

Se determină cu formula:

3.3.1

unde:

-consumul normat de energie electric pentru iluminarea unui m2[w/m2] =8 w/m2;

-mărimea,în m2,a suprafețelor iluminate;

-numărul anual de ore de iluminare pentru fiecare tip de suprafață [ore/an];

Depozitul pentru sacii de zahăr are urmatoarele mărimi:

-lungimea depozitului L=32 m;

-lățimea depozitului l=16 m;

A1=L*l [m2]; 3.3.2

A1=32*16=512 m2; 3.3.3

Spatiul de receptiei al marfii are urmatoarele mărimi:

-lungimea L=9 m;

-lățimea l=7 m;

A2=L*l [m2]; 3.3.4

A2=32*16=63 m2; 3.3.5

Punctele de lucru sunt iluminate 12 ore pe zi timp de 200 de zile pe an.

t1=t2=12*200=2400 h/an 3.3.6

Cheltuieli cu energia consumată pentru iluminarea punctelor de lucru va fi:

3.4. Calculul cheltuielilor cu combustibilul consumat de motostivuitoare

Cheltuielile pentru carburantul consumat de motoarele cu ardere internă se determină cu relația:

3.4.1

unde:

-costul carburantului consumat =4,4;

-puterile nominale ale motoarelor instalate pe mașini ;

ti-numărul anual de ore de funcționare ale fiecărui motor [h/an];

ti=10h/zi*200zile/an=2000 h/an 3.4.2

-coeficient de folosire a a puterii instalate ; 3.4.3

-consumul specific de carburant ;

Puterile motorului sunt:

-puterea necesară ;

-puterea nominală ;

Coeficient de folosire a a puterii instalate va fi:

Cheltuielile pentru carburantul consumat de motoarele cu ardere internă vor fi:

Cheltuielile totale cu energia consumată vor fi:

3.4.4

C = 2227,5+7463,04+11827,2 = 21517,74 RON/an

3.5. Calculul cheltuielilor cu amortizarea instalațiilor de transport continuu

Cheltuielile anuale de amortizarea investiției se vor calcula cu relația :

3.5.1

– valoarea utilajului la achiziție

-transportor cu bandă:

– valoarea cotei anuale de amortizare este:

-transportor cu bandă:

Cam= 0,01(25000*10) = 2500 RON/ an

3.6. Calculul cheltuielilor cu amortizarea motostivuitoarelor

Cheltuielile anuale de amortizarea investiției se vor calcula cu relația :

3.6.1

– valoarea utilajului la achiziție ,

– valoarea cotei anuale de amortizare stivuitorului este

3.7. Calculul cheltuielilor anuale cu amortizarea clădirilor sistemului de depozitare

Relația de calcul folosită este :

3.7.1

unde :

– valoarea actuală a depozitului ;

– cota anuală de amortizare a depozitului , ;

3.8. Calculul cu reparațiile curente ale benzi transportoare

Costul unei mașini cu acțiune continuă este dificil de apreciat în condițiile în care aceasta depinde de dimensiunile mașinii , firma producătoare și altele .

S-a stabilit costul benzi transportoare ca o valoare medie atât a dimensiunilor cât și al prețului de achiziție : ;

Relația de calcul a cheltuielilor anuale cu reparațiile curente este :

3.8.1

unde :

– valoarea mașinii de tipul ,i’ ;

– cota de reparații a utilajului de tipul ,i’ .

-transportor cu bandă: ;

Crc= 0,01*25000*3 = 750 RON / an

3.9. Calculul cheltuielilor cu întreținerea și reparațiile parcului de stivuitoare

Relația de calcul utilizată este următoarea :

3.9.1

unde :

– numărul de utilaje active , ;

– costul unui utilaj în prezent ,

– cota procentuală a valorii reparațiilor în raport cu valoarea totală a utilajului , ;

3.10. Calculul cheltuielilor cu întreținerea și reparațiile sistemului de depozitare

Relația de calcul utilizată este următoarea :

3.10.1

unde :

– valoarea actuală a cladirii ;

– cota anuală de întreținere și reparații.

Cheltuielile anuale totale vor fi:

3.10.2

Ct = 449064+21517,74+(2500+16735,2+20000)+(750+5578,4+5000)= 521145,34 RON/an