Bursa Monetar Financiara Si de Marfuri Sibiu Principala Piata de Derivate din Romania

Introducere

Piața de capital prin mecanismele sale specifice, concentrază și centralizează capitalurile, dar mai ales oferă instrumente și produse care să asigure fructificarea plasamentelor și acoperirea riscurilor. Este o piață caraterizată prin dinamism și inovare. Este o piață care pune la dispoziția participanților cele mai diverse oportunități de investire și în cadrul căreia reușita depinde de gradul de instruire și cunoaștere a fiecărui participant..

În contextul, în care piețele financiare se integrează și se globalizează într-un ritm accelerat, apar noi posibilități de plasare a resurselor disponibile și, totodată, noi oportunități de accesare a piețelor de finanțare. Indiferent de școlile de gândire, ce stau la baza clasificării piețelor financiare, este clar că, pretutindeni în lume, asistăm la o tendință de dizolvare a granițelor dintre tipurile de piețe financiare. Liberalizarea restricțiilor, abandonarea împărțirii tradiționale sau a standardizării instituțiilor piețelor, articulate cu reglementările mai precise ale operațiunilor financiare, constituie procese inexorabile, ce au devenit priorități în multe țări ale lumii. Evoluțiile întregistrate pe piața derivatelor sunt în concordanță cu cele de pe piața internațională. Dacă luăm în considerare impactul crizei financiare internaționale ce s-a resimțit începând cu cel de-al doilea semestru al anului 2008, putem aprecia că la nivelul operatorilor locali nu s-au manifestat fenomene de amploarea celor înregistrate pe alte piețe, dar totuși diminuarea accentuată a prețurilor instrumentelor tranzacționate și a volumelor de tranzacționare și scăderea lichidității reprezintă efecte deloc de neglijat.

Am ales acestă temă deoarece consider că este important de subliniat pentru speculatori faptul că toate tranzacțiile pe instrumente financiare derivate implica un risc ridicat și presupun cunoașterea atât a pieței derivatelor cât și a pieței pe care se tranzacționează activul suport.

Lucrarea este structurată pe trei capitole. În primul capitol am prezentat instrumentele financiare derivate, caracteristicile contractelor futures, și a opțiunilor, tranzacțiile cu opțiuni, indicii Bursei Monetar Financiare și de Mărfuri Sibiu și tranzacționarea indicilor la SIBEX.În al doilea capitol am prezentat evoluția, organizarea, reglementarea și factorii de risc pentru Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri Sibiu. În al treilea capitol am prezentat evoluția pieței derivatelor în perioada 2008 – 2010. Am încheiat lucrarea cu prezentarea concluziilor și a propunerilor.

Capitolul I. Instrumente financiare derivate

Caracteristicile contractelor futures

Contractul futures este un instrument financiar cu elemente standardizate, cu excepția prețului contractului care este marcat zilnic la piață, a cărui lichidare se poate realiza fie prin predarea sau primirea activului-suport, fie printr-o tranzacție de sens contrar, printr-o compensare pe piața futures.

Activele ce constituie suport al contractelor futures pot fi:

mărfurile: mărfuri fungibile precum metale, produse petroliere: petrol și derivate ale acestuia, produse energetice – electricitate, produse agricole: cereale, semințe oleaginoase, cafea, zahăr, dar și variabile climatice sau aprobări pentru emisii de substanțe;

produse financiare: valori mobiliare, valute, rata dobânzii sau a rentabilității, indici bursieri (financiari) sau indicatori financiari, rate ale inflației ori alți indicatori economici oficiali.

Caracteristicile generale ale unui contract futures sunt:

condițiile contractului sunt standardizate în ceea ce privește natura activului-suport și cantitatea contractată, numită și unitate de tranzacție. Toate contractele futures pe același activ formează un gen de contracte futures;

fiecare contract futures are un anumit termen de executare, o lună în care urmează să aibă loc lichidarea. Contractele pe un anumit activ cu aceeași scadență formează o specie a contractului pe același activ;

prețul contractului futures se stabilește în bursă, prin proceduri specifice de negociere a acelei piețe reglementate, fiind expresia raportului dintre cererea și oferta pentru fiecare contract standardizat, deci valoarea contractului este variabilă;

contractul futures este actualizat zilnic sau. „marcat la piață, astfel încât pierderile uneia dintre părțile tranzacției sunt transferate ca profituri celeilalte părți;

lichidarea contractului se poate realiza fie prin decontarea in fonduri bănești, fie prin lichidarea poziției printr-o operațiune de sens contrar, respectiv o compensare. In cazul contractelor futures la care executarea nu se poate realiza prin predarea unui activ fizic sau a unui titlu financiar (contractele pe indici de bursă), executarea se face totdeauna printr-o lichidare cash.

Participanții la piața futures, în funcție de scopul urmărit, pot fi: hedgeri, investitori în alte active, de regulă active-suport, care se protejează prin tranzacție futures împotriva pierderii generate de fluctuația prețului activului inițial; arbitrajori, respectiv vânzători și cumpărători de contracte futures care speră să obțină câștig din diferențele de preț de pe piețe diferite sau scadente diferite; speculatori, investitori care își asumă riscuri importante pentru a obține profit din fluctuația prețului contractelor futures.

Pentru protecția intermediarilor, a clienților și a prin reglementările bursei la care se tranzacționează fiecare contract futures stabilește un nivel zilnic de oscilație a prețului față de prețul de referință pentru ședința precedentă, denumită limită zilnică de oscilație. În condiții deosebite limita se poate calcula și față de alte prețuri, cum ar fi: prețul teoretic, prețul de deschidere sau prețul la care s-a reluat tranzacționarea, dacă reglementările pieței permit aceasta. Unitatea de tranzacționare este elementul care stabilește cantitatea în funcție de care se determină valoarea contractului. Cotarea definește prețul pe unitatea de tranzacționare și este de regulă similară activului-suport. Scadența contractului este fixă, fiind specificată pentru fiecare contract ca unică scadență sau prin precizarea mai multor zile de scadență. Lichidarea poziției futures poate avea loc prin livrare efectivă, compensare sau schimbare cu activul-suport. La SIBEX, instituția care asigură lichidarea pozițiilor futures și garantarea tranzacțiilor este Casa Română de Compensație SA (CRC).

Compensarea contractului futures (offset) constă în închiderea poziției inițiate printr-o operațiune de sens contrar.

Schimbul unui contract cu un activ suport se realizează prin intermediul casei de compensare, deci printr-o tranzacție în afara pieței. La SIBEX, piața reglementată administrată de Bursa Monetar-Financieră de Mărfuri Sibiu, sunt standardizate și se tranzacționează contracte futures având ca suport: valute – EUR/RON, USD/RON, EUR/USD, rata dobânzii – ROBOR trei luni, acțiuni ale celor cinci SIF-uri; ale unor bănci – BRD, BCC, TLV și EBS, DEBRK, ale unor societăți comerciale din sectorul petrolier – SNP, DEOIL, DERRC, DEDAFR, sectorul chimic – DEAZO și DEOLT, sectorul farmaceutic, DEATB și DEBIO, sectorul utilități – DETEL, indici bursieri – DESBX9 și DESBX18 și aur – SIBGOLD.

Pentru fiecare contract futures, clientul depune la intermediar o sumă denumită marjă inițială, calculată în funcție de numărul de contracte futures pe care intenționează să le tranzacționeze. Intermediarul depune suma corespunzătoare în contul în marjă deschis la casa de compensare agreată de operatorul de piață ce administrează piața reglementată de instrumente financiare derivate. Nivelul marjei și modalitatea de constituire a acesteia poate să difere de la o piață la alta.

Reglementările SIBEX și ale Casei de Române de Compensație SA prevăd ca prețul de cotare este prețul ultimei tranzacții executate pe piața respectivului contract. El se afișează, în timp real, tuturor participanților, și la sfârșitul ședinței de tranzacționare este publicat pe site-ul pieței și în presă.

Apelul în marjă intervine în situația în care suma din contul în marjă scade sub nivelul marjei inițiale (care este considerată și marja de menținere) așa cum este prevăzut în reglementările SIBEX. Titularul de cont trebuie să răspundă apelului în marjă cu fonduri suplimentare sau să închidă pozițiile descoperite până cel târziu la momentul stabilit de casa de compensare. În caz contrar, casa de compensare va lichida forțat pozițiile descoperite până la nivelul la care suma în cont depășește marja de menținere.

Caracteristicile opțiunilor și opțiuni pe contracte futures

Opțiunile sunt contracte standardizate având drept suport acțiuni, obligațiuni, indici bursieri, rata dobânzii, valute, mărfuri, contracte futures sau alte instrumente financiare derivate.

Într-un contract de opțiune, cumpărătorul are dreptul, dar nu și obligația, de a achiziționa sau de a vinde la scadență sau oricând până la scadență o anumită cantitate din activul-suport, la un preț prestabilit, denumit preț de exercitare și în schimbul unei prime plătite în momentul încheierii tranzacției sau în cadrul lichidării lunii în curs.

Cumpărătorul unei opțiuni poate decide executarea contractului în orice moment până la scadență (opțiuni de tip american) sau numai la scadența contractului (opțiuni de tip european). Se cumpără o opțiune, se plătește prima și se speră că va putea fi vândută mai scump. Invers, se vinde o opțiune și se speră că va fi cumpărată la un preț mai mic.

Opțiunea de cumpărare (call) este un contract în formă standardizată care dă cumpărătorului dreptul ca, într-o perioadă determinată, să cumpere activul-suport la un preț prestabilit. Vânzătorul opțiunii „call" își asumă obligația de a onora solicitarea cumpărătorului prin vânzarea activului-suport.

Opțiunea de vânzare (put) este un contract în formă standardizată care dă dreptul cumpărătorului opțiunii ca, într-o anumită perioadă, să vândă activul-suport la un preț prestabilit și în schimbul unei prime plătite inițial Totodată, vânzătorul unui „put" își asumă obligația de a cumpăra activul suport la prețul prestabilit, dacă opțiunea este exercitată într-un anumit interval de timp.

Executarea contractelor de opțiuni se poate face prin: lichidarea opțiunii, exercitarea opțiunii și prin expirarea opțiunii.

Pentru. cumpărarea și vânzarea de opțiuni, clientul trebuie să constituie anumite garanții, și anume:

la cumpărarea de opțiuni investitorul trebuie să plătească integral prețul opțiunii, respectiv prima. Prin urmare, în cazul acestor tranzacții nu se constituie marjă;

la vânzarea de opțiuni „call" pentru care investitorul definește momentul vânzării activul-suport nu trebuie depusă decât marja contractului, dacă prețul de exercitare al opțiunii este cel puțin egal cu prețul activului-suport. Dacă prețul de exercitare este mai mic decât prețul activului-suport, gradul admis de îndatorare a investitorului față de intermediar depinde de prețul de exercitare, și nu de prețul curent al activului-suport;

la vânzarea de opțiuni ,call" neacoperite investitorul trebuie să constituie, un depozit de garanție stabilit la valoarea de piață a activului-suport.

0 multitudine de riscuri influențează prețul activelor-suport ale contractelor cu opțiuni. Acestea sunt generate de o arie de factori cum ar fi: prețul activului-suport, volatilitatea activului suport, rata dobânzii pe termen scurt și timpul rămas până la scadență. Cuantificarea influenței riscurilor se realizează prin intermediul coeficienților de sensibilitate, care sunt prezentați sintetic în cele ce urmează:

Opțiuni pe contracte futures

Opțiunea pe contract futures este un instrument financiar derivat ce are ca activ-suport un contract futures. În România, aceste opțiuni se tranzacționează pe piața SIBEX încă din anul 1998 și au ca active-suport contracte futures pe curs de schimb, acțiuni și indici bursieri. Caracteristicile standardizate ale unei opțiuni pe contract futures admise la tranzacționare pe piațtimp.

Executarea contractelor de opțiuni se poate face prin: lichidarea opțiunii, exercitarea opțiunii și prin expirarea opțiunii.

Pentru. cumpărarea și vânzarea de opțiuni, clientul trebuie să constituie anumite garanții, și anume:

la cumpărarea de opțiuni investitorul trebuie să plătească integral prețul opțiunii, respectiv prima. Prin urmare, în cazul acestor tranzacții nu se constituie marjă;

la vânzarea de opțiuni „call" pentru care investitorul definește momentul vânzării activul-suport nu trebuie depusă decât marja contractului, dacă prețul de exercitare al opțiunii este cel puțin egal cu prețul activului-suport. Dacă prețul de exercitare este mai mic decât prețul activului-suport, gradul admis de îndatorare a investitorului față de intermediar depinde de prețul de exercitare, și nu de prețul curent al activului-suport;

la vânzarea de opțiuni ,call" neacoperite investitorul trebuie să constituie, un depozit de garanție stabilit la valoarea de piață a activului-suport.

0 multitudine de riscuri influențează prețul activelor-suport ale contractelor cu opțiuni. Acestea sunt generate de o arie de factori cum ar fi: prețul activului-suport, volatilitatea activului suport, rata dobânzii pe termen scurt și timpul rămas până la scadență. Cuantificarea influenței riscurilor se realizează prin intermediul coeficienților de sensibilitate, care sunt prezentați sintetic în cele ce urmează:

Opțiuni pe contracte futures

Opțiunea pe contract futures este un instrument financiar derivat ce are ca activ-suport un contract futures. În România, aceste opțiuni se tranzacționează pe piața SIBEX încă din anul 1998 și au ca active-suport contracte futures pe curs de schimb, acțiuni și indici bursieri. Caracteristicile standardizate ale unei opțiuni pe contract futures admise la tranzacționare pe piața reglementată SIBEX sunt: simbolul opțiunii, stilul opțiunii (american sau european), activul-suport, cotația primei, pasul, data expirării opțiunii, prețul de exercitare, prima și ultima zi de tranzacționare, modalitatea de executare la scadență a pozițiilor deschise.

Prima zi de tranzacționare a opțiunilor este ziua în care a fost stabilit și primul preț de cotare al contractului futures suport.

Ultima zi de tranzacționare și data expirării opțiunii coincid cu ultima zi de tranzacționare, respectiv ziua de scadență a contractului futures suport.

Din tranzacțiile cu opțiuni rezultă poziții deschise, ca diferență dintre opțiunile de același tip cumpărate și cele vândute pentru fiecare preț de exercitare și pentru fiecare data de expirare. 0 opțiune cumpărată și vândută la același preț de exercitare și aceeași scadență este considerată închisă, iar deținătorul acesteia nu mai are dreptul de o exercita, în timp ce vânzătorul nu mai are obligația a se supune exercitării. Câștigul sau pierderea se înregistrează doar din diferența dintre primele încasate și cele primite.

Tranzacții cu opțiuni

Variind de la pozițiile cele mai simple (ca achiziționarea/vânzarea unei opțiuni) până la combinații foarte diverse între opțiuni și alte active financiare, strategiile care implică opțiuni pot fi folosite în egală măsură pentru speculații sau pot fi implicate în acțiuni de acoperire a riscurilor generate de alte investiții. Modalitățile de clasificare a acestora sunt variate și va fi considerată cea care are în vedere tipul opțiunilor. Este vorba despre strategii simple, strategii “spread” (implică o poziție pe două sau mai multe opțiuni de același tip) și combinații (au în vedere poziții atât pe opțiuni call, cât și pe opțiuni put).

Tranzacții simple cu opțiuni

Cumpărarea de opțiuni call – Alături de cumpărarea de opțiuni put, aceasta este cea mai simplă schemă de acoperire a riscului. Opțiunile call pot fi utilizate pentru a proteja deținătorul unei poziții short pe un portofoliu format din devize, sau indici bursieri (se pot considera și portofolii de acțiuni care urmăresc compoziția indicelui) împotriva scăderii valorii acesteia..

Opțiuni call acoperite (Covered Calls) – Această poziție presupune vânzarea unei opțiuni call de către deținătorul unui portofoliu de acțiuni (sau alt activ suport). Inițiatorul unei asemenea strategii mizează pe o poziție neutră până la moderat crescătoare pe activul suport, sau este dispus să limiteze câștigul potențial în cazul creșterii prețului activului în schimbul asigurării unei protecții mai eficiente în cazulscăderii valorii acestuia. O altă strategie are în vedere asigurarea venitului generat din vânzareaopțiunii call pentru un investitor, care deține (sau achiziționează în acel moment) activul support

Cumpărarea unei opțiuni put – Este una dintre metodele cele mai utilizate de operatori pentru a-și proteja portofoliile formate din acțiuni, indici sau devize împotriva scăderii prețului acestora. În acest caz pierderea este limitată la prima plătită odată cu achiziționarea titlului derivat.

Opțiuni put acoperite în cash (Cash Secured Puts) – Vânzarea unei opțiuni put acoperită în cash presupune vânzarea unei opțiuni put și depozitarea sumei necesare pentru achiziționarea activului suport, care este în general investită în titluri pe termen scurt. Strategia este adoptată de investitorii care doresc să achiziționeze o anumită acțiune, dar sunt dispuși să aștepte până când prețul scade la nivelul dorit. Sub un anumit nivel al prețului spot strategia începe să genereze pierderi

Strategii “spread”

Produsele “bull spread” și “bear spread” cu opțiuni call – Un produs “bull spread” reprezintă o combinație de opțiuni proiectată să genereze profit dacă prețul activului suport crește. Un “bull spread” care utilizează opțiuni call necesită două opțiuni call pe același activ suport, având aceeași scadență, dar prețuri de exercitare diferite. Cumpărătorul unui astfel de produs va achiziționa o opțiune call cu un preț de exercitare mai mic și va vinde o opțiune call cu un preț de exercitare mai mare. Scăderea prețului activului sub pragul de rentabilitate determină o pierdere pentru cumpărătorul de “bull spread” pentru că primaplătită pentru poziția long call este mai mare decât cea pentru short call, datorită prețului de exercitare mai scăzut “Bear spread” este tot o combinație de opțiuni, foarte asemănătoare celei de mai sus. Profiturile sunt generate în acest caz de scăderea prețului activului suport. Tehnic vorbind, poziția este cea a vânzătorului unui “bull spread”

Produsele “bull spread” și “bear spread” cu opțiuni put – Aceste produse se construiesc într-o manieră similară celei anterioare. “Bull spread”constă în cumpărarea unei opțiuni put cu un preț de exercitare mai scăzut și vânzarea uneia cu un preț mai ridicat, în timp ce traderul “bear spread” are poziția inversă

Produsul “ratio spread” – Reprezintă o combinație de opțiuni “spread” în care în care două sau mai multe opțiuni cu caracteristici asemănătoare sunt tranzacționate într-o proporție specificată. Pentru un astfel de produs numărul contractelor cumpărate diferă de cel al contractelor vândute. Cum rata poatevaria foarte mult poate fi construită o infinitate de astfel de produse. Dacă prețul activului suport crește suficient, profiturile sunt ridicate, dar și prețul acestui produs este mai ridicat decât al unui “spread” obișnuit. Profilul general al “ratio spread” indică o senzitivitate ridicată atât față de prețul activului suport cât și față de volatilitatea acestuia, dar având în vedere modul particular în care se generează acest produs operatorii pot crea portofolii neutre față de unul dintre parametri, alegând expunerea față de celălalt.

Produsul “calendar spread” sau “time spread” – Se referă la o combinație de opțiuni având același activ suport, dar scadențe diferite. Se pot proiecta strategii diferite de abordare a acestui produs în funcție de evoluția așteptată a pieței, traderii alegând expunerea față de unii parametri și neutralitatea față de alții. Cumpărarea unei opțiuni call cu scadența la 90 de zile și vânzarea unei opțiuni cu aceleași caracteristici care expiră însă în 30 de zile, asigură în ansamblu creșterea veniturilor odată cu creșterea prețului activului suport, creșterea volatilității sau a ratei dobânzii. În plus, profiturile vor crește odată cu trecerea timpului

Strategii combinate

Strategii combinate acoperite (Covered Combinations) – Constau în vânzarea unei opțiuni call acoperită și a unei opțiuni put acoperită în cash. Strategia este preferată de investitorii care dețin acțiuni moderat crescătoare, de deținătorii unor poziții call acoperite în căutare de strategii care să le asigure creșterea veniturilor sau de cei care doresc să investească într-o anumită acțiune, dar nu sunt siguri dacă momentul este bine ales, urmând să investească numai o parte din sumă pentru cumpărarea titlurilor, iar restul în funcție de evoluția pieței.

Produsul “straddle” – Reprezintă o combinație de opțiuni formată dintr-o opțiune call și o opțiune put pe același activ suport, având același preț de exercitare și aceeași scadența. După cum se observă, cumpărătorul de “straddle” mizează pe variația prețului activului suport în limite mari față de prețul de exercitare, în timp ce vânzătorul are în vedere ovolatilitate mult mai redusă a prețurilor. Pierderea maximă pentru poziția “long straddle” este suma celor două prime colectate de vânzătorul de straddle. După cum este de așteptat trecerea timpului reduce valoarea poziției “long straddle” și o crește pe cea a poziției short.

Produsul “strangle” – Acest produs păstrează caracteristicile “straddle”, cu observația că prețurile de exercitare a celor două opțiuni sunt diferite, prețul put fiind mai mic decât cel call. “Strangle” extinde intervalul de profit pentru vânzător, păstrând însă celelalte elemente ale “straddle”.

Produsele “strip” și “strap” – Fac parte tot din categoria combinațiilor. Produsul “strip” constă într-o poziție long call și două poziții long put cu același preț de exercitare și aceeași scadență. Traderul apreciază în acest caz că vor avea loc modificări considerabile ale prețului, anticipând câ scăderea acestuia este mai probabilă. Strategia cumpărătorului unui produs “strap” – care constă într-o poziție long pe două opțiuni call și una put, cu același preț de exercitare și aceeași scadență are în vedere profitul generat de variațiile largi ale prețului, de data aceasta în cazul creșterii.

Produsul “butterfly” – Acest produs se poate forma plecând de la “straddle”, prin adăugarea unei opțiuni call cu un preț de exercitare mai mic decât prețul “straddle” și a unei opțiuni put cu prețul de exercitare mai mare, toate având aceeași scadență și același activ suport. Deci, în cadrul poziției “long butterfly” cumpărătorul achiziționează o opțiune put la prețul de exercitare X1, vinde o opțiune put la prețul de exercitare X2 și una call la același preț de exercitare și cumpără o opțiune call la prețul de exercitare X3, cu X1 < X2 < X3 și 2 X 2 = X3 + X1

Un produs “butterfly” mai poate fi obținut prin:

• cumpărarea unei opțiuni call la X1, vânzarea a două opțiuni call la X2 și cumpărarea unei opțiuni call la X3 – “butterfly spread” cu opțiuni call;

• cumpărarea unei opțiuni put la X1, vânzarea a două opțiuni put la X2 și cumpărarea unei opțiuni put la X3 – “butterfly spread” cu opțiuni put;

• cumpărarea unei opțiuni call la X1, vânzarea unei opțiuni put la X2, vânzarea unei opțiuni put la X2 și cumpărarea unei opțiuni put la X3.

Având în vedere strategiile descrise mai sus produsul “butterfly” poate fi privit atât ca “spread” cât și ca o combinație. Vânzătorul unui “butterfly” va adopta pozițiile inverse celor descrise mai sus. În plus, se poate observa că “long butterfly” este un “short straddle” căruia i sau limitat marjele de pierdere, în timp ce “short butterfly” este un “long straddle” căruia i s-au limitat marjele de profit.

Produsul “Condor” – Se construiește asemănător “butterfly”, plecând însă de la strangle, în joc fiind deci tot patru opțiuni având același activ suport și aceeași scadență, dar prețuri de exercitare diferite.

“Long condor” presupune:

• cumpărarea unei opțiuni call la X1, vânzarea a două opțiuni call la X2 și X3 si cumpărarea unei opțiuni call la X4 – “condor spread” cu opțiuni call;

• cumpărarea unei opțiuni put la X1, vânzarea a două opțiuni put la X2 și X3 și cumpărarea unei opțiuni put la X4 – “condor spread” cu opțiuni put;

• cumpărarea unei opțiuni put la X1 vânzarea unei opțiuni put la X2 și a uneia call la X3 și cumpărarea unei opțiuni call la X4;

• cumpărarea unei opțiuni call la X1 vânzarea unei opțiuni call la X2 și a uneia put la X3 și cumpărarea unei opțiuni put la X4;

Prețurile celor patru opțiuni trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

X1 < X2 < X3 < X4 si X1 + X4 = X2 + X3

“Short condor” poate fi obținut inversând pozițiile menționate mai sus. Pentru a răspunde cerințelor pieței legate de o mai mare flexibilitate, în ce privește lichiditatea (mai scăzuta în cazul opțiunilor decât în cel al activului suport) și extinderea gamei de scadențe și prețuri de exercitare sau pentru a oferi posibilitatea de a beneficia de prețul mai scăzut al opțiunilor, decât cel al activelor suport, produsele disponibile pe piata s-au extins considerabil. Este vorba despre reconstituirea profilurilor generate de opțiuni (sau de suporturi),despre produse sintetice. Sigur, gama este mult mai diversă, iar posibilitătile de multiplicare în creștere, principiile fiind asemănătoare. În plus se tranzacționează opțiuni pe termen lung (LEAPS) și flexibile (FLEX) – produse ce sunt înglobate strategiilor care utilizează opțiuni simple.

Indicii Bursei Monetar Financiare și de Mărfuri Sibiu

În contextul dezvoltării activității de tranzacționare a instrumentelor financiare derivate, Bursa Monetar-Financiară și de Mărfuri Sibiu a constituit doi indici bursieri, SIBEX9 și SIBEX18, cu scopul de a reflecta mișcările de ansamblu ale prețului acțiunilor componente și ale pieței spot în general. Totodată, cei doi indici reprezintă activ-suport al instrumentelor financiare derivate. Diseminarea cotațiilor acestor indici are loc în timp real, ceea ce asigură informarea corespunzătoare a investitorilor de portofoliu care au posibilitatea de adoptare rapidă a deciziilor de acoperire a riscului perioadele de scădere a prețului acțiunilor pe piața spot.

Indicele SIBEX9 a fost lansat la data de 3 august 2005 având în structură acțiunile celor cinci SIF-uri, trei instituții de credit (BRD, Banca Transilvaniei și Banca Carpatica) precum și un intermediar al pieței de capital, respectiv SSIF Broker Cluj Napoca. Ponderea fiecărei entități în indice este relativ egală, aproximativ 11%.

Valoarea inițială a portofoliului a fost de 1800 lei, iar un punct de indice reprezintă 1 leu. Altfel spus, o variație a indicelui cu 1 punct corespunde cu variația valorii portofoliului indicelui cu 1 leu. Indicele SIBEX 9 poate fi considerat un indicator al sectorului financiar, reflectând zilnic performanțele generale ale acestuia.

Valoarea zilnică de referință a indicelui se determină după formula:

9

∑ (Nn X Pn)

n=1

unde:

Nn – numărul de acțiuni aferent societății componente n

Pn – prețul de referință pentru acțiunile societății componente n comunicat de BVB

În situația în care acțiunile unei societăți sunt suspendate de la tranzacționare, prețul de referință luat în calcul la stabilirea valorii indicelui este ultimul preț de închidere comunicat de BVB pentru acțiunea respectivă.

Având în vedere faptul că este un indice care nu ia în calcul capitalizarea bursieră și nu este condiționat de limite de capitalizare ale societăților componente, SIBEX9 este ajustat doar în situația apariției unor evenimente corporative în activitatea societăților din structura sa, astfel încât să se mențină ponderile valorice ale acestora.

Evenimentele care determină ajustări ale numărului de acțiuni din componentele indicelui SIBEX9 în vederea păstrării constanței a ponderii acesteia sunt: splitări, consolidări, majorări de capital social etc.

Indicele SIBEX18

Construcția acestui indice este similară cu cea a indicelui SIBEX9, cu diferența că în structura indicelui sunt cuprinse 18 acțiuni din diverse sectoare de activitate (financiar-bancar, farmaceutic, petrolier, construcții, chimie, alte ramuri ale industriale), ceea ce înseamnă că indicele poate avea rolul unul barometru al pieței, indicând zilnic performanțele generale ale acesteia.

La data lansării indicelui, respectiv 3 august 2005, valoarea inițială a portofoliului indicelui era de 1.800 lei, un punct de indice valorând 1 leu.

Indicele SIBEX18 este, așadar, un indice general, fără capitalizare bursieră. Astfel, o creștere a prețului acțiunilor unei societăți componente, determină o creștere proporțională cu numărul de acțiuni alocate societății respective în indice, indiferent dacă pe acele acțiuni s-au efectuat tranzacții în valoare de 1.000 sau de 1.000.000 lei.

Și în cazul acestui indice, BMFMS oferă investitorilor cotații pe pagina web proprie cu o întârziere de 15 minute față de cotațiile de la BVB.

Valoarea zilnică de referință a indicelui se determină după formula:

18

∑ (Nn X Pn)

n=1

unde:

Nn – numărul de acțiuni aferent societății componente n

Pn – prețul de referință pentru acțiunile societății componente n comunicat de BVB

Managerii de fonduri, hedgerii si speculatorii folosesc contractele la termen pe indici bursieri pentru a-si construi strategii de protecție complexe, în vederea conservării valorii portofoliilor deținute, dar și pentru a-și marca profiturile în raport cu evoluția previzibilă a pieței.Mai mult, tranzacționând DESBX se asigură protecție împotriva evenimentelor conjuncturale care ar afecta doar prețul unui titlu – influența negativă a acestuia este mult diminuată in cadrul indicelui compozit.

Capitolul II. Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri

2.1 Scurt istoric

Bursa Monetar – Financiară și de Mărfuri Sibiu, înființată încă din decembrie 1994, este instituția ce a făcut posibilă tranzacționarea derivatelor în România. După câțiva ani de documentare și pregătire, tranzacțiile futures au fost lansate la 11 iulie 1997, iar cele cu opțiuni la 9 noiembrie 1998. Anul 2009 a marcat o nouă premieră, introducerea la tranzacționare a contractelor financiare pentru diferențe.

BMFM Sibiu lansează spre tranzacționare, în premieră mondială, primele derivate pe acțiuni, respectiv contractele futures având ca suport acțiunile societăților SIF1 Banat – Crișana, SIF3 Transilvania și SNP Petrom listate la Bursa de Valori București în anul 2000

Bursa din Sibiu a introdus în premieră pe piața de capital din România contractele financiare pe diferență (CFD) pe acțiunile SIF1, SIF4, TLV, BRD, SNP si BRK în anul 2009, când a lansat la tranzacționare, în premieră în România, și contractul futures având ca activ suport certificatele de emisii gaze cu efect de sera (EGES) având simbolul CO2 RON 2008-2012

Ascensiunea Bursa Monetar Financiară si de Mărfuri Sibiu a continuat și în 2010 când a lansat piața reglementată la vedere (spot) și contractul futures pe indicele Dow Jones Industrial Average, denominat în lei.

Schimbările intervenite în anul 2011 în cadrul Bursei Monetar Financiare și de Mărfuri Sibiu (Sibex) se referă tranzacționarea derivatelor pe acțiuni ale Fondului Proprietatea. Noile instrumente lansate au fost contractul futures pe acțiunile Fondul Proprietatea, având simbolul DEFPR, respectiv contractul cu opțiuni pe contractul futures pe acțiunile Fondului Proprietatea, având simbolul OPDEFPR.

De curând, respectiv de la data de 1 Martie 2011 Bursa din Sibiu a anunțat schimbarea denumirii societății din S.C. BURSA MONETAR-FINANCIARĂ ȘI DE MĂRFURI S.A. SIBIU în S.C. SIBEX – SIBIU STOCK EXCHANGE S.A., prescurtat S.C. SIBEX S.A. (engl. SIBEX). De asemenea a fost lansat și noul logo al societății. Acesta reprezintă cele 7 cetăți transilvănene (Sieben Burgen), semnificația sa fiind locul de întâlnire a celor ce doresc să-si transforme ideile in bani. El reprezintă tradiția transilvăneană a comerțului și a seriozității.

Noi schimbări au avut loc și în luna aprilie a acestuia an când Sibiu Stock Exchange a anunțat lansarea la tranzacționare a opțiunilor binare, implementând în premieră pe piața autohtonă de capital acest tip pe instrument financiar derivat. Primele opțiuni binare lansate au fost cele de tip CALL si RANGE, pe cursurile EUR/RON respectiv EUR/USD. În aceeași lună au mai fost lansate la tranzacționare și două produse derivate având ca activ suport aurul. Aceste instrumente sunt: contractul futures pe uncia de aur având simbolul SIBGOLD, cu o mărime de 1 Gold Troy Ounce (31,1034768 grame Aur paritate 995), respectiv opțiunile pe contractul futures SIBGOLD, având simbolul OPSIBGOLD.

Bursa de la Sibiu, denumită în prezent SIBEX, este o piață reglementată la termen autorizată pentru tranzacționarea instrumentelor financiare derivate și a contractelor financiare pentru diferențe. Piața este administrată de operatorul de piață SC Bursa Monetar – Financiară și de Mărfuri Sibiu SA, care este persoană juridică constituită sub forma unei societăți pe acțiuni, emitentă de acțiuni nominative. Piața funcționează regular, după reglementări aprobate de CNVM și respectă standardele europene de raportare și transparență.

Conform reglementărilor CNVM, un operator de piață poate administra diferite tipuri de piețe reglementate care pot fi autorizate la momente diferite. Prin tip de piețe reglementate se înțelege piața caracterizată fie prin diferite tehnici și reguli de tranzacționare, fie prin tipul de instrumente financiare admise la tranzacționare (acțiuni și alte valori mobiliare asimilabile acțiunilor, obligațiuni, titluri de stat, instrumente financiare derivate etc.).

In acest sens, Bursa din Sibiu și-a manifestat interesul de a autoriza și o piață de valori mobiliare. La sfârșitul trimestrului al treilea al anului 2009, reglementările noii piețe erau în curs de aprobare și a fost autorizat Depozitarul Sibex SA, instituție ce urmează să asigure operațiunile post –tranzacționare pentru viitoarea piață la vedere și operațiuni binare în 2011.

2.2 Organizare SIBEX

S.C. SIBEX – SIBIU STOCK EXCHANGE S.A are o structură integrată, lucru destul de rar întâlnit la piețele bursiere europene. Principalele ei participații sunt la Casa Romana de Compensație și la Depozitarul Sibex. Casa Romana de Compensație care tine evidenta instrumentelor financiare derivate, calculează pozițiile nete, reevaluează pozițiile nete, retine marjele, practic toate operațiunile post tranzacționare.

Partenerii S.C. SIBEX – SIBIU STOCK EXCHANGE S.A sunt Casa Română de Compensație, casa de clearing și garantul operațiunilor efectuate la Sibex; Depozitarul Sibex, serviciul de compensare-decontare și registru al pieței la vedere și al sistemului alternativ de tranzacționare; Trayport Ltd. London, furnizorul platformei electronice de tranzacționare Global Vision; Chicago Mercantile Exchange & CME Indexes, prin licența pentru tranzacționarea derivatelor pe indicele Dow Jones Industrial Average; Warsaw Stock Exchange, acționar Sibex și partener de dezvoltare a pieței la vedere și derulare de listări duble pe piețele WSE și Sibex; 32 de intermediari și 108 brokeri activi.

Capitalul social al S.C. BMFM S.A. Sibiu este stabilit de adunarea generală a acționarilor si este format din acțiuni nominative cu drept de vot. Capitalul social al S.C. SIBEX S.A. este de 33.427.926 RON distribuit in 33.427.926 acțiuni cu valoare nominala de 1 RON/acțiune. Un acționar nu poate deține, direct sau prin persoane implicate sau afiliate, mai mult de 5% din totalul drepturilor de vot in adunarea generala a acționarilor societății.

Conducerea efectivă a S.C. BMFM S.A. Sibiu este asigurată de către Directorul General si Directorul General Adjunct, care au calitatea de conducători în conformitate cu reglementările C.N.V.M.

În cadrul S.C. BMFM S.A. Sibiu sunt organizate următoarele departamente:

a) Departamentul economic-administrativ care asigură premisele desfăsurării în mod optim a activității societății privitoare la evidența financiar-contabilă și achiziționarea/ gestionarea dotărilor materiale. Departamentul economic-administrativ are următoarele atribuții: efectuează activitățile contabile ale societății, efectuează activitățile financiare ce privesc societatea, efectuează activitățile de administrație a societății:.

b) Departamentul de resurse umane este departamentul care efectuează activitățile de selectare a personalului, activitatea de organizare a personalului și activitatea legată de perfecționarea personalului.

c) Departamentul juridic este departamentul care asigură desfășurarea activității S.C. BMFM S.A. Sibiu cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare și care asigură asistența juridică a conducerii si a celorlalte departamente ale S.C. BMFM S.A. Sibiu, asistență juridică cu privire la raporturile de muncă ale personalului societății și care efectuează activitatea de informare juridică

d) Departamentul tranzacții si supraveghere piețe asigură buna desfășurare a activității de

tranzacționare pe piețele reglementate si în cadrul sistemelor alternative de tranzacționare

administrate de S.C. BMFM S.A, prin tehnici specifice de analiză, supraveghere și control. Acest departament este condus de un Director de Tranzacții numit de către Directorul General al S.C. BMFM S.A. Sibiu care se subordonează Directorului General Adjunct.

e) Departamentul informatic asigură buna funcționare a sistemelor informatice ale societății prin administrarea rețelei și a gestionării programelor informatice pentru informații si comunicații bursiere.

f)Departamentul de relații publice si marketing coordonează activitatea referitoare la relațiile societății cu publicul si politica de marketing a societății.

g) Departamentul de dezvoltare si produse noi desfășoară activități și studii de cercetare în

vederea dezvoltării activității de tranzacționare pe piețele reglementate/în cadrul sistemelor

alternative de tranzacționare administrate de S.C. BMFM S.A. Sibiu

h) Departamentul control intern care efectuează activități de control intern în conformitate cu sistemul de control intern si planul anual de control intern aprobate de Consiliul de Administrație; informând conducerea societății despre recomandările neimplementate de conducerea executivă a societății si consecințele neimplementării acestora;

i) Departamentul emitenți care are rolul de a iniția și derula activități și operațiuni necesare în vederea admiterii, menținerii si retragerii instrumentelor financiare la/de la tranzacționare pe/de pe piața reglementată la vedere si sistemele alternative de tranzacționare administrate de S.C. B.M.F.M. S.A.;

j) Departamenul audit intern care ajută societatea să își atingă obiectivele, evaluând printr-o abordare sistematică si metodică procesele sale de management al riscurilor, de control si de guvernanță si făcând propuneri pentru a le consolida eficacitatea și care analizează si verifică dacă societatea dispune de procese adecvate de management al riscurilor si formulează o opinie care să indice dacă procesul de management al riscurilor este suficient pentru a proteja bunurile, reputația si activitățile acesteia.

k) Departamentul Relații cu Investitorii si Instituțiile pieței de capital asigură premisele desfășurării în mod optim a activității societății în calitate de emitent de acțiuni admise la tranzacționare pe o piață reglementată.

Departamentele societății au următoarea subordonare:

a) departamentul economic-administrativ, departamentul juridic, departamentul de resurse

umane, departamentul de relații publice si marketing, precum si departamentul Relații cu

investitorii si instituțiile pieței de capital sunt subordonate Directorului General;

b) departamentul de tranzacții si supraveghere piețe, departamentul emitenți, departamentul de dezvoltare si produse noi si departamentul informatic sunt subordonate Directorului General Adjunct, subordonat, la rândul său, Directorului General;

c) departamentul de control intern si departamentul audit intern sunt subordonate consiliului de administrație.

Această structură organizatorică poate fi observată și în organigrama de mai jos

Sursa: www.sibex.ro

.

2.3 Reglementarea legală

În domeniul pieței de capital, sistemul normativ european este de tip Lamfalussy și are patru nivele. În cuprinsul primului nivel apar principiile cadru care trebuiesc aplicate la selectarea măsurilor de către Consiliul Miniștrilor, Comisia Europeană și Parlamentul European. De regulă reprezintă un model care poate fi integrat în legile naționale pentru o uniformizare a legislației prinvind piața de capital la nivel european. Principiile cadru sunt integrate în cuprinsul Directivei nr. 39/2004 cunoscută și sub numele de MiFID. Directiva MiFID este cel mai important izvor normativ pentru societățiile de servicii de investiții financiare pe care le voi prezenta în capitolul al doilea. Baza conceptuală a directivei este constituită de noțiunile de valori imobiliare, instrumente financiare, respectiv servicii de investiții și piețe de tranzacționare.

Pe nivelul al doilea întâlnim regulamentele și directivele de aplicare a normelor emise de către instituțiile comunitare pentru înțelegerea și implementarea directivei MiFID. În cazul pieței de capital există atât o directivă suport, anume Directiva nr. 73/2006 cât și un regulament de aplicare, Regulamentul nr. 1287/2006.

Nivelul al treilea are un caracter special. Aici își face prezența o instituție paneuropeană CESR care reprezintă asocierea autorităților reglementatoare din țările membre ale UE. CESR are capacitatea de interfață instituțională între autoritățile naționale și cele comunitare, în scopul de a ajuta la înțelegerea legislației europene care trebuie implementată unitar la nivelul statelor membre.

Al patrulea nivel îl reprezintă colecția vectorială de legislații naționale ale statelor membre.

Legea nr. 297/2004 privind piața de capital și regulamentele elaborate în aplicarea acesteia transpun, pe plan național, prevederile aquis-ului comunitar în domeniul pieței de capital. Legea privind piața de capital face referire în conținutul ei la înființarea și funcționarea piețelor de instrumente financiare prin instituțiile și operațiunile specifice acestora, precum și ale organismelor de plasament colectiv în scopul mobilizării disponibilităților financiare, prin intermediul investițiilor în instrumente financiare.

În afară de aceste reglementări avem cele șapte regulamentele Sibex referitoare la modul de organizare și funcționare, la procedurile de lucru, supraveghere și control al activității, la tranzacționarea pe piață a instrumentelor derivate.

Legislația secundară are la bază și deciziile pe care le emite CNVM/SIBEX, de regulă privind aprobarea regulamentelor,

2.4 Factorii de risc

Pentru a elimina o parte a riscului operatorul de piață permite accesul pe o piață reglementată a participanților care îndeplinesc cerințele impuse de regulile pieței și de reglementările CNVM, care fac dovada dotării tehnice adecvate și a calificării
corespunzătoare a agenților pentru servicii de investiții financiare și au structură organizatorică cerută prin regulile pieței și care dispun de resurse suficiente pentru activitatea pe care vor să o desfășoare pe piața reglementată, luând în considerare diferitele cerințe financiare pe care le poate stabili piața reglementată pentru a garanta decontarea adecvată tranzacțiilor.

Pentru a elimina riscul se utilizează de obicei sistemul conturilor în marjă.

Tranzacționarea unui contract futures presupune încheierea unui contract de intermediere și completarea formularului pentru deschiderea contului in marja. Contractul se încheie între client și intermediar și cuprinde condițiile generale de tranzacționare la termen a activelor financiare, monetare sau a mărfurilor ce constituie suport al contractului futures.

Contul în marjă reflectă excedentul de valoare sau pierderea de valoare zilnică rezultată din tranzacțiile cu contracte futures. Excedentul sau pierderea de valoare permite efectuarea plăților de excedent și solicitarea de echilibrare pentru menținerea sumei din cont la nivelul marjei.

Riscul pierderii și profitul obținut revin în totalitate clientului, care dispune de sumele existente în contul în marjă.

Contul în marjă poate fi:

cont individual pentru persoane fizice care efectuează tranzacții în nume propriu;

cont administrat, deschis de persoane juridice sau asociații de persoane juridice, în care dreptul de operare revine unui administrator stabilit prin contract;

cont colectiv, care este tot un cont administrat, deschis pentru persoane fizice.

În contractul pentru deschiderea contului colectiv pot fi înscrise clauze speciale, cum ar fi drepturi acordate moștenitorilor, caz în care drepturile și obligațiile partenerului decedat revin moștenitorilor săi legali, sau drepturi acordate supraviețuitorilor, când în cazul decesului unuia dintre parteneri, partenerii supraviețuitori preiau drepturile și obligațiile celui decedat.

Conturile în marjă se constitute la Coate nivelurile de operare pe piața contractelor futures, a opțiunilor și a contractelor pentru diferențe și în acestea se evidențiază instrumentele financiare, sumele, valorile necesare garantării pozițiilor deschise, drepturile dobândite și obligațiile asumate. Conturile în marja ale participanților au rolul de a garanta obligațiile reciproc asumate în urma tranzacționării instrumentelor financiare.

Membrul compensator reprezintă principala verigă a lanțului de compensare și este participantul pe piața reglementată acționar al casei de compensare, admis să opereze direct în sistemul de compensare-decontare și care garantează tranzacțiile sale și ale clienților săi. Acesta deschide conturi la casa de compensare pentru tranzacțiile proprii și separat pentru cele ale clienților în care depozitează fonduri în vederea cumpărării/vânzării de instrumente financiare derivate și acoperirii pozițiilor deschise. În conformitate cu, reglementările CNVM, membrul compensator constitute fonduri de garantare la casa de compensare.

Pentru fiecare contract futures ce determină inițierea unei noi poziții deschise, intermediarii care au calitatea de membru compensator dețin marja inițială în contul în marjă propriu și cel agregat pentru clienți, deschise la Casa Română de Compensație. Dacă un intermediar nu este membru compensator atunci marja inițiala va fi depusă pentru fiecare contract în contul de marjă deschis la un membru compensator cu care a încheiat în prealabil un contract de reprezentare, iar acesta la rândul lui va depune marja inițială la Casa Română de Compensație.

Rolul Casei Romane de Compensație SA Sibiu este foarte important, deoarece, așa cum am mai precizat, aceasta asigură decontarea finală dacă una dintre părți nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin la scadență.

Așadar, constituirea marjelor este obligatorie pentru toți participanții și clienții intermediarilor pentru contractele futures, pentru contractele financiare pentru diferențe și pentru vânzarea de opțiuni.

În funcție de poziția deținută în lanțul de compensare, fiecare participant depune marja la intermediarul prin care operează, astfel:

intermediarii membri compensatori colectează marjele de la clienți;

intermediarii membri noncompensatori și traderii depun marjele în contul membrului compensator general care îi reprezintă în relație cu casa de compensare;

membrul compensator general sau, după caz, membrul compensator individual depune marjele în contul Casei Romane de Compensație SA.

Marja este nivelul minim al sumei constituite în contul în marjă, pe care atât cumpărătorul, cât și vânzătorul de contracte futures, dar și vânzătorul de opțiuni trebuie să îl mențină pentru garantarea pozițiilor deschise înregistrate în numele său.

Marja poate fi constituita din următoarele categorii de active:

fonduri bănești, inclusiv devize;

titluri de stat cu scadența mai mică de 12 luni;

obligațiuni garantate integral de stat;

acțiuni și obligațiuni corporative tranzacționate pe o piață reglementată care îndeplinesc criteriile de lichiditate impuse de casa de compensare.

În prezent, în conformitate cu regulamentele Casei Romane de Compensație SA din Sibiu, marja poate fi constituite numai din sumă de bani, titluri de stat, acțiuni și obligațiuni lichide tranzacționate pe piețele reglementate.

Inițierea unei poziții nu este posibilă fără depunerea marjei, care are rolul de a acoperi riscul potențial până la scadenta contractului sau până la compensarea lui printr-o operațiune egală ca mărime și de sens opus celei inițiale. Marjele prevăzute în specificațiile contractelor vor fi actualizate periodic, în funcție de valoarea contractului și evoluția zilnică a preturilor.

Un contract futures cumpărat sau vândut reprezintă o obligație până la scadenta sau compensarea contractului, iar schimbările zilnice ale cotațiilor pieței influențează suma din contul în marja, pozitiv sau negativ. Din acest motiv, este necesară luarea zilnică în calcul o influențelor pieței asupra conturilor în marja ale tuturor participanților, pentru a evita situațiile de insolvabilitate care pot apărea.

Compensarea zilnică se realizează atât pe baza tranzacțiilor încheiate de titularul contului in marja in ziua curentă, cât și pe baza tranzacțiilor cumulate pe fiecare tip de instrument.

Marcarea la piață este actualizarea conturilor în marjă, pe baza prețului de cotare, în timpul și la închiderea ședinței de tranzacționare, cu diferențe favorabile/nefavorabile rezultate din reevaluarea la nivelul prețului curent pieței a pozițiilor deschise. Marcarea la piață (cotarea la piață) se face pentru contractele deținute de titularul contului in marja, pe fiecare tip de contract scadentă, in funcție de pozițiile deschise înregistrate. Aceasta reprezintă evaluare a acestor poziții, la prețul de cotare al contractului respectiv, evaluare ce are ca rezultat profit sau pierdere.

Profitul sau pierderea pe contract apare ca diferență dintre valoarea de vânzare și cea de cumpărare, după cum această diferență este pozitivă sau negativă. Diferența se multiplică cu valoarea pasului și cu numărul de contracte compensate, rezultând profitul sau pierderea din tranzacții.

Reglementările bursei și ale casei de compensare prevăd că prețul de cotare este prețul ultimei tranzacții executate pe piața respectivului contrat futures. Pentru contractele financiare pentru diferențe, prețul de cotare este prețul de închidere comunicat de piața la vedere. Pentru opțiuni nu există un preț de cotare propriu-zis. Evaluarea acestora se realizează în funcție de prețurile contractelor futures suport, iar profiturile sau pierderile înregistrate scad sau cresc nevoia de marjă, fără a modifica suma în cont. Prețurile de cotare se afișează in timp real, tuturor participanților, și sunt publicate pe site ul Bursei și in presa.

Marcarea la piață se execută pentru tranzacțiile fiecărui intermediar separat, pentru contul „house" și pentru contul ,clienți". In prezent, marcarea la piață se realizează, în timp real, ori de câte ori se actualizează prețul de cotare.

Casa Romane de Compensație SA gestionează riscul participanților realizând zilnic compensarea și marcarea la piață a pozițiilor deschise, prețul și decontarea tranzactiilor. Dace aceste operatiuni au ca rezultat o pierdere ce depășește valoarea marjei de menținere, casa de compensare trimite un apel în marja, la care titularul contului este obligat să răspundă fie prin suplimentarea fondurilor până la nivelul marjei inițiale pentru toate pozițiile descoperite, fie prin inchiderea de pozitii, astfel ca cele rămase deschise să aibă asigurată marja necesară. Nerespectarea acestei reguli atrage după sine intervenția în piață a casei de compensare/membrului compensator prin lichidarea forțată a pozițiilor descoperite.

Marcarea la piață permite determinarea rezultatului cumulat pentru fiecare instrument financiar. Pe durata de viață a contractului din contul în marja poate fi retrasă suma in numerar care depășește marja inițială sau poate fi solicitat clientului pentru unul sau mai multe apeluri in marja, când soldul contului scade sub nivelul marjei.

Închiderea pozițiilor deschise se poate realiza utilizând una dintre cele două situații:

până la scadență, printr-o tranzacție de aceeași mărime, dar de sens opus, zilnic, in timpul ședinței de tranzacționare și până la ora 12:45 în ziua scadenței. În acest caz, închiderea poziției se realizează în piață. Pe parcursul perioadei de valabilitate a instrumentului financiar derivat, fiecare vânzător sau cumpărător poate să își închidă poziția, încasând sau plătind diferența dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare;

la scadența, respectivă în ultima zi lucrătoare a lunii in care expire instrumentul financiar derivat, după ora 12:45. După această ora, casa de compensare exercită opțiunile „în bani" și închide automat toate pozițiile deschise pentru contractele futures care au scadenta în luna curentă.

La scadenta fiecărui contract, pozițiile deschise ale participanților vor fi lichidate potrivit specificațiilor fiecărui contract. Lichidarea se va realiza piramidal, astfel:

casa de compensare va închide pozițiile deschise ale membrilor compensatori;

membrul compensator general va închide pozițiile deschise ale intermediarilor și traderilor reprezentați și ale propriilor clienți;

intermediarii vor închide pozițiile deschise ale clienților.

Opțiunile neexercitate până la expirarea contractului futures suport vor fi clasificate „în bani", „la bani" și „fără bani", în funcție de nivelul prețului de exercitare conform specificațiilor acestuia. La data expirării, toate opțiunile „in bani" vor fi exercitate automat, iar cele „fără bani" și cele „la bani" vor fi șterse din conturile participanților.

Prin exercitare, contul cumpărătorului va înregistra una sau mai multe tranzacții futures corespunzătoare preturilor de exercitare pentru seria opțiunii, respectiv o poziție long futures dacă este exercitată o opțiune „call" și o poziție short futures dacă este exercitată o opțiune „put".

Dacă cumpărătorul unei opțiuni „call" deține și o poziție de vânzare pe piața contractului futures suport, prin exercitarea opțiunii, poziția de cumpărare deschisă ca urmare a acestei operațiuni va închide poziția de vânzare deținută pe piața contractului futures suport. Dacă cumpărătorul unei opțiuni „put" deține și o poziție de cumpărare pe piața contractului futures suport prin exercitarea opțiunii, poziția de cumpărare deținută pe piața contractului futures suport.

Contul vânzătorului exercitat va înregistra una sau mai multe tranzacții futures corespunzătoare prețurilor de exercitare pentru seria opțiunii, respectiv o poziție short futures dacă este exercitată o opțiune „call" și o poziție 1ong futures dacă este exercitată o opțiune „put".

Dacă vânzătorul unei opțiuni „call" deține și o poziție de cumpărare pe, piața contractului futures suport, prin exercitarea opțiunii, poziția de vânzare deschisă ca urmare a acestei operațiuni va închide poziția de cumpărare deținută pe piața contractului futures suport. Dacă vânzătorul unei opțiuni „put" deține și o poziție de vânzare pe piața contractului futures suport, prin exercitarea opțiunii, poziția de cumpărare deschisă va închide poziția vânzare deținută pe pieta contractului futures suport.

Pentru tranzacțiile aferente exercitării de opțiuni se percepe același comision ca și cel prevăzut pentru contractele futures suport.

Sistemul de compensare-decontare administrat de Casa Română de Compensație SA se bazează pe platforma integrată cu cea de tranzacționare a bursei, care execută simultan înregistrarea instrumentelor financiare derivate tranzacționate, compensarea și transferul sumelor între conturi, confirmă executarea tranzacțiilor nu mai târziu de T+0 pentru cea care participă direct la piață, realizează marcarea la piață în timp real, simultan pentru piața fultures și cea a opțiunilor și execută decontarea între conturile în marjă la T+0.

Capitolul III Evoluția pieței derivatelor în perioada 2008 – 2010

3.1 Evoluția pieței derivatelor în 2008

Anul 2008 a consemnat realizarea unui volum total de 3.618.766 contracte futures si cu optiuni, in crestere cu 127.843 contracte comparativ cu rulajul realizat in anul 2007 marcand totodata consolidarea pozitiei Bursei din Sibiu pe piata de capital din Romania pe segmentul instrumentelor derivate. Fata de rulajul inregistrat in 2006 care a reprezentat cel mai bun al pietei SIBEX, anul 2008 se situeaza la un nivel de 85%. Evolutia rulajelor anuale inregistrate pe piata SIBEX in intervalul 1997 – 2008 este redata in graficul de mai jos.

Ca si in anii precedenti, cele mai tranzactionate instrumente in 2008 au fost contractele futures cu un volum total de 3.578.582 (in crestere cu 3,5% comparativ cu 2007) in timp ce optiunile au atras un rulaj de 40.184 contracte (cu 15% mai mult decat in anul precedent). Media zilnica de tranzactionare pe piata SIBEX a fost de 14.417 contracte, iar numarul de pozitii deschise a variat intre 40.000 si 80.000. Graficul de mai jos reflecta evolutia rulajelor zilnice si a numarului de pozitii deschise pe piata SIBEX in 2008.

Cresterea rulajelor pe piata SIBEX in 2008 se incadreaza in trendul inregistrat si pe plan international la nivelul burselor de instrumente derivate, prin Bursa de la Sibiu piata de capital din Romania intrand in topul pietelor de derivate din regiune. In ceea ce priveste segmentul derivatelor avand ca activ suport actiuni, SIBEX se afla pe locul 8 in Europa dupa cum se observa in clasamentul de mai jos.

Din punct de vedere al instrumentelor tranzactionate, ponderea cea mai mare o reprezinta contractele futures pe actiuni cu 97,6% restul de 2,4% revenind derivatelor pe curs valutar (EUR/RON, USD/RON, CHF/RON, EUR/USD) si pe Aur (SIBGOLD).

Cele mai multe tranzactii in 2008 s-au realizat pe contractul futures pe actiunile SIF5 Oltenia (1.803.067 contracte) si pe cel avand ca activ suport actiunile SIF2 Moldova (1.627.621 contracte) urmate de EUR/RON (81.259 contracte).

Acest clasament marcheaza o mentinere a preferintelor investitorilor pentru derivatele pe actiunile SIF2 si SIF5, acestea generand aproape 95% din rulajul pe 2008. Totusi spre deosebire de anul 2007 cand cel mai tranzactionat contract a fost DESIF2 urmat de DESIF5 si DESNP in 2008 cel mai tranzactionat contract a fost DESIF5 urmat de DESIF2 si EUR/RON. Introducerea market-makerilor pe contractele valutare a determinat cresterea lichiditatii pe aceste instrumente.

De asemenea volatilitatea sporita a cursului EUR/RON in special in partea a doua anului a avut o contributie importanta la succesul acestui instrument la Bursa din Sibiu.

Cea mai mare scadere din punct de vedere al lichiditatii (-88%) s-a inregistrat in 2008 pe contractul DETLV ( de la 113.715 contracte in 2007 la 13.444 contracte in 2008), pe langa diminuarea interesului investitorilor pentru acest activ intervenind si suspendarea de peste 3 luni a actiunilor TLV in vederea consolidarii acestora.

Volumul mediu de contracte tranzactionat in 2008 a fost de 301.500 contracte pe luna cu un maxim de 418.000 contracte in luna ianuarie si un minim de 105.000 contracte in luna decembrie.

Comparativ cu anul precedent, media lunara este superioara cu circa 10.000 contracte. In graficul de mai jos sunt prezentate toate rulajele lunare inregistrate pe piata SIBEX in perioada 2006 – 2008.

Daca volumul de tranzactionare in 2008 a fost superior celui din 2007 in schimb numarul de pozitii deschise a inregistrat o scadere in special in prima parte a anului ca o continuare a trendului inceput in anul precedent, investitorii orientandu-se mai mult catre operatiunile speculative si mai putin catre cele de arbitraj si acoperire a riscurilor.

3.2 Evoluția pieței derivatelor 2009

În contextul international negativ si al dezechilibrelor economice aduse de criza globala, anul 2009 a fost unul dificil pentru pietele de capital din întreaga lume. Cu toate acestea, per ansamblu, anul 2009 a trecut cu bine pentru Bursa din Sibiu, realizarile institutiei contrabalansând problemele aparute. La capitolul tranzactionare, participantii de pe piata instrumentelor financiare derivate administrata de S.C BMFM S.A au alternat momentele de interes cu perioadele de prudenta, de aici rezultând un volum de transfer reprezentând 69 % din totalul anului precedent, dar relativ apropiat de media ultimilor ani, când lichiditatea pietei a fost constat una de ordinul milioanelor de contracte.

Grafic cu evolutia numarului de contracte în perioada 1997-2009

Per total, rezultatele cumulate din piata futures si options au indicat un volum de transfer care s-a cifrat la aproape 2,5 milioane de contracte futures si options reprezentând o pondere de 69 % din volumul realizat în 2008. Volumul mediu zilnic tranzactionat în cele 12 luni ale anului 2009 se ridica astfel la circa 10.000 contracte/sesiune.

Graficul urmator indica evolutia numarului de contracte futures + options pe luni 2009 vs. 2008

Dupa cum se observa, cea mai buna luna a anului a fost aprilie cu un total de 306.250 de contracte, cea mai slaba fiind chiar prima luna din an numai 104.655 contracte. Numarul lunilor în care s-a realizat un volum mai mare decât în 2008 a fost de trei, cea mai consistenta crestere fiind consemnata în august 2009, cu un volum cu 17 % mai mare fata de august 2008. Cel mai slab procentaj comparativ cu luna similara din 2008 a fost înregistrat în ianuarie (24.76 %), Fata de rulajul înregistrat in 2006, care a reprezentat cel mai bun nivel al pietei SIBEX, anul 2009 se situeaza la un nivel de aproape 60 %.

La fel ca si volumul de tranzactionare din 2009, si numarul de pozitii deschise a înregistrat o scadere, investitorii optând, în contextul financiar mai dificil, pentru deblocarea rapida a sumelor de bani. Prin urmare, participantii s-au orientat mai mult catre operatiunile speculative si mai putin catre cele de arbitraj sau acoperire a riscurilor. Lunile din primavara anului, mai exact martie, aprilie si mai au fost cele în care investitorii au avut cele mai multe pozitii deschise dar, chiar si asa, totalul a fost unul sub cel din lunile corespunzatoare din 2008. Martie detine recordul celor mai multe pozitii deschise – 67.290, înregistrate în 06.03. Lunile iunie si iulie au fost cele în care numarul pozitiilor futures deschise a fost cel mai redus, acest fapt reflectându-se si în volumul de transfer din acea perioada.

Graficul urmator ilustreaza evolutia pozitiilor deschise 2009 vs. 2008

Graficul urmator ilustreaza evolutia volumului de contracte si a pozitiilor deschise pe luni, în 2009

Graficul urmator ilustreaza evolutia volumului de contracte si a pozitiilor deschise pe zile în 2009

În piata options, anul 2009 s-a încheiat cu 52.438 contracte. Totalul mentionat a inclus 30.928 optiuni de tip call si 21.510 de tip put. Valoarea acestora s-a ridicat la 5,2 milioane de lei. Cel mai bun volum a fost consemnat în iunie când au fost încheiate 7332 contracte. Piata options poate fi utilizata ca mijloc de protectie a portofoliilor detinute de investitori pe piata spot sau a plasamentelor futures, dar si pentru speculati cu risc mai scazut, limitat la valoarea primei platite.

Graficul urmator ilustreaza evolutia contractelor options pe luni în 2009

Daca în piata futures volumul de transfer a scazut comparativ cu 2008, în schimb, în piata optiunilor interesul pentru aceste instrumente a crescut, astfel ca totalul contractelor a fost mai mare cu aproape 30 % fata de anul precedent. Cea mai mare diferenta s-a consemnat în noiembrie când volumul de optiuni a crescut de 8,5 ori fata de luna similara a anului precedent.

În pofida cresterii transferurilor cu optiuni, aceste instrumente detin o pondere de doar 2,1 % din totalul transferurilor de pe piata sibiana a derivatelor, astfel ca unul din obiectivele majore pentru viitor este cresterea lichiditatii optiunilor.

Graficul urmator ilustreaza evolutia contractelor options pe luni în 2009 vs. 2008

Pe sectorul optiunilor, lider a fost simbolul OPDESIF 5 cu peste 49.300 contracte, reprezentând o pondere 94% din volumul total al optiunilor. Pe doi s-a perchea EURO/RON cu 2766 contracte, adica 5,3 % din volum, si în acest caz, ca si în aria futures, crescând atractivitatea fata de produsul în speta. Participantii au mai încheiat contracte options si pe alte simboluri cum ar fi OPDEBRD, OPDESNP sau OPDETLV, dar ponderea acestora în total a fost redusa.

Graficul urmator ilustreaza evolutia contractelor options EURO/RON pe luni în 2009

Pentru optiunile EURO/RON se poate observa ca perioadele de volatilitate din ianuarie-aprilie respectiv septembrie – noiembrie au coincis cu volumele ridicate.

3.3 Evoluția pieței derivatelor 2010

Condițiile de piață în care activitatea s-a desfășurat au fost foarte dificile si, deși anul 2010 a fost privit cu optimism, așteptându-se revenirea economică si ieșirea din criză, realitatea a fost alta.

Criza economică s-a adâncit pe plan intern, efectele sale resimțindu-se asupra tuturor domeniilor, inclusiv asupra mediului financiar. Așadar, activitatea specifică unei burse pe piața de capital s-a desfășurat în condiții extrem de dificile, dezechilibrele economice afectând în primul rând actul investițional. Participanții la piață au acționat cu mult mai multă prudență rezultând un volum de transfer reprezentând circa 66% din totalul anului precedent.

În 2010 au fost implementate si produse derivate noi, dintre care cele mai important a fost contractul futures pe indicele Dow Jones Industrial Average, denominat în lei, Sibex devenind astfel a doua bursă din lume după CME (Chicago Mercantile Exchange) care oferă spre tranzacționare derivate pe cel mai cunoscut indice de pe glob. Un succes au fost si derivatele pe aur, denominate în lei. Atât pentru acestea cât si pentru derivatele pe Dow Jones, Sibex a implementat si activitatea de market-making.

Grafic cu evoluția numărului de contracte în perioada 1997-2010

Asa cum se poate observa din graficul de mai sus după momentul de cotitură reprezentat de anul 2004, lichiditatea a explodat în anii următori si s-a menținut la un nivel ridicat între 2006-2008. In ultimii doi ani s-a înregistrat un recul al volumului de transfer ca afect al prudenței investitorilor care au resimțit la rândul lor efectele crizei economice.

Per total, rezultatele cumulate din piața futures si options au indicat un volum de transfer care s-a cifrat la aproape 1,7 milioane de contracte futures si options reprezentând o pondere de 66 % din volumul realizat în 2009. Volumul mediu zilnic tranzacționat în cele 12 luni ale anului 2010 a fost de circa 6500 contracte.

Graficul următor indică evoluția numărului de contracte futures + options pe luni 2010 vs. 2009

Din perspectiva volumului de transfer, cea mai bună lună a anului a fost iunie, cu un total de 219.749 de contracte, cea mai slabă fiind chiar ultima lună din an numai 69.953 contracte.

Numărul lunilor în care s-a realizat un volum mai mare decât în 2009 a fost de două, cea mai consistentă crestere fiind consemnată în iunie 2010 cu un volum cu 6,69 % mai mare față de luna similară a anului precedent. Cel mai slab procentaj comparativ cu luna similară din 2009 a fost înregistrat în noiembrie (38,89%),

Ca si în anii precedenți, în pofida reculului volumului, piața futures a fost din nou segmentul favorit al investitorilor, fie ei speculatori, hedgeri sau arbitrajori. Participanții activi au încheiat 1.620.078 contracte cu o valoare de 5,82 miliarde lei. Dacă volumul de contracte a fost mai mic decât în anul anterior, în schimb valoarea acestora a fost mult mai mare. Mai exact, valoarea tranzacțiilor a crescut de 2,36 ori, fapt care s-a datorat in primul rând valorii ridicate a contractului futures pe indicele Dow Jones, dar si cotațiilor mai mari ale preturilor acțiunilor față de anul 2009.

Graficul următor indică evoluția numărului de contracte futures pe luni 2010 vs. 2009

Conform acestor date, se poate observa că cele mai bune perioade ale lui 2010 au fost martie iuie si august – octombrie, în timp ce debutul si finalul anului au reprezentat perioadele mai puțin faste.

Graficul următor ilustrează evoluția valorii tranzacțiilor pe luni în 2010 vs. 2009

Maximele anuale pentru anul 2010 au fost atinse în perioada martie-iunie. Astfel, cel mai bun nivel al pozițiilor futures a fost atins în 19 martie cu un total de 47.856. Numărul maxim de tranzacții într-o singură ședință s-a înregistrat în 18.05 fiind cifrat la 3548, în timp de volumul record de contracte a fost realizat în 30 iunie, fiind de 21.594. Tot în 30 iunie s-a înregistrat si cea mai bună valoare, cifrată la 84,37 milioane lei.

Numărul de poziții deschise a avut o tendință de scădere în 2010, în condițiile menținerii si chiar agravării crizei financiare pe plan intern. Prin urmare, participanții nu si-au menținut pozițiile deschise pe termene mai lungi, preferând speculațiile si astfel deblocarea rapidă a sumelor de bani plasate în derivate. Cele mai bune luni din perspectiva numărului de poziții futures deschide au fost cele din primăvara lui 2010, mai exact martie si aprilie, dar cu totaluri sub cele din lunile similare ale anului 2009. Per ansamblu, în nici una din lunile lui 2010 numărul pozițiilor deschise nu a fost mai mare față de anul anterior. Lunile în care numărul pozițiilor futures deschise a fost cel mai redus, au fost septembrie si decembrie.

Graficul următor ilustrează evoluția pozițiilor deschise 2010 vs. 2009

Graficul următor ilustrează evoluția volumului de contracte si a pozițiilor deschise, pe zile în 2010

După cum indică cele două grafice, evoluție pozițiilor deschise a fost una alternantă, în perioadele în care aceste au atins cele mai bune totaluri, observându-se si un număr de contracte ridicat.

Cel mai lichid produs Sibex din 2010 a fost DESIF5 cu 1.17 milioane contracte, instrumentul în discuție menținându-se, ca si în 2009, primul în preferințele investitorilor. Acest volum reprezintă rularea în echivalent a 1.17 miliarde de acțiuni SIF5. Valoric suma echivalentă rulajului DESIF5 s-a ridicat la 1,81 miliarde lei iar numărul total al tranzacțiilor la 275.174. Ponderea DESIF5 în rulajul futures total al anului a fost de 72,6%. Cea mai bună lună pentru DESIF5 a fost iunie, cu 180.135 contracte.

Pe locul doi s-au clasat derivatul pe indicele Dow Jones Industrial Average, lansat în 22.01.2010. Noul contract a avut o evoluție spectaculoasă, ajungând într-u timp record una din „vedetele” pieței Sibex. Participanții care au dezvoltat strategii pe acest produs au putut tranzacționa în paralel cu piața americană între orele 16:30 si 19:00, beneficiind de informațiile directe de pe cea mai importantă bursă din lume. Valoarea aferentă rulajului DEDJIA_RON s-a ridicat la 3,66 miliarde de lei, simbolul fiind lider autoritar pe baza acestui criteriu. Numărul tranzacțiilor cu DEDJIA_RON a fost de 52.751. Ponderea noului contract în rulajul futures total al anului a fost de 21,33%. Cea mai bună lună pentru DEDJIA_RON a fost octombrie, cu peste 51.000 de contracte. Contractul DEDJIA_RON a beneficiat de activitatea unui Market-Maker, cu o contribuție decisivă la conturarea volumului ridicat.

Graficul următor ilustrează evoluția volumului de contracte DEDJIA_RON pe luni în 2010

Pe locul trei s-au clasat derivatele pe cursul de schimb euro/leu cu 80.698 de contracte, ceea ce reprezintă rularea în echivalent între vânzători si cumpărători a 80,69 milioane euro, piața fiind suficient de lichidă atât pentru speculatori, cât si pentru investitorii interesați de strategiile de management al riscului valutar (hedging). Ponderea perechii EURO/RON în volumul total din 2010 s-a ridicat la aproape 5%. Derivatele EURO/RON au avut o evoluție foarte bună devansând net simboluri cum ar fi DESNP, DETLV sau DESIF2. Contractele futures pe cursul euro/leu disponibile la Sibex reprezintă o excelentă oportunitate de speculație a mișcărilor de preț ale monede unice, cu costuri extrem reduse. În acelasi timp, utilizarea acestui contract este cea mai bună modalitate de protecție împotriva riscului valutar, atât pentru investitorii individuali cât si pentru investitorii corporativi si instituționali. Valoric, suma corespunzătoare rulajului total al RON/EURO a fost de 317,6 milioane de lei iar numărul tranzacțiilor s-a ridicat la 13.610. Cea mai bună lună pentru simbolul în discuție a fost iunie cu aproape 13.000 de contracte.

Graficul următor ilustrează evoluția volumului de contracte EURO/RON pe luni în 2010

În afară de simbolurile menționate, s-a mai remarcat un alt produs nou lansat la jumătatea anului 2010. Este vorba despre contractul futures pe aur, denominat în lei, cu simbolul SIBGOLD_RON.

În doar 6 luni acesta a ajuns pe locul patru în topul de lichiditate al anului cu un total de 10.792 de contracte reprezentând 107.920 de uncii de aur (un contract este egal cu 10 uncii). Numărul tranzacțiilor cu instrumentul financiar în discuție a fost de 2534 iar valoarea acestora s-a cifrat la 139,58 milioane lei. Ponderea SIBGOLD_RON în totalul contractelor futures din 2010 a fost de aproape 1%.

Graficul următor ilustrează evoluția volumului de contracte EURO/RON pe luni în 2010

Ca si pe segmentul futures, si în piața options anul 2010 s-a încheiat cu un volum în scădere față de anul anterior. Participanții au încheiate 17.716 contracte, dintre care 9359 de tip call si 8357 de tip put. Valoarea acestora s-a ridicat la 1,74 milioane de lei. Cel mai bun volum a fost consemnat în mai când au fost încheiate 3274 contracte. Piața options poate fi utilizată ca mijloc de protecție a portofoliilor deținute de investitori pe piața spot sau a plasamentelor futures, dar si pentru speculați cu risc mai scăzut, limitat la valoarea primei plătite.

Graficul următor ilustrează evoluția contractelor options pe luni în 2010 vs.2009

Din punct de vedere valoric, totalul din 2010 a fost de asemenea sub cel din 2009 situându-se la 1,74 milioane lei.

Graficul următor ilustrează evoluția valorii contractelor options, pe luni, în 2010 vs.2009

Concluzii și propuneri

Investiția la bursă este un pas important către strângerea fondurilor necesare îndeplinirii obiectivelor strategice ale oricărei companii. În prezent, nu există un mod mai bun pentru ca o companie să crească într-un mod durabil, sănătos, decât listarea la bursă.

Condițiile de acces pe piața reglementată au fost adaptate de Sibex perioadei mai puțin favorabile prin care trece economia mondială. Pentru listarea pe piață, o companie trebuie să fi funcționat de cel puțin 3 ani, din care minimum un an să fi înregistrat profit. De asemenea, societatea trebuie să dețină capitaluri proprii de minimum 1 milion de Euro, iar procentul de free-float să fie de cel puțin 25%. Companiile care nu întrunesc aceste condiții pot, totuși, să se înscrie în sistemul alternativ de tranzacționare Start.

Pentru protecția intermediarilor, a clienților și a prin reglementările bursei la care se tranzacționează fiecare contract futures stabilește un nivel zilnic de oscilație a prețului față de prețul de referință pentru ședința precedentă, denumită limită zilnică de oscilație.

Din tranzacțiile cu opțiuni rezultă poziții deschise, ca diferență dintre opțiunile de același tip cumpărate și cele vândute pentru fiecare preț de exercitare și pentru fiecare data de expirare.

În contextul dezvoltării activității de tranzacționare a instrumentelor financiare derivate, Bursa Monetar-Financiară și de Mărfuri Sibiu a constituit doi indici bursieri, SIBEX9 și SIBEX18, cu scopul de a reflecta mișcările de ansamblu ale prețului acțiunilor componente și ale pieței spot în general.

Bursa Monetar – Financiară și de Mărfuri Sibiu, înființată încă din decembrie 1994, este instituția ce a făcut posibilă tranzacționarea derivatelor în România.

Condițiile de piață în care activitatea s-a desfășurat au fost foarte dificile si, deși anul 2010 a fost privit cu optimism, așteptându-se revenirea economică si ieșirea din criză, realitatea a fost alta.

Criza economică s-a adâncit pe plan intern, efectele sale resimțindu-se asupra tuturor domeniilor, inclusiv asupra mediului financiar. Așadar, activitatea specifică unei burse pe piața de capital s-a desfășurat în condiții extrem de dificile, dezechilibrele economice afectând în primul rând actul investițional. Participanții la piață au acționat cu mult mai multă prudență rezultând un volum de transfer reprezentând circa 66% din totalul anului precedent.

Ascensiunea Bursa Monetar Financiară si de Mărfuri Sibiu a continuat și în 2010 când a lansat piața reglementată la vedere (spot) și contractul futures pe indicele Dow Jones Industrial Average, denominat în lei.

Schimbările intervenite în anul 2011 în cadrul Bursei Monetar Financiare și de Mărfuri Sibiu (Sibex) se referă tranzacționarea derivatelor pe acțiuni ale Fondului Proprietatea. Noile instrumente lansate au fost contractul futures pe acțiunile Fondul Proprietatea, având simbolul DEFPR, respectiv contractul cu opțiuni pe contractul futures pe acțiunile Fondului Proprietatea, având simbolul OPDEFPR.

Propuneri:

conceperea unui plan de marketing bine pus la punct care are să aibă o componentă de educație si una de promovare a produselor

să se facă un amplu proces de educare a companiilor în ceea ce privește piața de capital si avantajele finanțării prin intermediul bursei.

să se oferire de noi oportunitati companiilor cu capital privat sau celor cu capital de stat, respectiv intermediarilor si investitorilor, tinând cont de proiectele de colaborare cu Bursa din Varsovia pentru listarile duble

Bibliografie

Anghelache Gabriela, Piața de capital în context european, Editura Economică, București, 2009

Anghelache Gabriela, Piața de capital, Editura ASE, București, 2005

Apostol Luiza, Piețe de capital, Editura ASE, București,2008

Corduneanu Carmen, Piețe de capital, Editura Mirton, Timișoara, 2009

Duțescu Cristian, Legea privind piața de capital, Editura C.H.Beck, București, 2009

Gheorghe Criastian, Drept comercial european, Editura C.H.Beck, București, 2009

Ilie Livia, Piața de capital, Editura Continent, Sibiu, 2007

Mihu Ștefan, Piața de capital, Editura Europolis, Constanța, 2010

Munteanu Gabriel, Piața de capital din România, Editura Economică, București, 2008

Murgea Aurora, Investițiile pe piața de capital, Editura Mirton, Timișoara, 2009

Obreja Brasoveanu Laura (coord.), Victor Dragota, Ingrid-Mihaela Dragota, Andreea Semenescu, Andreea Stoian, Catalina Handoreanu, Adrian Mitroi, Cristina Morar Triandafil, Piața de capital, Editura ASE. București, 2011

Stoica Victor, Piețe financiare, Editura Fundația România de Mâine, București, 2009

Teau Anca Mihaela, Piața de capital, Editura Artifex, București, 2009

Grofu Nicolae, Infracțiunile prevăzute de Legea privind piața de capital, în Revista dreptul nr. 4/2005

www.wall-street.ro

www.sibex.ro