Bunuri Fungibile Bunuri Nefungibile

Clasificarea are in vedere modul in care pot fi schimbate bunurile intre ele.

• ,,Bunurile fungibile sunt bunurile determinabile dupa numar,masura sau greutate,astfel incat pot fi inlocuite unele prin altele in executarea unei obligatii” ,(de exemplu: merele).

Din definitia fungibilitatii,se poate constata echivalenta care trebuia sa existe intre acest gen de bunuri supuse schimbarii in ceea ce priveste indeplinirea acestei indatoriri.

• ,,Bunurile nefungibile sunt acelea care nu se pot inlocui unul prin celalalt,ca echivalent intr-o plata (de exemplu : doua tablouri, doua sticle ce contin sortimente diferite de vin,etc. ).”

In ceea ce priveste bunurile nefungibile,incapacitatea de a fi schimbate rezida din caracteristicile care le particularizeaza;in general,sunt nefungibile –bunurile individual determinate,in timp ce bunurile fungibile sunt reprezentate de cele generic determinate.

Capacitatea bunurilor de a fi sau nu fungibile, este determinata atat de caracteristicile acestora,cat si de decizia manifestata de parti.

Remarcabil este ca ,,importanta juridica a clasificarii bunurilor in fungibile si nefungibile se evidentiaza in materia executarii obligatiilor civile.Pe cand plata in cazul unor bunuri fungibile este liberatorie pentru debitor daca a predat creditorului un lucru de acelasi gen,obligatia nu se stinge daca in locul bunului nefungibil (cert) debitorul preda crediorului un altul,chiar daca acesta ar intruni toate calitatile primului,” insa,asa cum am mentionat mai sus,abaterea de la regula in acest sens vizeaza dorinta,hotararea partilor,intrucat aceasta operatie a platii de catre debitor se poate realiza prin alta modalitate cu incuviintarea creditorului.

Intelegerea dintre partile unui raport juridic poate genera o schimbare,in sensul ca bunurile fungibile pot deveni nefungibile si reiproc.

,,De exemplu,o masina de cusut Singer este un bun fungibil,dar poate deveni nefungibil prin conventia partilor unui contract de vanzare-cumparare;un caine de rasa cu pedigri este un bun nefungibil,dar poate deveni fungibil prin conventia partilor unui contract de schimb.’’

D. Bunuri consumptibile, bunuri neconsumptibile.

Aceasta clasificare se refera la modul in care utilizarea lucrurilor determina sau nu consumarea lor.

• Bunuri consumptibile.In acceptiunea Noului cod civil ,,sunt consumptibile bunurile mobile a caror intrebuintare obisnuita implica instrainarea sau consumarea substantei.”

Exemple de bunuri consumptibile: ,,un artificiu pe pomul de Craciun, combustibilul sau alimentele, banii, etc.”

De obicei, caracteristicile unui bun sunt cele care determina capacitatea acestuia de a fi consumat sau nu, dar in anumite situatii, dorinta subiectelor poate influenta considerarea unui bun consumptibil ca fiind neconsumtibil.De exemplu ,, monezile dintr-o salba inceteaza de a fi consumptibile,imprejurare ce devine si mai evidenta atunci cand ele sunt imprumutate unui muzeu spre a fi expuse intr-o vitrina.”

• Sunt considerate ,,bunuri neconsumptibile -acele bunuri care pot fi intrebuintate in mod continuu fara ca prin aceasta sa se consume substanta lor sau sa fie implicata instrainarea (de exemplu: terenurile, cladirile, mobilele, hainele, etc.).”

Se remarca astfel,ca prin comparatie cu bunurile consumptibile,cele neconsumptibile elimina posibilitatea consumarii de la primul moment al utilizarii lor .Acestea din urma confera proprietarului un caracter recurent pentru intrebuintarea lor.

E. Bunuri frugifere,bunuri nefrugifere.

Aceasta divizare are in vedere modul in care bunurile produc sau nu altele,respectiv fructe.

• Bunurile frugifere sunt acelea care creeaza alte bunuri(fructe),la un interval repetat de timp,fara ca acestea sa-si consume substanta.

• Pezentate prin antiteza sunt bunurile nefrugifere,care nu se caracterizeaza prin producerea de fructe,la un interval repetat de timp si fara sa-si consume substanta.

Similar Posts

  • Managementul Schimbarii

    MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII STUDIU DE CAZ LA : S.C. MAXAM ROMÂNIA S.R.L. CUPRINS Introducere Capitolul 1. Considerații teoretice de bază privind schimbarea organizațională 1.1. Conceptul de schimbare și dezvoltare organizațională 1.2. Sursele schimbării 1.3.Etapele procesului de schimbare 1.3.1. Declanșarea schimbării 1.3.2. Implementarea schimbării 1.3.3. Postschimbarea 1.4. Managementul schimbării organizaționale 1.4.1. Definirea conceptului de management al schimbării…

  • Datoriile Si Creantele Comerciale ALE Companiei

    IΝTRΟDUCΕRΕ În vеdеrеa rеalizării obiесtului lor dе aсtivitatе, agеnții есonomiсi intră in rеlații есonomiсе divеrsе in сadrul рroсеsеlor dе aрrovizionarе și dеsfaсеrе, rеlații în сarе sе nasс drерturi, adiсă сrеanțе și obligații, adiсă datorii. În marеa lor divеrsitatе, aсеstе rеlații sе întrерătrund într-un сirсuit în сarе fiесarе agеnt есonomiс sе află în dublă iрostază: dе…

  • Analiza Factoriala a Cifrei de Afaceri

    LUCRARE DE DIZERTATIE ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERI CUPRINS INTRODUCERE CAPITOLUL I: CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE 1.1. Conținutul și metodele de calcul ale cifrei de afaceri 1.2. Necesitatea și importanța creșterii cifrei de afaceri 1.3. Rolul cifrei de afaceri în aprecierea performanțelor economico-financiare ale unei societăți CAPITOLUL II: PREZENTAREA S.C. VEL PITAR S.A. 2.1. Scurt istoric…

  • Marca In Economia Contemporana

    Deciziile cu privire la marcă ocupă astăzi un loc important în strategia de comunicare și, implicit, în strategia de marketing a organizațiilor. Utilizarea mărcilor de către agenții economici reprezintă o necesitate din cel puțin două motive: pe de o parte, marca este cea care conferă identitate produsului, unui ansamblu de produse sau organizației și contribuie…

  • Bazinul Vaii Tesluiului. Studiu Fizico Geografic

    „BAZINUL VĂII TESLUIULUI- Studiu fizico-geografic” CUPRINS Introducere Capitolul I – DATE GENERALE ASUPRA BAZINULUI Așezarea geografică Limitele bazinului hidrografic Capitolul II – ISTORICUL CERCETĂRII REGIUNII Capitolul III – ALCĂTUIREA GEOLOGICĂ ȘI EVOLUȚIA PALEOGEOGRAFICĂ Alcătuirea geologică Stratigrafia și litologia Structură. Mișcări tectonice în cadrul Platformei Cotmeana Principalele etape de evoluție paleogeografică Capitolul IV – RELIEFUL Morfometrie…

  • Corespondenta Protocolara Mijloc DE Promovare A Imaginii Unei Companii

    CORESPONDENȚA PROTOCOLARĂ -MIJLOC DE PROMOVARE A IMAGINII UNEI COMPANII CUPRINS INTRODUCERE Cap. I ϹOΝϹЕΡΤELE DЕ ”ΡROΤOϹOL” ȘI CORESPONDENȚĂ OFICIALĂ , PROTOCOLARĂ 1.1. Protocol – concept complex cu sensuri multiple 1.2. Corespondența protocolară ca formă de comunicare 1.3. Reguli de protocol in corespondența scrisă 1.4. Caracteristicile comunicării scrise 1.5. Ϲomunіϲarеa mеdіată dе ϲalϲulator Cap. II IMPORTANȚA…