Bpmn Si Uml

1.Introducere

Un business proces reprezintă o colecție de activități înlănțuite care își găsește sfârșitul în distribuirea unui servici sau a unui produs direct clientului. Acesta mai poate fi definit ca un set de activități și diferite task-uri care odată terminate, vor îndeplini diferitele scopuri impuse la nivel de organizație. Procesul trebuie să implice niște reguli de intrare clar definite și se așteaptă un singur rezultat. Aceste reguli de intrare se referă la toți factorii care contribuie, fie direct, fie indirect, la valoarea unui serviciu sau a unui produs. Acești factori pot fi catalogați în procese de management, procese operaționale și procese de suport.

Accentul este pus pe modul în care activitatea se desfășoară în cadrul unei organizații. Un proces de afaceri poate fi descompus în mai multe sub-procese, având caracteristici specifice, care împreună contribuie la obiectivele procesului de bază. Procesele de afaceri “ represent a strategic and critical intellectual asset that needs to be understood and proactively managed ” (Schedlbauer, 2010).

Reprezentarea proceselor de afaceri reprezintă o problemă care datează încă din secolul trecut. La început procesele din cadrul organizațiilor au fost reprezentate cu ajutorul diagramelor de workflow , fiind orientate pe activitatea fiecărui departament. Ulterior modelele proceselor de afaceri au fost dezvoltate, să reprezinte procese

care acoperă mai multe departamente, încercând să cuprindă întregea organizație. Diagramele de workflow fiind orientate pe procesele desfășurate de oameni, pe baza documentelor, atunci modelele proceselor de afaceri se axează atât pe oameni cât și pe procesele sistemelor.

În procesul de gestionare a unui afaceri "există mai multe categorii de decizii care trebuie luate pentru dezvoltarea în termeni de eficiență a activității economice a companiei "(Țarțavulea et al., 2011). Modelele de proces de afaceri sunt create "pentru a înțelege mecanismele cheie unei afaceri existente; să orienteze crearea sistemelor de informații adecvate care sprijini activitatea; să pună în aplicare îmbunătățiri în activitatea curentă; a arăta structura unei afaceri inovat; de a experimenta noi concepte de afaceri; și la identifica elementele de afaceri nu sunt considerate parte a miezului, care ar putea fi delegat la un furnizor din afara "(Eriksson & Penker, 2000). Deci, proces de afaceri modele ajuta managementul organizație economică în luarea deciziilor adecvate în probleme importante ale vieții organizației, cu impact în generarea net venituri pentru a fi în conformitate cu așteptările părților interesate de.

De-a lungul anilor, organizații ca OMG, BPMI, OASIS, IMB, W3C etc., au elaborat o serie de standarde pentru proiectarea, execuția, administrarea și monitorizarea proceselor de afaceri. Aceste standarde pot fi folosite separat sau combinate în funcție de compatibilitățile dintre ele. În ceea ce privește notația , două standarde sunt cele mai populare și folosite la scară largă în prezent : Business Process Languages Notation (BPMN) și UML Activiti Diagram .

Având în vedere că diferitele modele arhitecturale , dedicate sistemelor informatice, au fost dezvoltate în timp , atât la un nivel logic cât și fizic, modelarea proceselor de afaceri , folosind BPMN sau UML AD , au un rol foarte important în dezvoltarea sistemelor de informare , indiferent de arhitectura utilizată. Modelarea proceselor de afaceri , folosind BPMN sau UML AD , poate fi de asemenea folositoare în descrierea algoritmii utilizați în sistemele de informații , inclusiv aplicații ale inteligenței artificiale pentru că inteligența artificială ar putea deveni o alternativă de bază în rezolvarea problemelor financiare , care necesită calcule matematice complexe sau optimizări complexe .

Întrebarea care se pune este: care dintre aceste două limbaje de modelare a â proceselor de afaceri, BPMN sau UML, ar trebui să ales de organizații pentru modelarea proceselor ? Principalul obiectiv al lucrării noastre este de a analiza și BPMN UML AD din trei perspective: cât de ușor pot fi ele înțelese de către utilizatori, cât de bine face elementele grafice ale acestor două limbi notare reprezintă procesele de afaceri reale ale unei organizații și cât de ușor pot aceste două afaceri limbi de modelare a proceselor fi mapate la Business Process Executie Limbi.

2. Istoric

Evaluarea și compararea limbajelor de procesare a afacerilor a fost abordată în diverse cercetări. BPMN și UML , fiind cele mai des folosite doua notații grafice pentru reprezentarea proceselor de afaceri, au fost și încă sunt, în cele mai multe cazuri subiectul acestor cercetări.

Utilitatea UML-ului în reprezentarea proceselor de afaceri a fost examinat de o serie de autori Dumas & ter Hofstede în 2001, Russell în 2006, Sarshar & Loos în 2007. Dumas și ter Hofstede au examinat expresivitatea și adecvarea UML-ului în specificațiile workflow-ului și să evalueze capacitatea acestuia de a capta o colecție de workflow-uri. Russell a susținut oportunitatea UML 2.0 în modelarea proceselor de afaceri, utilizând modele de workflow-uri ca framework de evaluare. Sarshar și Loos au investighat capabilitatea UML 2.0 în modelarea resurselor de procesare a afacerilor și de a compara diagramele de activitate cu diagramele Petri.

Peixoto și Colab în 2008 au efectuat un experiment controlat pentru a analiza UML și BPMN privind lizibilitatea modelelor de procese a afacerilor. Participanții experimentului au fost de studenții din anul I din domeniul calculatoarelor, care nu erau familiarizați cu limbajul și domeniul de modelare, reprezentând clienții interni ai unei singure organizații. Concluzia a fost că, pentru modelele de workflow analizate, nivelul de dificultate pentru a înțelege de procesele de afaceri, în ambele limbaje, a fost același. Birkmeier și Colab în 2010 au făcut o compararea între BPMN și UML, iar rezultatele acelui studiu ar indica faptul că UML este cel puțin la fel de utilizabil ca BPMN, deoarece BPMN nu diferă în mod semnificativ în eficacitate, eficiență, nici satisfacție a utilizatorilor.

Mazanek și Hanus în 2011 au arătat cât de funcționale pot fi tehnicile de programare logică pentru construirea unei transformări bidirecționale între BPMN și BPEL.

3. Generalități BPMN și UML

3.1 Generalități BPMN

Business Process Model and Notation sau pe scurt BPMN este unul dintre cele mai cunoscute standarde de modelare și management al proceselor de business, fiind extrem de util în etapele de definire și aliniere a produselor software. Obiectivul BPMN este acela de a furniza un set unificat de elemente și de notații care să fie ușor de înțeles și de folosit de către toți participanții la procesul de livrare.

Un management efficient al proceselor de business într-un produs software este esențial atât pentru succesul acestuia pe piață cât și pentru cel al relației dintre client și compania prestatoare, relație intermediată de analistul de business. Știm cu toții că beneficiarii și/sau sponsorii produselor software nu sunt familiari cu terminologia specifică domeniului IT, apărând astfel numeroase probleme de comunicare între aceștia și echipele de livrare. Pentru a facilita această comunicare și pentru a aduce un plus de claritate cerințelor funcționale obținute, procesele de business trebuie modelate într-o manieră cât mai elocventă, folosind un limbaj standardizat și pe înțelesul tuturor.

În analiza de business, procesele – independent de tipul lor (de management, operaționale sau de suport) trebuie modelate pentru a beneficia de următoarele avantaje:

Asimilare 

Monitorizare și evaluare – procesele, dacă sunt reprezentate clar și concis pot fi mai bine monitorizate și evaluate.

Optimizare – procesele, dacă sunt descompuse în activități independente și interconectate, pot pune în evidență blocaje.

Creare de procese noi – procesele, dacă sunt corect modelate, reflectând starea actuală a sistemului, sunt un punct solid de pornire pentru modificări funcționale sau extensii ulterioare

Automatizare – procesele, dacă sunt reprezentate pas cu pas, pot fi ușor automatizate.

Diagramele oferite de Business Process Modeling Notation, numite BPD – Business Process Diagrams sunt similare diagramelor de activitate, însă mult mai expresive fiind ușor de asimilat.

Pentru a crea BPD-ul, analiștii din domeniul afacerilor identifică și modelează evenimentele încă de la începutul procesului, trecând prin celelalte evenimente, în ordinea în care se petrec până la evenimentul de încheiere a procesului. Modelarea se face utilizând blocuri de decizie, iar daca procesul este unul complex, poate fi descompus în sub-procese, fiind modelat printr-o BPD aferentă, rezultatele obținute sunt astfel interconectate, obținând o vedere de ansamblu.

3.1.2 De ce am folosi BPMN?

Avantajul acestui standard, care vine atât în ajutorul analiștilor din domeniul afacerilor cât și al clienților, oferă:

Simplitate  – elementele și notațiile aferente BPMN-ului sunt intuitive, nefiind nevoie de cunoștințe prealabile de nivel tehnic.

Expresivitate – standardul este expresiv și adaptabil în ceea ce privește modelarea proceselor, permițând aplicarea unei game largi de constrângeri. Spre deosebire de alte standarde ca de exemplu UML, BPMN este mult mai versatil și poate reprezenta fluxuri mult mai complexe de business.

Standardizare  – BPMN este un standard guvernat și menținut de către OMG .

Aplicabilitate în IT  – având în vedere că IT-ul este o orizontală care deservește verticale precum sectorul financiar sau cel bancar, necesitatea de a avea suport IT este foarte mare și în continuă expansiune iar majoritatea proceselor de business trebuie modelate într-un limbaj clar, obiectiv și elocvent, pentru a putea fi livrate la calitate ridicată și pentru a asigura satisfacția și încrederea clienților.

Bune practici in BPMN

Chiar dacă limbajul BPMN este flexibil și nu ne impune constrângeri în ceea ce privește modelarea, este bine să respectăm câteva bune practici stabilite în prealabil la nivelul echipei de proiect, al departamentului sau al organizației:

Activitățile procesului de business trebuie modelate în ordine cronologică, pe o cronologie de la stânga la dreapta.

Procesele de business încep de regulă cu un eveniment declanșator și continuă până la obținerea de rezultate.

Task-urile și activitățile din cardul unui proces trebuie asociate la roluri relevante din punctul de vedere al business-ului.

Un model complet al procesului de business ar trebui să prezinte modul în care obiectele și/sau datele sunt transferate.

Procesele de business trebuie modelate ierarhic, descriindu-se sub-procesele componente, în cazul în care acestea există.

Un proces reprezintă un simplu set de activități și tranzacții pe care o firmă le execută în mod regulat pentru a-și atinge scopul dorit.

Business Process Management Institute a dezvoltat un standard BPM de notare, care și-a făcut apariția in Mai 2004. Scopul creării acestui standard a fost de a oferii o notare care să fie ușor înțeleasă de către toți utilizatorii din domeniul afacerilor, creând o punte de legătură între analiștii economici, care se ocupă de schițele proceselelor în stare incipientă, până la dezvoltatorii care se ocupă de partea de implementare tehnologică a proceselor, cât și până la persoanele care se ocupă de partea de monitorizare și mentenanță.

O implementare a BPMN este responsabilă cu execuția a unui singur sau chiar mai multor task-uri , bazându-se pe informația conținută.

Există trei elemente specifice BPMN-ului :

Aspectul vizual al diagramelor BPMN. Elementul cheie al BPMN-ului este alegerea formelor și icoanelor folosite pentru elementele grafice. Scopul este de a crea un limbaj vizual standardizat.

Semantica elementelor BPMN. Sunt definite interacțiunile elementelor între acestea.

Schimbul diagramelor BPMN în conformitate cu tool-urile folosite.

Existența unui standard pentru modelarea proceselor de business, cunoscut și înțeles de către analiștii de business, client și echipele tehnice este de un real folos nu numai în analiza de afacerilor ci și în întregul proces de livrare, cu atât mai mult cu cât este vorba despre un standard simplu, intuitiv și care nu presupune cunoștințe tehnice anterioare. Beneficiile majore ale acestuia sunt reprezentate de înțelegerea și comunicarea proceselor de business între părțile implicate și capacitatea modelelor rezultate de a fi executate de BPEL.

3.2 Evoluția BPMN

Tehnologia a declanșat o dezvoltare accelerată a domeniului de afaceri până în punctul în care există din ce în ce mai muți factori, mai multe tipuri de date, mai mulți competitori, chiar și mai multe probleme, dorința obținerii unor rezultate favorabile devenind o promovare.

BPMN a cunoscut de-a lungul timpului o continuă creștere, reprezentată de o avalanșă a ideilor permanent inovatoare, care a dus chiar la depășirea definiției clasice:

Colaborarea la nivel global, între persoanele din multitudinea de domenii ale afacerilor, cât și din organizații diferite, a dus la generarea a mai multor concepte în privința dezvoltării proceselor

Dezvoltarea continuă a dispozitivelor mobile, a condus la utilizarea acestora, cu obiceiurile aferente și în câmpul muncii

Cum cantitate de informații se află într-o expansiune spectaculoasă, este necesară o viziune standardizată la nivel global

Dezvoltarea implementărilor cloud a ajutat echipele IT să aibă o viziune strategică, în cadrul companiilor.

La rădăcinile sale, BPM creează o punte între IT și lumea afacerilor, indiferent dacă țelul este creșterea, reducerea costurilor, îmbunătățirea serviciilor, punerea în conformitate a reglementărilor sau dorința de a opta pentru oricare din aceste combinații. Astfel BPM evoluează să ofere ajutor nevoilor digitale ale afacerilor.

Tehnologia BPM își are rădăcinile în software, astfel încât să fie pregătit pentru orice provocare. A evoluat atât de mult încât a devenit eficientă în efectuarea automată a proceselor din cadrul unei firme, iar acum reprezintă o platformă ajutătoare în realizarea activităților într-un mod optim. O societate concentrată doar asupra proceselor sau a informațiilor, nu poate fi una completă.

3.2.1 Soft-ul BPM

În ce-a mai simplă formă a sa, BPM oferă design, management și optimizare a unui proces de afaceri conectând oameni, sisteme și informații.

Workflow-urile clasice de management conectează oameni printr-o automatizare ineficientă a proceselor manuale, astfel nu oferă nici o oportunitate managerilor să realizeze o analiză a performanțelor, problemele ineficienței sau o continuare evolutivă a procesului în sine. De asemenea, aceștia nu au resursele necesare de a crea o legătură între informații și sistemele de procesele aferente domeniului de afaceri, rezumându-se doar la persoane.

Tehnologia informațională la nivel managerial, poate să ofere, în schimb, o legătură între aplicații în așa fel încât informațiile sunt sincronizare automat la nivel de organizație, dar pe de altă parte nu pot automatiza , într-un mod eficace procesele de lungă durată sau cele interactive, necesitând intervenția umană, fiind concentrat doar pe interacțiunea dintre informații și sistem. Astfel BPM face legătura între persoane și sisteme, oferind simultan analize și statistici cu informații necesare îmbunătățirii proceselor, unind prin urmare aceste două tehnologii.

Soft-ul BPM are la bază patru elemente care duc la o bună dezvoltare a aplicațiilor bazate pe BP :

Design

Grafice simple BPMN pentru conceperea proceselor

Reguli optimizate pentru crearea preceptelor de afaceri dorite

Designeri experimentați pentru crearea formelor și a interfeței aplicațiilor

Executare

Automatizarea proceselor cu o

scalabilitate la nivel de organizație

Înțelegerea serviciilor web

Integrarea cu sistemele

altor organizații

Administrare

Management al task-urilor și al

queue-urilor

Raportare în timp real

Capabilitatea de a face modificări rapide, permițând managerilor sa se ocupe cu eventualele excepții survenite

Optimizare

Capabilitate de a monitoriza activitățile ( BAM – Business Activity Monitoring)

Analiză detaliată

3.3 BPMN în cadrul unei firme / organizații

Odată cu perceperea necesității de îmbunătățire a proceselor din domeniul afacerilor, BPM s-a dezvoltat astfel încât să permită organizațiilor realizarea țelurilor impuse și să ducă la obținerea unei soluții unice asupra problemelor întâmpinate, toate la un cost redus.

Pe termen scurt, BPM ajută organizațiile să scadă costul și să sporească eficiența. Asta înseamnă mai multe venituri , automat și o creștere a organizației.

Pe termen lung, BPM sprijină crearea de avantaje competiționale prin îmbunătățirea abilității organizatorice. Platforma BPM oferă companiilor, fie din sectorul privat sau cel public, eficiență și o rată de succes mult mai mare, indiferent de scopul impus.

Din punctul de vedere al costurilor reduse, aparent BPM aduce aceleași beneficii ca și aplicațiile clasice ca ERP ( Enterprise Resource Planning –un software de management, folosit de către o companie pentru a colecta, înmagazina și interpreta informații din domeniul afacerilor, incluzând planificare, costuri chiar și fabricare a serviciilor livrate ), rezultând doar o creștere la nivel de productivitate al workflow-urilor. BPM spre deosebire de ERP, nu se oprește doar la crearea eficienței. Capabilitatea de împărtășire a cunoștințelor și a colaborării conduce la îmbunătățire a deciziilor luate. Raporturile performanței proceselor, cât și îmbunătățirea continuă a proceselor duce la o optimizare a workflow-urilor. Notificările ajută la evitarea erorilor și la eliminarea deficiențelor (timpi morti). Așadar platforma BPM nu ajută organizațiile doar în creșterea productivității workflow-urilor, ci și la îmbunătățirea calității produselor oferite, cu o probabilitate mică de risc la nivel de organizație. În câteva luni de rulare, toate aceste beneficii duc la îmbunătățiri substanțiale de cost.

Pe lângă faptul ca platforma BPM ajută la scăderea costurilor, ajută companiile să își crească veniturile prin creșterea produselor de ieșire, accelerând timpul de producție și tot odată îmbunătățind serviciul cu clienții. Doar prin procesarea directă sunt creeate premisele îmbunătățirii serviciilor de livrare. Raporturile performanțelor la nivel de procesare duc la identificarea cu ușurință a blocajelor. Cunoștințele centralizate ale companiilor ajută la luare deciziilor într-un timp cat mai eficient , iar procesele sunt analizate prin pisma feedback-urilor din partea clienților, ajutând la evidențierea performanțelor. În timp, toate aceste îmbunătățiri duc la un câștig din punct de vedere al strategiei de marketing și a imaginii companiilor , toate acestea converg, cu certitudine, spre o creștere a vânzărilor și, automat a veniturilor.

În timp ce scăderea costurilor și creșterea veniturilor sunt două dintre cele mai importante beneficii ale BPM-ulu. Pe termen lung, aplicațiile complexe de procesare construite cu BPM ajută companiile să devină mult mai abile pe piața cererii și ofertei. Un set de reguli inteligente sunt făcute sa se asigure că procesele se adaptează automat la toate modificările din mediul afacerilor. Îmbunătățirea vitezei de luare a deciziilor și răspunsul accelerat de modificare a proceselor, aduc un plus organizațiilor care astfel sunt mult mai bine echipate să facă schimbări și să se reorienteze pe o piața aflată mereu în schimbare, mult mai rapid decât posibili competitori.

Există zece componente critice, în orice BPM:

Procesele – Modele web simple folosind metodologii BPMN și SOA pentru o dezvoltare rapidă și automatizare a BP

Reguli – Automatizare prin aplicarea diferitelor politici și practici pentru o rulare dinamică bazate pe reguli privind BP

Design – Gamă largă de de elemente și tool-uri ușor de folosit pentru a crea o interfață simplă

Forme – Creatorii de forme trebuie să permită dezvoltatorilor să creeze forme interactive pentru utilizatori

Statistici – Să aibă abilitatea de a depista performanțele în timp real , de a crea rapoarte bogate in detalii, de a depista eventualele blocaje, să depisteze eficiența flow-ului

Utilitate pe dispozitive mobile – Să aibă abilitatea de a se putea conecta să verifice procesele și task-urile, indiferent de oră și locație

Capacitate – Capacitatea de a înmagazina, securiza, să caute și să administreze conținut al organizației pentru folosirea acestor în BP.

Colaborare – conectare continuă între persoane, procese și informații duce la angajament și al muncii în echipă pentru un singur obiectiv.

Accesul și integrarea informațiilor – Preia informații de la toate sistemele din organizație pentru o furnizare completă asupra oricărui topic, fiind disponibil într-o singură locație

Integrare și SOA – Folosește o dezvoltare standard SOA pentru a crea un repository a serviciilor care pot fi reutilizate,

4.Generalități UML și UML Activity Diagram

UML a fost elaborat și este menținută de OMG. Prima versiune a UML a fost lansat în 1995. Obiectivul principal al acestuia a fost de a oferi arhitecților de sistem, inginerilor și dezvoltatorilor software instrumente pentru analiza, proiectarea și implementarea sistemelor bazate pe software, precum și pentru modelarea afacerilor și a proceselor similare.

Modelarea proceselor de afaceri în UML se face cu ajutorul diagramelor de activitate. Diagramele de activitate au fost semnificativ reproiectate în versiunea 2.0 a UML, atât în termeni de sintaxă, cât și în ceea ce privește semantica, prin trecerea de la semantica de „state machine” la „token flow”. Aceste schimbări au îmbunătățit capacitatea diagramelor de activitate din UML să reprezinte procesele de afaceri.

Unified Modeling Language (UML) este din ce în ce mai mult privit ca un standard pentru modelarea software-ului și a design-ului. Versiunea cea mai recentă UML 2.0 include 13 notații de modelare diferite, de la cel mai înalt nivel de diagrame use-case, care descriu interacțiunile și relațiile dintre actori și funcțiile majore de afaceri, până la diagrame de obiecte de la cel mai scăzut nivel.

Diferitele notații de modelare sunt împărțite în trei grupe principale:

• diagrame de comportament, care descriu funcționalitatea de ansamblu a software-ului la un nivel relativ ridicat de abstractizare.

• diagramele de interacțiune, care îmbunătățesc și mai mult diagramele de comportament și prezintă o descriere mai detaliată a funcționalității sistemului cu privire la interacțiunile obiectului;

• diagrame structurate

Diagramele de activitate vor fi folosite pentru descrierea diferitelor procese de afaceri care descriu funcționalitatea unui sistem de afaceri.

Contrar diagramelor use-case, în diagramele de activitate este evident dacă actorii pot efectua use-case-uri de afaceri concomitent sau independent.

Diagrame de activitate permit o gândire funcțională, fiind considerat un mare avantaj, deoarece utilizatorii de metode orientate-obiect, precum și utilizatorii de modele de gândire funcționale, au un format comun și familiar de afișare, reprezentând un ajutor semnificativ în modelarea proceselor de afaceri .

Pentru că este posibilă descrierea în mod explicit a evenimentelor paralele, diagramele de activitate sunt foarte potrivite în ilustrarea proceselor de afaceri, deoarece acestea foarte rar au un demers linear și prezintă de cele mai multe ori paralelisme.

Diagramele de activitate pot fi dezvoltate în diferite grade de detaliere. Ele pot fi rafinate pas cu pas.