Aspecte Privind Managementul Stresului Ocupational In Domeniul Sportului

Psihologie

Aspecte Privind Managementul Stresului Ocupational In Domeniul Sportului

Byadmin ianuarie 1, 2024

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Aspecte privind managementul stresului ocupațional în domeniul sportului

Cuprins

1. Introducere
1.1. Motivația alegerii temei
1.2. Actualitatea temei

2. Managementul stresului
2.1. Stresul – definire, caracteristici

2.2. Semnificația managementului stresului

3. Caracterizarea ocupațiilor din domeniul sportului din perspective stresului ocupațional
3.1. Ocupații în sport

3.2. Particularități ale ocupațiilor din sport

3.3 Surse de stres în sport

4. Studiu privind particularități ale stresului ocupațional în sport

4.1. Obiective și ipoteze

4.2. Eșantion

4.3. Metode de cercetare

4.4. Organizarea cercetării

4.5. Rezultate și interpretarea lor

5. Concluzii

6. Bibliografie

1. Introducere
1.1. Motivația alegerii temei

Tema aleasă de mine și domeniul pentru care am optat, pentru susținerea lucrării de disertație vor fi abordate cu scopul ameliorarării și eliminării stării de stres ce ne afectează pe durata activităților de zi cu zi. Prin metodologia de cercetare doresc să îmi exprim opțiunea în alegerea temei, să vă prezint bibliografia și materiile ce mi-au îmbunătățit, într-o oarecare măsură, cunoștințele în domeniul managementului și studiului ce urmează să-l realizez, să descriu pașii pe care mi i-am propus pentru redactarea acestei lucrări de cercetare, considerând că punctând acestea, voi prezenta un ghid folositor și pentru ceilalți studenți și o cercetare de calitate.

Am preferat alegerea acestui domeniu al psihologiei, deoarece consider că este important să cunoaștem obținerea unei eficiențe mai bune în activitățile profesionale, dar și cum să aplicăm acel set de măsuri prin care să încercăm să ne asigurăm bunăstarea și sănătatea. Acest subiect este unul important, atât pentru sportivii de performanță, cât și pentru cei din alte domenii. Am ales această temă pentru a-mi clarifica gândirea despre modul cum asigură activitățile optime de lucru, stresul, de la cele mai mici organizații și până la cele mai importante din țară, cât este de greu să realizezi ceva fără să fi stresat și cât de importante sunt regulile ce stau la baza psihicului oricărui individ. Studiul și rezultatele finale, îi vizează direct pe toți angajații din organizațiile unde se lucrează în stres și, particularizând, pe toți cei din domeniul sportului. Astfel, acestea sunt adresate tuturor sectoarelor populației, incluzând tineri, angajati, persoane în vârstă, cu dizabilități sau șomeri. Atitudinea succesului în viață stă în dorința fiecăruia din noi, de percepțiile noastre asupra valorilor, de scopurile țintite. În momentul în care efectul împotriva stresului este adecvat, acțiunea devine eficientă, acordând persoanei interes sporit și energie suficientă pentru meditare și aplicare. Atunci când acest efect este prea puternic și se desfășoară într-un timp mai lung, intervin dificultăți, ca de exemplu: nopți nedormite, încordare continuă, creșterea tensiunii, manifestări psihice. Odată cu stresul prelungit, începe și starea de oboseală și neliniște, mai ales când persoana ajunge la etapa finală a muncii. Viața frumoasă începe să se schimbe și din cauza consumul alimentar dezordonat și nopți cât mai scurte sau nedormite. În ziua de azi, frecvent, apar probleme în viața personală, la locul de muncă și în relațiile cu cei din jur. Acesta poate fi îndepărtat, în mică parte sau în întregime, nu doar cu sprijunul vreunei medicamentații, ci și cu ajutorul unor căi mai ușor efectuate de oameni, dar importante prin efectul lor; plimbările, alergatul, masajul sau exercițiile fizice. Aceste căi au scopul de a arăta faptul că stresul poate fi învins sigur la orice individ, indiferent de sex, specializare, vârstă, proveniență, putând fi adaptat asupra tuturor felurilor de stres și de echilibrului.

Informându-mă, în legătură cu beneficiile sportului asupra corpului uman, am apreciat că ar putea fi modelate după numeroasele modalități de acomodare a mijloacelor la obiectivul propus, am intenționat să analizez aceste procese adaptative cu scopul eliminării cauzelor stresului. Implicarea celor ce au posibilitate sau acelora ce au obligația de a asigura pregătirea optimă a sportivilor și angajaților din acest domeniu, este nesemnificativă, în comparație cu așteptările pe care le au toți de la sportivi. Un alt motiv al alegerii acestei teme, a fost tocmai pentru a explica slaba implicare a autorităților, de a prezenta valoarea sportului românesc, îmbinat cu pregătirea în condiții de nivel european , odată cu acestea, tragând un semnal de alarmă asupra celor ce vor doar profit din sport. Am ales această temă pentru a-mi clarifica gândirea despre modul cum asigură activitățile optime de lucru, stresul, de la cele mai mici organizații și până la cele mai importante din țară, cât este de greu să realizezi ceva fără să fi stresat și cât de importante sunt regulile ce stau la baza psihicului oricărui individ. Prin cele enumerate mai sus, doresc să realizez o lucrare folositoare și să vin cu o îmbunătățire în domeniul psihologiei sportului, stârnindu-mi curiozitatea și interesul și determinându-mă să mă implic serios în realizarea acesteia. Toate acestea, presupun să mă documentez cât mai bine referitor la persoanele ce au ca inamic, stresul, o informare clară cu privire la direcția de acțiune a rezultatelor obținute, și să înțeleg fenomenele ce se au loc în acest domeniu. Altfel, vreau să observ dacă cercetările și intervențiile au fost benefice pentru regiunea dorită, cum ar fi trebuit sa acționez pentru a primi rezultate mai mulțumitoare sau dacă ar fi trebuit să nu intervin în aceste situații.

1. Introducere

1.2. Actualitatea temei Pe întreagul drum al copilăriei și adolescenței, educația fizică și sportul în orarul de la școală, acordă o deosebită șansă pentru a studia primii pași și a practica exercițiile fizice utile pentru a crește și dezvolta condiția fizică și starea sănătății, în toate activitățile vieții. Aceste exerciții de zi cu zi pot îngloba alergări, stretching, înot, gimnastică și alte jocuri și sporturi mai complexe. Asimilarea din timp a principalelor competențe sunt esențiale pentru ca cei tineri să înțeleagă, apoi să realizeze eficiența exercițiilor fizice în educația de pe urmă sau, fiindu-le necesară la locul de muncă sau în activitățile de timp liber.

Pe lângă toate acestea, educația fizică reprezintă mai mult decât o latură de recreere și nu se restrânge doar la pregătirea îndemânărilor fizice. Implicarea în activitățile diverse de a face mișcare, provoacă o pricepere și o rațiune centrată pe reguli și noțiuni, spre exemplu regulamente, fair-play, alături de respect, deprinderi tactice și fizice, grija pe societate alături de influența proprie și mobilizarea din interiorul echipei, în cele multe sporturi. Scopul, ce nu se restrânge doar la nivelul educației fizice și sportului, ca menținerea unei stări optime de a sănătății, desfășurarea fizică a corpului și relațiile în societate, acordă o mai bună eficiență predării acestei materii în programa școlară, de la cei mici până la cei mai mari. Puterea socială din sport a fost considerată una dintre cele mai bune integrări în societate, dintre toate domeniile.

În ziua de azi, ajutați de o întreagă armată de tehnologie, stresul ocupațional este văzut ca ceva benefic, ajutându-ne să ne perfecționăm, în condițiile în care vrem să îndeplinim lucrul dorit în mediului profesional, este motivant pentru individ, aceasta acționând ca un factor de stres pozitiv. Dar, odată ce apare și presiunea, fiind neplăcută, dificilă și permanentă, ea poate conduce la un stres apăsător și la efecte negative.

Stresul, numit și boala secolului curent, reprezintă una dintre cele mai mari probleme apărute odată cu implicarea pe plan profesional și încercarea de a da și de a obține cât mai multe de la noi. Nu realizăm niciodată că am putea influența activitățile stresante, tot ce facem este să ne gândim la diverse strategii pe care le putem adapta, făcându-ne mai rezistenți la factorii perturbatori psihici și mai eficienți în activitățile pe care le desfășurăm. În urma perioadei de pregătire și a oboselii acumulate în timpul concursurilor sau activităților, oamenii trebuie să-și stabilizeze echilibrul și să caute răspunsuri față de situațiile nou apărute. Stresul nu este mereu o parte negativă, de regulă este înțeles greșit, ca un impediment asupra bunei concentrări. Un stres mediu și moderat poate constitui un factor motivațional important sau poate fi instrumentul ce ne dirijează către victorie.

Mai este prezent și în reacțiile pe care oamenii le pot avea atunci când simt că nu se pot adapta situațiilor când li se solicite îndeplinirea unui obiectiv și în presiunile care vin pe neașteptate în viața de familie, viața personală sau la locul de muncă. Solicitările pot aduce succesul la locul de muncă. Probleme apar, de regulă, când se cere prea mult într-un timp prea scurt sau când cerința vine din mai multe direcții; unele persoane, în aceste situații își pierd controlul ducând la stres.

În urma unor cercetări, Reader’s Digest a prezentat un studiu, conform căruia, românii sunt pe locul 1 în Europa la nivelul de stres acumulat, din 15 țări europene: 52% dintre aceștia, cred că una din marile probleme de sănătate la ora actuală este stesul. Sportul, ca domeniu prioritar al vieții active, ca „întreprindere” pe durată lungă, de care depinde formarea celor mai talentați oameni ai națiunii – omul pregătit prin studii, forța de muncă și specialiștii – nu poate și nici nu trebuie să-și permită să aibă eșecuri. În acest sens, el are nevoie de o conducere competentă și eficientă. Conducerea competentă și eficientă a învățământului, atât la nivelul sistemului, cât și al instituției de învățământ necesită fundamentarea ei științifică. La baza acestei fundamentări stă știința conducerii învățământului sau managementului educațional. Pentru a asigura învățământului un randament și o performanță ridicată, sunt necesare cunoașterea și aplicarea științei managementului educațional. Funcția de conducător (manager) al învățământului este o profesie și trebuie învățată. Pentru conducerea cu rezultate optime a învățământului, orice conducător din învățământ trebuie să cunoască principiile, nivelurile și funcțiile științei managementului educațional. Stresul ocupațional la locul de muncă, întotdeauna a fost o problemă în rândul angajaților, dar și al cercetătorilor. În special, pentru efectele negative ce afectează organizația și activitățile angajaților Din ce in ce mai multe firme, au programe ce ajută angajații sănătoși fizic și psihic să prevină stresul și problemele cauzate de acesta și să ia doar partea bună a acestui f trebuie învățată. Pentru conducerea cu rezultate optime a învățământului, orice conducător din învățământ trebuie să cunoască principiile, nivelurile și funcțiile științei managementului educațional. Stresul ocupațional la locul de muncă, întotdeauna a fost o problemă în rândul angajaților, dar și al cercetătorilor. În special, pentru efectele negative ce afectează organizația și activitățile angajaților Din ce in ce mai multe firme, au programe ce ajută angajații sănătoși fizic și psihic să prevină stresul și problemele cauzate de acesta și să ia doar partea bună a acestui factor. Managementul stresului este o parte destul de importantă în menținerea stării emoționale a individului și a legăturii cu cei din jur. În țara noastră, programele de management al stresului nu au un success major, motivele plecând de la mentalitate. Stresul ocupațional în România rămâne o problemă delicată la care încă se caută rezolvări.

În primul rând importanța acestei lucrări de cercetare, este dată de implicarea mea asupra problemei stresului ocupațional, temă necesară și de o importanță mare, în ciuda acestora, lipsesc studiile și analizele la nivelul României, în majoritatea organizațiilor. În Uniunea Europeană, stresul ocupațional, cel care ne afectează la locul de muncă, este pusă pe locul al doilea ca problemă de rezolvat în interiorul țărilor membre. În urma cercetărilor europenilor, acest tip de stres afectează 28% dintre angajați. Aproape jumătate dintre români cred că stresul ne afectează din ce în ce mai mult, iar rezolvările încă nu s-au găsit. Profesiile care afectează într-o măsură mare personalul angajat sau pe cei din afara oganizațiilor, sunt cele cu responsabilitate mare, solicitare psihologică și lipsa materialelor de lucru, o parte dintre acestea fiind prezente în rândul activităților sportive, activități pe care doresc să le analizez și să propun un program de ameliorare a acestora.

2. Managementul stresului
2.1. Stresul – definire, caracteristici

Noțiunea de „stres” prezintă un șir de cuvinte cu înțeles diferit, ce acordă acestuia mai multe definiții: încordare, presiune, forță, efort, solicitare, tensiune, constrângere, potrivit dicționarului englezesc “Webster's Encyclopedic Unabridged Dictionary of the English Language”.

Termenul de „stres” este obținut, parțial prin abrevierea factorului englezesc „distres", franțuzescului „estrece” , ce cunoșteau forma de „greutate, suferință”, provenite la început din „strictus” latinesc, fiind un participiul trecut al verbului „stringere”, care înseamnă „a trage din greu”.

Proveniența sindromului general de adaptare (SGA) are legătură cu observația făcută de Selye, spunând că “boli complet diferite, dincolo de manifestările specifice, au un corolar de manifestări comune: stare generală alterată, inapetență, tulburări digestive, dureri articulare și musculare, febră”. Selye a continuat să publice, în 1936, alte cercetări privind tendința corpului de a avea reacții stereotipe la numeroși factori fizici, chimiciși biologici, numind-o „sindromul general de adaptare” (SGA), bazată pe totalul proceselor care nu sunt specifice, făcute să permită acționarea resurselor de adaptare ale corpului asupra forței ce-i diminuează importanța sau constantelor proprii. Conform înțelesurilor, stresul se enunță ca răspunderea psihologică a persoanei respective, sau întregul organismului uman, asupra unui factor stresor provenit din exterior, acest reprezentând o acțiune posibilă periculoasă. După efectul reacțiilor, stresul este prezentat ca o variabilă ce depinde de atribuții, o urmare a unui factor perturbator, dăunător sau motivare interioară. Izvorul termenilor legați de stres ca efect, pot fi stabilite în domeniul medicinei, de multe ori, stresul e examinat ca urmare a viziune fiziologică. Selye mai introduce stresului, pe lângă noțiunea anterioară, și pe cea de „boală a adaptării" individului. Acesta afirmă că nu există boală a cărei singure probleme să fie factorii stresori, dar acumularea unui stres prea mare și îndelungat, duce la diminuarea funcțiilor ce apără corpul uman. Accelerarea frecvenței bătăilor inimii și a circulației sângelui, din cauza prelungirii stresului, are ca efect final deformarea arterelor, astfel poate apărea infarctul. O cantitate prea puternică de acid gastric în organism, provoacă iritații la nivelul stomacului, urmând, în urma acestor situații, ulcerul sau gastrita.

Pe lângă aceste efecte, mai există și alte neplăceri cauzate de stres, trebuind luate în seamă și tratate. Problemele de sănătate mai dificile sunt rezultatul stresului continuu și pot face din acea persoană un dependent de medicamente sau alcool. Un alt specialist, Keiholtz a mai descoperit felul prin care o stare prelungită de stres duce la epuizare. Această depresie vine în urma convulsiilor emoționale, după trăirea unor traume psihice, mai mult timp și după o tensiune negativă prelungită.

Nu mai ia prin surprindere pe nimeni, stresul, făcându-și simțită prezența, peste tot și în tot ceea ce facem . Cel mai bine este să conștientizăm lucrurile pe care le avem de făcut, cu siguranța asupra efectelor acestuia. Identificarea factorilor principali în stadiul stresului, a tipurilor și variabilelor personalității apte să ajute la apariția unui factor sau învățarea strategiilor de adaptare folosite, toate împreună duc spre apariția unei conduite împotriva stresului. Individual, tehnicile acestea se folosesc în funcție de personalitatea subiectului. Un important element de bază, astfel, oferă o comportare antistres, reprezentând situația cea mai potrivită a relațiilor nivel-aspirații sau nivel-posibilități. Un studiu corect a

gradului de aspirații al persoanelor, ne arată că în punctul de la care aceștia tind spre scopul ideal, ajungerea într-o anumită profesie cu ajutorul pregătirii și autoperfecționării, se situează pe al doilea loc, în spatele sănătății, devenind confort fizic și psihic, al nevoii împlinirii pe plan personal, alături de cei din familie și situația financiar-materială.

Stresul – starea și rezultatul acțiunilor între mediul extern și posibilitățile celui ce este pus în situația de a îndeplini obiectivele cerute.
Stresul apare, de cele mai multe ori, la locul de muncă, când cerințele profesionale nu pot face față aptitudinilor ființei umane.
Reamintesc că stresul nu apare mereu în urma problemelor negative, ci și a unor presiuni si nerealizări în timpul cerut. Acestea, datorită fluxului lor, au un rol major în cadrul locului de muncă.
Stresul ocupațional este văzut ca un motor în acțiunile înteprinse, un factor benefic, cu efect important pentru îndeplinirea obiectivelor. În aceste condiții este vorba de termenul “eustress” fiind definit prin activitatea resurselor și abilităților individuale.
Diferența de care trebuie să se țină cont între factorii de stress “eu” și “di”, este aceea că primul factor prezintă stări benefice, celălalt având reacții negative asupra organismului.
În momentele când o sarcină urgentă la locul de muncă motivează individul, acesta simte o stare de stres pozitiv. În aceeași situație, dacă o urgență devine neplăcută sau imposibil de realizat în condiții normale pentru cel în cauză, menținându-se un timp mai îndelungat, (http://www.psihologiaonline.ro/noutati-mainmenu-50/382.html?task=view)

poate duce la efectul de “distress“ urmând reacții negative.
Stresul se mai regăsește și în momentele în care oamenii consideră că le este dificilă adaptarea într-un anumit mediu de lucru, când cerințele sunt prea din timp sau atunci când presiunile din viața de familie sau de la locul de muncă sunt prea intense.
Solicitările nu sunt de fiecare dată factori de stres. Acestea stimulează drumul către victorie rezultând o atmosferă plăcută la locul de muncă. Greutățile apar când cerințele sunt mult peste posibilitățile persoanei și pe o durată lungă de timp sau apare din mai multe direcții; în aceste cause, unii nu se mai pot controla, ceea ce duce la stres și neîndeplinirea sarcinilor cerute.
Acest inconvenient, de cele mai multe ori, numit, se datorează în majoritatea momentelor, diferiților factori stresori atât în timpul cât ei sunt la locul de muncă cât și în activitățile de timp liber. Unii dintre noi acumulează mai bine stresul, pe alții îi determină să pună capăt ocupației pentru un timp, suntem diferiți, personalități diferite și circumstanțele în care se petrec acțiunile. Sunt factori ce apar și în cadrul vieții acasă, vieții de familie, aceștia afectând comportamentul ocupațional ori cei de acasă se pot cumula cu cei de la muncă, apând problemele de sănătate.

Oricare dintre cei care conduc o instituție și cât și care lucrează în interiorul ei, se vor interesa asupra factorilor ce conduc către agenții stresori, asupra depistării acestuia sau ce se face pentru a scăpa de el.. Lucrul în echipă și utilizarea instrumentelor manageriale, sunt instrumentele ce pot înlătura aceste probleme.

Nu a găsit nimeni până acum un termen clar în enunțarea stresului ocupațional, literatura de specialitate ne prezintă mai multe variante, printre care:

● de stimul, acesta acționează asupra organismului persoanei; acel factor extern al mediului, care pune angajatul în pericol;

● de răspuns: stresul la locul de muncă oferă un răspuns, ce nu e tipic corpului la alte reacții;

● de interacțiune: stimul – răspuns: în situațiile în care factorii stresului se află în interacțiune cu angajații, provocând schimbări, în așa fel, încât, individul nu mai poate reacționa

normal, optim;

● de tranzacție: apare în urma deosebirilor clare dintre persoane la nivelul cunoașterii și a răspunsurilor primite; stresul ocupațional este reprezentat de urmările negocierilor dintre nevoi și prioritizarea obiectivelor individuale. Dezechilibrul solicitărilor din mediul extern și rezervele interioare sau acele solicitări ce țin de îndeletnicire, așteptările individului și aptitudinea de a răspunde, duc la temeri care de altfel există doar în situația individ – mediu.

● coping ( adaptare): acest tip de stres, la locul de muncă reprezintă încercarea de a reuși, la stadiul cognitiv sau care poate micșora, înlătura, deține sau accepta provocările interioare sau cele din exterior, care depășesc posibilitățile concrete sau fictive.

Chiar dacă există discuții contradictorii și comentarii prezente în studiul stresului ocupațional, identificăm trei termeni clari ce orientează activitățile din domeniul cercetătorilor: factorii stresului, rezultatul lor asupra angajaților și metodele de protejate împotriva stresului.

Stresorii sunt reprezentați de orice factor ocupațional – organizațional, care cere răspunsuri de adaptare din partea persoanei. S-au formulat întregi capitole ce evidențiază acești stresori. Doi cercetătoti, Cooper & ( 1976 ) grupează stresorii în umătorul fel:

– factori intrinseci lucrului ( suprasolicitare, subsolicitare, ritm );

– atribuțiile ca angajat ( neînțelegeri, nelămuriri asupra sarcinilor, responsabilitățile );

– dezvoltarea pe planul carierei ( promovare, asigurarea locului de muncă );

– legătura cu colegii la serviciu;

– climatul în interiorul instituției ( luarea a celor mai potrivite decizii, stilul de conducere, de comunicare ).

Cei mai folosiți stresori din cursurile de specialitate sunt:

– lipsa înțelegerii și nelămurirea asupra atribuțiilor, efortul în exces pentru îndeplinirea obiectivelor, situații de accident și ritm încărcat, necesități cerute angajatului din instituție. Factorii stresanți nu sunt identici pentru toți indivizii, aceeleași împrejurări sunt reale surse stresante pentru unii, iar pentru ceilalți, doar un simplu impediment.

Efectele sunt manifestările individuale la reacția unui factor stresant al persoanei, iar tensiunile rezultate reprezintă urmările asupra persoanei. Unele dintre cele mai uzuale efecte ale stresului sunt:

– efecte psihologice: depresie, plictiseală, oboseală, ostilitate, depersonalizare, anxietate, frustrare etc.;

– înrăutățirea stării de sănătate: durere fizică, boli cardiovasculare, dezechilibru hormonal;

– efecte ale comportotamentului, are ca scop:

– întreaga instituție ( lipsa de la muncă, performanța, schimbări ale angajaților, incidente la locul de muncă );

– individual (abuzuri și excese de substanțe toxice, tutun, alcool, droguri; probleme în viața de cuplu, accidente );

Un efect periculos al stresului la locul de muncă, netratat, îl reprezintă acea stare de epuizare a organismului, de degradare și oboseală. Acest termen e folosit frecvent de cei ce studiază problemele stresului, mulți îl aseamănă foarte mult cu stresul ocupațional propriu. Cercetătorii Pines și Aronson (1981) arată că starea de epuizare, de oboseală, este urmarea stresului continuu la serviciu, având în desfășurare trei intervale:

– epuizarea organismului – oboseală, lipsa somnului și a energiei, neputință, oboseală continuă;

– epuizare psihică – reacție neplăcută îndreptată către lucru, către colegii din organizație, clienți, conlucrători, angajatori, locul de muncă sau viața de familie;

– epuizare a emoțiilor – descurajare, lipsa celor din jur, deznădăjduială, lipsa momentelor de motivare.

Acestor îmbunătățiri ar trebui adaugate modificările realizate în rândul comunității universale, care au dus la eliminarea accentuată a unor activități consacrate și

dezvoltării altora noi, apreciate în mare parte în partea estică a Europei

Trecerea la acestea noi, stabilește cu atenție deosebită sursele clare ale stresului actual:

– Dreptul de a se informa prin citit, de a fi pregătit și de a veni la zi, neîntrerupt cu informațiile notate.

– Răspândirea pe o suprafață întinsă și altor lipsuri referitor la utilare, a celor de

spațiu, inexistența sau slaba dotare a căminelor, producând impedimente referitor la deplasări, la întârzierea elevilor la ore, de fixare a unui orar ordonat de lucru.

– Alegerea principiilor propri și independenței, deși e o idee mai mult de respect, preschimbă tema salarizării într-o activitate continuă, implică interesul pentru eficiența profitului, tipică altor instituții, în special pentru procesului didactic.

– Cantitatea exagerată a cerințelor organizaționale, deseori le compensează pe cele pedagogice, acordă timp scurt preocupărilor caracteristice, bazate pe înștiințare și descoperire, pe redactări de proiecte, pe activitatea cu elevul.

• Mărimea normelor didactice și a formațiilor de lucru, criza spațiilor,

editarea sau multiplicarea pe cont propriu a cărților, cursurilor și articolelor

accentuează fenomenologia descrisă.

• La aceasta se adaugă și dificultatea urcării în carieră, care transformă o

bună parte dintre actorii la vârf ai educației în persoane resemnate, interesate de

găsirea altui loc de muncă, mai puțin solicitant și mai bine plătit. Relativ ușoară

până la nivel de lector, parcurgerea distanței spre posturile “mari” (conferențiar și

profesor, singurul cu adevărat bine remunerat) necesită mai mult de un deceniu de

efort și se sprijină pe norme de tip european (vizibilitate internațională, articole ISI,

articole în baze de date internaționale etc.) în condițiile în care universitatea ca

organizație oferă puțin suport pentru atingerea cerințelor de promovare. Stresul la locul de muncă reprezintă o lansare importantă în planul dezvoltării organizaționale. Reprezintă probabil, cea mai însemnată activitate a angajaților sportivi actuali. Este o manifestare ce se crește ca extindere și forță, simțită de persoanele de afaceri și de ceilalți salariați. Ca și concluzie, la nivelul Uniunii Europene s-au făcut presiuni, conform cărora angajatorii sunt constrânși să respecte factorii stresului ocupațional, în structura internă a resurselor umane.

Activitatea sportivă, datorită stării de competiție continuă și solicitării intense, oferă de multe ori, stări negative și totodată, apariția stresului. Practicanții sportului sunt într-o întrecere dificilă cu propriul lor organism sau cu competitori la fel de bine antrenați, trebuind să treacă peste trasee groaie, ce testează limitele proproiei persoane. Exteriorizarea reacțiilor în concursuri, în special a emoțiilor negative, reprezintă o temă de interes mare, pentru sportivi, antrenori, profesori și arbitrii din sport. După perioada anilor `90, se remarcă dezvoltarea studierii psihologiei sportive și punerea în practică a informațiilor dobândite în timpul instruirii în stagiile de antrenamente și pentru competiții. Psihologia sportivă în zona Europei Estice s-a demonstrat că este de o necesitate importantă pentru cei ce doresc să obțină performanță la un nivel ridicat. Specialiștii din domeniul psihologiei sportive din Europa Estică, îndeplinesc o atribuție însemnată, cuprinzând toate etapele formării, începând cu selecționarea, antrenamentul și forma pe care o vor avea sportivii. În România nu există încă, astfel de tensiuni care să ducă la constrângerile legale amintite anterior, însă, din nefericire, nu există nici o preocupare promptă din partea angajatorilor, referitor la acest inconvenient. Acești factori, la nivel de organizație, la nivel individual și cel legal sunt argumente principale ce ar putea duce la acceptarea unor examinări și atitudini ale stresului la locul de muncă în organizații. Organizațional, raportul cost – câștig pentru aprecierea includerii în programul de verificare al stresului la locul de muncă este simplu și eficient. Costurile acestui tip de stres pot fi separate, ca o latură a sistemului cheltuielilor organizației cu absenteismul, lipsa siguranței și productivității, abaterile, neînțelegerile între colegi, conflicte și incidentele în cadrul programului de lucru. Psihicul sportivilor va ajunge o ramură interdisciplinară cu teme cât mai variate, cu scopul includerii pregătirii mintale alături de cea fizică și tehnică. De aceea, inițierea psihologilor în domeniul sportului, continuă pe același parcurs, să devină o activitate importantă prin întemeierea unei structuri științifice stricte și educarea capacităților practicantului psiholog din sport.

2. Managementul stresului

2.2. Semnificația managementului stresului

“Un psiholog îi învață pe cursanții săi despre managementul stresului ocupațional. A luat un pahar de apă și s-a plimbat prin sală…în liniște. Toată lumea aștepta întrebarea: „Paharul este pe jumătate plin sau pe jumătate gol?”. La un moment dat s-a oprit, a ridicat paharul și i-a întrebat pe cursanți: “Cât de greu este paharul cu apă?”

Mirați, cei din sală au răspunsul: “ Între 250 și 500 ml”. Răspunsul psihologului a fost următorul: „Greutatea absolută nu contează. Contează cât timp îl vei ține ridicat.

Un minut ? – nici o problemă. O oră ? – o durere de braț . O zi ? – îți paralizează brațul.

În fiecare din aceste 3 cazuri, greutatea paharului nu se schimbă. Se schimbă doar timpul, și cu cât e mai îndelungat, cu atât este mai greu. Stresul și grijile din viață sunt asemenea paharului cu apă, dacă te gândești puțin la ele, nu se întâmplă nimic. Dacă te

gândești mai mult la ele, încep să-ți afecteze organismul și starea de bine.

Daca te gândești tot timpul, îți paralizează mintea și nu mai poți face nimic.

De aceea este important să te eliberezi de stres. Pune paharul jos!”

Ce este stresul? Una dintre cele mai uzuale și potrivite teorii, este aceea că stresul reprezintă o stare psiho-socială complexă, derivată în urma luptei individului, încărcat de

( www.thrgroup.ro/files/ManagementulStresului.pdf‎ )

obligații, lucruri de îndeplinit, percepute greu, complicat sau cu o miză mare. Declanșarea aceasta vine din problemele din mediul extern de care ne lovim, dar și de felul în care depășim sau nu, aceste probleme. În acest mod, tot mai mulți dintre noi, ne confruntăm cu numeroși factori stresori pe parcursul activităților, alții, prin prezența acestori factori, stimulați, reușesc o eficiență foarte bună, când sunt sub tensiune, mai ales la în cazul în care au multe de îndeplinit într-un timp foarte scurt. Dar, când încercăm să stopăm a face față adecvat tensiunii create, simptomele legate de stres încep să-și facă simțită prezența.
De cele mai multe ori, stresul intervine odată cu apariția celor trei caracteristici: factorii de stres, resursele personale de confruntare cu acești factori și tipul de reacție la stres. Resursele proprii ce ajută la adaptare, sunt reprezentate de abilitățile cognitive, emoționale și comportamentale ale fiecăruia dintre noi, ce ne ajută la eliminarea sau menținerea la un nivel optim a solicitărilor interne și externe și trec peste perioada de răspuns automată a corpului. Cauze individuale precum stima de sine, optimismul ori starea de autoeficacitate sunt considerați factori ce protejează împotriva stresului.
Managementul din întreaga lume a ajuns unul din cele mai mari interese ale specialiștilor din cadrul mediului organizațional. Competiția economică solidă unde își intră în rol partea socială a vieții actuale, reprezintă indicatorul sau efectele cauzatoare ale noului termen din comunicarea zilnică, numit stres profesional sau ocupațional. Afirmările categorice ale factorilor de stres la locul de muncă, la stadiul organizației, impulsionează creșterea studiilor empirice în acest domeniu. Elementele definitorii din societatea românească actuală, reprezintă dezvoltarea esențială a gradului de stres și o întindere vastă a reacțiilor, a celor ce-au fost denumiți în scrierile din domeniu „stresori”.

Modalități de manageriere a stresului:
– Documentarea provenirii stării de stres
– Responsabilitatea asupra reacțiilor stresante
– Obișnuirea organismului cu anumite comportamente de manageriere a factorilor stresori: schimbarea comunicării cu celelalte persoane în una pozitivă, acceptarea și implementarea ideii de a spune “NU”, prevenirea problemelor și medierea acestora atunci când apar, însușirea tehnicilor de luare a deciziilor, aplicarea metodelor de relaxare;
– Fixarea unei stări sociale adecvate;
– Adaptarea unui stil de trai sănătos: greutate optimă, exerciții fizice zilnice, dezobișnuirea organismului față de consumul de alcool sau de fumat;
– Stabilirea prioritatilor zilnice, în functie de prioritatea acestora, activități care dezvoltă organismul, totodată a stimei de sine, menținerea scopuri realizabile;
– O bună și calculată împărțire a timpului; Managementul stresului, ca domeniu al științei, asigură controlul și în final, eliminarea stării de stres, prezent în orice mediu de lucru și organizație. Organismul uman fiind în repetate rânduri supus factorilor din mediul extern sau cei cauzatori de oboseală prelungit. Semnele timpurii ce ne atenționează asupra prezenței stresului, sunt probleme de concentrare, de nerăbdare, durere de cap, hiper sau hipotensiune, insomnie, slăbire sau îngrășare accentuată, răceală, dureri în zona musculară, dureri în piept, nervozitate oboseală repetată. Este necesar să identificăm din timp cauzele și semnalele ce ne sunt date de propriul corp și să încercăm să le îndepărtăm cu un stil de viață sănătos și calculat. Stresul acumulat în timpul lucrului, prezintă diferite stări asupra corpului uman. Unele din sursele minore ale acestuia, apar din cauza aparaturii care nu răspunde comenzilor sau zgomotului continuu din jur. Sursele importante, ce provoacă un stres ridicat, sunt datorate volumului prea mare sau prea mic de muncă, activităților neagreate de angajat, teama de a fi dat afară din organizație sau cea a unor discuții mai aprinse cu superiorii. Realizările individuale, ne fac de cele mai multe ori, să menținem un echilibru interior, încât, orice primim din afară, să depășim cât mai bine momentele grele. Zicala de aur a occidentalilor – „Time is money” – forțează pe tot mai mulți la o alergare prelungită dupa faimă și un trai decent. Aceștia vor îndeplinirea sarcinilor cât mai eficient, într-un timp destul de scurt. Persoanele ce lucrează continuu, dau naștere unor tensiuni și factori dificili, rezultând fenomenul generalizat al stresului. Cum se manifestă acest stres cupational? În interiorul organizațiilor, apare un stres bun, pozitiv, remarcat prin provocări plăcute, dar într-un timp limitat, ce ajută la concentrarea asupra obiectivelor și îndeplinirea performanțelor. Stresul neplăcut, cel negativ, se manifestă mai rapid, rezultat în urma unor presiuni continue, când cerințele sunt din scurt, efectuate cu greutate, opus competențelor reale sau materialelor disponibile. Printre altele, stresul are ca reacții negative, absenteismul, fluctuația instituției și reducerea beneficiilor salariale, slaba calitate a serviciilor sau relațiile cu ceilalți. Toate împreunate duc la scăderea succesului organizației. Metodele de recrutare sunt tot mai dificile, deoarece cei cu capacități și cunoștinte nu mai vor să lucreze acolo. Tot din această cauză, colegii își pierd încrederea, ducând la diminunarea productivității. De cele mai multe ori, sursele majore ale stresului duc la extenuare, deprimare, nervozitate sau diminuarea productivității la locul de muncă. Astfel, acumularea accentuată a stresului poate duce la agravarea sănătății și a vieții individului în mediul social. Stresul la un nivel scăzut poate trece nesesizabil și nu cauzează probleme grave, nivelul puțin mărit poate prezenta efecte benefice, ajutând la eficiența și lejeritate în rezolvarea problemelor, iar într-o proporție mare, pot fi cauzatoare de boli cronice. De-a lungul timpului, specialiștii au prezentat mai multe metode ce au efect, pentru managerierea stării de stres prelungite și în situații de presiune mare:

acționarea – confruntarea cu problemele ce provoacă stresul, prin ieșirea din acel mediu;

emoția – se caracterizează prin incapacitatea individului de a trece peste situația stresantă;

acceptarea – eliminarea stării de stres și a emoțiilor, în momente pe care nu le controla.

Managementul activ al stresului reprezintă pregătirea fiecărui individ de a fi în stare, ca pentru îmbunătățirea sănătății, să-și aleagă alt stil de viață și activități care să ajute la trecerea de la di-stres în eu-stres. Pentru diminuarea efectelor stresului și stoparea efectelor dăunătoare de care ne lovim în viața de zi cu zi, este nevoie de respectarea celor 4 R din management: Radianța interioară – suplimentul de vitalitate din planurile noastre, pentru a înlocui energia consumată de stresul anterior. Răspunderea personală – schimbarea treptată a modului de viață pentru reducerea la un nivel scăzut a a agenților cauzatori de stress. Rețeaua de suport prin care fiecare dintre noi avem alături, în momentele dificile, membrii familiei, prieteni, colegii de birou. Resursele naturale – acestea ne asigură reintegrarea în mediul natural printr-o alimentație corectă, consum regulat de apă și aer curat, cât mai puțin expuse factorilor periculoși din natură. Pentr aceasta mai putem profita de folosirea luminii de la soare sau plimbându-ne prin zone liniștite și cu suficientă prospețime. În țara noastră, din ce în ce mai mult se pune accent pe mișcare, un lucru important, dar nu se ia în calcul starea emoțională și energetică, chiar dacă multe persoane sunt afectate de lipsa energiei și reactii emotionale negative. De-a lungul anilor, specialiștii, din nevoia cât mai multor persoane de a înlătura stresul, au ajuns la unele sfaturi ce le recomandă celor în cauză și anume: – întâlnire cu colegii de birou și conducerea, cel puțin o dată la 3 sau 6 luni, mai indicat – pentru o mai bună observare a realizărilor și sarcinilor în curs, a unei mai bune evaluări a performanțelor obținute, trebuie să avem concentrarea de a rezolva problemele, și a identifica, aceste cauze ale stresului. Printre problemele ce apar în aceste situații, se regăsesc așteptările superiorilor asupra postului angajatului, cerințele instituției, respectiv contribuția celui din companie la succesul lor, capacitățile, felul de perfecționare și de receptare a noutăților salariatului, ajutorul pe care acesta îl primește din partea colegilor și a instituției, și recompensările în cazul unor reușite sau în zilele importante ale anului. – manageruirea eficientă a timpului de lucru – foarte important ca acțiunile efectuate în cadrul locului de muncă să nu fie prelungite sau finalizate în timpul liber, chiar și atunci când biroul persoanei este în același loc cu locuința. În momentele în care timpul din afara orelor de lucru este diminuat pentru a face loc unor cerințe din partea serviciului, simptomele legate de stres apar imediat. În unele țări, unde se respectă problemele legate de eliminare stresului, dacă angajatorul acordă un orar de lucru lejer, cel angajat încearcă să își facă singur un program personal; exemplu, începerea lucrului cât poate de devreme, în schimbul unei pauze de masă mai lungi și mai liniștite, unii acordând seriozitate și unor exerciții de yoga sau gimnastică aerobică. – dorința de izolare – tehnologiile și noutățile actuale, precum telefoanele mobile, internetul, smart tv – urile, realizează simpla comunicare cu oricine, colegi și prieteni, oricând și oriunde. Însă acestea nu trebuie să înlocuiască legătura dintre momentele petrecute la locul de muncă și timpul liber. E recomandat ca atunci când angajatul nu este în programul de lucru, și telefonul sau mail-ul de la serviciu nu sunt absolut necesare, să fie oprite și este bine ca în perioadele astea să nu se mai gândească la responsabilitățile de la locul de muncă. – descoperirea limitelor – acestea vin în completarea celor de mai sus, sau dacă acestea nu au avut efectul dorit. Tot prin cercetări, s-a constatat că dacă stresul acumulat la locul de muncă aduce salariatului o stare de neplăcută și de neproductivitate, este necesar să se gândească serios la căutarea unui alt loc de lucru. Această metodă trebuie să fie încercată și aplicată doar după ce s-a verificat clar că neplăcerea vine din partea angajatului și de la compania în care a lucrat o perioadă bună de timp. Până să plece de la acel loc de muncă și de a renunța, este indicat să găsească alte oferte de muncă în acea instituție, deoarece în ziua de azi, șomajul este o cauză majoră de stres și îmbolnăvire. Obținerea unei alte oferte, în timp scurt și înainte de a pleca din acea organizație este ideal, dar nu întotdeauna prezintă succes și trebuie ca acea persoana să aleagă ce este mai bine pentru el și ce ofertă este mai puțin stresantă. Exercițiile fizice dininuează sursele externe din acea zi, ale stresului. După 7-8 ore petrecute pe scaunul de la birou sau în mașină, adică într-un singur loc, fără mișcare și pauze, urmarările sunt activități pline de tensiune, iar părțile chimice specifice stresului, găsindu-se în sânge. Datorită acestora, durerea de cap și neliniștea apar în scurt timp. În unele perioade, stresul se adună într-o cantitate foarte mare, iar o întâmplare cât de mică, produce un atac serios în organism.
Ce simptome prezintă stresul?
Manifestările fizice principale ale stresului sunt formate în urma unor bătăi acelerate și neregulate ale cordului, pierderea echilibrului, lipsa poftei de mâncare, insomnii, respirație dificilă, stări de oboseală.
Cum reacționează comportamentul?
Starea de abătut ce devine vizibă împreună cu stresul, se exprimă prin pesimism, încordare, nemulțumire sau insatisfacție. Stresul, de multe ori, schimbă firea unui om normal, plăcut, într-unul dificil, greu de suportat, datorită caracterului său agresiv și antipatic. Potențialul din cadrul locului de muncă este afectat, persoana uită din responsabilități, nu mai discută cu colegii și alte probleme ce te împiedică să te concentrezi asupra obiectivelor.
Te poți îmbolnăvi din cauza stresului?
Condițiile stresului nu afectează direct pe nimeni, dar are răspundere asupra înrăutățirii unor situații precum astm, migrene, eczeme și alte neplăceri. Astfel, ajută la creșterea presiunii din artere și ușurează apariția problemelor inimii. De aceea, sunt necesare măsurile contra stresului; iar cele mai simple, sunt:
– Meditează. Gândește-te asupra momentelor când ai devenit nervos. Găsește cauzele care au dus la acțiuni atât de delăsătoare. Notează-ți argumentele bune și dificile pentru a realiza opțiunile avute în următoarea perioadă. – Folosește exerciții de respirație.
Calmarea și controlarea respirației, cu inspirație profundă și expirație lejeră, sunt metode eficiente împotriva stresului.
– câteva minute în cinstea sănătății
Ținând cont de metodele relaxante, presiunea sângelui din artere descrește, respirația și metabolismul se micșorează, acordând organismului eventualitatea de redobândire a stabilității. Conștientizează efectele benefice care au loc pe întreaga suprafață a corpului. – sportul – factorul perfect
Mișcările fizice vin în sprijinul tău pentru a elimina hormonii cauzatori de stres din sânge și îndemmând înlăturarea endorfinelor, așa ziși hormoni ai fericirii. Alege varianta unor activități fizice ponderate, practicate timp de cel puțin 20 de minute zilnic. Realizează lucru aerobic de 3 sau 5 ori, săptămânal.
– lichide consumate
Renunțarea la consumul în exces al cafelei și înlocuirea acesteia cu ceaiuri și consumul de apă în cantități mai mari.

Cauzele stresului Activități la locul de muncă: – modificări ale regulamentului sau formalităților; – rămânerea peste programul de lucru; – schimbări bruște ale intensității și ritmului sarcinilor; – reorganizări în instituție.

Activități în afara organizației:

– restrângeri în viața de familie;

– mariajul;

– îmbolnăvirea persoanelor apropiate.

Activități de zi cu zi la locul de muncă:

– sarcini exagerate în timp foarte scurt;

– reproșarea individului când obiectivele nu sunt mulțumitoare și neaprecierea sau lipsa răsplatei pentru rezultate extraordinare;

– conflict între salariați care muncesc pe aceleași departamente sau diferite; cereri confuze.

Situații zilnice în afara locului de muncă:

– neliniștea și interesul referitor la echilibrul financiar propriu și general;

– grijile cauzate de reacții neașteptate, ale copilului sau membrii familiei ;

– poluarea și agitația din jur;

– excesul informațional produs de televiziune, radio și ziare.

Consecințe pe durată medie și lungă

– accidente cardiovasculare

– hipertensiune arterială

– probleme digestive

– probleme dermatologice

– creșterea grăsimilor din sânge

– creșterea toxinelor în corpul uman

– obezitate – supraalimentarea pe sistem nervos

– consumul în exces de alcool sau droguri

– anxietate și depresie

Satisfacția în cadrul orelor de lucru, precizează că, starea pe care angajații o au referitor la locul lor de muncă, contează și în funcție de unele aspecte ale funcției ocupate caracteristice. Această muțumire, evidențiază cât de mult le place lucrătorilor, sau nu, funcția și rolul pe care îl ocupă în organizație. Poate fi urmărită asemănător unei senzații totale față de job ori ca un întreg de capacități, direcționate către aspecte variate ori sigure ale jobului respectiv. Analizarea separată a părților jobului, e preferată atunci când managerul vrea să cunoască ce factori emană împlinirea, mulțumirea locului de muncă și ce e nevoit să schimbe. Studiul propune reflectarea mai practică, cu privire la această noțiune, pentru că un angajat dintr-un domeniu sportiv, are altfel de reacții și simțiri, în comparație cu departamentele generale.

O altă analiză efectuată de cercetători psihologi, indică faptul că stresul ocupațional înfățișează legături negative concludente cu realizarea sarcinilor și atașarea față de colectivul din organizație.

Legătura dintre dorința implicării la locul de muncă cu reacțiile în urma sarcinilor, indică faptul că salariații care sunt încărcați cu stări pozitive acordă o importanță și implicare mai sporită.

Nu vom găsi niciodată mediul de lucru ideal. Orice profesie vom avea, orice job vom alege, mereu vom întâmpina dificultăți referitor la așteptările pe care le avem, când ne vom lovi de presiunea cerințelor superiorilor. Asta apare în momentele în care suntem la primul loc de muncă, când trecem de la un mediu de lucru la altul ori când ni se cer alte sarcini și suntem avansați. Avântul și doleanțele personale în muncă, pier imediat ce sarcinile concrete și dificultatea ce o întâmpinăm, începe să își facă simțită prezența. Mai ales când în locul profesiei, cu multe recompense promise, pe care avem în minte pe perioada lucrului, ne dăm seama, că realizăm activități ce nu ne fac plăcere și pe care nu le așteptam să le avem de îndeplinit. De fiecare dată speranțele noastre din cadrul slujbei, întrec lucrurile sigure, nederminând o dispoziție echilibrată, în urma unei anumite perioade de timp, începem să acumulăm stresul „așteptărilor nerealizate”. Aceste așteptări și realități ale orelor la lucru, care de multe ori se suprapun, reprezintă cauze reale ale factorilor stresanți ocupaționali.

Activitățile organizaționale ne vor arăta practici ostentative, mobilizatoare, ce ne vor da realizări psihice, sufletești.
Este necesar și vom întrebuința, încă de la început, toate învățăturile noastre pentru a ne face meseria și a aduce rezultate.
Vom fi nevoiți să utilizăm capacitățile și imaginația în momentele în care vom lua hotărâri și vom aduce idei noi pentru a face din sport, o artă.
De multe ori, serviciul este totuna cu rutina, iar din când în când, devine tare anost și neproductiv.
Mare parte din cunoștințele asimilate în școală sau liceu, nu se potrivesc cu cerințele cerute la locul de muncă. Deseori, ne obișnuim să respecăm cerințele stricte ale organizației unde suntem angajați și nu putem duce la îndeplinire, în condiții bune, atribuțiile date. Doar directorii cu rol executiv, alături de manageri, iau hotărâri și vin cu ideile de pus în practică.
Cele enumerate mai sus, sunt doar o parte din neconcondordanțele dintre așteptări și lucrurile concrete. Prima chestie de care trebuie să ținem cont, reprezintă conștientizarea nivelului pe care îl intenționăm să îl țintim, uneori este mult prea ridicat, chiar și în rândul celor mai pregătiți și organizațiilor foarte bune. În momentele în care așteptările pe care le avem, sunt medii, convenabile, ne va fi mai ușor să ne obișnuim cu realitatea din jur, altfel, stresul rezultat din sarcinile nerealizate, ne îndreaptă ușor spre dezamăgire, ironie, insatisfacție în cariera profesională și extenuare. Acestea mai pot provoca boli grave, spre exemplu hipertensiunea sau afecțiuni ale cordului

Managementul schimbării, numit „tipul Kubler – Ross” sau așa numită „Curba schimbării”, ce vine în completarea metodelor realizate cu scopul de prevenire și combatere a momentelor stresante. Studiind teme despre conducere, mi-am dat seama că pe spațiul instituțiilor, în momentul schimbării, intră în scenă conducătorii reali, cei pregătiți și își îndreaptă sarcinile doar acolo unde se apare obiectul schimbării, de cele mai multe ori la pozițiile ierarhiei inferioare ale organizației. Față de aceștia, top managerii se ocupă de ansamblu conducerii, având funția de alocator resurse, supraveghetor, reprezentant informații ori negociator. Când nu avem o situație de înțelegere între directot și manager, apar cauzele situațiilor de stres în interiorul echipei de lucru, a grupului. Presiunile, vorbele care nu au nici un rost, plecarea celor specializați, reprezintă numai un mic procent din efectele stresului.

Referindu-ne doar la combaterea stresului, medical, exercițiile sportive nu sunt mereu metode eficiente de a lupta cu neplăcutul stres. Se știe sigur că îmbunătățește efectele negative ale acestuia, creând o stare de bine, iar lucru acesta rămâne și un bun mediator al depresiilor. Un exemplu destul de simplu și bun, când un prieten este într-o stare mai proastă, de deprimare, cum îl ajutăm? Invitându-l la o plimbare, la puțină mișcare, să se gândească la rezolvarea problemei, în aer liber, mișcarea și aerul proaspăt îl vor ajuta foarte mult.
Învâțându-ne să practicăm în fiecare zi, sau la două zile, exerciții în natură și plimbare, important ca aceste activități să ne facă plăcere, precum: jogging, gimnastică, înot, plimbări prin parc ori plimbatul cu bicicleta. În toate din aceste cazuri, este recomandat să mai fi cu cineva, cu un prieten sau o ieșire în grup. Nu este indicat foarte mulți, deoarece te obosesc, fiind singur, începi din nou să te simți deprimat, să te găndești la lucrurile care te-au adus aici și că rezolvarea problemelor nu este tocmai ușoară. Am înșiruit toate acestea, pentru că împreună, au fost motivele apariției stresului.

Alergările lejere, plimbatul cu bicicleta, practicarea sporturilor preferate, la nivel de amatori, chiar, supun în scopul stării de bine, tot sistemul cardiovascular. Acestea provoacă o oboseală bună și normală, stârnind, când este utilizată o exercitare cumpătată, eliberare a endorfinelor favorabile. După o alergare de doar 40 de metri, gradul de dezvoltare al substanțelor ce contractă musculatura se mărește de de cinci ori. Activitățile solicitante sunt indicate celor ce organismul le cere să facă efort peste măsură pentru calmarea psihicului, pentru cei ce obișnuiesc să nu aibă răbdare, care prezintă unele trăsături explozive și celor cărora le scade spontat moralul. Când faci sport, nu îți îndrepta gândurile către chestii supărătoare, fii atent asupra frumuseții locului în care te afli sau ascultă muzică la căști. Câteva activități pe săptămână, de o jumătate de oră, te vor ajuta să îți menții moralul la un nivel înalt și stresul nu își va mai face prezența în viața ta.

În ultima vreme, exercițiile fizice și sportul alături de o alimentație corectă, au ajuns elemente consecvente în rândul celor ce vor să își dezvolte o frumoasă proporționalitate a corpului sau să aducă în viața lor starea de bine. Mișcările corpului sunt cele care susțin tonifierea organismului, creșterea energiei sau ameliorarea stării de sănătate. Pregătirea zilnică sau procedee tehnice, au efect asupra întregului organism, toate ramurile sportive devin indicate în momentul în care realizăm beneficiile aduse prin acest stil de a trăi.
O viață fără prea multe griji și liniștită, uneori poate produce descurajare și plictiseală, dar momentele ce vin mai de fiecare dată cu stresul, îți pot agrava serios sănătatea . Dar o doză ,,potrivită" de stres îți îmbunătățește tonusul, performanța și ține creierul sănătos.

Deseori, efectul benefic ce îl oferă sportul, părții psihice din noi, a rămas pe planul secund. Sportul este elementul cel mai important în creșterea, modelarea sau sănătatea fizică și a psihicului.Unele dintre beneficiile de care se cunoaște mai puțin, ale sportului, sunt:

– Te face fericit – reprezintă urmarea eliminării unor substanțe răspunzătoare de dispoziția de bine, iar sportul este privit ca un inamic redutabil contra stărilor de neliniște, nervilor, stresului deoarece elimină endorfine, ce dezvoltă nivelul de rezistență fizică și psihică, creând și starea de euforie.
– Energie, forță și promptitudine – indulgență contra oboselii și durerii, dispoziție bună cu cei apropiați, dar și cu cei de la locul de muncă, pot fi ameliorate, sprijiniți de activitățile sportive periodice. Exercițiile la nivel cardio sunt indicate, astfel, variația antrenamentelor cu perioade stabilite de jogging în parc, alergări, gimnastică aerobică, petrecerea timpului la piscină sau la aparatele cardio, sunt cele mai potrivite.
– soluția perfectă în fața nesomnului – odihna pe perioada somnului poate fi în mod sigur ameliorată după câteva zeci de minute de sport, în fiecare zi.
– frustrări mai rare – încrederea în propria persoană și atitudinea depind și de modul în care ne vedem. Astfel, prin sport putem elimina kilograme în plus și frustrările nefolositoare, obținând încredere în propriile puteri.
– gândire limpede și recreere – orice fel de sport are influență către psihic corpului, iar câteva dintre ele sunt foarte apreciate, deoarece pune în aplicare și partea psihicului în efectuarea exercițiilor fizice. Pregătirea de felul, mind-body sunt recomandate atunci când ai nevoie de studierea meditației, eliminarea stresului, când organismul îți cere relaxare sau pentru informarea asupra stării generale a corpului.
– tratează anxietatea și depresia – mișcările aerobice sunt cele mai indicate pentru îndepărtarea acestor două inconveniente. Exercițiile fizice au același rol ca și tratamentul antidepresiv, îmbunătățind nivelul serotoninei și dopaminei, acestea cauzând manifestări negative asupra somnului, încrederii, relației cu celelalte persoane și sănătății psihice. Cei în această cauză sunt sfătuiți să acorde câteva ore pe săptămână, o bună perioadă de timp, pentru practicarea exercițiilor fizice.
– mai motivat, mai organizat, mai comunicativ – în această etapă de realizare a beneficiilor sportului, dorința mișcării zilnice pe alee din parcuri și de țintire a unor obiective propuse, va aduce și disciplina, în viața personala și cea de familie. Sportul are rol asemănător cu al unui joc de domino: un avantaj obținut determină altul, astfel vei fi împlinit referitor la propriul fizic, mai multă încredere în propria voință , în final fiind mai sociabil cu persoanele importante din viața ta.

3. Caracterizarea ocupațiilor din domeniul sportului din perspective stresului ocupațional
3.1. Ocupații în sport

Societatea actuală din România este una modernă, reprezentând un întreg ansamblu de specializări sportive. Majoritatea aspectelor existente aparțin sau sunt promovate de către o organizație. Cei mai mulți sunt parte din structura sau procesul unei organizații sau club, indiferent de specializare sportivă aleasă.

Ocupațiile din sport pe care doresc să le investighez, iar la final asupra lor să vin cu îmbunătățiri utile, sunt profesor de educație fizică și sport, antrenor și arbitru.

Toate acestea reprezintă medii de lucru plăcute, dar și muncite, unde doar cei pregătiți au șansa să simtă plăcerea de a lucra într-un astfel de mediu de lucru.

1. Este singurul profesor care predă elevilor prin joacă, de aici, orele de sport sunt cele mai așteptate, iar profesorul cel mai iubit de către copii.

2. Timpul petrecut cu un antrenor nu reprezintă aceeași motivație ca atunci când te antrenezi singur. Nu veți avea parte doar de cineva care vă va învăța metode eficiente, ci de un bun prieten al cărui scop va fi de a oferi maximă implicare pentru a merge doar pe drumul victoriei.

3. Acea persoană care nu poate avea un sportiv sau o echipă preferată, delegată din partea unei instituții sportive, să monitorizeze, controleze și să conducă în bună desfășurare o competiție.

Sportivul modern și profesionist, trebuie să acumuleze și să dețină corect indicațiile de la antrenorul său, facilitând, astfel, parcurgerea cât mai natural a îndeplinirii sarcinilor și obiectivelor propuse. Un antrenor bun, are mintea ageră, cunocând în cele mai mici detalii, etapele antrenamentului, compensând înfrângerile cu victoriile. Pe lângă acestea, antrenorul își fixează foarte bine strategia, sistemul de joc și tehnicile de pregătire.

Experiențele antrenorilor, ne arată faptul că cele mai importante trepte ce clădesc succesul sunt: împărțirea eficientă a timpului liber, prezența cursivă la orele de antrenament, voința de a nu ceda până nu realizezi obiectivul țintit și formarea unui program propriu, prin care să elimini factorii negativ. Arbitru în sport este persoana fizică, cu o pregătire temeinică în regulamentul sportiv, prezentând delegarea oficială din partea federației de a asigura ordinea și respectarea regulilor în meciurile amicale și oficiale, pe domeniul respectiv. Toate acestea, după absolvirea cursurilor ori etape de perfecționare, desfășurate sub egida federației respective.

3. Caracterizarea ocupațiilor din domeniul sportului din perspective stresului ocupațional
3.2. Particularități ale ocupațiilor din sport

Lumea sportului este formată din activități cu un grad mare de complexitate, acestea respectând conținutul, structurile, planificare și desfășurarea exercițiilor fizice. Unele dintre cele mai clare obiective sunt optimizarea sănătății fizice și psihice a iubitorilor de sport, eficientizarea capacității de lucru și viață, avantajul factorilor de creștere și dezvoltare fizică a corpului sau crearea unui sistem vast de deprinderi și priceperi utilitar-aplicative. Pregătirea constantă ajută la îmbunătățirea unor capacități, a dorinței pentru mișcare și natură, frumos, dar și a grijii față de viața personală și a societății. Idealul acestei lumi frumoase, a mișcării, este necesar să fie în strânsă legătură cu cel al educației, astfel acesta schimbându-se în funcție de parcursul social-istoric al fiecărei societăți în parte. Din sport vin cele mai frumoase, dar și muncite împliniri, victorii, reaușite, aspirații, dar câteodată și eșecuri, descurajări, accidente, personalitatea se transformă într-o carte deschisă, pregătirilor, competițiilor și celor ce admiră sportivul.

Profesor de educație fizică și sport

Cine e și cu ce se ocupă?

A-ți alege să fi profesor de educație fizică, vine doar din partea vocației. În momentul când ai ales și esti hotărât că ceea ce îți place este profesor, sigur nu este pentru remunerația cu care vei fi răsplătit, ci pentru faptul că tu vrei asta, să fi motivul pentru care copiii se vor bucura, vor trăi sănătos și vor iubi mișcarea.

Reprezintă, totodată și o mare răspundere, prin faptul că ce îi spune profesorul, elevului său, îl poate schimba, îl poate influența bine sau rău, de aceea este foarte important, și de ținut cont să împreunezi, severitatea, sensibilitatea și dragul față de copii cu dragostea față de profesia frumoasă pentru care ai învățat. Pentru o înțelegere mai bună a comportamentului fiecărui copil, trebuie să fi avut parte și tu în anii tineri de un profesor activ și plăcut, în ceea ce reprezintă exercițiile fizice și sportul, indiferent de nivelul pregătirii și să îți menți tonusul și spritul tânăr, întregul parcurs al vieții. Deoarece se află în jurul elevilor, începând de la vârste fragede, profesorul este necesar să fie un cunoscător al perioadei de creștere și dezvoltare psiho-motrică, dar să dețină și idei psihologice, folositoare în întampinarea problemelor ce apar în cadrul orelor de curs..

Care sunt îndatoririle?

Profesorul de sport va avea sarcina de a transmite informații din tot domeniul educației fizice, igiena corpului sau petrecerea timpului liber cât mai plăcut. El este prima persoană care urmărește copiii, îi selectează și apoi îi inițiază spre ramurile sportului, pe care aceștia le îndrăgesc și pentru care au competențe. Predă prin jocuri și mișcare, față de ceilalți colegi ai săi, iar pentru asta are nevoie de un grad sporit de atenție asupra colectivului, imaginație care să îl ajute, promptitudine, să țină vie atenția elevului, în orice moment.

Să atragă grupul către sport, să desfășoare jocuri cât mai atractive, să fie atent ca aceștia să nu se accidenteze, să păstreze o atmosferă plăcută la oră și să integreze tot colectivul în joc.

În acest secol, secolul tehnologiei, când tot din jurul nostru reprezintă tehnologie pură și din ce în ce mai ajutătoare, este dificil să scoți un copil din fața calculatorului, televizorului, a unui joc de strategie sau chiar jocuri sportive, pentru a face cu el mișcare sau să îl convingi cât de plăcută și eficientă este joaca în natură. De aceea, rolul profesorului este și mai important, pentru este nevoit să-și motiveze elevii pentru practica exercițiilor fizice sau orice implică minimum de mișcare și efort. Nu ca ultimă îndatorire, acesta pregătește elevul în atmosfera competițiilor, al reușitei, dar și al fair-play-ului și lucrului în echipă, al voinței pentru atingerea obiectivului suprem, de cele mai multe ori fiind un loc cât mai sus. Este cel care scoate în evidență capacitățile fizice impresionante ale unui elev, care nu este interesat de celelalte cursuri, elev ce poate fi pregătit pentru frumoasa viață a sportului, spre performanță și victorie. În orice copil poate exista chemare sau iubire față sport, iar profesorul cu capacitățile sale de a descoperi pe cei mai buni, cu răbdare și dedicație, poate însemna un punct important de plecare pentru orice elev de-al său.Este pregătit de la început pentru o singură materie sau grupuri apropiate de materii. Această oră de educație fizică necesită o pregătire cotinuă a evoluțiilor din domeniul sportului, pentru a da celor mici sau mai mari, indicații cât mai actuale.

Activitatea extracurriculară a profesorului de educație fizică este sporită și pentru că acesta, împreună cu ceilalți profesori, participă la organizarea serbărilor și a altor evenimente culturale, cu un bun scop educativ.

Unde au loc orele de educație fizică? Elevii preferă întotdeauna sportul în aer liber, pe spații cât mai întinse, dar pe timp nefavorabil sau în lipsa terenurilor, se desfășoară în sălile de sport acoperite.

De ce au nevoie profesorii și micii sportivi? Cel mai mult, la ora de sport, este căutată mingea, pentru că reunește tot grupul. Profesorul mai are nevoie de aparate de gimnastică, saltele, panouri de basket sau suport de curs pentru evaluări.

Antrenor Cine sunt aceștia și ce fac ei? Antrenorul se ocupă de inițierea, instruirea și organizarea sportivilor, pentru o bună menținere în formă, îi pregătește pentru competiții și campionate sau oferă lecții celor ce iubesc sportul și practică exercițiile fizice mai rar. În jocurile de echipă, stă la baza alcătuirii echipei sau lotulului de jucători și stabilește tactica folosită în drumul spre rezultate cât mai bune. Un antrenor superior, la un nivel înalt, este managerul. Poate hotărî asupra transferurilor și are în gestionare bugetul clubului. Lucrul este în funcție de intensitate și nivelul de pregătire al sportivilor, diferă, dacă cei în pregătire sunt profesioniști sau doar amatori.

O frumoasă caracterizare a antrenorilor am găsit pe o pagină de internet.

“ Un bun antrenor este ascultat cu atenție de elevii săi, și are oarecare bucurii.

El are satisfacția sufletească de a vedea cum elevii săi progresează sub îndrumarea lui, el traiește fiorii victoriei împreună cu învingătorul și învață să suporte cu demnitate, înfringerea și eventualele racolări ale sportivilor formați de el. Prezența în mijlocul sportivilor îl menține tânăr la trup și suflet și îl ajută să progreseze împreună cu elevii săi.

(http://www.swimming.ro/files/ce_este_un_antrenor.pdf)

Cu toate criticile și sacrificiile, el își iubește meseria pentru că este: ANTRENOR.”

Care sunt sarcinile acestuia? El se va ocupa de menținerea formei fizice zilnice a sportivilor și lucrează împreună cu aceștia pentru competițiile la care participă. Antrenorul trebuie să țină cont de nivelul fiecăruia pe care îl pregătește, de organismul jucătorului, de capacitățile și adaptabilitatea la mediul de lucru al sportivilor.

Unde au loc antrenamentele și cum? În cadrul sălilor de sport, terenurilor, în aer liber sau în sală, în locurile unde condițiile permit acest lucru . Se lucrează deseori zilnic, randamentul fizic cel mai bun apare între orele 10 – 12 și 16 – 19.

Ce echipament și de ce au nevoie aceștia? Pentru a fi cât mai mobil și pentru o ținută corespunzătoare, se recomandă trening și îmbrăcăminte lejeră. La fel ca profesorii de sport, antrenorii au nevoie de fluier, mingii, aparatură modernă și cursuri pentru o predare cât mai eficientă.

De ce au nevoie pentru a reuși, împreună cu elevii lor? Pregătire foarte bună pe acea ramură de sport predată, răbdare cu fiecare elev, capacitatea de a explica și demonstra exercițiile fizice și plăcere pentru ceea ce face. Ideal, să termine o facultate în domeniul sportului, să urmeze cursurile necesare, să fi fost sportiv, toate acestea reprezintă un avantaj sigur.

Arbitru

Cu ce se ocupă? Un arbitru este acea persoană care conduce o competiție sportivă și deține autoritate completă în punerea în executare a regulamentului sportului, în conformitate cu ceea ce a fost numit. Deciziile și hotărârile acestuia referitor la momentele desfășurării întregului joc sunt irevocabile. În unele sporturi, arbitrul mai are ca ajutor, 2 arbitri asistenți. Un arbitru trebuie să știe că rolul său nu e doar de a decide corect învingătorul sau echipa învingătoare, ci și de a se avea grijă ca întreagul eveniment să se fie un spectacol, un spectacol plăcut de toată lumea. Astfel, arbitrii sunt întotdeauna informați cu modul de interpretare a diferitelor faze ale meciului și a conduitei însușite.

Pe durata desfășurării jocului, arbitrii sunt observatori imparțiali, deci este important să fie profesionști și corecți. Promovează un climat plăcut înainte, pe durata meciului și în urma terminării acestuia.

Ce îndatoriri are? Sarcinile sale includ aplicarea corectă a regulamentului la evenimentele sportive, să sancționeze unde și când este nevoie, să decidă gravitatea încălcării regulilor meciului. Are îndatorirea să urmărească întregul program, atent, să stabilească când începe meciul și întreruperea acestuia, să decide prelungirea în urma întreruperilor.

Unde au loc activitățile? Meciurile au loc, mai tot timpul în aer liber, pe vreme însorită, răcoroasă, călduroasă sau ploioasă. Nu de puține ori primește comentarii jignitoare de la jucători și de la suștinătorii acestora, care nu sunt de acord cu deciziile luate.

De ce au nevoie și ce echipament folosesc? La competițiile unde arbitrează, poartă echipament special de arbitru, altfel față de ceilalți participanți. Dar și fluier, ceas, steaguri, cartonașe sau fișe pentru scor.

De ce e nevoie pentru reușită ca arbitru? De un nivel bun al educației care să ajute la exprimarea în public și o știință aprofundată privind regulamentului sportului. Cei cu adevărat buni și cu vastă experiență, au șansa de a ajunge arbitri internaționali sau membri în organizațiile sportive.

Ca să fiți siguri că veți ajunge arbitru de succes trebuie să fiți persoană inteligentă, hotărâtă, nu ușor influențabilă, să nu răspundeți comentariilor și să fiți capabili să vă exercitați autoritatea.

3. Caracterizarea ocupațiilor din domeniul sportului din perspective stresului ocupațional

3.3 Surse de stres în sport

În majoritatea cazurilor, stresul este determinat de o multitudine de activități, printre care schimbarea comportamentului, a obiceiurilor zilnice, a timpului liber sau sau a orelor de lucru. Acumularea energiilor ce provoacă acest stres, nu depinde numai de cum îl percepe persoana, ci și de tipul stresorilor, intensitatea sau durata lor. Din studiile unor psihologi, reiese că o situație devine stresantă, când: – sarcinile sunt prea mari și încetinesc realizarea în bune condiții a obiectivelor, urmările fiind deteriorarea rezultatelor; – cauza este considerată periculoasă, astfel, individul simte presiune, amenințare în procesul de realizare; – subiectul se simte izolat, lipsindu-i libertatea; – când subiectul este încurcat în a-și realiza sarcinile și are o impresie de frustrare; – atunci când presiunile celor din jur se manifestă în așa fel, încât, intervine teama de a da greș, de a nu fi de acord. Pe lângă toate acestea, mai apar și situațiile înfățișate de acțiuni dificile ale factorilor fizici, temperaturi prea ridicate sau prea scăzute, umiditate, zgomot puternic sau orice alte neplăceri care pot dăuna rezistenței corpului. Factorii de stres sunt nocivi și stimulează partea psihică cu afecțiuni puternice și continue. Unele persoane se pot adapta mai rapid și mai bine, decât altele. Un factor de stres îi poate schimba pe unii dintre noi și le poate schimba viața într-o stare interesantă și folositoare. Spre exemplu, unii dintre noi învață și se pregătesc mult mai bine când sunt stresați de un alt examen ce vine. Cauza pierderii serviciului, deși nu este ceva ușor de acceptat și intervine rapid stresul, găsirii alui loc de muncă, poate duce la o mai bună emulație și voință. Alți indivizi nu pot face față ușor și din lucrul acesta are rezultă nu doar o performanță scăzută, ci și realizarea obiectivelor în termen mult mai lung și nu la fel de bine. Salariații care lucreză foarte mult și având multe responsabilități, se pot îmbolnăvi sau realizarea sarcinilor se produc incorect și greoi. Așa că, factorul stres poate prezenta efecte atât pozitive, benefice, cât și efecte negative. Stresul pozitiv (eustres) este un factor ce energizează persoanele, le ajută să întâmpine evenimentele ivite, ca pe niște provocări, peste care vor trece cu brio. Atunci când în viața noastră intervine stresul negativ (distres), corpul fiind supraîncordat nu mai poate reveni la starea de dinainte, cea normală, persoana fiind nervoasă, poate reacționa violent, tensiunea arteriala îi crește și mușchii se încordează. Această parte a stresului devine un adevărat impediment asupra psihicului și întregului corp. În materie de psihologie, cei mai mulți dintre aceștia cred că suntem în stare să învingem stresul, prin încetinirea sau chiar dispariția acestora. Mai jos prezint câtev surse ale stresului, ce nu trebuie trecute cu vederea, în cazul în care dorești să duci o viață liniștită și lipsită de griji. Unii dintre factori „atacă” aproape orice angajat în orice domeniul sportului, iar alții sunt dispuși să afecteze doar pe cei ce sunt angrenați în anumite activități. Un alt mod de împărțire a formelor stresului, au fost realizate în baza provenienței factorilor stresori: Stresul psihic – o fază clasică a acestui stres este cea din cadrul examenelor, unde are loc combinația fricii de eșec, evaluarea aptitudinilor, starea dinaintea examenului, solicitarea continuă. Stresul profesional numit și stresul la locul de muncă, este cauzat în urma declanșării simultane sau separate, a agenților fizici, precum gălăgie, emoții, schimbări ale temperaturii, lumina slabă; chimici, substanțe chimice , irascibile. Stresul de subsolicitare este cauzat de schimbarea ansamblului unor ocupații profesionale. Mărirea încărcăturii sarcinilor de monitorizare și evaluare, impunerea realizării unor acțiuni care se repetă, monotonie, inactivitatea pot fi surse ale stresului. Stresul de suprasolicitare este tipic angajaților ce rămân după programul de lucru și cu acțiuni cât mai variate. Cel mai mult afectează managerii, în special pe cei de nivel superior și mediu. Stresul cauzat de munca în exces are urmări cu stări dinstincte, rezultatul unui studiu ne arată că trecerea peste media de 65 de ore, saptamânal, afectează pe cei mai mulți dintre conducători. Stresul situațional este degajat în urma modificărilor actuale în viața persoanelor. Acesta mai este numit și stresul cultural, pentru că aceste modificări pot ținti factori durabili din mediul și educația oamenilor. Societatea și cultura de unde vine persoana, poate cauza neînțelegeri cu situațiile schimbării serviciului, a domiciliului, când obiceiul cultural respinge acest fapt.

(Sursa: T.Zorlentan, E.Burdus, G.Caprarescu, Managementul organizatiei, Ed.Holding Reporter, Bucuresti, 1995)

Orice tip de lucru poate fi la un moment dat un posibil factor semnificativ al stresului. Modul cum ne îndreptăm atenția către sarcinile noastre de la serviciu, va decide cât de mult ne afectează stresul și ne asigură să nu existe posibilitatea să percepem manifestări periculoase, variate ale stresului.
Pentru un mai bun control al stresului și să ne opunem mai sigur, referitor la stresul din cadrul orelor de lucru, este indicat să fim în primul rând pregătiți să decidem ce lucru din atribuțiile pe care le avem, ne provoacă o dispoziție de încordare și presiune.

La nivel organizațional putem discuta despre:

– Factorii stresului, executivi și manageriali – cei cu rol decisiv și de conducere iau hotârâri și coordonează sarcinile celorlalți. Aceștia țin de:

– Supraîncarcarea atribuțiilor ( transportul, întocmiri de rapoarte, antrenamente dese )

– Multe responsabilități ( lucrul cu elevii mici, competițiile )

– Factori de stres operaționali – cei ce se ocupă de ramura operațională sunt supuși

unor condiții de lucru nepotrivite și a unei proiectări neadecvate postului ( condițiile meteo, critici din partea suporterilor)

– Factori asupra rolurilor reprezentate – posesorii acestor atribuții prezintă cele mai mari șanse să fie afectați de stres, deoarece jumătate din timp îl petrec în organizație, iar cealaltă jumătate în mediul exterior ( Trecerea de la activitățile din sală la cele de afară )

Factori la nivel individual:

– problemele familiale ( intepersonal, lucru – familie )

– problemele cu banii ( salariul )

– problemele legate de sănătate ( accidentări, îmbolnăvire )

– dorințe, aspirații ( campinate naționale, europene, aparatură nouă )

– stresul mai apare cu fiecare moment important al vieții sportive: câștigarea primului concurs important, prima înfrângere neașteptată, transferul sportivilor ) Factorii la nivelul mediului

– economic, politic, social, religios

– nesiguranța ( începutul carierei, accidentările în moment neașteptat )

Factori tehnologici – modificările ce necesită obișnuință

În rândul profesorilor de educație fizică și sport, sursele de stres provin din condițiile de lucru, sălile slab dotate, aparatură insuficientă și salarizarea pe care aceștia o au. Sursele de stres în sport sunt variate și destul de des întânite în rândul sportivilor români. Cei mai mulți factori provin din condițiile dificile de antrenament, aparatele cu care se fac antrenamentele, bazele materiale ce sunt în stare precară. Pe lângă acestea, stresul intervine și la începutul de carieră, în momentul când sportivul trebuie să își cumpere echipament și materiale folositoare, să se descurce cu îi este pus la dispoziție. Și remunerația insuficientă este un factor important de stres în rândul profesorilor, antrenorilor și arbitrilor.

1. Tendința de a lua decizii în funcție de părerile și încrederea celor din jur
În fiecare moment când vrem să realizăm ceva, doar a le crea o stare de bine celor de lângă noi, să ținem cont că bucuria alături de succes, sunt stări simple și unice, experimentate de orice persoană. Sarcinile noastre în activitățile de zi cu zi, sunt de face ceva pentru noi înșine, pentru a ne simți împliniți cu ce facem pentru noi, nu neapărat pentru ceilalți.
Mulți sunt de acord și spun că trebuie sa trăim după intuiția propriei persoane și să luăm decizii în functie de instinctul propriu, pentru că, dacă se întămplă să facem un lucru nu tocmai bun, aceste experiențe să ne ajute la o bună dezvoltare personală.
2. Amânarea sau nerealizarea sarcinilor
Această amânare reprezintă de cele mai multe ori, un element important acționează negativ asupra stresului, și asta pentru că de cele mai multe ori, ne trezim în momentele în care ne confruntăm cu responsabilități ce nu mai pot fi îndeplinite la fel de ușor și rapid, din cauză că le-am amânat și nu le-am acordat ateniție în momentul util.
Niciodată nu trebuie să căutăm și să găsim scuze, ca să amânăm sarcinile pe care le avem de îndeplinit. Lucrurile mari în activitățile noastre, nu sunt niciodată întâmplătoare, ci în funcție de deciziile și parcurul nostru. Când nu riscăm, nu putem ști niciodată dacă ce voiam atât de mult, ar fi fost o nereușită sau un succes.
Concluzionând, un singur fapt ne poate îndeplini obiectivele, făcându-le imposibile: teama de a încerca.
3. Negativismul propriu
Atunci când îți pui tot felul de întrebări și te îngrijorezi de viața ce o ai, nu ajungi niciodată la rezultate bune și să fi împlinit. Simplul fapt de a ne imagina viața mai frumoasă și fără griji, adoptând un comportament cât mai pozitiv. Adevăratele reușite sunt reprezentate de capacitățile noastre de a experimenta și de a trăi toate momentele trăite, indiferent dacă acestea sunt bune sau mai puțin bune.

Sursele majore ale stresului sunt:

– controlul – acesta afectează indivizii cu o mare responsabilitate, cu o putere de decizie redusă, prezentând risc ridicat pentru bolile cardio-vasculare.
– competența – teama angajatului de a nu se face față cerințelor și a obiectivelor impuse, sau nesiguranța postului.
– claritatea – neînțelegerea cerințelor sau felul în care ele sunt schimbate.
– comunicare – agitația locului de muncă, lipsa comunicării în organizație și incapacitatea exprimării temerilor sau frustrărilor.
– sprijinul – neimplicarea colegilor de echipă într-un moment dificil.
– responsabilitățile – asumarea unor responsabilități în plus.

Angajații români, din mai multe departamente și cu diverse funcții, au un nivel de stres ridicat, mai mult de 60% din cei care au răspuns, susțin că stresul a crescut în acești ani, datorită tehnologiilor prea avansate sau lipsa aparaturii necesare.
Fluctuația prelungită a economiei din întreaga lume a menținut această constrângere dezvoltată, iar cei ce au răspuns, confirmă că sursele stresului ocupațional sunt profesionale, și nu personale, iar situația financiară, clienții și salariații sunt principalele cauze. Autorii acestei analize s-au axat și pe găsirea de soluții eficiente și au ajuns la concluzia că 70% dintre angajații români constată acțiunile adaptabile ca o cale de diminuare a stresului.
Sursele majore de stres la locurile de muncă sunt: starea financiară – 73 %, beneficiarii, partenerii externi– 55 % și personalul 25 %. Astfel, 70 % dintre angajați consideră că posibilitatea de muncă lejeră, fără a fi tensionat, îndepărtează stresul, iar 40 % cred că această modalitate de lucru, mai flexibilă, este îndreptată către oameni, către cei din jur.
În afara României, cei care lucrează în societățile mici se simt mai des stresați de colegi, șefi sau cei din exterior, față de cei de la societățile mari, care sunt criticați sau insultați de nivelul ierarhic superior, într-un procent relativ mai mic, decât cei din firmele mici, pentru că sunt mai mobilizați și nu primesc des reproșuri.
Cercetătorii psihologi au ajuns la concluzia că ceea ce provoacă stresul în sport, de cele mai multe ori sunt schimbările orelor de curs, comportamentul elevilor, accidentele, sălile unde sunt prea multi copii, stările referitoare la societatea ce nu recunoaște meritele sportului, remunerația slabă, lipsa promovării, aparatura insuficientă sau veche, perioadele scurte între competiții. În programul educației fizică și sport, sunt o înșiruire de caracteristici ce au legătură cu particularitățile stresului. Danylchuk, în anul 1993, identifică ipostazele în interiorul Facultăților de Educție Fizică și Sport, referitor la vârstă, sex, statut familiei sau perioada de experiență în învățământ. Au fost analizate aceste relații, din perspectiva stresului organizațional și individual. Concluzii trase, subliniază puternic influența stresului din organizațiile sportive, reprezentate de timp, discriminare și surmenaj, comparativ cu cele individuale, de satisfacție personală, stimă de sine, relațiiile cu elevii, cu profesorii. Acțiunile acestor factori sunt mai evidente în rândul persoanelor de gen feminin, decât în rândul bărbaților.

Extenuarea iritabilă, nervoasă a celor ce profesează în educație fizică și sport, reprezintă un fapt deosebil de însemnat, întrucât îi afectează nemijlocit pe elevi. Epuizarea la nivel nervos a profesorilor își pune amprenta clar asupra comportamentului copiilor și atitudinii pe care aceștia o au referitor la școală și, mai esențial, preocuparea ce o exprimă vizavi de studiu. În momentul în care aceste procese se ivesc în clasele I – IV, determină elevii pentru reacții negative referitor la întreaga experiență școlară. Ivindu-se în perioada liceului, întocmește un climat pasiv, moleșitor și încordat care îi poate stresa pe cei mai mari, chiar în etapa cea mai importantă, când aceștia au de trecut un pas semnificativ în viața lor, iar studiul poate fi lejer afectat în fața constrângerilor neplăcute și schimbătoare. Dar, fără deosebire de împrejurarea când își face simțită prezența, starea de extenuare, epuizare nervoasă a profesorilor de educație fizică și sport, va viza în mod direct elevii, cauzând generarea reacțiilor negative orientate spre procesul educației, în cea mai mare parte.

Prin felul de a coordona activitatea sportivă, maniera arbitrului este analizată și criticată, câteodată de mulțime, sportivi sau mass-media. Fiind cea mai importantă atribuție a sa, arbitrajul ajunge o sarcină exagerat de stresantă și este socotită foarte dificilă și care are nevoie de suficientă observație și grijă, din punct de vedere psihologic. Așa că este probabil ca acumularea peste medie a stresului fizic și mental, să reprezinte impedimentul referitor la nivelul calității performanței arbitrilor. Plecând de la aceste consecințe, este de preferat ca arbitrul să introducă în cadrul antrenamentelor sale fizice obișnuite și un antrenament psihologic corespunzător, având rolul de a păstra un grad crescut al managerierii stresului, pe durata meciului.
În ziua de azi, și cu atât mai puțin în țara noastră, antrenamentele psihologice din ramura arbitrajului sportiv nu sunt foarte popularizate și evoluate, iar procedurile de control ale acestui inconvenient, stresul, și concentrarea, în repetate rânduri iau naștere în urma practicilor experimentale ale arbitrului. În urma unor analize stricte asupra acestora, s-a ajuns la concluzia că recurg la următoarele metode: – intrarea pe stadion sau în sala de jocuri, din timp, pentru a sta singur și liniștit ca să se acomodeze cu atmosfera; – exerciții de respirație;

– mișcări ale corpului pentru scăderea anxietății și întinderi;

– schimbarea gândirii prin idei pozitive;

– alte activități ( fumat, citit, socializare ). Dintre metodele enumerate, utile și întrebuințate, la începutul unui meci, sunt venirea din timp și scăderea stresului cu activități fizice sau stretching. În timpul meciului, utilizează greul control asupra suflului și tehnici de activare a gândirii pozitive. În armonie cu experiențele, sunt foarte folositoare și cursurile de pregătire psihologică, oferind șansa de a schimba cunoștințele empirice cu cele organizate și metode eficiente. Astfel, performanțele vor fi mai mari.
Mai jos voi prezenta unele din metodele de pregătire psihologică, care vor permite să:

– identifice sursele majore ale stresului; – asigure condițiile cele mai bune, la începerea jocului; – stăpânească metode de relaxare și impuls; – utilizeze metode de imaginație și observare; – folosească tehnicile acestea pe durata jocului.

Am luat ca exemplu, în rândul antrenorilor, pe cei ce pregătesc tinerii sportivi și îi conduc cu pași siguri spre o carieră de succes. Acești antrenori utilizează, în mod constant, procedee și încercări pe elevii lor, pentru a observa cât de mult îi poate ajuta în formare pe aceștia. Până la un anumit nivel, tânărul sportiv dobândește calități folositoare în performanță într-o măsură apreciabilă, dar vine în cele din urmă, un punct în care formarea stagnează.

4. Studiu privind particularități ale stresului ocupațional în sport

4.1. Obiective și ipoteze

Obiectivele lucrării mele de cercetare pe care doresc să le duc, în final, la un rezultat foarte bun și la o îmbunătățire în rândul practicanților de sport, sunt următoarele:

– studiu aspura stresului în domeniul sportului, în special în rândul profesorilor de educație fizică, celor ce îi antrenează și a celor ce au grijă ca jocul să se desfășoare în condiții normale.

– aflarea opiniei tinerilor, privind perspectivele trecerii de la stadiul de amator la cel de profesionist.

– analiza nivelului de cunoaștere a ofertelor și programelor, care duc la o bună optimizare a mediului de lucru.

– identificarea domeniilor unde apare cel mai frecvent starea de stres și găsirea de soluții.

– compararea rezultatelor în funcție de specializarea persoanelor;

– evidențierea factorilor cu care care aceștia se confruntă ;

– identificarea opiniei celor ce au efectuat chestionarul, în ceea ce privește necesitatea luării în considerare a rezultatelor din perioada de testare; Ca ipostaze, am găsit necesare următoarele enunțări, în baza studiilor pe care doresc să le cercetez:

Ipoteza 1. Nivelul stresului acumulat la locul de muncă, din partea colectivului, a cerințelor și a programului, poate fi anticipat prin remunerație, vârsta angajaților din organizație, experiența pe departamentul respectiv. Ipoteza 2. Stresul la locul de muncă formează relații strănse pentru eficiența la lucru. Ipoteza 3. Stresul ocupațional oferă relații slabe, eficiente pentru realizarea obiectivelor. Cercetarea legăturilor dintre acestea este foarte importantă în cadrul instituțiilor, legăturile uniforme ne arată ce relații organizaționale mai apar probleme, gradul de rezolvare a acestora și stabilirea dacă vreuna din legături este în afara regulamentului. În momentul în care vedem că ipoteza este corectă, managerierea are în vedere nivelul satisfacției și implicării, când în interiorul instituției apare un grad mare accentuat de stres. Ipoteza 4. Stresul ocupațional reprezintă un indicator al satisfacției la locul de muncă. Ipoteza 5. Stresul ocupațional este un anticipator al implicării în muncă. Identificarea acestor ipostaze este evidentă în cadrul organizațiilor, putând fi stabilite gradele de satisfacție și eficienței, când se depistează nivelul stresului ocupațional. Aspectul acesta are consecințe clare și importante asupra problemelor de identificare și progres a instituției, descoperirea anticipatorilor ne arată că factorii asupra cărora este necesar să acționăm se intervină pentru realizarea modificării instituționale. Ipoteza 6. Vârsta prezintă un rezultat ce ponderează legătura dintre stresul locului de muncă și satisfacțiile în îndeplinirea sarcinilor.

Eșantion

Stresul profesional prezintă efecte exigente asupra salariaților și celor din jurul lor. Influența activităților organizaționale, pline de stres, sunt reprezentate de nivelul de stres al acestora și de frecvența lor.

Pentru a constata nivelul angajaților al activităților stresante și al sănătății fizice și psihice am avut la dispoziție un eșantion de 5 profesori de educație fizică și sport, 5 antrenori și 5 arbitri din diferite organizații sportive din România. Eșantionul este format din 15 persoane din domeniul sportului, prezentând caracteristicile : 10 de gen masculin, 5 persoane gen feminin, majoritatea sunt absolvenți de studii universitare și cu experiență în instituții de cel puțin 1 an, cu vârsta cuprinsă între 21 și 26 de ani. Participanții vor fi împărțiți în trei categorii, in funcție de ramura sportivă pe care o stăpânesc. Categoria de vârstă cea mai bine folosită în această lucrare este cea a sportivilor de 22-24 de ani, iar cele mai puține persoane ce au efectuat acest chestionar, au vârsta de 21, respectiv 26 de ani. În cadrul instituțiilor în care s-a efectuat evaluarea, întrebările au fost atribuite studenților, angajaților cu rol executor, dar și celor ce prezintă funcție de conducere. Cei evaluați cu funcție executorie sunt o mică parte, iar studenții sunt prezenți în număr foarte mare. Efectuarea prezentului chestionar a avut loc în perioada 01.06. 2014 – 15.06 2014.

Metode de cercetare

Metoda reprezintă procedeul de a primi unele rezultate folositoare prin dobândirea de noi cunștințe bazate pe dovezi sigure. Această noțiune este originară din greaca veche, "methodos" care se traduce „cale de a cunoaște” și precizează ansamblul procedurilor prin care ființa umană, ajunge să descopere o manifestare aparte. Metoda este element component al științei, fiind partea cea mai dinamică, un mijloc de a persevera în pregătirea știintifică.

Metoda de cercetare utilizată în cadrul acestei verificări este metoda experimentului. Aceasta necesită o condiție activă a sportivilor, având drept consecință o sarcină didactică orientată către ținta exactă pentru verificarea ipotezei enunțate. Experimentul reprezintă o modificare plănuită a activității cu rolul de a-l analiza și îmbunătății cât mai favorabil și eficient.. Am decis folosirea experimentului de verificare, al cărui obiectiv îl reprezintă analizarea ipotezelor exprimate.

Etapele au fost următoarele:

– Alegerea temei și a situației de analizat;

– Selecționarea argumentelor în funcție de ipotezele stabilite;

– Precizarea cazului experimental;

– Instruirea celor chestionați în fazele experimentului și cele de control;

– Examinarea variabilelor;

– Apreciere;

– Organizarea și adaptarea rezultatului experimental;

– Studierea și interpretarea chestionarului.

– Formularea legăturilor de cercetare.

Instrumente

Chestionarul privind stresul organizațional în domeniul sportului este alcătuit din 30 de întrebări, cu 5 variante de răspuns, pentru 3 categorii de sportivi, iar acesta vizează: – stresul determinat de relația cu colegii în grupul organizațional, în atmosfera interpersonală. – cererile de îndeplinit ce fac remarcat stresul determinat în funcție de planificare sarcinilor, împărțirea acestora, obstacole și durata până la îndeplinirea sarcinii.

– orarul ce indică stresul produs de programul de zi cu zi sau săptămânal, decis în urma unor hotărâri a conducerii sau a unor regulamente oficiale.

– sănătatea psihică, în legătură cu stările emoționale, de cunoaștere și de socializare.

– starea fizică, în funcție de reațiile fizice și fiziologice ale corpului uman.

– tensiunea în rândul angajaților, conflictul funcției sau supraîncărcarea sarcinilor

Chestionarul efectuat determină regularitatea și gravitatea acestor surse de stres. Participanții scriu „1” în dreptul itemilor ce descriu o situație care nu e niciodată o sursă de stres, până la „5” pentru situațiile care constituie întotdeauna surse de stres. Valorile coeficientului de fidelitate Cronbach Alpha variază între .68 și .85 pentru cele șase subscale ale chestionarului, în timp ce pentru scala de stres ocupațional Cronbach Alpha este .93. Chiar dacă sunt diferențe în modul în care persoanele percep stările de tensiune și manifestările stresului, toți ne dăm silința, în orice mod, conștient sau subconștient, să reușim să trecem peste aceste obstacole. Partea aceasta a lucrării mele de cercetare, conține un set de întrebări ce ne ajută la ameliorarea stresului. Pentru evaluare vă rog să le citiți și să spuneți cum utilizați fiecare dintre acestea, pentru ieșirea dintr-o situație stresantă. Vă rog să bifați pe FIȘA DE EVALUARE, numărul în dreptul fiecărei întrebări, conform scalei respecive.

Organizarea cercetării

Cercetarea conține două părți. În prima parte vi se va evalua nivelul stresului asociat cu situațiile prezentate, iar în a doua parte sunteți rugați să precizați regularitatea în ultima jumătate de an a situațiilor stresante cu care v-ați confruntat.

Pentru a efectua evaluarea stresului în sport, utilizați informațiile și experiența acumulată, luând în calcul timpul și atitudinea necesară pentru a fi mai simplu să vă adaptați situației.

Țineți cont de experiența voastră proprie, dar și de cea observată la ceilalți și bifați nivelul mediu de stres ocupațional și nu nivelul ridicat, care apare mai rar.

Primul chestionar ( A ). Pentru situațiile despre care considerați că produc aceleași nivel de stres, luați în considerare nota 5 ( medie ), pentru cele pe care le resimțiti mai stresante, acordați o notă mai mare decât 5 ( crescător ), iar pentru cele în care activitatea nu este foarte stresantă, acordați o notă mai joasă decât 5.

Partea a 2-a ( B ) a chestionarului, se cere, ca pentru fiecare din situațiile expuse, numărul aproximativ de zile din ultimele 6 luni în care ați întâlnit o situație asemănătoare.

Scrieți 0 dacă nu ați întâlnit situație în ultimele 6 luni și 9+ daca ați întâmpinat astfel de situații în 9 sau mai multe zile în ultima jumătate de an.

Rezultate și interpretarea lor

Pentru a stabili punctajul JS-S, adunăm cele 30 de răspunsuri 1A – 30A. Scriem acest rezultat în josul tabelului, împărțim la 30, apoi punem nota în chenarul JS-S. Pentru calculele JP-S și LS-S, copiem nota pentru fiecare întrebare în spațiul din coloana de jos, respectivă. Adunăm notele din fiecare rubrică, împărțim rezultatul dat la 10, apoi notăm în căsuțele JP-S, respeciv LS-S.

Sumă pe coloană

: 30 : 10 : 10

Scorul scalei

JS-S JP-S LS-S

Pentru calculul notei JS-F, folosim metoda de la JS-S pentru variantele 1B – 30B. Notăm rezultatul în chenarul JS-F.

Pentru JP-F și LS-F, se urmează metoda de la notele JP-S și LS-S.

Pentru a afla indicii răspunsurilor, se înmulțesc rezultatele de la Nivelul Stresului cu cele de la Frecvență. Notăm acestea în rubrica JS-X. Notăm rezultatul final pentru răspuns JP și LS în spațiul subliniat din dreptul coloanei respective JP-X sau LS-X. Adunăm fiecare coloană și împărțim la ??????????? , pentru a afla indicii JS-X, JP-X și LS-X.

Notați rezultatul în chenarele respective.

JP LS JS-X JP-X LS-X

Concluzii

Ultimii ani au fost în atenția preocupării științelor de profil uman, în scopul enunțării, caracterizării și punerii în aplicare a procesului de adaptare a fiecărei persoane la nevoile și cerințele vieții moderne.

Ținând cont că sănătatea individului este un echilibru continuu, stresul reprezintă o parte importantă a acestuia. Starea optimă de sănătate nu poate exista în lipsa socializării cu alte persoane sau legăturii cu alte medii. Numai acel stres continuu și frecvent devine patologic.

Remintesc, că apariția stresului nu e doar urmarea acțiunilor și sarcinilor importante neplăcute, ci și a presiunilor și tensiunilor de zi cu zi. Cele enumerate, cu ajutorul frecvenței lor, dețin un rol destul de util în organizațiile de profil general și sportiv, afectând într-un procent mai mare persoana și nu activitățile negative, rare.

În momentul în care vom găsi simpla îndepărtare a stresului, ajungând la managerierea sa creativă, avem șansa de a obține importante rezultate superioare. Dar, lucrul acesta nu este la fel de simplu pe cât pare. Drumul este necesar să îl parcurgem atent, să evităm stagnarea sau debandada.

Ca și concluzie, orice persoană trebuie să știe cine este, despre personalitatea sa, ce are de făcut, pentru rezultatele obținute cine răspunde.

http://www.ohpedu.ro/articole/relatia-dintre-stresul-ocupational-satisfactia-in-munca-si-implicarea-in-munca/

http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php

http://www.ohpedu.ro/articole/relatia-dintre-stresul-ocupational-satisfactia-in-munca-si-implicarea-in-munca/

Procedură

Realizarea acestui chestionar a avut loc prin intermediul siteului www.isondaje.ro , fără a fi pus la dispoziție o anumită durată pentru răspunsuri, intervievații încadrându-se în 10-15 minute. Sportivii au fost înștiințați de rolul chestionarului, alături de inițiativa de voluntar pe care au avut-o și anonimat asupra participării, obținând încuviințarea de informare. Fiecare sportiv a răspuns individual, fără a-i fi alături altă persoană, apoi a trimis setul de întrebări, fără nume, alături de informațiile demografice: vârstă, gen, experiență în sport, experiență în organizație și specializarea fiecăruia. Informațiile primite au fost localizate cu ajutorul chestionarului online..

Rezultate

Corelații

Informațiile obținute ne arară prezența unei legături negative, ponderate în intervalul ?????? și scăzute în cadrul stării de împlinire în timpul lucrului și stresul ocupațional. Implicarea atrage, stări negative, moderate și slabe în funcție de starea variabilei independente. Relațiile stresului cu mulțumirea la locul de muncă, a stresului general și implicarea, au un nivel al înțelegerii mai mici. Legăturile dintre variabile enumerate și analizate în chestionar sunt prezentate în tabelul de mai sus.

Stabilirea mărimii eșantionului. Justificare

Să pot analiza dimensiunea eșantionului în cazul verificării răspunsurilor, am luat în calcul gradul de exacticate al estimării ( eroare ce poate fi admisă ) și cel al încrederii. Am considerat această eroare de ± 5%, la gradul încrederii de 95%.

La începutul cercetării sociologice, cei mai mulți dintre respondențil erau deciși să și îmbunătățească informațiile care să-i ajute la managerierea stresului ocupațional și analiza celui acumulat în ultima perioadă. Reprezintă singura variantă pentru profesorii de educație fizică și sport, antrenori și arbitri, care să îi ajute la îndeplinirea sarcinilor cât mai eficient și la perfecționarea lucrului alături de colegii de muncă.

O bună motivare este cea legată de afirmația „asigură succesul în profesie și în viață”, ce este prezentă în rândul tinerilor sportivi, referitor la avantajele unor informări mai bune asupra cauzelor stării stresante, cu acestea acțiunile ar fi mai simple și frumoase. Fără interesul unor evidențe sigure și accesibil de căutat, care ar veni în sprijinul practicanților din baza principală a sportului și în cea a carierei profesionale, pe o durată medie și lungă de la începutul activității. Nu putem asigura faptul că prin aplicarea programelor contra stresului, aceștia nu vor mai avea neplăceri la locul de muncă, cum nici nu putem asigura că prin aplicarea acestora, sportul românesc va crește calitativ într-o proporție foarte mare.

Studiul efectuat ne arată faptul că arbitrii ce au participat la chestionar, au informații puține și nesigure, referitor la profesia proprie pe care și-au ales-o, cunoștințe reduse despre implicarea în organizație și prezența stresului, în relația acestor activități. Logic cu așa situații și alegerea viitoarelor opțiuni pentru carieră este diminuată, lucru ce riscă să fie evident și pentru opțiunile eronate, înfrângeri, dezamăgiri, modificări dese ale locului de muncă, descurajare. Din moment ce în țara noastră, nu sunt dezvoltate programele și serviciile de manageriere a stresului, de împărțire corectă a sarcinilor, respectarea programului de muncă, ce ar fi produs obiective mai rapide, potrivite capacităților lor. În rândul angajaților, mai intervin și alte condiții stresante socializatoare, familia, elevii, colegii, sunt cei fac dificilă câteodată munca sportivilor.

Decizia de a urma o carieră sportivă și mulțumirea individului de a alege o carieră frumoasă, dar grea, în sport, de a efectua deplasări săptămânale în alte orașe sau să fie plecat din țară, la lucru cu anii, să fie înconjurat în fiecare zi de zgomot și condiții variate de muncă, este o opțiune proprie, luată în urma unor sfătuiri sociale, și anume: autoritate morală – 3%, câștig financiar – 15%. Notând acestea, putem ajunge la un lucru cert, că alegerea persoanelor către o anume carieră profesională sportivă, reprezintă consecința unor decizii afective într-o proporție mare, influența aspirațiilor, interesul personal 76% , lăsând în urmă identificarea reală a capacităților.

În finalul lucrării și al cercetării, pot spune că studiul realizat a vizat și gradul de cunoaștere al informațiilor în privința asigurării unor obiective cât mai ușor de îndeplinit și a eliminării factorilor stresanți prezenți în cadrul orelor de lucru. O mai bună îndeplinirea a obiectivelor fără a acumula stresul în organism, în activitățile sportive, în care nivelul de stres necesită și o informare prealabilă asupra propriilor profesii, asupra perfecționărilor pe parcurs, cunoștințelor caracteristice dobândite, de multe ori, din experiența activităților și din urma programelor de pregătire profesionale.

Am apreciat că fiecare amănunt reprezintă o secțiune importantă a unui anumit stadiu din domeniul respectiv, la finalul căreia, angajatul a realizat cât de mult îl afectează elementele legate de stres și cum, prin eliminarea acestuia, ajunge să-și îndeplinească mult mai bine obiectivele și munca să devină mai plăcută. La acest nivel, când sportivii se interesează de surse amănunțite, în mod cert de la cei ce au găsit aceste soluții, e necesar de reținut calitatea cunoștințelor și a informațiilor procurate. Ținând cont că din ce în ce mai multe cluburi și organizații de sport din România pun la îndemâna tututor celor preocupați, informații online pe site-urile lor, în care pot fi descoperite metode care se referă la profesiile din școală și din sportul profesionist, modul de a face față cerințelor încărcate, cursuri de îmbunătățire și perfecționare. Angajații au la dispoziție aceste informații, utilizate în scopul pregătirii și și le vor adapta în raport cu viziunea pe care și-au format-o de la începutul acestui drum în sport.

În rândul tinerilor la început de carieră, dar și celor cu experiență, celor celor ce-au întâmpinat într-o măsură mai semnificativă sau nu, stresul ocupațional, analizele și informațiile de mai sus, redă cel mai clar părțile consederabile, deoarece ??????? dintre cei care au răspuns, întâmpină ca principal impediment în orele de lucru, stresul, afectându-i pe moment și cu timpul, împiedicându-i să ducă la bun sfârșit atribuțiile cât mai eficient și în măsura timpului acordat. Din această cauză, ar fi indicat de urmărit, peste o perioadă de timp, ce îmbunătățiri au avut loc în rândul categoriilor de angajați din sport analizați și în instituțiile pe care le-am cuprins în lucrare, dacă acestea cuprind în cadrul lor, capacitățile, materialele fizice și informațiile, indicate în scopul oferirii unei imagini cât mai clare și întregi pentru cei ce au nevoie de sprijin.

http://www.mediculmeu.com/tulburari-psihiatrice/tulburari-anxioase/stresul-la-serviciu-si-epuizarea-nervoasa.php

http://www.scritub.com/timp-liber/sport/Cercetarea-stintifica-antrenam84519.php

www.ardor.org.ro/content/ro/standarde_cluburi/arbitru.pdf

http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/thematic_reports/150RO.pdf

http://www.danimunte.ro/pregatire-psihologica-pentru-arbitrii-de-fotbal-de-top/70.html

http://www.miscareafacebine.ro/fara-stres/sport-pentru-un-psihic-mai-bun-7-beneficii-surprinzatoare-271

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Aspecte Privind Managementul Stresului Ocupational In Domeniul Sportului (ID: 136791)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Aspecte Privind Managementul Stresului Ocupational In Domeniul Sportului

Copyright Notice

Organizarea Activitatilor Integrate la Gradinita

Sinuciderea Ca Forma Extrema a Autovictimizarii

. Procese Psihosociale

Socializarea Copilului cu Sindrom Down

Particularitati de Personalitate ale Comportamentului Infractional

Adaptarea Scolara a Copilului

Copyright Notice

Similar Posts