Aspecte Generale Privind Impozitul pe Profit Contabilitatea Impozitului pe Profit

CUPRINS

CUPRINS…………………………………………………………………………………….1

INTRODUCERE……………………….……………………………………………………2

CAPITOLUL I

ASPECTE GENERALE PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE PROFIT

Considerații generale privind profitul impozabil și impozitul pe profit…………3

Determinarea profitului impozabil………………………………….……………4

Particularități în determinarea profitului impozabil…………………….4

Calculul profitului impozabil……………………………………………5

Contribuabilii și obligațiile contribuabililor………………..…………………..11

Sfera de cuprindere a impozitului……………………………………..11

Scutiri………………………………………………………………….12

Depunerea declarațiilor fiscale…………………………………………14

Plata impozitului pe profit……………………………………………..15

Contabilitatea impozitului pe profit………………………..……………………16

CAPITOLUL II

PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII S. TRANS AVANTAJ  S.R.L  CĂLĂRAȘI

2.1. Scurt istoric. Obiect de activitate…………………………………………………22

2.2. Evoluția principalilor indicatori economico-financiari în perioada 2013-2014…..24

2.3. Strategia societății în actuala perioada de criză ………………………………….27

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ PRIVIND DETERMINAREA PROFITULUI IMPOZABIL ȘI A IMPOZITULUI PE PROFIT
3.1. Structura, evoluția și dinamica veniturilor și cheltuielilor societății……….……..29

3.2. Determinarea profitului impozabil ……………………………………………….40

3.3. Înregistrarea în contabilitate a impozitului pe profit…….………………………..43

CONCLUZII…………………………………………………………………………………47

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………………………….49

INTRODUCERE

Obiectivul general al prezentei lucrări îl reprezintă determinarea profitului și a impozitului pe profit al întreprinderii S. TRANS AVANTAJ  S.R.L  CĂLĂRAȘI pentru a se observa și interpreta evoluția acestora pe parcursul a doi ani. Este o tema cu o importanță deosebită atât pentru stat, având în vedere contribuția impozitului la formarea veniturilor bugetare cât și pentru agenții economici, prin influențarea activităților generatoare de profit.

Procesul de cercetare care stă la baza realizării prezentei lucrări poate fi detaliat în următoarele etape:

– documentarea – consultarea diverselor materiale existente în domeniu, în vederea însușirii și aprofundării cunoștințelor necesare întocmirii unei astfel de lucrări;

– sinteza informațiilor – stabilirea obiectivelor urmărite și metodelor de realizare a acestora

– investigarea la nivelul întreprinderii analizate – se urmăresc principalele caracteristici ale acesteia necesare pentru interpretarea corectă a rezultatelor;

– analiza situațiilor financiare

– formularea concluziilor.

Profitul este noțiunea cea mai des întâlnită în economie, deoarece orice întreprinzător își începe activitatea în speranța obținerii unui beneficiu în urma eforturilor depuse, beneficiu numit profit. Profitul sau venitul obținut în urma desfășurării activității de către investitorul de capital, este format din surplusul rezultat din activitatea economică interprinsă, adică, din ceea ce depășește suma pe care el a cheltuit-o. Aceasta reprezintă o compensație pentru riscul și osteneala utilizării capitalului, fără de care motivația utilizării capitalului în acest fel ar dispărea. Este interesul întreprinzătorului să-și maximizeze profitul. În același timp este și în interesul statului ca întreprinzătorii de pe teritoriul său să obțină profituri/venituri cât mai mari, întrucât impozitul pe profit este o funcție crescătoare a veniturilor statului: la o anumită cotă fiscală de impunere, veniturile la bugetul statului cresc atunci când profitul întreprinzătorului crește.

CAPITOLUL I

ASPECTE GENERALE PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT. CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE PROFIT

1.1. Considerații generale privind profitul impozabil și impozitul pe profit

Impozitul este o categorie financiară, cu caracter istoric, a cărui apariție este legată de existența statului și a banilor, scindarea societății în clase sociale și crearea aparatului de stat, menită să rezolve antagonismele dintre clase, să apere interesele celor puternici din punct de vedere economic.

Impozitul reprezintă o formă de prelevare a unei părți din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice la dispoziția statului în vederea acoperirii cheltuielilor sale. Această prelevare se face în mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil și fără contraprestație directă din partea statului.

Impozitul pe profit reprezintă o sursă sigură de alimentare cu venituri a bugetului public în vederea asigurării mijloacelor financiare pentru îndeplinirea drepturilor cetățenilor cu privire la învățământ, sănătate, cultură, etc. Prin sediu permanent se înțelege locul prin intermediul căruia orice activitate a unei persoane juridice sau fizice străine este total sau parțial condusă direct sau prin intermediul unui agent dependent. În sediul permanent se include: un birou de conducere sau de desfășurare a activității, o agenție, o fabrică, un șantier de construcție sau orice activitate de supraveghere ori consultanță pentru realizarea unui proiect dacă au o durată mai mare de 12 luni.

Anul fiscal este anul calendaristic, iar când un contribuabil se înființează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%, cu excepțiile prevăzute la art. 38 din Codul Fiscal. În cazul Băncii Naționale a României, cota de impozit pe profit este de 80%. Contribuabilii care desfășoară activități de natura barurilor și cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, și la care impozitul pe profit datorat pentru activitățile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligați la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.

1.2.Determinarea profitului impozabil

Profitul impozabil, conform Codului Fiscal, se calculează ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul și alte elemente similare veniturilor și cheltuielilor, potrivit normelor de aplicare.

1.2.1. Particularități în determinarea profitului impozabil

În cazul contribuabililor care produc bunuri mobile și imobile, valorificate pe baza unui contract cu plata în rate, se poate opta ca veniturile aferente contractului să fie luate în calcul la determinarea profitului impozabil, pe măsură ce ratele devin scadente, conform contractului. Cheltuielile corespunzătoare acestor venituri sunt deductibile la aceleași termene scadente, proporțional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului. Opțiunea se exercită la momentul livrării bunurilor și este irevocabilă.

În cazul contribuabililor care desfășoară activități de servicii internaționale, în baza convențiilor la care România este parte, veniturile și cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora sunt luate în considerare la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite în conformitate cu reglementările din aceste convenții.

Pentru determinarea profitului impozabil, un instrument util este Registrul de evidență fiscală. Contribuabilii sunt obligați să întocmească un registru de evidență fiscală, într-un singur exemplar, compus din 100 file, ținut în formă scrisă sau electronică. Completarea se face cronologic, iar informațiile înregistrate trebuie să corespundă cu operațiunile prezentate în declarațiile de impunere.

1.2.2. Calculul profitului impozabil

Profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile obținute din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate și lucrărilor executate, din vânzarea bunurilor imobile, inclusiv câștigurile din orice sursă, și cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și se adaugă cheltuielile nedeductibile.

Impozit pe profit = Profit impozabil x Cota de impozitare

La calculul profitului impozabil următoarele tipuri de venituri sunt considerate venituri neimpozabile:

a) dividendele primite de la o persoană juridică română;

b) diferențele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se dețin titluri de participare. Acestea sunt impozabile la data cesionării, transmiterii cu titlu gratuit, retragerii capitalului social sau lichidării persoanei juridice la care se dețin titlurile de participare;

c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, veniturile din restituirea ori anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere pentru care nu s-a acordat deducere, precum și veniturile reprezentând anularea rezervei înregistrate ca urmare a participării în natură la capitalul altor persoane juridice;

d) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri și memorandumuri aprobate prin acte normative.  

e) veniturile din impozitul pe profit amânat determinat și înregistrat de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară;

f) veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investițiilor imobiliare/activelor biologice, ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară. Aceste sume sunt impozabile concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor investiții imobiliare/active biologice, după caz. Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, care îndeplinesc condițiile legale pentru a fi scăzute din veniturile impozabile.

Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri și următoarele categorii de cheltuieli:

– cheltuielile efectuate cu achiziționarea ambalajelor, pe durata de viață stabilită de către contribuabil;

– cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecția muncii și cheltuielile
efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale;

– cheltuielile reprezentând contribuțiile pentru asigurarea de accidente de muncă și boli profesionale, potrivit legii, și cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;

– cheltuielile de reclamă și publicitate efectuate în scopul popularizării firmei,
produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum și costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă și publicitate și bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor și demonstrații la punctele de vânzare, precum și alte bunuri și servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor;

– cheltuielile de transport și cazare în țară și în străinătate efectuate de către
salariați și administratori, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exercițiul curent și/sau din anii precedenți;

– taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum și contribuțiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă;

– cheltuielile pentru formarea și perfecționarea profesională a personalului
angajat;

– cheltuielile pentru marketing, studiul pieței, promovarea pe piețe existente
sau noi, participarea la târguri și expoziții, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;

– cheltuieli de cercetare-dezvoltare care nu îndeplinesc condițiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil;

– cheltuieli pentru perfecționarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întreținerea și perfecționarea sistemelor de management al calității, obținerea atestării conform cu standardele de calitate;

– taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile datorate către camerele de comerț și industrie, organizațiile sindicale și organizațiile patronale;

– pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor neîncasate , în anumite cazuri speciale.

Cheltuieli deductibile limitat:

a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenței rezultate dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol și cheltuielile cu impozitul pe profit;

b) suma cheltuielilor cu indemnizația de deplasare acordată salariaților pentru deplasări în România și în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituțiile publice, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exercițiul curent și/sau din anii precedenți. Cheltuielile de transport, cazare și indemnizația acordată salariaților, în cazul contribuabilului care realizează pierdere în exercițiul curent și/sau din anii precedenți, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru instituțiile publice;

c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 Codul muncii, cu modificările ulterioare: ajutoarele pentru naștere,ajutoarele pentru înmormântare, ajutoare pentru boli grave sau incurabile și protezele, precum și cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor activități sau unități aflate în administrarea contribuabililor (grădinițe, creșe, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cămine de nefamiliști, precum și pentru școlile pe care le au sub patronaj);

d) perisabilitățile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administrației centrale, împreună cu instituțiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice;

e) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori potrivit legii;

f) cheltuielile cu provizioane și rezerve, în limita prevăzută la art. 22 din Codul Fiscal – provizioane și rezerve;

g) cheltuielile cu dobânda și diferențele de curs valutar, în limita prevăzută la art. 23 din Codul Fiscal – Cheltuieli cu dobânzile și diferențele de curs valutar;

h) amortizarea, în limita prevăzută de art. 24 – amortizare fiscală;

i) cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupaționale, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;

j) cheltuielile cu primele de asigurare private de sănătate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant ;

k) cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și repararea locuințelor de serviciu situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor construite prevăzute de legea locuinței, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferența deductibilă trebuie recuperată de la beneficiar, respectiv chiriași/ locatari;

l) cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente unui sediu aflat în locuința proprietate personală a unei persoane fizice, folosită și în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor puse la dispoziția societății în baza contractelor încheiate între părți, în acest scop.

m) începand cu 01.01.2012 sunt deductibile într-o limita de 50% cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv transportului rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată care să nu depășească 3.500 kg și care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului, aflate în proprietatea sau în folosința contribuabilului, cu excepția situației în care vehiculele se înscriu în oricare dintre următoarele categorii, caz în care sunt deductibile integral:

   1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenție, reparații, pază și protecție, curierat, transport de personal la și de la locul de desfășurare a activității, precum și vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenți de vânzări și de agenți de recrutare a forței de muncă;

   2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi;

  3. vehiculele utilizate pentru închirierea către alte persoane, inclusiv pentru desfășurarea activității de instruire în cadrul școlilor de șoferi.

Categoriile de cheltuieli pentru care nu se aplică deducerea la calculul profitului impozabil sunt cunoscute sub denumirea de cheltuieli nedeductibile, deoarece acestea nu contribuie cu nimic la sporirea veniturilor impozabile și acestea sunt:

cheltuieli proprii ale contribuabililor cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferențe din anii precedenți sau din anul curent, precum și impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile și cheltuielile cu impozitele nereținute la sursă în numele persoanelor fizice și juridice nerezidente, pentru veniturile realizate în România;

amenzile, confiscările, majorările de întârziere și penalitățile de întârziere datorate către autoritățile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobânzile, penalitățile sau majorările datorate către autorități străine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente și/sau autorități străine, sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepția majorărilor, al căror regim este reglementat prin convențiile de evitarea dublei impuneri;

cheltuieli privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum și taxa pe valoare adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI, "Taxa pe Valoare Adăugată";

cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaților sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reținere la sursă;

cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, altele decât cele generate de plăți pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la prețul de piață pentru aceste bunuri sau servicii;

cheltuieli înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operațiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor;

cheltuieli înregistrate de societățile agricole, constituite în bază legii pentru
dreptul de folosință al terenului agricol adus de membrii asociați, peste cota de distribuție din producția realizată din folosința acestuia, prevăzută în contractul de societate sau asociere;

cheltuielile determinate de diferențele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se dețin participații, precum și de diferențele nefavorabile de valoare aferente obligațiunilor emise pe termen lung, cu excepția celor determinate de vânzarea-cesionarea acestora;

cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu excepția celor prevăzute la art. 20 lit. d);

cheltuielile cu contribuțiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt
reglementate prin acte normative;

cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III – „Impozitul pe venit”;

alte cheltuieli salariale și/sau asimilate acestora, care nu sunt impozabile la angajat, cu excepția prevederilor titlului III – „Impozitul pe venit”;

cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul desfășurării activității proprii și pentru care nu sunt încheiate contracte;

cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului,
precum și cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepția celor care privesc bunurile reprezentând garanție bancară pentru creditele utilizate în desfășurarea activității pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;

pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor incerte sau în litigiu neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion, potrivit art. 22 din Codul Fiscal „Provizioane și Rezerve”. În aceasta situație, contribuabilii, care scot în evidență clienții neîncasați, sunt obligați să comunice în scris acestora scoaterea din evidență a creanțelor respective, în vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare, după caz;

cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat efectuate potrivit legii.

1.3. Contribuabilii și obligațiile acestora

1.3.1. Sfera de cuprindere a impozitului

Impozitul pe profit se aplică:

a) în cazul persoanelor juridice române, asupra profitului impozabil obținut din orice sursă, atât din România, cât și din străinatate;

b) în cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
c) în cazul persoanelor juridice străine și al persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică, asupra părții din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane;

d) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăți imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică romană, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;
e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizează venituri atât în România, cât și în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică, asupra părții din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

1.3.2.Scutiri

Sunt scutiți de la plata impozitului pe profit urmãtorii contribuabili:

a) trezoreria statului;

b) instituțiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii și disponibilitãțile realizate și utilizate potrivit Legii 500/2002 – Legea finanțelor publice și Legii nr. 273/2006  privind finanțele publice locale, cu modificãrile și completãrile ulterioare, dacã legea nu prevede altfel;

c) fundațiile române constituite ca urmare a unui legat;

d) cultele religioase, pentru: venituri obținute din producerea și valorificarea obiectelor și produselor necesare activitãții de cult, potrivit legii, venituri obținute din chirii, alte venituri obținute din activitãți economice, venituri din despãgubiri în formã bãneascã, obținute ca urmare a mãsurilor reparatorii prevãzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiția ca sumele respective sã fie utilizate, în anul curent și/sau în anii urmãtori, pentru întreținerea și funcționarea unitãților de cult, pentru lucrãri de construcție, de reparație și de consolidare a lãcașurilor de cult și a clãdirilor ecleziastice, pentru învãțãmânt, pentru furnizarea, în nume propriu și/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condițiile legii, pentru acțiuni specifice și alte activitãți nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006  privind libertatea religioasã și regimul general al cultelor.

g) instituțiile de învãțãmânt particular acreditate, precum și cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii urmãtori, potrivit Legii învãțãmântului nr. 84/1995, actualizata la 5.12.2008, ulterioare și Ordonanței de urgențã a Guvernului nr. 174/2008 privind unele mãsuri pentru îmbunãtãțirea finanțãrii învãțãmântului superior, cu modificãrile ulterioare;

h) asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari recunoscute ca asociații de proprietari, potrivit Legii locuinței nr. 114/1996, actualizata 2011, pentru veniturile obținute din activitãți economice și care sunt sau urmeazã a fi utilizate pentru îmbunãtãțirea utilitãților și a eficienței clãdirii, pentru întreținerea și repararea proprietãții comune;

i) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;

j) Fondul de compensare a investitorilor, înființat potrivit legii.

k) Banca Naționalã a României.

l) Fondul de garantare a pensiilor private, înființat potrivit legii.

Organizațiile nonprofit, organizațiile sindicale și organizațiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmãtoarele tipuri de venituri:

cotizațiile și taxele de înscriere ale membrilor;

contribuțiile bãnești sau în naturã ale membrilor și simpatizanților;

taxele de înregistrare stabilite potrivit legislației în vigoare;

veniturile obținute din vize, taxe și penalitãți sportive sau din participarea la competiții și demonstrații sportive;

donațiile și banii sau bunurile primite prin sponsorizare;

dividendele și dobânzile obținute din plasarea disponibilitãților rezultate din venituri scutite;

veniturile pentru care se datoreazã impozit pe spectacole;

resursele obținute din fonduri publice sau din finanțãri nerambursabile;

veniturile realizate din acțiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxã de participare, serbãri, tombole, conferințe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;

veniturile excepționale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizațiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economicã;

veniturile obținute din reclamã și publicitate, realizate de organizațiiile nonprofit de utilitate publicã, potrivit legilor de organizare și funcționare, din domeniul culturii, cercetãrii științifice, învãțãmântului, sportului, sãnãtãții, precum și de camerele de comerț și industrie, organizațiile sindicale și organizațiile patronale.

sumele primite ca urmare a nerespectãrii condițiilor cu care s-a fãcut donația/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective sã fie utilizate de cãtre organizațiile nonprofit, în anul curent sau în anii urmãtori, pentru realizarea scopului și obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, dupã caz;

veniturile realizate din despãgubiri de la societãțile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate în activitatea economicã;

sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor impozitului pe venit.

Organizațiile nonprofit, organizațiile sindicale și organizațiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit și pentru veniturile din activitãți economice realizate pânã la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit. Organizațiile datoreazã impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, impozit calculat prin aplicarea cotei de 16%.

1.3.3. Depunerea declarațiilor

Contribuabilii care au definitivat până la data de 25 martie închiderea exercițiului financiar anterior depun declarația anuală de impozit și plătesc impozitul pe profit aferent anului fiscal încheiat pană la data de 25 martie inclusiv a anului următor. Persoanele juridice care încetează să existe au obligația să depună declarația de impunere și să plătească impozitul pe profit cu 10 zile înainte de data înregistrării încetării existenței persoanei juridice la Registrul Comerțului.

Obligațiile fiscale reglementate de prezentul titlu sunt venituri ale bugetului de stat. Ca excepție, impozitul pe profit, dobânzile/majorările de întârziere și amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale și a consiliilor județene, precum și cele datorate de societățile comerciale în care consiliile locale și/sau județene sunt acționari majoritari sunt venituri ale bugetelor locale respective. Contribuabilii trebuie să plătească impozitul pe profit care a fost stabilit din oficiu de organul fiscal la data și locul stabilite prin înștiințare. Plata impozitului se face în lei.

Contribuabilii au obligația să depună o declarație anuală de impozit pe profit, până la termenul prevăzut pentru depunerea situațiilor financiare. În cursul anului fiscal, contribuabilii au obligația de a depune declarația de impunere până la termenul de plată al impozitului pe profit, inclusiv. Odată cu declarația de impozit pe profit anuală, contribuabilii au obligația să depună și o declarație privind plățile și angajamentele de plată către persoanele rezidente, care cuprinde scopul și suma fiecărei plăți, numele și adresa beneficiarului. Nu se cuprind în această declarație sumele angajate sau plătite pentru bunurile importate sau pentru transportul internațional.

Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe profit. În cazul în care organele fiscale consideră că stabilirea impozitului nu a fost făcută conform legii, vor face un nou calcul al impozitului și vor comunica în scris contribuabilului modul de stabilire a acestuia .Un inspector fiscal sau alt angajat al unei unități fiscale, autorizat în acest sens, are dreptul de a intra în orice incintă de afaceri a contribuabilului sau în alte incinte deschise publicului, fără o înștiințare prealabilă, în scopul determinării obligațiilor fiscale ale acestuia sau al colectării impozitelor datorate și care nu sunt plătite la termen. Accesul este permis în cursul orelor normate de serviciu, iar în afara acestora, numai cu autorizarea scrisă a conducerii unității fiscale, justificată de necesitatea controlului.

Plătitorii de impozit pe profit au dreptul de a beneficia de aplicarea corectă și echitabilă a prevederilor legale care reglementează modul de așezare, de calcul și de plată a acestui impozit, de scutiri și reduceri, precum și de compensarea sumelor plătite în plus la o anumită scadență cu sumele pe care le au de plătit la scadențele următoare.

1.3.4. Plata impozitului pe profit

Contribuabilii au obligația de a plăti impozitul pe profit trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul, dacă în prezentul articol nu este prevăzut altfel, iar Banca Națională a României, societățile comerciale bancare, persoanele juridice străine, au obligația de a plăti impozitul pe profit lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se calculează impozitul.

Organizațiile nonprofit au obligația de a plăti impozitul anual, până la data de 15
februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul, iar contribuabilii care obțin venituri majoritare din cultura cerealelor și plantelor tehnice, pomicultură și viticultură au obligația de a plăti impozitul pe profit anual, până la data de 15 februarie, inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul .

Contribuabilii care efectuează plăți trimestriale și, respectiv lunare, plătesc pentru
ultimul trimestru sau pentru luna decembrie, în cazul Băncii Naționale a României, societăților comerciale bancare, persoane juridice române și în cazul sucursalelor din România ale băncilor, persoane juridice străine, o sumă egală cu impozitul calculat și evidențiat pentru trimestrul III al aceluiași an fiscal, respectiv o sumă egală cu impozitul calculat și evidențiat pentru luna noiembrie a aceluiași an fiscal, urmând ca plata finală a impozitului pe profit pentru anul fiscal să se facă până la data stabilită ca termen limita pentru depunerea situațiilor financiare ale contribuabilului.

Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe profit sunt obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor începând cu anul fiscal următor, dacă îndeplinesc condițiile:

– la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, realizează venituri, altele decât cele din activități în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, cu excepția persoanelor juridice care desfășoară activități de intermediere în aceste domenii, în domeniile jocurilor de noroc, consultanței și managementului;

– la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei al 65.000 euro;

– capitalul social este deținut de persoane, altele decât statul și autoritățile locale.

1.4. Contabilitatea impozitului pe profit

Impactul fiscalității asupra contabilității diferă de la o țară la alta, în funcție de implicarea statului în normalizarea contabilă.

Reforma contabilității în România, prin crearea cadrului general privind prezentarea situațiilor financiare în concordanța cu Directiva a IV – a și Standardele de Contabilitate Internaționale poate crea în viitor premisele unui drept contabil autonom, care să clarifice, fără a polua conturile, divergențele impuse de dreptul fiscal. Spre deosebire de România, în Regatul Unit, sistemul contabil este independent de cel fiscal. În această țară, fiecare întreprindere își desfășoară propria contabilitate, aceasta nefiind îngrădită de reguli fiscale. În Franța, rolul fiscalității este mult mai mare, impozitul amânat aplicându-se în mod obligatoriu situațiilor financiare consolidate.

În conturile individuale contabilitatea impozitelor amânate este facultativă și, prin urmare, majoritatea întreprinderilor utilizează metoda impozitului exigibil. În SUA, contabilizarea impozitelor asupra beneficiilor este reglementată prin norma FAS 109. Asemănător normei contabile internaționale IAS 12, Contabilitatea impozitului pe profit, se utilizează metoda reportului variabil bazată pe abordarea bilanțiera. Activele și pasivele de impozite amânate sunt recalculate la sfârșitul fiecărei perioade pentru toate diferențele temporare care există între valoarea contabilă și valoarea fiscală a elementelor de activ și de pasiv. Calculul este efectuat în baza cotei de impozit în vigoare, care va fi aplicabilă atunci când diferența se va inversa. Directivele Europene nu tratează problema contabilizării impozitelor asupra beneficiilor.

Directiva a VII-a cere, totuși, ca, în cazul conturilor de grup, să se țină seama de cheltuiala fiscală latentă. Potrivit contabilității din țara noastră, impozitul pe profit se determină aplicând cota de impozitare asupra rezultatului fiscal. Rezultatul impozabil se determină pe baza următoarei relații:

Rezultatul impozabil=Rezultatul contabil-Veniturile neimpozabile-cheltuielile nedeductibile

Potrivit normei contabile internaționale IAS 12, impozitul curent reprezintă impozitul pe plată sau de recuperat pe o anumită perioadă de timp, de regulă un an. Impozitul curent se determină aplicând cota de impozit pe profit asupra profitului impozabil.

Profitul impozabil reprezintă profitul aferent unei perioade în care impozitul va fi plătit și se determină pe baza următoarelor relații:

Profitul impozabil=Profitul contabil-Deduceri fiscale+Cheltuieli nededuct+/-Dif temporare

Cheltuieli cu impozit pe profit=Cheltuieli cu impozit curent+Cheltuieli cu impozit amânat

Problema care se pune este aceea a diferențelor temporare care dau naștere la impozite amânate.

Vechea normă contabilă internațional IAS 12 definea profitul impozabil ca fiind rezultatul exercițiului stabilit pe baza regulilor fiscale fixate de administrația fiscală și care servește pentru calculul impozitului exigibil.

Metoda impozitului exigibil caracterizează o fiscalitate imperativă, aceasta folosind numai incidența diferențelor permanente asupra rezultatului contabil pentru a calcula rezultatul fiscal. Folosirea acestei metode are o influență negativă asupra realizării imaginii fidele, în sensul neconectării veniturilor cu cheltuielile aferente, provocând o creștere a beneficiului pe termen scurt și o scădere a acestuia pe termen lung. Metoda impozitului amânat, spre deosebire de metoda impozitului exigibil, a apărut datorită incidentelor pe care diferențele temporale le-au avut asupra rezultatului exercițiului și cu scopul respectării principiilor contabile.

Diferențele temporale au în vedere abordarea bazată pe contul de profit și pierderi și reprezintă diferențele între profitul contabil și profitul impozabil, care își au originea în perioada curentă și se răsfrâng asupra uneia sau a mai multor perioade ulterioare.

Actuala normă contabilă internațională IAS 12 definește rezultatul ca fiind profitul (pierderea) exercițiului determinat în concordanță cu regulile stabilite de autoritatea fiscală, pe baza cărora impozitul pe profit este plătibil (recuperabil) și autorizează metoda reportului variabil, bazată pe abordarea bilanțieră, analizând consecințele diferențelor temporare.

Diferențele temporare au în vedere abordarea bilanțiera și reprezintă diferențele apărute între baza de impozitare a unui activ sau a unei datorii și valoarea sa contabilă înscrisă în bilanț. Pentru a putea înregistra impozite amânate, diferențele între baza contabilă și baza impozabilă trebuie să fie reversibile, iar activele și pasivele respective să facă obiectul impozitării.

Diferențele temporare pot fi:

diferențe temporare impozabile. Sunt acele diferențe care vor avea ca rezultat valori impozabile în determinarea impozitului pe profit al perioadelor viitoare, atunci când valoarea contabilă a activului sau a datoriei este recuperată sau stinsă;

diferențe temporare deductibile.

Sunt acele diferențe care vor avea ca rezultat valori deductibile în determinarea impozitului pe profit al perioadelor viitoare, atunci când valoarea contabilă a activului sau a datoriei este recuperată sau stinsă.

Diferențele temporare dau naștere la datorii sau creanțe privind impozitele amânate. Datoriile privind impozitul amânat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit plătibile în perioadele contabile viitoare, în ceea ce privește diferențele temporare impozabile.

Creanțele, privind impozitul amânat, sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit recuperabile în perioadele contabile viitoare, în ceea ce privește diferențele temporare deductibile și raportarea pierderilor fiscale nefolosite și reportarea creditelor fiscale nefolosite.

O creanță privind impozitul amânat trebuie recunoscută pentru reportarea pierderilor fiscale și a creditelor fiscale neutilizate, în limita probabilității că va exista suficient profit impozabil viitor, față de care pot fi utilizate pierderile și creditele fiscale nefolosite.

Baza de impozitare a unui activ sau a unei datorii are în vedere evaluarea acestora în funcție de consecințele fiscale determinate de faptul că societatea așteaptă să recupereze sau să lichideze valoarea contabilă a activelor și datoriilor sale.

Baza de impozitare a unui activ reprezintă valoarea ce va fi dedusă în scopuri fiscale din orice beneficiu economic, care va rezulta la o societate atunci când se recuperează valoarea contabilă a activului. Dacă aceste beneficii economice nu vor fi impozabile, atunci baza de impozitare a activului este egală cu valoarea sa contabilă. Dacă valoarea contabilă a unui activ>baza de impozitare a activului respectiv⇒diferența temporară impozabilă⇒datorie privind impozitul amânat.

Baza de impozitare a unei datorii este valoarea sa contabilă, mai puțin orice sumă care va fi dedusă în scopuri fiscale în ceea ce privește respectiva datorie în perioadele contabile viitoare.

Dacă valoarea contabilă a unei datorii > baza de impozitare a datoriei respective ⇒ diferența temporară deductibila=>creanța privind impozitul amânat.

Dacă valoarea contabilă a unei datorii < baza de impozitare a datoriei respective ⇒ diferența temporară impozabila=>datorie privind impozitul amânat.

Unele diferențe temporare apar atunci când venitul sau cheltuiala este inclus(ă) în profitul contabil într-o perioadă, dar este cuprins(ă) în profitul impozabil într-o altă perioadă. Aceste diferențe temporare sunt adesea descrise ca diferențe temporale. În general, toate diferențele temporale sunt diferențe temporare.

Un exemplu în acest sens este amortizarea. Amortizarea utilizata în determinarea profitului impozabil poate să difere de cea utilizată în determinarea profitului impozabil. Diferența temporară este diferența dintre valoarea contabila a activului și baza sa de impozitare, aceasta fiind reprezentată de costul inițial al activului, mai puțin toate deducerile referitoare la respectivul activ, permise de autoritățile fiscale în determinarea profitului impozabil pentru perioada curentă și pentru perioadele anterioare. O diferența impozabilă apare și se concretizează într-o datorie privind impozitul amânat atunci când amortizarea fiscală este accelerată (daca amortizarea fiscală este mai puțin rapidă decât amortizarea contabilă, apare o diferență temporară deductibilă dând naștere unei creanțe privind impozitul amânat).

Conform IAS 12, impozitul curent și impozitul amânat trebuie să fie debitate sau creditate direct în capitalul propriu, dacă aceste impozite sunt aferente elementelor care au fost debitate sau creditate direct în capitalul propriu, în aceeași perioadă sau într-o perioadă diferită.

La nivelul Contului de profit și pierderi este prezentată cheltuiala cu impozitul pe profit care cuprinde atât cheltuiala cu impozitul curent, cât și cheltuiala cu impozitul amânat.

La nivelul Bilanțului se regăsește creanța, respectiv, datoria privind impozitul amânat.

Standardul precizează, însă, că acestea nu trebuie sa fie incluse în categoria activelor sau datoriilor curente. Prin O.M.F.P. nr. 3055/2009 privind „Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV a CEE și Standardele Internaționale de Contabilitate” s-au creat conturi pentru impozite amânate. Societățile care returnează situațiile financiare și aplică I.A.S.-le, metoda bilanțieră a impozitului pe profit a devenit o realitate și în România.

Contul 441 "Impozitul pe profit"

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența decontărilor cu bugetul statului/bugetele locale privind impozitul pe profit/venit.

Contul 441 "Impozitul pe profit" este un cont bifuncțional.

În creditul contului 441 "Impozitul pe profit" se înregistrează:

– sumele datorate de unitate către bugetul statului/bugetelor locale, reprezentând impozitul pe profit/impozitul pe venit (691, 698);

– impozitul pe profit/venit aferent exercițiului financiar anterior în cazul corectării erorilor contabile (658).

În debitul contului 441 "Impozitul pe profit" se înregistrează:

– sumele virate bugetului de stat/bugetelor locale reprezentând impozitul pe profit/venit (512);
– datorii anulate (758).

Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate de unitate, iar soldul debitor, sumele vărsate in plus.

Contul 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu impozitul pe profit.

Contul 691 "Cheltuieli cu impozitul pe profit" este un cont cu funcție de activ.

În debitul contului 691 "Cheltuieli cu impozitul pe profit" se înregistrează:

– valoarea impozitului pe profit (441).

Contul poate fi creditat în cursul perioadei, pentru operațiile in participație, cu sumele transmise pe baza de decont.

La sfârșitul perioadei, soldul contului 691 se transferă asupra contului de profit și pierdere (121).

Înregistrarea în contabilitate a impozitului pe profit se face prin următoarea formulă:

691 = 441

CAPITOLUL II

PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII S. TRANS AVANTAJ  S.R.L  CĂLĂRAȘI

2.1. Scurt istoric. Obiect de activitate

S. TRANS AVANTAJ  S.R.L  CĂLĂRAȘI a fost înregistrată la 11 mai 1999 la O.R.C Județul Călărași sub nr. J51/88/1999, având codul unic de înregistrare 11779195.  Societatea are  sediul în Călărași  str. Păcii  nr. 29 C,  județul Călărași.

Societatea își desfășoară activitatea principală în domeniul transportului de călători, având codul CAEN 4932 cu activitate principala “Transporturi cu taxiuri ” si codul CAEN 4941 cu activitatea secundara “ Transporturi rutiere de marfuri”.

Pentru realizarea cu succes a activității, unitatea are 23 salariați foarte bine pregătiți în domeniul in care activează:

un administrator

un coordonator transport

2 mecanici

15 conducători auto

Societatea își desfășoară activitatea pe teritoriul țării, în județul Călărași, având în dotare 10 mijloace de transport.

Pe parcursul timpului, investiția în parcul auto a facut ca societatea să se dezvolte pe diverse trasee în țară și să își câștige un bun renume în domeniul transportului de persoane.

Rețeta succesului are la bază strategia de marketing a companiei și a echipei de specialiști în domeniul transportului de persoane care au exploatat la maxim potențialul șoferilor concomitent cu ritmicizarea curselor și bineînțeles fidelizarea clienților.

Baza marketingului de succes o reprezintă resursa umană pe care compania pune un deosebit accent încercând să coopteze în societate doar oameni cu o competență dovedită în domeniu, dar și cu forța și dorința de a construi viitorul transportului de persoane.

Un alt factor deosebit de important îl reprezintă parcul auto ce trebuie administrat la maximium pentru a menține costurile operaționale la un nivel optim, fără a omite însă eficiența traseelor. Autovehiculele sunt întreținute și verificate periodic astfel încât serviciile de transport să se mențină la standarde profesionale impuse de autoritațile ce reglementează normele în vigoare.

În cazurile unor defecțiuni apărute pe drum, societatea are întotdeauna echipa mobilă care se deplasează în cel mai scurt timp cu putință acolo unde autovehiculul a întâmpinat dificultăți pentru a remedia problema sau pentru a-l remorca până la service-ul partener. În aceste situații.

Evoluția volumului cifrei de afaceri în perioada 2013-2014 la   S. TRANS AVANTAJ  S.R.L este prezentată în tabelul nr. 2.1. 

Tabel nr. 2.1. Cifra de afaceri la  S. TRANS AVANTAJ  S.R.L

Grafic nr. 2.1.: Evolutia cifrei de afaceri

Din tabelul nr. 2.1., se observă că cifra de afaceri în anul 2014 a scăzut cu 60.565 lei, ceea ce înseamnă că societatea a realizat venituri mai mici decât în anul 2013.

2.2. Evoluția principalilor indicatori economico-financiari în perioada 2013-2014

Pe baza informațiilor din situațiile financiare, societatea determină o serie de indicatori economico-financiari grupați astfel:

Indicatori de lichiditate

Indicatorul lichidității curente= Active curente/Datorii curente

Indicatorul lichidității imediate=(Active curente-Stocuri)/Datorii curente

Indicatori de solvabilitate

Indicele gradului de solvabilitate= Total active/Datorii totale

Indicatori de profitabilitate

Rentabilitatea capitalului angajat=Profit brut/Capital angajat

Marja brută din vânzări=Profit brut/Cifra de afaceri *100

Indicatori de risc:

a) Indicatorul gradului de îndatorare

Capital împrumutat/ Capital propriu X 100, unde:

– capital împrumutat = credite peste un an;

– capital angajat = capital împrumutat + capital propriu.

b) Indicatorul privind acoperirea dobânzilor

Profit înaintea plății dobânzii și impozitului pe profit / Cheltuieli cu dobânda = Număr de ori

Indicatori de activitate (indicatori de gestiune)

Viteza de rotație a stocurilor =Costul vânzărilor/ Stoc mediu =Număr de ori

Număr de zile de stocare – indică numărul de zile în care bunurile sunt stocate în unitate

Stoc mediu/ Costul vânzărilor x 365

– Viteza de rotație a debitelor-clienți= Sold mediu clienți/ Cifra de afaceri x 365

– Viteza de rotație a creditelor-furnizor= Sold mediu furnizori/Achiziții de bunurix365

– Viteza de rotație a activelor imobilizate= Cifra de afaceri/ Active imobilizate

– Viteza de rotație a activelor totale=Cifra de afaceri/ Total active

Tabel nr. 2.2.: Indicatorii economico-financiari

Grafic nr. 2.2.:Evoluția indicatorilor economico-financiari(1)

Pe baza datelor din situațiile financiare anuale, se constată că pasivele curente au fost acoperite de ansamblul activelor circulante transformate în lichidități în proporție de 17,18% în anul 2013, în timp ce în anul imediat următor, gradul de acoperire al acestora a crescut cu 0,34%, fiind de 17,52%.

Rata lichidității imediate sau raportul capacității de plată imediate a înregistrat valori foarte scăzute, sub limita acceptată care indică valori admise pentru capacitatea entității economice de a face față datoriilor cu exibilitate până la 1 an valori cuprinse intre 0,2 si 0,3. Valoarea acestor indicatori este după cum se poate vedea mai mică, fiind 0,06% în anul 2011, respectiv 0,05% în anul 2014, ceea ce indică o lipsă a capacității de plată imediată a  S. TRANS AVANTAJ  S.R.L.

Gradul de solvabilitate în anul 2014 este de 17,52%, respectiv 17,18% în anul 2013, ceea ce înseamnă că activele societății contribuie la finanțarea datoriilor sale totale cu 0,34% mai mult în anul 2014 față de anul 2013.

Indicatorii de profitabilitate au avut o evoluție favorabilă, în sensul creșterii ratei rentabilității capitalului angajat.

În concluzie,  S. TRANS AVANTAJ  S.R.L  CĂLĂRAȘI  nu are capacitate de a-și onora datoriile pe termen scurt, aceasta realizându-se prin împrumuturi realizate de la asociați.

Grafic nr. 2.3.: Evoluția indicatorilor economico-financiari(2)

Indicatorii de risc privind gradul de îndatorare rămâne același, în timp ce indicatorul privind acoperirea dobânzilor scade, deoarece creditul a fost achitat.

Indicatorii de activitate (gestiune) au avut dinamici nefavorabile, în sensul reducerii duratei de achitare a furnizorilor.

Numărul de rotații efectuate de activele imobilizate pentru realizarea cifrei de afaceri scade în anul 2014, față de 2013.

Eficiența managementului activelor totale prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de activele entității crește de 5,05 ori în anul 2014.

În concluzie, performanțele economico-financiare ale întreprinderii au avut evoluții corespunzătoare unei activități fără riscuri majore.

2.3. Strategia societății în actuala perioadă de criză

Pentru a putea rezista, societatea a întreprins diferite acțiuni în funcție de situația financiară în care se află afacerea în momentul recunoașterii declanșării crizei. Societatea a luat următoarele decizii pentru a rezista actualei perioade de criză:

renegocierea contractelor cu furnizorii privind valorile de contract și termenele de plată pentru chirii, utilități, asigurări și alte servicii prestate de terți;

renunțarea la acțiunile de promovare a serviciilor;

Pentru perioada următoare, societatea și-a propus să contracteze o linie de credit pentru a reuși să se mențină pe piață fiind în căutarea unor noi contracte avantajoase. S. TRANS AVANTAJ  S.R.L. își propune să achiziționeze patru mijloace de transport noi fiindu-i necesare la participarea licitației pentru câștigarea de noi rute de transport care să ajute societatea să se dezvolte. Pentru aceste mijloace de transport pe care intenționează să le achiziționeze, societatea angajează 4 șoferi.

Societatea își propune să încheie un contract cu un important distribuitor de carburant necesar mijloacelor de transport folosite, la un preț foarte avantajos și care să îi permită să achite facturile în termen de 60 zile.

S. TRANS AVANTAJ  S.R.L. își mai propune să introducă sistemul GPS pe mijloacele de transport care să asigure un control sporit în traseu și evidența strictă a consumurilor aferente fiecărui mijloc fix în parte.

Capitolul III

Studiu de caz privind determinarea profitului impozabil și a impozitului pe profit

3.1. Structura, evoluția și dinamica cheltuielilor și veniturilor societății

Cheltuielile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor sau creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuiri către acționari.

Evaluarea și înregistrarea cheltuielilor în contabilitatea financiară se face în funcție de natura lor. Astfel, principalele grupe de cheltuieli grupate după natura activităților care le generează sunt:

cheltuieli de exploatare

cheltuieli financiare

cheltuieli extraordinare

În contabilitate, cheltuielile sunt înregistrate respectând principiul independenței exercițiilor, adică în momentul generării sau angajării lor. Pierderile pot apărea sau nu ca urmare a derulării activităților curente ale întreprinderii și se includ în sfera cheltuielilor fiind considerate ieșiri sau scaderi ale valorii activelor. Astfel, pierderile sunt considerate alte elemente ce corespund definiției cheltuielilor ca scăderi ale beneficiilor economice și nu sunt considerate ca structură distinctă.

Cheltuielile de exploatare sunt reprezentate:

de cheltuielile generate de consumurile de materii prime, materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili, piese de schimb, semințe, furaje, etc.), materialelor de natura obiectelor de inventar, energie și apă, privind mărfurile, ambalajele;

de cheltuieli cu lucrări și servicii executate de terți: intrețineri li reparații, redevențe și chirii, cu studii și cercetări, cu colaboratori, comisioane și onorarii, protocol, reclamă și publicitate, deplasări și detașări, poștă și telecomunicații ș.a;

de cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate;

de cheltuieli cu personalul: salarii cuvenite, asigurări și protecție socială datorată de angajator la bugetul de stat;

alte cheltuieli de exploatare ca pierderi din creanțe și debitori diverși, despăgubiri, amenzi și penalități, donații și subvenții acordate, privind activele cedate și alte operații de capital.

Cheltuielile financiare sunt reprezentate de:

Pierderi din creanțe legate de participanți;

Cheltuieli privind investiții financiare cedate;

Cheltuieli din diferențe de curs valutar;

Cheltuieli privind dobânzile;

Cheltuieli privind sconturile acordate și alte cheltuieli financiare.

Cheltuielile extraordinare sunt cheltuielile ce nu sunt legate în mod direct de activitatea normală a întreprinderii și se referă la acele evenimente de natura calamităților și altele similare de natură exceptională.

Veniturile sunt creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creșteri ale activelor sau descreșteri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuții ale asociaților sau acționarilor.

Organizarea și înregistrarea veniturilor în contabilitate se face, după natura lor, astfel:

A) venituri din exploatare;

B) venituri financiare;

C) venituri extraordinare.

A) Veniturile din exploatare cuprind:

a) venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucrarilor executate si serviciilor prestate;

b) venituri din variația stocurilor, reprezentând variația în plus (creștere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producție efectiv a stocurilor de produse și producție în curs de la sfârșitul perioadei și valoarea stocurilor inițiale ale produselor și producției în curs, neluând în calcul ajustările pentru depreciere constituite;

c) venituri din producția de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor și cheltuielile efectuate de entitate pentru ea însăși, care se înregistrează ca active imobilizate corporale și necorporale;

d) venituri din subvenții de exploatare, reprezentând subvențiile pentru acoperirea diferențelor de preț și pentru acoperirea pierderilor, precum și alte subvenții de care beneficiază entitatea;

B) Veniturile financiare cuprind:

a) venituri din imobilizări financiare;

b) venituri din investiții pe termen scurt;

c) venituri din creanțe imobilizate;

d) venituri din investiții financiare cedate;

e) venituri din diferențe de curs valutar;

f) venituri din dobânzi;

g) venituri din sconturi obținute;

h) alte venituri financiare.

C) Veniturile extraordinare sunt acele venituri generate de alte activități decât cele curente cum ar fi daunele pretinse de deținătorii de polițe în urma producerii unor calamități.

Veniturile extraordinare provin din:

a) operații de gestiune – respectiv operațiuni cu caracter excepțional ce se referă la activitatea de exploatare a întreprinderii, cum sunt:

– primirea de donații de active circulante,

– drepturi de personal neridicate și prescrise,

– venituri din despăgubiri și penalități,

– alte venituri excepționale din operații de gestiune;

b) operații de capital:

– veniturile din vânzarea activelor imobilizate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată,

– subvențiile pentru investiții virate la rezultatul exercițiului,

– alte venituri extraordinare din operații de capital;

provizioane – veniturile extraordinare din anularea sau diminuarea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli, pentru depreciere și reglementate.

Structura cheltuielilor la S. TRANS AVANTAJ  S.R.L se prezintă astfel:

Tabel nr.3.1.: Structura cheltuielilor la S. TRANS AVANTAJ  S.R.L, anul 2013, respectiv 2014

După cum se observă în tabelul nr. 3.1., în anul 2014, cheltuielile din exploatare au scăzut cu 36.477 lei, față de anul 2013, cheltuielile financiare au scăzut în proporție de 100%, ele fiind 0 lei în anul 2014, iar cheltuieli extraordinare nu există.

Grafic 3.1.: Structura cheltuielilor la S. TRANS AVANTAJ  S.R.L, anul 2013, respectiv 2014

Structura veniturilor la S. TRANS AVANTAJ  S.R.L se prezintă astfel:

Tabel nr. 3.2. Structura veniturilor la S. TRANS AVANTAJ  S.R.L, anul 2013, respectiv 2014

După cum se observă în tabelul nr. 3.2. și graficul nr. 3.2., veniturile din exploatare în anul 2014 au scăzut cu 19.217 lei față de anul 2013. Veniturile financiare au crescut în anul 2014, față de anul 2013 cu 407 lei. Societatea nu realizează venituri extraordinare.

Grafic 3.2.: Structura veniturilor la S. TRANS AVANTAJ  S.R.L, anul 2013, respectiv 2014

Structura cheltuielilor a S. TRANS AVANTAJ  S.R.L, pe fiecare categorie în parte, se prezintă astfel:

Tabel nr. 3.3.: Structura cheltuielilor la S. TRANS AVANTAJ  S.R.L, pe fiecare categorie în parte, anul 2013, respectiv 2014

Grafic. nr. 3.3.: Structura cheltuielilor de exploatare și financiare la S. TRANS AVANTAJ  S.R.L, anul 2013, respectiv 2014

Grafic 3.4.: Structura cheltuielilor din exploatare la S. TRANS AVANTAJ  S.R.L anul 2014

Cheltuielile din exploatare au scăzut cu 3,21% în anul 2014, față de anul 2013, în timp ce cheltuielile financiare au scăzut în totalitate în anul 2014, ceea ce înseamnă că în anul 2014, societatea nu a avut cheltuieli financiare. Societatea nu a avut cheltuieli extraordinare în anii 2013, respectiv 2014.

Structura veniturilor la S. TRANS AVANTAJ  S.R.L, pe fiecare categorie în parte, este:

Tabel. Nr. 3.4.: Structura veniturilor a S. TRANS AVANTAJ  S.R.L , în anul 2013, respectiv 2014

Din tabelul nr. 3.4., graficul nr. 3.5. și graficul nr. 3.6., reiese că veniturile din exploatare au scăzut în anul 2014 cu 1,66% față de anul 2013, în timp ce veniturile financiare au crescut cu 204,52% față de veniturile financiare realizate în anul 2013. În anii 2013, respectiv 2014 societatea nu a realizat venituri extraordinare.

Grafic 3.5.: Structura veniturilor din exploatare și financiare, anul 2013, la S. TRANS AVANTAJ  S.R.L

Grafic 3.6.: Structura veniturilor din exploatare și financiare, anul 2014, la S TRANS AVANTAJ SRL

Evoluția și dinamica cheltuielilor și Evoluția și dinamica cheltuielilor la S. TRANS AVANTAJ  S.R.L., se prezintă astfel:

Tabel nr. 3.5.: Evoluția și dinamica cheltuielilor la S. TRANS AVANTAJ  S.R.L

Grafic nr. 3.7.: Evoluția și dinamica cheltuielilor la S. TRANS AVANTAJ  S.R.L -Modificări absolute

Conform tabelului nr. 3.5., respectiv graficului nr. 3.8., în anul 2014, cheltuielile din exploatare au scăzut cu 3,22% față de anul 2013. Cheltuielile financiare au scăzut 100% in anul 2014, iar cheltuieli extraordinare nu există.

Grafic. nr. 3.8.: Evoluția și dinamica cheltuielilor la S. TRANS AVANTAJ  S.R.L -Indice

Tabel nr. 3.6.: Evoluția și dinamica veniturilor la S. TRANS AVANTAJ  S.R.L, anul 2013, respectiv 2014

Grafic nr. 3.9.: Evoluția și dinamica veniturilor – Modificări absolute

Grafic nr. 3.10.: Evoluția și dinamica veniturilor – Indice

Conform tabelului nr. 3.6., graficului nr. 3.9. și graficului nr. 3.10, în anul 2014, veniturile din exploatare au scăzut cu 1,66% față de anul 2013. Veniturile financiare au crescut cu 204,52% în anul 2014, față de anul 2013. Societatea nu realizează venituri extraordinare.

3.2. Determinarea profitului impozabil

La sfârșitul trimestrului I al anului 2013, S. TRANS AVANTAJ  S.R.L înregistrează în contul de profit și pierdere 121 un sold creditor in suma de 63.557,09 lei, cheltuieli nedeductibile înregistrate în conturile 6581”Despăgubiri, amenzi, penalități” în valoare de 359,07 lei și 6588 ”Alte cheltuieli de exploatare” în valoare de 277,40 lei.

Profit impozabil=63.557,09+359,07+277,40= 63.638,76 lei

Impozit pe profit=63.638,76*16% = 10.182,20 lei

La sfârșitul trimestrului II al anului 2013, S. TRANS AVANTAJ  S.R.L. înregistrează în contul de profit și pierdere 121 un sold debitor în sumă de 16.203,67 lei, cheltuieli nedeductibile înregistrate în conturile 6581” Despăgubiri, amenzi, penalități” în valoare de 10.814,37 lei, 6588 ” Alte cheltuieli de exploatare” 7.100,73 lei.

Profit impozabil=10.814,37+7.100,73-16.203,67=1.711,43 lei

Impozit pe profit=1.711,43*16%=273,82 lei

Datorită faptului că, cheltuiala nedeductibilă depășește pierderea, soldul debitor al contului 121, se aplică procentul de 16% asupra cheltuielilor nedeductibile.

La sfârșitul trimestrului III al anului 2013, S. TRANS AVANTAJ  S.R.L. înregistrează în contul de profit și pierdere 121 un sold debitor în suma de 6.583,31 lei, cheltuieli nedeductibile înregistrate în conturile 6581” Despăgubiri, amenzi, penalități” în valoare de 10.814,37 lei, 6588 ” Alte cheltuieli de exploatare” în valoare de 7.303,73 lei și 691 ”Cheltuieli cu impozitul pe profit” în suma de 273,82lei.

Profit impozabil=10.814,37+7.303,73+273,82-6.583,31=11.808,61 lei

Impozit pe profit datorat=11.808,61*16%=1.889,38 lei

Impozit de plătit = 1.889,38 -273,82=1.615,56 lei

La sfârșitul trimestrului IV al anului 2013, S. TRANS AVANTAJ  S.R.L. înregistrează în contul de profit și pierdere 121 un sold creditor în sumă de 15.945,40 lei, cheltuieli nedeductibile înregistrate în conturile 6581” Despăgubiri, amenzi, penalități” în valoare de 10.814,37 lei, 6588 ” Alte cheltuieli de exploatare”, 691” Cheltuieli cu impozitul pe profit” în sumă de 2.119,38lei.

Profit impozabil=15.945,40+10.814,37+2.119,38=28.879,15 lei

Impozit pe profit datorat=28.879,15*16%=4.620,67 lei

Impozit de plătit=4.620,67-2.119,38=2.501,29 lei

În concluzie, la sfârșitul anului fiscal 2013, societatea a înregistrat un profit brut de 28.879,15 lei.

Grafic nr. 3.11. Impozitul pe profit datorat de societate în anul 2013

Conform datelor din graficul nr. 3.11, în anul 2013, se constată o scădere semnificativă a impozitului pe profit cu un procent de aproximativ 54,62 % în trimestrul IV față de trimestrul I.

La sfârșitul trimestrului I al anului 2014, S. TRANS AVANTAJ  S.R.L înregistrează în contul de profit și pierdere 121 un sold creditor în sumă de 9.284,77 lei, cheltuieli nedeductibile înregistrate în contul 6581” Despăgubiri, amenzi, penalități” în valoare de 0,63 lei.

Profit impozabil=9.284,77+0,63=9.285,40 lei

Impozit pe profit=9.285,40*16%=1.485,66 lei

La sfârșitul trimestrului II al anului 2014, S. TRANS AVANTAJ  S.R.L înregistrează în contul de profit și pierdere 121 un sold creditor în sumă de 34.090,49 lei, cheltuieli nedeductibile înregistrate în conturile 6581” Despăgubiri, amenzi, penalități” în valoare de 0,63 lei și 691” Cheltuieli cu impozitul pe profit” în valoare de 1.485,66 lei.

Profit impozabil=34.090,49+0.63+1.485,66=35.576,78 lei

Impozit pe profit datorat=35.576,78*16%=5.692,28 lei

Impozit de plătit = 5.692,28-1.485,66=4.206,62 lei

La sfârșitul trimestrului III al anului 2014 S. TRANS AVANTAJ  S.R.L înregistrează în contul de profit și pierdere 121 un sold creditor în sumă de 22.336,40 lei, cheltuieli nedeductibile înregistrate în conturile 6581” Despăgubiri, amenzi, penalități” în valoare de 0,63lei, 6588” Alte cheltuieli de exploatare” și 691” Cheltuieli cu impozitul pe profit” în valoare de 5.692,28 lei.

Profit impozabil=22.336,40+0,63+5.692,28=28.029,31lei

Impozit pe profit datorat=28.029,31*16%=4.484,69 lei

Impozit de plătit = 4.484,69-5.692,28= -1.207,59 lei

La sfârșitul trimestrului IV al anului 2014, S. TRANS AVANTAJ  S.R.L înregistrează în contul de profit și pierdere 121 un sold creditor în sumă de 33.326,73 lei, cheltuieli nedeductibile înregistrate în conturile 6581” Despăgubiri, amenzi, penalități” în valoare de 0,63 lei și 691” Cheltuieli cu impozitul pe profit” în valoare de 4.484,69 lei.

Profit impozabil=33.326,73+0,63+4.484,69=37.812,05 lei

Impozit pe profit datorat=37.812,05*16%=6.049,93 lei

Impozit de plătit=6.049,93 – 4.484,69=1.565.24 lei

În concluzie, la sfârșitul anului fiscal 2014, societatea a înregistrat un profit brut de 37.812,05 lei.

Grafic nr. 3.12. Impozitul pe profit datorat de societate in anul 2014

Conform datelor din graficul nr. 3.12., în anul 2014, se constată o creștere semnificativă a impozitului pe profit cu un procent de aproximativ 307,22 % în trimestrul IV față de trimestrul I.

3.3. Înregistrarea în contabilitate a impozitului pe profit

Ca urmare a determinării impozitului pe profit, înregistrarea în contabilitate este următoarea:

Trimestrul I al anului 2013

înregistrarea impozitului pe profit

691=4411.2013 10.182,20

plata impozitului pe profit

4411.2013=5121 10.182,20

– închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit

121=691 10.182,20

Trimestrul II al anului 2013

înregistrarea impozitului pe profit

691=4411.2013 273,23

plata impozitului pe profit

4411.2013=5121 273,23

– închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit

121=691 273,23

Trimestrul III al anului 2013

înregistrarea impozitului pe profit

691=4411.2013 1.615,56

plata impozitului pe profit

4411.2013=5121 1.615,56

– închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit

121=691 1615,56

Trimestrul IV al anului 2013

înregistrarea impozitului pe profit

691=4411.2013 2.501,29

plata impozitului pe profit

4411.2013=5121 2.501,29

– închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit

121=691 2.501,29

În urma înregistrîrii impozitului pe profit, la sfârșitul anului 2013 rezultă un impozit pe profit net de 13.444,11 lei, care urmează a fi repartizat după închiderea exercițiului financiar conform procesului verbal al Adunării Generale Asociaților și raportul administratorului, după cum urmează:

Alte repartizări =13.444,11 lei

Înregistrările aferente repartizării profitului net sunt:

121=11711 13.444,11

11711=106801 13.444,11

Trimestrul I al anului 2014

înregistrarea impozitului pe profit

691=4411.2014 1.485,66

plata impozitului pe profit

4411.2014=5121 1.485,66

– închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit

121=691 1.485,66

Trimestrul II al anului 2014

înregistrarea impozitului pe profit

691=4411.2014 4.206,62

plata impozitului pe profit

4411.2014=5121 4.206,62

– închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit

121=691 4.206,62

Trimestrul III al anului 2014

înregistrarea impozitului pe profit

691=4411.2014 -1.207,59

– închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit

121=691 -1.207,59

Trimestrul IV al anului 2014

înregistrarea impozitului pe profit

691=4411.2014 1.565.24

plata impozitului pe profit

4411.2014=5121 1.565.24

– închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit

121=691 1.565.24

În urma înregistrării impozitului pe profit, la sfârșitul anului 2012 rezultă un impozit pe profit net de 31.761,49 lei, care urmează a fi repartizat după închiderea exercițiului financiar conform procesului verbal al Adunării Generale Asociaților și raportul administratorului, după cum urmează:

Alte repartizări =31.761,49 lei

Înregistrările aferente repartizării profitului net sunt:

121=11711 31.761,49

11711=106801 31.761,49

Concluzii

Din analiza rezultatelor economico-financiare se pot desprinde următoarele:

– cheltuielile din exploatare prezintă o scădere cu aproximativ 3,21% ( 1.098.386 lei în anul 2014 față de 1.134.863 lei în anul 2013)

– veniturile din exploatare au scăzut cu 1,66%, însemnând 19.217 lei în anul 2014 față de anul 2013;

Rezultatul brut din exploatare (profitul) reprezintă o creștere cu aproximativ 86,54% față de aceeași perioadă a anului 2013 (37.206 lei în anul 2014 față de 19.947 lei în anul 2013).

– veniturile financiare prezintă o creștere importantă cu aproximativ 204,52% față de aceeași perioadă a anului 2013, însemnând 606 lei în anul 2014 față de 199 lei în anul 2013.

– cheltuielile financiare prezintă o scădere de 100% în anul 2014 față de anul 2013, deoarece în anul 2014 societatea nu a avut cheltuieli financiare.

Rezultatul brut financiar (pierderea) prezintă o creștere semnificativă în anul 2013 cu -1880 lei, iar în anul 2014 societatea prezintă un profit de 606 lei, ceea ce înseamnă că în cei doi ani, societatea are o pierdere de aproximativ -67,76%.

– societatea nu a avut cheltuieli și venituri extraordinare în cei doi ani analizați, 2013 și 2014.

Impozitul pe profit a crescut de la 4.620,67 lei în trimestrul IV al anului 2013 la 6.049,93 lei în trimestrul IV al anului 2014, ceea ce reprezintă totodată și o creștere a veniturilor.

După ce am analizat cei doi ani, am constatat că profitul brut al societății a crescut cu 30,93% (37.812,05 lei în anul 2014 față de 28.879,45 lei în anul 2013).

În concluzie, evoluția veniturilor a crescut puternic fiind principala cauză care a condus la obținerea acestor rezultate.

Având în vedere calculul indicatorilor de lichiditate, se pot desprinde câteva concluzii practice:

pasivele curente au fost acoperite de ansamblul activelor circulante transformate în lichidități în proporție de 17,18% în anul 2013, în timp ce în anul imediat următor, gradul de acoperire al acestora a crescut cu 0.34%, fiind de 17,52%.

rata lichidității imediate sau raportul capacității de plată imediate a înregistrat valori foarte scăzute, sub limita acceptată care indică valori admise pentru capacitatea entității economice de a face față datoriilor cu exibilitate până la 1 an valori cuprinse intre 0.2 si 0.3. Valoarea acestor indicatori este după cum se poate vedea mai mica, fiind 0.06% in anul 2011, respectiv 0.05% in anul 2014, ceea ce indică o lipsă a capacității de plată imediată a societății.

Gradul de solvabilitate în anul 2014 este de 17,52%, respectiv 17,18% în anul 2013, ceea ce înseamnă că activele societății contribuie la finanțarea datoriilor sale totale cu 0,34% mai mult în anul 2014 față de anul 2013.

Indicatorii de profitabilitate au avut o evoluție favorabilă, în sensul creșterii ratei rentabilității capitalului angajat.

Pe baza analizei indicatorilor economico-financiari conform bilanțului constatăm faptul că S. TRANS AVANTAJ  S.R.L societatea are dificultăți în achitarea datoriilor pe termen scurt, aceasta realizându-se prin împrumuturi realizate de la asociați.

Bibliografie

Nicoleta Asaloș – “Bazele contabilității”, Editura EX PONTO, Constanța 2006, pag. 76-80

IFRS – Standardul Internațional de Contabilitate 12” Impozit pe profit”

Legea nr. 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare

Răileanu V., Răileanu A. S.- “Abordări contabile și fiscale privind impozitele și taxele”, Editura Economică, București, 2009, pag, 39-72

www.anaf.ro

www.codfiscal.net