Aspecte Contabile Si Fiscale Privind Cheltuielile, Veniturile Si Rezultatul Exercitiului Financiar

Lista tabelelor

1. Fig. 1 Organigrama SC Flordya MFH S.R.L. ……………………………….……37

2. Tabelul 1. Registru evidență fiscală – trimestrul I – 2014………………………………..41

3. Tabelul 2. Registru evidență fiscală – trimestrul II – 2014……………………………….42

4. Tabelul 3. Registru evidență fiscală – trimestrul III – 2014………………………………43

5. Tabelul 4. Registru evidență fiscală – trimestrul IV – 2014………………………………44

Introducere

Într-o economie competitivă, principalul obiectiv de natură strategică al unui agent economic îl constituie realizarea unor randamente superioare ale capitalului investit de acționari. Având in vedere că profitul constituie atât sursa de autofinanțare cât și baza alocării de dividende pentru acționarii firmei, aceasta trebuie sa desfășoare activități generatoare de profit prin satisfacerea necesităților unei anumite grupe de cumpărători.

În tot acest timp contabilitatea a studiat si a prezentat echilibrul specific proceselor interne transformatoare, care produc modificari cantitative si calitative în masa și structura ptrimoniului. Modificarile sunt consecintele relațiilor ce se stabilesc intre cheltuielile și veniturile reflectate sinetic sub forma rezultatului exercițiului financiar.

Principalul scop al evidenței contabile a rezultatului financiar, indiferent daca este profit sau pierdere, constă in relevarea si determinarea cât mai exacta a rezultatului obținut intr-o perioada de gestiune de catre intreprindere, in aprecierea și contabilizarea indicatorilor financiari, insemnand venituri și cheltuieli care formeaza insuși rezultatul financiar al intreprinderii.

Motivația, importanța și metodologia lucrarii

“Cel ce crede numai în lucruri posibile, nu mai e poet, ci contabil” – Valeriu Butulescu

Pornind de la acest citat și dorința de o aprofundare mai amplă asupra veniturilor și cheltuielilor financiare ca elemente ce sunt redate sintetic sub forma rezultatului exercițiului financiar am dorit să abordez problema lor asupra unei firme care are o pierdere la sfârșitul anului financiar pentru a vedea cum s-a ajuns în acest punct și cum se poate trece la un profit în anii următori.

Prezenta lucrare “Contabilitatea veniturilor, cheltuielilor și a rezultatului exercițiului financiar” își propune sa dezbată organizarea contabilitatii veniturilor, cheltuielilor și a rezultatului exercițiului financiar precum si particularitățile acestora la SC FLORDYA MFH.

Având în vedere importanta acestor elemente în determinarea stării economice si financiare a unei entități economice, prin prezenta lucrare se descrie cadrul organizarii și conducerii contabilității veniturilor, cheltuielilor și a rezultatului exercițiului financiar, inclusiv tehnica contabilă adecvată pentru elementele patrimoniale care fac obiectul claselor 6,7 respectiv 1 din Planul general de conturi utilizat de agenții economici din Romania.

În capitolul I am făcut o mică prezentare asupra conceptului de cheltuieli, venituri și structura rezultatului financiar.

Capitolul II al lucrării cuprinde structura organizațională a cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor, am încercat să surprind cât mai bine organizarea conturilor pentru cheltuieli, venituri și rezultat dar și sa ofer un conținut și o structură asupra lor.

Capitolol III surprinde aspectele privind impozitul pe profit unde am surprins contribuabilii impozitului, determinarea impozitului pe profit și cum se repartizează profitul contabil net.

Capitolul IV al prezentei lucrări surprinde organizarea și tehnicile contabile de înregistrare a veniturilor, cheltuielilor și rezultatelor, utilizate în cadrul societății S.C Flordya MFH S.R.L unde am încercat să surprind organizarea firmei, micromediul acesteia, principalii indicatori folosiți, conducerea și personalul entității dar și câteva înregistrări pe care firma le are și care duc la registru de evidență fiscală și care arată dacă firma este profitabilă sau nu până în momentul de față.

Capitolul V surprinde câteva concluzii finale asupra studiului realizat și asupra modului în care au fost atinse obiectivele lucrării. În final am făcut o comparație între punctele forte și punctele slabe ale societății dar și câteva propuneri care ar putea avea un impact pozitiv asupra firmei și asupra rezultatului financiar.

Analiza economico-financiară asupra societății studiată a fost faăcută în urma facilitării acelsului la documentele aflate în arhiva acesteia, iar cu ajutorul acestora am prezentat aria veniturilor și cheltuielilor în funcție de specificul activității desfășurate de firmă. Am reușit să studiez documentele justificative ale operațiunilor regăsite în Registrul Jurnal, notele contabile, balanța de verificare, contul de profit și pierdere și Registrul de evidență fiscală.

Capitolul 1. Categorii conceptuale privind cheltuielile, veniturile și rezultatele

Conceptul de cheltuieli

În principiu cheltuielile semnifica o “sărăcie” a întreprinderii, generate fie de o micșorare a unor elemente de active patrimoniale, fie de o creștere a unor elemente de passive patrimoniale. Potrivit Cadrului general de intocmire și prezentare a situațiilor financiare elaborate de IASB, cheltuielile reprezintă “diminuări ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor sau creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora catre acționari”.

Cheltuielile financiare sunt reprezentate de acele elemente de cheltuieli care care au o legatură directă cu activitatea financiară a entității și care se referă la pierderi din creanțe legate de participații, investiții financiare cedate, diferențele nefavorabile de curs valutar, dobânzile privind exercițiul financiar și altele precum amortizările și ajustările pentru depreciere.

Grupa 66 “Cheltuieli financiare” ajută la contabilizarea cheltuielilor financiare, iar conturile operaționale se asimileaza conturilor cu funcție de activ și se debitează cu cheltuielile ocazionte. Soldul acestor conturi este transferat asupra contului 121 “Profit sau pierdere” la sfârșitul fiecarei luni.

Contabilitatea sintetică a cheltuielilor se realizează cu ajutorul clasei 6 “Conturi de cheltuieli”, structurată în grupe de conturi, de natură relative omogenă de cheltuieli, iar în cadrul fiecărei grupe de conturi s-au instituit conturi sintetice de gratul I și eventual de gradul al ÎI-lea pentru fiecare element de cheltuiala în parte. Structura pe grupe a conturilor de cheltuieli așa cum este reglementată de Planul de conturi în vigoare în sistemul contabil românesc este următoarea:

60 Cheltuieli privind stocurile

61 Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți

62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terți

63 Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

64 Cheltuieli cu personalul

65 Alte cheltuieli de exploatare

66 Cheltuieli financiare

67 Cheltuieli extraordinare

68 Cheltuieli cu amortizările, privizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare

69 Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite

Conceptul de venituri

Veniturile financiare cuprind elementele de venituri care au o legatură strictă de activitatea financiară a entității și face referire la venituri din creanțe imobilizate, venituri din imobilizări financiare, venituri din investiții financiare cedate, venituri din diferențe de curs valutar, venituri din investiții pe termen scurt, venituri din dobânzi, venituri din sconturi primite, alte venituri financiare precum și ajustări pentru pierdere de valoare.

Cu ajutorul grupei 76 “Venituri financiare” se cintabilizează veniturile financiare, conturile operaționale sunt asimilate conturilor cu funcția de pasiv și se creditează în cursul perioadei cu veniturile realizate, iar la sfârșitul perioadei soldul acestora este transferat asupra contului 121 “Profit sau pierdere”.

Structura cheltuielilor și veniturilor

În cadrul activității sale, un agent economic realizează o mulțime de operații care angajează cheltuieli și generează venituri. Cheltuielile diminuează performanțele financiare ale entității, iar veniturile generează creșterea performanțelor financiare ale acesteia. Efectuarea cheltuielilor și generarea veniturilor se derulează în mai multe etape succesive sau simultane. Astfel, în cazul cheltuielilor se delimitează patru momente:

Angajarea cheltuielilor – intervine în momentul cumpărării de bunuri stocabile și nestocabile, lucrări, utilități, servicii destinate producției, când apare obligația de plata către furnizori.

Consumul – reprezintă utilizarea efectivă a resurselor în scopul satisfacerii nevoilor productive sau neproductive concretizându-se în utilizarea pateriilor prime pentru fabricarea produselor finite sau în vânzarea mărfurilor.

Plățile – reprezintă suma de bani achitată că echivalent al bunurilor sau serviciilor primite. Există anumite plăti care reprezintă un transfer fără echivalent, cum ar fi: plata impozitului pe profit sau venit sau plata amenzilor sau penalităților.

Imputarea – reprezintă etapă în care cheltuielile sunt decontate, adică sunt suportate din veniturile realizate, optinandu-se astfel rezultatul exercițiului.

De asemenea în cadrul procesului de creare a veniturilor se delimitează tot patru momente:

Productia – fiind etapa realizării bunurilor și serviciilor in cadrul obiectulu principal de activitate al entității.

Facturarea sau vânzarea pe credit – reprezentand transferul de drepturi de proprietate de la furnizor la client.

Încasarea – este etapa in care bunurile si serviciile vândute se transformă in bani.

Încorporarea – este modul in care veniturile absorb cheltuielile in vederea obtinerii rezultatului.

Întrucât România a optat pentru o contabilitate de angajamente, înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor se face în momentul angajării cheltuielilor sau al consumului de resurse, indiferent de momentul plății, iar înregistrarea în contabilitate a veniturilor se face în momentul livrării bunurilor și serviciilor pe baza de facture sau alte documente, indiferent de momentul încasării acestora.

Structura cheltuielilor și a veniturilor în contabilitatea financiară se face după natură activităților care le-au generat și anume:

Cheltuieli și venituri de exploatare – generate de activități desfășurate in cadrul obiectului de activitate al entitații economice, precum și de alte activități conexe acestora.

Cheltuieli și venituri financiare – generate de activitați de natura financiară precum și diferențe de curs valutar, dobânzi, cheltuieli și venituri aferente investițiilor financiare, etc.

Cheltuieli și venituri extraordinare – rezultate din evenimente sau tranzacții care sunt diferite de activitațile curente si care nu se repetă in mod frecvent.

Cheltuieli și venituri privind amortizările și provizioanele.

Cheltuieli cu impozitul pe profit sau venit și alte impozite.

Conceptul si structura rezultatului financiar

Profitul sau pierderea se stabilește cumulat de la începutul exercițiului financiar conform art. 19 din Legea Contabilității nr.82/1991, iar conturle de venituri și cheltuieli se închid de regula la sfârșitul exercițiului financiar.

Sub aspect financiar-contabil, rezultatul exercițiului financiar reprezintă diferența dintre venituri și cheltuieli, care pot fi:

Profit, când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile.

Pierdere, când veniturile sunt mai mici decât cheltuielile.

In contabilitate, profitul sau pierderea se stabilește cumulate de la inceputul exercitiului financiar. Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli se efectuează, de regulă, la sfârșitul exercițiului financiar, când venitruile se transfere in creditul contului 121 “Profit sau pierdere”, iar cheltuielile in debitul contului 121 “Profit sau pierdere”.

La sfârșitul exercițiului financiar se repartizează la rezerve legale o parte din profit, în procent de 5 % din profitul impozabil până se ajunge la 20% din capitalul social. În cazul în care se încadrează în aceste limite, profitul repartizat la rezerve legale este scutit de impozit pe profit. Profitul contabil rămas după această repartizare se transferă la rezultatul reportat la începutul exercițiului financiar următor.

Alte destinații prevăzute prin lege, după caz, pot fi: vărsăminte la bugetul statului (minim 50% din profitul net realizat de catre societațile cu capital majoritar de stat), surse proprii de finantare aferente profitului rezultat din vanzari de active ( la societațile cu capital majoritar de stat), respectiv aferente facilităților fiscale la impozitul pe profit.

Destinațiile hotărâte de catre Adunarea generala a acționarilor sau asociaților sunt: surse proprii de finanțare, alte rezerve, participarea salariaților la profit ( in cota de pâna la 10% din profitul net realizat de către societățile cu capital majoritar de stat), dividende, capital social.

Prin actul constitutiv al societații se poate prevedea repartizarea la rezerve statutare a unei părți din profitul net.

Conturi utilizate

Contabilitatea rezultatului exercițiului financiar se realizează cu ajutorul urmatoarelor conturi sintetice de gradul I:

121 “Profit sau pierdere”

129 “Repartizarea profitului”

Contul 121 “Profit sau pierdere” din punct de vedere al conținutului economic este un cont de capitaluri proprii, iar după functia contabilă este un con bifuncțional care ține evidența rezultatului realizat in exercițiul financiar curent, profit sau pierdere.

Se creditează cu:

Raportarea pierderii neacoperite realizate in exercițiul financiar incheiat (1171).

Soldul creditor de la sfârșitul perioadei al conturilor de venituri (de la 701 la 786).

Se debitează cu:

Profitul net obținut in exercițiul financiar incheiat, evidențiat la începutul exercițiului financiar următor în rezultatul reportat (1171).

Profitul net obținut in exercițiul financiar precedent, repartizat la rezerve legale (129).

Soldul debitor de la sfârșitul perioadei al conturilor de cheltuieli (de la 601 la 698).

Soldul debitor de la sfârșitul perioadei al contului privind variația stocurilor (711)

Soldul debitor reprezintă pierderea obținută in exercițiul financiar curent iar soldul creditor al contului reprezinta profitul obținut in exercițiul financiar curent.

Contul 129 “Repartizarea profitului” este un cont de regularizare după modul economic, iar după funcția contabilă este un cont de activ care ține evidența repartizării la rezervele legale a profitului obținut in exercițiul financiar curent.

Potrivit legii din profitul realizat se inregistrează in debit rezervele legale constituite din profitul realizat in exercițiul financiar curent (1061), iar in credit se inregistrează profitul net obținut in exercițiul financiar precedent, care a fost repartizat la rezerve conform prevederilor legale (121).

Alte conturi specifice care sunt utilizate in cazul repartizării profitului pe destinații legale:

117 “Rezultatul reportat”

424 “Prime reprezentând participarea personalului la profit”

457 “Dvidende de plata”

Capitolul 2. Organizarea contabilității cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor

Principalele obiective ale organizării cheltuielilor și veniturilor sunt:

Separarea veniturilor și cheltuielilor din perioada curenta față de cele aferente perioadei viitoare.

Gruparea cheltuielilor și veniturilor după natura lor ecnomică în vederea stabilirii rezultatului din exploatare, financiar și extraordinar.

Fundametarea cheltuielior și veniturilor în bugetul de venituri și cheltuieli pe baza informațiilor din exercițiul financiar precedent și a obiectivelor din perioada următoare.

Organizarea contabilității cheltuielilor

Conținutul și structura cheltuielilor

Contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, astfel:

Cheltuieli de exploatare care cuprind

Cheltuieli cu materiile prime, material consumabile și material de natura obiectelor de inventar; costul de achiziție al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; valoarea animalelor și păsărilor vândute vii sau sacrificate; contravaloarea energiei si apei consummate.

Cheltuieli cu personalul: cheltuieli cu salariile, cheltuieli cu asigurările și protecția socială, cheltuielile cu avantajele în natură și tichetele acordate salariaților, precum și alte cheltuieli cu personalul suportate de persoana juridică.

Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți: cheltuieli de intreținere si reparații și cheltuieli cu primele de asigurare; cheltuieli cu studiile și cercetările; cheltuieli cu alte servicii executate de terți; cheltuieli cu comisioanele si onorariile; cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate; cheltuieli cu deplasările; cheltuieli cu transportul de bunuri și persoane; cheltuieli cu serviciile bancare; cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații si altele;

Alte cheltuieli de exploatare: cheltuieli cu protecția mediului înconjurător, cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale, pierderi din creanțe și debitori diverși, amenzile și penalitățile suportate de persoana juridică, donații și alte cheltuieli similare precum și cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital.

Cheltuieli financiare care cuprind:

Cheltuieli privind investițiile financiare cedate.

Cheltuieli cu diferențele de curs valutar nefavorabile.

Cheltuieri cu sconturile acordate clienților.

Cheltuieli reprezentând pierderi din creanțe legate de participanți.

Cheltuieli cu dobanzile privind exercițiul financiar in curs.

Cheltuieli reprezentând pierderi din creanțe de natură financiară și altele.

Cheltuieli cu amortizările și provizioanele care fac referire la cheltuielile de exploatare cu amortizările, cheltuieli de exploatare cu provizioanele pentru riscuri și cheltuieli, respective cheltuielile de exploatare și financiare cu provizioanele pentru deprecieri și cheltuielile financiare referitoare la amortizarea primelor privind rambursarea obligațiunilor.

Cheltuieli extraordinare care sunt reprezentate de pierderi din calamități și alte evenimente cu character ocazional.

Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite care sunt calculate potrivit prevederilor legale și care se referă la impozitul pe profit si alte impozite datorate.

Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile

Pentru contabilizarea curentă a cheltuielilor cu consumurile de stocuri se utilizează conturile din grupa 60 “Cheltuieli privind stocurile” a cărei structură de conturi operaționale este prezentata in continuare:

Contul 601 “Cheltuieli cu materiile prime”

Contul 602 “Cheltuieli cu material consumabile” – la acest cont se adauga si conturile aferente de la 6021 pana la 6028.

Contul 603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventor”

Cu ajutorul acestor conturi este posibila tinerea evidentei cheltuielilor cu materiile prime, materialele consumabile si materialele de natura obiectelor de inventor.

Contul 604 “Cheltuieli privind materiile nestocate”

Contul 605 “Cheltuieli privind energia și apa”

Contul 606 “Cheltuieli privind activele biologice de natura stocurilor”

Contul 607 “Cheltuieli privind mărfurile”

Contul 608 “Cheltuieli privind ambalajele”

Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările și serviciile executate de terți

Pentru contabilizarea curentă a cheltuielilor cu lucrările și serviciile executate de terți se utilizează conturile de cheltuieli din grupa 61 “Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți”, iar mai jos este reprezentată structura de conturi operaționale:

Contul 611 “Cheltuilei cu intreținerile și reparațiile”

Contul 612 “Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune si chiriile”

Contul 613 “Cheltuieli cu primele de asigurare”

Contul 614 “Cheltuieli cu studiile și cercetările”

Contul 615 “Cheltuieli cu pregătirea personalului”

Contabilitatea cheltuielilor cu alte servicii executate de terți

Contul 621 “Cheltuieli cu colaboratorii”

Contul 622 “Cheltuieli privind comisioanele și onorariile”

Contul 623 “Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate”

Contul 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri și persoanal”

Contul 625 “Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări”

Contul 626 “Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații”

Contul 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate”

Contul 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți”

Contabilitatea cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

Pentru prezenta contabilitate a cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate, prin Planul de conturi in vigoare a fost instituit contul operational 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate” care tin evidenta acestor cheltuieli.

Contabilitatea cheltiuielilor cu personalul

Pentru contabilizarea curentă a cheltuielilor cu personalul se utilizează conturile din grupa 64 “Cheltuieli cu personal” a cărei structură de conturi peraționale este prezentată în continuare:

Contul 641 “Cheltuieli cu salariile personalului” ține evidența cheltuielilor privind alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate.

Contul 642 “Cheltuieli cu avantajele în natură și tichetele acordate salariaților”

Contul 6451 “Cheltuieli privind contribuția unității la asigurările sociale”

Contul 6452 “Cheltuieli privind contribuția unității pentru ajutorul de șomaj”

Contul 6453 “Cheltuieli privind contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”

Contul 6454 “Contribuția angajatorului la fondul de accidente”

Contul 6455 “Cheltuieli privind contribuția angajatorului pentru concedii și indemnizații”

Contul 6456 “Cheltuieli privind contribuția unității la fondurile de pensii facultative”

Contul 6458 “Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială”

Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare

Pentru contabilizarea currentă a altor cheltuieli de exploatare se utilizează conturile din grupa 65 “Alte cheltuieli de exploatare”, iar structura de conturi operationale este prezentata in continuare:

Contul 652 “Cheltuieli cu protecția mediului înconjurător”

Contul 654 “Pierderi din creanțe și debitori diverși”

Contul 655 “Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale”

Contul 658 “Alte cheltuieli de exploatare

6581 “Despăgubiri, amenzi și penalități”

6582 “Donații acordate”

6583 “Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital”

6586 “Cheltuieli reprezentând transferuri și contribuții datorate în baza unor acte normative speciale”

6587 “Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente similare”

6588 “Alte cheltuieli de exploatare”

Contabilitatea cheltuielilor financiare

Pentru contabilizarea curentă a cheltuielilor financiare generale, generate de activitatea unei întreprinderi se utilizează conturile din grupa 66 “Cheltuieli financiare”, iar structura de conturi funcționale este prezentată în continuare:

Contul 663 “Pierderi din creante legate de participanții”

Contul 664 “Cheltuieli privind investițiile financiare cedate”

Contul 6641 “Cheltuieli privind investițiile financiare cedate”

Contul 6642 “Pierderi privind investițiile pe termen scurt cedate”

Contul 665 “Cheltuieli cu diferențele de curs valutar”

Contul 6651 “Diferențe nefavorabile de curs valutar legat de elementele monetare exprimate în valută”

Contul 6652 “Diferențe nefavorabile de curs valutar din evaluarea elementelor monetare care fac parte din investiția netă într-o entitate străină”

Contul 666 “Cheltuieli privind dobânzile”

Contul 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”

Contul 668 “Alte cheltuieli financiare”

Contabilitatea cheltuielilor extraordinare

Pentru contabilizarea currentă a cheltuielilor extraordinare se utilizează potrivit Planului general de conturi in vigoare contul 671 “Cheltuieli privind calamitațile și alte evenimente extraordinare”. Cu ajutorul acestui cont se reflecta valoarea pierderilor din calamități, exproprieri și alte evenimente asupra cărora întreprinderea nu are nici un fel de control.

Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările, provizioanele și ajustarea pentru depreciere

Pentru contabilizarea curentă a cheltuielilor cu amortizările, provizioanele și ajustarea pentru depreciere se utilizează conturile din grupa 68 “Cheltuieli cu amortizările și provizioanele” a căror structură de conturi operaționale este prezentată in continuare:

Contul 681 “Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și ajustarile pen tru depreciere”

Contul 6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”

Contul 6812 “Cheltuieli de exploatare privind provizioanele”

Contul 6813 “Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor”

Contul 6814 “Chelutieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante”

Contul 6817 “Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea fondului comercial”

Contul 686 “Cheltuieli financiare privind amortizările,provizioanele și ajustarile pentru pierdere de valoare”

Contul 6861 “Cheltuieli privind actualizarea provizioanelor”

Contul 6863 “Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare”

Contul 6864 “Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante”

Contul 6868 “Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligațiunilor și a altor datorii”

Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit și alte impozite

Pentru contabilizarea curentă a cheltuielilor cu impozitul pe profit și alte impozite reprezentând prelevări obigatorii către bugetul de stat a unei parți din profiturile și/sau veniturile realizate de catre agenții economici, calculate în conformitate cu legislația fiscală în vigoare, se utilizează conturile din grupa 69 “Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite”

Contul 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit”

Contul 698 “Cheltuieli cu impozitul pe venit si cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus”

Organizarea contabilității veniturilor

Conținutul și structura veniturilor

Veniturile reprezintă expresia valorică a producției stocate și/sau livrate. Veniturile au o mare diversitate și pot fi identificate cel puțin patru modalități principale de formare:

Se obține producția in cadrul obiectului principal de activitate al unei întreprinderi. Evaluarea producției se face efectuv cu ajutorul costului de producție.

A doua etapa reprezinta livrarea sau facturarea producției fabricate și reprezinta momentul transferului dreptului de proprietate de la producător la client.

Încasarea unor sume de bani, ca urmare a facturării de produse, lucrări și prestații de servicii care fac obiectul curent de activitate al întreprinderii, dar pentru care nu s-au inregistrat anterior creanțe față de clienți.

Includerea în veniturile curente ale exercițiului financiar expirabil a unor sume reprezentând venituri care au fost estimate ca probabile în exercitiile financiare anterioare.

Contabilitatea veniturilor se ține pe categorii de venituri, după natura lor, astfel:

Venituri din exploatare care cuprind:

Venituri din variația stocurilor.

Venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate si serviciilor prestate.

Venituri din producția de imobilizări.

Venituri din subvenții de exploatare.

Alte venituri din exploatarea curentă

Venituri financiare care cuprind:

Venituri din imobilizări financiare.

Venituri din investiții financiare pe termen scurt.

Venituri din creanțe imobilizate;

Venituri din investiții financiare cedate.

Venituri din diferențe de curs valutar.

Venituri din dobânzi.

Venituri din sconturi obținute.

Alte venituri financiare

Venituri extraordinare, fiind reprezentate de exemplu de daunele pretense de deținatorii de polite de asigurare în urma producerii de calamități.

Venituri din provizioane anuale.

Contabilitatea veniturilor component ale cifrei de afaceri

Cu ajutorul grupei 70 “Cifra de afaceri netă” se exprima contabilizarea curentă a veniturilor cuprinse in cifra de afaceri, iar structura de conturi operaționale este prezentată in continuare:

Contul 701 “Venituri din vânzarea produselor finite, produselor agricole și a activelor biologice de natura stocurilor”

Contul 7015 “Venituri din vânzarea produselor finite”

Contul 7017 “Venituri din vânzarea produselor agricole”

Contul 7018 “Venituri din vânzarea activelor biologice de natura stocurilor”

Contul 702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor”

Contul 703 “Venituri din vânzarea produselor reziduale”

Contul 704 “Venituri din servicii prestate”

Contul 705 “Venituri din studii și cercetări”

Contul 706 “Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii”

Contul 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor”

Countl 708 “Venituri din activități diverse”

Contul 709 “Reduceri comerciale acordate”

Contabilitatea veniturilor din variația stocurilor

Pentru contabilizarea curentă a veniturilor din variația stocurilor referitoare la producția fabricată, reprezentând costul efectiv de producție s-a instituit contul 711 “Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” și contul 712 “Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuție” care după conținutul lor economic sunt conturi de venituri din exploatare, iar după funcția contabilă sunt conturi bifuncționale.

Contabilitatea veniturilor din producția de imobilizări

Contul 721 “Venituri din producția de imobilizări necorporale”

Contul 722 “Venituri din producția de imobilizări corporale”

Contul 725 “Venituri din producția de investiții imobiliare”

Contabilitatea veniturilor din subvenții de exploatare

Pentru contabilizarea cunretă a veniturilor din subcenții de exploatare se utilizează conturile din grupa 74 “Venituri din subcentii de exploatare” a cărei structura de conturi operationale are următoarea formă:

Contul 7411 “Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri”

Contul 7412 “Venituri din subvenții de exploatare pentru materii prime și materiale”

Contul 7413 “Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli externe”

Contul 7414 “Venituri din subvenții de exploatare pentru plata personalului”

Contul 7415 “Venituri din subvenții de exploatare pentru asigurări și protecție socială”

Contul 7416 “Venituri din subcenții de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare”

Contul 7417 “Venituri din subvenții de exploatare în caz de calamități și alte evenimente similare”

Contul 7418 “Venituri din subvenții de exploatare pentru dobânda datorată”

Contul 7419 “Venituri din subvenții de exploatare aferente altor venituir”

Contabilitatea altor venituri din exploatare

Pentru contabilitatea currentă a altor venituri din exploatare se utilizează conturile din grupa 75 “Alte venituri din exploatare” a cărei structură de conturi operaționale o avem prezentată mai jos ca si structură:

Contul 754 “Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși”

Contul 755 “Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale”

Contul 758 “Alte venituri din exploatare”

Contul 7581 “Venituri din despăgubiri, amenzi și penalități”

Contul 7582 “Venituri din donații primite”

Contul 7583 “Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital”

Contul 7584 “Venituri din subvenții pentru investiții”

Contul 7588 “Alte cheltuieli de exploatare”

Contabilitatea veniturilor financiare

Pentru contabilizarea curenta a veniturilor financiare generale se utilizează conturile din grupa 76 “Venituri financiare”, iar conturile functionale ca structură sunt prezentate in felul urmator:

Contul 761 “Venituri din imobilizări financiare”

Contul 7611 “Venituri din acțiuni deținute la entitățile afiliate”

Contul 7612 “Venituri din acțiuni deținute la entități asociate”

Contul 7613 “Venituri din acțiuni deținute la entități controlate în comun”

Contul 7615 “Venituri din alte imobilizări financiare”

Contul 762 “Venituri din investiții financiare pe termen scurt”

Contul 764 “Venituri din investiții financiare cedate”

Contul 7641 “Venituri din imobilizări financiare cedate”

Contul 7642 “Câștiguri din investiții financiare pe termen scurt cedate”

Contul 765 “Venituri din diferențele de curs valutar”

Contul 7651 “Diferențele favorabile de curs valutar legate de elementele monetare exprimate în valută”

Contul 7652 “Diferențele de curs valutar din evaluarea elementelor monetare care fac parte din investiția netă într-o entitate străină”

Contul 766 “Venituri din dobânzi”

Contul 767 “Venituri din sconturi obținute”

Contul 768 “Alte venituri financiare”

Contabilitatea veniturilor extraordinare

Pentru contabilizarea curentă a veniturilor din elementele extraordinare, prin Planul de conturi în vigoare în România s-a instituit contul 771 “Venituri din cheltuieli pentru evenimente extraordinare si alte similare”

Contabilitatea veniturilor din provizioane și ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare

Pentru aceasta contabilizare se utilizează conturile din grupa 78 “Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare”:

Contul 781 “Venituri din provizioane și ajustări pentru deprecierea privind activitatea de exploatare”

Contul 7812 “Venituri din provizioane”

Contul 7813 “Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor”

Contul 7814 “Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante”

Contul 7815 “Venituri din fondul comercial negativ”

Contul 786 “Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare”

Contul 7863 “Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare”

Contul 7864 “Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante”

Contabilitatea rezultatului exercițiului financiar

Contabilitatea rezultatului exercițiului financiar

Rezultatul exercițiului financiar reprezintă diferența dintre venituri și cheltuieli, care poate fi:

Profit, atunci când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile

Pierdere, atunci când veniturile sunt mai mici decât cheltuielile

Profitul sau pierderea se stabilește cumulate de la începutul exercițiului financiar. De regulă conturile de venituri și cheltuili se inched la sfârșitul exercițiului financiar-contabil, atunci când veniturile sunt transferate în creditul contului 121 “Profit sau pierdere”, iar cheltuielile sunt transferate in debitul contului 121 “Profit sau pierdere”.

Conturi utilizate

Contabilitatea rezultatului exercițiului financiar se realizează cu ajutorul următoarelor conturi sintetice de gradul I:

121 “Profit sau pierdere”

129 “Repartizarea profitului”

Contul 121 “Profit sau pierdere” este un cont de capitaluri proprii dupa conținutul economic, iar in funcția contabila este un cont bifuncțional, cu ajutorul caruia se ține evidența rezultatului realizat in exercițiul financiar curent.

Acest cont se creditează cu:

Soldul creditor de la sfârșitul perioadei al conturilor de venituri de la 701 pana la 786

Raportarea pierderii deacoperite realizate in exercițiul financiar incheiat (1171)

Se debitează cu:

Soldul creditor de la sfârșitul perioadei al conturilor de cheltuieli de la 601 pana la 698

Soldul debitor de la sfârșitul perioadei al conturilor privind variația stocurilor (711)

Profitul net obținut în exercițiul financiar încheiat, evidențiat la începutul exercițiului financiar următor in rezultatul raportat (1171)

Profitul net obținut în exercițiul financiar precedent, repartizat la rezerve legale (129)

Contul 129 “Repartizarea profitului” care este un cont de active in funcția contabilă și din punct de vedere economic reprezintă un cont de regularizare.Ține evidenta repartizării la rezervele legale a profitului obținut în exercițiului curent.

În debit se înregistrează rezervele constituite, potrivit legii, din profitul realizat în exercițiul financiar curent (1061)

În credit se înregistreaza profitul net obținut în exercițiul financiar precedent, care a fost repartizat la rezerve legale conform prevederilor legale (121)

Alte conturi specifice utilizate in cazul repartizării profitului pe destinații legale:

117 “Rezultatul reportat”

424 “Prime reprezentând participarea personalului la profit”

457 “Dividende de plata”

Contabilitatea rezultatului raportat

Rezultatul raportat este reprezentat de profitul nerepartizat, respective pierderea neacoperită din exercițiile financiare precedente.Potrivit hotărârii AGA cu ajutorul rezervelor sau capitalului social din profitul exercițiiulor următoare se acopera pierderea raportată.

Contabilitatea sintetică a rezultatului reportat se realizează cu ajutorul contului sintetic de gradul I 117 “Rezultatul reportat”, acesta fiind detaliat cu ajutorul următoarelor conturi de gradul II:

1171 “Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită”

1174 “Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile”

Capitolul 3. Aspecte privind impozitul pe profit

Entitățile plătitoare de impozit pe profit

Categoriile principale de contribuabili ai impozitului pe profit sunt:

Persoanele juridice române, pentru profitul obținut indiferent de sursă;

Persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente, pentru profitul realizat in România;

Persoanele juridice române si persoanele fizice rezidente pentru veniturile realizate din asocieri fără personalitate juridică; impozitul pe profit datorat de persoana fizică se calculează, se reține și se varsă de către persoana juridică.

Entitățile scutite de plata impozitului pe profit

În această categorie sunt incluse:

Trezoreria statului și instituțiile publice;

Organizațiile și cooperativele care funcționează ca entități protejate ale persoanelor cu handicap;

Cultele religioase, pentru veniturile obținute din activități economice, care sunt utilizate pentru activități nonprofit: servicii sociale, reparații, chirii etc;

Instituțiile de învățământ particulare acreditate sau autorizate, pentru veniturile utilizate în interesul învățământului;

Asociațiile de proprietari, pentru veniturile utilizate pentru îmbunătățirea confortului și eficienței clădirii, pentru întreținerea și repararea proprietății comune;

Persoanele juridice române fără scop lucrativ, pentru veniturile obținute, inclusiv pentru veniturile realizate din activități economice până la nivelul echivalentului în lei de 15.000 euro/an, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale neimpozabile;

Persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.

Calcularea impozitului pe profit

Stabilirea bazei de calcul a impozitului pe profit

Profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabilr se iau în calcul și alte elemente similare veniturilor și cheltuielilor.

Cheltuieli nedeductibile

Cheltuielile nedeductibile au următoarea structura:

Cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat;

Dobânzile sau majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile de întârziere datorate către autoritățile române sau străine;

Cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corproale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum și taxa pe valoare adăugată aferentă;Nu intră sub incidența acestor prevederi stocurile și mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze de forță majoră (epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe, caz de război etc);

Cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariațiilor sub forma unor avantaje de natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reținere la sursă;

Cheltuielile făcute in favoarea acționarilor sau asociațiilor, altele decât cele generate de plăti pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la prețul de piață pentru aceste bunuri sau servicii;

Cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operațiunii sau intrării în gestiune, după caz;

Cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;

Cheltuielile cu contribuțiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;

Cheltuielie cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului;

Alte cheltuieli salariale și/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu excepția prevederilor din titlul III “Impozitul pe venit” din Codul fiscal;

Cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul activitătilor desfășurate și pentru care nu sunt încheiate contracte;

Cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum și cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepția celor care privesc bunurile reprezentând garanție bancară pentru creditele utilizate în desfășurarea activității pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;

Pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor incerte sau în litigiu, neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion, precum și pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor incerte sau în litigiu, neîncasate, în alte situații decât cele prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. n) din Codul fiscal. În această situație, contribuabilii care scot din evidență clienții neîncasați sunt obligați să comunice în scris acestora scoaterea din evidență a creanțelor respective, în vederea recalculării profitului impozabilr la persoana debitoare, după caz;

Cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii;

Cheltuielile înregistrate in evidența contabilă, care au la bază un document emis de contribuabil inactiv al cărui certificat de înregistrare fiscală a fost suspendat în baza ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Cheltuielile cu taxele și cotizațiile către organizațiile neguvernamentale sau asociațiile profesionale care au legătură cu activitatea desfășurată de contribuabili și care depășesc echivalentul in lei a 4.000 euro anual;

Cheltuielile reprezentând valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare a efectuării unei reevaluări, se înregistrează o descreștere a valorii acestora;

Cheltuielile privind amortizarea contabilă;

50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depășească 3.500 kg și care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului, aflate în proprietatea sau în folosința contribuabilului.

Cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților în instrumente de capitaluri cu decontare în acțiuni; Acestea reprezintă elemente similare cheltuielilor la momentul acordării efective a beneficiilor, dacă acestea sunt impozitate.

Veniturile neimpozabile

Veniturile neimpozabile sunt prezentate ca structură mai jos:

Ajutoarele, indemnizațiile și alte forme de sprijin cu destinație specială, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale și din alte fonduri publice, inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile, precum și cele de aceeași natură primite de la alte persoane, cu excepția indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă. Nu sunt venituri impozabile indemnizațiile pentru: risc maternal, maternitate, creșterea copilului și ingrijirea copilului bolnav, potrivit legii;

Veniturile realizate din valorificarea bunurilor mobile sub forma deșeurilor prin centrele de colectare, în vederea dezmembrării, care fac obiectul programelor naționale finanțate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice;

Sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate, precum și orice alte drepturi, cu excepția câștigurilor primite de la societățile de asigurări ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părți, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despăgubirile în bani sau în natură primite de către o persoană fizică ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despăgubirile reprezentând daunele morale;

Sumele primite ca urmare a exproprierii pentru cauza de utilitate publică, conform legii;

Sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităților naturale, precum și pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;

Pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de război, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadrați în gradul I de invaliditate, precum și pensiile, altele decât pensiile plătite din fonduri constituite prin contribuții obligatorii la un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative și cele finanțate de la bugetul de stat;

Sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare sau mecenat;

Veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile și mobile din patrimoniul personal, altele decât câștigurile din transferul titlurilor de valoare, precum și altele decât cele definite la cap. VIII^1. Sunt considerate bunuri mobile la momentul înstrăinării și bunurile valorificate prin centrele de colectare, în vederea dezmembrării, care fac obiectul Programelor naționale finanțate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice;

Drepturile în bani și în natură primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studenții și elevii unităților de învățământ din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională și persoanele civile, precum și cele ale gradaților și soldaților concentrați sau mobilizați;

Bursele primite de persoanele care urmează orice formă de școlarizare sau perfecționare în cadru instituționalizat;

Sumele sau bunurile primite cu titlu de moștenire ori donație. Pentru proprietățile imobiliare, în cazul moștenirilor și donațiilor se aplică reglementările prevăzute la art. 77^1 alin. (2) și (3);

Veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice și ai posturilor consulare pentru activitățile desfășurate în România în calitatea lor oficială, în condiții de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului internațional sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte;

Veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor culturale ale României amplasate în străinătate, în conformitate cu legislația în vigoare;

Veniturile primite de oficialii organismelor și organizațiilor internaționale din activitățile desfășurate în România în calitatea lor oficială, cu condiția că poziția acestora, de oficial, să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;

Veniturile primite de cetățeni străini pentru activitatea de consultanță desfășurată în România, în conformitate cu acordurile de finanțare nerambursabilă încheiate de România cu alte state, cu organisme internaționale și organizații neguvernamentale;

Veniturile primite de cetățeni străini pentru activități desfășurate în România, în calitate de corespondenți de presă, cu condiția reciprocității acordate cetățenilor români pentru venituri din astfel de activități și cu condiția că poziția acestor persoane să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;

Sumele reprezentând diferența de dobândă subvenționată pentru creditele primite în conformitate cu legislația în vigoare;

Subvențiile primite pentru achiziționarea de bunuri, dacă subvențiile sunt acordate în conformitate cu legislația în vigoare;

Veniturile reprezentând avantaje în bani și/sau în natură primite de persoanele cu handicap, veteranii de război, invalizii și văduvele de război, accidentatii de război în afară serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatură instaurată cu începere de la 6 martie 1945, cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, urmașii eroilor-martiri, răniților, luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, precum și persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945;

Premiile obținute de sportivii medaliați la campionatele mondiale, europene și la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele și indemnizațiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor și altor specialiști, prevăzuți în legislația în materie, în vederea realizării obiectivelor de înalta performanță: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale și jocurile olimpice, precum și calificarea și participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale și europene, prima grupa valorică, precum și la jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele și indemnizațiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor și altor specialiști, prevăzuți de legislația în materie, în vederea pregătirii și participării la competițiile internaționale oficiale ale loturilor reprezentative ale României;

Premiile și alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport și altele asemenea, obținute de elevi și studenți în cadrul competițiilor interne și internaționale, inclusiv elevi și studenți nerezidenți în cadrul competițiilor desfășurate în România;

Prima de stat acordată pentru economisirea și creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007;

Alte venituri care nu sunt impozabile, așa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.

Metodologia de calcul a impozitului pe profit

În funcție de categoria contribuabilului, începând cu 1 ianuarie 2013, impozitul pe profit se calculează și se declară fie annual, fie trimestrial, iar plata se face trimestrial.

I. Entitățile obligate să calculeze, să declare și să plătească impozit pe profit trimestrial:

Persoanele juridice române nou-înființate în anul precedent sau curent;

Persoanele juridice care s-au aflat în anul precedent în inactivitate temporară;

Microîntreprinderile care au fost plătitoare de impozit pe venit în anul precedent;

Persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate în România într-o asociere cu sau fără personalitate juridică;

Persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăți imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română;

Persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât și în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reține și se varsă de către persoana juridică română.

II. Entități obligate să calculeze și să declare impozit pe profit annual, care să se plătească în tranșe trimestriale:

Societățile comerciale bancare;

Organizațiile nonprofit;

Entitățile care obțin venituri majoritare din agricultură;

Entitățile care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit anual determină plațile anticipate trimestriale în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele prețurilor de consum, care se comunică prin ordin al ministrului finanțelor publice, până la data de 15 aprilie a anului fiscal pentru care se efectuează plățile anticipate.

III. Entități care calculează, declară și plătesc impozit pe profit trimestrial, dar care pot opta pentru declararea și plata impozitului pe profit anual:

Persoanele juridice române care nu se regăsesc enumerate la paragrafele I și II pot opta pentru declararea și plata impozitului pe profit anual, cu plăti anticipate, efectuate trimestrial. Opțiunea pentru sistemul anual de declarare și plată a impozitului pe profit se efectuează până la data de 31 ianuarie inclusive a anului fiscal respective. Operațiunea este obligatory pentru cel puțin 2 ani fiscali consecutivi.

Impozitul pe profit datorat se calculează la sfârșitul anului, parcurgându-se următoarele etape:

Determinarea rezultatului contabil al exercițiului încheiat (RC) :

RC = VT (venituri totale) – ChT (cheltuieli totale)

Determinarea rezultatului fiscal al exercițiului încheiat (RF) :

RF = RC + cheltuieli nedeductibile – deduceri fiscal – pierderea fiscală

Calcularea impozitului pe profit datorat în exercițiul încheiat (IPD) :

IPD = RF x cota de impozit

Din impozitul pe profit datorat se scad următoarele sume:

Creditul fiscal: dacă o persoană juridică română obține venituri impozitate atât în România cât și intr-un stat străin, atunci impozitul plătit către statul străin se deduce din impozitul pe profit ce se determină potrivit prezentei metodologii;

Sumele aferente sponsorizării care se încadrează în următoarele limite:

Cel mult 20% din impozitul pe profit datorat;

Cel mult 3‰ din cifra de afaceri;

Regularizarea impozitului: la sfârșitul anului se compară impozitul pe profit datorat (IPD) cu impozitul pe profit plătit (IPP) în cursul anului, rezultând, practic două situații:

Dacă IPD>IPP rezultă impozit pe profit de plată suplimentar;

Dacă IPD<IPP resultă impozit pe profit de recuperat.

IPD – IPP = impozit pe profit de plată/impozit pe profit de recuperate.

Dacă din rezultatul contabil se scade impozitul pe profit se obține rezultatul contabil net, care este, de fapt, soldul contului 121 “Profit și pierdere”.

În funcție de volumul cheltuielilor nedeductibile și cel al deducerilor fiscale, o entitate se poate înregistra cu:

Profit contabil și profit fiscal;

Pierdere contabilă și pierdere fiscală;

Profit contabil, dar cu pierdere fiscală generată de deducerile fiscale mai mari decât cheltuielile nedeductibile;

Pierdere contabilă, dar cu profit fiscal generat de cheltuielile nedeductibile mai mari decât deducerile fiscale.

Profitul fiscal și pierderea fiscal nu se înregistrează în contabilitate, ci numai în Declarația anuala 101 privind impozitul pe profit.

Pierderea fiscal din anii precedent se acoperă din profitul fiscal, odată cu calcularea și înregistrarea impozitului pe profit la sfârșitul anului.

Pierderea contabilă din anii precedent se acoperă după incheierea exercițiului financiar, când are loc repartizarea anuală a profitului contabil net.

Plațile trimestriale de impozit se efectuează până în data de 25 a lunii următoare încheierii trimestrului.

Impozitul de plată suplimentar stabilit în urma regularizării de la sfârșitul anului se varsă la buget până la data depunerii Declarației 101 privind impozitul pe profit, care poate fi:

25 februarie – pentru organizațiile nonprofit și pentru entitățile care obțin venituri majoritare din agricultură;

25 martie – pentru celelalte personae juridice.

Capitolul 4. Prezentarea și studiul practic SC FLORDYA MFH SRL

Scurt istoric al societății

Societatea “Flordya MFH” S.R.L a luat naștere în anul 2009 deși administratorul a avut în plan o deschidere a firmei mai rapidă acest lucru nu a fost posibil deoarece investiția de care necesita firma nu a putut fi realizată doar din surse proprii. Administratorul a fost nevoit să aștepte noi posibilități de finanțare, și anume FEADR, fiind cea mai avantajoasă formă de finanțare si singura pentru care întreprinzătorul ari fi putut opta, având în vedere volumul mare de capital care trebuia investit.

Societatea Flordya MFH a beneficiat de finanțare europeană pentru proiectul intitulat “Construire fermă pentru îngrășare 1100 capete suine și procesare furaje în localitatea Sânmărghita, județul Cluj”, în proporție de 55% din valoarea eligibilă a proiectului. Valoarea totală fără TVA a proiectului se ridică la suma de 3.347.598 lei, iar ajutorul nerambursabil este de 1.716.112.

Atât ferma cât și terenurile recoltabile sunt amplasate în localitatea Sânmărghita, din comuna Mica, județul Cluj, zonă cu potențial mediu pentru creșterea porcinelor.

Totalitatea terenurilor aflate în proprietatea S.C. Flordya MFH S.R.L au o suprafață totală de 17.400 m².

Ferma are o capacitate totală de 1100 capete porci în fiecare serie, existând un număr de 3 serii pe an, respectiv 3300 de capete porci crescuți și îngrășați în decursul unui an. După îngrășarea porcilor până la o greutate medie de 110-115 kg, aceștia sunt vânduți către diverse abatoare cu care întreprinderea are contracte încheiate.

Date de identificare a agentului economic

Societatea comerciala “Flordya MFH” S.R.L este persoană juridică română și își desfășoară activitatea potrivit legislației române și clauzelor actului constitutiv. Este o societate cu răspundere limitată și a fost înființată în data de 16.04.2009, fiind înregistrată la Registrul Comerțului cu numărul de ordine J12/920/2009 și având codul unic de înregistrare RO25456097.

S.C. Flordya MFH S.R.L. are sediul social pe strada Ecaterina Teodoroiu nr. 21, acest spațiu fiind închiriat de la societatea S.C. SPERA SH S.R.L localizată în municipiul Dej, începând cu data de 01.04.2009 pe o perioadă nelimitată.

Întreprinderea îl are ca administrator pe domnul Marian Florin Sergiu, cetățean român, născut și domiciliat în municipiul Dej, județul Cluj, având studii superioare însușite în cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din Cluj-Napoca, având calitata de asociat unic, cu o cotă de participare la beneficii și pierderi de 100% având puteri deline asupra societății și o durată a mandatului nelimitată.

Societatea Flordya MFH colaborează cu Banca Comercială Română, sucursala Dej, având deschis contul bancar RO47RNCB0108111435650001, adresa băncii fiind strada Bobâlna, nr. 5, municipiul Dej. Capitalul social subscris și vărsat al firmei este cel minim, în valoare de 250 lei. Societatea a optat pentru colaborarea cu Banca Comercială Română datorită seriozității și bunului renume pe care aceasta îl are atat pe plan local cât și pe plan național.

Prezentarea micromediului

Micromediul firmei cuprinde totalitatea componetelor cu care societatea intră în relații directe dictate de necesitata atingerii obiectivelor sale prezente și de perspectivă.

Componentele micromediului sunt:

Furnizorii

Prestatorii de servicii

Clienții

Concurența

O să facem o mică aprofundare asupra fiecărei componentă a micromediului enumerate mai sus asupra societății Flordya MFH.

Furnizorii

Societatea Flordya are 2 mari furnizori aceștia fiind: Hundland KFT și VAEX varkens- en veehandel B.V.

În ultimii ani firma Hundland KFT și-a dezvoltat foarte rapid poziția sa în industria europeană de porc punând accentul pe purcei de tranzacționare și porci de carne din Europa Centrală și de Est. Firma incearcă sa furnizeze porcii cu o stare de sănătate cât mai bună, aceștia monitorizând starea lor de sănătate constant și respectând cele mai înalte standarde de sănătate atunci când vine vorba de sănătatea animalelor. Clienții lor sunt informați in detaliu despre starea de sănătate a porcilor, strategia de mancare și eventualele medicamente de care animalele au beneficiat în trecut. Fiind conștienți de faptul că animalele au nevoie de anumite condiții pentru a fi transportați aceștia au ales să facă transportul cu personalul și mijloacele personale de transport care beneficiază de ultimele modernizări.

Grupul Vaex este specializat în comerțul cu purcei și porci, scroafe, juninci și bovine pentru tăiat. Compania menține contacte strânse cu anumite organizații de reproducție, furnizori pentru hrana animalelor și medici veterinari pe care i-au acumulat de-a întâlnit și contractat de-a lungul timpului. Firma este specializată în transportul animalelor vii, facând transportul cu mijloacele proprii de transport și au un control constant asupra bunăstării animalelor.

Prestatorii de servicii

Prestatorii de servicii sunt reprezentați de: serviciile bancare și mijloacele mass-media

Pentru serviciile bancare societatea a ales să semneze un contract cu Banca Comercială Română pentru orice servicii de care aceasta are nevoie. În decursul anilor societatea a beneficiat de împrumuturi bancare atât pe termen scurt cât și pe termen lung. A ales această bancă deoarece a fost singura bancă care a susținut proiectul de la început și au fost singurii care au facut o ofertă de finanțare la începutul proiectului, de atunci firma continuă colaborarea cu BCR pentru că au dat dovadă de profesionalism și rapiditate în ceea ce privește aprobarea creditelor bancare și transferul de bani când firma a avut de făcut o plată sau de încasat.

În ceea ce privește mass-media societatea a fost menționată de mai multe ori în diferite reviste despre femiri sau fermele țării. Printe reviste amintim: Revista Fermierului, Fermierul și Ferma. Tot prin mijloace mass-media administratorul a participat la o întâlnire în direct despre agricultura în cadrul emisiunii radio “Fermierul de azi” organizată de Radio STIL Dej.

Clienții

Flordya MFH beneficiază de o largă gamă de clienți, printre aceștia ii menționam: S.C Roxmont Trading S.R.L, S.C. Ferma Zootehnica S.R.L, S.C. Cia Aboliv S.R.L, S.C. Mezel Co S.R.L, S.C. Unicarm S.R.L și S.C. Agroinvest S.R.L.

Deși societatea are o gamă largă de clienți de cele mai multe ori alege să facă distribuția porcilor la firmele principale cu care a colaborat de la începutul activității, deoarece aceștia oferă prețul cel mai bun pe kg de carne și efectuează plățile la termen. Deși prețurile pe kg la carnea de porc sunt listate la bursă și clienții se iau după acele prețuri aceștia oferă de multe ori sub prețul pieței, de aceea administratorul încearcă să vândă porcii la cei cu care are o colaborare mai îndelungată și care ofera un preț mai bun.

Spre exemplu deși S.C. Unicarm S.R.L este o firmă foarte dezvoltată pe piața românească ofera prețul cel mai mic dintre clienții menționați.

Concurenții

Concurența este reprezentată de toate fermele din România dar fermele din zona Centrală și cea de Nord reprezintă o competiție mai mare decât cele din Sud având în vedere că sunt situate mai aproape de societatea Flordya și de clienți.

Principalii indicatori economico-financiari calculați la 31 decembrie 2014

Indicatori de lichiditate:

Indicatorul lichidității curente

Indicatorul lichidității imediate

Indicatori de risc:

Indicatorul gradului de indatorare

Unde:

Indicatorul privind acoperirea dobânzilor – determină de câte ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobânda. Cu cât valoarea indicatorului este mai mică, cu atât poziția entității este considerată mai riscantă.

Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) – furnizează informații cu privire la:

Viteza de intrare sau de ieșire a fluxurilor de trezorerie ale entității;

Capacitatea entității de a controla capitalul circulant și activitățile comerciale de bază ale entității;

Viteza de rotație a stocurilor (rulajul stocurilor) – aproximează de câte ori stocul a fost rulat de-a lungul exercițiului financiar.

Sau

Numărul de zile de stocare – indica numărul de zile în care bunurile sunt stocate în unitate.

Viteza de rotație a debitor-clienți

*calculează eficacitatea entității în colectarea creanțelor sale;

*exprimă numărul de zile până la data la care debitorii iși achită datoriile către entitate.

O valoare în creștere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clienților și în consecință, crențe mai greu de încasat (clienți rau platnici)

Viteza de rotație a creditelor-furnizor – aproximează numărul de zile de creditare pe care entitatea îl obține de la furnizorii săi. În mod ideal ar trebui sa includă doar creditorii

comerciali.

*unde pentru aproximarea achizițiilor se poate utiliza costul vânzărilor sau cifra de afaceri.

Viteza de rotație a activelor imobilizate – evaluează eficacitatea managemantului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate de active imobilizate.

Viteza de rotație a activelor totale

Indicatori de profitabilitate – exprimă eficiența entității în realizarea de profit din resursele disponibile:

Rentabilitatea capitalului angajat – reprezintă profitul pe care îl obține entitatea din banii investiți în afacere:

*unde capitalul angajat se referă la banii investiți în entitate atât de către acționari, cât și de creditorii pe termen lung, și include capitalul propriu și datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente.

Marja brută din vânzări

O scădere a procentului poate scoate în evidență faptul că entitatea nu este capabilă să iși controleze costurile de producție sau să obțină prețul de vânzare optim.

Conducerea și personalul societății

Societatea Flordya are un total de 11 angajați, fiind inclus și administratorul in acest personal. Firma este reprezentată de administratorul Marian Florin, are ca și contabil șef pe Bodea Gheorghe și contabil Chete Cerasela Roxana. În continuarea ierarhiei vine medicul veterinar reprezentat de Dr. Tănase Nicolae Marius, și personalul fermei care este compus din muncitori necalificați aceștia fiind:Carsai Paul Andrei, Moldovan Ioan, Lazăr Gavril și Csaba Fulop.

Mai jos este prezentată o organigramă a firmei.

Fig. 1 Organigrama SC Flordya MFH SRL

Controlul și coordonarea întregii activități a societății este asigurată de administratorul firmei.Activitatea este desfașurată conform unui Regulament intern de organizare și funcționare care indică atribuțiile, competențele și raspunderile, detaliat pentru fiecare post, iar acest regulament este prevăzut pentru o cât mai bună desfășurare a activității firmei.

Departamentul financiar-contabil răspunde de conducerea și organizarea contabilității și asigura condițiile necesare potrivit legii pentru întocmirea documentelor justificative privind operațiunile economice, organizarea și conducerea corectă și la zi a contabilității valorilor materiale și bănești din patrimoniul societății, întocmirea situației indicatorilor economico-financiari principali, asigurarea respectării prevederilor legale privind integritatea patrimoniului societății, organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de activ și de pasiv, întocmirea situațiilor financiare anuale simplificate și depunerea la termen a acestora la organele de drept, păstrarea documentelor justificative, a registrelor, declarațiilor fiscale și situațiilor financiare anuale simplificate.

Pentru o mai ușoara organizare a departamentului contabil firma a achiziționat un program informatic pentru evidența documentelor contabile în format electronic. Programul folosit de societate este numit WinMentor și a fost achizitionat în anul 2009. WinMentor cuprinde următoarele module: modulul Mentor, modulul service, modulul salarii, modulul producție, modulul comercial, modulul expert și modulul satelit.

WinMentor este destinat unei mari game de utilizatori cum ar fi societăți cu profil de comerț en-gros și en-detail, producție industrială și agricola, audit financiar-contabil, construcții, servicii și multe altele. Pachetul de programe a fost conceput în așa fel în cât să fie ușor de utilizat și de persoanele care nu au fost încă inițiate în contabilitate, odată ce configurarea inițială a fost definitivată sub îndrumarea coordonatorului compartimentului economic. Programul generează automat înregistrările contabile aferente datelor introduse din documentele primare, de asemenea programul asigură posibilitatea introducerii planului de conturi specific documentului de activitate al societății care il utilizeaza. Atât conturile de cheltuieli și de venituri cât și cele de TVA sunt închise automat de program, iar coeficientul diferențelor de preț fiind calculat automat programul compune și explicațiile acestora, detaliate conform opțiunii utilizatorului.

Studiu de caz privind contabilitatea cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor

Înregistrări contabile privind cheltuielile în cadrul societății “FLORDYA” S.R.L.

Înregistrare cheltuieli de publicitate firma DEJEANUL

623 = 401 150 lei

Înregistrare servicii prestate TANASE NICOLAE PFI

628 = 401 1.200 lei

Înregistrare achizitionare marfuri SuperFarm Land SRL

371 = 401 1.523,30 lei

4426 = 401 365,59 lei

371 = 378 505,73 lei

371 = 4428 486,97 lei

Achiziționare furaje de la Sam Mills Feed SRL

% = 401 31.256,43 lei

3026 25.206,80

4426 6.049,63

Achitarea TVA de plată prin bancă și a comisionului aferent:

% = 5121 106.610,00 lei

442 106.592

627 18

Achiziție intracomunitară de porcine prin factura fiscală de la LIEB HANDELS

361 = 401 281.039,20

4426 = 4427 67.449,41

Înregistrare factură energie electrică și abonament radio

% = 401 2.793,82 lei

605 2.232,92

4426 535,90

635 25

Plata contribuția unității pentrut asigurarile sociale

431 = 5121 528 lei

Contribuția unității la fondul de șomaj

437 = 5121 51 lei

Impozitul pe venituri din natura salariilor

444 = 5121 1.290 lei

Rambursare bancare pe termen scurt

5191 = 5121 83.251,89 lei

Cheltuieli privind dobânzile

666 = 5121 4.749,71 lei

Plată Datorii, taxe, impozite (Despăgubiri, amenzi și penalități)

6581 = 5121 928 lei

Înregistrare factură Cheltuieli de transport

% = 401 351,05 lei

624 283,11

4426 67,94

Înregistrare bon de consum (furaje)

6026 = 3026 63.577,80 lei

Înregistrare factură Orange România

% = 401 161,59 lei

626 131,51

4426 30,08

Înregistrări contabile privind veniturile în cadrul societății “Flordya”

Înregistrare venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri

5121 = 7411 619.018,70 lei

Înregistrare venituri din vânzarea porcinelor

4111 = 7018 100.000 lei

4111 = 4427 24.000 lei

Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli

Închiderea conturilor de venituri:

% = 121 719.018,70 lei

7018 100.000 lei

7411 619.018,70 lei

Închiderea conturilor de cheltuieli:

121 = % 72.368,05 lei

623 150

628 1200

627 18

605 2232,92

635 25

666 4749,71

624 283,11

602 63.577,80

626 131,51

Registru de evidență fiscal pe cele 4 trimestre

Mai jos sunt reprezentate cele 4 trabele ale registrului de evidență fiscală pentru anul 2014 al societății Flordya SRL

Tabel 1. Registru evidență fiscală – trimestrul I – 2014

Tabel 2. Registru evidență fiscală – trimestrul II – 2014

Tabel 3. Registru evidență fiscală – trimestrul III – 2014

Tabel 4. Registru evidență fiscală – trimestrul IV – 2014

În urma acestor registre de evidență fiscală observăm faptul că firma nu obține un profit ci din contră o pierdere ceea ce înseamnă ca nu o sa plătească impozit pe profit, pierderea o sa fie recuperată conform art. 26 alin (5) din Codul Fiscal dacă a fost declarat in Declarațiile 101 pentru anii în care firma a realizat pierderi. Pierderile vor fi recuperate în ordinea înregistrării acestora.

Rezultatul reportat la S.C. Flordya MFH SRL

La începutul anului 2015, în luna ianuarie rezultatul este raportat ceea ce înseamnă trecerea pierderii de pe contul 121 pe contul 1171.

1171 = 121 105.607 lei

Capitolul 5. Concluzii și propuneri

În urma studiului amănunțit efectuat asupra societății Flordya MFH am reușit să prezint în lucrare într-un mod mai detaliat cheltuielile și veniturile existente în firmă.

Analiza efectuată asupra societății mi-a dat posibilitatea să desprind următoarele concluzii:

Societatea este foarte bine organizată din punct de vedere al organizării și conducerii contabilității.

Modul de înregistrare a elementelor de venituri și cheltuieli și de încorporare a lor în rezultat la finele exercițiului financiar este în conformitate cu legile care reglementează aceste elemente.

Societatea economică are o organizare coerentă și un sistem adecvat de conducere și administrare, și deși este pe pierdere administratorul reușește să țină firma încă pe piață și poate să o transforme în viitor în una profitabilă.

Deși societatea nu este rentabilă în momentul de față administratorul a decis deschiderea a două puncte de lucru unul situat în localitatea Dej și unul situat în localitatea Gherla unde vor fi comercializate produse pentru animale cum ar fi mâncare, zgarde, jucării, hrănitoare de pui și multe altele. Prin extinderea societății și pe această piață se dorește o creștere în veniturile firmei.

SC FLORDYA MFH SRL se află în etapa de dezvoltare, iar tendința de evoluție este clară și  sigură, managememtul său putând să pregătească terenul pentru trecerea  la o altă etapă din ciclul său de viață, în care entitatea să fie din ce în ce mai vizibilă, mai integrată în lumea afacerilor, mai puternică, mai respectată, mai stabilă, mai profitabilă.

Ca propuneri, pentru dezvoltarea activității și trecerea de la pierdere la profit, menționez:

O primă propunere ar fi suplimentarea locurilor pentru porcine, având în veder faptul că societatea deține o suprafață mare de teren ar fi favorabilă o nouă construcție care să poată susține înca 1100 de porci, ceea ce ar aduce un venit mai mare societății

Extinderea societății prin construirea unui abator pentru a nu mai fi nevoiți să accepte prețuri sub cele cotate la bursă.

Cultivarea pământului și folosirea culturii ca hrană pentru porci pentru a scădea din cheltuielile cu furajele necesare.

Deschiderea unuil lanț de magazine de carne și încercarea de a ajunge la un circuit închis ce consta in fermă,abator și magazine de carne.

Bibliografie

Matiș D., Pop A -Contabilitate financiară, Editura Casa Cărții de Știință, 2010.

Pântea I.P., Bodea Gh. -Contabilitatea financiă, Editura Intelcredo, 2014.

Matiș D. -Bazele contabilității, fundamente și premise pentru un raționament profesional autentic, Editura Casa Cărții de Știință, 2010

*** -O.M.F.P 1802/2014

www.anaf.ro

www.mfinante.ro

Anexe