Asigurarile pe Banza de Indici de Vreme

Asigurările pe bază e indici de vreme

Asigurarile pe baza de indici reprezinta o formă simplificată de asigurare în care plata despagubirilor se bazează pe valorile obținute de la un indice nemaifiind necesara evaluarea individuala a pierderii de fiecare asigurat în parte. Suma asigurata se determina de regula pe baza costului de producție, iar despăgubirile se fac pe baza unei grile prestabilite prevăzute în cadrul politicii de asigurări.

Asigurarile pe baza de indici de vreme isi au originile pe piața internațională a derivatelor de vreme, unde diverse entitati isi acopera riscurile meteorologice. Interesul aplicarii asigurarilor pe baza de indici pentru domeniul agricol a crescut plecand de de la convingerea că produsele de asigurare tradiționale nu mai sunt viabile pentru țările în curs de dezvoltare.

Indicele se substitue valoarii globala a pierderii si se comporta ca un intermediar intre asigurati (de exemplu fermieri) si societatile de asigurari. Daca ar fi sa facem o analogie indicele are un comportament asemanator serverelor proxy web intalnite in domeniul informaticii. Un server proxy este un computer care funcționează ca intermediar între un browser Web (cum ar fi Internet Explorer) și Internet.

Pentru ca indicele de bază sa poata fi asemuit unui server proxy pentru pierderi trebuie să se bazeze pe o măsurare obiectivă (de exemplu, pe temperatura, precipitații, viteza vântului), care sa fie puternic corelata cu variabila de interes (de exemplu randamentul culturilor). În plus, variabila de vreme care poate forma un indice trebuie să îndeplinească următoarele proprietăți:

sa fie usor de observat si măsurat

sa fie Obiectiva

sa fie Transparenta

sa poata fi raportata în timp util

sa fie constanta în timp

sa se manifeste pe o arie largă

Având în vedere cerințele de mai sus, indicii de baza cei mai des folositi pentru indexarea vremii sunt seceta și temperatură. Riscul de grindina si riscul de incendiu, datorita faptului ca sunt niste riscuri restranse si localizate nu se pretează pentru asigurarile index.

Așa cum am menționat mai sus, despagubirile se fac în conformitate cu un program bine stabilit în cadrul politicii de asigurare. Un exemplu in acest sens, privind momentul in care se declanseaza plata despagubirilor, intr-un contract in care se acopera riscul de seceta, iar indexul de vreme il reprezinta precipitatiile cazute intr-o anumita perioada specificata in contract, il reprezinta pentru limita maxima de despagubire de 50.000 lei scaderea precipitatiilor sub 50 de mm/mp, iar pentru limita minima de despagubire de 0 lei depasirea pragului indexului de vreme de 100mm/mp, asa cum reiese din figura urmatoare:

În realitate, structura de plată a despagubirilor prezentata în figura 3.1 este prea simplificată pentru a evidentia pierderile rezultate in urma corelarii cantitatii de precipitatii cu randamentul culturilor agricole. Momentul, nu doar cantitatea de precipitații din timpul diferitelor faze de creștere a unei plante, este foarte important pentru a satisface echilibrul apei din sol și, prin urmare, randamentul total al culturii. Umiditatea crescuta sau deficitul de umiditate in principalele faze de creștere a culturilor, poate duce la pierderi de randament, chiar dacă cantitatea de precipitatii cumulativa pe sezon este adecvată. De obicei, modelele pe baza de indici proiectate utilizeaza mai multe etape de măsurare în timpul sezonului de cultură (de obicei trei faze pentru culturile de cereale), fiecare cu propriile praguri și limite ale parametrului vreme. Aceste opțiuni sunt descris mai târziu în această lucrare.

Până în prezent, cele mai multe experiențe practice privind implementarea asigurarilor pe baza de indici au facut referire la riscul de seceta si riscul de inundatii și s-au bazat pe colectarea datelor din informatiile furnizate de stațiile meteorologice. Cu toate acestea, o gamă largă de riscuri meteorologice sunt indexabile, asa cum rezulta si din tabelul 3.1. si datorita faptului ca in multe tari in curs de dezvoltare exista lacune in sistemele de monitorizare a vremii există preocupari crescande cu privire la utilizarea de surse de date alternative. Comunitatea științifică se implica în proiectarea și adaptarea de modele inovatoare, in special în țările în curs de dezvoltare, modele prin care se pot depăși o parte din limitările legate de accesul la date sigure și care pot simula comportamentul culturilor in conditii de vreme nefavorabila. De remarcat in acest sens sunt inovatiile facute in statii meteorologice automate prin intermediul carora sunt furnizate informatii sporite privind deficitul sau excesul de precipitatii in anumite zone cu costuri mult mai reduse.

Alte surse de date, cum ar fi imaginile transmise din satelit cuplate cu modelele computerizate, au de asemenea capacitatea de a măsura riscurile în noi regiuni. De exemplu, indicele normalizat de diferentiere al vegetație (NDVI), care utilizează sateliți pentru a măsura capacitatea unei plante de a absorbi lumina soarelui, poate fi folosit pentru detectarea secetei majore în anumite părți ale lumii. Indicele a fost introdus în literatură de Dr. John Rouse în anul 1973 si este deosebit de util în cartarea arealelor acoperite cu vegetație, în stabilirea tipologiei vegetației, a stării de sănătate a acesteia, etc. Valorile NDVI exprimă consistența vegetației, variază în funcție de absorbția radiației de către clorofilă în zona spectrală roșu și reflectanța acesteia în zona spectrală infraroșu apropiat si sunt cuprinse între -1 și +1.. Formula de calcul exprimă diferențierea signaturilor spectrale la limita zonei vizibile – banda roșu(în care clorofila absoarbe radiații luminoase, fapt pentru care ea impune culoarea verde vegetației sănătoase, aflată în plin sezon), in raport cu zona infraroșu – banda infraroșu apropiat (zonă spectrală în care reflectanța clorofilei este cea mai mare) :

Unde: NDVI – indicele normalizat de diferențiere a vegetației

NIR – banda spectrală infraroșu apropiat

R – banda spectrală roșu

Valorile apropiate de +1 (tonuri deschise) reprezintă o consistență mare a vegetației și sunt specifice pădurilor de foioase dense, valorile apropiate de -1 (tonuri închise) reprezintă terenul lipsit de vegetație iar valoarile apropiate de 0 (tonuri intermediare) sunt asociate terenurilor cu pajiști.

Tabelul 5.2. Seminficația geografică orientativă a valorilor NDVI (Weier & Herring, 2000)

În Fig. 5.6 este redat un mozaic de imagini satelitare pentru aproape întreaga suprafață de uscat a Globului (0°-63° latitudine nordică și sudică), reprezentând indicele normalizat de diferențiere a vegetației (NDVI) de la tonuri foarte deschise, cu valorile cele mai scăzute ale indicelui, până la tonuri închise de verde, corespunzătoare pădurilor tropicale umede.

Figura 5.6. Imaginea NDVI pentru suprafața terestră a Globului (Stockli & Allen, 2007).

NDVI este deja utilizat in indexarea asigurarilor legate de creșterea supafetelor pentru pășunat în Spania și America de Nord și este în curs de dezvoltare în Kenya.

Imaginile din satelit și simularile computerizate pot fi folosite atât pentru a modela riscul de inundații cat și pentru a arăta care vor fi zonele ce vor fi inundate și, de asemenea, permit monitorizarea perioadelor inundabile). Tipul de inundații are impact puternic asupra fezabilitatii indicelui de asigurare de inundații. Indicele poate fi aplicabil inundațiilor cauzate de revarsarea râurilor care afectează zone geografice mari, și nu este aplicabil pentru inundațiile scurte si pe supafete reduse. Asigurarile pe baza de indici de inundații sunt destul de greu de pus in aplicare, as spune chiar provocator de aplicat, dar se pot dovedi destul de fezabile din punct de vedere tehnic atat la nivel mediu cat si macro. Informațiile despre inundațiile trecute pot fi utilizate pentru o estimare mai precisa a pierderilor.

Fig. Riscuri meteorologice indexabile

Fig. Pragurile termice critice (oC) ale culturilor in diferite faze de vegetatie, fata de inghet (dupa Maximov)

Fig. Pragurile termice critice (oC) ale culturilor in diferite faze de vegetatie, fata de inghet (dupa Maximov)

APLICAȚII de Wii: nivel micro, mezo, și macro

Un avantaj al WII este că acestea pot fi proiectate pentru diferite tipuri de clienti.

La nivel micro, asigurari pe baza de indici de vreme pentru riscul de seceta si pentru riscul de inundatii, la nivel local sunt vândute agricultorilor indieni prin intermediul institutiilor de microfinanțare BASIX. Încă de la începuturile sale din 2003, produsul a suferit o serie de modificări. În prezent, contractul nu este legat de o anumita cultura, ci este oferit un contract generic tinandu-se seama de cele trei faze de crestere a culturilor si de pragurile specifice de precipitații intr-un sezon. Succesul produsului BASIX-ICICI Lombard a trezit interesul si altor asiguratori de a intra pe această piață inclusiv a companiei de stat Agricultural Insurance Company of India (AICI). Swiss Re estimeaza ca mai mult de 539000 fermieri indieni au achiziționat polite de asigurare pe indici de vreme până în prezent. Experiența indiana a dat naștere la piloți similari si studii de fezabilitate care vizează fermierii individuali din mai multe țări in curs de dezvoltare din întreaga lume, precum Thailanda, Indonezia, Malawi, Kenya, și Nicaragua.

La nivel mezo, un proiect pilot de produse de asigurari pe indici de vreme a fost dezvoltat pentru zona de nord a Perului. Produsul va fi vândut catre instituțiile de microfinanțare din mediul rural pentru a ajuta la compensarea pierderilor cauzate de inundatiile produse de El Niño (Skees și Collier, 2010). Fenomenul si-a facut aparatia in Oceanul Pacific la sfarsitul anului 1997, aducand cu el mai multa energie decat un milion de bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima. In numai opt luni (1997-1998) a provocat moartea a 21.000 de persoane si distrugeri materiale de circa 33 miliarde de dolari. Fenomenul El Nino presupune incalzirea apelor de pe coasta de Sud-Vest a Americii de Sud la un interval de 3-7 ani. Cercetatorii au constatat ca o data la 3 pana la 7 ani, vanturile permanente din Pacific isi schimba directia impingand apele calde spre est (din Nord-Estul si Estul Australiei catre America de Sud).Astfel, curentul rece al Perului este practic inlocuit de curentul cald Australian. Fenomenul incepe la sfarsirul lunii decembrie (in timpul verii din emisfera sudica) de unde este derivat si numele ce se traduce prin “Copilul” sau Iisus, in luna decembrie fiind si sarbatoarea Craciunului.

Indicele se bazeaza pe temperaturile de la suprafață Oceanului Pacific măsurate de National Oceanic and Atmospheric Administration. In prezent În apele tropicale ale Pacificului sunt ancorate 70 de balize care măsoară parametrii curenților de aer de la suprafața apei, precum și temperatura apei până la o adâncime de 500 de metri. Creșterea temperaturii de la suprafață apei/marii este un bun indicator pentru starea vremii din perioada lui El Niño, care aduce ploi torențiale și inundații catastrofale anumitor zone din nordul Perului. Aceste evenimente pluviometrice extreme distrug culturile și infrastructura, care, la rândul său afectează capacitatea unor debitori de a-si rambursa împrumuturile. Avand capacitatea de a se asigura împotriva pierderilor financiare care rezultă din acest fenomen meteo, instituțiile de microfinanțare (IFM) vor fi încurajate să crească serviciile oferite de creditare pentru sectorul agricol precum și servicii financiare de dezvoltare rurala.

La nivel macro. In zona Caraibelor se afla multe state de dimensiune redusa care sunt expuse la uragane, taifunuri, cutremure si eruptii vulcanice. Dimensiunile reduse si puterea financiara de care dispun fac ca aceste state sa nu poata absorbi impactul unor catastrofe naturale precum tarile mai mari din punctul de vedere al suprafetei. In cazul acestora din urma, nu de putine ori se foloseste tehnica prin care regiunile neafectate de dezastre sustin financiar reconstructia diviziunilor mai putin norocoase. Un exemplu de aplicare la nivel macro a asigurarilor pe baza de indici il reprezinta CCRIF – Caribbean Catastrophe Risk Insurance Facility. CCRIF este o facilitate pooling risc deținuta, operata, și înregistrata în Caraibe de catre Guvernele din Caraibe (CARICOM – Caribbean Community and Common Market). Aceasta facilitate, care beneficiaza de sprijinul Bancii Mondiale, este conceputa pentru a atenua impactul financiar al uraganelor și cutremurelor prin furnizarea rapida de lichiditate pe termen scurt, Guvernelor statelor care fac parte din program, atunci când o politică este declanșată. Este primul fond regional din lume care utilizează asigurarea parametrica, oferind guvernele Caraibe oportunitatea unică de a achiziționa la cel mai mic pret polite de acoperire a riscului de catastrofa produs de cutremur și de uragan. Riscurile fiecarui membru vor fi preluate de catre un pool, capitalizat initial cu ajutorul unor linii de finantare externa, la care vor contribui toti membrii acestuia, in functie de expunere. CCRIF reprezintă o schimbare de paradigmă în modul în care guvernele tratează riscul, iar impreuna cu guvernele din Caraibe reprezinta un model in ceea ce priveste modul de planificare si estimare a dezastrelor .

3.4 sunt wii produse de asigurare sau sunt instrumente financiare derivate??

Deși la aceste produse pe baza de indexi ne referim ca fiind produse de asigurari, rămâne o întrebare cu privire la faptul daca nu cumva mai corect ar fi sa ne referim la ele ca fiind produse financiare derivate (valoarea lor derivand din indice). Răspunsul la aceasta intrebare trebuie să se bazeze pe structura produsului și pe reglementările din tara în care produsul este vândut.

Derivate și de asigurare piețe Index

În contextul pieței derivatelor de vreme, riscul meteorologic este definit ca expunerea financiară pe care o entitate (un individ, guvern, sau corporație) o are la un eveniment meteorologic observabil sau la variabilitatea unui indice meteorologic măsurabil care le cauzează pierderi sau castiguri,. Deoarece acest risc poate fi măsurat fie printr-un eveniment de vreme observabil fie printr-un indice de vreme, este posibil să se transfere acest risc de la un client la o organizație interesate să preia acest risc, sub forma unui produs de managent al riscurilor de vreme. Mai exact, un produs de gestionare a riscurilor meteorologice poate fi un produs de asigurare sau un instrument financiar derivat. În timp ce aspectele juridice, contabile, fiscale si de reglementare sunt diferite, caracteristicile de transfer al riscului și beneficiile sunt similare.

Valoare contractelor cu instrumente financiare derivate deriva de la un indice de bază. Ele nu sunt neaparat asociate cu pierderile fizice efective ci pur si simplu despagubirile se determina in functie de performanța indicelui. În prezent, majoritatea tranzacțiilor cu derivate meteo se realizeaza pe piață derivatelor. Weather Risk Management Association (WRMA) monitorizează tranzacțiilor pe piața derivatelor meteo, care poate fi considerata o piata en-gros de vreme. Există două tipuri diferite de produse derivate, contractele tranzacționate la bursă exchange-traded contracts (ETCs) și contractele over-the-counter (OTC). Numai contractele OTC sunt disponibile clienților din tarile in curs de dezvoltarea, in special clienților din sectorul agricol.

Asigurarile constau in transferul riscului de la un client (asigurat) la un terț (asigurător). În schimbul unei "plati" (prima plătită de asigurat la asigurător), asigurătorul este de acord să plătească despagubirile care apar pe perioada politei, în conformitate cu termenii și condițiile poliței de asigurare. Plățile compensatorii sunt plătite în conformitate cu clauzele din contract si reprezinta compensații pentru pierderile suferite.

De cele mai multe ori, tranzactiile pe riscuri de vreme structurate ca si produse de asigurare sunt destinate a fi efectuate de producatorii agricoli din țările în curs de dezvoltare, în timp ce tranzactiile cu derivate de vreme (derivate meteo) sunt destinate a fi efectuate de catre marile corporații sau repezinta tranzacții majore la nivel național.

Tranzactiile pe riscuri de vreme pot juca, de asemenea, un rol si în spatele scenei, adica pe piata reasigurarilor, caz in care li se permite reasigurătorilor sa compenseze riscul de vreme dacă acceptă trecerea anumitor riscuri pe piața derivatelor. De remarcat este faptul că la nivel international există o importanta piață pentru reasigurarea asigurarilor agricole traditionale pentru care riscul de vreme este o expunere principala, dar nu exclusiva.

3.5 UNDE POATE Wii fi cele mai utile? 6

Asigurarile pe baza de indici ca și asigurările agricole, în general, reprezinta un instrument de gestionare a riscului in cazuri extreme. Daca fermierii nu au acces la finanțare sau la piețele financiare, asigurarile pe baza de indici sunt puțin probabil în măsură să rezolve aceste situatii nefavorabile.

În mod ideal, asigurarile pe baza de indici ar trebui să fie integrate în lanțurile de aprovizionare unde sunt stabilite legături între intrarile si vânzările de mărfuri, intre serviciile de consultanță tehnică si de finanțare. Un aspect deloc de neglijat si care trebuie subliniat este acela legat de potențialul de finanțare agricolă. O inițiativă WII fără o legătură explicita cu surse (programe) de finanțare va fi supusa esecului deoarece cei mai mulți fermieri nu dispun de capital suficient pentru a plăti prima de asigurare. O solutie in acest sens poate fi Contractul Agricol. Contractul Agricol este un contract incheiat intre fermieri si o asociatie agricola prin care asociatia asigură pentru membrii ei o mai bună exploatare a terenurilor agricole și a animalelor, o mai bună achiziționare a materialelor și o mai bună valorificare a produselor. De asemenea, asociatiile au acces mai ușor la credite rambursabile decât micii producători agricoli deoarece au o activitate mai eficientă și oferă garanții mai mari, iar eforturile legate de angajarea unui credit sunt mai ușor de suportat.

In Romania la inceputul anului 2015 sub 1% din fermieri făceau parte dintr-o asociatie agricola, în timp ce media de asociere în țarile membre UE este de 34%, în fruntea topului conducând Olanda cu un grad de organizare ce depășește 100%.

Fig. Avantajele asocierii pentru producatorii agricoli

Procentul de asociere atât de scăzut înregistrat de România se justifică într-o oarecare măsură de următoarele aspecte:

Cunoștințele insuficiente legate de procesul de asociere;

Mentalitatea, neîncrederea, aversiunea față de fiscalitate;

Lipsa încurajărilor din partea autorităților;

Afilierea redusă la organizațiile internaționale unde taxele de afiliere sunt foarte mari;

Vârsta medie relativ crescută a fermierilor;

Nerespectarea înțelegerilor din asociație de către membrii acesteia;

Totuși pentru a ilustra importanta legaturii dintre fermieri-asociatiile agricole-companiile de asigurari si banci voi lua urmatorul exemplu de integrare a asigurarilor pe baza de indici in lanțul de finanțare și de aprovizionare. Voi demonstra astfel cum Wii pot jucat un rol esențial în deblocarea de credite pentru micii fermieri, ceea ce le va permite, pe de o parte accesul la noi tehnici si tehnologii îmbunătățindu-și astfel productivitatea, iar pe de altă parte le va permite accesul la noi si importante piete de desfacere. Pe scurt procesul poate fi sintetizat în cinci etape astfel:

1. Banca acorda imprumuturi fermierilor pe baza contractului agricol

2. În baza contractului agricol Asociația poate sa ofere fermierilor materia primă sau poate să negocieze un preț mai mic al input-urilor, degrevează producătorul de responsabilitatea vânzării și garantează un anumit preț.

3. Banca este cea care incheie un contract de asigurare pe indici de vreme cu o societate de asigurări, în urma căruia banca si Asociația suportă cea cea mai mare parte din plata primei.

4. Plata despagubirilor se bazează pe valorile obținute de la un indice, valori ce sunt transmise de stațiile meteorologice din zona în care se află producția fermierului.

5. În caz de secetă, despăgubirile vor fi incasate de către bancă, în timp ce fermierii primesc finanțarea salvatoare necesară continuării activității.

Fig. schema logica a legaturii dintre fermieri-asociatiile agricole-companiile de asigurari si banci.

3,6 AVANTAJELE indicele de asigurare

Deși dezvoltarea și implementarea de asigurări pe bază de indici de vreme este încă în stadiu incipient, au fost totuși identificate o serie de avantaje ale produsului, printre care amintim:

risc redus de selecție adversă. Selecția adversă poate apărea în asigurările agricole, deoarece fermierii cu riscuri mai mari sunt mai dispuși de a încheia o poliță de asigurare decât cei cu riscuri mai mici care tind să renunțe la contractarea acelei asigurări, ceea ce în timp, duce la modificarea substanțială a raportului dintre primele încasate și despăgubirile plătite de către asigurator. S-a ajuns până acolo, ca în anumite zone, asiguratorii privați să iasă de pe piața asigurărilor împotriva inundațiilor, deoarece persoanele pentru care acest risc era infim sau, chiar mai mult, nu exista deloc, să nu încheie astfel de polițe. În timp lor li s-au adăugat și persoanele cu probabilitate mai mica de inundatie care au renunțat treptat la aceste polițe datorită primelor mari și în continua creștere. Astfel s-a ajuns la o situația gen spirală în care pe măsură ce asiguratorii creșteau valoarea primelor, numărul asiguraților devenea din ce în ce mai mic, aceștia fiind supuși și celor mai mari riscuri. De vină pentru apariția unor astfel de situații ar fi de fapt asimetria de informații dintre asiguratori și fermieri, întru-cât asiguratorii ar trebui să dispună de informație adecvata, corespunzatoare și suficienta despre natura riscului ce trebuie asigurat, lucru dificil de realizat deoarece fermierii vor deține întotdeauna mai multe informații cu privire la producțiile lor potențiale decât orice expert al firmei de asigurare. Un avantaj al asigurarile pe bază de indici constă în faptul că agricultorii subscriu polițele de asigurare pe baza termenilor și condițiilor general valabile pentru toți agricultorii din aceeasi zona, în timp ce despăgubirile se fac pe baza unei grile prestabilite prevăzute în cadrul politicii de asigurări, eliminându-se astfel problema de selecție adversă pentru asigurători.

Hazard moral redus. În asigurarile agricole traditionale fermierii pot fi în măsură să influențeze valoarea despăgubirilor prin comportamentul lor – prin exacerbarea pierderilor suferite (asiguratul poate da foc propriei recolte pentru ca apoi sa pretinda ca a fost incendiata) fenomen ce poartă denumirea de hazard moral. În asigurările pe bază de indici fermierii nu au capacitatea de a stimula sau de a influența despăgubirile, deoarece acestea se bazează pe valorile obținute de la un indice/parametru de vreme independent și exogen, valori ce nu pot fi influențate de comportamentul agricultorilor.

Eliminarea cheltuielilor legate de evaluarea individuală a pagubelor. Evaluarea pagubelor reprezintă o provocare pentru orice asigurare agricolă tradițională, din cauza faptului că necesită mobilizarea unui număr mare de evaluatori calificați sau semicalificați care posedă anumite cunoștințe agronomice. Capacitatea asigurarilor pe bază de indici de a plăti despăgubirile, fără o evaluare prealabilă a pagubelor reduce în mod clar costurile administrative prin eliminarea angajarii de evaluatori.

Reducerea cerințele de informare și birocrație. În produsele de asigurare tradițională se depun eforturi considerabile în procesul de colectare a datelor necesare stabilirii cuantumului despăgubirilor și în procesul de clasificare a agricultorilor în funcție de expunerile individuale de risc. Datorită utilizării indicelui, nu mai este necesar să se colecteze astfel de date detaliate, nici să se facă diferențieri între fermierii individuali. Acest lucru poate fi deosebit de util mai ales în țările în care există un acces limitat la date detaliate.

Facilitarea reasigurarii. Experiența sugerează că reasigurătorii internaționali sunt mai susceptibili de a reduce valoarea primei de reasigurare în cazul în care asigurarea se bazează pe evenimente meteorologice măsurate în mod independent.

Transparență. Procesul de evaluare a pagubelor specific produselor de asigurări tradiționale duce de cele mai multe ori la conflicte între fermieri și evaluatori din cauza naturii parțial subiective a procesului de evaluare a pierderilor. Contractele de asigurări pe bază de indexi de vreme se bazează pe măsurătorile transmise de stațiile meteorologice de referință, masurători ce sunt extrem de obiective, motiv pentru care sunt mai puțin probabile să conducă la dispute.

Facilitarea accesului la servicii financiare. Prin eliminarea riscului catastrofic din cadrul comunităților vulnerabile, piețele de asigurări pe bază de indexi care au avut succes au demonstrat ca au și potențialul de a facilita accesul fermierilor și la alte surse de finanțare care sunt importante pentru reducerea sărăciei dar și pentru dezvoltarea economică a agricultorilor.

3,7 PROVOCĂRI ALE indicele de asigurare

În ciuda avantajelor aparente ale produselor de asigurare pe baza de indici meteorologici, punerea în practică prin programe pilot și studii de fezabilitate a arătat că există o serie de provocări sau dezavantaje inerente legate de aceste produse.

 Baza de risc. Baza de risc este caracteristica cea mai problematică a asigurarilor pe bază de indici. Ea reprezintă diferența dintre despăgubirea determinată pe baza indicelui și pierderea reală suportate de către agricultor. Deoarece nu există o evaluarea a pierderilor efectuata de un evaluator specilaizat la fata locului ci ea se face in functie de valorile unui parametru de vreme transmis de statiile meteorologice de referință, despagubirea astfel determinată poate fi mai mare sau mai mică decât pierderea reală. Nivelul bazei de risc este influențată de mai multe aspecte. În primul rând, riscul de bază este mai mic atunci când riscul asigurat este corelat, adică afectează o arie geografică relativ mare în același timp și în aceeași măsură. Riscurile slab corelate sunt riscul de grindină și riscul de îngheț localizat, în timp ce riscurile puternic corelate sunt considerate riscul de seceta, riscul de temperatura crescută sau scăzută și riscul de vânt puternic. În al doilea rând, riscul de bază este mai mare în cazul în care există microclimate locale, practici diferite de management al riscurilor și soiuri diferite de culturi ceea ce insemna că deși riscul meteo poate fi corelat impactul său va fi unul foarte variabil.

Disponibilitatea datelor. În ciuda faptului că datele solicitate de companiile de asigurări stațiilor meteorologice au un caracter simplist, pentru a fi utile în procesul subscrierii polițelor, în stabilirirea valorii primelor, în determinarea despăgubirilor ce urmează a fi plătite în timpul perioadei de asigurare, precum și în procesul de evaluare a riscului aceste date trebuie să fie exacte și complete.

De asemenea, pentru asigurarile pe baza de indici sunt necesare serii lungi de timp și de o înaltă calitate a datelor meteorologice – circa 30 de ani de date zilnice.

Integritatea stațiilor meteorologice. Stațiile meteo utilizate pentru transmiterea informațiilor necesare asigurarilor pe bază de indici trebuie să fie suficient de sigure pentru a preveni manipularea datelor. In plus, acestea ar trebui să dispuna de sisteme de înregistrare a datelor în mod automat si nu manual. Este recomandat ca datele sa fie colectate de la stațiile meteorologice ce utilizează dispozitive de raportare automate asemeni Sistemului Global de Comunicații Mobile GSM. Aceste cerințe nu sunt singurele care duc la creșterea calității datelor, dar cu siguranță reduc potentialul uman de eroare sau de manipulare. Gradul de integritate este un factor important deoarece are un impact direct asupra nivelului primei de asigurare.

Împlementarea acestui nou tip de asigurări presupune în primul rând existența fermierilor, a companiilor de asigurare, a autorității de supraveghere și a unui sistem eficient de educație. Indicele de asigurare este un concept nou pentru agricultori, prin urmare, orice descriere a produsului necesită programe intense de educație pentru ai ajuta să înțelega principiul sistemului de plată a compensațiilor și, de asemenea, faptul că se acoperă doar o variabilă de risc. Conceptul nu este nou doar pentru agricultori ci și pentru companiile de asigurări care au nevoie de asistență tehnică substanțială în proiectarea contractelor și indexarea pierderilor pentru ca produsul să fie dezvoltat și implementat pe o bază durabilă. Este recomandat ca autoritățile de supraveghere să se implice încă de la început, acordând îndrumare juridică precum și tot sprijinul și toată susținerea de care este nevoie pentru ca produsul să fie unul de succes

În prezent există preferința pentru indexarea doar a anumitor riscuri meteorologice. Majoritatea produselor de asigurări pe bază de indici care au fost dezvoltate și implementate până în prezent au fost proiectate în principal pentru riscul de precipitații, ceea ce nu este în mod necesar riscul de vreme cel mai grav sau cel mai predominant. Practica demonstrează că este nevoie nu doar de indexarea și altor riscuri meteorologice ci și de o indexare multi risc, deoarece nu puține sunt cazurile când pierderile fermierilor au rezultat dintr-o interacțiune complexă de perile, cum de exemplu creșterea temperaturii conduce și la probleme legate de dăunători. Un "simplu" produs de asigurare pe bază de indici nu este suficient pentru a acoperi toate pierderile apărute, motiv pentru care fermierilor nu le rămâne decât ori să mai achiziționeze și un alt tip de asigurare care să le acopere și celelalte riscuri (lucru puțin probabil de a se întâmpla datorită valorii primelor) ori să încheie încă de la început asigurări pe bază de indici de vreme multi risc. Pentru ca acest lucru să poată fi realizat, mai întâi ar trebui proiectate, dezvoltate și implementate astfel de produse.

Cercetare, adaptare locală și scalabilitate. Procesul de proiectare a unui indice implică analiza datelor meteorologice și interpretarea acestora în raport cu specificul culturii de asigurat. Corelațiile trebuie să fie efectuate între datele meteorologice și datele istorice legate de randamentul culturilor în scopul de a găsi cei mai buni parametrii de indexare. După ce produsul este proiectat nivelurile de declanșare trebuie să fie adaptate la fiecare stație meteo.

Acolo unde este nevoie de noi statii meteorologice automate, acestea trebuie să fie calibrate în funcție de interpolarea dintre stații. Mai mult, în primii ani de program sunt recomandabile revizuiri anuale ale nivelurilor de declanșare a indicilor. Toate aceste lucrări tehnice limitează viteza de extinderea a unui program pilot la un program de nivel regional sau național. De asemenea, trebuie specificat faptul că orice indice de vreme trebuie revizuit și recalibrat ori de câte ori o noua stație meteo este introdusă în sistem, precum și faptul că un nou indice trebuie proiectat de fiecare dată când se introduce o nouă cultură sau chiar un nou soi.

Asigurările pe bază de indici de vreme nu au aplicabilitate universala. Pot fi un instrument eficient, dar nu pentru toate tipurile de culturi, sisteme de recoltare sau pericole. De exemplu, pe fondul unui climat umed cauzele dominante de pierdere la nivelul culturilor o reprezintă dăunătorii și bolile plantelor, situație în care o simplă indexare a unui parametru de vreme poate fi problematică. În astfel de circumstanțe, un produs pe bază de indici de randament ar putea fi mai aplicabil.

Pentru a face față acestor provocări și pentru a promova piețe eficiente și durabile pentru asigurările pe bază de indici de vreme și pentru asigurările de catastrofă în țările în curs de dezvoltare, Grupul Băncii Mondiale (GBM) a lansat în anul 2009 Facilitatea Indicelui Global de Asigurare (GIIF), administrat de Corporația Financiară Internațională (IFC). GIIF se dorește a fi un program cuprinzător bazat pe asigurări menite a oferi o protecție accesibilă împotriva pagubele produse de dezastrelor naturale și de fenomenele extreme ale vremii în țările în curs de dezvoltare.

Asigurările pe bază de indici climatici împotriva pierderii culturilor sunt destinate agriculturii din țarile în curs de dezvoltare, unde fermierii se asigură împotriva pierderilor cauzate de fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi inundațiile sau seceta. În mod obișnuit despăgubirile sunt efectuate pe baza evaluării pierderilor făcute prin inspecții la fața locului, nimai că inspecțiile la fermă pot fi costisitoare și relativ subiective. Asigurările pe bază de indici au avantajul de a fi complet obiective și nu necesită inspecție la fața locului. Planul american Federal Crop Insurance a oferit acest tip de asigurare începând cu anii 1990.

Tabelul 1 oferă un rezumat al diferitelor tipuri de scheme de asigurări agricole pe bază de indici de vreme.

Table 1: tipuri de scheme de asigurări agricole pe bază de indici de vreme.

Source: Derived from a presentation by P Valdivia 2010. 

Description: 

Pierderea recoltelor din anii în care au loc evenimente climatice extreme pot cauza greutăți enorme pentru agricultori. E posibil să le crească gradul de indatorare, apoi pot fi în situația de a-și vinde activele chiar și o parte din terenuri, ceea ce îi aduce în imposibilitatea de a mai investi în producția anului următor. Aceste evenimente sunt considerate a fi cauza principală pentru care fermierii nu reușesc să acumuleze bunuri și capital suficient pentru a scăpa de sărăcie. Cu schimbările climatice din ultima perioadă este de așteptat ca fenomenele meteo extreme să devină din ce în ce mai frecvente și astfel să aibă un impact din ce în ce mai mare asupra mijloacelor de trai ale fermierilor. Majoritatea agricultorilor folosesc mijloace tradiționale de adaptare și supraviețuire pe perioade de secetă, cum ar fi să își vândă animalele pentru că numai au cu ce le hrăni, sau să migreze pentru o perioadă limitată în zone mai puțin afectate de secetă. Cu toate acestea, mecanismele prezentate nu reprezintă soluții de succes în cazul unor fenomene extreme, cum ar fi în situația dacă seceta ar dura mai mult de un sezon. Prin urmare, este importantă găsirea de mecanisme financiare pentru a sprijini agricultorii în anii în care suferă pierderi substanțiale din cauza fenomenelor meteorologice extreme. De asemenea, în cazul în care astfel de pierderi devin tot mai frecvente, pe de o parte fermierii vor fi mai puțin dispuși să apeleze la împrumuturi financiare, iar pe de altă parte creditorii pot fi mai puțin dispusi să le acorde împrumuturi, sau dacă totuși le acordă să crească costurile de creditare, din cauza riscurilor mai ridicate implicate. Dacă fermierii nu au acces la credite, atunci acest lucru limitează sever capacitatea acestora de a investi în îmbunătățirea productivității și profitabilității activității agricole.

Avantajele tehnologiei

Costurile de asigurare sunt reduse pentru ca nu sunt efectuate verificări individuale la nivelul pierderilor reale. Acest lucru le face viabile și accesibile pentru un număr mare de mici producători pentru care asigurările tradiționale s-au dovedit a fi ineficiente. Asigurarea este cel mai ușor de administrat ca parte a altor servicii financiare oferite fermierilor, în principal ca parte a procesului de creditare, unde în caz de producere a fenomenelor meteorologice extreme, fermierii care înregistrează pierderi și sunt asigurați nu vor fi obligați să ramburseze creditul. Acest lucru reduce riscul ca fermierii să-și vândă terenurile sau alte active din cauza pierderilor suferite în urma intemperiilor.

Dezavantajele tehnologiei

Asigurările pe bază de indecși presupun un efort susținut pentru analiza riscurilor legate de vreme pentru proiectarea indexului, înregistrări meteorologice de înaltă calitate și pe o perioada semnificativa, minimum 30 de ani, și o rețea extinsă de stații meteorologice. Un alt dezavantaj este ca despăgubirile sunt strâns legate de valorile unui indice meteorologic, iar fermierii sunt despăgubiți doar daca indexul depășește un anumit prag. Pot fi și situații în care fermierii să înregistreze pierderi în urma unor fenomene meteorologice extreme, dar dacă indexul nu a trecut pragul, atunci aceștia să nu fie despăgubiți. De asemenea este posibilă și situația inversă, adică fermierii să nu înregistreze pierderi, dar dacă pragul indexului a fost depășit atunci fermierii să fie despăgubiți. Acesta este un cost, asumat de altfel, de a nu fi efectuate inspecții la fața locului.

Costuri de sezvoltare și costuri pentru fermieri

Costurile de dezvoltare

Dezvoltarea și implementarea asigurărilor pe bază de indici de vreme ca și produse comerciale implică o strânsă colaborare între companiile de asigurări interesate (publice sau private) și organizațiile naționale sau multinaționale, cum ar fi Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau bănci regionale de dezvoltare, care oferă facilități cum ar fi subvenționarea costurilor legate de dezvoltarea acestor produse. La nivel internațional s-au înființat chiar mai multe ONG-uri interesate fiind de acest tip de asigurări, cum ar fi Oxfam. Oricum este puțin pobabil ca o societate de asigurări privată, pe cont propriu, să dezvolte produse de asigurare bazate pe indici de vreme. De obicei, este nevoie de un parteneriat public-privat.

Chiar și după ce un produs a fost dezvoltat, investiții substanțiale trebuie efectuate pentru a explica produsul fermierilor sau reprezentanților acestora. Un aspect esențial este educarea agricultorilor pentru a înțelege produsul, de a nu se crea așteptări false despre ce ofera, în condițiile în care mulți fermieri sunt înca neîncrezători în astfel de produse.

Costuri pentru Fermieri

Fermierii, în mod normal, ar plăti pentru asigurare, fie direct, fie de cele mai multe ori ca un serviciu financiar suplimentar asociat unui împrumut. În unele cazuri, costurile de asigurare sunt subvenționate de către guvern, dacă se consideră strategic pentru țară să sprijine efectele schimbărilor climatice. Unele țări, cum ar fi Mexic, Peru și Brazilia subvenționează prima de asigurare, iar alte țări participa prin procesul de reasigurare ceea ce reduce, de asemenea, costurile de prima.

Cerințele instituționale și organizatorice

Pentru proiectarea indicelui de asigurare este nevoie de două seturi de informații de bază.

Date istorice cu privire la condițiile climatice și la productivitățile culturilor agricole pentru evaluarea riscului de producție și stabilirea pragului indicelui peste care se acordă despăgubirile. Este important de cunoscut care este riscul economic asociat pentru stabilirea prețului produsului – adică mărimea primei de asigurare.

2. Date meteorologice în timp real, cu o acoperire geografică semnificativă pentru a putea evalua dacă pragul indexului a fost depășit – moment în care trebuie efectuate despăgubirile.

Bariere la implementare

Una dintre barierele majore ale procesului de implementare o reprezintă nevoia de reasigurare, deoarece fenomenele meteorologice extreme produc pagube însemnate și pe suprafețe destul de mari, ceea ce poate dezechilibra din punct de vedere financiar o companie de asigurări, putându-se ajunge foarte ușor la situația de faliment. Compania de asigurări cedentă trebuie să aibă un model financiar solid pentru a convinge compania de reasigurare să-și asume acest risc la un preț rezonabil. Din nou, implicarea publică în aceste sisteme prin intermediul organismelor naționale sau multinaționale poate reduce costurile de reasigurare sau le poate face mai acceptabile pentru industria de asigurări internațională.

Oportunitati pentru punerea în aplicare

Banca Mondială a sprijinit proiectarea și implementarea de programe pilot în mai multe țări din întreaga lume prin intermediul agențiilor de dezvoltare, de exeplu Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Departamentul pentru dezvoltare internațională din Marea Britanie (DFID) și a băncilor regionale de dezvoltare. Astfel că, cele mai multe dintre inițiative au beneficiat de sprijin din partea guvernelor naționale și de suport tehnic finanțat de agențiile externe.

Majoritatea fermierilor nu sunt obișnuiți să se asigurare și, în multe cazuri, nu au o percepție bună asupra naturii produselor de asigurare și nici încredere în capacitatea lor de a-i despăgubi. Succesul unor astfel de scheme, oferite direct agricultorilor, depinde de investițiile efectuate în creșterea gradului de conștientizare a fermierilor cu privire la managementul riscului financiar. Din experiența țărilor în care programul s-a dovedit a avea succes, reiese faptul că cele mai bune rezultate privind înțelegerea produsului de către fermieri au fost obținute prin joc ca metodă de învățare. Prin joc fermierilor li s-au prezentat diferitele tipuri de asigurări și scenariile în care vor fi despăgubiți și acele situații în care nu vor fi despăgubiți. Din acest motiv suntem de acord cu părerea exprimată de Anthony Patt, Pablo Suarez, Ulrich Hess în 2010 precum că astfel de jocuri cresc în mod substanțial înțelegerea agricultorilor față de asigurare și dorința de participare.

References 

Patt, A., P. Suarez, and U. Hess (2010) How do small-holder farmers understand insurance, and how much do they want it? Evidence from Africa. Global Environmental Change 20: 153-161.

Valdivia, R. O. (2002) The Economics of Terraces in the Peruvian Andes: AN application of sensitivity analysis in an integrated assessment model. Montana State University, Bozeman, Montana, http://scholarworks.montana.edu/xmlui/bitstream/handle/1/2463/ValdiviaR2002.pdf?sequence=1