Aplicatii de Comert Electronic Realizate pe Baza Modeului Business To Customer

Aplicații de comerț electronic

realizate pe baza modelului

Business-to-customer (B2C)

Cuprins

Introducere

CAPITOLUL I – Marketingul direct. Istorie si evoluție

1.1 Apariția si definirea conceptului de marketing direct

1.2 Procesul comunicării în marketingul direct

1.3 Elemente și caracteristici ale marketingului direct

1.4 Avantajele și dezavantajele marketingului direct

1.5 Instrumente folosite în marketingul direct

1.6 Internetul – evoluție și dezvoltare

CAPITOLUL II – Piața telefoanelor mobile din România. Trecut și perspective

2.1 Situația generală a companiilor de telefonie mobilă din România

2.2 Analiza pieței telefoanelor mobile din România

CAPITOLUL III – Campanii de internet marketing derulate pe piața telefoanelor mobile

3.1 Privire de ansamblu asupra campaniilor derulate în mediul online

3.2 Caracterizarea activității de marketing specifice pentru piața telefoanelor mobile din România

3.3 Conceptul de ,,social media marketing” și piața telefoanelor mobile

3.4 Campanii derulate în mediul online de diverse firme

3.4.1 S.C. VODAFONE ROMÂNIA S.A.

3.4.2 S.C. ORANGE ROMÂNIA S.A.

3.4.3 S.C. COSMOTE Romanian Mobile Telecommunications S.A.

Concluzii

Bibliografie

Introducere

CAPITOLUL I – Introducere in comerțul electronic (e-commerce)

În cadrul acestui capitol sunt prezentate aspectele esențiale legate de evolutia și definirea conceptului de comerț electronic. De asemenea, sunt analizate si prezentate cele mai importante modele de afaceri in comerțul electronic, fiind evidențiate principalele elemente și caracteristici, precum și avantajele și dezavantajele utilizarii e-commerce-ului, a magazinelor virtuale. În continuare, sunt identificate principalele platforme gratuite destinate comertului electronic și sunt prezentate aspectele importante legate de evoluția și dezvoltarea e-commerce-ului, respectiv a internetului.

Comertul electronic – delimitari conceptuale si definitii

Comerțul electronic, cunoscut si sub denumirea de „electronic commerce” sau „e-commerce” este o activitate de cumpărare sau vânzare prin intermediul transmiterii de date la distanță, acesta activitate fiind specifică politicii expansive a marketingului companiilor comerciale. Astfel, prin intermediul internetului se realizeaza si se dezvoltă o relație de servicii și schimb de mărfuri între ofertant și viitorul cumpărător.

In plan teoretic, de-a lungul timpului, comerțulului electronic i s-au atribuit mai multe definiții, în mare parte fiind vorba de o complementaritate in cadrul acestora, de o completare reciprocă.

Astfel, conform lui Phillpip Kotler comerțul electronic reprezintă orice tranzacție financiară în care părțile interacționează în mod electronic. Noțiunea de comerț electronic acoperă circuitul complet de vânzări, inclusiv marketingul și vânzarea propriu-zisă. In sens general, comerțul electronic are un impact mai mare asupra evoluției afacerilor, acesta pornind de la activitățile care susțin obiectivele de marketing ale unei firme, cercetare, publicitate, vânzări, plăți, servicii către clienți și ajungand până la achiziția produsului/serviciului și activitățile post-vânzare.

O altă definiție, ce aparține OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)' subliniaza faptul ca, „comertul electronic se refera în general la toate formele de tranzactii ce au legatura cu activitatile comerciale, derulate la nivel de firma, sau impreuna cu cumparatorii, care se bazeaza pe procesarea si transmisia de informatii sub forma digitala, incluzând text, sunet si imagini”. Mai exact, cumpărăturile online reprezintă un proces prin care cumpărătorul achiziționează direct bunul sau serviciul de la un vânzător, prin intermediul intemetului, fără a apela la un intermediar, totul desfasurandu-se în timp real.

Comerțul electronic include de fapt numeroase operațiuni de afaceri, dupa cum urmeaza:

realizarea de contacte cu clienții noi sau existenti;

publicitatea targetată către utilizatorii de internet, respectiv schimbul de informații;

asistență pre-vânzare si asistenta post-vanzare

plăți electronice;

distribuția și logistica întreprinderilor virtuale;

diverse activități comerciale realizate împreuna cu alte companii;

Schimbul de informații sub orice format electronic este o caracteristică de bază a comerțului electronic. O afacere care își desfășoară activitatea atat pe internet, cat si in afara sa, poate avea ca țintă atât alte afaceri (business-to-business, B2B), consumatori (business-to-consumer, B2C), cat si administrația (business-to-administration, B2A).

O definite adaptata informatiilor prezentate anterior, subliniaza faptul ca e-commerce-ul „se refera la utilizarea tehnologiilor si mijloacelor electronice in scopul realizarii faptelor de comert (vanzare, cumparare, transfer sau schimb de produse, servicii, si/sau informatii) ce includ interactiuni de tip business-to-business sau business-to-customer”.

In concluzie, comertul electronic este una dintre solutiile complexe, "integrate" pe care le ofera tehnologia internet. Acest lucru determina o multitudine de aplicatii si de furnizori de servicii internet sa conlucreze intr-o sincronizare perfecta, pentru ca un site de comert electronic sa poata functiona.

Avantajele si dezavantajele comerțului electronic

Necesitatea comerțului electronic deriva din insasi integrarea sa in cadrul tehnologiile din lumea actuala, repspectiv acesta este privit ca fiind elementul de bază al noii economii. De asemenea, internetul reprezintă principalul mediu prin care acesta își face simțită prezența.

Privind avantajele utilizării comerțului electronic, constatam ca acestea pot fi analizate din trei puncte de vedere, respectiv cel al companiei, cel al consumatorului și cel al societății. Principalele avantaje pe care o companie le resimte in urma utilizarii mijloacelor oferite de e-commerce sunt urmatoarele:

posibilitatea extinderii zonelor de activitate, atat pentru piețele naționale, cat și pentru pietele internaționale (cu un capital foarte redus, o companie poate fi capabila rapid și sigur să-și localizeze clienții, furnizorii cei mai potriviți și poate sa-si identifice cei mai buni parteneri de afaceri din lume);

vitezei de comunicare foarte ridicata;

îmbunătățirea eficienței si eficacitatii (toate datele disponibile sunt în format electronic, reducând astfel, spre exemplu, erorile de tastare, neintelegerile verbale, etc.);

reducerea drastica a managementului stocurilor si a inventarului;

scaderea timpului dintre primirea produselor sau serviciilor si cheltuirea capitalului;

reducerea costurilor de stocare, distributie, procesare, creare si de regăsire a informațiilor bazate pe suport fizic de hartie (utilizand e-mail-ul se reduc costurile privind mesageria si, de asemenea, a costurilor legate de ciclul de cumpărare);

consolidarea relațiilor cu clientii si furnizorii (website-ul conține informații actualizate, disponibile la orice ora, utile tuturor părților);

un mijloc modern si rapid de oferire a informațiilor despre companie (prin intermediul paginilor din cadrul website-ului);

posibilitatea utilizarii unor canale alternative de vânzare (prin intermediul internetului).

Comertul electronic a fost realizat, in primul rand, din dorinta de a facilita consumatorului final achizitia unor produse, totul desfasurandu-se intr-un mod comod si convenabil, fara un efort suplimentar. Astfel, principalele avantaje oferite cumpărătorului sunt urmatoarele:

realizarea cumpăraturilor sau a altor tranzacții intr-un mod rapid, in orice moment, la orice oră si în orice zi;

„posibilitatea de a căuta rapid produse și servicii, cu optiunea de comparare a prețurilor și alegerea calității dorite”;

livrare rapida a produselor, in special a celor digitale;

inlesneste participarea utilizatorilor la licitații virtuale, la diverse reuniuni electronice din cadrul comunităților virtuale, unde au loc schimb de experiante, idei, etc.;

„are abilitatea de a oferi produse greu de gasit din confortul propriului fotoliu”;

incurajeaza competiția, acest lucru culminand cu oferirea unor reduceri substanțiale.

In urma implementarii unei solutii de comert electronic, o firma sau companie resimte anumite imbunatari, atat la nivelul vanzarilor, cat si la nivelul increderii masurate prin ochii consumatorilor. Astfel, avantajele comerciantului în urma implementarii comerțului electronic sunt urmatoarele:

„acapararea de clienti noi prin intermediul acestui nou canal de distribuție”;

ofera persoanelor angajate posibilitatea să lucreze de acasă, reducându-se in acest mod traficul si, implicit, poluarea;

unele produse sau marfuri pot fi comercializate la prețuri reduse, astfel încât și persoanele cu venituri mai mici au acces la acestea, ridicându-le astfel standardul de viață;

permite persoanelor din zonele mai izolate și a celor din regiunile rurale să aibă acces la produse și servicii, care, in sens contrar, le-ar fi fost accesibile;

inlesneste oferirea de servicii publice (sănătatea, educația, distribuirea serviciilor sociale ale guvernelor) la un cost mai mic și cu o calitate simtitor îmbunătățită.

Pe baza calitatilor si aspectelor pozitive prezentate anterior, pe care le ofera implmenetarea unei solutii de comert electronic, putem definit anumite avantaje generale ale comerțului electronic, cum ar fi:

mediul prin care comerțul electronic se realizează, respectiv internetul, este omniprezent, foarte accesibil și este disponibil la un cost redus;

accesul la resursele oferite de e-commerce se poate realiza printr-o gamă vasta de tehnologii (calculatoare, laptopuri, tablete, telefoane mobile, televizoare inteligente. etc.);

timpul dedicat cumparaturilor este redus in mod simtitor;

modalitatile de plata deja existente, bazate pe cardul bancar, pot fi adaptate foarte usor;

barierele geografice sunt nelimitate;

daca se doreste, intermediarii din lantul de aprovizionare pot fi evitati;

stocurile pot fi micsorate sau chiar inexistente prin intermediul proceselor de producție „just-in-time” (reprezinta „o filozofie organizationala ce se fundamenteaza pe ideea ca activitatea de productie trebuie calculata si proiectata cu mare precizie astfel incat stocurile sa fie reduse la minim”).

Ca orice solutie inovatoare care devine din ce in ce mai utilizata la nivel mondial, si platformele de tipul celor oferite de comertul electronic prezinta anumite aspecte critice, dintre care putem să menționăm:

securitatea;

acceptarea de catre consumatori a noilor modalități de plată (bani electronici, denumiti si digitali);

infrastructura de telecomunicații adaptata si moderna (cu o largime de bandă suficient de mare);

costurile investiției sunt reduse, dar nu de neglijat;

„cadrul normativ si legal, respectiv drepturile asupra proprietății, cadrul fiscal, protecția datelor utilizatorului”;

anumite aspecte de ordin lingvistic și cultural;

uneori este anevoioasa integrarea internetului și a software-ului de e-commerce cu diverse aplicații și/sau baze de date;

anumite soft-uri de comerț electronic nu sunt compatibile cu unele sisteme hardware și sisteme de operare;

apare uneori imposibilitatea de a atinge obiectele, deoarece contactul cu clientii este limitat;

suportul service slab dezvoltat (experții care se ocupa cu taxele de comerț electronic sau evaluatorii de calitate sunt foarte putini, iar centrele de copyright destinate tranzacțiilor de comerț electronic nu există);

costul accesului la internet este încă destul de ridicat pentru o parte a potențialilor clienți;

anumite domenii de activitate prezinta un deficit de cumpărători și ofertanți pentru a inregistra operații profitabile de comerț electronic.

În mod practic, motivele reale pentru care o companie sau firma intentioneaza să apeleze la comerțul electronic din mediul online pot fi sintetizate in doua paliere distincte, astfel:

posibilitatea de a-și mari clientela – pe internet orice companie poate avea o prezență la nivel global, putandu-se adresa clientilor diistic și cultural;

uneori este anevoioasa integrarea internetului și a software-ului de e-commerce cu diverse aplicații și/sau baze de date;

anumite soft-uri de comerț electronic nu sunt compatibile cu unele sisteme hardware și sisteme de operare;

apare uneori imposibilitatea de a atinge obiectele, deoarece contactul cu clientii este limitat;

suportul service slab dezvoltat (experții care se ocupa cu taxele de comerț electronic sau evaluatorii de calitate sunt foarte putini, iar centrele de copyright destinate tranzacțiilor de comerț electronic nu există);

costul accesului la internet este încă destul de ridicat pentru o parte a potențialilor clienți;

anumite domenii de activitate prezinta un deficit de cumpărători și ofertanți pentru a inregistra operații profitabile de comerț electronic.

În mod practic, motivele reale pentru care o companie sau firma intentioneaza să apeleze la comerțul electronic din mediul online pot fi sintetizate in doua paliere distincte, astfel:

posibilitatea de a-și mari clientela – pe internet orice companie poate avea o prezență la nivel global, putandu-se adresa clientilor din intreaga lume. Astfel, oricine este conectat la internet poate accesa paginile web ale unei companii, indiferent de localizarea la nivel geografic a utilizatorului.

o scadere esentiala a costurilor destinate distribuției și serviciilor pentru clienți – in ciuda faptului ca prezența pe internet implică anumite costuri inițiale (acestea se amortizează relativ repede), care sunt diferite în funcție de serviciile dorite, respectiv e-mail, pagina web, magazin online, etc., utilizarea serviciilor oferite de mediul online conduce la scăderea semnificativă a costurilor. In acest sens, un exemplu elocvent ar fi trimiterea prin poștă a unei broșuri de prezentare a produselor. Aceasta metoda de livrare implică un cost mult mai ridicat comparativ cu cel al expedierii broșurii prin format electronic, cu ajutorul e-mail-ului sau cel al postarii acesteia pe o pagina web. Un alt avantaj al internetului, raportat la costurilor mici de distribuție, arata ca aceste are capacitatea de a distribui mult mai multă informație simultan și cu actualizarea rapidă (de cele mai multe ori in timp real).

In concluzie, tinand cont de toate informatiile si aspectele prezentate, avantajele oferite de mediul online sunt net superioare aspectelor negative ce rezida din acesta, aceste aspecte pozitive decurgand în principal din caracteristicile tehnice și economice ale internetului (interoperabilitatea, caracterul global, costurile relativ mici de conectare la internet, ușurința de utilizare a browsere-lor web, etc.).

Modele de afaceri în comerțul electronic

In zilele noastre, comerțul electronic este răspândit în diferite forme și sub diverse modele. Astfel, modelele de afaceri în comerțul electronic pot fi clasificate in functie de doua elemente esențiale, respectiv:

in funcție de natura tranzacției, exista patru tipuri de modele:

Business-to-Business (B2B)

Business-to-Consumer (B2C)

Consumer-to-Consumer (C2C)

Business-to-Guvern (B2G)

in funcție de tipul tehnologiei folosite, exista doua tipuri de modele:

Peer-to-Peer (P2P)

Mobile Commerce (M-commerce)

„Modelul business-to-business (B2B – companie la companie) este forma cea mai utilizata si răspândită la nivel mondial a comerțului electronic”. Acest model de e-commerce se afla intr-o continuă dezvoltare și se refera atat la diverse tranzacții electronice între firme si organizatii, cat si la tranzacții de tip IOS (Interorganizational Information Systems). In cadrul acestori tipuri de sisteme interorganizații (IOS) se regasesc: interschimbarea electronică a datelor, transfer electronic de fonduri, formulare electronice, poșta electronică, baze de date, managementul lanțului de aprovizionare, etc.

Acesta aplicație de tipul B2B ce a contribuit intr-un mod esential la evolutia comertului electronic si este focalizata pe utilizarea internetului și/sau extranetului pentru valorificarea potențialului maxim al partenerilor de afaceri. De asemenea, utilizarea sa conduce la transformarea si consolidarea relațiilor inter-organizații. Pentru modelul B2B, internet-ul reprezintă mediul cu cele mai reduse costuri, din punct de vedere economic, facilitand companiilor inter-conectarea, fără implementări sau modificari suplimentare de rețea.

Modelul business-to-business prezinta o serie de avantaje foarte importante pentru orice tip de afacere, precum costuri mici ale marfurilor, reducerea numarului inventarelor, eficientizarea logisticii, impulsionarea vânzărilor, diminuarea costurilor de vânzare, respectiv marketing. Aplicațiile de tipul business-to-business creează, dezvolta si ridica la un alt nivel noile tipuri de relații între organizații, precum:

automatizarea – in acest mod se automatizeazã schimbul de informații între organizatii si afaceri;

colaborarea – cu ajutorul partajarii informațiilor și a cunoștințelor între afaceri se poate obtine un beneficiu reciproc.

Un alt model esential al comertului electronic, respectiv cel la care face referire aceasta lucrare si care va fi dezvoltat pe larg in cadrul acesteia, este modelul business-to-customer (B2C), cunoscut si sub denumirea de business-to-consumer. Acesta face referire la tranzacțiile cu amănuntul destinate cumpărătorilor individuali, bucurandu-se de un real succes si progres în ultima perioadă. Modelul B2C este asemănător cu cel B2B, dat fiind faptul ca firmele sau companiile pot desfasura vânzări cu amănuntul atat unor clienți, cat si en-gross unor companii. La momentul actual, la nivel global, exista numeroase companii care utilizeaza ambele modele de comerț electronic. Dintre acestea, amintim: Amazon, Dell Computers, Barnes&Noble, Wal-Mart Online, etc.

Nu in ultimul rand, mentionam modelul consumer-to-consumer (C2C). In cadrul acestui model consumatorii se adreseaza in mod direct altor consumatori, prin intermediul produselor comercializate de acestia. Astfel, aceste persoane pot vinde proprietăți, case, mașini personale, pot vinde cunoștințe, expertize sau chiar pot organiza licitații individuale. In acesta categorie se incadreaza website-uri precum: eBay.com (la nivel international) sau Okazii.ro, Mercador.ro, Tocmai.ro (pentru piata din Romania).

Principalele platforme gratuite destinate comerțului electronic

Ultimele statistici care analizeaza comertul online prognozează o crestere a vanzarilor in anul 2014. In contexul actual, acest aspect nu este deloc surprinzator, in conditiile in care tot mai multe intreprinderi de dimensiuni reduse care se orienteaza catre acest tip de comert, respectiv e-coomerce. Cu siguranta, orice proprietar al unei mici afaceri nu dispune de un buget ridicat destinat investirii intr-un magazin virtual. Chiar si in aceste conditii, exista numeroase platforme online de incredere, profesionale, pe care acesta le poate configura si administra cu usurinta, si, bineinteles, cu costuri reduse.

Pentru a fi eficiente si utilizabile, magazinele virtuale din mediul online au nevoie de platforme unde să se poate face cumpărăturile, respectiv unde sa se poate vinde produsele. În prezent acestea sunt aduse in fata utilizatorilor sub diferite forme, oferindu-se la pachet numeroase funcții avansate, dar care se dovedesc, de cele mai multe ori, foarte utile. In cele ce urmeaza vor fi evidentiate principalele platforme gratuite de comert electronic, open-source, care sunt special concepute pentru a raspunde nevoilor micilor intreprinderi, permitand cresterea vanzarilor si atragerea unui numar ridicat de clienti.

Prima platforma analizata poarta numele de OpenCart, acesta fiind „una dintre cele mai flexibile si raspandite solutii de management al magazinelor virtuale”. OpenCart este un cos de cumparaturi open-source (disponibil in mod gratuit), care are la baza ideea de simplitate, dovedindu-se prietenos atat cu utilizatorul, cat si cu motoarele de cautare. Acesta suporta peste 20 de modalitati de plata si opt metode de livrare. De asemenea, este foarte usor de utilizat, astfel incat se poate instala intr-un mod simplu si intuitiv, permitand ulterior selectarea unei teme si adaugarea produse. Imediat dupa incheierea acestor etape, aceasta platforma e-commerce este capabila sa accepte comenzi.

In cadrul solutieti de comert electronic OpenCart se ofera si un sistem de gestionare a comenzilor deja implementat. De asemenea, utilizatorul va primi suport si update-uri de software gratuite pe intreaga durata de folosire a platformei. Aceasta solutie e-commerce mai ofera, de asemenea, o documentatie elaborata si suporta un numar nelimitat de produse si categorii, rapoarte de vanzari, sisteme de discount si cupoane, jurnal de erori si multe alte facilitati.

O alta platforma gratuita ce ofera numeroase beneficii utilizatorilor sai este osCommerce. Aceasta ofera solutia crearii unui magazin virtual ce poate fi administrat cu usurinta si care permite comercializarea de produse si servicii catre clientii, in conditii de maxima siguranta. De asemenea, „osCommerce faciliteaza acces complet si control total al datelor si al magazinului online, si permite adaugarea unui numar nelimitat de produse si categorii de produse”.

Aceasta platforma dispune de suport multi-lingvistic, ofera mai multe modalitati de plata, instrumente SEO (search engine optimisation), optiuni de backup (copii de rezerva), module personalizate de taxare si livrare. Mai mult de atat, osCommerce dispune de inca 7.000 de module suplimentare si add-on-uri ce pot fi descarcate si instalate ulterior. Cel mai important aspect care trebuie mentionat, este ca, atat gigatul Amazon, cat si magazinul online eMag (ce reprezinta elementul de baza din cadrul studiului de caz al acestei lucrari) s-au lansat pe piata virtuala a magazinelor online utilizand platforma OScommerce.

Cel de-al treilea reprezentat al solutiile e-commerce gratuite este Zen Cart. Aceasta platforma este un cos virtual de cumparaturi, foarte prietenos cu utilizatorul (user-friendly), open-source (disponibil in mod gratuit), creat in limbajul PHP, care necesita o baza de date MySQL. Astfel, aceasta platforma se caracterizeaza prin usurinta in instalare si pastreaza produsele si catalogul de produse actualizate, fara a necesita codificare in limbajul HTML.

Sistemul avansat de teme disponibile, respectiv usurinta cu care se poate schimba interfata, determina ca personalizarea aspectului unui magazin online sustinut de platforma Zen Cart sa devina o placere. De asemenea, se pot proteja orice modificari de codificare PHP in timpul actualizărilor software (upgrade-urilor) folosind sistemul de protectie deja implementat. Aceasta solutie e-commerce ofera control total asupra tuturor informatiilor referitoare la produse, din zona de administrare, utilizatorul avand posibilitatea de a face modificari rapid si usor.

Un alt cos virtual de cumparaturi open-source (disponibil in mod gratuit) este TomatoCart. Aceasta platforma este ramificata din osCommerce 3 (care este privit ca un proiect separat). TomatoCart se bazeaza pe framework-ul Codeigniter si este o platforma de comert electronic care se dovedeste a fi extrem de flexibila si solida, cu o interfata grafica usor de utilizat. De asemenea, permite adaugarea sau modificarea caracteristicilor de baza foarte usor, fara a fi nevoie de interventii asupra codului sursa, respectiv a codului de baza.

In spiritul celor mentionate mai sus, si actualizarea aplicației (upgrade-ul) se realizeaza foarte intuitiv, fara a afecta compatibilitatea. Platforma dispune de un catalog extins, sisteme de gestionare a produselor, a utilizatorilor si a comenzilor, operatiuni multi-window (executate simultan in mai multe ferestre ale browser-ului), un sistem de management al continutului, suport pentru numeroase modalitati de plata, optiuni de livrare, sistem de e-mail, instrumente de promovare, instrumente SEO, rapoarte si statistici, etc.

CubeCart este cea de-a cincea platforma de comert electronic care merita o atentie deosebita. Aceasta se detaseaza de concurentii sai prin calitatile de care a dat dovada de-a lungul timpului, fiind considerata o solutie e-commerce puternica, cu o interfata simpla si un panou de control intuitiv. Astfel, platforma gratuita „CubeCart permite controlarea fiecarui aspect dorit de utilizator, oferind statistici de vanzari in timp real, notificari, permitand de asemenea, comentariile clientilor si comenzi in cadrul magazinului virtual”.

Pentru a usura executia anumitor saricini din carul solutie e-commerce CubeCart, exista numeroase plugin-uri si module pentru a extinde functionalitatile platformei, respectiv suport pentru mai multe gateway-uri de plata (modalitati de plata), optiuni de livrare, redimensionare a imaginilor, instrumente de newsletter si multe altele.

Ultima platforma prezentata, dar nu cea din urma, este PrestaShop. Aceasta solutie open-source (disponibila in mod gratuit) de comert electronic ofera tot ceea ce un utilizator are nevoie pentru a deschide, administra si dezvolta un magazin online. Astfel, PrestaShop pune la disppozitie un catalog extins de produse, dar si capacitatea de a genera noi canale de vanzare si de a plasa produse pe listele unor terti, cum ar fi website-urile detinute de eBay, Amazon, Google Shopping, crescand in acest mod gradul de expunere si de promovare al produselor.

Etapele realizarii unei afaceri de comert electronic

Pentru realizarea unei afaceri online, respectiv a unei afaceri de comert electronic este necesara parcurgerea anumitor etape, care sunt similare realizării afacerilor traditionale, precum:

Analiza afacerii de comerț electronic;

Argumente necesare pentru demararea unei afaceri in mediul online;

Identificarea riscurilor ce survin;

Proiectarea afacerii de comert electronic;

Realizarea afacerii de comert electronic;

Promovarea afacerii de comert electronic;

Administrarea afacerii de comert electronic.

In cadrul primei etape, respectiv analiza afacerii de comert electronic, exista anumite etape principale ce trebuie urmate, astfel:

se identifica tipul afacerii, respectiv daca aceasta se încadreaza într-una din categoriile de afaceri de comert electronic existente;

se stabilesc obiectivele si performantele afacerii de comert electronic;

se stabileste canalul sau canalele ce vor fi folosite pentru vânzarea si distributia produselor si/sau serviciilor;

se alege un furnizor de servicii internet (ISP), ce va oferi si servicii de gazduire a site-ului;

se stabileste imaginea si continutul website-ului (acesta trebuie sa ofere elemente de securitate implementate);

se alege strategiei de promovare a produselor, si implicit, a website-ului;

se aleg mijloacele si modalitatile ce vor fi utilizate pentru plata produselor sau serviciilor: ramburs, paypal, cecuri, carti de credit, etc.

Pentru demararea unei afaceri de comert electronic este necesara si identificarea riscurilor care pot sa apara in cadrul unui asemenea proiect. Astfel, spre deosebire de afacerile traditionale, afacerile de comert electronic desfasurate in mediul online prezinta o serie de riscuri suplimentare de care trebuie sa se tina seama, si anume:

spre deosebire de afacerile de tip clasic, unde competitia sau concurenta este locala sau nationala (acest lucru fiind in legatura directa cu aria de întindere a afacerii), în cazul afacerilor de comert electronic competiția este una la nivel mondial; astfel, in aceste cazuri localizarea companiei nu mai prezinta, în majoritatea cazurilor, nicio importanta;

un alt element esential de care trebuie sa se tina cont în desfasurarea unei actitivati de comert electronic îl reprezinta securizarea website-ului; "spargerea" lui va conduce imediat imposibilitatea desfasurarii in conditii optime a afacerii;

viabilitatea afacerii de comert electronic – exista anumite tipuri de activitati sau domenii pentru care crearea unei afaceri de comert electronic nu este oportuna;

In ciuda tuturor aspectelor pozitive legate de demararea unei afaceri de comert electronic, exista si anumite situații care ar putea periclita desfasurarea in conditii optime a activitatii, si anume:

posibilitatea pierderii încrederii clientilor daca acestia constata ca produsele sau serviciile nu corespund descrierii acestora;

multitudinea si frecventa ridicata a aparitiei virusilor reprezinta un element ce trebuie luat în considerare, deoarece acestia pot pune în pericol afacerea, in situatia in care website-ul are o securitate precara;

posibilitatea aparitiei fraudei este o alta situatie care necesita existenta unor solutii de rezerva; exista numeroase cazuri în care diferite persoane au folosit informatii obtinute in mod fraudulos sau au patruns pe diferite website-uri prin punctele vulnerabile ale acestora, beneficiind, in final, de produse sau servicii prin frauda.

Pentru proiectarea cu succes a continutului website-ului de comert electronic trebuie respectate anumite strategii de baza, precum:

"continutul este regele" („content is the king”) – este o strategie care se axeaza pe continutul, consistenta si pe densitatea informatiilor prezentate; de asemenea, design-ul si volumul informatiilor disponibile prin intermediul website-ului sunt alte elemente esentiale pentru aceasta strategie;

contactul cu utilizatorii – continutul website-ului trebuie modificat conform mesajelor primite de utilizatori, respectiv în functie de feedback-ul si de raspunsurile date de acestia;

intrebari frecvente (cunoscute sunt denumirea de „FAQ”) – este o rubrica consacrata pentru numeroase website-uri si este utilizata pentru actualizarea continutului în functie de dorintele si necesitatile utilizatorilor frecventi ai website-ului;

consistenta navigarii – este esential ca navigarea în cadrul website-ului sa fie unitara, acest aspect inlesnind utilizarea acestuia de toate categoriile de utilizatori, indiferent de nivelul lor de pregatire al acestora;

consistenta cromatica – este ideal ca utilizatorii website-ului sa nu fie deranjati de o paleta prea mare de culori; cromatica utilizata la realizarea site-ului trebuie sa fie armonioasa si similare celei folosite la realizarea materialelor de promovare ale firmei;

viteza de încarcare website-ului – aceasta viteaza de incarcare a informatiilor, cunoscuta si sub denumirea de „page speed”, trebuie sa fie cât mai mica; în acest sens dimensiunea imaginilor continute în site trebuie sa fie cât mai redusa.

In concluzie, consider ca în urma parcurgerii acestor etape pentru realizarea unei afaceri de comert electronic este necesara o serie de investitii esentiale, precum si un cumul de cunostinte necesare pentru cunoasterea pasilor si a pericolelor ce pot sa apara. Astfel, in urma investitiilor efectuate pentru a preveni orice problema, amortizarea se va produce prin derularea afacerii, cu conditia existentei unei analize obiective si a unui management eficient.

Internetul si comerțul electronic – evoluție si dezvoltare

Apariția internetului este recunoscută a fi etapa cea mai importantă în dezvoltarea calculatoarelor și comunicațiilor. La începuturile sale, internetul a fost gândit că o rețea de calculatoare prin care indivizii să poată schimba informații, fiind aflați în locații geografice diferite.

Păstrând în esența rolul său original, internetul reprezintă la momentul actual cel mai mare sistem de rețele de calculatoare și echipamente de comunicații, prin care se efectuează schimburi de date. „Pe parcursul dezvoltării sale, internetul s-a schimbat în mod continuu, suferind schimbări tehnologice radicale și a evoluat pentru a face față creșterii exponențiale a numărului de utilizatori.” În zilele noastre, prin intermediul internetului nu se mai transmit numai date, în sensul strict al cuvântului. El reprezintă cel mai ieftin mijloc de interconectare și comunicare, cea mai mare bază de date distribuită din lume, mijlocul cel mai ieftin de efectuare a tranzacțiilor comerciale prin intermediul magazinelor virtuale, respectiv mijlocul cel mai la îndemână pentru efectuarea corespondenței prin poșta electronică.

Unul dintre elementele cele mai importante care au marcat evoluția internetului a fost apariția și dezvoltarea tehnologiei „World Wide Web” (WWW). Prin intermediul acesteia, s-a realizat „unificarea” modului de prezentare și accesare a oricărei resurse puse la dispoziție în această rețea. Tehnologia Web a revoluționat modul de concepere a browserelor, modul de realizare a paginilor de prezentare sau a documentelor. „Posibilitatea includerii de imagini și sunete în cadrul paginilor de internet a dat viață și personalitate documentelor, făcând exploatarea acestora mult mai intuitivă și mult mai eficientă”. Fără îndoială că internetul nu a însemnat numai un cumul de avantaje, el aducând cu sine și o serie de riscuri. Dacă aceste dezavantaje sunt cunoscute, apreciate și tratate corect, pot fi acceptate și rezolvate.

Tehnologia și aplicațiile de pe internet se extind extraordinar de rapid în toate domeniile de activitate. Acest mediu este deosebit de facil pentru efectuarea comunicațiilor, este un instrument ce permite dezvoltarea afacerilor de comerț electronic, având o evoluție mult mai rapidă în comparație cu televiziunea sau radioul. Internetul este considerat a fi o sursă inepuizabilă de informații, din cele mai diverse domenii. Acesta permite accesul la mii de arhive informaționale din întreaga lume și prezintă posibilități nelimitate de a stabili relații diverse între oameni, grupuri, firme etc. Prin această rețea se pot primi informații și se pot face actualizări regulate ale subiectelor de interes, prin existența unui număr mare de grupuri ce publică documente periodice la care se pot alătura utilizatorii.

Datorita faptului ca acest mijloc de comunicare este eficient si ieftin, permite schimbul rapid și comod de informații, prin asigurarea unor servicii specializate precum email-ul (poșta electronică), transferul de fișiere sau transfer de sunet si imagini. De asemenea, posibilitățile de divertisment din cadrul acestui mediu sunt extrem de generoase și aproape inepuizabile. La fel de multe oportunități există și pentru educație, învățământ sau perfecționare profesională

În România, după 1990, internetul a cunoscut o expansiune deosebită prin apariția diverselor legături interne și internaționale, constituite în diverse rețele. Inițial, a apărut rețeaua din mediul universitar (nodul central fiind UPB – Universitatea Politehnică București) și rețeaua din mediul cercetării (nodul fiind ICI – Institutul de Cercetări în Informatică).

Rețeaua locala UPB este nodul central al rețelei Ro-Edu-Net (The Romanian Education Network) la care sunt conectate rețele din peste 100 de instituții de învățământ și de cultură din București și din țară.

În prezent, majoritatea centrelor universitare au rețele locale conectate la internet. Majoritatea instituțiilor guvernamentale și neguvernamentale, institute de cercetare și proiectare, marile biblioteci, firme cu diverse activități sunt conectate la internet.

Cererea pentru conectare la internet a determinat apariția furnizorilor de servicii internet atât pentru domeniul public (RoEduNet, Soros Foundation for an Open Society, Național RD Network – Rețeaua Națională de Calculatoare pentru Cercetare și Învățământ), cât și pentru domeniul comercial (PC –NET Data Network, EUnet România, EuroNET România etc.).

Cel mai ieftin mijloc de a publica informații pe internet îl reprezintă paginile HTML (Hypertext Markup Language). Pagini inițială, care servește ca punct de intrare într-un site web, este denumită „home page” și trebuie să conțină informații cu caracter general și introductiv, precum și hiperlegături la resursele corelate. O pagină proiectată în mod corespunzător conține butoane de navigare interne, care ajuta utilizatorul să se deplaseze printre numeroasele documente la care are acces.

La nivelul internetului, exista patru tipuri de site-uri Web: site-uri cu pagini statice, site-uri cu pagini dinamice, site-uri dezvoltate pe baze de date și magazine virtuale. Site-urile cu pagini statice sunt utilizate, în special, drept panouri publicitare. De obicei, în cadrul acestor pagini se transpun în format HTML principalele broșuri (pliante) de prezentare. Un asemenea tip de site este relativ ușor și ieftin de construit. Site-urile cu pagini dinamice necesită o actualizare periodică (zilnică sau săptămânală) a elementelor specifice. La proiectarea unui astfel de site trebuie luate în considerare modul în care vor fi actualizate datele de pe site și costurile operațiunilor de actualizare periodică. Comunicarea cu clienții (utilizatorii) care apelează un astfel de site se poate realiza prin inserarea de formulare de e-mail pe paginile site-ului.

Site-urile dezvoltate pe baze de date impun metode și tehnici speciale pentru realizare, necesitând actualizări frecvente ale elementelor componente. Aceste site-uri se administrează extrem de greu, ele se construiesc cu ajutorul unei baze de date, care poate fi actualizată în mod regulat prin intermediul unui program prioritar. Acest tip de site se recomandă pentru activități cu volum important de informații ce trebuie actualizat la intervale regulate de timp.

Site-ul reprezentat de un magazin virtual, respectiv cel la care se face referire in cadrul acestei lucrari, este cel mai complicat tip de site și cel mai greu de utilizat, necesitând metode si tehnici speciale de proiectare și exploatare. Magazinele virtuale se bazează pe date stocate în baze de date și permit clienților sa aleagă și apoi sa achiziționeze în siguranță produse sau servicii online, cu ajutorul cărților de credit sau a sumelor de bani virtuali (electronic cash). Utilizarea internetului în sfera afacerilor și a marketingului se bazează pe oportunitățile pe care acesta le oferă organizației interesate în acest sens. Din punctul de vedere al strategiilor de afaceri pe internet, există mai multe coordonate esențiale în raport cu care pot fi evaluate și valorificate oportunitățile oferite de acest mediu de comunicare.

Internetul pune la dispoziție mijloace pentru a furniza informații complete despre produsele și serviciile organizațiilor, facilitând detalierea și specificarea informațiilor. De asemenea, acest mediu permite organizațiilor să transmită, dar și să preia o cantitate semnificativă de informații referitoare la propriile produse, servicii, mărci sau referitoare la concurenți, precum și de la consumatorii prezenți la nivelul pieței.

Mediul online oferă organizațiilor interesate noi posibilități de comunicare directă cu consumatorii și, în general, cu publicul larg. Principala calitate a comunicării prin intermediul internetului este interactivitatea în timp real asociată acesteia. Atât organizația, cât și consumatorii, au posibilitatea de a schimba informații rapid, direct și personalizat, punând, astfel bazele unor relații de marketing și comerciale pe termen mediu și lung.

Un alt avantaj al internetului este acela că reprezintă o alternativă strategică la activitatea de distribuție „tradițională” a organizației. Cea mai importantă tendință asociată utilizării internetului în acest context este cea de evitare a intermediarilor, care determină reducerea distanței existente între organizație și consumatori, până la crearea unui mecanism de distribuție directă. Combinația de utilități și funcțiuni asigurate de noul mediu de comunicare în plan informațional, comunicațional și distribuțional, este concretizată și în dezvoltarea dimensiunii tranzacționale a utilizării internetului, campaniile de comerț electronic și, în general, tranzacțiile online fiind cele mai reprezentative exemple de acest gen.

Publicitatea online poate fi utilizata atât pentru a comunica direct cu un public ținta de mari dimensiuni (dacă se urmărește creșterea notorietății organizației sau formarea atitudinii publicului față de aceasta, față de produsele, serviciile sau mărcile acesteia), cât și pentru un public țintă specific (dacă se urmărește modificarea atitudinii publicului și convingerea acestuia să cumpere produsele sau serviciile promovate astfel). Site-urile web pot fi utilizate pentru a comunica atât cu un public țintă de mari dimensiuni, cât și cu un public țintă specific.

Dezvoltarea foarte rapida din ultimele două decenii a mediului online si a tehnologiilor informaționale au determinate o crestere a necesitatiii stocării și transmiterii rapide a informațiilor cu cele mai mici costuri. De asemenea, in tot acest timp s-a revoluționat comerțul global, comerțul direct sau cu amănuntul, fiind redefinite principiile clasice ale marketingului. In zilele noastre, conceptul de comerț electronic a devenit sinonim cu creșterea profitului.

Întreprinderile moderne se caracterizeaza printr-o cerere din ce în ce mai ridicata, prin existența unei competivitati la nivel global și prin cresterea permanentă a așteptărilor clienților. Pentru a putea raspunde acestor cerințe, la nivel mondial, toata intreprinderile se afla intr-un proces amplu de transformare organizațională și de adaptare a modului lor de funcționare la noile cerinte. Comerțul electronic reprezinta, la scara globala, o oportunitate prin intermediul careia se facilitează, se sprijină si se incurajeaza aceste schimbări organizationale.

La momentul actual, e-commerce-ul nu mai este considerat un vis futurist. Acesta ocupa locul sau in activitatea unei organizatii, iar succesele si avatajele oferite sunt numeroase și evidente. Comerțul electronic ocupa un loc important peste tot in lume, fiind în esență un concept dezvoltat la nivel global, atât ca și idee cât și ca realizare. Astfel, acesta este un instrument foarte rapid și urmareste îndeaproape dezvoltarea exponențială a internet-ului și a World Wide Web-ului.

Impactul e-commerce-ului asupra firmelor și asupra organizatiilor este deosebit atât ca întindere, cât și ca nivel al intensitatii. Astfel, comertul electronic ofera oportunitati unice de reorganizare a afacerilor, de redefinire a piețelor si asigura mijlocul ideal pentru crearea de noi piete. Inițiativele de implementare a solutiilor de comerț electronic pot conduce la reduceri ale costurilor, creșteri ale veniturilor, respectiv eficiență si eficacitate operațională. Acest lucru este vital pentru companiile active în mediul economic din zilele noastre, care au ca scop dobândirea rapida a unui avantaj concurential.

In concluzie, evoluția comerțului electronic se afla intr-o stransa legatura cu creșterea numărului de utilizatori ai internet-ului, respectiv cu nivelul de accesibilitate al acestui mediu de comunicare.

CAPITOLUL II – Comerțul electronic in Romania si in lume. Trecut și perspective.

2.1 Analiza pieței comerțului electronic din România

„Potrivit Web Internet Archive, primul magazin online din România a fost lansat de către PC Net în 1997 și se numea CyberShop.ro, acesta comercializând CD-uri cu muzică”. La o diferenta mica de timp, ia nastere si magazinul virtual eShop.ro, acesta fiind primul site de comert electronic care introduce conceptul de coș de cumpărături. Insa, acesta se afla într-o variantă destul de rudimentară din punct de vedere al uzabilității.

La o perioada scurta de timp, patrund pe piata romaneasca a afacerilor online și alți comercianți, precum: Romanian Music Online și AllOnline.ro. Astfel, „pe 14 septembrie 2000 se lansează primul magazin de succes: eMania.ro, urmat la scurt timp de Rate.ro si de MagazinulTău.ro, acesta din urmă fiind lansat de către retailer-ul Best Computers”.

De asemenea, în perioada anilor 2000, compania Netbridge Investments pornește website-ul Okazii.ro. De la inceputul sau, acesta a fost gandit ca un site de licitații online, inspirat fiind dupa celebrul eBay.com. La momentul lansării platformei de comert electronic Okazii.ro, trebuie precizat ca nivelul de încredere al utilizatorilor romani de internet în tranzacționarea online era extrem de scăzut. Astfel, Okazii.ro a luat nastere într-o perioadă în care încrederea în tranzacțiile prin intermediul mediului online aproape că nu exista.

„În preajma sărbătorilor de iarnă din 2001, se lansează eMag.ro – actualmente, cel mai mare magazin online din România”, aceasta fiind platforma de comert electronic ce reprezinta elementul esential al studiului de caz din cadrul acestei lucrari. In baza tuturor informatiilor prezentate pana acum, putem afirma că la momentul de start al comerțului electronic din Romania, care a avut loc în jurul anilor 2000, cele mai importante proiecte, respectiv cele care au prezentat amploarea cea mai mare au fost: eMania.ro, Rate.ro, MagazinulTău.ro, Okazii.ro și eMag.ro

Privind lucrurile din alta perspectivă, constatam ca în anii 2000 majoritatea conexiunilor la internet erau de tip dial-up. Astfel, la acel moment românii abia atunci făceau

cunoștință cu mediul online, se aflau intr-un proces de familiarizare, fiind fascinați de informația oferită de internet. Tinand cont ca nu oricine își permitea să suporte costurile unei conexiuni nelimitate la internet din cauza prețurilor mari practicate de furnizori.

La momentul acelei perioade, website-urilor de comerț electronic aveau mai degrabă un rol informativ, mai exact de tip “catalog de produse”, utilizatorii de internet consultand acele website-uri ca pe o brosura, puțini optând pentru idea de a cumpera online. “Nici măcar cei care

vizitau astfel de site-uri nu erau mulți. Trafic.ro, portalul de monitorizare a traficului pe Internet, oferea în martie 2001 (conform Web Internet Archive) următoarele statistici”:

Figura 2.1 Statistica Trafic.ro din luna martie 2001

Sursa: http://www.izzisale.ro/Studiu-eCommerce-ANC.pdf, site accesat în 15 martie 2014

Conform figurii 2.1, putem observa ca website-ul Okazii.ro beneficia de doar 7.179 de vizitatori unici pe săptămână, fiind urmat la mica distanta de Rate.ro cu 4.838 de vizitatori și de eMania.ro cu 2.357 vizitatori. Astfel, in anul 2001 rata de conversie general acceptată la nivelul acelei perioade era de 1%. In acest sens, putem afirma că Okazii inregistra aproximativ 72 de tranzacții pe săptămână, Rate.ro circa 48 de tranzacții pe săptămână, iar pe ultima pozitie se situa eMania.ro, cu aproape 24 de tranzacții. Aceste date sunt elocvente in privinta nivelului de dezvoltare al pieței românești de comerț electronic din anul 2001.

„Abia la 3 ani de la lansarea magazinului online eMag, la începutul anului 2004, RomCard împreună cu organizațiile internaționale emitente de carduri, Visa și MasterCard, implementează standardul de securitate 3D Secure”. Prin introducerea acestui serviciu pe piata romaneasca a comertului electronic, posesorii de card pot plăti online, iar e-commerce-ul romanesc poate beneficia de primele statistici oficiale în ceea ce privește tranzacționarea din mediul online.

În luna februarie a anului 2004, principalele organizații emitente de carduri Visa și MasterCard au lansat în România programul de securitate 3D Secure. Serviciile oferite purtau denumirea de „Verified by Visa” și „MasterCard Secure Code”. Acest moment a reprezentat începutul erei comerțului electronic din tara noastra Astfel, in acea perioada, România era singura țară din estul Europei în care Visa și MasterCard au promovat noul standard de securitate. De asemenea, la nivel global mai existau doar 3 țări care experimentau acest standard,

mai exact Spania, Marea Britanie și Portugalia.

Prin intermediul acestor serivicii, România a putut beneficia de o poziție privilegiată și a avut șansa de a deveni un centru de procesare al plăților online. Astfel, magazinele virtuale din țările vecine, precum Bulgaria sau Ungaria, au inceput in anul 2005 să proceseze plățile online prin intermediul băncilor românești. In acest sens, in acea perioada, s-a constatat ca un număr destul de mare de comercianți din SUA și Canada preferau procesarea plăților prin România, având în vedere că acestia nu dispuneau de tehnologia 3D Secure. De asemenea, comisioanele bancare din Romania erau printre cele mai mici comparativ cu cele ale altor banci din lume.

Astfel, tinand cont ca cifrele de tranzacționare creșteau destul de rapid de la o lună la alta, întreaga piață era extaziată de performanțele înregistrate de comerțul electronic romanesc. Puncul culminant a avut loc in ultimele zile ale lunii februarie 2004, cand s-au înregistrat primele tranzacții online cu cardul. „Începutul a fost timid și în primele 7 luni de e-commerce securizat s-au realizat doar 3.106 tranzacții, în timp ce ultimul trimestru al anului a adus un volum semnificativ: 16.304 tranzacții în valoare de aproape 3 milioane USD”. Anul 2004 s-a încheiat cu un total de 19.410 tranzacții efectuate în magazinele online ce au avut implementat serviciul 3D Secure. De asemenea, s-a înregistrat un bilanț de aproximativ 3,5 milioane dolari generat de plata online cu cardul bancar.

Figura 2.2 Valoarea tranzacțiilor efectuate în ultimul trimestru al anului 2004

Sursa: http://www.izzisale.ro/Studiu-eCommerce-ANC.pdf, site accesat în 17 martie 2014

Insa, in anul 2004 se constata că deținătorii de carduri Visa din România au cheltuit sume mai mari în magazinele online din străinătate, decât în cele din Romania. „Din suma totală de 4,6 milioane USD tranzacționată online de posesorii de carduri Visa din România, aproximativ 80% au reprezentat cheltuieli în magazinele online din afara țării”. Astfel, de cel mai mare succes beneficiau magazinele virtuale din SUA, Italia și din Marea Britanie.

Tinand cont ca anul 2004 s-a încheiat cu 3,5 milioane dolari procesați în comertul electronic din Romania, anul următor a condus la un volum de vanzari de aproape 18 ori mai mare, atingându-se valoarea de 44,3 milioane dolari rezultați din plata online cu cardul. Succesul e-commerce-ului in anul 2005 a fost reprezentat de tranzacțiile cross-border care au fost acceptate de Visa și MasterCard pana la jumatata anului. La acel moment, prin intermediul tranzactiilor de tip cross-border, un comerciant străin vindea produse sau servicii către un client străin, dar tranzacți era procesată printr-o bancă românească, comisionul rămânând astfel în țară.

Acest mencanism a generat un volum mare de tranzacții in prima parte a anului 2005, doar în luna iulie procesându-se 53.000 de tranzacții în valoare de aproximativ 9,5 milioane dolari. Prin încasarea comisioanelor de procesare, au beneficiat de avantaje directe băncile, procesatorii privați, RomCard și organizațiile internaționale. In schimb, magazinele virtuale românești, respectiv intregul comerț electronic autohton nu au resimțit beneficii majore în urma cross-border-ului. In urma restricționarii activitatii de cross-border, in ultimul trimestru al anului 2005 aproape ca acesta a ajuns să nu mai conteze ca pondere în bilanțul final pe întreg anul.

Incepand cu luna septembrie a anului 2005, comerțul electronic românesc a început să demonstreze adevarata sa valoare. Astfel, „proporția de tranzacții generate de carduri românești în magazinele online s-a inversat față de prima jumătate a anului 2005: dacă până atunci, peste 90% din tranzacții erau generate de carduri emise în străinătate, din momentul restricționării cross-border, majoritare au devenit tranzacțiile cu carduri autohtone și doar 10% erau, în acel moment, generate de carduri în alte valute”. La acest moment s-a cunoscut cu adevarat capacitatea pieței de comerț electronic pur românească.

Inceputul anului 2006 aduce pe piata autohtona a e-commerce-ului încercări timide de a face comerț electronic, majoritatea website-urilor fiind de fapt extinderi ale afacerilor existente în retailul clasic. Astfel, firmele isi realizau un site care să reprezinte firma și care avea și o componentă prin intermediul careia puteai adauga produsele in cos”. In prima parte a anului 2006 au fost inregistrate 2.812 tranzactii în luna ianuarie, numărul acestora crescand constant cu o medie de 15% pe lună, depășind în luna octombrie pragul de 12.500 de tranzacții efectuate pe magazinele online românești, configurate cu sistemul 3D Secure.

Figura 2.3 Situația tranzacțiilor online 3D Secure pentru anul 2006

Sursa: http://www.izzisale.ro/Studiu-eCommerce-ANC.pdf, site accesat în 17 martie 2014

Astfel, în anul 2006, aproximativ 65% dintre tranzacțiile efectuate au fost generate de persoanele de naționalitate romana, posesoare de card bancar, ce au efectuat plati în magazinele virtuale autohtone. Restul de 35% reprezinta tranzacții efectuate de deținătorii unui card emis de o banca din strainatate, care au cumpărat din magazinele online românești.

In ciuda faptului ca românii au generat cele mai multe tranzacții, valoarea medie a unei tranzacții cu un card emis în moneda locală a fost mai mică in comparatie cu valoarea medie a tranzacțiilor efectuate cu carduri emise în valute precum dolar sau euro. „Astfel, românii au cheltuit, în medie, 160 RON per tranzacție, în timp ce deținătorii de card din străinătate au cheltuit 180 USD, respectiv 210 Euro”. In prima jumătate a anului 2006 se înregistra o valoare de aproximativ 2,7 milioane dolari rezultate din procesarea online a tranzacțiilor de comert electronic. La acel moment existau aproximativ 500 de magazine virtuale, din care circa 200 utilizau un sistem de procesare a plăților 3D Secure.

De asemenea, din cele 200 de magazine înscrise in sistem, doar 70 erau active și generau tranzacții online, restul de 130 neputand fi luate în calcul din punct de vedere al volumului de tranzactii procesat. In schimb, numărul de tranzacții creștea de la o lună la alta, in ciuda faptului ca întreg bilanțul pe anul 2006 s-a incadrat la o valoare de doar 9,5 milioane dolari, conform statisticilor oferite de RomCard.

Privind lucrurile din alta perspectiva, este imposibila estimarea valorii reale a comerțului electronic românesc din acea perioada, deoarece cumpararea online cu cardul este printre cele mai puțin folosite modalități de plată de către clientii români ai magazinelor virtuale. Astfel, din statisticile principalelor magazine online din România, precum eMag.ro, PCfun.ro sau PCGarage.ro reiese că procentul plăților cu cardul este de aproximativ 5% din totalul de comenzi efectuate de consumatori. In acest sens, putem afirma ca volumul total al pieței de comerț electronic este mult mai mare comparativ cu statisticile publice oferite de compania RomCard.

O alternativa viabila pentru a estima capacitatea pietei online din acea perioada o reprezinta instrumentul de măsură al traficului online, respectiv Trafic.ro. Pe acesta îl putem considera relevant în privința măsurării activității magazinelor online din România într-o proporție de 90%, evoluția numărului de magazine raportat la mărimea pieței de internet din România fiind relativ constantă.

Figura 2.4 Situația comerțului electronic romanesc (conform Trafic.ro) in intervalul 2000-2008

Sursa: http://www.izzisale.ro/Studiu-eCommerce-ANC.pdf, site accesat în 18 martie 2014

In intervalul mentionat anterior, aproximativ 5% din website-urile care funcționau în România erau destinate activităților de comerț electronic. Aceasta statistica este doar numerică și nu tine cont de credibilitate, cifra de afaceri sau alți indicatori.

Anul 2007 este primul an în care bilanțul total este mai mare decât cel realizat în 2005, comerțul electronic pur românesc depășeșind volumul rezultat în 90% din cazuri, din activitatea de cross-border, specifică anului 2005. Astfel, anul 2007 se încheie cu aproximativ 35 de milioane de euro tranzactionati online cu cardul în sistemul 3D Secure.

Trendul ascendent al numărului de tranzacții lunare s-a păstrat și în anul 2008. „Dacă numărul mediu de tranzacții pe fiecare lună din 2007 era de aprox. 37.400 de tranzacții, în 2008 numărul acestora a crescut la aproape 51.000 de tranzacții pe lună”. Tinand cont ca pana in anul 2006 nu putem vorbi de o adevărată evoluție in domeniul comertului electronic, iar ritmul de apariție al magazinelor online era dictat de alte criterii decât cele pur economice, ulterior putem asistă la o adevărată schimbare a regulilor jocului.

Odată cu raportarea succeselor financiare a câtorva jucători importanti de pe piață, volumul tranzacțiilor atrase prin intermediul mediulului online a devenit atractiv. Această explozie a fost datorata îmbunătățirii accesului populației la computere, respectiv la internet, precum si patrunderea pe piata a internetului de mare viteza. Toate acestea au condus la o acomodare psihică a populatieti cu acest nou tip de comerț, fapt ce a provocat creșterea spectaculoasă a interesului pentru acest sector. In perioada 2000-2008, creșterea cea importanta inregistrata de comertul electronic romanesc a avut loc intre anii 2007 si 2008, aceasta fiind de 250%, conform Trafic.ro.

Conform statisticilor companiei RomCard, „primul semestru al lui 2008 se încheie cu un bilanț de aproape 26 de milioane euro, sumă rezultată din plata online cu cardul în sistemul de securitate 3D Secure”. Comparativ cu anul 2006, aceasta cifra este de aproximativ trei ori mai mare decât volumul total realizat pe intreg anul 2006 (ce a inregistrat un bilanț de 9,5 milioane euro). De asemenea, volumul procesat în primele 6 luni ale anului 2008 reprezinta circa 80% din bilantul anului 2007 (ce a fost de aproximativ 35 de milioane euro).

In primul semestru al anului 2008 s-au înregistrat 220.384 tranzacții în lei, cu o valoare medie per tranzacție de 158 lei. Dintre acestea, 75.500 de tranzacții au fost generate de carduri în euro, ale caror medie per tranzacție este considerabil mai mare, respectiv 208 euro. Cardurile în dolari au generat 3.081 tranzacții, cu o valoare medie de 249 dolari per tranzactie. Insa, cea mai mare parte a tranzacțiilor virtuale inregistrata de carduri ce utilizeaza moneda romaneasca este generată de plata facturilor de telefonie mobilă. Din datele prezentate, este evident ca tranzacțiile efectuate cu carduri emise în euro au aportul cel mai mare in comerțul electronic românesc. Din cele 26 de milioane de euro procesate în primul semestru al anului 2008, circa 16 milioane de euro au fost generate de cardurile în euro.

In intervalul 2009-2012 comertul electronic romanesc a urmat aceeasi panta ascendenta cu care ne-am obisnuit. Din datele principalului procesator de plati online din Romania, respectiv Romcard, aflam ca tranzatiile virtuale „au crescut în 2012 cu 38% față de 2011, ajungând la valoarea de 220 de milioane euro și un număr de 4,1 milioane de tranzacții. Dintre acestea, în sistemul PayU au fost înregistrate tranzacții în valoare de 176,4 milioane euro”. Astfel, in 2009 volumul plăților online a crescut cu 75% față de anul 2008, iar in 2011 creșterea a fost de 24%, aceeași tendință fiind si in cazul numarului de tranzacții. Comparativ cu 2011, in anul 2012 comerțul electronic a cunoscut o evoluție mai bună, inregistrand un procent de 38% raportat la valoarea totală și 51% raportat la numărul tranzacțiilor. Din punct de vedere al valorii medii a unei tranzactii, s-a manifestat o scădere de 8% de la 58 euro la 53 de euro.

Figura 2.5 Evoluția comerțului electronic cu plata online in intervalul 2009-2012 (in euro)

Sursa: http://www.capital.ro/comertul-electronic-cu-plata-online-a-depasit-200-mileuro-176366.html,

site accesat în 20 martie 2014

In anul ce tocmai a trecut, respectiv 2013, mediul online si, implicit, comertul electronic au inregistrat un progres major, datorita faptului ca numarul utilizatorilor de internet a ajuns la 10 milioane (cu 1 milion mai mult fata de anul 2012). Astfel, „27% din romanii conectati la internet, adica aprox. 1 din 4 internauti, cumpara online, iar majoritatea cumparatorilor online (84%) locuiesc in mediul urban, in timp ce 16% locuiesc in mediul rural”. De asemenea, varsta medie a cumparatorilor online este cuprinsa intre 25 si 35 de ani, insa, in anul 2013 s-a inregistrat o crestere cu 5% pe segmentul de varsta 45-55 ani, acest interval reprezentând 15% din totalul utilizatorilor de e-commerce (fata de 10% in 2012).

Privind lucrurile din alta perspectiva, constatam ca numarul de tranzactii a crescut in anul 2013 cu aprox. 35% fata de 2012, iar valoarea medie a unei tranzactii a fost de aproximativ 37 euro, in scadere fata de anul anterior cand se inregistra o valoare de 45 euro. De asemenea, in anul 2013 au existat peste 12 milioane de carduri inrolate in sistemul 3D Secure si s-au inregistrat peste 17.000 de tranzactii online cu cardul in fiecare zi, respectiv 500.000 tranzactii in fiecare luna. La finalul anului, puteau fi cunatificate circa „4.500 de magazine online, cu 1.000 mai multe decat in 2012, potrivit estimarilor principalilor jucatori. Din numarul total de magazine, peste 1.000 sunt inrolate si certificate in standardul 3D Secure, comparativ cu 781 magazine in 2012”.

Pentru anul in curs, previziunile pentru piata de comert electronic din Romania sunt extrem de optimiste. Astfel, pentru anul 2014 se prognozează utilizarea din ce in ce mai mare a terminalelor mobile ca modalitate de achizitie de produse online. Totodata, proprietarii afacerilor virtuale vor avea incasari substantiale din diversele tipuri de reclame afisate pe website-uri, iar noile produse ce vor aparea, mai puternice, mai economice, mai tehnologizate vor fi irezistible pentru consumatorul final. Astfel, „pentru proprietarii de magazine cu produse IT nu poate insemna decat o veste foarte buna si cu siguranta isi vor actualiza stocurile de calculatoare, laptopuri  telefoane mobile si cate mai cate”.

In anul 2014 magazinele online trebuie sa se caracterizeze prin dinamica, mobilitatea maxima fiind noul motto. Anul anterior a reprezentat punctul in care oamenii de pe intreg globul au utilizat internetul mai mult de pe terminalele mobile, decat de pe desktop-uri sau laptopuri. In ciuda faptului ca vanzarile prin intermediul terminalelor mobile nu au fost la fel de mari ca cele de pe terminalele fixe, este foarte probabil ca acest lucru sa se schimbe. Utilizatorii vor deveni mai obisnuiti cu aplicatiile mobile, acestea devenind mai bune si mai sigure, iar site-urile web isi vor optimiza structura pentru a permite achizitionarea de produse de pe terminalele mobile. De asemenea, pentru magazinele online, consumatorii au pretentia de a primi livrare gratuita si rapida. Deja numeroase magazine s-au adaptat la acest trend, iar celelalte trebuie sa o faca in viitorul apropiat.

In concluzie, la momentul actual, clientii isi doresc produse unice si personalizate. Astfel, multe afaceri vor incepe sa foloseasca imprimante 3D pentru a satisface aceste cerinte. De asemenea, clientii sunt foarte atenti la brand, la notorietatea firmei, iar magazinele online de comert electronic vor trebuie sa se axeze pe construirea unui brand de incredere pentru clienti, din punct de vedere al calitatii, livrarii produselor, securitatii datelor, etc.

2.2 Principalele caracteristici ale pieței comerțului electronic din Europa si din lume

La nivel mondial, comertul electronic se afla intr-un stadiu de dezvoltare mult mai ridicat, comparativ cu e-commerce-ul romanesc. Astfel, „comerțul electronic va crește cu peste 20% în acest an la nivel mondial, la 1.500 miliarde de dolari, în principal datorită economiilor emergente, iar China va depăși SUA începând din 2016, devenind cea mai mare piață”. La nivel global, creșterea comerțului electronic va fi generată în anul 2014 de extinderea rapidă a numarului de utilizatori ai serviciilor online pe piețele emergente, respectiv de extinderea comerțului de pe dispozitive mobile. De asemenea, sunt îmbunătățe variantele de livrare și plată, iar tot mai multe brandurilor puternice se extind către piețele internaționale. Toata aceste beneficii sunt adresate vanzarilor de tip business-to-customer (B2C).

In anul curent, se preconizează ca cele mai multe vanzari online vor fi in regiunea Asia-Pacific, inclusiv China, consumatorii din aceste zone ajungând sa cheltuie mai mult în anul 2014, comparativ cu cei din America de Nord. Astfel, regiunea Asia-Pacific poate deveni cea mai mare piață regională de comerț electronic din lume. Tinand cont de aceste tendinte, se preconizeaza ca, „comerțul electronic va ajunge la 525,2 miliarde de dolari în regiunea Asia-Pacific, față de 482,6 miliarde de dolari în America de Nord”.

Peste 60% din din piața Asia-Pacific va fi reprezenta de China, iar până în anul 2017 aceasta va revendica aproape 75% din afacerile din regiune în zona e-commerce-ului. Astfel, este foarte probabil ca incepând cu anul 2016, China sa depaseasca Statele Unite din punct de vedere al vanzarilor generate din comertul electronic. De asemenea, China, India, Indonezia, Argentina, Mexicul, Brazilia, Rusia, Italia și Canada sunt statele ce vor deveni principalele motoare de creștere ale comerțului electronic la nivel mondial în următorii ani.

Pietele emergente au inregistrat cresteri solide ale e-commerce-ului datorita extinderii rapide a bazei de clienți, a serviciilor online și a serviciilor mobile. In general, ratele de penetrare ale comerțului electronic sunt încă scăzute în economiile emergente comparativ cu piețele dezvoltate, insa prognozelor pe termen lung anticipeaza schimbari radicale in acest sens.

Astfel, se estimeaza ca, la nivel global, aproximativ 46% dintre clienții care vor face cumpărături prin intermediul mediului online vor proveni din regiunea Asia-Pacific. Insa, acest procentaj reprezintă numai 16,9% din populația țărilor din regiune. De asemenea, rata de penetrare a comerțului electronic este scăzuta în Europa Centrală și de Est, America Latină, Orientul Mijlociu și Africa. In schimb, America de Nord și Europa de Vest sunt singurele regiuni unde rata de penetrare a e-commerce-ului depășește jumătate din populația respectivelor zone. Se estimeaqza ca „vânzările prin canale digitale vor crește în acest an cu 17% în Europa Centrală și de Est, la 58 miliarde de dolari, și vor ajunge la 74,6 miliarde de dolari până în 2017”.

In concluzie, consider ca internetul a schimbat și va continua să schimbe modul de organizare, desfașurare și funcționare a vieții economice. Piața online este o piața liberă, cu sute de milioane de utilizatori, iar internetul este baza comerțului electronic, în România luând un avânt extraordinar începând cu anul 2004. Astfel, mediul online poate reprezenta poarta casei succesului daca reusim să găsim cheia potrivită. Comertul electronic poate schimba lumea, dar și lumea trebuie să-ți schimbe mentalitățile adânc înrădăcinate în obiceiuri neprofitabile pentru societate.

CAPITOLUL III – Analiza a doua aplicații importante de tip business-to-customer prezente pe piața din Romania

Pe piața cometului electronic din România exista numeroase magazine virtuale ce prezintă o importanță deosebită. Insa, putem remarca cu usurinta doua dintre acestea, respectiv eMag.ro (ce se caracterizeaza ca fiind un magazin virtual generalist, cu o gama foarte larga de produse si servicii) si F64.ro (ce se caracterizeaza ca fiind un magazin de nisa, orientat catre zona aparatelor foto si video). Astfel, în următoarele pagini, vom analiza in detaliu toate caracteristicile acestor doua aplicatii de e-commerce si, de asemenea, le vom compara pe baza unor criterii precise, pentru a putea evidenția eficienta si eficacitatea unui magazin generalist vs. un magazin de nișă.

3.1 Privire de ansamblu asupra magazinului online eMag.ro si scurt istoric

Magazinul virtual eMag.ro apartine societatii comerciale DANTE INTERNATIONAL, aceasta fiind o companie din România care se ocupă cu vânzarea online de echipamente și componente IT. Provenienta cuvantului „eMAG” reprezinta un derivat de la sintagma “magazin electronic”.

Figura 3.1 Logo-ul magazinului online eMag.ro

Sursa: http://www.emag.ro, site accesat în 3 aprilie 2014

Astfel, aplicatia de comert electronic eMag.ro a fost lansata în anul 2001, la baza fiind gandita ca un magazin online de sisteme de calcul și produse de birotică, cu o gamă redusă de produse. Dezvoltarea accelerata a afacerii a condus la largirea gamei de produse oferita, fiind necesare dublarea competențelor de consultanță și implementarea de soluții complexe pentru succesul activitatii pe termen lung. In numai un an, triplarea cifrei de afaceri a condus la mărirea rapida a echipei și la schimbarea sediului de patru ori în aproxiamtiv 5 ani.

Magazinul virtual eMag.ro se numără printre deschizătorii pieței de comerț electronic din Romania. Astfel, calitatea serviciilor oferite și orientarea către client au propulsat compania în poziția de lider pe piața vănzărilor online. „eMAG are un portofoliu în care se regăsesc atât produse și soluții IT și de comunicații, cât și echipamente electronice high-end”.

Prin intermediul activitatatii pe care o desfășoară, compania ce reprezinta eMag.ro susține dezvoltarea forței de muncă din România, oferind numeroase locuri de muncă de înaltă specializare, într-o industrie ce se afla în plină evoluție. Aceasta „contribuie la formarea de specialiști în domenii asociate comerțului online, de la programare, project management, până la marketing, comunicare și vânzări, arii în care posibilitățile de specializare în învățământul românesc sunt limitate”.

De asemenea, eMAG a devenit unul dintre cei mai importanți parteneri din Romania ai companiei Dell, în scopul oferirii online a produselor si serviciilor acestora. Toate produsele si serviciile oferite prin intermediul platformei eMag.ro sunt destinate segmentului de piață reprezentat de firmele mici și mijlocii, respectiv utilizatorilor individuali.

Valoarea adaugată oferita de eMag.ro consta atat în modul de prezentare al produsului/serviciului catre clientul final, cat și în disponibilitatea serviciilor de livrare pe întreg teritoriul României. De asemenea, acceptarea plaților online reprezinta un alt atu al magazinului virtual eMag.ro, acest aspect fiind foarte important pentru majoritatea clientilor, precum si oferirea unor standarde ridicate de service.

eMAG se defineste ca fiind un magazin virtual care „adapteaza mereu modelul afacerii si sistemul de comunicare, pentru a deveni locul in care fiecare gaseste simplu ceea ce isi dorește”. Misiunea eMAG.ro este de a oferi un model nou de comert, adaptat cerintelor oricarui client si orientat spre satisfacerea dorințelor si necesitaților fiecarui consumator. Aceasta misiune este posibila exclusiv prin implicarea si loialitatea echipei, respectiv prin evolutia continua a tehnologiilor de sustinere ale acestei afaceri.

Motto-ul magazinului virtual eMag.ro este „online va fi mereu simplu”. Astfel, acesta sugereaza evoluția și dezvoltarea viitoare a mediului online, respective usurința și eficacitatea de care beneficiem daca efectuam cumparaturile prin intermediul e-commerce-ului. Valorile de baza care au contribuit la succesul de care se bucura aceasta companie sunt reprezentate de orientarea către client, eficacitate, inovație, integritate, respect si dinamism. Principalul obiectiv al eMag.ro este reprezentat de creșterea permanentă a nivelului de satisfacție al consumatorilor. Pentru indeplinirea acestuia se incearca permanenta adaptare a modelului afacerii și îmbunătățirea comunicarii cu piața țintă.

Din anul 2001 și până în prezent, eMAG a avut aproximativ 5 sedii diferite, acest lucru fiind necesar datorită dezvoltării rapide de care a avut parte. De asemenea, pentru a fi mai aproape de clienti si totodata de atingerea obiectivelor, au fost deschise showroom-uri în orașele mari ale țării, precum: București, Iași, Ploiești, Cluj, Timișoara, Constanța și Craiova.

3.2 Analiza detaliata a magazinului de comert electronic eMag.ro

Aplicatia electronica eMag.ro este probabil cel mai complex magazin generalist din Romania, oferind spre vanzare o gama foarte vasta de produse si servicii. Pentru a cuprinde cat mai bine toate caracteristicile acestei platforme de e-commerce, vom incerca structurarea foarte precisa a tuturor elementelor importante prezente pe site-ul eMag.ro.

3.2.1 Produsele si serviciile oferite

Gama de produse oferite de de magazinul online eMag.ro este diversificata, principalele categorii de produse fiind urmatoarele:

Figura 3.2 Principalele categorii de produse ale magazinului online eMag.ro

Sursa: http://www.emag.ro, site accesat în 6 aprilie 2014

Astfel, magazinului online eMag.ro a avut intotdeauna scopul de a oferi cea mai buna calitate a produselor raportat la cel mai bun pret. Din acest motiv gama de produse este foarte diversificata, accesibila tuturor, in functiie de nevoile si preferintele consumatorilor.

In materie de servicii oferite clientilor, in cadrul magazinului virtual eMag.ro putem indentifica 3 categorii principale de servicii oferite, respectiv: servicii de finantare, servicii de livrare, service si serviciul de relatii cu clientii.

Astfel, eMag.ro si-a propus sa ofere cea mai variata gama de produse din care sa putem alege ceea ce ni se potriveste cel mai bine, dar acest lucru nu poate fi posibil fara existenta unor sisteme de finantare flexibile. Acesta este motivul pentru care, impreuna cu partenerii sai, eMag.ro ofera numeroase solutii de finantare, precum:

EFG Retail Services

BRD – Credit Super Util

Credit Europe Bank – Card Avantaj

Raiffeisen Bank – cardul de cumparaturi Raiffeisen

Garanti Bank – BonusCard Garanti

Banca Transilvania – Start BT

Din punct de vedere al serviciilor legate de livrare, toate comenzile plasate in cadrul magazinului online eMAG.ro, respectiv toate produsele achizitionate din magazinele eMAG beneficiaza de servicii de transport pe intreg teritoriul Romaniei, indiferent de modalitatea de plata. Insa, comenzile cu valoarea totala mai mare de 90 RON (tva inclus) beneficiaza de livrare gratuita. Pentru comenzile cu valoarea totala mai mica de 90 RON (tva inclus) si care au ca modalitate de livrare curierul rapid, se va aplica un cost de transport in valoare de 11.99 ron (tva inclus).

De asemenea, eMag.ro si-a propus sa ofere solutii complete de service, care sa raspunda cat mai bine oricaror nevoi exprimate de clientii sai. Astfel, in cazul produselor vandute si livrate de eMAG, certificatele de garantie fie sunt emise direct de producator (in cazul in care acesta are o retea de service nationala), fie sunt emise direct de catre eMag.ro. In situatia in care certificatele de garantie emise de eMAG, se ofera serviciul “Pick-up&Return” care presupune preluarea si livrarea produselor in conditii de gratuitate pentru client.

Cel de-al patrulea serviciu oferit de eMag.ro, care este unul de baza pentru orice magazin de comert electronic, este serviciul de relatii cu clientii. Acesta este disponibil tuturor persoanelor care doresc informatii privitoare la magazinul online eMag.ro sau in legatura cu reteaua de magazine eMAG si, de asemenea, ofera suport pentru orice situatie aparuta in relatia dintre client si eMag.ro. Astfel, posibilele situatii ce pot aparea post-vanzare, repspectiv cele care vor fi tratate de departamentul de Relatii cu Clientii sunt urmataorele:

produse livrate incomplet sau incorect;

livrari intarziate;

produse ce nu sunt functionale la receptie, in primele 24 de ore de la receptie sau colete ce prezinta deteriorari;

produse al caror termen de rezolvare in service este depasit.

3.2.2 Clientii eMag.ro si segmentarea pietei

Magazinul virtual eMag.ro activeză în mediul online și practică comerțul electronic. Astfel, piața de desfacere cuprinde întreg teritoriul României, iar clienții firmei sunt persoane fizice, persoane fizice autorizate sau persoane juridice.

In ultimii ani, contextul economic actual, dar și evoluția tehnologiilor au cauzat o creștere a utilizatorilor internetului și o migrare a consumatorilor spre mediul online. De asemenea, prin prețurile practicate și gama de produse din ce în ce mai redusă, companiiile concurente din mediul offline determina reorientarea consumatorilor spre magazinele virtuale, respectiv spre piata de desfacere din mediul online.

Pentru platforma de comert electronic eMAG, piața de aprovizionare se rezuma la peste 50 de furnizori de produse IT, electronice și electrocasnice, iar cei mai prezenți producatori în gama de produse eMag.ro sunt: Asus, Acer, Canon, Dell, Toshiba, HP, Benq, Microsoft, Samsung, Sony, Nokia, etc.

Magazinul virtual eMag,ro se considera a fi intotdeauna aproape de clientii sai, căutând sa raspunda permanent cu solutii optime la nevoile acestora. Secretul eMAG consta in a atrage clientii prin simplitatea de care da dovada, prin incredere, inovatie, eficacitate, mult entuziasm si, de asemenea, dinanism.

Daca incercam realizarea unei segmentari dupa profilul clientilor eMag.ro, constatam ca majoritatea sunt persoane cu studii medii si superioare, aceste caracterizandu-se ca fiind niste persoane dinamice. De asemenea, clientii eMAG sunt bine informati, atenti la deciziile lor, activi, pretentiosi, fiind persoane care nu-si permit sa iroseasca timpul alergand dintr-un magazin in altul in cautarea produsului dorit.

Inca de la lansarea sa, eMag.ro a decis sa se adreseze catre doua categorii de clienti, respectiv persoane fizice (care reprezinta 60% din totalul clienților) si persoane juridice (care reprezinta un procent de 40%). Printre clienții persoane juridice intalnim nume sonore precum Coca Cola, Nestle, Ernest&Young, Paynet sau ING. In general, clientii persoanele juridice achizitioneaza laptopuri, PC-uri, monitoare, telefoane mobile, produse de birotica, imprimante, servere sau retelistica. In schimb, clientii persoane fizice acceseaza intreaga gama de produse oferita de eMag.ro.

De asemenea, clientii eMag.ro mai pot fi clasificati dupa urmatorul criteriu, respectiv cei care cumpara direct din magazinul fizic sau cei care cumpara online, de pe site-ul magazinului, acestia caracterizandu-se printr-un grad mai ridicat de comoditate. In acest sens, clientii care cumpara direct din magazin prefera sa verifice calitatea si bunastarea produselor inainte de a le achizitiona, pe cand cei ce cumpara online prefera comoditatea in schimbul aspectelor mentionate.

Pentru realizarea segmentarii socio-demografice pentru magazinul online eMag.ro, vom lua in considerare 4 criterii esentiale, respectiv sexul, venitul, varsta si mediul de proveniență al consumatorului, respectiv urban sau rural. In cadrul segmentarii dupa sex, constatam ca aproximativ 30% din clientii eMag.ro sunt femei, iar restul de 70 procente il reprezinta barbatii. Explicatia ar fi ca majoritatea produselor comercializate sunt mai accesibile barbatilor, femeile preferand doar urmatoarele categorii de produse:

laptopuri si accesorii de laptop;

telefoane;

ingrijire personala;

electrocasnice;

carti;

muzica & filme;

jucarii, copii & bebe.

Segmentarea dupa venit reliefeaza faptul ca majoritatea clientilor eMag.ro sunt persoane cu venituri medii (circa 65%), iar restul de 35% sunt persoane cu venituri mari. Astfel, produsele sunt accesibile atat clientilor cu venituri mari, cat si celor cu venituri medii, eMAG oferind produse pentru toate categoriile de clienti.

In cadrul segmentarii dupa varsta, putem observa ca de la magazinul online eMag.ro pot achizitiona produse toate persoanele cu varsta de peste 18 ani, indiferent de sex. Datorita faptului ca eMAG pune la dispozitia clientilor sai serviciul de transport la domiciliu, produsele ajung la destinatie foarte repede si usor. De asemenea, daca clienții au varsta cuprinsa intre 18 si 55 ani, acestia pot face si un credit bancar in scopul achizitionarii produselor dorite.

Din punct de vedere al segmentarii geografice, eMag.ro are clienti atat din mediul urban, cat si din mediul rural, produsele putand fi livrate in cel mai scurt timp posibil catre orice destinatie. Acest lucru este posibil datorita extinderii internetului si a resurselor prin care acesta poate fi accesat la peste jumatate din populatia Romaniei. Frecventa cu care oamenii au ajuns sa cumpere din magazinele online se explica, in primul rand, prin avantajele numeroase ale acestui gen de comert, numit si „comert de comoditate”.

Pentru analiza domeniilor de activitate strategica ale eMag.ro, am ales categoriile de produse cele mai vandute in cadrul magazinului online, cu o pondere semnificativa in cifra de afaceri. Astfel, cele mai vândute categorii de produse sunt laptopurile/notebook-urile, monitoarele, telefoanele mobile, printing-ul, respectiv produsele foto-video. In cadrul tabelului de mai jos, am incercat sa surprind cele mai importante aspecte care au condus la succesul acestor categorii de produse, grupurile de clienti interesate, respectiv ponderea acestor produse in cifra de afaceri a companiei.

Figura 3.3 Categorii de produse care au înregistrat cele mai vânzări in cadrul magazinului online eMag.ro

Sursa: Revista Capital, „eMAG vrea să atingă o cifră de afaceri de un miliard de euro în maximum cinci ani”, 2013, http://www.capital.ro/emag-vrea-sa-atinga-cifra-de-afaceri-de-un-miliard-de-euro-in-maximum-cinci-ani-182306.html, accesat în data de 15 aprilie 2014

3.2.3 Analiza resurselor financiare ale eMag.ro in intervalul 2006-2014

eMag.ro este considerat a fi cel mai mare magazin de comert electronic din Romania, astfel, acesta a reusit sa realizeze la nivelul anului 2008 vanzari de aproximativ 75 milioane euro si a incheiat anul 2009 cu o cifra de afaceri de 64 milioane euro. Din cauza crizei economice din acea perioada, rezultatele financiare ale anului 2009 au fost cu 11% sub nivelul anului 2008.

In anul 2009, cele mai mari vanzari au fost inregistrate pentru categoria laptop-urilor si netbook-urilor, acesta fiind considerat un segment forte al eMag.ro. De asemenea, in anul 2010 eMAG a inregistrat o cifra de afaceri de aproximativ 100 de milioane de euro, in crestere cu 60% fata de anul precedent. In tabelul de mai jos, putem observa principalii indicatori din contul de profit si pierdere al SC DANTE INTERNATIONAL SA (detinatoarea eMag.ro). Astfel, pentru intervalul 2006-2010 ne sunt prezentate date legate de cifra de afaceri a companiei, totalul cheltuielilor si veniturilor, profitul brut si net, respectiv evolutia numarului de salariati.

Figura 3.4 Indicatori din contul de profit si pierderi ai SC DANTE INTERNATIONAL SA in intervalul 2006-2010

Sursa: http://www.doingbusiness.ro/financiar/, site accesat în 16 aprilie 2014

Dupa cum putem observa, in intervalul prezentat, toate rezultatele financiare ale companiei prezinta o crestere constanta. Insa la nivelul anului 2008, din cauza crizei economice, eMAG a inregistrat o scadere simțitoare a profitului brut si net, urmata in anul 2009 de o restructurare a salariaților.

Mai jos, putem observa un grafic ce prezinta evolutia cifrei de afaceri pentru compania SC DANTE INTERNATIONAL SA in perioada 2006 – 2010.

Figura 3.5 Evoluția cifrei de afaceri anuale a eMAG.ro in intervalul 2006-2010

Sursa: http://www.doingbusiness.ro/financiar/, site accesat în 16 aprilie 2014

Graficul de mai sus ne arata o crestere constanta a cifrei de afaceri a eMag.ro, cea mai spectaculos salt fiind in anul 2010, cand acesta a crescut cu aproximativ 60% fata de anul precedent. In anul 2011, magazinul online eMAG.ro a avut o cifră de afaceri de 145 milioane de euro, în creștere cu 42% față de anul precedent, potrivit datelor Dante International, compania care gestionează site-ul. Insa, rezultatul obținut a fost sub obiectivul asteptat, de 150 milioane de euro.

La finele anului 2011, „eMAG.ro avea o cotă de 70,1% din piața online de produse electronice și IT, care a însumat 207 milioane de euro, de la 70,8% în 2010”. Astfel, anul 2011 a reprezentat pentru eMag.ro anul revenirii, cu o creștere substantiala a vânzărilor, iar jumătate din acest progres a fost adus in mod proactiv de catre companie.

Un alt aspect interesant al anului 2011, a fost acela al schimbarii comportamentului de cumpărare al clientilor. Astfel, acestia nu mai alearga, de exemplu, dupa un televizor la cele mai mic preț sau dupa cele mai bune servicii. Clienții au învățat să compare, să verifice și să aleagă. La nivelul anului 2011 eMag.ro a vândut aproximativ 25% din laptopurile comercializate în România. Astfel, retailer-ul online a vândut aproape 100.000 de laptopuri, din cele 400.000 comercializate la nivel național. In anul mentionat anterior, oferta eMAG.ro număra peste 60.000 de produse, iar numarul acestora creștea în fiecare zi.

eMag.ro a atins fabulosul trafic de 80 milioane de vizitatori în anul 2011, acest trafic fiind de cel puțin 10 ori mai mare decât al unui centru comercial important din România. Pe data de 6 aprilie 2011 a fost lansat proiectul eMAG Marketplace, acesta fiind un sistem prin intermediul caruia partenerii eMAG pot afisa propriile oferte pe eMAG.ro iar clientii eMAG pot comanda simultan o gama mult mai larga de produse, de la oricare dintre acesti parteneri, totul dintr-un singur cont de client. De asemenea, toti partenerii acceptati in eMAG Marketplace sunt atent evaluati si monitorizati pentru a respecta standardele de calitate in vigoare, cu care clientii eMAG sunt deja obisnuiti.

O alta importanta realizare pentru eMag.ro in anul 2011 a fost reprezentată de organizarea evenimentului de vânzări Black Friday. „În ultima vineri a lunii noiembrie 2011, într-o singură zi, eMag.ro a atins 1,2 milioane de vizitatori, iar clienții au făcut cumpărături în valoare de peste 8 milioane de euro”.

In anul imediat următor, 2012, cel mai mare jucător de pe piața locală de retail online IT&C a generat vânzări de 165 milioane de euro, în creștere cu 14% față de anul precedent. „Cifra de 165 de milioane de euro include și valoarea vânzărilor realizate de alte companii prin platforma Marketplace a eMag – așa cum sunt cărțile – și nu doar comisionul reținut de retailer la fiecare vânzare prin platforma sa, care variază în jurul a 5%”. Astfel, platforma Marketplace reprezintă circa 10% din businessul eMAG.

In anul 2012, reteaua eMAG crescut de 3 ori mai repede in comparatie cu piata electro-IT din România, care a fost în creștere, dar sub așteptările companiei. Aceasta viza o creștere de 10% a pietei electro-IT, dar piața a avansat doar cu 4%, ajungand la 1,2 mld. euro. Anul 2012 a adus un profit net pozitiv pentru companie, iar profitul operațional a fost de 2% din cifra de afaceri. Astfel, la acel moment, compania avea aproximativ 600 de angajați și continua să facă recrutări, în departamente precum IT, marketing, respectiv in showroom-urile noi care urmau sa fie deschise de retailer în anul imediat urmator.

In cifre, anul 2013 a reprezentat pentru eMag.ro vânzări de peste 187 milioane de euro prin intermediul platformei magazinului online. Astfel, „valoarea totală a vânzărilor generate (adică valoarea produselor vândute de către eMAG plus valoarea produselor vândute de vendorii prezenți în Marketplace eMAG) s-a apropiat de 200 de milioane de euro”. Pentru anul 2013 obiectivul companiei a fost sa creasca în continuare, nefiind neaparat interesata de aspectele legate de dimensiuna profitului.

Astfel, anul trecut, profitul operațional al eMAG a fost pozitiv, profitul brut a fost, de asemenea pozitiv. Insa, având în vedere investițiile efectuate, profitul net a fost negativ. Cele mai vândute produse ale anului 2013 pe eMag.ro au fost cele din sectiunile IT, telecom si cosmetice. Insa, segmentul cartilor a crescut puternic, diversele accesorii au cea mai mare marja de profit, iar parfumurile reprezinta segmentul cel mai recent adaugat. De asemenea, in anul anterior, compania a ajuns la 772 de angajați, iar target-ul pentru anul 2014 este de 1.000 de angajați.

Pentru anul in curs, „managementul companiei eMAG estimează atingerea unei cifre de afaceri de 262 milioane de euro, de patru ori mai mare decât în anul 2006, când vânzările eMAG au totalizat 63 de milioane euro”. De asemenea, pentru anul 2014, eMAG isi propune si o creștere de cel puțin 40% a vânzărilor, 4 noi categorii de produse si cresterea numarului de angajati de la 772 la 1.000. Astfel, pe primul trimestru al acestui an, cresterea vazarilor se apropie de 40%.

Cele patru noi zone pe care eMag.ro doreste sa se extinda sunt reprezentate de articolele sportive, food, auto si fashion. „Compania va investi 11,5 milioane euro in principal in dezvoltare interna (4,5 mil. euro), dezvoltare IT (3 mil. euro), logistica (2,5 mil. euro), dezvoltarea angajatilor (1 mil. euro) si branding (0,5 milioane euro)”. De asemenea, buget total alocat zonei marketingului este de circa 5 milioane euro in anul 2014, iar avansul fata de 2013 este mai mare de 40%. Mai mult de atat, investitiile sunt de peste doua ori mai mari comparativ cu anul anterior, cand au fost aprox. 5,4 milioane euro. La momentul actual, site-ul eMag.ro este accesat de pe device-urile mobile de circa 20% dintre vizitatori.

De asemenea, in anul curent, rata de retur a produselor este de circa 4% in general, dar ajunge si la 10% in cazul camerelor foto. Insa, acest aspect aduce pierderi extrem de mici companiei, sub 0,1% din cifra de afaceri. La momentul actual, site-ul inregistreaza lunar 4 milioane de vizite, iar rata de conversie este de circa 2% din total.

3.2.4 Analiza propriu-zisa a site-ului eMag.ro

In cadrul acestui subcapitol vom analiza in detaliu structura complexa site-ul de comert electronic eMag.ro. Acest lucru este necesar pentru a demonstra eficienta si eficacitatea actului de comert ce se desfasoara in cadrul sau, raportat la modul cum este construit. Astfel, ne putem pronunta cu privire la experienta resimtita de clientul-utilizator odată ce patrunde pe paginile acestui website. Pentru a sintetiza aceasta analiza, am decis sa o impart in doua categorii importante: realizarea website-ului, respectiv uzabilitatea website-ului si experienta resimtia de client.

Realizarea website-ului eMag.ro

Timpul de accesare al site-ului eMag.ro

Pentru a defini viteza de accesare a website-ului am testat prima pagină a magazinului virtual, respectiv prima categorie listată în site și primul produs afișat în lista de produse. Toate acestea au fost analizate cu ajutorul portalului tools.pingdom.com. Rezultate sintetice ale acestui test sunt următoarele:

Astfel, pentru magazinul online eMag.ro, obținem un număr mediu de 90 solicitări HTTP, o dimensiune medie a paginii de 2.56 megabytes și un timp mediu de încărcare a paginii de 2.75 secunde. Cu ajutorul acestor rezultate putem afirma faptul ca magazinul virtual eMag.ro are un grad de eficienta extrem de ridicat din punct de vedere al vitezei de accesare si incarcare a informatiilor. Desi, aparent, dimensiunea si timpul de incarcare al paginii produsului testat este destul de mare, trebuie sa tinem cont ca un magazin online are nevoie de cât mai multe imagini care să ilustreze produsele și facilitățile sale, pentru ca acesta sa-si poata atrage si fideliza clienții.

Accesibilitatea site-ului eMag.ro

Website-ul eMag.ro prezinta o lățime de aproximativ 1.000 de pixeli. Acesta se vede foarte bine pe rezoluția orizontală de 1024 de pixeli. Din punct de vedere al scalabilitatii dimensiunii fonturilor, conform testelor realizate, site-ul poate fi navigat foarte bine în toate browser-ele testate. De menționat că, in general, browser-ele moderne pot randa o pagină web foarte bine, indiferent de conținutul acesteia și de nivelul de scalabilitate aplicat. In concluzie, site-ul eMag.ro nu prezinta nicio problemă de compatibilitate în cadrul browsere-lor.

Codul sursă al site-ului eMag.ro

Pentru verificarea validității scrierii codului HTML și a codului CSS aferente aplicatiei eMag.ro, am folosit World Wide Web Consortium (W3C) ca principala resursă. Astfel, World Wide Web Consortium (W3C) consideră că în codul sursă al site-ului eMag.ro există 115 erori, iar în codul sursă pentru CSS există 296 de erori. Valorile nu sunt unele prea ridicate tinand cont de complexitatea acestui site e-coomerce, insa există suficiente probleme care necesita atentie si trebuie rezolvate.

Designul grafic al site-ului eMag.ro

Magazinul de comerț electronic eMag.ro prezinta un design foarte aerisit. Astfel, observam suficient spațiu liber între diversele repere vizuale, iar ca elemente de individualizare și branding putem remarca logo-ul, afișat permanent în colțul din stânga-sus al site-ului. De asemenea, culorile predominante pentru butoanele de tipul „chemare-la-acțiune” (call-to-action) sunt asortate cu cele ale logo-ului (rosu/portocaliu și albastru). Un alt aspect important este legat de faptul ca se preferă colțurile rotunjite pentru elementele grafice.

Din punct de vedere al pozitionarii în pagină, meniurile sunt dispuse atat în partea de sus a site-ului, cat și în partea stânga, iar căutarea este centrata in zona superioara, exact acolo unde ar trebui sa fie in mod natural, respectiv acolo unde „este căutată”. De asemenea, imaginile produselor sunt în partea stânga, iar funcția de adăugare în coș este în partea dreapta. Opțiunea „coșul meu” și funcția de autentificare se află în dreapta, in partea de sus a site-ului. O funcție foarte utilă prezenta in cadrul website-ului eMag.ro este reprezentata de comanda dintr-un singur pas. Astfel, odată ce se apasă pe butonul „cumpăr”, există o singură pagină care conține toate câmpurile ce trebuie completate pentru a realiza o comandă. Desigur, exista și opțiunea de a comanda telefonic produsul dorit.

Pe durata navigării in cadrul magazinului virtual eMag.ro nu am constatat erori sau bug-uri si, de asemenea, pot aprecia că designul grafic este unul unitar, iar butoanele de acțiune sunt evidențiate față de restul elementelor din site. Privind lucrurile din punct de vedere al prioritizarii conținutului, putem observa ca pe pagina principală a site-ului există o secțiune dedicată ofertelor speciale. De asemenea, toate bannerele de promovare ale unor servicii externe se află într-o zonă dedicată (în colțul din stânga-jos), astfel nu încurcă absolut deloc navigarea.

Un alt aspect important este faptul nu am întâlnit bannere sau ferestre de tipul pop-up, iar toate imaginile si fotografiile de pe site sunt de calitate superioara. Bannerele nu sunt animate, ceea ce nu conduce la distragerea atenției de la navigarea obișnuită si, de asemenea, foarte rar regăsim reclame de tip overlayer (acestea sunt afișate peste toate celelalte elemente din site).

Figura 3.6 Homepage-ul magazinului de comerț electronic eMag.ro

Sursa: http://www.emag.ro, site accesat în 25 aprilie 2014

Conținutul site-ului eMag.ro

Magazinul de comert electronic eMag.ro se caracterizeaza prin complexitate, avand numeroase produse in cadrul sau. Cu toate acestea, navigarea este intuitivă, in special datorită categoriilor foarte bine evidențiate din partea stângă, a casetei de căutare promovată în partea de sus, respectiv a secțiunilor cu oferte și a rubricilor ce prezinta produsele recomandate. De asemenea, website-ul este unul care abundă în informații legate de produse, acestea avand și fotografii. Un alt aspect important este faptul ca o mare parte dintre produse prezinta evaluări date de vizitatorii site-ului.

Pe parcursul navigarii in cadrul aplicatiei eMag.ro nu am întâlnit erori gramaticale în cadrul textelor introduse de deținătorii website-ului, însă review-urile introduse de utilizatori nu sunt întotdeauna corecte din punct de vedere gramatical sau ortografic. In ciuda cantitatii foarte mari de produse comercializate, eMag.ro reuseste sa afiseze stocurile in timp real, prețul de pe site incluzând si taxa pe valoarea adăugată (TVA). In cadrul sectiunii „livrarea comezilor” putem observa ca, comenzile cu valoarea totala mai mare de 90 lei (tva inclus) beneficiaza de livrare gratuita. Insa, pentru comenzile cu valoarea totala mai mica de 90 lei (tva inclus), respectiv cele care au ca mod de livrare curierul, se va aplica un cost de transport in valoare de 11.99 lei (tva inclus).

Dupa cum precizam anterior, utilizatorii website-ului au posibilitatea să își exprime comentariile legate de produse, sa voteze alte pareri sau opinii, respectiv sa raspunda opiniilor altor utilizatori. Astfel, am putut întâlni și comentarii exclusiv negative despre unele produse. Mai jos, puteti observa un exemplu de prezentare a unui review selectat aleator de pe eMag.ro:

Figura 3.7 Exemplu review din cadrul platformei de comerț electronic eMag.ro

Sursa: http://www.emag.ro/laptop-asus-cu-procesor-intel-174-core-small-sup-tm-sup-small-i3-4010u-1-70ghz-4gb-750gb-nvidia-geforce-g740-2gb-free-dos-matte-dark-gray-x550lb-xx020d/pd/DNZSJBBBM/, site accesat în 27 aprilie 2014

Facilitatea de a scrie propriul review este una foarte detaliată pentru site-ul eMag.ro. Astfel, nota pe care utilizatorul o poate acorda este impartita in 4 subcategorii, vizitatorii au mai multe opțiuni de a nota un produs. În plus, vizitatorii pot adăuga atât opinii pro, cât și contra. În câmpul „Conținut” se pot adăuga comentarii foarte detaliate. Există și întrebări care verifică durata folosirii produsului de vizitator, și un câmp care te întreabă care este nivelul tău de cunoștințe despre produs. Mai mult, există și o opțiune (bifată implicit) de a primi pe email notificări despre apariția de noi mesaje, comentarii la review-ul respectiv.

De asemenea, in momentul navigarii in pagina unui produs, clienților le sunt afisate produsele similare. Spre exemplu, daca acestia selecteaza o imprimanta, in partea de jos sunt afișate consumabilele compatibile cu respectivul produs, existând si o listă cu specificațiile tehnice ale fiecărui bun in parte.

bibliografie

Cărți:

Barnes, Stuart, Scornavacca, Eusebio – Unwired Business: Cases in Mobile Business, Idea Group Inc (IGI), 2006

Bird, Drayton – Commonsense Direct & Digital Marketing, Kogan Page Publishers, 2007

Bușe, Georgeta – Dicționarul complet al economiei de piață, Editura Societatea Informația, București, 1994

Chaffey, Dave, Ellis-Chadwick, Fiona, Mayer, Richard, Johnston, Kevin – Internet marketing: strategy, implementation and practice, Pearson Education, 2009

Coteanu, Ion, Seche, Luiza, Seche, Mircea – Dicționarul explicativ al limbii române, volumul 1, 1984

Dann, Stephen, Dann, Susan – E-Marketing: Theory and Application, Palgrave Macmillan, 2011

Ferry, J. – Le guide du marketing direct, Les editions d’Organizations, Paris, 1987

Fitzgerald, Maureen, Arnott, David – Marketing communications classics: an international collection of classic and contemporary papers, Cengage Learning EMEA, 2000

Griffin, Ricky W., Moorhead, Gregory – Organizational Behavior: Managing People and Organizations, Cengage Learning, 2011

Gupta, G.K. – Introduction to Data Mining with Case Studies, PHI Learning Pvt. Ltd., 2006

Hermel L., Quioc J.P. – Le marketing direct, Economica, Paris, 1994

Janoschka, Anja – Web Advertising: New Forms of Communication on the Internet, John Benjamins Publishing Company, 2004

Koekemoer, Ludi, Bird, Steve – Marketing Communications, Juta and Company Ltd, 2004

Kotler, Philip – Managementul marketingului, ediția a III – a, Editura Teora, București, 2002

Kotler, Philip, Armstrong, Gary – Principles of marketing, Pearson Educationl, 2010

L. Nash, Edward – Direct Marketing: Strategy, Planning, Execution, McGraw-Hill Professional, 2000

M., Stone, A., Bond, E., Blake – Ghidul complet al marketingului direct și interactiv, Editura All, București, 2006

Mullin, Roddy – Direct marketing: a step-by-step guide to effective planning and targeting, Kogan Page Publishers, 2002

Pastor-Satorras, Romualdo, Vespignani, Alessandro – Evolution and Structure of the Internet: A Statistical Physics Approach, Cambridge University Press, 2007

Pride W., Ferrell, O. C., – Marketing Concept and Strategies, seventh edition, Hoghton Mifflin Company, Boston, 1991

Qin, Zheng – Introduction to E-Commerce, Springer, 2009

Roberts, Mary Lou, Berger, Paul D. – Direct Marketing Management, Prentice Hall, 1999

Roberts, Steve, Feit, Michelle, Bly, Robert W. – Internet Direct Mail: The Complete Guide to Successful E-Mail Marketing Campaigns, McGraw-Hill Professional, 2000

SCN Education B.V. – Webvertising: The Ultimate Internet Advertising Guide, Springer, 2000

Stone, Bob, Wyman, John – Successful Telemarketing, McGraw-Hill Professional, 1992

Thorson, Esther, Moore, Jeri – Integrated Communication: Synergy of Persuasive Voices, Routledge, 1996

Vegheș, Călin – Marketing direct, Editura Uranus, București, 2003

Vitale, Joe, Wheeler, Jillian Coleman – Your Internet Cash Machine: The Insiders Guide to Making Big Money, Fast!, John Wiley & Sons, 2010

Weiner, R. – Webster’s New World Dictionary of Media and Communications, Simon & Schuster Inc., New York, 1990

Whittaker, Jason – The Internet: The Basics, Routledge, 2002

Resurse web:

*** (2006), „MobiFon își schimbă numele în Vodafone România”, site accesat în 13 februarie 2012 la adresa [http://www.business24.ro/vodafone-romania/stiri-vodafone-romania/mobifon-isi-schimba-numele-in-vodafone-romania-79192]

*** (2006), „Vodafone se lansează în România”, site accesat în 6 mai 2012 la adresa [http://vodafonenewsroom.ro/2006/02/vodafone-se-lanseaza-in-romania.html]

*** (2006), „Vodafone și-a lansat serviciile sub nume propriu in România”, site accesat în 13 februarie 2012 la adresa [http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/vodafone-si-a-lansat-serviciile-sub-nume-propriu-in-romania-23682.html]

*** (2009), „Campania Orange – Canicula face bine la reducere – se apropie de final”, site accesat în 12 mai 2012 la adresa [http://www.hit.ro/stiinta-generala/Campania-Orange-Canicula-face-bine-la-reducere-se-apropie-de-final]

*** (2009), „Promoție inedită la Orange: Cu cât e mai cald, cu atât prețurile în magazinul online sunt mai mici”, site accesat în 11 mai 2012 la adresa [http://www.dailybusiness.ro/stiri-it-c/promotie-inedita-la-orange-cu-cat-e-mai-cald-cu-atat-preturile-in-magazinul-online-sunt-mai-mici-28446/]

*** (2009), „Temperatura crește, prețurile scad în magazinul online Orange”, site accesat în 11 mai 2012 la adresa [http://www.orange.ro/newsroom/index.php?option=com_content&view=article&id=289:temperatura-crete-preurile-scad-in-magazinul-online-orange&catid=131:iulie&Itemid=150]

*** (2010), „Regulamentul campaniei promoționale Vodafone <<Marea Ieșeală>>”, site accesat în 10 mai 2012 la adresa [http://www.mareaieseala.ro/regulament-concurs.html]

*** (2011), „Cât a investit Vodafone România în social media”, site accesat în 5 mai 2012 la adresa [http://www.ziare.com/vodafone/romania/cat-a-investit-vodafone-romania-in-social-media-1068600]

*** (2011), „INTERVIU: Cât a investit Vodafone România în social media”, site accesat în 5 mai 2012 la adresa [http://www.realitatea.net/interviu-cat-a-investit-vodafone-romania-in-social-media_791581.html]

*** (2012), „Despre Trilulilu”, site accesat în 7 mai 2012 la adresa [http://www.trilulilu.ro/despre-trilulilu]

*** (2012), „Neogen închide divizia de social network”, site accesat în 16 mai 2012 la adresa [http://www.zang.ro/blog/72294/neogen-inchide-divizia-de-social-network]

*** (2012), „Nokia se așteaptă la reduceri ale profitului. Acțiunile au scăzut cu 12%”, site accesat în 27 februarie 2012 la adresa [http://www.incomemagazine.ro/articol_74190/nokia-se-asteapta-la-reduceri-ale-profitului-actiunile-au-scazut-cu-12.html]

Adrian Mihai, Eugenia Mihalcea (2005), „Mega-afacere – Explozia telefoniei mobile”, site accesat în 12 februarie 2012 la adresa [http://www.jurnalul.ro/special/mega-afacere-explozia-telefoniei-mobile-39110.htm]

Adrian Nuta (2005), „Cosmote vrea sa muște din cota de piață a Orange si Connex”, site accesat în 15 februarie 2012 la adresa [http://www.business24.ro/cosmote/stiri-cosmote/cosmote-vrea-sa-muste-din-cota-de-piata-a-orange-si-connex-71080]

Adrian Nuta, Bogdan Tudorache (2005), „Romtelecom scapă de balastul Cosmorom”, site accesat în 17 februarie 2012 la adresa [http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/3455/Romtelecom-scapa-de-balastul-Cosmorom.html]

Adrian Seceleanu (2009), „Germanos: Piața de telefoane mobile este de 5 milioane de unități, mai mare decât in studiul GfK”, site accesat în 21 februarie la adresa [http://www.zf.ro/business-hi-tech/germanos-piata-de-telefoane-mobile-este-de-5-milioane-de-unitati-mai-mare-decat-in-studiul-gfk-3983955]

Adrian Seceleanu (2009), „Orange: vânzările din magazinul online, de 12 ori mai mari decât anul trecut”, site accesat în 6 mai 2012 la adresa [http://www.zf.ro/business-hi-tech/orange-vanzarile-din-magazinul-online-de-12-ori-mai-mari-decat-anul-trecut-4745720/]

Adrian Seceleanu (2010), „Orange și Vodafone apasă accelerația pe ofertele care pun accent pe rețelele sociale”, site accesat în 6 mai 2012 la adresa [http://www.zf.ro/business-hi-tech/orange-si-vodafone-apasa-acceleratia-pe-ofertele-care-pun-accent-pe-retelele-sociale-5832873/]

Adrian Seceleanu (2011), „Vodafone a ajuns la 10 milioane de clienți în România”, site accesat în 5 mai 2012 la adresa [http://www.zf.ro/business-hi-tech/vodafone-a-ajuns-la-10-milioane-de-clienti-in-romania-7925874]

Adrian Seceleanu (2012), „După un deceniu în care a privit peste umăr la concurența coreeană, Nokia pierde fotoliul de lider în România în favoarea Samsung”, site accesat în 27 februarie 2012 la adresa [http://www.zf.ro/business-hi-tech/dupa-un-deceniu-in-care-a-privit-peste-umar-la-concurenta-coreeana-nokia-pierde-fotoliul-de-lider-in-romania-in-favoarea-samsung-9248848]

Adrian Vasilache, Constantin Barbu (2011), „Câți utilizatori de telefonie mobilă sunt în total în România? Cum explică ANCOM si operatorii cifrele diferite din piață”, site accesat în 21 februarie la adresa [http://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-9832197-infografic-cati-utilizatori-telefonie-mobila-sunt-total-romania-cum-explica-ancom-operatorii-cifrele-diferite-din-piata.htm]

Alex Goaga (2010), „Vânzările de telefoane mobile, în scădere. Vezi cum au evoluat in România ierarhiile pe branduri și principalii distribuitori”, site accesat în 23 februarie la adresa [http://www.dailybusiness.ro/stiri-it-c/vanzarile-de-telefoane-mobile-in-scadere-vezi-cum-au-evoluat-in-romania-ierarhiile-pe-branduri-si-principalii-distribuitori-44577/]

Alexandra Bădicioiu (2005), „Comerțul virtual produce bani reali”, site accesat în 2 mai 2012 la adresa [http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1209324-comertul-virtual-produce-bani-reali.htm]

Alexandra Teodorescu (2009), „Bilanț: Comerțul electronic cu plata online – 53,1 mil. euro in 2008”, site accesat în 1 mai 2012 la adresa [http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/56594/Bilant-Comertul-electronic-cu-plata-online-53-1-mil-euro-in-2008.html]

Alexandra Teodorescu (2009), „Orange își grupează abonamentele în trei categorii”, site accesat în 15 mai 2012 la adresa [http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/71817/Orange-isi-grupeaza-abonamentele-in-trei-categorii.html]

Alexandru Rădescu (2011), „Harta României, <<împărțită>> de operatorii mobili”, site accesat în 17 februarie 2012 la adresa [http://www.jurnalul.ro/tehnica/harta-romaniei-impartita-de-operatorii-mobili-571850.htm]

Alina Apetrei (2009), „Avantaje vs. dezavantaje în deschiderea unei afaceri online”, site accesat în 1 mai 2012 la adresa [http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/61561/Avantaje-vs-dezavantaje-in-deschiderea-unei-afaceri-online.html]

Ana Militaru (2010), „Campania Vodafone – <<Nunta>> promovează acoperirea națională pentru internetul mobil”, site accesat în 9 mai 2012 la adresa [http://blog.iqads.ro/2010/04/28/campania-vodafone-nunta-promoveaza-acoperirea-nationala-pentru-internetul-mobil.html]

Ana-Maria Tomescu (2009), „Campania Orange <<Canicula face bine la reducere>> se apropie de sfârșit”, site accesat în 10 mai 2012 la adresa [http://www.smark.ro/a_21552/campania_orange_canicula_face_bine_la_reducere_se_apropie_de_sfarsit.html]

Anca Arsene-Barbulescu (2010), „Istoria telefoniei mobile din România”, site accesat în 12 februarie 2012 la adresa [http://www.businessmagazin.ro/special/istoria-telefoniei-mobile-din-romania-7800961]

Anca Arsene-Bărbulescu (2011), „Strategii de vreme rea: ce au de gând să facă operatorii telecom”, site accesat în 4 mai 2012 la adresa [http://www.businessmagazin.ro/business-hi-tech/telecom/strategii-de-vreme-rea-ce-au-de-gand-sa-faca-operatorii-telecom-8265859/?p=2

Ardelean Sonia (2011), „Cosmote s-a asociat cu Spitalul de Urgență Floreasca pentru o nouă campanie B2B semnată Ogilvy”, site accesat în 18 mai 2012 la adresa [http://www.iqads.ro/a_13298/cosmote_s_a_asociat_cu_spitalul_de_urgenta_floreasca_pentru_o_noua_campanie_b2b_semnata_ogilvy.html]

Beatrice Komlosi (2011), „Campanie online Vodafone – Concurs Nokia Xpress Music”, site accesat în 7 mai 2012 la adresa [http://beatricekomlosi.wordpress.com/2011/11/15/campanie-online-vodafone-–-concurs-nokia-xpress-music/]

Bogdan Gâlcă (2012), „După 14 ani, liderul telefoniei mobile s-a schimbat. Vezi cine vinde acum cele mai multe telefoane!”, site accesat în 27 februarie 2012 la adresa [http://www.libertatea.ro/detalii/articol/samsung-nokia-vanzari-telefoane-mobile-389307.html]

Claudiu Vrînceanu (2006), „Regele a murit. Trăiască regele! Vodafone a înghițit Connex”, site accesat în 13 februarie 2012 la adresa [http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/13701/Regele-a-murit-Traiasca-regele-Vodafone-a-inghitit-Connex.html]

COMUNIC@ȚII Mobile (2007), „COSMOTE Business – soluția completă de comunicare pentru companii”, site accesat în 18 mai 2012 la adresa [http://www.comunic.ro/article.php/COSMOTE-Business–solutia-completa-de-comunicare-pentru-companii/2936/]

Comunicat de presă Orange (2002), „Mobil Rom devine Orange”, site accesat în 15 februarie 2012 la adresa [http://www.orange.ro/newsroom/index.php?option=com_content&view=article&id=56:mobil-rom-devine-orange&catid=53:aprilie&Itemid=65]

Comunicat de presă Orange (2009), „Orange repoziționează portofoliul de abonamente”, accesat aprilie 2012 la adresa [http://www.orange.ro/newsroom/index.php?option=com_content&view=article&id=298:orange-repoziioneaz-portofoliul-de-abonamente&catid=133:septembrie&Itemid=152.html]

Corina Cailean (2011), „8 din 10 români folosesc servicii de telefonie mobilă!”, site accesat în 21 februarie 2012 la adresa [http://www.chip.ro/stiri/16488-8-din-10-romani-folosesc-servicii-de-telefonie-mobila]

Corina Poenaru (2011), „8 pași pentru a crea bannere online eficiente”, site accesat în 3 mai 2012 la adresa [http://blog.trafic.ro/2011/09/27/8-pasi-pentru-a-crea-bannere-online-eficiente/]

Cristina Negraru (2010), „GFK Romania: Vânzările de telefoane mobile au scăzut cu peste 20% în primele două luni din 2010”, site accesat în 22 februarie la adresa [http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/83875/GFK-Romania-Vanzarile-de-telefoane-mobile-au-scazut-cu-peste-20-in-primele-doua-luni-din-2010.html]

Cristina Negraru (2010), „Orange este cel mai nou membru al IAB Romania”, site accesat în 6 mai 2012 la adresa [http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/81676/Orange-este-cel-mai-nou-membru-al-IAB-Romania.html]

Dragoș Comache (2007), „Orange va lansa serviciile 3G+ la finele lunii iunie”, site accesat în 14 februarie 2012 la adresa [http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1067086-orange-lansa-serviciile-3g-finele-lunii-iunie.htm]

Emilian Nedelcu (2011), „INTERVIU: Cât a investit Vodafone România în social media”, site accesat în 5 mai 2012 la adresa [http://www.money.ro/cat-a-investit-vodafone-romania-in-social-media_819241.html]

http://dcd.uaic.ro/?page_id=92, site accesat în 16 aprilie 2012

http://docs.rtfm.us/Users/M2G/New/Carti%20informatica/Carmen%20Petrascu%20-%20Mediul%20Internet/a1.pdf, site accesat în 15 aprilie 2012

http://www.consumatoronline.ro/module-Pagesetter-printpub-tid-4-pid-2336.phtml, site accesat în 21 februarie 2012

http://www.slideshare.net/ehrgeizig9/publicitate-in-cadrul-retelei-sociale-neogenro, site accesat în 16 mai 2012

http://www.slideshare.net/guest37c782/studiu-de-caz-cosmote, site accesat în 17 mai 2012

http://www.slideshare.net/sergiubiris/studiu-de-caz-vodafone, site accesat în 8 mai 2012

Irina Crudu (2009), „Promovarea prin rețelele sociale: Încă se caută cheia succesului”, site accesat în 13 mai 2012 la adresa [http://www.dailybusiness.ro/stiri-new-media/promovarea-prin-retelele-sociale-inca-se-cauta-cheia-succesului-30498/]

Irina Pavlicenco (2009), „De sărbători ninge cu ofertele operatorilor de telefonie mobilă”, site accesat în 4 mai 2012 la adresa [http://studentsonmarketing.wordpress.com/2009/01/04/de-sarbatori-ninge-cu-ofertele-operatorilor-de-telefonie-mobila/]

Laurențiu Matache (2012), „Aproape 1 milion de smartphone-uri se vor vinde în 2012. Prețurile vor continua să scadă”, site accesat în 27 februarie 2012 la adresa [http://www.rtv.net/aproape-1-milion-de-smartphone-uri-se-vor-vinde-in-2012-preturile-vor-continua-sa-scada_22959.html]

Loredana Săndulescu (2009), „Orange: Delfin, Fluture sau Panteră”, site accesat în 14 mai 2012 la adresa [http://www.strategic.ro/publicitate/orange-delfin-fluture-sau-pantera.html]

Loredana Săndulescu (2009), „Orange: Delfin, Fluture sau Panteră”, site accesat în 15 mai 2012 la adresa [http://www.strategic.ro/publicitate/orange-delfin-fluture-sau-pantera.html]

Mănescu Valentin (2010), „WEBECOM și NEOGEN : parteneriat pentru susținerea antreprenoriatului românesc”, site accesat în 16 mai 2012 la adresa [http://www.comunicate-de-presa.ro/media-si-publicitate-c18/webecom-si-neogen-parteneriat-pentru-sustinerea-antreprenoriatului-romanesc-a3593.html]

Marian Crăciun (2011), „Publicitatea pe Internet va depăși ziarele în 2012”, site accesat în 2 mai 2012 la adresa [http://www.forbes.ro/Publicitatea-pe-internet-va-depasi-ziarele-in-2012_0_1870.html]

Marius Pahomi (2009), „Orange: Canicula face bine la reducere”, site accesat în 10 mai 2012 la adresa [http://www.pahomi.ro/orange-canicula-face-bine-la-reducere.html]

Patrick Vrabie (2012), „Estimare Nokia: Vânzările de telefoane au depășit 4 MLD. $ în T1. Profitul, în scădere”, site accesat în 28 februarie 2012 la adresa [http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/130160/nokia-vanzari-telefoane-4-miliarde-dolari-profit-scadere.html]

Scânteie Floriana (2009), „Campania Canicula face bine la reducere se apropie de sfârșit”, site accesat în 11 mai 2012 la adresa [http://www.iaa.ro/Articole/Stiri/Campania-canicula-face-bine-la-reducere-se-apropie-de-sfarsit/2870.html]

Scânteie Floriana (2011), „Cosmote are o nouă campanie publicitară care vizează segmentul business”, site accesat în 17 mai 2012 la adresa [http://www.iaa.ro/Articole/Evenimente/Cosmote-are-o-noua-campanie-publicitara-care-vizeaza-segmentul-business/4025.html]

Simina Mistreanu (2011), „Cele mai eficiente campanii de publicitate: Cum au fost construite poveștile de Gold Effie”, site accesat în 9 mai 2012 la adresa [http://www.wall-street.ro/slideshow/Marketing-PR/105330/Cele-mai-eficiente-campanii-de-publicitate-Cum-au-fost-construite-povestile-de-Gold-Effie/4/Vodafone-Nunta.html]

Simona Gheorghe (2012), „NOKIA a PIERDUT supremația telefoanelor mobile. VEZI cine i-a luat locul!”, site accesat în 27 februarie 2012 la adresa [http://www.ghimpele.ro/2012/04/nokia-pierdut-suprematia-telefoane-mobile-cine-luat-locul/]

Sorina Mihail (2011), „Noii șefi de la Orange și Vodafone relansează competiția în telefonia mobilă”, site accesat în 4 mai 2012 la adresa [http://www.evz.ro/detalii/stiri/noua-tendinta-smartphone-uri-ieftine-935293.html]

Toader Cornel (2007), „Orange lansează PrePay Music”, site accesat în 4 mai 2012 la adresa [http://www.gsmland.ro/stire-orange_lanseaza_prepay_music-153]

Valentin Moraru (2012), „Nokia reduce estimările privind profitul diviziei de telefoane. Acțiunile companiei scad cu 12%”, site accesat în 27 februarie 2012 la adresa [http://www.finantistii.ro/companii/nokia-reduce-estimarile-privind-profitul-diviziei-de-telefoane-actiunile-companiei-scad-cu-12-71738/]

Vlad Andriescu (2012), „<<Natalitate>> crescută în România de pe Facebook”, site accesat în 7 mai 2012 la adresa [http://www.adevarul.ro/life/viata/Natalitate-_crescuta_in_Romania_de_pe_Facebook_0_657534508.html#]

Articole științifice:

*** (2003), CASES Vodafone and the wireless industry: a case in market expansion and global strategy, Journal of Business Industrial Marketing, Volume: 18, Issue: 3, Emerald Group Publishing Limited, pag. 270

*** (2004), How Vodafone is wired for growth: Technology’s bewildering advance, Strategic Direction, Volume 20, Issue: 7, Emerald Group Publishing Limited, pag. 22

Livio Cricelli, Michele Grimaldi, Nathan Levialdi Ghiron – The competition among mobile network operators in the telecommunication supply chain, International Journal of Production Economics, Volume 131, Issue: 1, Elsevier, 2010, pag. 22

Bibliografie

Cărți:

Barnes, Stuart, Scornavacca, Eusebio – Unwired Business: Cases in Mobile Business, Idea Group Inc (IGI), 2006

Bird, Drayton – Commonsense Direct & Digital Marketing, Kogan Page Publishers, 2007

Bușe, Georgeta – Dicționarul complet al economiei de piață, Editura Societatea Informația, București, 1994

Chaffey, Dave, Ellis-Chadwick, Fiona, Mayer, Richard, Johnston, Kevin – Internet marketing: strategy, implementation and practice, Pearson Education, 2009

Coteanu, Ion, Seche, Luiza, Seche, Mircea – Dicționarul explicativ al limbii române, volumul 1, 1984

Dann, Stephen, Dann, Susan – E-Marketing: Theory and Application, Palgrave Macmillan, 2011

Ferry, J. – Le guide du marketing direct, Les editions d’Organizations, Paris, 1987

Fitzgerald, Maureen, Arnott, David – Marketing communications classics: an international collection of classic and contemporary papers, Cengage Learning EMEA, 2000

Griffin, Ricky W., Moorhead, Gregory – Organizational Behavior: Managing People and Organizations, Cengage Learning, 2011

Gupta, G.K. – Introduction to Data Mining with Case Studies, PHI Learning Pvt. Ltd., 2006

Hermel L., Quioc J.P. – Le marketing direct, Economica, Paris, 1994

Janoschka, Anja – Web Advertising: New Forms of Communication on the Internet, John Benjamins Publishing Company, 2004

Koekemoer, Ludi, Bird, Steve – Marketing Communications, Juta and Company Ltd, 2004

Kotler, Philip – Managementul marketingului, ediția a III – a, Editura Teora, București, 2002

Kotler, Philip, Armstrong, Gary – Principles of marketing, Pearson Educationl, 2010

L. Nash, Edward – Direct Marketing: Strategy, Planning, Execution, McGraw-Hill Professional, 2000

M., Stone, A., Bond, E., Blake – Ghidul complet al marketingului direct și interactiv, Editura All, București, 2006

Mullin, Roddy – Direct marketing: a step-by-step guide to effective planning and targeting, Kogan Page Publishers, 2002

Pastor-Satorras, Romualdo, Vespignani, Alessandro – Evolution and Structure of the Internet: A Statistical Physics Approach, Cambridge University Press, 2007

Pride W., Ferrell, O. C., – Marketing Concept and Strategies, seventh edition, Hoghton Mifflin Company, Boston, 1991

Qin, Zheng – Introduction to E-Commerce, Springer, 2009

Roberts, Mary Lou, Berger, Paul D. – Direct Marketing Management, Prentice Hall, 1999

Roberts, Steve, Feit, Michelle, Bly, Robert W. – Internet Direct Mail: The Complete Guide to Successful E-Mail Marketing Campaigns, McGraw-Hill Professional, 2000

SCN Education B.V. – Webvertising: The Ultimate Internet Advertising Guide, Springer, 2000

Stone, Bob, Wyman, John – Successful Telemarketing, McGraw-Hill Professional, 1992

Thorson, Esther, Moore, Jeri – Integrated Communication: Synergy of Persuasive Voices, Routledge, 1996

Vegheș, Călin – Marketing direct, Editura Uranus, București, 2003

Vitale, Joe, Wheeler, Jillian Coleman – Your Internet Cash Machine: The Insiders Guide to Making Big Money, Fast!, John Wiley & Sons, 2010

Weiner, R. – Webster’s New World Dictionary of Media and Communications, Simon & Schuster Inc., New York, 1990

Whittaker, Jason – The Internet: The Basics, Routledge, 2002

Resurse web:

*** (2006), „MobiFon își schimbă numele în Vodafone România”, site accesat în 13 februarie 2012 la adresa [http://www.business24.ro/vodafone-romania/stiri-vodafone-romania/mobifon-isi-schimba-numele-in-vodafone-romania-79192]

*** (2006), „Vodafone se lansează în România”, site accesat în 6 mai 2012 la adresa [http://vodafonenewsroom.ro/2006/02/vodafone-se-lanseaza-in-romania.html]

*** (2006), „Vodafone și-a lansat serviciile sub nume propriu in România”, site accesat în 13 februarie 2012 la adresa [http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/vodafone-si-a-lansat-serviciile-sub-nume-propriu-in-romania-23682.html]

*** (2009), „Campania Orange – Canicula face bine la reducere – se apropie de final”, site accesat în 12 mai 2012 la adresa [http://www.hit.ro/stiinta-generala/Campania-Orange-Canicula-face-bine-la-reducere-se-apropie-de-final]

*** (2009), „Promoție inedită la Orange: Cu cât e mai cald, cu atât prețurile în magazinul online sunt mai mici”, site accesat în 11 mai 2012 la adresa [http://www.dailybusiness.ro/stiri-it-c/promotie-inedita-la-orange-cu-cat-e-mai-cald-cu-atat-preturile-in-magazinul-online-sunt-mai-mici-28446/]

*** (2009), „Temperatura crește, prețurile scad în magazinul online Orange”, site accesat în 11 mai 2012 la adresa [http://www.orange.ro/newsroom/index.php?option=com_content&view=article&id=289:temperatura-crete-preurile-scad-in-magazinul-online-orange&catid=131:iulie&Itemid=150]

*** (2010), „Regulamentul campaniei promoționale Vodafone <<Marea Ieșeală>>”, site accesat în 10 mai 2012 la adresa [http://www.mareaieseala.ro/regulament-concurs.html]

*** (2011), „Cât a investit Vodafone România în social media”, site accesat în 5 mai 2012 la adresa [http://www.ziare.com/vodafone/romania/cat-a-investit-vodafone-romania-in-social-media-1068600]

*** (2011), „INTERVIU: Cât a investit Vodafone România în social media”, site accesat în 5 mai 2012 la adresa [http://www.realitatea.net/interviu-cat-a-investit-vodafone-romania-in-social-media_791581.html]

*** (2012), „Despre Trilulilu”, site accesat în 7 mai 2012 la adresa [http://www.trilulilu.ro/despre-trilulilu]

*** (2012), „Neogen închide divizia de social network”, site accesat în 16 mai 2012 la adresa [http://www.zang.ro/blog/72294/neogen-inchide-divizia-de-social-network]

*** (2012), „Nokia se așteaptă la reduceri ale profitului. Acțiunile au scăzut cu 12%”, site accesat în 27 februarie 2012 la adresa [http://www.incomemagazine.ro/articol_74190/nokia-se-asteapta-la-reduceri-ale-profitului-actiunile-au-scazut-cu-12.html]

Adrian Mihai, Eugenia Mihalcea (2005), „Mega-afacere – Explozia telefoniei mobile”, site accesat în 12 februarie 2012 la adresa [http://www.jurnalul.ro/special/mega-afacere-explozia-telefoniei-mobile-39110.htm]

Adrian Nuta (2005), „Cosmote vrea sa muște din cota de piață a Orange si Connex”, site accesat în 15 februarie 2012 la adresa [http://www.business24.ro/cosmote/stiri-cosmote/cosmote-vrea-sa-muste-din-cota-de-piata-a-orange-si-connex-71080]

Adrian Nuta, Bogdan Tudorache (2005), „Romtelecom scapă de balastul Cosmorom”, site accesat în 17 februarie 2012 la adresa [http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/3455/Romtelecom-scapa-de-balastul-Cosmorom.html]

Adrian Seceleanu (2009), „Germanos: Piața de telefoane mobile este de 5 milioane de unități, mai mare decât in studiul GfK”, site accesat în 21 februarie la adresa [http://www.zf.ro/business-hi-tech/germanos-piata-de-telefoane-mobile-este-de-5-milioane-de-unitati-mai-mare-decat-in-studiul-gfk-3983955]

Adrian Seceleanu (2009), „Orange: vânzările din magazinul online, de 12 ori mai mari decât anul trecut”, site accesat în 6 mai 2012 la adresa [http://www.zf.ro/business-hi-tech/orange-vanzarile-din-magazinul-online-de-12-ori-mai-mari-decat-anul-trecut-4745720/]

Adrian Seceleanu (2010), „Orange și Vodafone apasă accelerația pe ofertele care pun accent pe rețelele sociale”, site accesat în 6 mai 2012 la adresa [http://www.zf.ro/business-hi-tech/orange-si-vodafone-apasa-acceleratia-pe-ofertele-care-pun-accent-pe-retelele-sociale-5832873/]

Adrian Seceleanu (2011), „Vodafone a ajuns la 10 milioane de clienți în România”, site accesat în 5 mai 2012 la adresa [http://www.zf.ro/business-hi-tech/vodafone-a-ajuns-la-10-milioane-de-clienti-in-romania-7925874]

Adrian Seceleanu (2012), „După un deceniu în care a privit peste umăr la concurența coreeană, Nokia pierde fotoliul de lider în România în favoarea Samsung”, site accesat în 27 februarie 2012 la adresa [http://www.zf.ro/business-hi-tech/dupa-un-deceniu-in-care-a-privit-peste-umar-la-concurenta-coreeana-nokia-pierde-fotoliul-de-lider-in-romania-in-favoarea-samsung-9248848]

Adrian Vasilache, Constantin Barbu (2011), „Câți utilizatori de telefonie mobilă sunt în total în România? Cum explică ANCOM si operatorii cifrele diferite din piață”, site accesat în 21 februarie la adresa [http://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-9832197-infografic-cati-utilizatori-telefonie-mobila-sunt-total-romania-cum-explica-ancom-operatorii-cifrele-diferite-din-piata.htm]

Alex Goaga (2010), „Vânzările de telefoane mobile, în scădere. Vezi cum au evoluat in România ierarhiile pe branduri și principalii distribuitori”, site accesat în 23 februarie la adresa [http://www.dailybusiness.ro/stiri-it-c/vanzarile-de-telefoane-mobile-in-scadere-vezi-cum-au-evoluat-in-romania-ierarhiile-pe-branduri-si-principalii-distribuitori-44577/]

Alexandra Bădicioiu (2005), „Comerțul virtual produce bani reali”, site accesat în 2 mai 2012 la adresa [http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1209324-comertul-virtual-produce-bani-reali.htm]

Alexandra Teodorescu (2009), „Bilanț: Comerțul electronic cu plata online – 53,1 mil. euro in 2008”, site accesat în 1 mai 2012 la adresa [http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/56594/Bilant-Comertul-electronic-cu-plata-online-53-1-mil-euro-in-2008.html]

Alexandra Teodorescu (2009), „Orange își grupează abonamentele în trei categorii”, site accesat în 15 mai 2012 la adresa [http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/71817/Orange-isi-grupeaza-abonamentele-in-trei-categorii.html]

Alexandru Rădescu (2011), „Harta României, <<împărțită>> de operatorii mobili”, site accesat în 17 februarie 2012 la adresa [http://www.jurnalul.ro/tehnica/harta-romaniei-impartita-de-operatorii-mobili-571850.htm]

Alina Apetrei (2009), „Avantaje vs. dezavantaje în deschiderea unei afaceri online”, site accesat în 1 mai 2012 la adresa [http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/61561/Avantaje-vs-dezavantaje-in-deschiderea-unei-afaceri-online.html]

Ana Militaru (2010), „Campania Vodafone – <<Nunta>> promovează acoperirea națională pentru internetul mobil”, site accesat în 9 mai 2012 la adresa [http://blog.iqads.ro/2010/04/28/campania-vodafone-nunta-promoveaza-acoperirea-nationala-pentru-internetul-mobil.html]

Ana-Maria Tomescu (2009), „Campania Orange <<Canicula face bine la reducere>> se apropie de sfârșit”, site accesat în 10 mai 2012 la adresa [http://www.smark.ro/a_21552/campania_orange_canicula_face_bine_la_reducere_se_apropie_de_sfarsit.html]

Anca Arsene-Barbulescu (2010), „Istoria telefoniei mobile din România”, site accesat în 12 februarie 2012 la adresa [http://www.businessmagazin.ro/special/istoria-telefoniei-mobile-din-romania-7800961]

Anca Arsene-Bărbulescu (2011), „Strategii de vreme rea: ce au de gând să facă operatorii telecom”, site accesat în 4 mai 2012 la adresa [http://www.businessmagazin.ro/business-hi-tech/telecom/strategii-de-vreme-rea-ce-au-de-gand-sa-faca-operatorii-telecom-8265859/?p=2

Ardelean Sonia (2011), „Cosmote s-a asociat cu Spitalul de Urgență Floreasca pentru o nouă campanie B2B semnată Ogilvy”, site accesat în 18 mai 2012 la adresa [http://www.iqads.ro/a_13298/cosmote_s_a_asociat_cu_spitalul_de_urgenta_floreasca_pentru_o_noua_campanie_b2b_semnata_ogilvy.html]

Beatrice Komlosi (2011), „Campanie online Vodafone – Concurs Nokia Xpress Music”, site accesat în 7 mai 2012 la adresa [http://beatricekomlosi.wordpress.com/2011/11/15/campanie-online-vodafone-–-concurs-nokia-xpress-music/]

Bogdan Gâlcă (2012), „După 14 ani, liderul telefoniei mobile s-a schimbat. Vezi cine vinde acum cele mai multe telefoane!”, site accesat în 27 februarie 2012 la adresa [http://www.libertatea.ro/detalii/articol/samsung-nokia-vanzari-telefoane-mobile-389307.html]

Claudiu Vrînceanu (2006), „Regele a murit. Trăiască regele! Vodafone a înghițit Connex”, site accesat în 13 februarie 2012 la adresa [http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/13701/Regele-a-murit-Traiasca-regele-Vodafone-a-inghitit-Connex.html]

COMUNIC@ȚII Mobile (2007), „COSMOTE Business – soluția completă de comunicare pentru companii”, site accesat în 18 mai 2012 la adresa [http://www.comunic.ro/article.php/COSMOTE-Business–solutia-completa-de-comunicare-pentru-companii/2936/]

Comunicat de presă Orange (2002), „Mobil Rom devine Orange”, site accesat în 15 februarie 2012 la adresa [http://www.orange.ro/newsroom/index.php?option=com_content&view=article&id=56:mobil-rom-devine-orange&catid=53:aprilie&Itemid=65]

Comunicat de presă Orange (2009), „Orange repoziționează portofoliul de abonamente”, accesat aprilie 2012 la adresa [http://www.orange.ro/newsroom/index.php?option=com_content&view=article&id=298:orange-repoziioneaz-portofoliul-de-abonamente&catid=133:septembrie&Itemid=152.html]

Corina Cailean (2011), „8 din 10 români folosesc servicii de telefonie mobilă!”, site accesat în 21 februarie 2012 la adresa [http://www.chip.ro/stiri/16488-8-din-10-romani-folosesc-servicii-de-telefonie-mobila]

Corina Poenaru (2011), „8 pași pentru a crea bannere online eficiente”, site accesat în 3 mai 2012 la adresa [http://blog.trafic.ro/2011/09/27/8-pasi-pentru-a-crea-bannere-online-eficiente/]

Cristina Negraru (2010), „GFK Romania: Vânzările de telefoane mobile au scăzut cu peste 20% în primele două luni din 2010”, site accesat în 22 februarie la adresa [http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/83875/GFK-Romania-Vanzarile-de-telefoane-mobile-au-scazut-cu-peste-20-in-primele-doua-luni-din-2010.html]

Cristina Negraru (2010), „Orange este cel mai nou membru al IAB Romania”, site accesat în 6 mai 2012 la adresa [http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/81676/Orange-este-cel-mai-nou-membru-al-IAB-Romania.html]

Dragoș Comache (2007), „Orange va lansa serviciile 3G+ la finele lunii iunie”, site accesat în 14 februarie 2012 la adresa [http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1067086-orange-lansa-serviciile-3g-finele-lunii-iunie.htm]

Emilian Nedelcu (2011), „INTERVIU: Cât a investit Vodafone România în social media”, site accesat în 5 mai 2012 la adresa [http://www.money.ro/cat-a-investit-vodafone-romania-in-social-media_819241.html]

http://dcd.uaic.ro/?page_id=92, site accesat în 16 aprilie 2012

http://docs.rtfm.us/Users/M2G/New/Carti%20informatica/Carmen%20Petrascu%20-%20Mediul%20Internet/a1.pdf, site accesat în 15 aprilie 2012

http://www.consumatoronline.ro/module-Pagesetter-printpub-tid-4-pid-2336.phtml, site accesat în 21 februarie 2012

http://www.slideshare.net/ehrgeizig9/publicitate-in-cadrul-retelei-sociale-neogenro, site accesat în 16 mai 2012

http://www.slideshare.net/guest37c782/studiu-de-caz-cosmote, site accesat în 17 mai 2012

http://www.slideshare.net/sergiubiris/studiu-de-caz-vodafone, site accesat în 8 mai 2012

Irina Crudu (2009), „Promovarea prin rețelele sociale: Încă se caută cheia succesului”, site accesat în 13 mai 2012 la adresa [http://www.dailybusiness.ro/stiri-new-media/promovarea-prin-retelele-sociale-inca-se-cauta-cheia-succesului-30498/]

Irina Pavlicenco (2009), „De sărbători ninge cu ofertele operatorilor de telefonie mobilă”, site accesat în 4 mai 2012 la adresa [http://studentsonmarketing.wordpress.com/2009/01/04/de-sarbatori-ninge-cu-ofertele-operatorilor-de-telefonie-mobila/]

Laurențiu Matache (2012), „Aproape 1 milion de smartphone-uri se vor vinde în 2012. Prețurile vor continua să scadă”, site accesat în 27 februarie 2012 la adresa [http://www.rtv.net/aproape-1-milion-de-smartphone-uri-se-vor-vinde-in-2012-preturile-vor-continua-sa-scada_22959.html]

Loredana Săndulescu (2009), „Orange: Delfin, Fluture sau Panteră”, site accesat în 14 mai 2012 la adresa [http://www.strategic.ro/publicitate/orange-delfin-fluture-sau-pantera.html]

Loredana Săndulescu (2009), „Orange: Delfin, Fluture sau Panteră”, site accesat în 15 mai 2012 la adresa [http://www.strategic.ro/publicitate/orange-delfin-fluture-sau-pantera.html]

Mănescu Valentin (2010), „WEBECOM și NEOGEN : parteneriat pentru susținerea antreprenoriatului românesc”, site accesat în 16 mai 2012 la adresa [http://www.comunicate-de-presa.ro/media-si-publicitate-c18/webecom-si-neogen-parteneriat-pentru-sustinerea-antreprenoriatului-romanesc-a3593.html]

Marian Crăciun (2011), „Publicitatea pe Internet va depăși ziarele în 2012”, site accesat în 2 mai 2012 la adresa [http://www.forbes.ro/Publicitatea-pe-internet-va-depasi-ziarele-in-2012_0_1870.html]

Marius Pahomi (2009), „Orange: Canicula face bine la reducere”, site accesat în 10 mai 2012 la adresa [http://www.pahomi.ro/orange-canicula-face-bine-la-reducere.html]

Patrick Vrabie (2012), „Estimare Nokia: Vânzările de telefoane au depășit 4 MLD. $ în T1. Profitul, în scădere”, site accesat în 28 februarie 2012 la adresa [http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/130160/nokia-vanzari-telefoane-4-miliarde-dolari-profit-scadere.html]

Scânteie Floriana (2009), „Campania Canicula face bine la reducere se apropie de sfârșit”, site accesat în 11 mai 2012 la adresa [http://www.iaa.ro/Articole/Stiri/Campania-canicula-face-bine-la-reducere-se-apropie-de-sfarsit/2870.html]

Scânteie Floriana (2011), „Cosmote are o nouă campanie publicitară care vizează segmentul business”, site accesat în 17 mai 2012 la adresa [http://www.iaa.ro/Articole/Evenimente/Cosmote-are-o-noua-campanie-publicitara-care-vizeaza-segmentul-business/4025.html]

Simina Mistreanu (2011), „Cele mai eficiente campanii de publicitate: Cum au fost construite poveștile de Gold Effie”, site accesat în 9 mai 2012 la adresa [http://www.wall-street.ro/slideshow/Marketing-PR/105330/Cele-mai-eficiente-campanii-de-publicitate-Cum-au-fost-construite-povestile-de-Gold-Effie/4/Vodafone-Nunta.html]

Simona Gheorghe (2012), „NOKIA a PIERDUT supremația telefoanelor mobile. VEZI cine i-a luat locul!”, site accesat în 27 februarie 2012 la adresa [http://www.ghimpele.ro/2012/04/nokia-pierdut-suprematia-telefoane-mobile-cine-luat-locul/]

Sorina Mihail (2011), „Noii șefi de la Orange și Vodafone relansează competiția în telefonia mobilă”, site accesat în 4 mai 2012 la adresa [http://www.evz.ro/detalii/stiri/noua-tendinta-smartphone-uri-ieftine-935293.html]

Toader Cornel (2007), „Orange lansează PrePay Music”, site accesat în 4 mai 2012 la adresa [http://www.gsmland.ro/stire-orange_lanseaza_prepay_music-153]

Valentin Moraru (2012), „Nokia reduce estimările privind profitul diviziei de telefoane. Acțiunile companiei scad cu 12%”, site accesat în 27 februarie 2012 la adresa [http://www.finantistii.ro/companii/nokia-reduce-estimarile-privind-profitul-diviziei-de-telefoane-actiunile-companiei-scad-cu-12-71738/]

Vlad Andriescu (2012), „<<Natalitate>> crescută în România de pe Facebook”, site accesat în 7 mai 2012 la adresa [http://www.adevarul.ro/life/viata/Natalitate-_crescuta_in_Romania_de_pe_Facebook_0_657534508.html#]

Articole științifice:

*** (2003), CASES Vodafone and the wireless industry: a case in market expansion and global strategy, Journal of Business Industrial Marketing, Volume: 18, Issue: 3, Emerald Group Publishing Limited, pag. 270

*** (2004), How Vodafone is wired for growth: Technology’s bewildering advance, Strategic Direction, Volume 20, Issue: 7, Emerald Group Publishing Limited, pag. 22

Livio Cricelli, Michele Grimaldi, Nathan Levialdi Ghiron – The competition among mobile network operators in the telecommunication supply chain, International Journal of Production Economics, Volume 131, Issue: 1, Elsevier, 2010, pag. 22