Analiza Unei Documentatii Cat Mai Bogate Si Complexe In Vederea Conceperii Unei Compozitii Arhitectonice Adaptata Necesitatilor Persoanelor In Varsta

CUPRINS

Introducere

Capitolul 1. PRINCIPALII PARAMETRI AI GRUPULUI ȚINTĂ

Conceptul vârsta a III-a în context contemporan

Definirea vârstei a III-a

Tendințe demografice

Consecințele îmbătrânirii demografice

1.2. Evoluția preocupărilor comunităților față de persoanele în vârstă

1.2.1. Preocupări înainte de folosirea noțiunii de geriatrie

1.2.2. Preocupări după apariția specialității de geriatrie

Capitol 2. GRILE INTERPRETATIVE PE CARE SE VA BRODA AMBIENTUL

CORESPUNZĂTOR SENIORILOR SECOLULUI XXI

2.1. Studii care evidențiază probleme la spitalizarea pacienților vârstnici

2.2. Soluții recomandate

2.2.1. Servicii medicale și de îngrijire

2.2.2. Mediul construit

2.3. Spicuiri din cercetări pe care se bazează soluții de design

2.3.1. Dimensiunile și direcțiile luate în considerare de arhitecți

2.3.2. Căile de adresare pentru necesitățile vârstnicilor

2.3. 3. Puncte de pornire pentru modele arhitecturale-design create seniorilor

1. IIuminatul

2. Culorile

3. Saloanele, ca spații private

4. Spații destinate pentru socializare

5. Spații verzi

6. Căile de circulație

7. Spații adaptate modificărilor degenerative ale aparatului locomotor

8. Acustica clădirilor

9. Aerul

2.3.4. Artterapia

1. Terapia prin muzică și culoare

2. Arta interactivă în spitale

2.4. Arhitectura sustenabilă al spitalului modern

2.4.1. Competiții pentru arhitecți

2.4.2. Prototip folosind unele standarde LEED

2.5. Ambianțe specifice persoanelor în vârstă

2.5.1. Primele manifestări în arhitectura specifică oferită vârstei a III-a

1. Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie Ana Aslan din

2. Beaumont Hospital, Irlanda

2.5.2. Exemple de ansambluri arhitecturale pentru vârstnici, în lume

1. Spitalul ”verde” Crawley's Langley (U.K

2. Centru de geriatrie Chatellerault (Franța

3. Spitalul St Patrick (Irlanda

4. Spitalul Arras (Franța

5. Centrul de geriatrie Santa Rita (Spania

6. Spitalul de geriatrie Piedmont (SUA

7. Centru pentru cei cu boala Alzheimer (Irlanda

8. Centru de îngrijiri din Hainburg (Austria

9. Căminul de bătrâni din Savannah, Georgia (SUA

10. Centru pentru bătrâni Falcognana (Italia

11. Centrul de tratament Geriatric Hancock, Virginia ( SUA

12. Locuințe remodelate pentru seniori

2.5.3 Studiu de caz

Centrul de geriatrie pentru cei cu boala Altzheimer, Charlston, Carolina de

Sud (SUA

Capitolul 3. PREZENTAREA TEMEI DE PROIECTARE

3.1. Obiectul studiului

3.2. Argumentarea propunerii

3.2.1. Îmbătrânirea demografică

3.2.2. Populația

3.2.3. Date în legătură cu împrejurările în care se acordă îngrijiri și asistență medicală

persoanelor în vârstă

3.2.4. Spitalelele din județ

3.2.5. Probleme în spitalele de acuți

3.2.6. Consultări

3.3. Caracteristicile locației și mediului

3.3.1. Caracteristici principale ale Municipiului Miercurea Ciuc

1. Caracteristici naturale

2. Identitatea orașului

3.3.2. Situl ales

3.3.3. Vecinătățile sitului ales

1. Zona construită protejată (ZCP) a cartierului Jigodin

2. Strada Mikó

A3.4. Cerințe funcționale pentru spațiile aferente obiectului propus

1. Sectorul medical cu funcțiune de spitalizare

2. Serviciul de primire-internare a bolnavilor

3. Spații tehnico-medicale de diagnostic și tratament

4. Spații pentru servicii tehnico-medicale auxiliare

5. Spații pentru funcții gospodărești

6. Spații pentru administrație

7. Anexe pentru personalul medical și tehnic

8. Anexe pentru pacienți, aparținători, vizitatori

9. Spații pentru servicii tehnico-utilitare

3.5. Conceptul de amenajare a terenului

3.6. Finanțarea proiectului

Concluzii

PLAN DE IDEI

Obiectivul general al lucrării: analiza unei documentații cât mai bogate și complexe în vederea conceperii unei compoziții arhitectonice adaptată necesităților persoanelor în vârstă.

Obiectivul specific al lucrării: materializarea unui program de sănătate pentru pacienți de vârsta a III-a, program care în acelaș timp să satisfacă și cerințele personalului angajat, asemenea ansamblu lipsind din cadrul orașului dar și județului .

Scopul întocmirii acestei lucrări: dovedirea necesității creării unui ambient care să satisfacă cerințele funcționale ale programului, să ajute bolnavii din punct de vedere medical, mental și fizic, și să crească eficiența activităților desfășurate de către personalul angajat.

INTRODUCERE

Subiectul tratat are mare însemnătate în contextul epocii contemporane, arhitectura pentru vârsta a III-a este un concept în continuă dezvoltare și se bucură de o mare popularitate.

Cele mai importante evenimente în viața noastră sunt faptul că ne naștem și în cel mai bun caz îmbătrânim. Dacă secțiile de obstertrică au început să devină perla spitalelor, de ce n-ar putea deveni la fel și unitățile medicale pentru îngrijirea și tratarea pacienților în vârstă.

În capitolul 1 este definită îmbătrânirea din punct de vedere fiziologic, psihic, social și din punctul de vedere a bolilor cronice și acute. Îmbătrânirea demografică prin creșterea speranței de viață și scăderea natalității, atrage după sine probleme noi, pentru care se impun soluții urgente.

Fără a dori a face o panoramă completă, sunt amintite mărturii cu privire la bătrânețe și problemele ei din cele mai vechi timpuri și până în epoca contemporană. Bătrânețea a fost considerată vârsta înțelepciunii, a bilanțului și anticamera morții. În cazul bolilor se fundamentează că este nevoie de abordarea diferită față adulți, atât la punerea diagnosticului cât și la tratarea afecțiunilor. Există și situația când bătrânii sunt considerați o povară pe capul familiei și a societății. Poate și azi simțim că vrem să scăpăm de bătrâni, dar nu pentru că nu îi iubim ci pentru că starea în care au ajuns ne-a prins pe nepregătite.

În capitolul 2 sunt relatate studii care evidențiază problemele pacienților în vârstă, în spitalele tradiționale, și soluțiile recomandate. În afară de conformarea ambientului construit, este importantă schimbarea mentalității în acordarea de îngrijiri medicale pentru pacienții de vârsta a III-a. Se tratează bolnavi și nu boli. Soluțiile optime pot fi aplicate, doar prin concursul mai multor grupuri de specialiști din diferite domenii de activitate, este necesară promovarea viziunii holistice.

Sunt prezentate dimensiunile și direcțiile propuse a fi luate în studii, pentru crearea de compoziții arhitectonice corespunzătoare nevoilor aceastei generații. Literatura de specialitate oferă elementele indispensabile pentru realizarea unei arhitecturi potrivite vârstei fragile, de involuție, unui ambient construit drept resursă terapeutică. Aceste elemente sunt luate în considerare atât în design cât și în dimensionarea și poziționarea spațiilor. Importanța preocupărilor în domeniul sanitar pentru concepții arhitecturale sustenabile este subliniat, în acest capitol, prin prezentarea unor concursuri pentru arhitecți, cu această temă.

Luând în considerare, că persoanele cu deteriorare cognitivă sunt cele mai sensibile la designul fizic al ambientului și faptul că o dată cu îmbătrânirea demografică bolile acute și celelalte boli cronice se vor suprapune cu mare probabilitate pe un asemenea fond, dar și faptul că la aceste persoane datorită stării nutriționale, a infecțiilor, căderilor, probabilitatea de a fi internați în spitale este mare, selecția studiilor se bazează în special pe analiza unităților medicale și sociale concepute pentru această categorie. O asemenea compoziție arhitecturală oferă garanția înfăptuirii unui ambient favorabil și pentru pacienții care nu au probleme grave psihice dar necesită tratament spitalicesc. Această idee este firul călăuzitor în preferințele pentru exemplele de arhitectură specifică vârstei a III-a.

Cap de listă la exemple, este Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie Ana Aslan din București, atât pentru preocupările Dnei Prof. Dr. Ana Aslan privind problemele acestei perioade a vieții, cât și pentru aspectul ansamblului architectural al instituției. Nu este omis, la sfârșitul capitolului, nici arhitectura remodelată a locuințelor persoanelor în vâstă, literatura și ideile din această categorie de program architectural putând fi fructificate. Studiul de caz este ansamblul architectural la care am obținut cele mai multe detalii.

În capitolul 3 este prezentat obiectul temei de proiectare, Centru medical de geriatrie în municipiul Miercurea Ciuc.

Obiectul de arhitectură este conceput pentru pacienți vârstnici cu afecțiuni ce necesită tratament spitalicesc. Este vorba de cazurile cînd apar semnele care anunță decompensarea unei boli cronice sau cazurile care mai necesită tratament după ce au primit servicii medicale în spitalul de urgență (ca să nu să se reinterneze curând), deci nu vorbim de boli acute. Programul este flexibil, în viitor se poate dezvolta sau într-un spital de specialitate sau într-o secție pavilionară a Spitalului Județean de Urgență Miercurea Ciuc.

Argumentele ce stau la fundamentarea propunerii iau în considerare împrejurările specifice din oraș dar și din județul Harghita.

Se studiază datele demografice, morbiditatea și situația Centrelor sociale pentru vârstnici din județ, în contextul creșterii speranței de viață la naștere cu consecințele aferente și scăderii populației active. Aceste unități dacă ar fi în număr suficient, ar putea contribui la eliberarea spitalelor de un plus de aflux de internări, având în vedere că aici rezidenții sunt îngrijiți, li se administrează medicamentele de care au nevoie pentru afecțiunile cronice, ca urmare trebuie internați mult mai rar. Se constată de asemenea, că și unitățile socio-medicale sunt insuficiente, și plasate necorespunzător pe teritoriul județului. Aici sunt internați pacienții după rezolvarea problemei acute dar încă necesită tratament spitalicesc sau nu pot fi luate acasă de familie o anumită perioadă.

În consecință, seniorii sunt utilizatorii principali a serviciilor medicale din spitalele de acuți, situație susținută de indicatorii spitalelor. Prin propunere, în primul rând se urmărește decongestionarea acestor spitale din județ.

În urma consultărilor cu posibilii investitori, luând în considerare și fezabilitatea, s-a concluzionat că o capacitate de 30 de paturi este optim. Conform Normativului de proiectare a clădirilor spitalicești și a instalațiilor (Indicativ NP 015-97), construcția având această capacitate, nu poate fi denumit spital. Având în vedere că se acordă îngrijri și tratamente spitalicești, și posibilitățile de dezvoltare în viitor, se respectă normativul amintit.

Sunt descrise mai departe, principalele caracteristici naturale și evoluția urbanistică al orașului, după care sunt detaliate aspectele care au însemnătate pentru situl propus: poziția în cadrul orașului și cartierului, ambianța naturală, reglementările urbanistice ale teritoriului propus, precum și mediul construit din jur. Este o zonă corespunzătoare unui astfel de amplasament. Pentru definitivarea conceptului, stabilirea dimensiunilor și configurației volumului construit, și integrarea armonioasă în mediu, sunt prezentate cele mai importante cerințele funcționale ale unităților sanitare, urmând ca la sfârșitul capitolului să se amintească sursele posibile de finanțare.

Metoda de lucru se compune din:

– analiza pragmatică a experiențelor și exemplelor existente în domeniu, luând în considerare eficacitatea și utilitatea practică;

– culegerea pragmatică a datelor referitoare la contextul în care este propus programul;

– integrarea armonioasă în situl propus, a elementelor selectate din studiile analizate.

La început, am întâmpinat dificultăți în procesul de cercetare bibliografică, medicina geriatrică și preocupările pentru compoziții arhitectonice specifice vârstei a III fiind încă relativ tinere. Studii teoretece asociate cu ilustrații au fost puține la dispoziție în biblioteci. Website-urile mi-au oferit în completare, 4 cărți, 7 reviste de specialitate, 4 lucrări de seminar și de disertație, și bloguri drea Ciuc.

Obiectul de arhitectură este conceput pentru pacienți vârstnici cu afecțiuni ce necesită tratament spitalicesc. Este vorba de cazurile cînd apar semnele care anunță decompensarea unei boli cronice sau cazurile care mai necesită tratament după ce au primit servicii medicale în spitalul de urgență (ca să nu să se reinterneze curând), deci nu vorbim de boli acute. Programul este flexibil, în viitor se poate dezvolta sau într-un spital de specialitate sau într-o secție pavilionară a Spitalului Județean de Urgență Miercurea Ciuc.

Argumentele ce stau la fundamentarea propunerii iau în considerare împrejurările specifice din oraș dar și din județul Harghita.

Se studiază datele demografice, morbiditatea și situația Centrelor sociale pentru vârstnici din județ, în contextul creșterii speranței de viață la naștere cu consecințele aferente și scăderii populației active. Aceste unități dacă ar fi în număr suficient, ar putea contribui la eliberarea spitalelor de un plus de aflux de internări, având în vedere că aici rezidenții sunt îngrijiți, li se administrează medicamentele de care au nevoie pentru afecțiunile cronice, ca urmare trebuie internați mult mai rar. Se constată de asemenea, că și unitățile socio-medicale sunt insuficiente, și plasate necorespunzător pe teritoriul județului. Aici sunt internați pacienții după rezolvarea problemei acute dar încă necesită tratament spitalicesc sau nu pot fi luate acasă de familie o anumită perioadă.

În consecință, seniorii sunt utilizatorii principali a serviciilor medicale din spitalele de acuți, situație susținută de indicatorii spitalelor. Prin propunere, în primul rând se urmărește decongestionarea acestor spitale din județ.

În urma consultărilor cu posibilii investitori, luând în considerare și fezabilitatea, s-a concluzionat că o capacitate de 30 de paturi este optim. Conform Normativului de proiectare a clădirilor spitalicești și a instalațiilor (Indicativ NP 015-97), construcția având această capacitate, nu poate fi denumit spital. Având în vedere că se acordă îngrijri și tratamente spitalicești, și posibilitățile de dezvoltare în viitor, se respectă normativul amintit.

Sunt descrise mai departe, principalele caracteristici naturale și evoluția urbanistică al orașului, după care sunt detaliate aspectele care au însemnătate pentru situl propus: poziția în cadrul orașului și cartierului, ambianța naturală, reglementările urbanistice ale teritoriului propus, precum și mediul construit din jur. Este o zonă corespunzătoare unui astfel de amplasament. Pentru definitivarea conceptului, stabilirea dimensiunilor și configurației volumului construit, și integrarea armonioasă în mediu, sunt prezentate cele mai importante cerințele funcționale ale unităților sanitare, urmând ca la sfârșitul capitolului să se amintească sursele posibile de finanțare.

Metoda de lucru se compune din:

– analiza pragmatică a experiențelor și exemplelor existente în domeniu, luând în considerare eficacitatea și utilitatea practică;

– culegerea pragmatică a datelor referitoare la contextul în care este propus programul;

– integrarea armonioasă în situl propus, a elementelor selectate din studiile analizate.

La început, am întâmpinat dificultăți în procesul de cercetare bibliografică, medicina geriatrică și preocupările pentru compoziții arhitectonice specifice vârstei a III fiind încă relativ tinere. Studii teoretece asociate cu ilustrații au fost puține la dispoziție în biblioteci. Website-urile mi-au oferit în completare, 4 cărți, 7 reviste de specialitate, 4 lucrări de seminar și de disertație, și bloguri de specialitate.

Capitol 1. PRINCIPALII PARAMETRI AI GRUPULUI ȚINTĂ

Viața fiecărui om încetează după un timp. Se traversează etape strict prestabilite într-o anumită ordine, ultima fiind bătrânețea. Cercetarea fenomenului vieții, îmbătrânirii și morții a fost o preocupare majoră a omenirii. Pe parcursul evoluției umane, înfluențat de dezvoltarea științei și tehnologiei, acest grup își schimbă continuu caracteristicile și nevoile.

Conceptul vârsta a III-a în context contemporan

1.1.1. Definirea vârstei a III-a

Vârsta a III-a* este o etapă ca oricare alta a vieții, cu specificul său. Persoanele în vârstă pot fi grupați după vârsta cronologică în1:

-vârstnici, cei între 65(60)-75 ani, este trecerea spre bătrânețe;

-bătrâni cu vârsta între 75-85(90) de ani;

-longevivi, cei peste 85(90) de ani, este marea bătrânețe.

Biologic, persoanele de vârsta a III-a sunt un grup eterogen, care prezintă micșorarea rezistenței și a vitalității, consecință naturală a procesului de îmbătrânire, în urma scăderii fiziologice a rezervelor funcționale a tuturor organelor.

Psihologic, emoțiile devin mai primitive, tulburările afectivității sunt dominante și își pun pecetea pe întregul comportament2.

Comportamental, persoanele în vârstă devin mai îngrijorați, mai irascibili, malițioși și trăiesc un sentiment de frustrare, refuză uneori chiar să comunice. Activitățile zilnice devin mai puține și obișnuite, monotone, gândul la apusul vieții poate produce teamă și toate pot duce la modificări ale dispoziției, la disperare.

Din punct de vedere a vieții socio-culturale este perioada când nu mai au rol de părinte, legăturile cu familia devin mai slabe iar o dată cu pensionarea, cercul social se restrânge, nu mai au nici rol profesional. Se încearcă adaptarea la un nou orar de activități.

Deteriorările fizice și mentale afectează viața de zi de zi, durerile cronice și disconfortul sunt parte a profilului de sănătate al acestor persoane. Solitudinea afectivă, insecuritatea financiară, sentimentul de devalorizare socială accelerează procesul de involuție și pierderea supleții de adaptare. Toate acestea fac ca persoana varstnică să fie mai vulnerabilă la factorii din mediul înconjurator, la agenții patogeni-boli, la provocările farmacologice* și să fie expusă mai mult neputinței3.

1.1.2. Tendințe demografice

În anul 20021, la a doua Adunare Mondială părivind îmbătrânirea populației, organizat de ONU** la Madrid, s-a susținut că până în 2050 vor fi în lume mai mulți vărstnici decât tineri, mai mult de 20% din europeni vor avea 65 de ani și peste, va avea loc îmbătrânire demografică. Proporția vârstnicilor este în continuă creștere, de la 8% în 1950, la 10% în 2005, estimându-se la 22% la mijlocul secolului XXI, iar rata de creștere este de 2% pe an. În cadrul acestui ciclu a vieții, va crește proporția celor peste 80 de ani de la 1% la 4% în 2050.

Acest lucru este desigur rezultatul progresului, evoluția duratei medii a vieții fiind condiționată de un complex de factori: mod de viață, stare de sănătate, alimentație, nivelul educației, condiții economico-sociale4.

Astfel se va vorbi de vârsta a IV-a cu pondere mare, un nou factor important de presiune socială. Cerințele acestor persoane în domeniul sanitar, atât ca volum cât și ca structură se schimbă, urmând o creștere continuă substanțială a cheltuielilor publice, pe măsură ce speranța de viață la naștere crește.

În România speranța de viață la naștere în 2003-2005 a fost 71,76 ani, mai mică decât în statele UE, dar în creștere, iar în Județul Harghita în 2013 a fost de 74,97 ani, va urma și aici îmbătrânire demografică.

Fig.1. Speranța de viață la naștere în UE (2011), comparativ cu cea în Romania (2007 și 2011)5

Fig.2. Speranța de viață la naștere în județul Harghita6

Se propune reconsiderarea trăsăturilor caracteristice seniorilor contemporaneității, bătrânii nu mai pot fi considerați un grup  izolat (stigmatizat) în mijlocul populației.

În contextul Americii, cei aproximativ 80 milioane de ” Baby Boomers”* intră în această etapă a vieții. În contextul țărilor din estul europei, deci și a României, va fi o generație care a trăit și în epoca socialistă, dar după revoluție a beneficiat și s-a acomodat cu progresele din știință și tehnică. Oricum vom avea în viitor o comunitate de persoane în vârstă mai educată, cu alt mod de viață, cu noi pretenții.

1.1.3. Consecințele îmbătrânirii demografice

Trăind mai mult, crește riscul apariției combinațiilor complexe de boli cronice fizice, senzoriale și psihice (mentale), ce evoluează nefavorabil, mai zgomotos, la această vârstă și accentuează disabilitățile (status funcțional și cognitiv și starea nutrițională). Procesul senilității prezintă deseori (nu totdeauna) ca finalitate, simptomele demenței sau a bolii Alzheimer. Sunt mai mulți pacienți cu alienație mentală decât în evidență (nu sunt diagnostizați) și numărul crește cu vârsta.

Cu degradarea vieții mentale* este serios perturbată inserția socială a individului.

La acestea se suprapun afecțiuni cardio-vasculare, respiratorii, reumatismale, neurologice (accidente vasculare cerebrale-stroke, scleroză multiplă, etc.), boli de nutriție și de metabolism (diabet,etc), probleme digestive, cancer, toate aceste boli se manifestă atipic, evoluează în altă manieră decât la persoanele adulte, se acutizează mai frecvent, prezintă simptome diferite, au nevoie de tratament medicamentos în alt mod gândit decât la adulți7. Afectarea unui sistem organic blochează un alt sistem, ducând la deteriorarea ambelor, la infirmitate, dependență de altă persoană.

1.2. Evoluția preocupărilor față de persoanele în vârstă1

În antichitate preocupările erau pentru profilaxie, în renașterea târzie apare necesitatea de a pune diagnostic și a indica terapie potrivită persoanelor în vârstă8.

1.2.1. Preocupări înainte de apariția noțiunii de geriatrie

Respectul față de senectute**se regăsește în cele mai vechi timpuri.

În Egiptul antic, se dorea găsirea tinereții veșnice. Papirusul Smith*** conține rețete medicale (cu unguente) pentru prevenirea îmbătrânirii. Egiptenii au fost primii preocupați de cauzele senescenței, au considerat că inima este originea atât a vieții cât și a îmbătrânirii****, au identificat o serie de forme de manifestare secundare procesului de îmbătrânire.

Asirienii propuneau soluții împotriva scăderii acuității vizuale și cărunțirii încă din sec XV.î.H.

În India, în scrisul lui Charaka (sec III î.H.) este consemnat că sănătatea și bolile nu sunt predeterminate, viața se poate prelungi prin grija față de modul de viață, deci trebuie stabiliți toți factorii care influențează boala unui pacient, inclusiv factorii ambientali. Charka descrie sistemul medical antic Indian, Ayurveda*, unde printre cele 8 ramuri principale s-a regăsit și Jara/Rasayana (geriatria de azi) .

Diverși filozofi chinezi, din secolele V-IVî.H. printre care și Conficius, au făcut cunoscut principii (Taoism) pentru un mod de viață prin relația dinamică între om și lumea naturală. Vârsta înaintată a fost considerată rezumatul vieții și împlinirea deplină. Din anii 200 î. H. concepția despre îmbătrânire nu mai era filozofică, ci considerată o formă de boală dată de dezechilibrul dintre yin și yang.

În grecia antică părintele medicinei, Hipocrate (46-370 î.H.), enumeră într- una din aforismele sale observații cu privire la bolile vârstnicilor. Aristotel, în tratatul Despre longevitate și durata vieții (7 pagin) (350 î.H.), enunță o teorie a îmbătrânirii bazată pe pierderea de căldură.

În Roma antică, singura lucrare în limba latină, exlusiv pentru vârstnici, are caracter filozofic. Cato Maior de Senectute, de Marcus Tullius Cicero (106-43 î.H) este un dialog despre bătrânețe, între Caton l Ancien (84 ani) Scipion și Lelius de vârstă adultă, Caton admirând felul în care a îmbătrânit. Tot în Roma antică, adevăratul urmaș al lui Hipocrate, grecul Claudius Aelius Galenus (129-200) considerat părintele medicinei moderne, a scris în lucrarea De Sanitate Tuenda, că bătrânețea este o fază a vieții în care funcțiile organismului încetinesc și tot el exprimă relația între boală și sănătate.

În evul mediu referirile la îmbătrânire au fost puține, îngrijirea pacienților bolnavi vârstnici se făcea în mănăstiri sau mai târziu în aripi separate ale spitalelor.

Medicul arab Ibn al-Jazzar**, renumit pentru scrierile de medicină muslină, în cartea Starea de sănătate și medicina persoanelor în vârstă, a menționat în special tulburările de somn și pierderea memoriei de scurtă durată a acestor persoane. Sunt sfaturi despre cum se pot remedia aceste probleme. Medicul Ishaqibn Hunayn (decedat în 910) a scris și el despre particularitățile tratamentului medical al pierderii memoriei.

În enciclopedia Canonul medicinei al medicului persan Ibn Sina*, considerat cea mai importantă carte din istoria medicinei până în sec XIX, apar recomandări cu privire la îngrijirea vârstnicilor, prefigurând gerontologia și geriatria modernă. A studiat perioada de somn necesară și dieta potrivită pentru seniori**, tratamentul uleios a pielii vârstnicilor, și a recomandat plimbări cât mai multe.

În renașterea târzie, medicul venețian David Pomis (1525-1600) recomandă pentru prima dată punerea în discuție a diagnosticului și terapiei bolilor vârstelor înaintate.

Mai târziu, medicul german Georg Ernst Stahl (1600-1734), expune teoria vitalismului, conform căreia scăderea principiului vital al unei persoane duce la îmbătrânire și apoi moarte.

Prus publică în 1840 primul tratat de Patologie a vârstnicului.

În Marea Britanie medicul George Edward Day, în publicația Diseases of Advanced Life (1849), aduce argumente în favoarea acceptării a două sindroame, incontinența și demența, ca fiind foarte frecvente și importante în această perioadă a vieții.

Aceste sindroame*** vor face parte mai târziu din marile sindroame geriatrice, cunoscute ca ”giganții” geriatriei moderne.

În 1853, medicul francez J.V. Reveille Parise publică Traté de la vieillesse, hygiénique, médical et philosophique, cel mai complet tratat medical al epocii, despre bătrânețe. Ca urmare a primelor unități de tip ”hospice”**** la Paris, neurologul și patologul Jean Martin Charcot (1825-1893) expune studenților o serie de prelegeri despre bolile bătrânilor. Încă nu se menționează escarele***** sau deteriorările cognitive majore, cea ce reprezintă diferențele epidemiologice între sec XIX și prezent.

Primul spital special pentru persoanele vârstnice a fost fondat în Belgrad (Serbia) în 1881, de Dr. Laza Lazarević.

1.2.2. Preocupări după apariția specialității de geriatrie.

Dr. Ignatz Leo Nascher (SUA), unul din părintele (tatăl) geriatriei, recomandată a fi acceptată conceptul geriatrie, în anul 1909. Utilizarea acestui termen s-a impus ca expresie a prețuiri deosebite față de senectute (bătrânețe) și bolile ei, cât și pentru a atribui un loc special în medicină, separat de cea a vârstei adulte.

Cuvântul “geriatrie” provine din grecescul τρός- iatros = medic, vindecător, tratament și γέρων- geros = vârstnic, bătrân.

Medicina geriatrică este specialitatea medicală care are drept obiective asistența medicală, îngrijirea acută, cronică, preventivă, de recuperare și terminală a vârstnicilor9.

Această specialitate este încă relativ tânără.

Spitalul de geriatrie se adresează nevoilor populației în vârstă și are scopul de a menține, promova și îmbunătăți pe cât e posibil, abilitățile acestor persoane.

Gerontologia este studiul procesului de îmbătrânire din punct de vedere somatic, psihic (mental), funcțional și social la nivel individual, și al problematicii legate de acest proces la nivelul societății (Congresul Societății UE de Medicină Geriatrică, Copenhaga, septembrie 2008)1 .

În 1914 Nascher* descrie simpomele diferite la vârstnici față de adulți, în numeroase afecțiuni, și atrage atenția asupra efectelor pe care medicația (chiar și antidepresantele) o poate avea asupra inimii.

În Europa, geriatria modernă s-a născut după mai mult de 30 de ani de la apariția specialității. În Marea Britanie, ”mama” geriatriei, Dr. Marjorie Warren (1897-1960), a insistat pe faptul că reabilitarea este esențială în îngrijirea persoanelor vârstnice10. D-na doctor a clasificat bolnavii cronici bătrâni în: bolnavi care se pot mobiliza, în bolnavi care nu se pot mobiliza dar nu au incontinență**, în bolnavi incontinenți, în senili liniștiți și senili care necesită izolare de restul pacienților. Expune ideea de echipă multidisciplinară, de abordare holistică în geriatria contemporană***. Argumenteză propria idee conform căreia nu este suficient ca pacienții vârstnici să fie ținuți pur și simplu în pat până când decedează, ei au nevoie de diagnostic și tratament specific, corect, de îngrijire specială și suport pentru optimizarea stării de independență și de bunăstare.

Un alt "erou" al geriatriei britanice este Bernard Isaacs (1924-1995), care formulează "giganții" geriatriei, adică marile Sindroame Geriatrice (1976): Imobilizare, Incontinență, Instabilitate (căderi), Deteriorare a intelectului / memoriei (cognitiva), Iatrogenie*. Medicul spune că toți seniorii au cel puțin unul din acești “giganți”11.

În 1986 specialistul în design prof. James J. Pirkl introduce termenul de ”modele de design transgenerațional”12 ( pentru toate vârstele), unde se identifică și se descriu  produse și ambianțe arhitecturale compatibile și cu handicapurile fizice, psihice și senzoriale care limitează activitățile zilnice principale ale vârstnicilor. Legătura armonioasă între produs și utilizatori, îndeplinește dorințele și necesitățile (exigențele) psihologice, fiziologice și sociale, face față problemelor senilității. Aceste modele sunt ergonomice și adaptabile și oferă protecție, condiții materiale care asigură o existență civilizată, plăcută, comodă și igienică (confort), de care pacienții se pot folosi ușor și cu plăcere fără a renunța la obiceiurile lor, la ritmul lor tihnit, obișnuit de viață. Designul nu discriminează ci mai degrabă adaptează, nu stigmatizează ci simpatizează. În acest sens, în Actul ”Age discrimination” din 1975, responsabilitatea proiectanților se separă în responsabilități estetice, tehnologice și preocupări umane”. 

Azi toate specializările medicale și chirurgicale sunt regăsite ca subspecializări ale geriatriei, având în vedere că abordarea din punct de vedere medical impune cunoștințe de specialitate specifice la această vârstă8.

Capitol 2. GRILE INTERPRETATIVE PE CARE SE VA BRODA AMBIENTUL CORESPUNZĂTOR

SENIORILOR SECOLULUI XXI.

În ciuda ritmului alert al vieții contemporane, generația adultă este conștientă că are obligația morală și materială de a mulțumi persoanelor în vârstă pentru tot ce au realizat. Se dorește a exprima recunoștința prin oferirea unor condiții de viață cât mai favorabile, cât mai decente, corespunzător nevoilor acestor personae. În acest sens sunt realizate numeroase studii, cercetări, proiecte, ambianțe.

2.1. Studii care evidențiază probleme la spitalizarea pacienților vârstnici

Primele semnale că apar și că vor mai apare probleme, au fost în domeniul asistenței medicale spitalicești13.

Când starea de sănătate a vârstnicului depășește posibilitățile de rezolvare din partea familiei se apelează la spital. Persoanele vârstnice sunt mai sensibile la factorii din mediul lor și deseori au cea mai mare dificultate cu elementele arhitecturale ale spitalului, cu designul fizic al ambientului.

Câțiva pacienții reușesc să se conformeze cerințelor, sunt cooperanți și necesită doar câteva îngăduințe de la angajați și de la sistemele spitalicești.

Alții, mai grav afectați vizual, auditiv, psihic, locomotor, etc., nu pot coopera cu exigențele din spitale, necesită atenție specială, devine foarte importantă promovarea viziunii holistice și interacționale.

Spitalul tradițional, cel mai frecvent este pentru pacienți cu boli acute, fiind un mediu construit unde toate acțiunile, investigațiile și tratamentele, sunt bazate mai ales pe tehnologie și sunt coordonate în jurul diagnosticului pacientului. Personalul medical se concentrează să rezolve o problemă acută. Această paradigmă nu ia în considerare scăderea abilităților funcționale (fizice, senzoriale), nevoile psihosociale și riscurile asociate persoanei vârstnice ce nu pot fi vindecate prin intervenții bazate numai pe tehnologie.

Un mediul spitalicesc nefamiliar, cu jargoane medicale, cu echipamente care întrerup rețeaua de suport social*, sunt surse importante de stres la pacienții în vârstă, punând la încercare abilitățile lor adaptative. Spitalizarea însăși este un factor de risc, ex. aproximativ 15- 22% al vârstnicilor dezvoltă delir după internare.

Populația sănătoasă este capabilă să atenueze impactul cu mediul lor, reușește să se acomodeze la mediu așa cum este acesta sau îl schimbă. Populația bolnavă nu are nici controlul situațiilor, nici abilitatea să modifice ambientul deranjant.

Seniorii sunt utilizatorii principali ai serviciilor spitalicești, mai ales persoanele peste 75 ani, și conform estimărilor această tendință va continua. S-a constatat că 70% a paturilor din spitalele de acuți sunt ocupate de pacienți peste 65 de ani, și peste jumătate din aceste persoane internate au deteriorare cognitivă**. Cei cu demență, datorită stării nutriționale precare, infecțiilor, căderilor, problemelor medicale complexe, probabilitatea de a fi internați în spitalele generale este mai mare decât la cei fără demență14. Durata medie de spitalizare crește, de obicei petrec nejustificat mult timp în spitale de acuți, care nu au loc, nici fond pentru a asigura asistență medicală după trecerea fazei acute a bolilor15.

2.2. Soluții recomandate

Trebuie modificat rolul spitalului în asigurarea unei îngrijiri de calitate pentru aceste persoane, printr-un mediu liniștit, calm, prin organizarea programului pacienților după un plan, după o metodă bine gândită. În studiile contemporane se insistă printre alte probleme și pe faptul că pacienții vârstnici doresc să participle la luarea deciziilor inclusiv în designul amenajărilor, dar și în cele în legătură cu mărimea saloanelor, temperaturii în spații, zgomotul ambiental.

Literatura gerontologică sugerează că este nevoie de un mediu construit adaptat, care poate asigura o diversitate de soluții pentru nevoile funcționale, prin înlăturarea obstacolelor din calea autonomiei pacienților, prin mai multă empatie pentru maximizarea independenței fizicale, emoționale și sociale13. Se accentuează împortanța scalei umane în comunicare cu arhitectura, atenția trebuie direcționată spre legătura între problemele omului în vârstă, atât de vulnerabil, și efectele factorilor de mediu spitalicesc. Compoziția arhitectonică trebuie să fie atrăgătoare atât pentru cei care stau acolo (pacienți, angajați) cât și pentru vizitatori, ideea este să se creeze o atmosferă caracteristică într-un spațiu”viu”, familiar, unde nu se vindecă numai prin intervenții bazate pe tehnoogie. Sunt semnalate probleme în 3 direcții: procesul de îngrijire, comunicația, și structura și locul de amplasare a mediului construit. OMS* a implementat standarde ”ageing friendly” pentru mediul fizic, mediul emoțional și comportamental, pentru procesele de îngrijire și etică în îngrijire. Designul ia în considerție 4 dimensiuni în interrelație: climatul social, politici și proceduri (metode), sistemul de îngrijire și desfășurarea acestuia și designul fizic al mediului construit.

2.2.1. Servicii medicale și de îngrijire

Așa cum s-a menționat, este nevoie ca și modul de abordare a furnizării serviciilor medicale să fie diferit față de cel din spitalele actuale de acuți. Persoanele implicate în îngrijire să fie extrem de înțelegătoare și de răbdătoare, deschise și orientate spre nevoile vârstnicilor, să asculte, să promoveze libertatea și unicitatea fiecărui individ, nu să critice sau să judece. Un bătrân are nevoie de comunicare, de atenție, de afecțiune, de implicare. Atitudinea față de ei trebuie să fie suportivă, să li se permită micile scăpări, antrenandu-i în conversații și activități cotidiene ca să nu să se simtă singuri, izolați moral. Empatizând cu vârstnicul, manifestând interes pentru grijile și temerile lui, pot fi ajutați să se întelegă pe ei înșiși. Pacienții au nevoie de iubire, să fie cât mai mult cu vizitatori să simtă că aparțin cuiva. Vestitul citat al filozofului și fizicianului francez Blaise Pascal16 afirmă că înăuntrul fiecărei persoane se află un gol sub forma lui Dumnezeu, care nu poate fi umplut de lucrurile create, se bazează pe dragoste, adevăr, libertate și pace interioară.

2.2.2. Mediul construit

La fel ca în cazul altor categorii stigmatizate, când persoanele simt că o nouă identitate (de ex cei cu boala canceroasă, sau cu HIV, indiferent de vârstă, sunt oarecum dați la o parte de societate), unitățile medicale cu arhitectură la scară umană, cu o atmosferă primitoare, cu diversitate de spații confortabile pentru utilizatori, fără rigiditate instituțională, au efect pozitiv asupra recuperării. Aceste clădiri sunt cocepute ca volume emblematice, capabile să determine conștientizarea noii identități17.

Structura clădirii trebuie astfel concepută, ca să fie incluse spațiile corespunzătoare provocărilor în oferirea soluțiilor pentru noile dorințe.

În tipul spitalizării, pe lângă educația igienico-sanitară și geriatrică de protejare împotriva obișnuințelor nocive sunt importante organizarea de activități de recreere, de reintegrare socială, ce dau sens existenței vârstnicului.

Pe măsură ce se înaintează în vârstă, persoanele trebuie să se bucure de o calitate decentă de viață, de cât mai multă independență și șansa de a rămâne activi în societate și familie.

Luâd în considerare concepțiile seniorilor despre spitalizare și utilizând experiențele anterioare este nevoie să se dezvolte un mediu construit, un model, o ambianță specială, potrivit nevoilor de îngrijire, dar care să minimalizeze și frustrările personalului angajat. Locul de muncă să fie plăcut, cu condiții mai mult ca decente.

Nu mai sunt adecvate nici cantitativ nici calitativ unitățile de geriatrie din cadrul spitalelor.

Mediul fizic are un imens impact asupra siguranței și nivelului funcțional al aparatelor și sistemelor organismului pacientului, poate fi un potențial risc pentru înrăutățirea stării de sănătate, creascând numărul zilelor de spitalizare, implicit costul. Furnizând un mediu bine gândit, spitalul poate menține sau chiar îmbunătăți abilitățile funcționale. Standardele minime pentru persoanele cu dizabilități nu sunt în totalitate potrivite. Spitalele pentru seniori să nu fie doar loc de adăpostire ci un prieten universal, indiferent de nivelul de educație, dizabilitate sau cultură a internaților15.

Trebuie înțelese implicațiile mediului construit în calitatea vieții acestor pacienți, impactul asupra individului și sănătății acestuia, să nu afecteze funcțional negativ.

Combinarea factorilor individuali cu cei ambientali, combinația gerontologiei și designului oferă răspunsuri.

Ambientul construit bine gândit servește ca resursă terapeutică, ajută la atenuarea efectelor adverse sociale și medicale, stimulează angajații să servească și să îngrijească mai bine pacienții, este atractiv pentru familiile pacienților și vizitatorii. Activitățile din spital trebuie abordate focalizat pe pacient. Spitalizarea este un eveniment centrat pe familie ( componente emoționale, preocupările familiei pentru pacientul în vârstă și impactul în viitor asupra familiei).

În consecință, mediul construit trebuie să susțină contactul între pacient și familie, să compenseze nevoile psiho-sociale. Totuși totul trebuie supravegheat de angajați, pentru siguranța beneficiarilor.

Toate aceste date sugerează că va crește corespunzător nevoia pentru servicii spitalicești și că nu sunt asigurate necesitățile reistice de care vârsta a III-a, respectiv a IV-a, va avea nevoie. Descifrarea și clarificarea nevoilor pentru bunăstare, presupune o caracterizare atentă a structurii clădirii, a ariei dedicate pacienților, angajaților și vizitatorilor.

2.3. Spicuiri din cercetările pe care se bazează soluții de design

Obiectul studiilor și cercetărilor sub aspectul de a ajuta persoanele de vârsta a III-a, este un scenariu complex, o problemă complexă, care implică și factori etici, sociali și culturali.

Vârsta a III-a nu mai poate fi percepută ca un început de sfârșit.

2.3.1 Dimensiunile și direcțiile luate în considerare de arhitecți

Îmbătrânirea nu înseamnă renunțarea la independență. Sunt preocupări pentru a crea vârstnicilor ambianțe mai agreabile, mai sigure, mai functionale, cu spații mai deschise. Un proiect chiar de dimensiuni mici și cu coeficient ”hi-tech” scăzut, conceput pentru senectute, este caracterizat prin complexitate specifică. În planificarea și întocmirea lor trebuie angajate abordările, mijloacele de lucru și instrumentele normal utilizate, pentru ducerea la bun sfârșit a studiilor de fezabilitate, facând planuri și schițe de proiecte.

Luând în considerare studiile despre efectele atributelor designului asupra omului și trăsăturile distinctive ale persoanelor în vârstă, arhitectura vârstei a III-a trebuie definitivată de grupuri de lucru interdisciplinare arhitecți, specialiști în design, medici, psihologi, sociologi, specialiști în programe comunitare, ingineri, tehnologi, politicieni.

Cercetarea îmbătrânirii și mediului este variată18. Soluțiile practice bune în decizia arhitecților și designerilor, conceptele de creații, se bazează pe:

-teorii comportamentale în diferite boli;

-relațiile tranzacționale între persoana cu un anumit comportament și mediu;

-teorii care identifică calitățile critice ale mediului.

În urma acestor teorii va apare o listă cu lucruri care trebuie gândite, analizate, ilustrate.

Se descriu 4 ”orientări” ce caracterizează majoritatea cercetărilor, toate ocupându-se cu examinarea relației între persoană și mediu:

1. Cercetări ale locului de amplasament. Se pornește de la atributele grupului. În cazul grupului de pensionari sau centre de geriatrie se știe că activitățile și reacțiile comportamentale ale vârstnicilor sunt influențate foarte mult de mediul înconjurător, de amenajările acesteia.

2. Cercetări pentru design. Mediul construit pentru a avea rol în susținerea, modificarea sau negarea nevoilor sociale și fizice a persoanelor vârstnice, include și micromediul, adică material, textură, echipamente, mobilier, culorile folosite, tot ce fac spațiul mai lizibil. Cercetarea ține cont de o gamă largă de atribute, de design fizic, de plan, de sit, de locație, de configurația spațiilor comune, care pot încuraja relațiile sociale.

3. Cercetări orientate spre procesele psihologice și sociale. Acestea implică un angajament fundamental de a înțelege bazele teoretice ale interrelației persoană-mediu prin extinderea ideilor științifice tradiționale sociale și de comportament. Cea mai bună încercare în acest domeniu este prin crearea de megateorii care văd mediul și impactul acestuia asupra individului ca având componente interactive.

4. Cercetări ale conexiunilor politicilor publice locale cu mediul. Cercetarea este relativ o nouă modalitate de evaluare a mediului.

În contextul perspectivelor evoluției demografice, situației financiare, reglementărilor locale aflate în continuă schimbare, exigențelor care trebuie îndeplinite la ridicarea unei anumite construcții, evaluarea mediului devine foare importantă. Se clarifică* în ce mod programele serviciilor de sănătate și cele sociale pentru vârstnici pot fi sau ar trebui implementate în carcasa comunității.

Fiecare studiu de caz evoluează în natură, este o problemă orientată și este ca un curs practic, întrebările sunt puse utilizatorilor și spațiile sunt concepute având la bază răspunsurile utilizatorilor interviate. Se colectează, se evaluează și se analizează rațional cât mai multe informații (argument). Proiectele de design multidimensionale, sunt un parcurs spre soluția cea mai bună de design, metodă urmată pentru dezvoltarea continuă a sec XXI.

Cercetările caută să ofere condiții de îngrijire care să consolideze identitatea, integritatea și demnitatea persoanei, să sporescă stima de sine și încrederea. Designul trebuie să minimalizeze stresul provocat de mediul înconjurător, să permită menținerea sau ameliorarea capacităților fizice și intelectuale, să servească pentru a compensa dizabilitățile să stimuleze participarea la viața socială, să faciliteze legăturile cu familiile, să asigure supravegherea și îngrijirea medicală specializată necesară. Serviciile medicale-consultațiile, tratamentele, serviciile de îngrijire, de infirmerie, și asigurarea medicamentelor, trebuie să ofere garanție pentru maximum de siguranță și autonomie. Compoziția arhitecturală se propune a fi acceptat și înțeles de utilizatori, inclusiv de personal, să permită controlul stimulilor (zgomot, lumină), să fie ospitalier cu rudele și comunitatea locală19.

2.3.2. Căile de adresare pentru necesitățile vârstnicilor

Îmbătrânirea se poate petrece:

-normal la domiciliu (cel mai fericit caz);

-cu ajutorul serviciilor de îngrijirii la domiciliu;

-în cămine de bătrâni;

-cu utilizarea serviciilor din centrele de îngrijiri medicale;

-cu ajutorul căminelor de zi, asemănătoare căminelor de zi pentru copii. În cazurile când persoana în vârstă locuiește împreună cu familia, aceste unități oferă sprijin, pe perioada cât membrii familiei sunt la serviciu, sau în concediu, sau vor să se relaxeze. În aceste cămine se acordă ingrijiri, se organizează activități pentru utilizatori, în funcție de preferințe.

2.3.3. Puncte de pornire pentru modele arhitecturale-design create seniorilor

Există foarte multe studii20 care stau la baza remodelării locuințelor și a căminelor de bătrâni existente, construirii noilor unități sociale (cămine de bătrâni), a spațiilor publice (cluburi, cămine de zi) și unităților medicale cu sau fără spitalizare.

În afara îngrijirii la domiciliu, modelele arhitecturale create pentru vârstnici nu mai pot fi acționate de paradigma – îmbătrânirea ca boală, bătrânii nu mai pot fi considerați un grup  izolat (stigmatizat, diferențiat) în mijlocul populației. Se propune reconsiderarea trăsăturilor caracteristice seniorilor contemporaneității, fiind nevoie să se pună mai mult accent pe stilul de viață și pe manifestarea în arhitectură, arhitectura să fie diversificată, specifică și flexibilă, cu programe variate. Este necesar un model integrat de îngrijire pentru toate etapele maturității târzii14.

Profesorul suedez de arhitectură, Sune Lindström, în 1987 declară că fiecare ambianță- produs arhitectural, este mobilul unei reacții afective de durată relativ scurtă (emoțională), care prin factori psihologici declanșează reacții psihosomatice: stresul provoacă cefalee, anxietatea produce palpitații iar furia și suferința chiar tulburări digestive, lista continuă cu hipertensiune arterială, migrenă, eczemă, impotență, etc. Emoțiile psihicului pătrund în celulele corpului prin rețeaua de fibre nervoase cu ajutorul mesagerilor (neurotransmițătorii și hormonii). O dispoziție emoțională pozitivă (a creierului) întărește sistemul de apărare a organismului, pe când una negativă îl slăbește. Se atrage atenția că această conexiune începe în momentul perceperii stimulilor senzoriali21.

În paragrafele de mai jos semnalăm câteva idei care stau la baza modelelor arhitecturale pentru senior22.

1. IIuminatul. Iluminatul insuficient are efecte adverse asupra sănătății. Rezolvarea unui iluminat potrivit pentru vârstnici, cheamă arhitecții contemporani la competiție.

În acest ciclu a vieții, simțul văzului devine din ce în ce mai slab datorită degenerescenței maculare și a nervilor dar și datorită iluminării insuficiente a retinei (au pupile mai contractate, modificări a transparenței și elasticității cristalinului-presbiție). Vederea este încețoșată, acomodarea vizuală este anevoioasă. Capacitatea discriminatorie a nuanțelor de culori scade și se îngustează câmpul vizual mai ales cel cromatic. Se studiază modalitățile de obținere a efectelor pozitive ale iluminării.

O persoană de 80 de ani, are nevoie de trei ori mai multă lumină decât una de 20 de ani. Vârstnicii nu văd clar în spații întunecate și văzul se adaptează greu când trec prin spații cu diferite niveluri de iluminare, scările sau mobilierul pot fi greu identificate, pot apare accidente.

Exemplu: spațiile din exteriorul salonului trebuie să fie mai luminoase în timpul zilei iar în timpul nopții nivelul iluminării să scadă pentru a reduce contrastul între interiorul salonului și coridor.

Așezarea camerelor și circulațiilor trebuie bine gândite.

Iluminatul corespunzător este mobilul satisfacției utilizatorilor (pacienți și angajați). În afară de îmbunătățirea dispoziției și diminuarea stresului, face orientarea mai facilă, crește sentimentul pacienților că pot ține sub control ambianța (lumea din jur). Condițiile pe care nu le pot stăpâni, în unități sanitare influențează negativ rezultatele.

S-a observant că lumina naturală poate fi la fel de eficientă în depresie ca unele medicamente antidepresive și are rol în diminuarea durerilor, în special efectele luminii soarelui de dimineața, în saloanele cu ferestre largi spre est23.

Fig.3. Studii despre efectele asupra sănătății a luminii naturale

Mulți pacienți în vârstă prezintă tulburări de somn, se trezesc frecvent în timpul noții, se simt obosiți dimineața la trezire și pot apare ușor accidente.

Cu ajutorul unui iluminat adecvat (lumina naturală și iluminat artificial-lumină obscură noaptea), intervenind asupra duratei, intensității, sincronizării și spectrului luminii furnizate, tulburările de somn pot fi ameliorate. Cu iluminat ajustat cu perioadele de veghe și somn natural, se poate restabili ritmul circadian.

Lumina puternică deranjează, crează un mediu stânjenitor, incomod, provoacă agitație.

S-a demonstrat cum angajații cei mai expuși luminii naturale sunt mai activi, mai productivi și mai bine dispuși decât cei care își desfășoară activitatea în spații întunecate sau luminate artificial.

Eunice Noelle-Waggoner, președinta Centrului de design pentru o societate în vârstă oferă câteva soluții pentru iluminare și ambientul vizual la bătrâni. Ei preferă surse de lumină protejate-ecranate, care atenuează lumina orbitoare, consideră mai bună, mai importantă iluminarea generală ambientală în raport cu cea ”dramatică”, cu prea mult contrast. Pe lângă ferestre largi trebuie preferate becuri LED sau cu lumină fluorescentă. Seniorii au nevoie de mai multă lumină ca să facă spațiile mai funcționale, mai atractive. Lumina să predomine de-a lungul pereților, marginile tavanului, în coridoare și la nivelul scărilor, pentru a asigura siguranța optimă24.

2. Culorile25. Regăsite atât în natură cât și în mediul construit, prin efectele fiziologice respectiv psihice, au o largă varietate de funcțiuni: comunică mesaje informând, organizând, avertizând. S-au scris foarte multe studii pentru arhitecți, designeri interior și specialiști în culori, care explorează aceste efecte, pentru a putea crea o ambianță sănătoasă pentru ființa umană. Estetic, culorile influențează gradul de acceptare a obiectului și spațiului. Chiar dacă oamenii reacționează variat la culori, în proiectare se pot stabili concepte în concordanță cu așteptările diferitelor grupuri de utilizatori.

S-a demonstrat cum contrastele în culori pot îmbunătăți vederea afectată cu vârsta, de exemplu culoare mai închisă folosită pentru pereții din baie ajută să fie mai ușor găsite toaleta sau chiuveta albă.

Culorile diferitelor elemente, de ex ușa, mânerele, întrerupătoarele electrice, etc., să fie în contrast cu cea a pereților, astfel vor fi mai vizibile, mai ușor de identificat.

Dacă marginile pardoselei coridoarelor sunt definite prin utilizarea de culori diferite de restul pardoselei sau prin texturi diferite, acesta va ajuta deplasarea mai sigură, mai independentă a pacienților. În mod similar, dacă primele și ultimele trepte ale scărilor au culori contrastante față de restul treptelor, ajută la orientare.

Culorile afectează și starea sufletească. Seniorii care se simt singuri, dați la o parte de societate, sunt predispuși la depresie. Rozul și verdele pastel produc un sentiment de pace iar roșul și portocaliul pot crește nivelul de energie și produc sentiment de bucurie. Culorile mai vii-luminoase pot fi utilizate pentru a angrena anumite simțuri. Ex pacienții cu boala Alzheimer sau cu demență, deseori uită să mănânce iar utilizarea judicioasă a culorii roșii și galbene în sala de mese pot stimula apetitul. Zonele de dormit, cele pentru activități zilnice, de tratament și de servit masa, din punct de vedere a culorilor impun abordări diferite. Verdele este o culoare care calmează, dă sens vieții și îndeamnă la un ”nou început”. Albastrul calmează și inspiră încredere. Verdele și albastrul sunt recomandate pentru saloane, iar maroul însemnă ”grounding”-legare la pământ. Toate culorile a căror intensitate sau strălucire sunt diminuate pot fi considerate potrivite. Culorile primare sau secundare dacă sunt amestecate cu gri devin mai estompate, mai puțin intense, se diminuă nuanța. Se pot utiliza în amestec și negrul, albul sau culori complementare, dar câteva culori calde, de ex galben, sunt mai strălucitoare când sunt amestecate cu alb. Culorile pastel în general produc sentiment de armonie26.

Este recomandabil să se minimalizeze utilizarea finisajelor strălucitoare la nivelul pardoselei și a suprafețelor polizate, ca să se scadă reflexiile luminii ce pot afecta ochii. Întrerupătoarele electrice să fie mari și tip “pian”, cu modele diferite pentru a putea deosebi comutatoarele pentru lumină, pentru sonerie sau ventilator.

Firma Altro, în cooperare cu universitatea Stirling (Scoția), a reușit să producă material pentru finisaj interior la spitalul din Salisbury, pentru a crea un interior “dementia-friendly”. Produsele Altro Xpress aplicate pe pereți și podea, fac spațiul mai atrăgător, calmant, plăcut pentru pacienți și angajați. Este o alternativă la ceramică. Produsul este sustenabil, nu se utilizează adezivi în material, este igienic, impermeabil, ușor de curățat, rezistent, oferă siguranță pentru pacienții vulnerabili. Varietatea de culori și imaginile decorative imprimate (sunt mai ales inspirate din natură) oferă o ambianță potrivită pentru nevoile pacienților27.

3. Saloanele, ca spații private. Se insistă ca aceste spații să asigure intimitate deplină, confort, somn liniștit, să permită controlul activităților, să aibă mici spații de depozitare, baie, spații unde pacienții să poată primi vizitatorii. Spitalele moderne, futuriste, au saloane cu un pat, maxim două, iar când pacientul dorește, poate invita alt pacient în salon sau se deplasează în spațiile de socializare. Camera pacienților să aibă vedere spre priveliștile naturale și să fie astfel amplasate încât distanța de parcurs până la spații de tratamente sau investigații sau de socializare să fie cât mai mică. S-a observat că dacă se acordă atenție acestor detalii, scopul final fiind satisfacția utilizatorilor, scade mortalitatea.

Fig.4. Exemplu salon ”modern”

Scăderea forței și deficitele senzoriale cresc riscul la accidente. Frica de a nu se răni, determină ca aceste persoane să fie mai puțin active, în special în baie unde pardoseala este mai lunecoasă când este udă. Aici se recomandă pardoseli ceramice rezistente la alunecare.

În urma preocupărilor pentru dezvoltarea comunicării interactive a pacienților, s-au montat în saloane computere ”touch screen” conectate la Intranetul spitalului. Pacienții au putut primi și introduce interactiv informații. Interfața a fost concepută pentru pacienți care nu au prea mare experiență în computere. Rezultatul a fost încurajator, s-a observant creșterea independenței, îmbunătățirea comunicației.

4. Spații destinate pentru socializare. Mediul însuși are un caracter neomogen, ceea ce poate duce la diferențe individuale evidente. În interiorul său pot acționa forțe cu valențe diferite. Un climat psihosocial cu o puternică încărcătură afectivă poate rezulta din conexiunile ce se stabilesc între membrii diferitelor comunități*. Când există legături sănătoase între oameni, sunt împlinite unele dintre cele mai adânci nevoi, interrelațiile fiind una dintre ideile principale și fundamentale din viață și din univers.

În aceste spații pot avea loc terapie prin muncă, activități pentru relaxare și de menținere a relațiilor sociale (oricât de reduse): spectacole, expoziții, concursuri, sărbătorirea zilelor de naștere și onomastice, care de asemenea scad stresul și perioada de internare. Ergoterapia se alege în funcție de potențialul psiho-fizic și preferințe (croșetat, croitorie, etc).

Mediul social este important, calitatea vieții este în strânsă legătură cu bogăția interacțiunilor sociale.

Într-un spital, în afară de spațile destinate acestui scop și pentru diverse activități de zi, dacă amplasarea, dimensionarea, confortul și siguranța sălilor de așteptare, celor de tratamente și a sălilor de mese este bine aleasă, se încurajează aceste relații și în aceste spații. Contactul între oameni are efect vindecător, de creștere a poftei de mâncare, de îmbunătățire a comunicării și dispoziției și de scădere a anxietății.

Printre frazele scriitoarei nord americane nevăzătoare și fără auz Helen Adams Keller28  se regăseșe și faptul că cele mai excelente și admirabile lucruri din lume nu pot fi văzute nici atinse, ele trebuie simțite în inimă.

5. Spații verzi. Cercetările sugerează că accesul la natură este terapeutic și lucrând cu culorile peisajului înconjurător în design, provoacă un sentiment de prietenie și de siguranță. Chiar pentru persoanele în vârstă e nevoie de plimbarea de frumusete, de admirarea naturii și respirarea aerului curat.

Curtea interioară, frecvent utilizată în trecut ca o metodă de design la temple, palate, acum sunt împrumutate și la spitale.

Spațiile publice trebuie să se regăsească și sub formă de grădini.

Tehnica grădinăritului (horticultura) și a amenajării teritoriului (peisagistica), deseori joacă rol important în crearea unui ambient mai prietenos, mai sănătos și în desfășurarea într-o atmosferă mai plăcută, mai calmă, a acordării serviciilor medicale.

Spațiile verzi din exteriorul unei clădiri pentru vârstnici pot fi definite ca amenajări de teren (pe teren plat sau pe terasamente) și de acoperiș. Aranjamente, înseamnă vegetație ( vegetație verde dar și flori-colorate) și prezența apei în diferite forme de manifestare.

Grădinile satisfac nevoile fizice, psihologice, sociale și spirituale ale persoanelor care beneficiază de ele: pacienți, îngrijitori, vizitatori. Echipa de lucru pentru amenajări constă în specialiști în peisagistică, arhitecți, cei care tratează prin horticultură, dar și doctori (inclusiv gerontologi), asistenți, îngrijitori, terapeuți ocupaționali și recreaționali. Alți participanți direct interesați, pacienții și familiile acestora, contribuie de asemenea la definitivarea amenajării spațiului respectiv29.

În funcție de modul de amenajare, grădinile pot avea anumite roluri: amenajări peisagere pentru relaxare, grădini pentru meditație (de dimensiuni mai mici), grădini numite ”sfinte” (proiectate pentru reflecția propriilor emoții sau ca sursă de fericire, întinerire, de contemplație, de apreciere a naturii, a păcii), grădini pentru ergoterapie, grădini ca spații publice pentru socializare, unde se pot organiza pentru pacienți diferite evenimente, etc.

Fig.5. Spațiu exterior pentru ergoterapie și pentru relaxare22

Un spital localizat într-o zonă bine gândită, poate beneficia de priveliștea peisagistică a mediului înconjurător.

Cele menționate au rol benefic asupra oamenilor în general, și în special asupra persoanelor în vârstă. Printre atributele grădinilor de sănătate,” healing gardens”, este și faptul că sunt unice, bazate pe nevoile specifice diferitelor grupuri de utilizatori. Aceste spații pot liniști, scădea stresul, reintîneri, ameliora sănătatea mentală și emoțională a pacienților, deci pot trata.

Pacienți pot fi dezorientați în spații închise. Relația cu mediul natural, un mic colț de grădină crește și senzația de independență iar activitățile în grădini cresc interacțiunile între pacienți, scad sentimentul de izolare morală. Activități ca tunderea gazonului, grădinăritul, adunarea frunzelor căzute, pot fi organizate pentru a stimula memoria de lungă durată, amintiri de acasă. Într-un studiu la un cămin de bătrâni la Marlborough, Massachusett s-a observat că pacienții vor să petrecă timp liber în aceste grădini, după voia lor, ies și intră după plăcerea lor, fără ajutor din partea altor persoane. Amenajările naturale permit acest lucru, dacă cărările nu sunt ascunse vederii și evită să conducă spre ”capete” de spații. Modul de amenajare a mediului natural poate să dea informații despre zona respectivă și să arate precis sensul de deplasare dintr-un loc în altul.

Eunice Noelle-Waggoner, a proiectat grădina ” Memory Garden” din Portland, pentru cei cu boala Alzheimer și Demență. Încearcă prin aranjamentul unei colecții botanice bogate, stimularea mai multor organe de simț. Sunt plante interesante, care încântă când sunt atinse, privite (culori, forme), mirosite (parfum), ”auzite” (foșnetul lor) și pot provoaca noi memorii sau evoca cele din trecut. Accesul în incintă fiind pe un teren ușor ridicat, permite vizitatorilor să vadă în avanpremieră amplasarea, configurația întregii grădini. În incinta grădinii, cărările sunt netede și formează mici serpentine, fără a deruta pe cei ce le folosesc. În jurul unui aranjament central și de-a lungul cărărilor sunt bănci pentru odină, relaxare, meditație.

Fig.6. ” Memory Garden” din Portland24

6. Căile de circulație. Arhitectul David Dillard, din New Orleans, preocupat de un design care să ajute mobilitatea, trimitea proiectanții cu care lucra în cămine de bătrâni pentru a primi informații din prima mână despre conflictele, dificultățile ce apar zi de zi. Aceasta metodă este necesară pentru ca arhitecții să înțeleagă nevoile populației vârstnice și cum să grupeze cel mai bine acele nevoi.

Pacienților le poate lipsi capacitatea de a-și aminti ce este în jur, ceea ce duce la dezorientare și stare de tensiune. Planul căilor de circulație trebuie să fie clar, accesele ușor reperate, cu semne, pentru a permite deplasări independente.

La distribuirea spațiilor trebuie luate în considerare și distanțele pe care trebuie să le parcurgă pacienții și angajații.

Semnalizările vizuale prin culori, material și accesorii, ajută pacienții la reamintirea salonului propriu, etc. Se folosesc și alte repere sau puncte focale în interiorul unei zone. Căile de circulație exterioare să aibă suprafață dreaptă, fără asperități. Suprafețele netede dau un sentiment de confort. Trebuie evitate schimbările bruște de nivel. Pe trepte, finisajul să împiedice alunecarea.

Fig.7. Diagramă reprezentând elementele folosite pentru orientare mai ușoară

O dată cu avansarea bolii, devine din ce în ce mai dificilă înțelegerea semnalelor scrise și vizuale. Creând spații și accese specifice pentru anumite folosințe, pacienții se pot deplasa independent, fără a se baza pe semnalizări. Spațiile cu coridoare repetitive sau cu lipsa ferestrelor și a aerului proaspăt sunt unele din cauzele comportamentului contradictoriu și a nemulțumirilor.

Sistemul circulațiilor trebuie să permită orientare ușoară, înseamnă pasaje, lumină, anumite culori13. Viața devine simplă, lentă, cu relații plăcute, pline de încredere, în care pacienții pot face față oricărei situații dificile, știind că nu sunt singuri.

7. Spații adaptate modificărilor degenerative ale aparatului locomotor. Modificările degenerative la nivelul articulațiilor mâinilor, reduc puterea, dexteritatea. Este recomandat ca robinetele, mânerele ușilor și balustradelor, să aibă un design care să nu impună efort pentru a fi prinse. Datorită mobilității scăzute la nivelul genunchilor, se propun closete instalate la cel puțin 45 cm de la pardoseală, pentru ca la utilizare să nu fie suprasolicitate articulațiile membrelor inferioare.

Deteriorarea mobilității pacienților este una din cele mai mari provocări cu care designerii au de-a face. Ca să facă mai accesibilă clădirea, acestea sunt concepte fără scări, cu coridoare spațioase, cu niveluri mai deschise, uși mai largi fără praguri. Pentru a fi cât mai puține bariere, s-a propus ca monitorizarea pacienților să fie prin video wireless. Prin acest sistem și rudele pot urmări, când doresc, membri de familie internați. Ingeniozitatea este absolut necesară, pentru a avea succes în această nișă a designului30.

8. Acustica clădirilor. La pacienții în vârstă scade sensibilitatea absolută și toleranța auditivă, iar pierderea auzului, poate duce la confuzie, la diminuarea abilității de a reacționa și a răspunde la stimulii din mediul înconjurător. Fenomenele de surditate se manifestă de cele mai multe ori datorită sclerozării urechii interne. Pacienții devin mai dependenți de cei din jur. Ameliorarea acestor probleme se poate obține prin implicarea corespunzătoare în special a personalului de ingrijire calificat, dar trebuie luate în considerare și elemente de acustică, pentru oferirea unei independențe maxime funcționale.

Fig.8. Diagramă cu efectele acusticii necorespunzătoare

Prin izolarea fonică a construcției și încăperilor și optimizarea răspunsului acustic în interiorul încăperilor se asigură un nivel acustic confortabil. De asemenea zgomotele deranjante trebuie eliminate. Materialele absorbante ajută la diminuarea reverberațiilor și fac mai inteligibile vorbirea. În acest scop se pot utiliza perdele, draperii, rogojini, covoare, sau se pun pe pereți placaje decorate cu desene variate. Astfel se asigură oarecare intimitate, somn corespunzător și prin distragerea atenției de la durere, stresul poate fi mult diminuat. Comunicarea este îmbunătățită, se crează un sentiment de bine pentru pacienți dar și pentru angajați, ce duce la satisfacție la locul de muncă și la scăderea numărului de erori medicale23.

9. Aerul. Însușirile aerului influențează sănătatea și calitatea vieții. Acțiunea poluanților atmosferici, inclusiv celor sonori, asupra organismului se traduce în efecte acute și cronice care pot fi modifica indicatorii de sănătate specifici (mortalitate, morbiditate). Aerul dacă are indici de calitate corespunzători, buni, are efect pozitiv și psihologic, diminuă anxietatea, stresul, crește sentimentul de bunăstare generală a pacienților și angajaților, distrage atenția de la durere.

Aerul, mirosul, au rol și în planificarea ventilației naturale, a ventilației mecanice cu anumite sisteme de filtre și materialelor utilizate în programul de arhitectură.

2.3.4. Artterapia

Terapia prin artă  îl ajuta pe pacienți să se înțeleagă pe sine, să se elibereze de anxietățile și tensiunile acumulate, să dezvolte abilități de comunicare și să exerseze și optimizeze propriile capacități de relationare cu ceilalti. Amintim meloterapia, cromoterapia, terapie prin pictură, sculptură, desen, litaratură, teatru, etc.

1. Terapia prin muzică și culoare31. Creierul, cel mai misterios organ al omului, are simț artistic înnăscut. O echipă de cercetători de la Universitatea Berkeley, California, condus de Stephen Palmer expert al departamentului Vision science* al universității, au realizat un studiu, folosind teste cu o gamă cromatică de 37 de culori, la 100 de personae. Observând interacțiunea dintre muzică și culori, autorii subliniază că muzica și culorile se află în conexiune perfectă la nivelul creierului nostru (prin emoțiile produse). Rezultatele sunt convingătoare între diverse culturi și indivizi. Muzica veselă, este asociată culorilor calde iar cea tristă culorilor reci. Creierul are tendința de a asocia muzica ritmată în tonalitate majoră cu culori galben-oranj, deschise și vii, în timp ce muzica lentă în tonalitate minoră este mai degrabă asociată culorilor închise, gri-albastru. Aceste rezultate ar putea fi folosite în cadrul terapiilor prin artă. Echipa intenționează să studieze legătura dintre muzică și culoare în Turcia, unde muzica tradițională este în tonalități speciale. „Știm că rezultatele sunt similare în cazul oamenilor din Mexic sau Statele Unite, dar nu știm ce conexiuni ar putea face creierul celor din China sau Turcia”, a precizat Palmer.

Artele frumoase prin culorile folosite, prin distractori vizuali și auditivi, au efect de liniștire, de diminuare a durerii, a stresului, a numărului de erori în tratamentul medicamentos și în consecință scade perioada de internare și mortalitatea. Se observă îmbunătățiri și în contextul orientării. Un mediu care stimulează cât mai multe simțuri, menține activă persoana în vârstă.

2. Arta interactivă în spitale. Arta interactivă este un element important în menținerea sănătății mentale, adaugă “culoare” spațiilor. O nouă viziune asupra clădirilor de îngrijiri de sănătate în Danemarca este introducerea artei interactive în mediul spitalicesc, scaunele cu design Fairy Tale** fiind considerate instalațiile interactive. Scaune oricum există în săli de așteptare, dar prin schimbarea acestora li se îmbogățește funcția. În afară de funcția de ședere, scaunul va mai avea funcție comunicativă, socială. Forma, culoarea, confortul și sunetele produse în momentul așezării pe scaun, provoacă diverse sentimente, emoții pozitive, experiențe, optimism, sparg rutina zilnică, schimbă percepția despre spitale, cunoscut ca un loc negativ, oprimant. Aceste scaune vor capta atenția, stimulează imaginația, pacienții se vor gândi mai puțin la problemele cu care au venit în spital. Utilizatorii sunt motivați să fie activi intelectual. Scaunele interactive cresc beneficiul social al artei în spații publice32.

Fig.8. Arta ca mobilier urban pentru spațiul public, Walter Jack Studio Spital Broomfield33

2.4. Arhitectura sustenabilă al spitalului modern

A construi sustenabil înseamnă a concepe o clădire asfel încât orientarea, conformarea geometrică, tehnologiile utilizate, materialele să aibă impact cât mai redus asupra mediului.

Principii ecologice mai importante ce merită luate în discuție, în funcție de contextul local: peisajul natural din jurul clădirii, să placă celor interesați; saloane să aibă vedere spre peisaj; maximizarea beneficiilor oferite de razele solare, orientarea clădirii pentru a intra cât mai multă lumină în saloane, dar evitând radiațiile directe în timpul verii; ventilație naturală, de obicei printr-un sistem automat de deschidere a ferestrelor în funcție de temperatura interioară; folosirea panourilor fotovoltaice, de obicei pe acoperiș, iar dacă condiții naturale permit se propun și turbine eoliene și/sau pompe de căldură geotermale pentru controlul temperaturii fluxului de aer și apă; folosirea becurilor LED pentru iluminat artificial; izolarea clădirii astfel să nu se piardă căldura din interior; colectarea apei de ploaie pentru a fi utilizate, de ex irigarea grădinilor, etc34.

Problemele pot fi rezolvate prin proiectare și nu prin echipamante costisitoare, comunitatea locală poate să devină parte a procesului de realizare35.

Când ne gândim la spital de geriatrie futurist*, modern, nu putem neglija că spitalele, de la începuturile creștinismului, au oferit adăpost pentru a trata persoanele sărace/ bolnave, care nu puteau fi tratate la domiciliu. Transformările rolului, funcțiunilor, structurilor acestor spitale de-a lungul aniilor, au fost sub influența evoluției sociale, științifice și politice.

Tot ce s-a enunțat anterior în lucrare, face parte din criteriile unui spital futurist, un loc care te primește cu brațele deschise și unde pacientul este în centrul atenției.

În contemporaneitate, dezvoltarea societății este însoțită de creșterea poluării mediului și scăderea resurselor naturale. Procesul de producție (activitatea productivă) îmbunătățește pe de o parte calitatea vieții populaței dar pe de alta produce dezechilibrul ecologic.

Îngrijirea sănătății, considerată simbol al civilizației, se desfășoară în special în edificii care sunt printre categoriile cu consum important de resurse energetice, având în vedere crearea unui ambient interior specific funcțiilor medicale și a unuia cald, amiabil, atrăgător, vindecător, în strânsă legătură cu mediul. Serviciile unui spital futurist trebuie să fie lipsite de pericole, capabile să mențină dexteritatea pacienților pe timpul furizării îngrijirilor și tratamentelor, care trebuie continuu reactualizate și în acelaș timp serviciile să fie și eficiente economic.

Există măsuri sustenabile variate în arhitectura vernaculară ce pot da idei folositoare, ce merită a fi explorate și protejate. A face spitalele sustenabile înseamnă cele mai bune oportunități pentru proiectanți. Beneficiile posibile pentru oameni și mediu sunt mari.

Sunt 2 soluții în industria ocrotirii sănătății: la nivel macro, concepte de design cu abordare sustenabilă în dezvoltarea facilităților și la nivel micro, selectarea soluțiilor optime prin analize minuțioase și adoptarea tehnicilor corespunzătoare înainte de implementare36.

2.4.1. Competiții pentru arhitecți

Consorțiul Kaiser Permanente, a sponzorizat în 2011 o competiție de proiecte cu tema “Small Hospitals, Big Idea”, având scop reducerea dimensiunilor spitalelor tipice, creșterea eficienței serviciilor medicale fără a compromite calitatea îngrijirilor și fără a crește numărul personalului medical. De asemenea era important să nu se afecteze negativ mediul. Spitalul viitorului se consideră a se crea prin integrarea eficienței energetice cu un bun design, prin inițiative multifuncționale, opțiuni de design verde și de amenajare spații verzi, și prin scăderea costului.

Au fost mai multe propuneri cu unități medicale mai mici și sustenabile, cu adaptabilitatea saloanelor, ferestre largi pentru cât mai multă lumină naturală în spațiile interioare, acoperiș pentru colectarea energiei solare dar și a apelor pluviale, etc. Tehnologiile actuale permit instalarea de sisteme inteligente, clădirile inteligente vor face mai mult cu mai puțin. Este importantă interconectarea lumii fizice cu cea digitală pentru o funcționare mai eficientă a facilităților. S-a propus ca să fie atașate pe pereții interiori ai saloanelor, ecrane sensibile la atingere, cu ajutorul cărora pacienții pot accesa mențiunile medicului curant, informații despre evoluția propriei stări de sănătate, despre investigații propuse, recomandări, etc. Acestea pot fi transferate pe dispozitive electronice portabile proprii37.

În 2012, s-au ales doi câștigători38. Mazzetti Nash Lipsey Burch și Aditazz Inc. Spitalul lui Aditazz cu 118 paturi, include ca parte importantă o agoră -un spațiu exterior multifunctional. Ei au propus ca alternative, organizarea periodică de piețe aprovizionate cu produse tradiționale, organizarea de evenimente culturale, expoziții de artă, chiar spectacole culinare (preparare alimente sănătoase). Pentru eficiență energetică sunt montate sisteme fotovoltaice (PV) solare pe acoperiș și deasupra spațiului de parcare dar și 1-2 turbine eoliene așezate în locurile optime.

Fig.9. Propunerea câștigătorului Aditazz Inc

Fig.10. Propunerea câștigătorului Mazzetti Nash Lipsey Burch

Fig.11. Propunerea finalistului Gresham, Smith & Partners, salon cu un perete ce conține monitor cu toate informațiile relevante

Tot pentru Keiser Permanente39, un alt proiect îndemnând la noi soluții pentru eficiență în asistența medicală de calitate, la un preț convenabil, a fost creat de BCRA Inc*. Modelul este o provocare pentru filozofia de design a spitalelor moderne. Formele tradiționale, ”cutiile” instituționale intimidante, excesiv protejate, care nu îndeamnă la mișcare, sunt “deschise”. Astfel se introduce mai mult aer și lumină în spațiile spitalelor și crește accesabilitatea la bogăția amenajărilor exterioare, se pune în evidență mediul înconjurător, în acelaș timp se dezvoltă puncte de conexiune. Beneficiile naturii se regăsesc și într-o “inimă” centrală și în “suflet”. Mergând mai departe cu filozofia, intrările în incintă devin naturale, se mai dispun suplimentar spații pentru servicii complementare și preventive, se promovează utilizarea dinamică, se elimină din proiect spațiile care nu sunt neapărat necesare. Toate acestea stimulează abilitatea și manifestarea personalității utilizatorilor, încurajează prosperitatea comunității. Programul reduce, chiar elimină, teama de internare a pacientului (și teama familiei) într-un spital traditional de ”fortăreață”.

2.4.2. Prototip utilizând unele standarde LEED

Folosind unele din standardele LEED* pentru îngrijiri de sănătate, care ajută spitalele să devină sustenabile, se poate întocmi un prototip pentru reducerea costului40:

Bucătăria. Alimentele nepreparate, neutilizate, se pot composta. Compostarea este un sistem eficient de reciclare a deșeurilor menajere organice. Se reduce cantitatea de deșeuri și implicit costurile gestiunii sale. Apoi, compostul este folosit ca îngrășământ natural.

Costul se poate reduce și comandând prin sistem electronic, mese în funcție de statusul pacienților și restricțile dietetice (mâncarea va fi cât se va consuma). Mesele sunt servite în accesorii din materiale biodegradabile (din trestie de zahăr).

Cafeneaua. Utilizând materale naturale și iluminatul ”cald”, prin filtrarea luminii se crează angajaților și vizitatorilor un mediu mai seducător, mai puțin stresant.

Spălătoria. Halatele de unică folosință produc deșeuri. Cu ajutorul mașinilor de spălat foarte performante pentru prosoape, așternut de pat, lenjerie, etc. se pot trece la folosirea halatelor reutilizabile, reducând deșeurile.

Acoperișul. Un acoperiș verde oferă o “oază” de destindere, repaus pentru pacienți și vizitatori, în acelaș timp ajută la regularizarea temperaturii în clădire prin stratul de izolație format în timp ce absoarbe apele pluviale. Se reduce și tensiunea din canalele suprasolicitate.

Ferestrele. Accesul la cât mai multă lumină naturală, în afară de scăderea cheltuielilor, întărește sănătatea. Ferestrele operabile și dispozitivele de umbrire permit ventilația naturală și scad nevoia de utilizare a aerului condiționat.

Spațiile de parcare. Panourile solare instalate deasupra spațiilor de parcare umbresc aceste spații și adună energie suficientă pentru 50% din necesarul de electricitate.

Centrul de teleconferință. Cu ajutorul tehnologiei teleconferinței, medicii, după ce părăsesc spitalul, pot urmări de acasă starea paciențiilor. Dacă se întorc la contravizită (cu se face de rutină), bineînțeles cu mașina proprie, se consumă timp, bani și crește emisia de gaze de eșapament.

Paturile din saloane. Paturile confortabile, reglabile în cât mai multe poziții, orizontală sau de ședere sau relaxare, în functie de starea de moment, promovează mișcarea, îmbunătățește moralul și calitatea vietii mai ales pentru persoanele în vârstă, care au un grad scăzut de mobilitate. Aceste paturi ajută de asemenea foarte mult și în îndeplinirea sarcinilor personalului.

Sistemul electronic cu date medicale. Medicii pot accesa datele importante dinaintea internării actuale a pacienților (antecedente). Acest sistem electronic, cu ajutorul unui video sau proceduri ilustrative (ex diagrame ) poate oferi și pacienților toate informațiile de care sunt interesați, astfel se reduce nivelul de anxietate.

2.5. Ambianțe specifice persoanelor în vârstă

Creațiile arhitecturale particulare vârstei a III-a sunt foarte actuale și în plină dezvoltare. Actorii interesați își îndreaptă toată atenția spre această comunitate, pentru a crea o ambianță corespunzătoare nevoilor fiziologice, psihologice și de asistență medicală.

2.5.1. Primele manifestări în arhitectura specifică oferită vârstei a III-a

1. Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie Ana Aslan din București,

Romania

Primul institut de profil de geriatrie din lume a fost conceput și condus de D-na. academician profesor dr. Ana Aslan, înființat în anul 1952, în locul azilului (de infirmi) Regina Elisabeta, creație a domnului arhitect I.D.Berindey între anii 1902-191541. Arhitectura în stil neoromânesc expune farmecul orașului de altădată, cu decorațiuni de ceramică, căpriori aparenți, console din lemn sculptat, brâul în torsoadă din ceramică smălțuită deasupra ferestrelor etajului al doilea.

Fig.12. Azilul Regina Elisabeta, azi Institutul de Geriatrie și gerontologie Ana Aslan, corpul principal de formă rectangulară, realizat în 1902-1903, fotografie 2012

Fig.13. Corpul bucătăriei construit în 1907-1908 (fotografie din 2012)

Fig.14. Curte interioară între corpul principal, corpul serviciilor tehnice și galeria de legătură cu arcade

Institutul, având ca obiect de activitate asistența medicală geriatrică, cercetarea și gerontologia socială, a devenit foarte repede renumit în lume. Primul medicament care întârzie procesul de îmbătrânire, a fost realizat după numeroase cercetări experimentale și clinice, împreună cu Prof. C. I. Parhon, între anii1946-1956. În 1956 Gerovitalul H3 este prezentat lumii medicale internaționale. În 1964 președintele OMS a propus ansamblul ca model de institut de geriatrie. În anul 1974 Institutul se extinde cu o nouă secție clinică, într-un decor natural pe o suprafață de 11 ha, la Otopeni, admirabilă prin confortul interior și spațiile largi42.

Fig.15. Foto panoramic Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie Otopeni43

Un număr impresionant de personalități ilustre din domeniu artistic, cultural și politic mondial, au beneficiat de serviciile institutului. În anul1992, leagănului tinereții veșnice i s-a atribuit numele de Ana Aslan. Azi este un spital cu 600 de paturi, are ambulatoriu și 190 de cabinete de geriatrie în toată țara. Au apărut posibilități noi de cercetare, programul de prevenție al factorilor de risc începând cu vârsta de 45 de ani, și tratamentul polipatologiei specific vârstnicului. Banca Mondială, în 2002, a considerat Institutul drept "Perla Coroanei" spitalelor din România și a evaluat ca având perspectivele cele mai impresionante de dezvoltare. Institutul are un grad de ocupare de 100%, făcându-se liste de așteptare pentru cei care doresc să se trateze, are contracte de cercetare cu cele mai prestigioase institute din lume.

Azi institutul oferă și servicii de cardiologie, gastroenterologie, neurologie, psihiatrie, dermatologie, reumatologie, boli metabolice și nutriționale, recuperare medicală, O.R.L, oftalmologie, urologie, fizioterapie (electroterapie, hidroterapie, magnetoterapie), kinetoterapie, masaj, fitness, psihologie. La Clinica Otopeni este un complex compartiment imagistic unde se efectuează investigații radiologice, ecografie, inclusiv Doppler cardiac și vascular, osteodensitometrie DEX.

Fig.16. Imagini din Interiorul Institutului 44

În structura unor spitale de urgență din țară, s-au inclus secții sau compartimente de geriatrie deci fără a avea arhitectură caracteristică. De exemplu la Spitalul de Urgență “Sf. Ap. Andrei” Galati, în cadrul secției de geriatrie se acordă următoarele servicii medicale:

– evaluare, diagnostic și tratament geriatric inclusiv la pacientii cu tulburări de memorie;

– tratamente cu produse eutrofice românești, Gerovital H3 si Aslavital;

‐ recuperare locomotorie și neuromotorie;

– tratamentul complex al durerii;‐

– ingrijiri paliative;

Secția de geriatrie deservește un numar de 6 județe: Galati, Braila, Tulcea, Vaslui, Buzau, Vrancea.

2. Beaumont Hospital, Irlanda. Un eveniment care merită menționat având în vedere primele intenții de a asigura asistență medicală spitalicească pentru pacienții în vârstă, este mutarea Spitalului St. Laurence împreună cu cea de caritate Caritas, în 1987, într-o clădire nouă, Beaumont Hospital (Irlanda) unde s-a început acordarea de servicii medicale de geriatrie, prin spitalizare de zi11.

2.5.2. Exemple de ansambluri arhitecturale pentru vârstnici, în lume

1. Spitalul ”verde” Crawley's Langley (U.K.), proiectat de PM* Devereux, unitate sanitară cu 69 paturi pentru pacienți cu deteriorări mentale, exploatează la maxim beneficiile unui sit semiurban, creând mediul intern și extern cel mai corespunzător pentru această categorie de utilizatori. Prioritate, pentru a ajuta recuperarea, a fost satisfacerea nevoii pacienților de a avea spații intime și spații pentru diverse activități. Sectorul pentru terapie se deosebește ca formă și material de restul construcției, captează interesul pacienților. Colțurile de grădini sunt dedicate pentru variate activități. Conceptele despre spațiile interioare și exterioare, culorile, dozarea rafinată a luminii naturale și artificiale, expune varietate, atrage pacienții și în acelaș timp stimulează sau calmează, în funcție de nevoi. Integrarea arhitecturii, a peisajului și operelor de artă joacă rol crucial în atingerea aspirațiilor pacienților, vizitatorilor și personalului. Este un mediu remarcabil pentru îngrijiri, mândria comunității, lăudat de părțile interesate, consiliul local, comunitate, pacienți și personal45.

Fig.17. Curte Crawley's Langley Green Hospital

2. Centrul de geriatrie Chatellerault (Franța). La proiectarea unui centru de geriatrie cu 305 paturi, un adevărat sat în cadrul spitalului din Chatellerault, studiile s-au orientat pe relația construcției cu imediata vecinătate, pe impactul asupra mediului (să fie cât mai mic), pe managementul energiei, a resurselor de apă și a deșeurilor, pe oferirea confortului higrotermal, acustic, olfactiv și vizual, pe crearea de spații sănătoase, integrarea obiectului arhitectural în sistemele și procedurile folosite. Proiectul conține unități mici independente, fiecare cu logistica proprie, cu grădini și terase ușor accesibile și iluminate corespunzător, cu spații comune largi și în interiorul clădirilor, cu camere private încăpătoare (unde se pot depozita lucruri personale), cu bar și internet wireless46.

Fig.18. Interior Centru de geriatrie spitalului Chatellerault

3. Spitalul St Patrick din Marymount (Irlanda), prin pavilionul Hospice & Elderly Care Facility situată la marginea orașului Cork, arată o soluție arhitecturală pentru complexele interrelații între nevoile de îngrijiri ale persoanelor vârstnice, inclusiv celor în faza terminală ( îngrijiri paliative). Scott Tallon Walker Architects în colaborare cu Jane Darbyshire și David Kendall Associates – Newcastle Upon Tyne au dezvoltat un program care incită la emoții pozitive pacienții, familiile acestora și angajații. Pe un teren viran, pe o arie de 15 209 mp.,s-a creat pentru 140 pacienți un mediu construit -un fundal subtil- interacționând cu mediul înconjurător. În jurul unui atriu central sunt dispuse armonios, spațiile grupate pe funcțiuni. Există coerență între funcțiunile de spitalizare și sit, care oferă un peisaj minunat. Cheia evoluției clădirii au fost saloanele, toate beneficiind de razele soarelui, în anumite perioade ale zilei. Amenajările de plantații din spațiile interioare și exterioare cresc exponențial valoarea terapeutică. Mai există un sector unde se țin cursuri de perfecționare continuă pentru angajați, altul administrativ și altul un cămin unde pot locui ieftin vizitatorii. S-au utilizat cu precădere materialele de construcție tradiționale, lemn, ceramică (teracotă)47.

Fig.19. Amenajare spațiu exterior Hospice & Elderly Care Facility Marymount*

Fig.20. Spații interioare Hospice & Elderly Care Facility Marymount

4. Spitalul Arras (Franța), este pentru pacienți cu boli acute, folosește următorii indicatori de sustenabilitate:

-conectare la natură prin curți interioare, priveliști peisagere în perspectivă;

-manegement inovativ pentru apele pluviale: sunt adunate într-un bazin dreptunghiular, ușor în cascadă, amenajat estetic într-o curte interioară;

-fațadă vitrată și cu perete captator, clapetele se deschid și se închid automat în funcție de anotimp și de momentul zilei;

-curțile interioare cu acoperiș “verde”;

-sursa de energie prin instalație termoenergetică cu co-generare* pe gaz natural;

-energie suplimentară prin reciclarea anumitor deșeuri a localității;

-toate spațiile unde vor fi pacienții, sunt ventilate natural;

-se utilizează material sănătos, peste tot estepardoseală din Linoleum natural**.

Sunt 3 module:

-pentru pacienți;

-pentru centrul de diagnostic și tratament;

-cel administrativ.

Fiecare are expresie arhitecturală unică, și sunt legate prin coridoare cu pereți transparente, ce permit admirarea peisajului și a bazinului de apă. Iluminatul natural prevalează în spațiile publice.

În cadrul modulul pentru pacienți, în parc este amplasată o cutie din sticlă, simbolizâd designul sustenabil.

Fațada vitrată reflectă peisajul.

Aripa tehnică este opacă, are ferestre mici și este ventilat mecanic. Există un ritm, solid-fenestrat.

Acoperișul terasă prezintă elemente ce subliniază deschiderea, iluminatul natural și transparența spațiului48.

Fig.21. Spitalul Arras. a-plan parter; b-fațada iarna; c-bazinul dreptunghiular intre zona cu spațiile medicale și zona tehnică, amenajat estetic într-o curte interioară

5. Centrul de geriatrie Santa Rita, Ciutadella (Spania)–program dezvoltat de arhitectul Manuel Ocana, un spațiu „viu“, familiar, optimist care încântă pacienții și vizitatori. Aria construită pe 5 990 mp și spațiu verde 6200mp. nu arată ca un mediu spitalicesc, nu are coridoare specifice nici bariere arhitecturale.

Are un singur nivel, camerele sunt deschise spre o grădină, spre o atmosferă calmă, un fel de ”hol” ce permite accesul și către spații colective.

Scopul era să se asigure pacienților accesibilitate deplină, autonomie fizică, siguranță psihică, să se acorde respect pentru confidențialitatea personală și să se faciliteze accesul vizitatorilor. Între aria rezidențială și perimetrul poligonal al clădirii, apare un spațiu deschis, utilizat pentru circulație dar care leagă între ele și diferitele programe. A străbate întreaga clădire înseamnă a traversa un spațiu fără uși și fără coridoare. Circulația în ansamblul arhitectural se face într-un spațiu ”poliatmosferic”, unde se pot desfășura diverse evenimente care pot oferi stimuli senzoriali ce ameliorează dezorientarea și plictiseala.

La designul fațadelor s-a ținut cont și de orientarea geografică. Fațada de nord accentuează lumina ”rece” prin utilizarea materialelor plastice albastre și verzui, în timp ce cele de sud și vest subliniază căldura atmosferei prin folosirea de materiale plastice galbene (s-a utilizat policarbonatul bistrat).

Acoperișul, placă simplă din beton armat, are ca linie de orientare proiecția suprafeței topografice a carierei deasupra căreia este fundația.

Prin utilizarea nuanțelor de culori, filtrate de suprafața de policarbonat, se definesc 3 arii, care includ și toaleta exterioară. Această paletă de schimbare a atmosferei, de densitate diferită și intensitate a luminii diferite, permite utilizatorului să decidă, pe care din căi să meargă, sau să steie49.

Fig.22. Centru de geriatrie Santa Rita, așezare pe sit

Fig.23. Centru de geriatrie Santa Rita, curte interioară și salon pentru pacienți

6. Spitalul de geriatrie Piedmont, Virginia, SUA, adresată exclusiv evaluării și tratamentului persoanelor peste 65 ani, care necesită îngrijire continuă de specialitate. Are 123 paturi, sunt internați pacienți cu tulburări psihice, combinații complexe de afecțiuni psihice și fizice, care au nevoi de asistență medicală și nevoi funcționale ce nu pot fi satisfăcute în cadrul secțiilor de psihiatrie sau de medicină tradițională. Pacienții au un comportament ce nu poate fi gestionat în”nursing homes”* din moment ce prezintă pericol pentru propria persoană sau pentru cei din jur. Se acordă servicii pentru ameliorare psihică, activități ocupaționale și de agrement, terapie prin muzică**. Unii își pot dezvolta abilitățile muzicale. Psihologic se oferă evaluări (neurocognitive, emoționale, a personalității, capacității de luare a deciziilor, evaluări despre trecut) și intervenții nonfarmacologice, prin psihoterapie individuală și de grup, sesiuni psihoeducaționale, planificări comportamentale. Personalul este organizat în 3 ture. Asistenții sociali și preotul vizitează pacienții zilnic50.

7. Centru pentru cei cu boala Alzheimer, Dublin, Irlanda. Firma de arhitectură Niall Mc Laughin, în 2010 a proiectat un centru care asigură servicii de îngrijire în timpul zilei pacienților cu boala Alzheimer, sprijinind astfel familiile acestora. Boala Alzheimer afectează memoria, judecata, limbajul, percepția spațiului, astfel produce dezorientare, confuzie și ca urmare abilitatea de a se plasa în lume. au făcut spații coerente ce asigură siguranță, calm, ajută orientarea, mobilitatea, promovează interrelațiile sociale. În grădină unei mănăstiri din sec XVIII, s-au creat noi grădini. S-a permis un sistem pavilionar interconectat, cu spații sociale, curți amenajate, în care pacienții pot ”colinda” în siguranță. Cărările șerpuite conduc pacienții înapoi în clădire. S-a creat un spațiu unde pacienții se reînnoiesc, capătă un sens al prezenței, care ajută să se plaseze într-o anumită situație. Grădinile sunt orientate în direcții variate ca să ofere experiențe variate în diferite perioade ale zilei și sunt tot timpul ocupate de pacienți și vizitatori. Interiorul este organizat astfel ca pacienții să se poată deplasa jur împrejur, ca un ceas. S-au creat indicatori vizuali prin folosirea diferitelor culori, prin materiale și alte accesorii, care îi pot ajut pe pacienți să -și amintească camera în care sunt, sau alte spații din incintă22.

Fig.24. Alzheimer’s Respite Centre-Dublin, secțiune transversală și plan parter

Fig.25. Alzheimer’s Respite Centre-Dublin. vedere din exterior: a, b; coridorul: c

8. Centru de îngrijiri din Hainburg, Austria. Are spații ușor identificabile, citibile chiar din exterior. Pentru cei imobilizați la pat sau pentru cei în scaune cu rotile, spațiile private au o minunată priveliște spre exterior. Pliurile scurtează vizual lungimea coridoarelor și ajută la crearea mai multor zone, spații sanitare și pentru echipamente electrice, dulapuri și sertare medicale22.

Fig.26. Hainburg Nursing home, Austria. Plan parter și diagrama fațadă

Fig.27. Hainburg Nursing home, Austria. a-aspect exterior, b și c coridor

9. Căminul de bătrâni din Savannah, Georgia (SUA)22. Acest cămin oferă servicii de îngrijire pentru pacienții cu Alzheimer și demență în diferite stadii. Cel mai bătrân pacient are 94 de ani. Îngrijirea aici înseamnă administrarea medicamentelor prescrise de medici specialist în afara facilității și activități zilnice (ex pacienții citesc în bibliotecă), nu se beneficiază de terapie clinică. Se încearcă prin diferite preocupări, prin deșteptarea interesului, să se echilibreze dereglările activităților creierului și corpului și să se îmbunătățească calitatea vieții. Activitățile fizice constau în plimbări, joc cu mingea. Pentru a crește interacțiunile sociale se urmăresc filme, se organizează petreceri sau diferite jocuri, utilizând și curtea interioară. Mai există și sală de expunere pentru obiecte de artă. Spațiile exterioare sunt astfel poziționate ca personalul să poată urmări pacienții la fel de ușor ca în spațiile interioare pentru activități sau în curtea interioară. În spațiul pentru activități, bărbații pot lucra cu unelte iar femeile pot confecționa bijuterii. Momentan sunt îngrijiți 25 pacienți, maxim se pot asigura loc pentru 32. Cel mai pozitiv impact asupra modelelor comportamentale s-a observant că este socializarea dintre colegi. Se constituie o rețea de ajutor pentru colegi, în cadrul căreia se formează grupuri în funcție de vârsta biologică sau cercul de interes.

Fig.28. Curte interioară la căminul de bătrâni din Savannah

10-Centru pentru de bătrâni din Falcognana, Italia51. Deschis în Decembrie 2010, este partea unei regenerări urbane la periferia Romei. Intervenția cuprinde o piață centrală cu loc de joacă pentru copii, un teren de sport, un parc, grădini de dimensiuni mici și alei pentru plimbare, toate organizate ca să ofere un spațiu pentru o viață socială activă. Vârstnicii pot petrece timpul liber în cadrul comunității, să simtă că fac parte din aceasta.

Ideea era de a crea o clădire deschisă, spațiile interioare fiind în relație cu cele exterioare și stabilesc un dialog deschis între natură și arhitectură.

Situl face legătura între textura rezidențială și mediul natural dimprejur. Proiectul în context uman și natural, are scopul de a păstra caracterul natural al locului.

Pe o suprafață de ca. 400 mp sunt două spații pentru activități, pentru cele două sexe, despărțite printr-o structură din sticlă. Geometria anvelopei clădirii simbolizează procedeul de împachetare. Este evidentă continuitatea suprafețelor. Elementele din cărămidă în formă de ”V” ”înmuguresc” din teren și se transformă în grinzile plăcilor acoperișului, în timp ce transparențele sticlei delimitează un spațiu protejat, dar unde se permite intrarea naturii. Filtrarea variată a razelor solare prin pereții vitrați produce schimbarea continuă a luminii din interior. Prin fațada de sticlă se vede panorama din jur. Ușile sunt la fel din sticlă. Pardoseala verde de pe podeaua de cărămidă este de fapt continuitatea pajiștii din exterior.

Fig.29. Plan de situație. Centru pentru bătrâni din Falcognana

Fig.30. Imagine din exterior Centru pentru bătrâni din Falcognana

Structura definește arhitectura și limbajul acestuia. S-a utilizat material larg folosit în construcțiile din Italia, dar transformat într-o formă de expresivitate printr-o constructie simplă și prin culori. Rezultatul a fost un efect aproape brutal, ce accentuează calitatea materialului. Betonul este colorat în roșu, culoare specifică construcțiilor din epoca imperiului roman.

Fig.31. Imagini Centru pentru bătrâni din Falcognana

11-Centrul de tratament Geriatric Hancock, Williamsburg, Virginia, SUA52. Designul corespunzător ocrotirii sănătății, a fost aplicat și la proiectul Clark Nexsen Architecture and Engineering Norfolk, în 2008. Edificiu cu 150-paturi de psihiatrie pentru pacienți în vârstă, o unitate sanitară ce inlestește drumul de la spital la domiciliu prin posttratamentul fazei acute a bolii. Culorile folosite au fost testate înainte de aplicare, ca să placă utilizatorilor. Se regăsesc următoarele elemente: familiaritatea ”căminului”, spații ce aduc în conștiința pacienților diverse activități îndrăgite în tinerețe și perioada adultă cum ar fi, shopping în oraș, vizionarea filmelor în cinematografe, mersul la biserici. Un coridor central leagă cele 4 patru aripi. “Strada Principală-Main street” a fost creată să evoce magazinele cu copertine, panourile informative, frizeria, postere de filme, fațada unei capele, din stadiile de viață anterioare. Băncile asemănătoare celor din parcuri sunt așezate sub lucarnă, prin care pătrunde lumina naturală. Sunt folosite ca decorații vegetație ”evergreen” și flori perene.

Fig.32. Imagine din exterior, Centrul de tratament Geriatric Hancock

”Porticurile” spre spațiile intime al fiecărui pacient sunt sub formă de nișe. Culorile contrastante și boxele ușor umbrite, personalizate, ajută pacienții în găsirea salonului propriu.

Fig.33. Coridorul, ”Strada principală”, Centrul de tratament Geriatric Hancock

Accesul în centru se face printr-o ușă prietenoasă, simplă, din lemn, cu bordură decorativă iar de o parte și de alta sunt flori perene. Holul este ospitalier și relaxant, călduros și prietenos cu un design interior foarte atent la detalii. Aranjamentul insuflă sentimentul de a fi într-un “boutique hotel” cu mobilier de șezut moale, ”horticultura” livrată din exterior, opere de artă expuse frumos încadrate, cu semnificație familială, ”dispecerat”, muzică și lumină. Totul anunță gradul ridicat de intimitate, discreție și confort, calitatea deosebită și personalizarea facilităților de cazare și a serviciilor.

Fig.34. Accesul în clădire și holul centrului

Pacienții ajung ușor și la curtea exterioară, care are căi pavate și mobilier de șezut confortail, estetic. Există stație de supraveghere și pentru acest spațiu.

Fig.35. Curtea interioară, Centrul de tratament Geriatric Hancock

La analiza proiectului, juriul considera conceptul ”Strada Principală” ( “Main Street”) interesant, pentru că determină percepția spațiului mai experimental.

12. Locuințe remodelate pentru seniori

Rezultatele studiilor efectuate au fost aplicate și la remodelarea caselor persoanelor în vârstă. Expunem câteva imagini care ilustrează asemenea spații.

Fig.36. Imagini cu spații din locuințe remodelate pentru vârstnici*

a)-sunt mai funcționale:

b)-ajută în mobilitate:

c)- efectele culorilor în grupul sanitar și în ”living”:

d)-iluminatul optim:

e)-spațiul exterior:

2.5.3. Studiu de caz

Centrul de geriatrie pentru cei cu boala Altzheimer, Charlston, Carolina de Sud (SUA)22. Programul de arhitectură pentru 35 persoane, include un spațiu pentru reabilitare, unde se încearcă să se mențină activi pacienții, de ex cu jocuri cu mingea-volei, de asemenea dispune de echipamente corespunzătoare pentru exerciții fizice la vârstnici, are și o piscină. Pentru îmbunătățirea capacității mentale există o bibliotecă, unde pot intra și vizitatorii împreună cu pacienții și un studiou de artă cu creații ale artiștilor locali. Grădina-curte, unde pot circula liber pacienții, realizează legătura cu natura înconjurătoare,. Există spații de odihnă unde pot comunica cu vizitatorii sau cu colegii. Scopul este ca pacienții să recâștige cea mai mare parte a independenței avută înainte de a avea boala. Se regăsesc spațiile optime necesare pentru angajați, de asemenea spații de depozitare pentru lenjerie murdară și curată, pentru obiecte medicale. La coridor se aplică tehnici pentru a găsi ușor diferitele circulații și spații, de ex. utilizarea culorilor. Sunt câteva stații pentru asistente pentru monitorizarea pacienților. Spațiul pentru luarea mesei este deschis și servește în acelaș timp pentru întîlnirea cu vizitatorii. Saloanele au vedere spre peisajul exterior, liniștitor. Există și o frizerie/coafură, un spațiu pentru divertisment, unul pentru relaxare, recepție, toalete, spălătorie, hol, spațiu tehnic.

Fig.37. Plan parter Centru de geriatrie Charlston

Camera pacientului, model de ”unitate de îngrijire verde”, proiectat de firma de arhitectură și design Anshen & Allen*, demonstrează cum o încăpere cu caracteristici sustenabile poate îmbunătăți calitatea unităților de îngrijiri. Încăperea asigură confort deosebit, prin ameliorarea anxietății celor care o utilizează, pacienți, personal sau vizitatori, serviciile acordate fiind mai eficiente. Terasa se conectează cu natura, cu lumina naturală. S-a demonstrat că față de spațiile închise, în aceste saloane recuperarea pacienților este mai rapidă, durerile diminuă, scad nevoile pentru medicație. Este un mediu estetic interior noninstituțional.

Fig.38. Salonul ”verde” , axonometria și spațiul pentru vizitatori, Centru de geriatrie Charlston

Formularea conceptului a început cu cercetarea sinapselor creierului uman, știind că legăturile între celulele nervoase se fac printr-un proces electrochimic la nivelul spațiilor dintre prelungirile neuronilor. Cei cu boala Alzheimer au neuroni distruși deci și legăturile sunt deteriorate. Acest concept a fost ales pentru a pune în evidență legăturile între utilizatorii principali al clădirii (pacienți, personal medical și tehnic). Forma clădirii a fost inspirată din sinapse, din designul rezidențial tipic localității (aflat de-a lungul perimetrului sitului) și spațiile verzi. Funcțiunile principale ale clădirii au fost dezvoltate în jurul unei curți interioare prin care cele 3 volume au fost relaționate, creând “ramuri” ale spațiului. Ideea generală s-a formulat în legătură cu simptomele predominante ale bolii Alzheimer: depresie, izolare și umblatul fără scop. Pentru a stăpâni sentimentul de depresie, se utilizează material natural, care oferă o atmosferă prietenoasă, calmă. Predomină iluminatul natural, pentru a ajuta pacienții care la această vârstă întotdeauna au probleme cu vederea. Astfel se scade tensiunea psihică a pacienților și li se permite să aibă un ciclu de somn cât mai sănătos.

Programul este o formă de terapie mentală și fizică, dar crează și un mediu comunitar pentru a scădea sentimentul de singurătate. Sunt câteva ” noduri”esențiale pentru întâlniri cu ceilalți pacienți și cu vizitatori. Fiecare salon are un balcon umbrit, cu o grădină personală. Circulațiile interioare și exterioare încearcă să readucă sentimentul de independență, de siguranță, și ajută pacienții care explorează continuu mediul în care se află, să-și găsească camera proprie fără ajutor.

Fig.39. Imagini ale fațadelor, Centru de geriatrie Charlston

Structura este predominent din lemn masiv, asemeni structurilor majorității caselor din localitate, lemnul expus conferă plăcere estetică și cadru familiar, scade depresia, atmosfera este mult mai caldă față de spitalele tipice. Finisajul din lemn reflectă mediul natural înconjurător.

Fig.40. Secțiune prin peretele exterior, Centru de geriatrie Charlston

Caracteristicile sustenabile sunt date de acoperișul vegetal, pentru că în Charlston există furtuni și posibilități de inundații datorită problemelor de canalizare. Acest sistem de acoperiș poate reduce debitul scurgerilor absorbind excesul de apă din ploi și poate reduce temperatura din incintă. Combinația plantelor cu pământul folosit, poate acționa ca un izolator fonic.

Fig.41. Detalii acoperiș vegetal, Centru de geriatrie Charlston

Sistemul fotovoltaic ca sursă de energie suplimentară în spațiile permanent folosite, de ex în saloane și sala de mese, a fost integrat tot în sistemul de acoperire. Acoperișul fiecărei camere este înclinat, nu numai pentru a reflecta arhitectura vernaculară dar și pentru a avea un maxim de expunere la soare.

Fig. 42. Sistem acopriș solar [BIPV*]

Pompa geotermală, a fost folosită, pentru că în Charleston există variații de temperatură drastice și pentru că la o distanță mică de la suprafața pământului există o temperatură constantă. Acest sistem este o sursă constantă de încălzire/ răcire, de reglarea temperaturii, și reduce consumul de energie față de pompele care utilizează sursă de aer (până lala 44%) sau sursă de elecricitate (până la 72%). Sistemul poate menține umiditatea relativă din interior la aprox 50%, asigurând un ambient confortabil pentru pacienții sensibili la temperatură.

Fig.43. Sistem geotermal

Capitolul 3. PREZENTAREA TEMEI DE PROIECTARE

3.1.Obiectul studiului

Pornind de la ideea conform căreia creațiile arhitecturale trebuie să reflecte multilateral și adînc realitatea din zonă, dezvăluind perspectivele dezvoltării și ajutând la formarea omului nou, am ales ca obiect al viitoarei lucrări de diplomă să fie un Centru medical de geriatrie, amplasat în sud-vestul municipiului Miercurea Ciuc, în cartierul Jigodin, zona ”Dealul Spitalului”.

Creația arhitecturală este concepută astfel să asigure o folosință adecvată necesităților reistice persoanelor de vârsta a III-a. În ansamblul construit se vor interna pacienți vârstnici cu afecțiuni ce necesită tratament spitalicesc (există medicamente mai ales din cele ce se administrează parenteral, care pot fi administrate doar în condiții spitalicești) și durată mare de spitalizare.

Acești pacienți se pot interna la semnele care anunță acutizarea unor afecțiuni cronice, adică înainte de a se decompensa sau după ce au primit servicii medicale în spitalul de urgență, dar încă necesită tratament pentru a nu se reinterna curând.

Deoarece se dorește, pe termen scurt, decongestionarea spitalelor de acuți din județ, dar și ca investiția să fie fezabilă, se propune o capacitate de max. 30 de paturi. La momentul lansării proiectului s-a luat în considerare și posibilitatea, în perspectivă, în funcție de cerințe, de a deveni o secție (pavilionară) a spitalului Județean de Urgență Miercurea Ciuc sau un spital de specialitate de geriatrie, deci de grad V*. Având 30 de paturi, nu poate fi încadrat momentan53 în categoria spitalelor propriu-zise, dar are în componență sector medical și spații pentru investigații și tratamente organizate după sistemul unităților spitalicești. Structura va fi pe cadru, pentru a se putea extinde ușor în înălțime și s-a respecat normativul pentru spitale- prevederile NP 015 – 97.

Din punct de vedere architectural se va lua în considerare parametrii și exigențele actuale. Forma, designul și așezarea în asamblu, încearcă în primul rând să corespundă cerințelor pacienților cu afecțiuni psihice dar și minimalizarea frustrărilor personalului angajat.

Tema propune o proiectare complexă a centrului, cu condiții medicale și condiții pentru activități de relaxare și de socializare. Este un program de arhitectură pentru servicii de sănătate, cuprinde elemente ale clădirilor pentru sănătate, spații de întâlniri, de discuții, de socializare. Se vrea a produce o ambianță specială, un spațiu urban plăcut, prietenos, calm. Am considerat că această ambianță are efect terapeutic și pentru pacienții care nu au deteriorare cognitivă.

3.2. Argumentarea propunerii

În corelație cu argumentele regăsite în literatura de specialitate, menționăm elementele specifice locației.

3.2.1. Îmbătrânirea demografică

Din analiza indicatorilor demografici pe grupe de vârstă, din datele obținute de la Direcția de Sănătate Publică Harghita*, reiese că în județ populația peste 60 de ani devine procentual din ce în ce mai mare, un număr de 67693 locuitori sunt peste 60 de ani, adică 21%, dar 39614 (între 50-60 ani) 12% se apropie de vârsta a III-a.

Fig.44. Structura populației peste 50 de ani în județul Harghita, în 2014

*Zona Ciuc –Miercurea Ciuc + satele arondate din jur + orașul Vlăhița, locuitorii din această zonă sunt spitalizați la Spitalul Județean de Urgență Miercurea-Ciuc

Fig.45. Numărul bolilor cronice

netransmisibile în județul Harghita

(date de la DSP Harghita)

Chiar dacă nu avem separat numărul cazurilor la pacienții de vârsta a III-a, numărul mare de boli cronice 72831, ce reprezintă 22,56 % din populația județului (322874) respectiv 22201, ce reprezintă 19,4%-din populația zonei Ciucului, este explicabil și datorită schimbărilor demografice.

3.2.2. Populația

Județul Harghita are o populație de 326.222 locuitori* iar Municipiul Miercurea Ciuc 38.966 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior.

Fig.46.Evoluția numărului de locuitori la recensăminte

În zilele noastre, o problemă din ce în ce mai acută constă în faptului că populația activă, sau a plecat în străinătate sau nu are timp, nici energie să asigure supravegherea și îngrijirea continuă a părinților, rudelor seniori, necesară în urma deteriorării cu vârsta a stării acestora de sănătate. Cu încetarea existenței familiilor multigeneraționale, din ce în ce mai puține persoane au șansa de a fi îngrijiți în mediu familial. Pentru cei de vârsta a II-a care lucrează, este important ca să nu piardă locul de muncă pentru că momentan nu se beneficiază de retribuire echitabilă pentru îngrijire.

3.2.3 Date în legătură cu împrejurările în care se acordă îngrijiri și asistență medicală

persoanelor în vârstă

Județul Harghita are 6 639mp reprezentând 2,8% din suprafața țării. Dispersia, numărul și capacitatea unităților de îngrijiri și asistență pentru vârstnici nu este corespunzător nevoilor.

A-În căminele de bătrâni pe lângă îngrijiri, se acordă asistență medicală minimă, dar se asigură administrarea medicamentelor prescrise anterior pacienților, se urmărește starea de sănătate, deci riscul de a exacerba o afecțiune cronică este mică. Se poate vorbi de o prevenție a internărilor în spitale de acuți. Conform Anexa 1- Consiliul National al Persoanelor Vârstnice 200954 în județ există în sistem public, două centre de îngrijiri și asistență și un centru de recuperare și reabilitare neuropsihică. Pentru vârstnicii cu venituri bune există și patru cămine de bătrâni private, administrate de biserici sau organizatii neguvernamentale. Situația numărului de beneficiari din tabel nu este actuală, în cămine de bătrâni publice există momentan listă de așteptare (1-2 ani).

Fig.47. Centre de îngrijiri

și asistență pentru vârstnici

în județul Harghita (2009)

B-Conform Anexa 2, Unitățile de asistență medico-sociale55 în județ, de fapt condiții de spitalizare pentru boli cronice, sunt două Centre medico-sociale, în Orașele Vlăhița (15 paturi) și Cristuru Secuiesc (10 paturi).

C-Consiliul Judetean și primăriile au sprijitit 2 furnizori pentru a dezvolta sistemul de îngrijire la domiciliu (Caritas Alba Iulia și o asociație din Sărmaș). Această modalitate de asistență ar fi optim, deoarece persoana în vârstă rămâne în sânul familiei. Rețeaua din Harghita extins pe întreg teritoriu, este cea mai dezvoltată din țară, functioneazaîn 66 din cele 67 de localități și în fiecare lună beneficiază de ajutor aproximativ 5.400 de personae, ceea ce reduce numărul zilelor de spitalizare. Dar banii prevăzuți pentru această destinație este limitată la CAS, îngrijirea se acordă pe o perioadă recomandată de medic la externare din spital, dar nu poate depăși 90 zile calendaristice/an.

Fig.48. Dispersia în județ a centrelor de asistență socială și medico-socială pentru vârstnici.

Legendă: 1- Miercurea Ciuc; 2-Odorheiu Secuiesc; 3-Gheorgheni; 4-Frumoasa; 5-Locodeni; 6-Vlăhița; 7-Cristuru Secuiesc; 8-Tulgheș

3.2.4. Spitalelele din județ

În municipiul Miercurea Ciuc, în1888 s-a construit lângă cetatea Mikó (centru istoric al orașului) ”spitalul vechi”. În prezent locația găzduiește secțiile de oftalmologie, dermatologie și psihiatrie. Aproape de aceasta, în ”Casa pe stâlpuri” (1786-stil clasicist) este secția ORL și fizioterapie. La Șumuleu, lângă mănăstirea franciscană, un edificiu construit între anii 1825 și 1841, găzduiește secțiile de boli contagioase și pneumologie al Spitalului Județean de Urgență Miercurea Ciuc. Fiind retrocedată bisericii romano-catolice în urmă cu câțiva ani, aceste secții vor trebui să se mute. Secțiile menționate, în clădiri cu stiluri arhitecturale ale sec XIX, sunt pavilioane ale Spitalul Județean de Urgență. Acest spital a fost ridicat în epoca socialistă (1972), pe dealul ”Nagy Laji”. Spitalul are în componență o Unitate Primiri Urgențe, și 748 paturi împărțite pe 19 secții pentru asistență medicală a afecțiunilor acute și mai are 15 paturi pentru afecțiuni cronice, la Centrul de sănătate în orașul Vlăhița (la 30Km de oraș). În județ mai este Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc, Spitalul Municipal Gheorgheni, Spitalul Municipal Toplița, toate de acuți, iar la Tulgheș (la 130Km de Miercurea Ciuc) este un Spital de specialitate psihiatrie cu 100 paturi pentru afecțiuni psihiatrice cronice.

3.2.5. Probleme în spitalele de acuți

La fel ca în majoritatea spitalelor de acuți din țară și în județul Harghita, indicatorii demonstrează că seniorii sunt utilizatorii principali ai serviciilor spitalicești.

Fig.49. Datele primite de la Spitalul Județean de Urgență Miercurea-Ciuc*

Se observă că, pentru aceași perioadă a ultimilor 2 ani consecutiv, din numărul total de internări adulți, predomină internările pentru vârstincii peste 60 de ani, cu tendință de creșterede la 44% la 46%. Durata medie de spitalizare a crescut deja la pacienții 50-59 de ani, iar cea ce se vede la persoanale peste 60 de ani, poate fi ”fals”,deoarece se știe că această categorie de pacienți, de obicei, sunt externați formal după ce boala care justifică internarea pe aceste secții se ameliorează și reinternați cu o altă ”afecțiune acută”, deoarece deseori nu se pot externa ”pe drumuri”. Așa au rezolvat spitalele de acuți pentru a putea beneficia de sumele contractate cu CAS (plată prin DRG).

3.2.6. Consultări

Identitatea comunitară în municipiu are caracter puternic religios (romano-catolic). Persoane din conducerea bisericilor sunt dispuse a sprijini înființarea unui astfel de centru. Luând în calcul situația economică și numărul în continuă scădere a personalului medical precum și faptul că se dorește mai ales calitate, au propus 25 de paturi. În asemenea condiții, și conducerea spitalului ar fi interesat de a introduce în structura proprie ca secție de geriatrie (pavilion). Propunerea a trezit atenția și edililor locali.

3.3. Caracteristicile locației și mediului

Proiectul a fost propus în mediu urban, municipiul Miercurea Ciuc, oraș care are bună accesibilitate, există o bună disponabilitate a serviciilor. Organizatoric există posibilitatea unei bune inserții a structurii în rețeaua de asistență medicală, dar și disponibilitatea ariei pentru noi clădiri sau conversie.

3.3.1. Caracteristici principale ale Municipiului Miercurea Ciuc

Orașul este situat în centrul țării, în mijlocul Depresiunii Ciucului, la altitudinea de 662m, pe malul râului Olt, pe o suprafață de 11,1 Kmp, la intersecția unor căi rutiere și feroviare importante.

1. Caracteristici naturale56

-Clima. Este microclimă specifică bazinul Ciucului de Mijloc, pe lângă clima temperat-continentală se manifestă efectele nuanței scandinavo-baltice (boreală), care determină un climat mai umed și mai rece, cu ierni lungi (5-6 luni pe an) cu geruri persistente, cu temperaturi frecvent sub -35 °C (uneori chiar -40°C), și cu veri foarte scurte (2-3 luni pe an), răcoroase, cu temperaturi între 10°-32 °C în timpul zilei și 2°-15 °C pe timpul nopții, cu precipitații în tot cursul anului. Zona este cunoscută și ca "Mica Siberie". Umiditatea relativă a aerului variază de la 68% pană la 90%, fiind mai ridicat în lunile de iarnă. Temperatura medie multi anuală este scăzută 5,9°C.

Fig.50. Harta României. Temperatura

medie anuală 0-6° la Miercurea Ciuc*

Luna cea mai caldă este luna iulie cu temperatură medie lunară de 18 °C, iar cea mai rece este luna februarie cu temperatura medie lunară de –5,6°C.Ceața persistă perioade lungi.

Fig.51. Temperatura medie lunară Ianuarie (sub 8°) respectiv Iulie (16-18°)1961-1990

Fig.52. Graficele cu media maximelor/minimelor zilnice ale temperaturii aerului și cantităților de precipitații în perioada 1961 -1990

Fig.53. Variația zilnică a temperaturii aerului luna ianuarie 2015

Radiația solară este de 4, 670MJ/mp., suma radiațiilor solare primite direct, difuze și reflectate de către suprafața orizontală a unității. Factor de conversie pentru insolație (kWh/mp) = MJ/mp/3,6. Durata de strălucire a soarelui este între 1400-1500 ore anual.

Fig.54. Harta Romaniei

cu radiațiile solare globale

Vânturile dominante sunt din vest (10%), nord-vest (8%), sud-vest (7%) și nord (6%). Viteza cea mai mare o au vânturile care bat dinspre nord, cu viteza medie de 3 m/s. Orașul este Zona eoliană A și zona C de încărcare cu zăpadă și vânt.

Fig.55. Zonarea teritoriului României

conform STAS 10101/20-90

„Încărcări date de vânt”

Durata zilelor cu strat de zăpadă, în funcție de altitudine este cuprinsă între 60-160 de zile.

Fig.56. Zonarea teritoriului României

conform STAS 10101/21-92,

„Încărcări date de zăpadă”

Adâncimea de îngheț la Miercurea Ciuc este de 1,10m. de la cota terenului amenajat.

Fig.57. Zonarea teritoriului României

după adâncimea de îngheț,

conform STAS 6054/77,

-Zone sensibile.

a-Potențialul de producere a alunecărilor de teren este mediu.

Fig.58. Harta de hazard la alunecări de teren a României, conform normativ GT oo7

b-Seismicitatea zonei: Miercurea Ciuc este în zona seismică de calcul “ E” (ag=0,16g si Tc=0,7)

Fig.59. Harta României cu zonarea seismică

-Geologia. Zona Ciucului este mai ales din formațiuni Oligocene, cu conglomerate de gresii Fisaru, fliș bituminous cu gresii de Kliwa. Rocile vulcanice continuă prin pragul Jigodin până la conul vulcanic al muntelui Șumuleu.

Fig.60. Harta geologică a județului Harghita* cu zona Ciuc

Fig.61. Harta hidrografică a județului Harghita,

evidențiază traversarea orașului

de către râul Olt.

-Peisaj. Municipiul Miercurea Ciuc este oraș verde prin prezența pronunțată a peisajului natural exterior orașului în interiorul său. Peisajul natural are un rol decisiv în conturarea caracterului municipiului, în identificarea brandului urban ecologic. Prin valorificarea poziției sale în cadrul natural, „orașul verde” este parte indisolubilă a unei regiuni cu aceleași calități ale mediului, însă se impun măsuri de protecție preventivă ca parte a unei planificări strategice.

2. Identitatea orașului57

Caracterul municipiului Miercurea Ciuc, reședința județului Harghita, pe lângă poziția sa geografică, se definește și prin activitatea religioasă susținută de franciscanii de la Șumuleu – ca loc de pelerinaj menționat în 1444, și nu în ultimul rând prin prezența izvoarelor și băilor de apă minerală ce se găsesc în abundență în această fostă regiune vulcanică. Proximitatea stațiunii Harghita Băi, Tușnad Băi și existența unei infrastructuri sportive, amplifică atractivitatea.

Principalul profil economic al orașului a fost în mod tradițional comercial, Miercurea Ciuc fiind de fapt o așezare formată la intersecția a două drumuri perpendiculare importante (planul orașului, amintind de litera T), legătura nord-sudică ce traversează depresiunea Ciucului dinspre Gheorgheni spre Sf.Gheorghe, și legătura spre Odorhei prin masivul Harghitei. Apoi calea ferată dată în folosință în 1897 a adus schimbări radicale în dezvoltarea orașului.

Orașul a pierdut treptat din importanța sa ca nod comercial regional, azi este perceput în primul rând ca centru administrativ, reședință de județ.

Orașul de astăzi este un conglomerat de mai multe sate învecinate, ale căror amprente se văd și în prezent. Localități mai importante ca Jigodin (atestat în documente în sec XII-XIII) în sud, anexat în 1930, Șumuleu Ciuc ( amintit pentru prima dată în 1333) la nord-est și Toplița Ciuc (din sec XII-XIII) la nord alipite în '50 ai secolului 20, au devenind cartiere ale orașului.

Fig.62. Hartă militară cu împrejurimile fostului Miercurea Ciuc din 1769-1773

Semnificația localităților de pe hartă: CSIK SZEREDA-Miercurea Ciuc, Sögöd-Jigodin, Várdotfalva-Șumuleu, Taplocza-Toplița Ciuc

Fig.63. Harta orașului Miercurea Ciuc la mijlocul secolului XIX

Morfologic stuctura orașului este atipică, nu are piață centrală istorică, explicabil prin condițiile geotehnice improprii. Inițial s-a dezvoltat axa vestică a „T“-ului, strada principală Kossuth-Harghita*, care a fost flancată până la sfârșitul sec. XX. de case de piatră pe latura nordică și case mai modeste din lemn pe cea sudică, ocuparea loturilor fiind de tip rural. Strada a fost locuită de meșteșugari, interesați de proximitatea târgului. Aceste clădiri au fost demolate în anii 1980-1989.

Fig.64. Strada Kossuth Lajos, perioada interbelică și înainte de demolare, anii 80'

Fig.65. Strada Kossuth Lajos, azi

La capătul vestic al străzii a rămas din anii 1750 Biserica romano-catolică Sfânta Cruce, construcție tipică lăcașurilor romano – catolice, în stil baroc. Interiorul captivează prin decorațiuni, este o adevărată bijuterie.

Fig.66. Biserica romano-catolică Sfânta Cruce

Chiar în curtea bisericii, în anul 2003, a fost construită Biserica Romano – Catolică Milennium, cu foarte multe elemente moderne, inspirate de arhitectura maghiară și secuiască. Construcția atipică pentru religia romano-catolică din cauza formei conice și a cupolei realizate din sticlă fără nici un fel de pictură, a fost proiectată de renumitul arhitect Imre Makovecz. Un efect vizual neobișnuit este oferit de cei 4 îngeri reproduși la scară naturală ce înconjoară cupola. Acești îngeri de pe acoperiș se uită prin cupola de sticlă în interior, unde există o structură din lemn, elementele acesteia fiind dispuse să dea impresia unui stup de albine .

Fig.67. Biserica Milenium văzut din exterior și interiorul bisericii

Zona istorică a orașului este formată din primul nucleu al orașului, la care se adaugă arii structurate coerent în etapele succesive ale evoluției istorice. Aici sunt concentrate valori arhitecturale deosebite. Centrul istoric este definit de Cetatea Mikó.

1-Cetatea Mikó este ansamblul de clădiri renascentiste cel mai bine păstrat din Secuime, cu o importanță deosebită în moștenirea culturală a județului. Construită în anul 1613 și reconstruită în forma actuală între anii 1714-1716, azi adăpostește Muzeul Secuiesc al Ciucului. 

Fig.68. Cetatea Mikó începutul secolului XIX și azi

Cetatea este înconjurată de clădiri vechi, impozante, majoritatea monumentelor arhitecturale au fost construite în secolul XIX-începutul secolului XX, în stil neoclasic, eclectic sau art nouveau.

2-Clădirea primăriei, fosta clădire a Consiliului Județean, a fost construită între anii 1886-1888 în stil architectural eclectic.

Fig.69. Clădirea primăriei azi

3-Palatul Justiției, înălțată între anii 1903-1904, renovată între anii 1995 și 2005 în stil eclectic (de către arhitectul Gyula Wagner specialist în proiectarea palatelor de justiție și ale penitencialelor), aduce atmosfera unei metropole.

Fig.70. Palatul Justiției azi

4-„Casa pe stâlpuri” (1786-stil clasicist) a avut diverse funcțiuni în cursul istoriei, azi este secția ORL și fizioterapie a Spitalului Județean de Urgență Miercurea Ciuc.

Fig.71. Secția ORL și Fizioterapie

a Spitalului Județean de Urgență

5-În1888 s-a construit lângă cetatea Mikó, spitalul vechi, în prezent locația găzduiește secțiile de oftalmologie, dermatologie și psihiatrie a Spitalului Județean de Urgență.

Fig.72. Spitalul vechi

De la cetate spre nord se află strada Petőfi Sándor. Din cele două axe principale de odinioară ale orașului, numai partea orizontală a formei de "T", adică această stradă a supraviețuit valului de demolări ale epocii socialiste. Din 1997 devine stradă pietonală, promenadă, unde se pot admira vechile case burgheze- monumente arhitecturale.

Fig.73. Imagine din 1930 strada Petőfi Fig.74. Imagine strada Petőfi azi – partea superioară

Fig.75. Imagini strada Petőfi azi – partea inferioară

Pe acelaș ax al orașului, spre nord, strada Petőfi se continuă cu strada Márton Áron, unde între anii 1909 și 1911 s-a ridicat un edificiu în stil secession, unde s-a mutat școala mănăstirii franciscane din Șumuleu. Acest edificiu este Liceul Teoretic Márton Áron.

Fig.76. Carte poștală cu clădirea fostului gimnaziu catolic (1911)

Fig.77. Liceul Teoretic Márton Áron

În perioada interbelică, în orașul vechi au fost construite Biserica greco-catolică Sfinții Apostoli Petru și Pavel* și clădirea Băncii Naționale, în stil modernist. Biserica, care la exterior nu seamănă cu un lăcaș de cult, este o construcție înaltă, cu un turn ce poate fi admirat de departe, fără să își trădeze însă funcția religioasă. Tot în această perioadă s-a pus piatra de temelie a Catedralei Ortodoxe Sfântul Nicolae** construcție tradițional românească, în stil arhitectural bizantin, cu trei turle îmbrăcate în tablă de cupru. Azi, biserica se află acum în mijlocul unui mini părculeț verde.

Fig.78. Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel Fig.79. Banca Națională

Fig.80. Catedrala Ortodoxă Sfântul Nicolae

Cartierul Șumuleu se mândrește cu Mănăstirea Franciscanilor, construit în 1443 și reconstruit în 1804-1835 în stil neoclasic cu influențe baroce. Biserica Șumuleu Ciuc, a fost construită între anii 1802 -1824 în stil baroc, după proiectele lui Schmidt Konsztantin. Finisarea interioră a ținut 72 de ani. Este un loc de pelerinaj, aici se adună anual de rusalii sute de mii de credincioși romano-catolici din lume. Statuia Sfântei Fecioare din secolul al XIV-lea este o capodoperă a sculpturii în lemn. Școala mănăstirii a oferit educație liceală încă din anul 1630.

Fig.81. Imagini Biserica barocă (1804), Biserica și complexul mănăstiresc, Fațada bisericii

Lângă mănăstire se află fostul sediu al Ciucului, construit între anii 1825 și 1841, azi secția de boli contagioase și pneumologie al Spitalului Județean de Urgență Miercurea Ciuc. Fiind retrocedată bisericii roman-catolice în urmă cu câțiva ani, aceste secții vor trebui să se mute.

Fig.82. Secția boli infecțioase și pneumologie a Spitalului Județean de Urgență

Cartierul Jigodin, unde săpăturile arheologice au scos la iveală urmele fortificației dacice din secolul I., adăpostește următoarele monumente arhitecturale:

1-Biserica romano-catolică Sfânta Treime, construită în secolul al XV-lea în stil gotic, extinsă în anul 1707 în stil baroc are turnul ridicat în 1800.

Fig.83. Biserica romano-catolică din Jigodin

2-Conacul Mikó ridicat la începutul secolului al XIX-lea, în stilurile neoclasic și empire.

Fig.84. Conacul Mikó

3-Casa natală (azi muzeu) a lui Nagy Imre (1893-1976), pictor în ale cărei picturi domină tema”omul, apa și pădurea”.

Fig.85. Casa Memorială Nagy Imre

În cartierul Jigodin se află izvor de apă mineral și stațiune balneară.

Printre construcțiile epocii socialiste, de remarcat ridicarea patinoarului artificial „Vákár Lajos” (1970) și a Spitalului Județean (1972).

Fig.86. Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc

Din păcate o mulțime dintre clădirile reprezentative din municipiu au devenit victime ale dictaturii socialiste, și au fost demolate în timpul restructurării urbane din anii 70, dar încă se recunoaște axa urbană care păstrează memoria orașului de odinioară (secolul XIX), axă alcătuită din Piața Cetății – Strada Petőfi și Strada Márton Áron,.

Trama stradală în continuarea zonei centrale, reprezintă clar amprenta satelor contopite. Forma tentaculară urmărește aceste direcții de dezvoltare, citindu-se clar zonele mlăștinoase, cu turbă, care nu permitea amplasarea eficientă a construcțiilor.

În anii 80, se dezvoltă cartiere noi fundate pe piloni și cartiere limitrofe centrului.

Caracterul polinucleic al orașului, cu nuclee autonome formate pe structura fostelor localități distincte este o particularitate morfologică, care a fost și merită păstrată.

Fig.87. Dezvoltarea orașului

Miercurea Ciuc

Concepția de bază privind dezvoltarea orașului este o dezvoltare durabilă*, în cadrul căruia se urmărește interacțiunea compatibilității a patru sisteme: economic, uman, ambiental și tehnologic. Ideea Planului Urbanistic General al municipiului Miercurea Ciuc 2010-202057 este ”oraș verde în inima secuimii”, parte integrantă a unui peisaj cultural complex.

Fig.88. Conceptul PUG58 –

Trup central cu structura

funcțională existentă (A)

și propusă (B)

3.3.2. Situl ales

Mediul nu este poluat, este liniștit fără trafic intens, cu vegetație bogată, există o anumită intimitate a locului, și social ”acceptanța” structurii este bună în comunitatea rezidențială din jur.

Teritoriul propus se află în Zona Dealul Spitalului58, la nord de cartierul Jigodin, la sud-vest de dealul Nagy Laji cu ansamblul spitalului judetean și la vest de strada Jigodin. Este predominant zonă rezidențială. Prin reactualizarea PUG se propune urbanizarea, optimizarea funcțională a zonei. Se propune extindere la sud de dealul Nagy Laji, în zona limitrofă ansamblului spitalului. Există intenția de a realiza inelul urban, de a extinde și moderniza infrastructura, de a aloca suprafețe pentru funcțiuni spitalicești, amenajare de spații verzi iar pe latura de est al municipiului să se prelungească aria naturală protejată Jigodin-Csihányos înspre viitoarea arie naturală protejată Șuta-Șumuleu.

Fig.89. Imaginea zonei

de pe harta Google

Fig.90. Imagini Dealul Spitalului cu situl propus

Zona este de o valoare peisagistică foarte ridicată, oferind panorame asupra împrejurimilor, a Munțiilor Harghitei și Ciucului, dar care dau și un fundal de valoare peisajului construit. Arealul este dominat de o colină parțial impădurită (pin), care marchează silueta orașului dinspre sud și vest. Obiectivele publice care ocupă parțial colina (policlinica, spitalul județean și rezervoarele de apă potabilă) impun un regim de protecție sanitară pentru suprafețele învecinate.

Teritoriul ales57 este într-o zonă de urbanizare, zonă de terenuri agricole destinată prin PUG extinderii orașului prin viabilizare și ocupare cu funcțiuni urbane. În cazul situației existente este vorba de locuințe cu regim redus de inălțime (UL1). Sunt interzise funcțiunile industriale, această reglementare nu poate fi modificată prin PUZ.

Suprafețele de teren se află integral în proprietate privată, cu excepția străzilor existente care

aparțin domeniului public local. Construcția propusă, prin acordarea de servicii medicale fiind de interes public, va face parte din domeniul public local al municipiului indiferent dacă va fi bun public sau privat.

Se impune un nou PUZ aprobat, din urătoarele considerente:

-Viabilizarea terenurilor pe suprafața delimitată prin PUG

-este nevoie de operațiune de reparcelare în vederea reconfigurării parcelarului agricol într-un parcelar de tip urban, cu loturi construibile. Parcelele pot deveni construibile, pentru că există posibilitate de branșare la rețeaua de distribuție a apei, la rețeaua de canalizare, la rețeaua de distribuție a energiei electrice.

-fiind zonă de urbanizare pentru locuințe cu regim redus de inălțime (UL1), se va cere schimbarea în zonă de urbanizare pentru instituții și servicii (UIs) cu funcțiune de sănătate.

3.3.3-Vecinătățile sitului ales

1. Zona construită protejată (ZCP) a cartierului Jigodin. Este zona istorică de referință (ZIR), care stă la baza delimitării unității teritoreale de referință (UTR). De-a lungul pârâului Fitod, satul areolar, cu trama stradală dezordonată s-a împărțit istoric în următoarele subzone, delimitate conform PUG:

Fig.91. Reglementări Urbanistice locale în zona propusă

SZCP Jigodin-a: zona de dotări și instituții (funcțiuni de cult, de cultură, de invățămant, de sănătate, cimitir, echipamente publice aferente zonelor de locuințe, terenuri de sport și amenajări de spații verzi).

SZCP Jigodin-b: vatra istorică a satului

Există o bipolaritate a structurii a-b: un centru de jos, la intersecția de drumuri, accentuat prin amplasarea muzeului pictorului Nagy Imre, și zona bisericii având vis-a-vis conacul Mikó.

SZCP Jigodin-c: zona de legătură cu orașul.

Monumente

a-Monumente arhitecturale existente: Biserica romano-catolică Sfânta Treime, Conacul Mikó și Casa natală a pictorului Nagy Imre (au fost ilustrate la paragraful ”Identitatea orașului”)

b-Imobile propuse pentru clasare ca monument:

– Cimitirul vechi str. Carierei

– Băile Jigodin cu clădirile istorice – Restaurantul, Baia, Ștrandul, str. Băile Jigodin

– Clădiri datând de la sf. sec. XIX – începutul sec. XX de pe str. Zsögödi Nagy Imre,

– Poartă secuiască str. Zsögödi Nagy Imre, nr. 167

– Grădiniță str. Jigodin nr. 50

Într-un satelit aparte al cartierului neinclus în ZIR (distanța mare și caracter distinct)

se află băile Jigodin, o stațiunea balneară cu băi de ape minerale cu renume, un ștrand cu apă minerală, un puț de apă minerală, toate într-o zonă de protecție pentru ape minerale. De asemenea în această zonă mai este un teren de tenis și o pârtie de schi59.

Defileul Jigodin reprezinta marginea sudică a Depresiunii Ciucului de Mijloc, zonă de protecție pentru ape minerale, cu trei situri arheologice (Kisvár, Băile Jigodin și Három).

Siturile arheologice din cartier sunt în partea de vest și sud-vest, pe dreapta Oltului, în zona "Locul Morii" (Malomföld) situată lângă băile Jigodin (cultura geto-dacă); pe "Dealul Cetății" (Három várhegy) la cca. 2 km spre vest de cea precedentă și pe "Piscul Cetății" (Kisvártetö) la cca. trei km precedent. Sunt trei fortificații care formează un sistem destinat a străjui defileul Oltului.

2. Strada Mikó58. Această stradă, de pe ”Dealul Spitalului” a fost obiectul unei presiuni imobiliare aflate în creștere, în lungul străzii o serie de PUZ și PUD au fost elaborate și aprobate pentru a susține proiecte de case unifamiliale izolate cu regim mic de inălțime (P / P+2) cu caracter urban (Lm.u.p). În documentații s-au menținut subzona instituții publice și servicii de sănătate existente-policlinica (IS.s.e.) și căile de comunicație rutieră existente (CC.r.e.). Avansarea construcțiilor spre sud, periclitează peisajul valoros. Se întimpină presiunea imobiliară și se prevene evoluția haotică a zonei.

3.4. Cerințe funcționale pentru spațiile aferente obiectului propus53

Studiind zona propusă, am constatat că principalele cerințe din Normativul de proiectare a clădirilor spitalicești pot fi integrate armonios în mediu natural și infrastructura existentă. Pentru aranjarea volumelor pe teritoriul ales, din normativ am selectat acele cerințe minime pe care trebuie să le respect la proiectul de diplomă și cele de la care nu se poate vor putea abate în eventualitatea dezvoltării programului în viitor:

1. Sectorul medical cu funcțiune de spitalizare. Sector care asigură cazarea și îngrijirea bolnavilor, să ocupe între 30%- 50% din suprafața totală și preferabil să fie amplasate pe un singur nivel:

– saloanele bolnavilor cu dotările sanitare aferente;

– încăperi pentru asistență medicală;

– încăperi pentru deservirea pacienților;

– spații pentru activitățile gospodărești;

– circulații.

Salonul să fie cu 1 sau 2 paturi, să aibă arie utilă minimă 8-10 mp./pat iar cubajul de aer în caz de ventilare naturală să fie 20 mc/pat. Grupul sanitar propriu să conțină lavoar, closet și duș. La fiecare pat să existe o priză de oxigen, minim 1 corp de iluminat, priză și sonerie. În salon să se mai regăsească o noptieră cu dulap / bolnav, l masă cu scaune / salon, telefon, TV, frigider.

Orientarea cea mai recomandată a ferestrelor, în cazul pacienților cu durată de spitalizare lungă, este S-E (S). Se evită orientarea spre N și N-E (vânturi dominante reci). Se poate accepta orientarea spre V și S-V, dacă se asigură protecția ferestrelor față de excesul de însorire. Aceaste condiționări nu sunt obligatorii la saloanele unde există climatizare.

Paturile așezate paralel cu frontul ferestrei, să fie accesibile pe ambele laturi lungi. Distanța între două paturi să fie de 0.80-1.00m., distanța între pat și peretele exterior este recomandat a fi cel puțin 1.00 m., circulația liberă aferentă să permită staționarea și deplasarea în cărucior de handicap.

Spații pentru activitățile medicale:

– o cameră de 16-18 mp (la 20-30 bolnavi) pentru tratamente ;

– un cabinet de 12-14mp (la 25 paturi) cu grup sanitar propriu, pentru medici;

– spații de lucru pentru asistente (oficiu medical) cu posturi de supraveghere* a bolnavilor și cu anexe pentru depozitare instrumentar și medicamente;

– încăperi pentru asistenta șefă și pentru medici ( folosit după program de medical de gardă);

– grupuri sanitare și vestiare pentru personal;

– camera pentru investigații, tratamente speciale, cu anexele respective .

Pentru deservirea internaților:

– sală de mese, oficiu alimentar cu anexe;

– spații pentru activități de zi și eventual primirea vizitatorilor dacă primirea nu se face în saloane;

În soluționarea circuitului de primire internare a pacienților, vestiarul și filtrul de igienizare se amplasează în zona accesului în sectorul medical**.

Pentru activitățile gospodărești:

-„ploscar" (una la 25-30 paturi) pentru spălare-sterilizare ploști și alte recipiente;

– spațiu de colectare rufe murdare și boxa de curățenie;

– depozit de lenjerie curată;

– cameră pentru îngrijitoare.

2. Serviciul de primire-internare a bolnavilor. Aici se efectuează formele de internare, examinarea medicală, trierea epidemologică a bolnavilor la internare și echiparea în îmbrăcămintea de spital. Amplasarea se face în legătură directă cu accesul principal în spital.

– unitatea de întocmire a documentelor medicale birou prevăzut cu ghișeu sau tejghea cu boxe.

– compartimentul de examinări medicale cuprinde cabinetul de consultații și tratamente, spațiile de așteptare și grupuri sanitare aferente. Până la 200 paturi este necesar un l cabinet cu dimensiune minimă între 16- 24 mp. Pentru dimensionarea spațiilor de așteptare se ia în calcul încărcarea la orele de vârf pentru internări, considerând o arie utilă de 1.00-1.50 mp/pacient adult.

– unitatea de igienizare sanitară în caz când este nevoie, și grupurile sanitare aferente (prevăzute cu duș);

– unitatea de gestiune haine și efecte de spital; Păstrarea hainelor bolnavilor se face într-un depozit, bine ventilat, legat direct de spațiile de igienizare, dar și de unitatea de externare. Dimensionarea 0.16-0.18mp/pat.

– unitatea de externare prevăzut cu boxe de îmbrăcare, având legătură cu depozitul de haine și cu biroul de întocmire a documentelor de spitalizare.

– boxă pentru curățenie

3. Spații tehnico-medicale de diagnostic și tratament. Aceste spații să fie amplasate în sectorul medical.

Pentru analize medicale poate fi o cameră, unde accesul se face cu cartelă de intrare, dar trebuie să cuprindă ghișeul pentru primire probe recoltate în secția medicală, ghișeul pentru eliberare rezultate, spațiul cu aparatură*, chiuvetă, frigider. Aria modulului este de 18mp. la spitale mici. Se recomandă a fi ferită de insolare, să aibă condiții de iluminare uniformă și să fie protejată față de vibratii. Orientarea favorabilă este cu ferestre N, N-E și N-V.

Pentru explorări funcționale conformarea și dimensionarea spațiilor este dependentă de condiționările furnizorului de aparate medicale.

-explorări cardio-respiratorii și cardio-vasculare (cu EKG, ecograf cardiac, spirograf**, etc):

– explorări ale sistemului nervos (EEG***, EMG****);

– explorări ORL (probe auditive);

– explorări oftalmologice;

– explorări imagistice generale- ecografie generală.

Mai multe aparate pot fi amplasate împreună, în acelaș spațiu, explorările se fac programat.

Nu prevedem spațiile de așteptare pentru pacienți.

Fizioterapia și recuperarea medicală, sunt proceduri nelipsite în structura spitalelor moderne. Acesta înseamnă cultură fizica medicală (kinototerapie), electrofototerapia, masoterapie, pneumoterapie, psihoterapie și terapie ocupațională. In general aplicarea procedurilor de electroterapie se face în boxe de un pat cuplate. Pneumoterapie înseamnă aerosoli, inhalații, gimnastică respiratorie la aparate.

4. Spații pentru servicii tehnico-medicale auxiliare*****

A. Spațiul pentru sterilizare, care cuprinde:

– zona pentru materiale nesterile, cu spații de primire, depozitare temporară, sortare, prelucrare primară,

– zona de sterilizare propriuzisă sau "zona fierbinte", cu aparatele de sterilizare ;

– zona pentru materiale sterile, cu spațiile pentru scoatere din aparat, sortare, depozitare, predare;

– anexe -birou evidență, depozit detergenți și talc.

Între zona nesterilă și zona sterilă se impune o separație cât mai sigură a fluxului de persoane și materiale.

Se prevede aparat suplimentar.

B. Punctul farmaceutic asigură primirea, depozitarea și controlul produselor farmaceutice fabricate industrial, porționarea și reambalarea medicamentelor conform prescripțiilor din spital. Cuprinde următoarele compartimente:

– camera de recepție și cea de depozitare pe tipuri de produse farmaceutice. Medicamentele și produsele farmaceutice termolabile se păstreză în frigidere. Suprafețele de depozitare se calculează în funcție de numărul de paturi (0.15-0.23mp/pat)

– spațiu pentru eliberare medicamente, unde sunt prezentate condicile cu medicamente prescrise. Restul farmaciei este accesibil numai personalului propriu

– anexe comune pentru personal.

5. Spații pentru funcții gospodărești. Sunt spații pentru recepția alimentelor aduse prin ”catering”, bucătărie mică, oficii alimentare și depozite de alimente, spălătorie și depozite de lenjerie.

6. Spații pentru administrație. Este vorba despre birouri administrative, cele pentru evidență medicală și arhivare precum și cele pentru prelucrarea informațiilor și documentelor.

7. Anexe pentru personalul medical și tehnic.

8. Anexe pentru pacienți, aparținători, vizitatori. Se compune din spații sociale, bibliotecă, garderobă;

9. Spații pentru servicii tehnico-utilitare: centrale și stații tehnice [centrală termică, uzină de apă și hidrofor, post de transformare și grup electrogen, centrale de ventilație și tratare a aerului, stații pentru oxigen, stații pentru comunicare internă ( căutare de persoane, radioficare), stații de pompare și tratare efluenți, stații tehnice pentru mașini ascensoare, stații tehnice aferente unor echipamente medicale, alte stații tehnice aferente instalațiilor (puncte de distribuție, camere tablouri electrice, galerii de vizitare etc.)], dispecerat pentru supraveghere, și avertizare asupra funcționării echipamentelor și instalațiilor (după caz), serviciu de întreținere și service aparatură (ateliere), depozite diverse, stație de colectare a deșeurilor solide.

3.5. Conceptul de amenajare a terenului

Integrarea armonioasă a unui ansamblu unitar într-un spațiu adecvat funcțiunilor, permite admirarea peisajului oferit de mediul înconjurător. Centrul de geriatrie va fi proiectat predominant pe orizontală, cât mai flexibil, cu volume articulate. Deschiderea oferită în momentul când apare ansamblul, orientează axa vizuală spre compoziția arhitecturală, spre grădini, astfel pacienții și vizitatorii simt că se adresează unui ambient ”viu”, familiar, cald.

Varietatea în amenajarea și poziționarea celor 3 grădini oferă utilizatorilor experiențe diferite în perioadele diferite ale zilei. Orientarea și dimensiunarea ferestrelor saloanelor lasă pătrunderea din belșug a razelor matinale ale soarelui, pacienții putând beneficia de efectele pozitive ale acestuia. Terenul propus fiind ușor în pantă, s-a putut separa accesul pentru personal și pentru vizitatorii/pacienți, aceste accesuri găsinduse la niveluri diferite ale sitului. Drumurile pentru circulația mașinilor sunt amplasate la nord, pentru a lăsa cât mai mult spațiu verde în jurul saloanelor și restul zonelor ”curate”.

Fig. 92. Conceptul de amenajare a sitului propus

Fig.93. Volumetria ansamblului arcitectural propus

3.6. Finanțarea proiectului

Pentru spitale trebuie gândit în termenii costului pe durată lungă, sănătatea pacientului, impact asupra mediului, costul cu opțiuni de design verde și design care să participle la scăderea numărului de infecții intraspitalicești, la scăderea stresului, a accidentelor, a perioadei de internare, și a cantitatea de medicație împotriva durerilor.

Pe fondul declinului resurselor financiare și umane, publice și private, populația vârstnică are nevoie de sprijin și suport din partea statului.

Încă în 2001, Comisia Europeană atrage atenția asupra faptului că sistemele naționale de servicii de sănătate se confruntă cu 3 mari provocări: impactul îmbătrânirii demografice asupra sistemelor și a cheltuielilor de sănătate, pacienții –consumatorii de servicii de sănătate devin mai exigenți iar dezvoltarea noilor tehnologii și terapii duc la serviciile de sănătate din ce în ce mai performante dar și mai costisitoare4

În condițiile în care nevoile pacienților și ale sistemului de sănătate sunt în continuă creștere,  Romania se situează printre ultimele locuri în Europa în ceea ce privește alocarea procentuală din PIB sănătății: 4% (media europeană fiind de 6,5%, dintr-un PIB mai mare)60. Cele mai mari cheltuieli sunt în Franța, Germania, Olanda și Danemarca, unde se alocă peste 11% din PIB, dublu comparativ cu România.

Proiectele de succes solicită o finanțare consecventă, alternativele ideale sunt cele prin care fondurile publice și cele private se așează împreună și conduc către elemente de dezvoltare. Fără existența încrederii între administrație, mediul privat și cetățeni, procesele nu pot avea loc.

Surse de finanțare:

-buget local, buget județean, buget de stat, ONG, culte religioase, donații.

-fondurile structurale nerambursabile UE în domeniul asistenței persoanelor vârstnice pot fi accesate în special de autorități publice (consilii judetene, consilii locale, unități de asistență medico-sociale), de organizatii neguvernamentale (asociatii sau fundații) sau de unități de cult, deoarece o asemenea investiție este văzuta de Comisia Europeană,  ca o activitate non-profit, în sprijinul unei categorii a populației cu nevoi de asistență și ocrotire. Este vorba de Programul Operațional Regional, axa prioritara nr. 3 "Îmbunătățirea infrastructurii sociale", domeniul major de intervenție 3.2 "Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale". Aceste ajutoare sunt acordate și pentru construcții, numai dacă construcția este realizat în mediul urban. Se vor putea deci accesa fonduri după ce programul va fi activat în 2015.

În Toronto, Canada, viziunea unui centru de îngrijiri de geriatrie Yee Hong a fost capabil să mobilizeze mii de oameni la nivel local, ca să contribuie cu timp și bani pentru a putea crea primul sanatoriu particular-”nursing home”. În Octombrie 1994 s-a realizat visul lor. Momentan sunt deschise 4 asemenea unități de îngrijire, și se continuă dezvoltarea.   Au reușit să genereze o atitudine pro-comunitate vârstnicilor la nivel local, au promovat ideea că trebuie să înapoieze acestei comunității ceea ce au primit și că nici o provocare nu este prea mare și poate fi învinsă. Este o poveste de succes, datorită contribuției a foarte mulți oameni61.

Concluzii

Datorită evoluției demografiei în lume și mulțumită progresului tehnico-științific, populația în vârstă devine procentual din ce în ce mai mare și capătă noi atribute.

Această categorie de persoane, are nevoie de suport din partea colectivității, a cultelor religioase și a administraților publice locale. La nivelul Organizației Mondiale a Sănătății, se formulează standarde pentru mediul fizic, emoțional, comportamental și pentru procesele de îngrijire. Un număr mare de cercetători își depun efortul pentru a contribui la dezvoltarea unei ambianțe cât mai corespunzătoare nevoilor acestei generații, arătând astfel dragostea și recunoștința lor.

Apare necesitatea de a înțelege implicațiile mediului construit în calitatea vieții, impactul asupra individului și sănătății acestuia.

Unitățile unde se acordă îngrijiri și tratament medical, se presupun a fi imaginate și pentru viitor. Atât personalul medical cât și pacienții, ca beneficiari direcți, necesită un concept actual de spațiu. Soluțiile trebuie să cuprindă toate aspectele. În cazul spitalelor se cere o integrare armonioasă a exigențelor clinice cu proiectul și designul.

Scopul studiului este de a dezvolta un program de sănătate, care să facă față nevoilor de îngrijire și de tratament ale pacienților bolnavi care necesită spitalizare, să corespundă culturii, climatului și bugetului disponibil. Mediul construit adaptat poate atenua efectele adverse sociale și medicale, înlătura obstacolele din calea autonomiei pacienților și în acelaș timp oferi personalului energia, încrederea, curajul, pentru a ajuta emoțional și practic persoanele în vârstă.

Programul de arhitectură prezintă spații împărțite pe grupe, bazate pe diferite cerințe, încurajează sentimentul de independență a pacienților, legătura cu ceilalți pacienți, cu personalul angajat și cu vizitatorii. Pacienții nu simt că serviciile primite sunt instituționale, ca în spitalele tradiționale.

Sitului ales, oferă condiții pentru un ambient care afectează în bine evoluția bolilor. Proximitatea față de Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc oferă multe avantaje, aici se pot transporta pacienții în caz de urgențe, sau se pot încheia contracte pentru aprovizionare cu medicamente sau alimente, fără a fi nevoie de farmacie proprie sau bucătărie spațioasă.

Bolnavii vor primi îngrijiri corespunzătoare, la locul și timpul potrivit, cea ce promovează prevenția, intervenția precoce, managementul optim al unei rapide recuperări care să permită o viață cât mai independentă și productivă în comunitatea lor.

Bibliografie

WEBSITE-URI:

1. Administrația Națională de Meteorologie, web. 02.11.2014.

http://www.meteoromania.ro/anm/?

2. Albu, Emilia, Psihologia vârstelor. Universitatea „Petru Maior” Târgu-Mureș.

Departamentul I.F.R.D. Pentru uzul studenților. 2007. web. 03.02.2015. http://www.upm.ro/facultati_departamente/depPregatirePersonal/docs/carti/psihologia

_va rstelor_albu.pd.

3. ”Altro floors & walls set the standard for dementia-friendly wards at Salisbury District Hospital” în Architecture, Design & Innovation. 2014. web. 06.01.2015.

https://kirhammond.wordpress.com/tag/dementia/.

4. archdaily, Healthcare Architecture Selected Works Italy laN+ Rom. ”Falcognana Elderly

Center” 2012. web. 23.11.2014.

http://www.archdaily.com/239430/falcognana-elderly-center-lan/.

5. archdaily, Santa Rita Geriatric Center 2009. web 20.05.2014.

http://www.archdaily.com/24725/santa-rita-geriatric-center-manuel-ocana/.

6. A. Barton, G.Mulley, ”History of the development of geriatric medicine in the UK” în

History of medicine. web. 10.10.2014. http://pmj.bmj.com/content/79/930/229.full.

7. Lynn Bronson. “Thoughtful use of color in design can help bring comfort and care to the

elderly in health care settings” în Color and Senior Care”. Originally published

in STIR® web. 23.11.2014.

http://www.sherwin-williams.com/architects-specifiers-designers/inspiration/styles- and-techniques/SW-ART-STIR -COLOR-ELDER.html.

8. ”Clark Nexsen Architecture and Engineering Norfolk, VA : Hancock Geriatric Treatment

Center Williamsburg, VAӔn Healthcare Design Magazine.Aug.2009.web. 28.02.2015

http://www.healthcaredesignmagazine.com/article/clark-nexsen-architecture-and –

engineering-norfolk-va-hancock-geriatric-treatment-center-will.

9. Comunicat de presă decembrie 2014. Buget 2015.web. 05.01.2015.

http://www.agerpres.ro/comunicate/2014/12/18/comunicat-de-presa-asociatia- romana-a- producatorilor-internationali-de-medicamente-13-30-36.

10. Comunicatul Comisiei EU: Viitorul serviciilor de sănătate și al asistenței pentru

persoanele în vârstă: garantarea accesibilității, calității și viabilității financiare,

Decembrie 2001 web 12.12.2014.

http://europa.eu/legislation_summaries/employment_and_social_ policy/

disability_and_old_age/c11310_ro.htm.

11. Concept de dezvoltare PUG Miercurea Ciuc .web. 24.01.2015.

http//szereda.ro/files/File/Planwerk.pdf.

12. Peter J Connelly, Nilika Perera, ”Developing an ideal old age service” în Royal College

of Psychiatrists. U.K. 2013. june. web. 23.11. 2014.

pssru.ac.uk/pdf/MCpdfs/ACMGMfr.pdf./conroy/docs/the-silver-book-subsections/SILVER_BOOK_FINAL_CLINICAL.pdf.

13. Consiliul Național al Persoanelor vârstnice. Instituții de asistență socială pentru personae

vârstnice. web 30.10.2014.

http://www.cnpv.ro/pdf/analize2007_2009/analize36_Anexa1.pdf.

14. Consiliul Național al Persoanelor vârstnice. Instituții de asistență socială pentru persoane

vârstnice. 30.10.2014. web.

http://www.cnpv.ro/pdf/analize2007_2009/analize36_Anexa2.pdf.

15. CRR Architecture. Chatellerault Hospital Geriatric Centre. web. 20.08.2014.

http://crr-architecture.com/en/projects/chatellerault-hospital-geriatric-centre/.

16. David Dillard,”Designs to Aid Mobility” în How Architects Design For An Aging

Population. sept 2014.web. 20.12.2014. http://freshome.com/2014/09/24/

how-architects-design-for-an-aging-population/.

17. Direcția Județeană de Statistică Harghita, Durata medie a vieții pe sexe în Harghita.

web. 25.11.2014. http://www.harghita.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=412.

18. Don Tow’s Website. One of the World’s Best Geriatric Centers. 2009. web 18.11.2014.

http://www.dontow.com/2009/04/one-of-the-worlds-best-geriatric-centers/.

19. Donca, Valer. Gerontologie și geriatrie, Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca 2008.

pg.11-20.web.12.05.2014.http://www.scribd.com/doc/208109945/175541227-Gerontologie-Si-Geriatrie-Donca-2008#scribd.

20. Foto panoramic Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie "Ana Aslan" Otopeni.

web. 20.05.2014.http://www.panoramio.com/photo/73116211.

21. Geriatrics, Wikipedia the free encyclopedia, web 12.05.2014.

http://en.wikipedia.org/wiki/Geriatrics#History.

22. Robin Guenther, Gail Vittori. ”Toward a new language of form the development of the

modern hospital. Case study 38. Arras Hospital” în Sustainable Healthcare Architecture second edition. 2013 New Jersey. Cap 9 pg 9-20.web. 22.01.2015.

https://books.google.ro/books?id..

23. Rajesh Harsvardhan, Gupta S. ”Futuristic Geriatric Hospital” în JIMSA 2012

Vol. 25 No. 3. New Delhi, India . web. 10.01.2015.

http://medind.nic.in/jav/t12/i3/javt12i3p193.pdf.

24. Steluța Indrei, ”Muzica și culorile” în Revista Doctorul meu. 2013. web. 23.11.2014.

http://www.doctorulmeu.net/articole-online/util-online/1658-muzica-i-culorile.html.

25. Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie "Ana Aslan". web 20.05.2014.

http://cercetare-umf.ro/sptu_aslan_ro.

26. Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie "Ana Aslan" Otopeni. Foto panoramic

web. 20.05.2014.http://www.panoramio.com/photo/73116211.

27. Institutul Național de Statistică. Speranța de viață. web. 25.11.2014.

http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/pliante%20statistice/07- Speranta%20de%20viata_n.pdf.

28. Joanne O’Keeffe, ”Creating a Senior Friendly Physical Environment in our Hospital” în

Guidelines for a senior friendly physical environment in hospitals. The regional

geriatric assessment program of Ottawa. web. 08.11. 2014.

http://www.rgpeo.com/media/41622/creating%20a%20senior%20friendly%20physical% 20environment.pdf.

29. Keiser Permanenete consortium Oakland, California, U.S. ”The Future of Health care: The Hospital” 2011. web. 19.11.214.http://www.steelcasehealth.com/tag/kaiser-permanente/.

30. Keiser Permanenete consortium Oakland, California, U.S. ”The Small Hospital Of The

Future: Farmers Markets, Energy Harvesting, And Fresh-Baked Bread” 2012. web.

19.11.2014.http://www.fastcoexist.com/1679555/the-small-hospital-of-the-future-

farmers-markets-energy-harvesting-and-fresh-baked-bread#5.

31. Keiser Permanenete consortium Oakland, California, U.S. ”Hospital of the future.

Challenging yesterday’s hospital by reimagining healthcare design”.web. 19.11.2014.

http://www.bcradesign.com/projects/hospital-future-center-

wellness#sthash.mrd4mdzl.dpuf.

32. Helen Keller ( 1880-1968) . web. 06.03.2015.

http://www.positivityblog.com/index.php/2010/11/23/helen-keller/.

33. Agata Kolesinska, Agata Plechan, Mille Agnete Nybro, Silvia Canteri.” ’Fairy Chairs

Tale‘-interactive chairs installation” în Art in Denmark hospitals. Art & Technology,

Aalborg Universitet (AAU).Hygeia Public Health 2011, 46(3): 404-407. web. 19.11.2014. http://www.h-ph.pl/pdf/hyg-2011/hyg-2011-3-404.pdf.

34. Sune Lindström, Architectural Environments – Emotions and Psychosomatics.1987. web.

23.11.2014. http://archinect.com/features/article/53292622/color-in-architecture-more- than-just-decoration.

35. Gerhard Meerwein. Color – Communication in Architectural Space. Hardcover. 2007.

C:\Users\WIN73\Desktop\r6\r6\Color – Communication in Architectural Space. Hardcover 2007.
. : Gerhardweb. 23.11.2014.

http://www.amazon.com/Color-Communication-Architectural-Gerhard-Meerwein/

dp/3764375965.

36. Alan Moore, Ciaran Donegan, The History of Geriatric Medicine in North Dublin.

2013.web. 22.01.2015. http://www.beaumont.ie/index.jsp?p=215&n=616.

37. Michael Mullins, Architecture Design and Media Technology, Aalborg University

Denmark. web. 26.08.2014.

http://arkitektur-lindring.dk/wp-content/uploads/2014/12/Michael_Mullins_ Lindrende_arkitektur_pavi_16.01.13-1.pdf.

38. Eunice Noelle-Waggoner, ” Lighting A Home For Seniors ”în How Architects Design For

An Aging Population. sept. 2014. web. 20.12.2014.

http://freshome.com/2014/09/24/how-architects-design-for-an-aging-population/

39. Normativ de proiectare a clădirilor spitalicești și a instalațiilor. Indicativ NP 015-97,

web. 25.11.2014. http://ro.scribd.com/doc/173123754/NP-015- 1997#scribd.

40. Belinda Parke. Physical Design Dimension of an Elder Friendly Hospital, Vancouver

Island Health Authority 2007, pg 7-14, web. 22.06.2014.

http://www.seniorspolicylens.ca/Root/Materials/Physical%20Design%20EFH- parke%20b%20(2).pdf.

41. Blaise Pascal. web. 22.02.2015.

https://anddij.wordpress.com/2008/11/29/un-gol-in-

forma-%C8%99i-dimensiunea-lui-dumnezeu/.

42. Piedmont Geriatric Hospital, Virginia, USA, web. 20.05.2014.

http://en.wikipedia.org/wiki/Piedmont_Geriatric_Hospital.

43. Porter, Eric M., "The Charleston Alzheimer’s Care Centre" în Thesis for the Degree of

Master of Architecture at The Savannah College of Art and Design”, 2011-06 web.

23.05.2014. http://ecollections.scad.edu/iii/cpro/DigitalItemViewPage.external?lang=

eng&sp=1000682&sp=T&sp=Pall%2CRu1000001%40% 2CQcharleston&suite=def.

44. Raport de mediu pentru planul urbanistic general Miercurea Ciuc județul

Harghita.03.01.2015.web. http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content /uploads/60159_Raport%20PUG%20Csiksz.pdf.

45. Kate Rockwood, Erica Westly. ”An In-Depth Look at the Hospital of the Future” în Fast

Company. Revistă online, feb. 2010. web. 19.11.2014.

http://www.fastcompany.com/1514482/depth-look-hospital-future.

46. ” Systems and technologies in Healthcare Buildings. Focus an sustenability” în

The culture for the future of healthcare architecture. 28th International Public Health

seminar, Firenze 2009. edit.by Romano Del Nord. pg.315-341.web. 05.12.2014.

https://books.google.ro/books?id..

47. Sidonia Teodorescu. O pagină de istorie a arhitecturii de la începutul secolului al XX-lea-

Azilul Regina Elisabeta. web. 04.01.2015.

http://www.crifst.ro/noema/doc/2013_6_5.pdf.

48. Van der Linde, Gerhard J. Gentrifying geriatrics : challenging design paradigms for the

aged and aging. 2011. Massachusetts Institute of Technology. Dept. of Architecture.

web. 28.10.2014. http://dspace.mit.edu/handle/1721.1/62887.

49. Victor Regnier ”Design Principles And Research Issues In Housing For The Elderly” în

Life-Span Design of Residential Environments for an Aging Population . Schools of

Architecture and Gerontology Center University of Southern California. web 05.01.2015. http://www.homemods.org/resources/life-span/design.shtml.

50. Transgenerational design, Wikipedia, the free encyclopedia. web. 10.10.2014.

http://en.wikipedia.org/wiki/ Transgenerational_design.

51. Annalisa-Gartman Vapaa ”Healing Gardens: Creating Places for Restoration, Meditation,

and Sanctuary” în A thesis at Polytechnic Institute and State University College of

Architecture and Urban Studies Master’s of Landscape Architecture, Virginia. 2002.

web. 06.01.2015. http://scholar.lib.vt.edu/theses/available/etd-05132002-

115528/unrestricted/Healing_Gardens_Thesis_Vapaa.PDF.

52. Scott Tallon Walker Architects | Projects | Curraheen. Curraheen Hospital, Hospice &

Elderly Care Facility, Marymount, Curaheen, Cork. Irlanda 2006 – 2011.

web.05.12.2014.http://www.stwarchitects.com/project-information.php?p=06047.

53. Walter Jack Studio: Woodland Colour. Broomfield Hospital, Chelmsford. web.

10.01.2015.

https://aajpress.wordpress.com/2011/10/13/walter-jack-studio-woodland-colour-

broomfield-hospital-chelmsford/.

54. WAN Tablet site – Inspire me – Langley Green Hospital. Art as therapy. 2010. web.

19.11.2014.http://www.worldarchitecturenews.com/wanmobile/mobile

/inspire- me/13932.

Cărți:

1. G. Bouvenot; B.Devulder; L. Guillevin; P.Queneau; A. Schaeffer, ”Geriatrie” în Patologie

Medicală 4, colecția Universitaria, traducere de Walter Bild, Institutul European Iași,

1999, pg. 107-118, 124-142.

2. Plan Urbanistic General al municipiului Miercurea Ciuc. 2010-2020.

3. Șchiopu, Ursula; Verza Emil, Psihologia vîrstelor, Editura Didactică și Pedagogică,

București, 1981, pp. 277-314.

4. World Health Organisation, Drugs for the elderly, 1997, Second edition 1997, traducere

Klein, Oana, Editura BIC ALL, București, 1999, pg. 1-120.

Reviste:

1. ”TVZEB Clădire experimentală cu consum zero de energie” în Zeppelin, No. 117/Sep.2013. pg. 114-118.

2. ”Un loc pentru recuperare” în Zeppelin No 110/Ian 2013. pg. 44-48.

3. ”Spitalul Butaro” în Zeppelin No 111/Feb.2013. pg. 34-39.

Bibliografie

WEBSITE-URI:

1. Administrația Națională de Meteorologie, web. 02.11.2014.

http://www.meteoromania.ro/anm/?

2. Albu, Emilia, Psihologia vârstelor. Universitatea „Petru Maior” Târgu-Mureș.

Departamentul I.F.R.D. Pentru uzul studenților. 2007. web. 03.02.2015. http://www.upm.ro/facultati_departamente/depPregatirePersonal/docs/carti/psihologia

_va rstelor_albu.pd.

3. ”Altro floors & walls set the standard for dementia-friendly wards at Salisbury District Hospital” în Architecture, Design & Innovation. 2014. web. 06.01.2015.

https://kirhammond.wordpress.com/tag/dementia/.

4. archdaily, Healthcare Architecture Selected Works Italy laN+ Rom. ”Falcognana Elderly

Center” 2012. web. 23.11.2014.

http://www.archdaily.com/239430/falcognana-elderly-center-lan/.

5. archdaily, Santa Rita Geriatric Center 2009. web 20.05.2014.

http://www.archdaily.com/24725/santa-rita-geriatric-center-manuel-ocana/.

6. A. Barton, G.Mulley, ”History of the development of geriatric medicine in the UK” în

History of medicine. web. 10.10.2014. http://pmj.bmj.com/content/79/930/229.full.

7. Lynn Bronson. “Thoughtful use of color in design can help bring comfort and care to the

elderly in health care settings” în Color and Senior Care”. Originally published

in STIR® web. 23.11.2014.

http://www.sherwin-williams.com/architects-specifiers-designers/inspiration/styles- and-techniques/SW-ART-STIR -COLOR-ELDER.html.

8. ”Clark Nexsen Architecture and Engineering Norfolk, VA : Hancock Geriatric Treatment

Center Williamsburg, VAӔn Healthcare Design Magazine.Aug.2009.web. 28.02.2015

http://www.healthcaredesignmagazine.com/article/clark-nexsen-architecture-and –

engineering-norfolk-va-hancock-geriatric-treatment-center-will.

9. Comunicat de presă decembrie 2014. Buget 2015.web. 05.01.2015.

http://www.agerpres.ro/comunicate/2014/12/18/comunicat-de-presa-asociatia- romana-a- producatorilor-internationali-de-medicamente-13-30-36.

10. Comunicatul Comisiei EU: Viitorul serviciilor de sănătate și al asistenței pentru

persoanele în vârstă: garantarea accesibilității, calității și viabilității financiare,

Decembrie 2001 web 12.12.2014.

http://europa.eu/legislation_summaries/employment_and_social_ policy/

disability_and_old_age/c11310_ro.htm.

11. Concept de dezvoltare PUG Miercurea Ciuc .web. 24.01.2015.

http//szereda.ro/files/File/Planwerk.pdf.

12. Peter J Connelly, Nilika Perera, ”Developing an ideal old age service” în Royal College

of Psychiatrists. U.K. 2013. june. web. 23.11. 2014.

pssru.ac.uk/pdf/MCpdfs/ACMGMfr.pdf./conroy/docs/the-silver-book-subsections/SILVER_BOOK_FINAL_CLINICAL.pdf.

13. Consiliul Național al Persoanelor vârstnice. Instituții de asistență socială pentru personae

vârstnice. web 30.10.2014.

http://www.cnpv.ro/pdf/analize2007_2009/analize36_Anexa1.pdf.

14. Consiliul Național al Persoanelor vârstnice. Instituții de asistență socială pentru persoane

vârstnice. 30.10.2014. web.

http://www.cnpv.ro/pdf/analize2007_2009/analize36_Anexa2.pdf.

15. CRR Architecture. Chatellerault Hospital Geriatric Centre. web. 20.08.2014.

http://crr-architecture.com/en/projects/chatellerault-hospital-geriatric-centre/.

16. David Dillard,”Designs to Aid Mobility” în How Architects Design For An Aging

Population. sept 2014.web. 20.12.2014. http://freshome.com/2014/09/24/

how-architects-design-for-an-aging-population/.

17. Direcția Județeană de Statistică Harghita, Durata medie a vieții pe sexe în Harghita.

web. 25.11.2014. http://www.harghita.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=412.

18. Don Tow’s Website. One of the World’s Best Geriatric Centers. 2009. web 18.11.2014.

http://www.dontow.com/2009/04/one-of-the-worlds-best-geriatric-centers/.

19. Donca, Valer. Gerontologie și geriatrie, Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca 2008.

pg.11-20.web.12.05.2014.http://www.scribd.com/doc/208109945/175541227-Gerontologie-Si-Geriatrie-Donca-2008#scribd.

20. Foto panoramic Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie "Ana Aslan" Otopeni.

web. 20.05.2014.http://www.panoramio.com/photo/73116211.

21. Geriatrics, Wikipedia the free encyclopedia, web 12.05.2014.

http://en.wikipedia.org/wiki/Geriatrics#History.

22. Robin Guenther, Gail Vittori. ”Toward a new language of form the development of the

modern hospital. Case study 38. Arras Hospital” în Sustainable Healthcare Architecture second edition. 2013 New Jersey. Cap 9 pg 9-20.web. 22.01.2015.

https://books.google.ro/books?id..

23. Rajesh Harsvardhan, Gupta S. ”Futuristic Geriatric Hospital” în JIMSA 2012

Vol. 25 No. 3. New Delhi, India . web. 10.01.2015.

http://medind.nic.in/jav/t12/i3/javt12i3p193.pdf.

24. Steluța Indrei, ”Muzica și culorile” în Revista Doctorul meu. 2013. web. 23.11.2014.

http://www.doctorulmeu.net/articole-online/util-online/1658-muzica-i-culorile.html.

25. Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie "Ana Aslan". web 20.05.2014.

http://cercetare-umf.ro/sptu_aslan_ro.

26. Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie "Ana Aslan" Otopeni. Foto panoramic

web. 20.05.2014.http://www.panoramio.com/photo/73116211.

27. Institutul Național de Statistică. Speranța de viață. web. 25.11.2014.

http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/pliante%20statistice/07- Speranta%20de%20viata_n.pdf.

28. Joanne O’Keeffe, ”Creating a Senior Friendly Physical Environment in our Hospital” în

Guidelines for a senior friendly physical environment in hospitals. The regional

geriatric assessment program of Ottawa. web. 08.11. 2014.

http://www.rgpeo.com/media/41622/creating%20a%20senior%20friendly%20physical% 20environment.pdf.

29. Keiser Permanenete consortium Oakland, California, U.S. ”The Future of Health care: The Hospital” 2011. web. 19.11.214.http://www.steelcasehealth.com/tag/kaiser-permanente/.

30. Keiser Permanenete consortium Oakland, California, U.S. ”The Small Hospital Of The

Future: Farmers Markets, Energy Harvesting, And Fresh-Baked Bread” 2012. web.

19.11.2014.http://www.fastcoexist.com/1679555/the-small-hospital-of-the-future-

farmers-markets-energy-harvesting-and-fresh-baked-bread#5.

31. Keiser Permanenete consortium Oakland, California, U.S. ”Hospital of the future.

Challenging yesterday’s hospital by reimagining healthcare design”.web. 19.11.2014.

http://www.bcradesign.com/projects/hospital-future-center-

wellness#sthash.mrd4mdzl.dpuf.

32. Helen Keller ( 1880-1968) . web. 06.03.2015.

http://www.positivityblog.com/index.php/2010/11/23/helen-keller/.

33. Agata Kolesinska, Agata Plechan, Mille Agnete Nybro, Silvia Canteri.” ’Fairy Chairs

Tale‘-interactive chairs installation” în Art in Denmark hospitals. Art & Technology,

Aalborg Universitet (AAU).Hygeia Public Health 2011, 46(3): 404-407. web. 19.11.2014. http://www.h-ph.pl/pdf/hyg-2011/hyg-2011-3-404.pdf.

34. Sune Lindström, Architectural Environments – Emotions and Psychosomatics.1987. web.

23.11.2014. http://archinect.com/features/article/53292622/color-in-architecture-more- than-just-decoration.

35. Gerhard Meerwein. Color – Communication in Architectural Space. Hardcover. 2007.

web. 23.11.2014.

http://www.amazon.com/Color-Communication-Architectural-Gerhard-Meerwein/

dp/3764375965.

36. Alan Moore, Ciaran Donegan, The History of Geriatric Medicine in North Dublin.

2013.web. 22.01.2015. http://www.beaumont.ie/index.jsp?p=215&n=616.

37. Michael Mullins, Architecture Design and Media Technology, Aalborg University

Denmark. web. 26.08.2014.

http://arkitektur-lindring.dk/wp-content/uploads/2014/12/Michael_Mullins_ Lindrende_arkitektur_pavi_16.01.13-1.pdf.

38. Eunice Noelle-Waggoner, ” Lighting A Home For Seniors ”în How Architects Design For

An Aging Population. sept. 2014. web. 20.12.2014.

http://freshome.com/2014/09/24/how-architects-design-for-an-aging-population/

39. Normativ de proiectare a clădirilor spitalicești și a instalațiilor. Indicativ NP 015-97,

web. 25.11.2014. http://ro.scribd.com/doc/173123754/NP-015- 1997#scribd.

40. Belinda Parke. Physical Design Dimension of an Elder Friendly Hospital, Vancouver

Island Health Authority 2007, pg 7-14, web. 22.06.2014.

http://www.seniorspolicylens.ca/Root/Materials/Physical%20Design%20EFH- parke%20b%20(2).pdf.

41. Blaise Pascal. web. 22.02.2015.

https://anddij.wordpress.com/2008/11/29/un-gol-in-

forma-%C8%99i-dimensiunea-lui-dumnezeu/.

42. Piedmont Geriatric Hospital, Virginia, USA, web. 20.05.2014.

http://en.wikipedia.org/wiki/Piedmont_Geriatric_Hospital.

43. Porter, Eric M., "The Charleston Alzheimer’s Care Centre" în Thesis for the Degree of

Master of Architecture at The Savannah College of Art and Design”, 2011-06 web.

23.05.2014. http://ecollections.scad.edu/iii/cpro/DigitalItemViewPage.external?lang=

eng&sp=1000682&sp=T&sp=Pall%2CRu1000001%40% 2CQcharleston&suite=def.

44. Raport de mediu pentru planul urbanistic general Miercurea Ciuc județul

Harghita.03.01.2015.web. http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content /uploads/60159_Raport%20PUG%20Csiksz.pdf.

45. Kate Rockwood, Erica Westly. ”An In-Depth Look at the Hospital of the Future” în Fast

Company. Revistă online, feb. 2010. web. 19.11.2014.

http://www.fastcompany.com/1514482/depth-look-hospital-future.

46. ” Systems and technologies in Healthcare Buildings. Focus an sustenability” în

The culture for the future of healthcare architecture. 28th International Public Health

seminar, Firenze 2009. edit.by Romano Del Nord. pg.315-341.web. 05.12.2014.

https://books.google.ro/books?id..

47. Sidonia Teodorescu. O pagină de istorie a arhitecturii de la începutul secolului al XX-lea-

Azilul Regina Elisabeta. web. 04.01.2015.

http://www.crifst.ro/noema/doc/2013_6_5.pdf.

48. Van der Linde, Gerhard J. Gentrifying geriatrics : challenging design paradigms for the

aged and aging. 2011. Massachusetts Institute of Technology. Dept. of Architecture.

web. 28.10.2014. http://dspace.mit.edu/handle/1721.1/62887.

49. Victor Regnier ”Design Principles And Research Issues In Housing For The Elderly” în

Life-Span Design of Residential Environments for an Aging Population . Schools of

Architecture and Gerontology Center University of Southern California. web 05.01.2015. http://www.homemods.org/resources/life-span/design.shtml.

50. Transgenerational design, Wikipedia, the free encyclopedia. web. 10.10.2014.

http://en.wikipedia.org/wiki/ Transgenerational_design.

51. Annalisa-Gartman Vapaa ”Healing Gardens: Creating Places for Restoration, Meditation,

and Sanctuary” în A thesis at Polytechnic Institute and State University College of

Architecture and Urban Studies Master’s of Landscape Architecture, Virginia. 2002.

web. 06.01.2015. http://scholar.lib.vt.edu/theses/available/etd-05132002-

115528/unrestricted/Healing_Gardens_Thesis_Vapaa.PDF.

52. Scott Tallon Walker Architects | Projects | Curraheen. Curraheen Hospital, Hospice &

Elderly Care Facility, Marymount, Curaheen, Cork. Irlanda 2006 – 2011.

web.05.12.2014.http://www.stwarchitects.com/project-information.php?p=06047.

53. Walter Jack Studio: Woodland Colour. Broomfield Hospital, Chelmsford. web.

10.01.2015.

https://aajpress.wordpress.com/2011/10/13/walter-jack-studio-woodland-colour-

broomfield-hospital-chelmsford/.

54. WAN Tablet site – Inspire me – Langley Green Hospital. Art as therapy. 2010. web.

19.11.2014.http://www.worldarchitecturenews.com/wanmobile/mobile

/inspire- me/13932.

Cărți:

1. G. Bouvenot; B.Devulder; L. Guillevin; P.Queneau; A. Schaeffer, ”Geriatrie” în Patologie

Medicală 4, colecția Universitaria, traducere de Walter Bild, Institutul European Iași,

1999, pg. 107-118, 124-142.

2. Plan Urbanistic General al municipiului Miercurea Ciuc. 2010-2020.

3. Șchiopu, Ursula; Verza Emil, Psihologia vîrstelor, Editura Didactică și Pedagogică,

București, 1981, pp. 277-314.

4. World Health Organisation, Drugs for the elderly, 1997, Second edition 1997, traducere

Klein, Oana, Editura BIC ALL, București, 1999, pg. 1-120.

Reviste:

1. ”TVZEB Clădire experimentală cu consum zero de energie” în Zeppelin, No. 117/Sep.2013. pg. 114-118.

2. ”Un loc pentru recuperare” în Zeppelin No 110/Ian 2013. pg. 44-48.

3. ”Spitalul Butaro” în Zeppelin No 111/Feb.2013. pg. 34-39.