Analiza Situatiilor Financiare Anuale In Cadrul Primariei Orasului Tandarei
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR PUBLICE
1.1 Organizarea și conducera contabilității instituților publice
1.2 Componența situațiilor financiare ale instituțiilor publice
CAPITOLUL II. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR
2.1 Concepte specifice cheltuielilor instituțiilor publice
2.2 Recunoașterea și evaluarea cheltuielilor instituțiilor publice
CAPITOLUL III. CONTABILITATEA VENITURILOR
3.1 Delimitări teoretice privind veniturile instituțiilor publice
3.2 Recunoașterea veniturilor instituțiilor publice
CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ PRIVIND
ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE ANUALE ÎN CADRUL
PRIMĂRIEI ORAȘULUI ȚĂNDĂREI
4.1 Prezentarea generală a instituției publice
4.2 Analiza structurală a activelor
4.2.1 Activele necurente
4.2.2 Activele curente
4.3 Analiza structurală a datoriilor
4.3.1 Datorii necurente
4.3.2 Datorii curente
4.4 Analiza structurală a capitalulilor proprii
4.5 Analiza structurală a veniturilor
4.5.1 Veniturile operaționale
4.5.2 Venituri financiare
4.5.3 Venituri extraordinare
4.6 Analiza structurală a cheltuielilor
4.6.1 Cheltuielile operaționale
4.6.2 Cheltuieli financiare
4.6.3 Cheltuieli extraordinare
4.7 Rate calculate pe baza infotmațiilor din contul de rezultat patrimonial
4.8 Analiza structurală a contului de execuție bugetară
4.8.1 Venituri – Secțiunea de funcționare
4.8.2 Venituri – Secțiunea de dezvoltare
4.8.3 Cheltuieli – Secțiunea de funcționare
4.8.4 Cheltuieli – Secțiunea de dezvoltare
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Evaluarea stării de fapt si identificarea pistelor de progres ale unei instituții publice se realizează prin tratarea, prelucrarea și interpretarea informațiilor contabile (și de altă natură) in coerență cu condițiile mediului economic, social, politic în care își desfășoară activitatea.
Lucrarea de față este rezultatul unei bogate documentări și a unei ample bibliografii legislative din domeniul financiar contabil. Aspectele teoretice prezentate sunt fundamentate printr-un studiu de caz efectuat la Primaria Orașului Țăndărei.
În primul capitol sunt evidențiate aspecte teoretice referitoare la particularitățile și analiza situațiilor financiare anuale în cazul instituțiile publice. Astfel lucrarea prezintă noțiuni privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, definirea noțiunii de instituție publică, componența situațiilor financiare anuale.
Capitolul doi aduce în discuție concepte specifice contabilității cheltuielilor instituțiilor publice precum și momentul în care acestea sunt recunoscute potrivit contabilității de angajamente.
Capitoul trei analizează informații referitoare la contabilitatea veniturilor. Astfel, în cadrul acestui capitol gasim o definiție a noțiunii de venit, precum și o clasificare a acestora în funcție de natura lor economică. Capitolul trei face referire și la momentele în care veniturile sunt recunoscute potrivit contabilității de angajamente.
Capitolul patru prezintă studiul de caz concretizat în analiza situațiilor financiare anuale ale Primariei Orașului Țăndărei și anume: analiza elementelor de activ, datorii și capitaluri proprii; prezentarea evoluției veniturilor și cheltuielilor. Deasemenea în cadrul studiului de caz am prezentat și rezultatele din activitatea operațională, financiară, curentă și extraordinară, precum și rezultatul patrimonial al exercițiului. Pe baza contului de execuție bugetară am evidențiat încasările realizate și plățile efectuate de Primaria Orașului Țăndarei în perioada 2010-2013.
Am ales această temă cu intenția de a evidenția rolul situțtiilor financiare anule ale instituțiilor publice, si importanța informațiilor prezentate în cadrul acestora pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor economice și pentru a evidenția cât mai corect rezultatul patrimonial și poziția financiară a instituției.
CAPITOLUL I
NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR PUBLICE
1.1 Organizarea și conducera contabilității instituților publice
O instituție publică reprezintă un ansamblu de structuri organizate create pentru gestionarea afacerilor publice de către societate. Instituțiile publice reprezintă un mod de organizare social-economică a statului făcând față provocărilor modernității (diversitatea populației, complexitatea acesteia precum și nevoile umane ce trebuiesc satisfăcute). Instituția publică oferă bunuri și servicii, iar prin acestea se creează facilități în anumite domenii cum ar fi: servicii financiare, servicii de transport public (aerian și terestru), servicii de electricitate, de telecomunicații. Instituția publică are ca scop principal punerea sa în slujba cetăteanului.
Potrivit Legii finanțelor publice nr. 500/2002, cap. I, art. 2, instituțiile publice reprezintă o denumire generica ce include Parlamentul, Administratia Prezidentiala, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, alte autoritati publice, institutiile publice autonome, precum si institutiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finantare a acestora.
În sensul Legii nr. 273/2006, privind finanțele publice locale,cap. I, art. 2, instituțiile publice locale sunt definite ca denumirea generică, incluzând comunele, orașele, municipiile, sectoarele municipiului București, județele, municipiul București, instituțiile și serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanțare a activității acestora.
Deși fiecare instituție publică are propriul patrimoniu, statul acordă resurse financiare limitate, acestea fiind obligate să le folosească cât mai eficient. Obiectivul principal în planificarea și desfășurarea activității financiare a fiecarei instituții îl reprezintă întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli.
Instituțiile publice trebuie să organizeze și să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară și după caz, contabilitatea de gestiune.
Cel ce răspunde de organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice este ordonatorul de credite sau o altă persoană care are ca sarcină gestionarea instituției publice.
Contabilitatea instituțiilor publice asigură informații ordonatorilor de credite cu privire la execuția bugetelor de venituri și cheltuieli, rezultatul execuției bugetare, patrimoniul aflat în administrare, rezultatul patrimonial (economic), costul programelor aprobate prin buget, dar și informații necesare pentru întocmirea contului general anual de execuție a bugetului de stat, a contului anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor speciale.
La instituțiile publice contabilitatea este organizată și condusă în compartimente diferite dirijate de către un director economic, un contabil șef sau o altă persoană care a fost desemnată să îndeplinească această funcție. Aceste persoane trebuie să fie absolvente de studii economice superioare și sunt răspunzători, împreună cu personalul subaltern, de organizarea și conducerea contabilității, în condițiile legii.
Șeful compartimentului financiar-contabil este persoana care ocupă funcția de conducere a compartimentului financiar-contabil și care răspunde și de activitatea de încasare a veniturilor și de plata a cheltuielilor sau, după caz, una dintre persoanele care îndeplinește aceste atribuții în cadrul unei instituții publice care nu are în structura sa un compartiment financiar-contabil sau persoana care îndeplinește aceste atribuții pe bază de contract, în condițiile legii.
Instituțiile publice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte sau care nu au personal încadrat cu contract individual de muncă, potrivit legii, pot încheia contracte de prestări de servicii, pentru conducerea contabilității și întocmirea situațiilor financiare trimestriale și anuale, cu societăți comerciale de expertiză contabilă sau cu persoane fizice autorizate, conform legii. Încheierea contractelor se face cu respectarea reglementărilor privind achizițiile publice de bunuri și servicii. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu această destinație.
Persoanele care răspund de organizarea și conducerea contabilității trebuie să asigure, potrivit legii, condițiile necesare pentru organizarea și conducerea corectă și la zi a contabilității, organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de activ și de pasiv, precum și valorificarea rezultatelor acesteia, respectarea regulilor de întocmire a situațiilor financiare, depunerea la termen a acestora la organele în drept, păstrarea documentelor justificative, a
registrelor și situațiilor financiare, organizarea contabilității de gestiune adaptate la specificul instituției publice.
Operațiunile economico-financiare sunt consemnate de către entitățile publice în momentul efectuării lor în documente justificative pe baza cărora se fac înregistrări în jurnale, fișe și alte documente contabile după caz.
Calitatea de document justificativ o dobândesc doar acele documente care stau la baza înregistrării în contabilitatea si oferă toate informațiile necesare prevăzute de legile în vigoare. Responsabile de aceste documente sunt persoanele care le-au alcătuit, vizat și aprobat precum si cei care le-au înregistrat în contabilitate.
Înregistrările în contabilitate se realizează cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor după data la car au fost întocmite sau au intrat în unitate și sistematic, în conturi sintetice și analitice, în conformitate cu regulile stabilite pentru forma de înregistrare în contabilitate "maestru-șah".
Înregistrările în contabilitate se pot face manual sau utilizând sistemele informatice de prelucrare automata a datelor.
Formele de înregistrare în contabilitate reprezintă sistemul de registre, formulare și documente contabile corelate între ele, care servesc la înregistrarea cronologică și sistematică în contabilitate a operațiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exercițiului bugetar.
Forma de înregistrare în contabilitate a operațiunilor economico-financiare la instituțiile publice este "maestru-șah".
În cadrul formei de înregistrare "maestru-șah", principalele registre și formulare care se utilizează sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar, Cartea-mare și Balanța de verificare.
La instituțiile publice se poate folosi forma de înregistrare în contabilitate "maestru-șah simplificat". În acest caz, contabilitatea sintetică se ține pe "Fișe de cont pentru operații diverse", deschise pentru fiecare cont sintetic în Cartea-mare (șah), iar contabilitatea analitică se ține pe fișele menționate la forma de înregistrare "maestru-șah".
Evidența analitică a creditelor bugetare, plăților de casă și a cheltuielilor efective se ține cu ajutorul "Fișei pentru operații bugetare".
1.2 Componența situațiilor financiare ale instituțiilor publice
Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obținute din activitatea instituțiilor publice, trebuie să asigure înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie, atât pentru cerințele interne ale acestora, cât și pentru utilizatori externi: Guvernul, Parlamentul, creditorii, clienții, dar și alți utiliz Înregistrările în contabilitate se pot face manual sau utilizând sistemele informatice de prelucrare automata a datelor.
Formele de înregistrare în contabilitate reprezintă sistemul de registre, formulare și documente contabile corelate între ele, care servesc la înregistrarea cronologică și sistematică în contabilitate a operațiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exercițiului bugetar.
Forma de înregistrare în contabilitate a operațiunilor economico-financiare la instituțiile publice este "maestru-șah".
În cadrul formei de înregistrare "maestru-șah", principalele registre și formulare care se utilizează sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar, Cartea-mare și Balanța de verificare.
La instituțiile publice se poate folosi forma de înregistrare în contabilitate "maestru-șah simplificat". În acest caz, contabilitatea sintetică se ține pe "Fișe de cont pentru operații diverse", deschise pentru fiecare cont sintetic în Cartea-mare (șah), iar contabilitatea analitică se ține pe fișele menționate la forma de înregistrare "maestru-șah".
Evidența analitică a creditelor bugetare, plăților de casă și a cheltuielilor efective se ține cu ajutorul "Fișei pentru operații bugetare".
1.2 Componența situațiilor financiare ale instituțiilor publice
Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obținute din activitatea instituțiilor publice, trebuie să asigure înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie, atât pentru cerințele interne ale acestora, cât și pentru utilizatori externi: Guvernul, Parlamentul, creditorii, clienții, dar și alți utilizatori (organismele financiare internaționale).
Conform normelor contabile naționale, situațiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției financiare ( active nete/ patrimoniu net/ capital propriu), precum și a performanței financiare. Entitățile publice sunt obligate să elaboreze trimestrial situațiile financiare. Un set complet de situații financiare cuprinde:
Bilanț
Contul de rezultat patrimonial
Situația fluxurilor de trezorerie
Situația modificărilor activelor nete/ capitalurilor proprii
Anexe la situațiile financiare
Contul de executie bugetară.
Bialnțul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii și capital propriu, la sfârșitul trimestrului sau la sfârșitul anului. Forma de prezentare a bialnțului se bazează pe ecuația:
Active nete/ Capitaluri proprii = Total active – Total datorii
Crietriul de prezentare a informațiilor este cel maximal. În România, formatul bilanțului este reglementat la nivel național și utilizat de toate instituțiile publice.
Structurile calitative prezentate în bilanț sunt activele, datoriile și capitalurile proprii. În bilanț, activele sunt prezentate crescător în funcție de lichiditate ( în partea superioară regăsindu-se activele greu transformabile în bani, iar în partea inferioară cele cu grad ridicat de lichiditate), în timp ce datoriile sunt prezentate descrescător în funcție de exicibilitate.
Un activ reprezintă o resursă rezultată din operațiuni trecute care este controlată de către entitatea publică și de la care se asteaptă să producă avantaje economice viitoare pentru aceasta și a cărui valoare să poată fi evaluată în mod verosimil.
O datorie reprezintă o obligație prezentă a instituției publice care rezultă din evenimente trecute, iar prin plata acesteia decurge un transfer de resurse care înglobează beneficii economice. Pentru fiecare element este publicată și valoarea aferentă anului precedent. Activele și datoriile sunt prezentate în bilanț în curente ( cele ușor transformabile în bani) și necurente.
Contul de rezultat patrimonial are ca obiectiv prezentarea situației fiananțărilor, veniturilor și cheltuielilor. Aceasta situație financiară reflectă performanța financiară a instituției prin intermediul rezultatului patrimonial, excedent/ deficit patrimonial.
Rezultatul parimonial este un rezultat economic și se determină ca diferență între veniturile realizate și cheltuielile efectuate în exercitiul financiar curent. Rezultatul se determină pe fiecare sursa de finanțare în parte ( operațională, financiară, extraordinară) și pe total.
Situația fluxurilor de trezorerire reprezintă existența și miscările de numerar (încasări și plăți) împărțite pe categorii de activități: operaționale, investiții (reprezentate de achiziții și vânzări de imobilizări) și finanțare ( împrumuturi primite și rambursate).
Situația modificărilor în structura activelor/capitalurilor oferă informații referitoare la structura capitalurilor proprii ( fonduri, rezultatul patrimonial, rezultatul reportat, rezerve din reevaluare), influențele modificărilor politicilor contabile, ale reevaluarii activelor, modului de calcul și înregistrării amortizării, sau din corectarea erorilor contabile. Deasemenea, situația oferă detalii referitoare la creșterile și diminuările din cursul exercițiului, pentru fiecare element de capital propriu.
Anexele la situațiile financiare conțin politici contabile și note explicative. Anexa privind politicile contabile oferă asigurări asupra respectării principiilor contabile generale specifice contabilității de angajamente. Notele explicative conțin informații referitoare la metodele de evaluare a activelor, precum și orice informații suplimentare care sunt relevante pentru necesitățile utilizatorilor în ceea ce privește rezultatele obținute și poziția financiară.
Contul de executie bugetară prezintă rezultatul execuției bugetare și are la bază contabilitatea de casă. Conform regelementarilor naționale, contul de execuție bugetară va cuprinde toate operațiunile finaciare din timpul exercițiului financiar cu privire la veniturile încasate și plătile efectuate, în structura în care a fost aprobat bugetul.
CAPITOLUL II
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR
2.1 Concepte specifice cheltuielilor instituțiilor publice
Cheltuielile reflectă costul bunurilor și serviciilor utilizate în vederea realizării serviciilor publice sau veniturilor, după caz, precum și subvenții, transferuri, asistență socială acordate, aferente unei perioade de timp, (OMFP nr. 1917/2005).
Cheltuielile efectuate de instuțiile publice mai pot fi numite și cheltuieli bugetare, deoarece efectuarea acestora are la bază un buget ce nu poate fi depășit.
Cheltuielile bugetare sunt definite ca fiind cheltuieli aprobate și efectuate în limita și cu destinațiile prevăzute din:
– bugetul de stat;
– bugetele locale;
– bugetele instituțiilor publice și a serviciilor publice de interes local;
– bugetele activităților finanțate integral din venituri extrabugetare.
În funcție de natura economică, cheltuielile se clasifică în: cheltuieli operaționale, financiare și extraordinare.
Cheltuielile operaționale sunt efectuate în mod curent de entitățile din sectorul public pentru atingerea obiectivelor specifice. Acestea cuprind:
– Cheltuieli privind stocurile: cheltuieli cu materiile prime, cu materialele consumabile, meteriale de natura obiectelor de inventar, materiale nestocate consumate de instituție în scopul desfășurării normale a activității proprii, animale și păsări aflate în laboratoarele de cercetare, mărfurile și ambalajele vândute, consumul de muniție și furnituri pentru apărarea națională, ordine publică și siguranță națională.
– Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți, care se referă la lucrările și serviciile achiziționate de terțe persoane fizice sau juridice în scopul asigurării condițiilor normale de desfășurare a activității instituției. Aceste cheltuieli constau în: cheltuieli cu energia și apa, cheltuieli cu întreținerea și reparațiile, cheltuieli cu chiriile, cheltuieli cu primele de asigurare, cheltuieli cu deplasări, detașări, transferări.
– Cheltuieli cu alte servicii executate de terți, care se referă la alte servicii executate de terți, cum ar fi: comisioanele și onorariile plătite de instituție altor organizații, cheltuielile efectuate de instituție cu protocolul, reclama și publicitatea, pentru bunul mers al activității acesteia, cheltuieli cu transportul bunurilor sau al personalului instituției, cheltuieli cu serviciile postale și taxele de comunicații, cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate, alte cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți, alte cheltuieli autorizate prin dispoziții legale.
– Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate, care se referă la cheltuielile înregistrate de instituție pentru impozitele, taxele si alte vărsăminte datorate bugetului local (mai ales la taxele pentru clădiri, mijloace de transport, terenuri etc.)
– Cheltuieli cu personalul, care se referă la cheltuielile efectuate de instituția publică pentru: plata salariaților instituției publice, cheltuieli legate de asigurările și protecția socială a salariaților, cheltuieli cu deplasările în țară și străinătate, detașările și transferările personalului, cheltuieli din fondul destinat stimulării personalului.
Alte cheltuieli operaționale mai cuprind pierderi din creanțe și debitori diverși (în cazul prescrierii unor creanțe ca urmare a insolvabilității debitorilor), cheltuieli legate de cedarea sau dezmembrarea activelor fixe amortizabile, precum și alte operațiuni de capital.
Cheltuielile financiare ale instituției apar odată cu activitatea financiar-bancară a acesteia și se referă la: pierderi din creanțe legate de participații, determinate de plata garanțiilor către alte societăți (gaze, telefon, energie) și care au devenit nerecuperabile, cheltuieli cu diferențele de curs valutar, cheltuieli cu dobânzile plătite pentru împrumuturile contractate de instituție, dobânzi de transferat Comunității Europene, în cadrul programului SAPARD (Programul Special de Pre-Aderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală), precum și sume transferate bugetului de stat reprezentând câștiguri din schimb valutar în cadrul programului SAPARD și alte pierderi legate de acest program.
Cheltuielile extraordinare sunt cheltuieli ce apar în instituție ca urmare a fenomenelor naturale care determină pierderi pe care instituția nu le-a prevăzut, precum și cheltuieli legate de valoarea neamortizată a activelor fixe scoase din funcțiune înainte de expirarea duratei normale de utilizare. Cheltuielile extraordinare se referă la pierderi din calamități și alte cheltuieli extraordinare din operațiuni cu active fixe.
În funcție de clasificarea economică, cheltuielile bugetare se clasifică în: cheltuieli curente, cheltuieli de capital, operațiuni financiare, rezerve , excedent/deficit.
Cheltuielile curente se grupează la rândul lor pe titluri, astfel:
– titlul I – „Cheltuieli salariale”, care cuprinde cheltuielile cu salariile, defalcate pe salarii în bani,împărțite la rândul lor în salarii de bază, salarii de merit, indemnizații de conducere, cheltuieli salariale în natură, contribuțiile aferente salariilor etc.;
– titlul II – „Bunuri și servicii”, titlu care cuprinde cheltuieli cu rechizitele, cu hrana animalelor și a oamenilor, medicamentele, obiectele de inventar, utilități, lucrările și serviciile executate de terți;
– titlul III – „Dobânzi”, care se referă la dobânzile și comisioanele aferente datoriei publice interne și externe;
– titlul IV – „Subvenții”, care cuprinde alocațiie de la buget acordate instituțiilor publice, precum și subvențiile acordate pentru acoperirea diferențelor de preț și tarif;
– titlul V – „Fonduri de rezervă”, care cuprinde fondurile aflate la dispoziția Guvernului și a administrației publice locale în vederea utilizării lor conform dispozițiilor legale;
– titlul VI și VII – „Transferuri”, care cuprinde transferurile dintre diverse bugete și reprezintă transferuri consolidabile și transferurile neconsolidabile, care cuprind burse, ajutoare sociale, contribuții și plăți la diverse programe etc. și transferurile curente;
– titlul VIII – „Asistență socială”, care se referă la cheltuieli legate de asigurări și de asistență socială.
Cheltuielule de capital cuprind titlurile:
– titlul IX, unde se reflectă cheltuielile cu investițiile instituțiilor publice, ale regiilor autonome, ale companiilor și societăților cu capital de stat, ale activităților autofinanțate,precum și cheltuielile cu reparațiile capitale aferente activelor fixe corporaleși necorporale;
– titlul X – „Stocuri”, care cuprinde fondurile de rezerve de stat și de mobilizare, precum și fondul semințelor de rezervă.
Operațiunile financiare se împart în următoarele titluri:
– titlul XI – „Împrumuturi acordate”, care reflectă cheltuielile cu împrumuturile acordate pentru înființarea unor instituții sau acordate de diverse agenții guvernamentale prin agenții de credit;
titlul XII – „Rambursări de credite”, plăți de dobânzi și comisioane la credite.
Ultima categorie de cheltuieli este cea reprezentată de „Rezerve, excedent/deficit”, ce conține titlul cu același nume.
2.2 Recunoașterea și evaluarea cheltuielilor instituțiilor publice
Potrivit Cadrului general elaborat de IACS (Comitetul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate), contabilitatea de angajamente se referă la modul cum trebuie întocmite situațiile financiare, pentru ca acestea să-și îndeplinească obiectivele.
Potrivit contabilității de angajamente, conform căreia efectele tranzacțiilor și a altor evenimente sunt recunoscute atunci când evenimentele și tranzacțiile se produc (și nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit) și sunt înregistrate în evidențele contabile și raportate în situațiile financiare ale perioadei aferente, cheltuielile se vor recunoaște în contabilitate astfel:
– pentru bunurile achiziționate, cheltuielile se vor recunoaște în contabilitate în momentul transferului dreptului de proprietate;
– pentru serviciile primite, cheltuielile se vor recunoaște în contabilitate în momentul încheierii prestației;
– pentru consumul propriu, cheltuiala se recunoaște în momentul în care se desfășoară efectiv producția;
– salariile și indemnizațiile brute se recunosc în contabilitate în cursul perioadei pentru care s-a prestat activitatea;
– primele și alte plăți excepționale se recunosc drept cheltuieli în momentul în care trebuie plătite;
– cotizațiile sociale efective din sarcina angajatorilor sunt recunoscute drept cheltuieli în momentul în care sunt recunoscute și salariile angajaților;
– consumul propriu se recunoaște în contabilitate atunci când are loc producția;
– costurile cu dobânzile se recunosc în contabilitate în perioada în care sunt datorate conform contractului și nu în perioada când sunt plătite;
– cheltuielile cu transferurile neconsolidabile se recunosc la instituția care transferă fondurile;
– costurile de capital – amortizările se recunosc lunar, pe parcursul duratei de viață utile a activului fix.
În general, cheltuielile pot fi recunoscute în contabilitate în următoarele momente:
– în momentul efectuării tranzacției legate de achiziția bunurilor, lucrărilor, sau serviciilor, care presupune recunoașterea cheltuielilor atunci când acestea sunt achiziționate. Acest moment este specific operațiilor legate de achiziția de lucrări și servicii de la terți sau achiziției de bunuri de natura stocurilor, pentru instituțiile care utilizează pentru evidențierea stocurilor metoda inventarului intermitent.
– în momentul consumului efectiv, care presupune ca în contabilitatea instituției să se înregistreze cheltuielile atunci când acestea se fac efectiv. Acest moment este specific pentru reflectarea în contabilitatea instituțiilor publice a evidențierii stocurilor după metoda inventarului permanent. Metoda inventarului permanent presupune ca în momentul achizițiiei să se înregistreze stocurile de materii prime, materiale consumabile, etc., după caz, iar în momentul în care acestea se consumă, să se înregistreze și cheltuiala instituției legată de consumul de astfel de elemente.
– în momentul efectuării tranzacțiilor legate de vânzarea bunurilor, lucrărilor sau serviciilor efectuate în scopul vânzării, care presupune recunoașterea cheltuielilor în momentul vânzării bunurilor, lucrărilor sau serviciilor efectuate de instituție, adică după recunoașterea în prealabil a veniturilor.
– în momentul plății, care presupune ca cheltuiala să se înregistreze în contabilitate în acelați timp cu efectuarea plății. Acest moment este specific contabilității de casă, însă uneori se poate utiliza și în contabilitatea de angajamente.
Potrivit Planului de conturi general pentru instituțiile publice, , contabilitatea sintetică a cheltuilelilor se ține cu ajutorul conturilor din clasa 6 „Conturi de cheltuieli”, ce cuprinde următoarele grupe de conturi: 60 „Cheltuieli privind stocurile”, 61 „Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți”, 62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terți”, 63 „Alte cheltuieli cu impozitele, taxele și vărsămintele asimilate”, 64 „Cheltuieli cu personalul”, 65 „Alte cheltuieli operaționale”, 66 „Cheltuieli financiare”, 67 „Alte cheltuieli finanțate din buget”, 68 „Cheltuieli de capital, amortizări și provizioane”, 69 „Cheltuieli extraordinare”.
Din grupa 60 „Cheltuieli privind stocurile” fac parte următoarele conturi: 601 „Cheltuieli cu materiile prime”, 602 „Cheltuieli cu materialele consumabile”, 603 „Cheltuieli
privind materialele de natura obiectelor de inventar”, 606 „Cheltuieli privind animalele și păsările”, 607 „cheltuieli privind mărfurile”, 608 „Cheltuieli privind ambalajele”, 609 „Cheltuieli cu alte stocuri”.
Din grupa 61 „Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți” fac parte: 610 „Cheltuieli privind energia și apa”, 611 „cheltuieli cu întreținerea și reparațiile”, 612 „Cheltuieli cu chiriile”, 613 „Cheltuieli cu primele de asigurări”, 614 „Cheltuieli cu deplasări, detașări, transferări”.
Din grupa 62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terți” fac parte: 622 „Cheltuieli privind comisioanele și onorariile”, 623 „Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate”, 624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal”, 626 „Cheltuieli poștale și alte taxe de telecomunicații”, 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate”, 628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți”.
Din grupa 63 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate” face parte contul 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”.
Din grupa 64 „Cheltuieli cu personalul” fac parte conturile: 641 „Cheltuieli cu salariile personalului”, 642 „Cheltuieli salariale în natură”, 645 „Cheltuieli privind asigurările sociale”, 646 „Cheltuieli cu indemnizațiile de delegare, detașare și alte drepturi salariale”, 647 „Cheltuieli din fondul destinat stimulării personalului”.
Din grupa 65 „Alte cheltuieli operaționale” fac parte următoarele două conturi: 654 „Pierderi din creanțe și debitori diverși” și 658 „Alte cheltuieli operaționale”.
Din grupa 66 „Cheltuieli financiare” fac parte: 663 „Pierderi din creanțe imobilizate”, 664 „Cheltuieli din investiții financiare cedate”, 665 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar”, 666 „Cheltuieli privind dobânzile”.
Din grupa 67 „alte cheltuieli finanțate din buget” : 670 „Subvenții”, 673 „Transferuri interne”, 674 „Transferuri în străinătate”, 676 „Asigurări sociale”, 677 „Ajutoare sociale”.
Din grupa 68 „Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierderile de valoare” fac parte: 681 „Cheltuieli operaționale privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere”, 686 „Cheltuieli financiare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru pierderea de valoare”, 689 „Cheltuieli privind rezerva de stat și de mobilizare”.
Din grupa 69 „Cheltuieli extraordinare” fac parte: 690 „Cheltuieli cu pierderi din calamități”, 691 „Cheltuieli extraordinare din operațiuni cu active fixe”.
CAPITOLUL III
CONTABILITATEA VENITURILOR
3.1 Delimitări teoretice privind veniturile instituțiilor publice
Veniturile reprezintă impozite, taxe, contribuții si alte sume de încasat potrivit legii, precum si prețul bunurilor vândute și serviciilor prestate, după caz, aferente unei perioade de timp,(OMFP nr. 1917/2005).
Conform OMFP nr. 1917/2005, veniturile se înregistrează în contabilitatea instituțiilor publice pe baza documentelor care atestă crearea dreptului de creanță (declarația fiscală sau decizia emisă de organul fiscal), avize de expediție, facturi, alte documente legal întocmite sau în momentul încasării efective a acestora, în situația în care nu există documente anterioare încasării pentru înregistrarea creanței.
În funcție de natura economică, veniturile se clasicfică în: venituri operaționale, venituri financiare și venituri extraordinare.
Veniturile operaționale sunt realizate în mod curent de instituțile publice pentru atingerea obiectivelor specifice.
Acestea cuprind:
– Venituri din activități economice: venituri din vânzarea produselor finite; venituri din vânzarea semifabricatelor; venituri din vânzarea produselor reziduale; venituri din lucrări executate și servicii prestate; venituri din studii și cercetări; venituri din chirii; venituri din vânzarea mărfurilor; venituri din activități diverse; variația stocurilor;
– Alte venituri operaționale: venituri din creanțe reactivate și debitori diverși; alte venituri ale trezoreriei statului; alte venituri operaționale; venituri din privizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea operațională (venituri din provizioane, venituri din ajustări privind deprecierea activelor fixe; venituri din ajustări privind deprecierea activelor circulante); venituri din ajustări pentru pierderea de valoare ;
– Venituri din producția de active fixe: venituri din producția de active fixe necorporale; venituri din producția de active fixe corporale;
– Venituri fiscale: impozit pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane juridice; impozit pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane fizice; alte impozite pe
venit profit și câștiguri din capital; impozit pe salarii; impozite și taxe de proprietate; impozite și taxe pe bunuri și servicii (taxa pe valoare adăugată, sume defalcate din TVA; alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii; accize; taxe pe servicii specifice; taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități); venituri încadrate în resursele proprii ale bugetului Uniunii Europene; alte impozite și taxe fiscale;
– Venituri din contribuții de asigurări: contribuțiile angajatorilor; contribuțiile asiguraților;
– Venituri nefiscale: venituri din proprietate; venituri din vânzări de bunuri și servicii (venituri din prestări de servicii și alte activități; venituri din taxe administrative, eliberări permise; amenzi, penalități și confiscări; diverse venituri; transferuri voluntare, altele decât subvențiile);
– Finanțări, subvenții, transferuri, alocații bugetare cu destinație specială, fonduri cu destinație specială: finanțarea de la buget; finanțarea în baza unor acte normative speciale; venituri din subvenții; venituri din alocații bugetare cu destinație specială; finanțare din fonduri externe nerambursabile preaderare; finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare; fonduri cu destinație specială; venituri din contribuția națională aferentă programelor/proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile; venituri din bunuri și servicii primite cu titlu gratuit.
Veniturile financiare provin din activitatea financiar-bancară a instituției. Acestea cuprind: venituri din creanțe imobilizate; venituri din investiții financiare cedate; venituri din diferențe de curs valutar; venituri din dobânzi; sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderilor din schimb valutar – PHARE(Polonia și Ungaria: Asistență pentru Restructurarea Economiilor lor ), SAPARD, ISPA(Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare); alte venituri financiare – PHARE, SAPARD, ISPA; sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (cheltuieli neeligibile – costuri bancare – PHARE, SAPARD, ISPA).
Veniturile extraordinare sunt venituri obținute din activitatea extraordinară a instituției. În planul de conturi general se prevad ca venituri extraordinare veniturile din despăgubiri de asigurări și veniturile din valorificarea unor bunuri ale statului.
3.2 Recunoașterea veniturilor instituțiilor publice
Potrivit contabilității de angajamente, veniturile se pot recunoaște în contabilitate în următoarele momente:
– în momentul obținerii activelor – aceste venituri sunt specifice creării de active fixe corporale și necorporale în regie proprie;
– în momentul livrării bunurilor sau serviciilor pe baza documentelor justificative ce atestă transferul dreptului de proprietate;
– în momentul încasării, atunci când momentul transferului dreptului de proprietate (livrării) coincide cu momentul încasării.
Veniturile din activități economice se recunosc în momentul predării bunurilor către cumpărători, al livrărilor conform facturii sau contractelor, al facturării serviciilor prestate, moment care atestă transferul dreptului de proprietate către clienți; veniturile din dobânzi se recunosc pe măsura generării veniturilor corespunzătoare; veniturile din diferențe de curs valutar se recunosc în perioada care apar cu ocazia decontării sau a raportării în situațiile financiare a elementelor monetare, creanțelor, datoriilor în valută, la cursuri diferite față de cele la care au fost recunoscute inițial sau față de cele care au fost raportate în situațiile financiare precedente.
Veniturile sunt recunoscute în contabilitate în conturile din clasa 7 „Conturi de venituri și finanțări”, ce cuprind următoarele grupe de conturi: 70 „Venituri din activități economice”, 71 „Alte venituri operaționale”, 72 „Venituri din producția de active fixe”, 73 „Venituri fiscale”, 74 „Venituri din contribuții de asigurări”, 75 „Venituri nefiscale”, 76 „Venituri financiare”, 77 „Finanțări, subvenții, transferuri, alocații bugetare cu destinație specială, fonduri cu destinație specială”, 78 „Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierderile de valoare”, 79 „Venituri extraordinare”.
Conform OMFP nr. 1917/2005, conturile de venituri se dezvoltă în analitic pe structura clasificației bugetare.
Din grupa 70 „Venituri din activități economice” amintim: 701 „Venituri din vânzarea produselor finite”, 702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor”, 705 „Venituri din studii și cercetări”, 706 „Venituri din chirii”, 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”, 708 „Venituri din activități diverse”, 709 „Variația stocurilor”.
Din grupa 71 „Alte venituri operaționale” fac parte doua conturi și anume: 714 „Venituri din creanțe reactivate” și 719 „Alte venituri operaționale”.
Din grupa 72 „Venituri din producția de active fixe” fac parte : 721 „Venituri din producția de active fixe necorporale” și „Venituri din producția de active fixe corporale”.
Din grupa 73 „Venituri fiscale” fac parte următoarele conturi: 730 „Impozit pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane juridice”, 731 „Impozit pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane fizice”, 732 „Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital ”, 733 „Impozit pe salarii”, 734 „Impozite și taxe pe proprietate”, 735 „Impozite și taxe pe bunuri și servicii”, 736 „Impozit pe comerțul exterior și tranzacțiile internaționale”.
Din grupa 74 „Venituri din contribuții de asigurări” fac parte: 745 „Contribuțiile angajatorilor” și 746 „Contribuțiile asiguraților”.
Din grupa 75 „Venituri nefiscale” fac parte următoarele două conturi: 750 „venituri din proprietate” și 751 „Venituri din vânzări de bunuri și servicii”.
Din grupa 76 „Venituri financiare” fac parte următoarele conturi: 763 „Venituri din creanțe imobilizate”, 764 „Venituri din investiții financiare cedate”, 765 „Venituri din diferențe de curs valutar”, 766 „Venituri din dobânzi”.
Din grupa 77 „Finanțări, subvenții, transferuri, alocații bugetare cu destinație specială, fonduri cu destinație specială” fac parte: 770 „Finanțarea de la buget”, 771 „Finanțarea în baza unor acte normative speciale”, 772 „Venituri din subvenții”, 773 „Venituri din alocații bugetare cu destinație specială”, 774 „Finanțarea din fonduri externe nerambursabile”.
Din grupa 78 „Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierderile de valoare” fac parte conturile: 781 „Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea operațională”, 786 „Venituri financiare din ajustări pentru pierderile de valoare”.
Din grupa 79 „Venituri extraordinare” fac parte conturile: 790 „Venituri din despăgubiri din asigurări” și 791 „Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului”.
Conturile de venituri se închid la sfârșitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situațiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial.
Decontarea veniturilor este operația de închidere a conturilor colectoare, compararea lor cu cheltuielile și pregătirea determinării exercițiului.
CAPITOLUL IV
STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE ANUALE ÎN CADRUL PRIMĂRIEI ORAȘULUI ȚĂNDĂREI
4.1 Prezentarea generală a instituției publice
Primăria Orașului Țăndărei este condusă de către Aparatul de specialitate al Primarului Orașului Țăndărei care este organizat pe domenii de activitate, structurate în servicii, birouri și compartimente, fiecare cu o competență proprie, rezultată din lege.
Structurile aparatului de specialitate al Primarul Orașului Țăndărei sunt conduse de șefi de servicii, șefi de birouri, dupa caz, care raspund de organizarea muncii în aceste structuri, realizarea la termen și în conformitate cu legea a atribuțiilor ce revin acestor structuri și personalului, conform regulamentului de funcționare al aparatului și fișei postului.
În scopul realizării competențelor ce revin autorității publice locale, aparatul de specialitate îndeplineste, în condițiile legii, următoarele atribuții principale: realizează activități de aplicare și executare a prevederilor legale, inclusiv a hotărârilor adoptate de Consiliul Local Țăndărei și a dispozițiilor emise de primar; întocmeste studii, prognoze, strategii, programe, rapoarte, referate, analize, sinteze,statistici și alte documente pe care se fundamentează procesul decizional al autorității; desfășoară activități de îndrumare și control în condițiile legii și ale regulamentului și exercită consilierea controlul și auditul public intern.
Unul din compartimentele Aparatului de specialitate al Primarului orașului Țăndărei este compartimentul Buget – Contabilitate care îndeplineste următoarele atribuții: organizează, îndrumă și coordonează acțiunea de elaborare a lucrărilor privind proiectul bugetului propriu, în toate etapele; ține la zi contabilitatea și prezentarea la termene a situațiilor financiare trimestriale și anuale; urmarește execuția cheltuielilor prevăzute în buget și a celor din fondurile speciale, informând periodic despre modul de realizare a acestora; propune realizarea pe trimestre a cheltuielilor aprobate în buget în functie de termenele de înacasare a veniturilor; asigură implementarea corectă a procedurilor privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor, precum și evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale.
4.2 ANALIZA STRUCTURALĂ A ACTIVELOR
4.2.1 Activele necurente
Conform bilanțului din data de 31.12.2010 și a celui din data de 31.12.2011 (vezi anexa nr. 1), valoarea activelor necurente pentru Primăria Orașului Țăndărei este următoarea:
Tabel nr.4.1
În perioada mai sus evidențiată, observăm o scadere în cazul activelor fixe necorporale cu 34,2%, acestea ajungând la finele anului 2011 să înregistreze valoarea de 100.130 lei dupa ce în anul anterior prezentau valoarea de 152.193 lei
Și în cazul sumei privind instalațiile tehnice, mijloacele de transport, animale, plantații, mobilierului, aparaturii birotice și alte active corporale se prezintă o diminuarea considerabilă de 57,61%, adică 10.580.460 lei.
Totalul aferent terenurilor și clădirilor prezintă creșteri semnificative în anul 2011 față de 2010, majorarea fiind de peste 30%, înregistrându-se o valoarea la finele anului de 117.180.916 lei, cu 31.843.268 lei mai mult față de anul precedent.
Valorile pentru activele financiare necurente ( investiții pe terrmen lung) peste un an nu s-au modificat în perioada analizată iar în ceea ce privește totalul activelor necurente, pentru această perioadă creșterea este de 20,38 procente.
Bilanțul din data de 31.12.2011 și cel din data de 31.12.2012 (vezi anexa nr. 2) ne indică pentru activele necorporale următoarele valori:
Tabel nr.4.2
Față de perioada 2010-2011, în anul 2012 activele financiare necurente peste un an au o crestere de 1,69 procente iar activele fixe necorporale înregistrează o scadere și mai mare față de perioada analizată precedent, acestea micsoarându-se cu peste 50%. O mică creștere se observă în această perioadă și în cazul totalului activelor necurente , majoararea fiind de 9,87%.
În perioada 2012-2013 , activele necurente pentru Primăria Orașului Țăndărei prezintă valorile următoare:
Tabel nr.4.3
În tabelul de mai sus se observă cum în anul 2013, față de 2012, activele fixe necorporale înregsitrează o creștere de peste 19%, iarîin cazul celorlalte active necurente, observăm majoarări ușoare de până în 3 puncte procentuale. O crestere ușoară se înregistrează și în cazul totalul de active necurente, acestea fiind la finele anului 2013 , față de 2012, cu doar 2.127.101 lei mai mari, adică 1,54%.
4.2.2 Activele curente
Pe baza informațiilor din bilanțurile aferente perioadei 2010-2013 (vezi anexele nr. 1,2,3), activele curente prezintă următoarele valori:
Tabel nr.4.4
Perioada 2010-2011
Dupa cum se observă în Tabelul nr. 4.4, perioada 2010-2011, a adus o creștere semnificativă pentru totalul de creanțe curente, aceste majorându-se cu aproximativ 6.500.000 lei. Aceeași perioadă a înregistrat o scadere în cazul stocurilor cu 1,97%, dar și în cazul totalului disponibilităților, cu 24,50%. Totalul activelor curente în anul 2011, s-a majorat față de 2010, cu peste 60%, ajungând la 14.752.914 lei de la 9.195.624 lei cât înregistrat la finele anului 2010.
Tabel nr.4.5
Perioada 2011-2012
Față de perioada analizată în Tabelul nr. 4.4, în tabelul de mai sus observăm o creștere a stocurilor cu 2,58% în 2012, față de 2011, diferența observându-se și în cazul totalului de disponibilități, unde, creșterea în 2012 față de 2011 este de 32,66 puncte procentuale. În cazul cheltuielilor în avans, dacă în 2011 față de 2010 observăm o creștere semnificativă, în 2012 situația s-a schimbat radical, declinul fiind de peste 70%. Situația pozitivă ramâne, în schimb, în cazul totalului activelor curente unde majoararea este de peste 15%, valoarea acestora ajungând în anul 2012 la 17.005.653 lei.
Tabel nr.4.6
Perioada 2012-2013
Perioada 2012-2013 ne aduce în atenție o micșoarare în majoritatea tuturor activelor curente, chiar totalul acestora fiind cu 5,89% mai mic în 2013 față de 2012. Singura majoarare este în cazul cheltuielilor în avans, unde creșterea este de peste 100%.
În cadrul Primăriei Orașului Țăndărei, totalul activelor, din perioada 2010-2013, prezintă următoarele valori:
Tabel nr.4.7
Perioada 2010-2013
Pe baza informațiilor din Tabelul nr.4.7, structura activelor din perioada mai sus analizată, se prezintă astfel:
Figura nr.4.1
Dupa cum se observă și în Figura nr.4.1, în cazul Primăriei Orașului Țăndărei, evoluția activelor este una ascendentă pentru întreaga perioadă analizată.
Creșterea cea mai semnificativă este cea din anul 2011, unde activele înregistrează valoarea de 140.009.453 lei, o majorare față de 2010 cu 23,63%.
Evoluția pozitivă a continuat și în anul 2012, de această dată valoarea activelor crescând cu 10,44%, adică cu 14.627.525 lei față de anul precedent.
În anul 2013 observăm cea mai ușoara creștere a activelor, valoarea acestora fiind cu doar 1.124.243 lei, adică 0,72%.
Dacă este să facem o comparație asupra evoluției activelor începând cu 2010 și terminând cu anul 2013, progresul acestora este foarte bine evidențiat de cele 37,54 procente ce arată cu cât au crescut activele de la începutul și până la sfârșitul perioadei analizate.
4.3 ANALIZA STRUCTURALĂ A DATORIILOR
4.3.1 Datorii necurente
În cadrul Primăriei Orașului Țăndărei valorile datoriilor curente, pe baza informațiilor din bilanțurile aferente perioadei 2010-2013 (vezi anexele nr. 1,2,3), sunt următoarele:
Tabel nr. 4.8
Perioada 2010-2013
Pentru primii doi ani observam că în cadrul Primăriei Orașului Țăndărei nu s-au înregistrat datorii necurente, însă în 2013, față de 2012, acestea au scăzut cu 12,51%, de la 3.461.006 lei în 2012, la 3.027.768 lei în 2013.
4.3.2 Datorii curente
Datoriile curente în cadrul Primăriei Orașului Țăndărei, conform bilanțurilor din perioada 31.12.2010. – 31.12.2013 (vezi anexele 1,2,3) prezintă următoarele valori:
Tabel nr.4.9
Perioada 2010-2011
Anii 2010 și 2011 ne indică pentru Primăria Orașului Țăndărei creșteri în ceea ce privește datoriile curente. În cazul datoriilor comerciale, avansurilor și a altor decontări, întâlnim cea mai semnificativă majorare a perioadei, acestea crescând cu peste 50%.
Pentru celelalte datorii curente, cum ar fi, salariile angajațiilor dar și în cazul drepturilor cuvenite altor categorii de persoane, majorarea este una mai lentă , acestea crescând cu 9,07%, respectiv 23,29%.
Singura diminuare care se înregistrează în această perioadă este cea în cazul datoriilor către bugete, valoarea acestora find mai mică în 2011 , față de 2010, cu 7,55%.
Tabel nr. 4.10
Perioada 2011-2012
Dacă în perioada precedentă datoriile curente pentru Primăria Orașului Țăndărei înregistrau atât creșteri cât și scăderi, pentru anii 2011-2012, putem vorbi doar de majorări ale datoriilor curente. Astfel observăm în cazul datoriilor comerciale, avansurilor și a altor decontări o creștere de peste 100%, pentru datorii catre buget avem o majorare de 89,27%, datoriile privind salariile angajațiilor au crescut și ele cu 73,86 puncte procentuale, iar în cazul datoriilor, ce includ pensiile, indemnizațiile pentru șomaj și bursele, majorarea este de 18,42%.
Tabel nr.4.11
Perioada 2012-2013
În cazul perioadei analizate în tabelul de mai sus, se observă cum datoriile comerciale, avansurile și alte decontări au o creștere semnificativă în 2013, față de 2012, cu 138,72%. Tot o creștere s-a înregistrat și în cazul datoriilor privind salariile angajațiilor, acestea ajungând la 877.834 lei, în 2013, față de 810.271 lei, în 2012, majorându-se cu 8,33%.
Scăderi s-au înregistrat în această perioadă în cazul datoriilor către bugete și în cazul datoriilor privind indemnizațiile de somaj, pensiie și bursele, acestea micșorandu-se cu 1,81% respectiv 8,32%.
Pe baza informațiilor prezentate în Tabelul nr.4.8, Tabelul nr. 4.9, Tabelul nr.4.10 și Tabelul nr.4.11, totalul datoriilor, pentru perioada 2010-2013, prezintă următoarele valori:
Tabel nr. 4.12
Perioada 2010-2013
Conform datelor prezentate în tabelul de mai sus, structura datoriilor pentru Primăria Orașului Țăndărei, în perioada 2010-2013, este următoarea:
Figura nr. 4.2
Figura nr.4.2 ne prezintă evoluția datoriilor pentru Primăria Orașului Țăndărei în anii 2010-2013. Se constată o ușoară creștere a datoriilor în anul 2011, față de 2010, cu 4,41%. Pentru anul 2012 observăm o majorare însemnată a datoriilor cu 4.127.827 lei, iar în anul imediat următor acestea s-au micșorat cu 212.305 lei.
4.4 ANALIZA STRUCTURALĂ A CAPITALURILOR PROPRII
Potrivit bilanțurilor din perioada 31.12.2010 – 31.12.2013 (vezi anexele nr. 1,2,3), în cadrul Primăriei Orașului Țăndărei, capitalurile proprii prezintă următoarele valori:
Tabel nr. 4.13
În tabelul de mai sus sunt prezentate valorile capitalurilor proprii pentru anii 2010-2013, iar structura acestora, în cadrul Primăriei Orașului Țăndărei, pentru aceiași perioadă are următoarea structură:
Figura nr.4.3
Figura nr. 4.3 ne arată cum în cadrul Primăriei Orașului Țăndărei evoluția capitalurilor proprii a fost una ascendentă începând cu anul 2010 până în anul 2013. Cea mai semnificativă creștere s-a înregistrat în 2011 când valoarea capitalurilor proprii a ajuns la 139.196.120 lei de la 112.462.475 lei, adică 23,76 puncte procentuale. Deși în anul 2012, în cadrul Primăriei Orașului Țăndărei , rezultatul patrimonial al exercițiului a înregisrat un sold debitor în valoare de 2.027.439 lei, totalul capitalurilor proprii a înregistrat tot o creștere de 10.499.698 lei, majorarea fiind de 7,54%. O ușoară creștere observăm și în anul 2013 față de 2012 de 0,89%. Analizând întreaga perioadă se observă în mod clar cum capitalurile proprii pentru Primăria Orașului Țăndărei s-au majorat continuu din 2010 până în 2013.
4.5 Analiza structurală a veniturilor
4.5.1 Veniturile operaționale
La nivelul Primăriei Orașului Țăndărei, pe baza informațiilor din contul de rezultat patrimonial de la data de 31.12.2011 (vezi anexa nr. 4) , situația veniturilor operaționale se prezintă astfel:
Tabel nr.4.14
După cum se observă în Tabelul nr.4.14 veniturile din impozite, taxe, contribuții de asigurări și alte venituri ale bugetelor a înregistrat o creștere de 43, 46% în anul 2011 față de anul 2010. În cazul veniturilor din activități economice, anul 2011 a adus o creștere de 39,05 procente față de anul precedent, iar în cazul veniturilor operaționale provenite din finanțări, subvenții, transferuri, alocații bugetare cu destinație specială s-a înregistrat o scădere de 94,15% în 2011 față de 2010.
În ceea ce privește totalul veniturilor operaționale din perioada 2010-2011, se observă, conform Tabelului nr. 4.14, o scădere de 13,63 procente, ele ajungând de la 24.761.685 lei, în 2010, la 21.384.506 lei, în 2011.
Tabel nr. 4.15
În tabelul de mai sus, față de perioada 2010-2011, observăm o scădere în masă a veniturilor operaționale în perioada 2011-2012.
Veniturile din impozite, taxe, contribuții de asigurări și alte venituri ale bugetelor au scăzut cu 25,81 procente, micșorându-se de la 19.912.517 lei la 14.772.651 lei.
În cazul veniturilor din activități economice observăm o reducere cu 52,05%, acestea înregistrând valoarea de 300.014 lei la finele anului 2012 față de anul 2011, când aveau valoarea de 300.014 lei.
Veniturile operaționale provenite din finanțări, subvenții, transferuri, alocațiilor bugetare cu destinație specială au înregistrat și ele o scădere de 53,85%, diminuându-se la 280.562 lei în anul 2012, dupa ce în anul precedent înregistrau valoarea de 607.953 lei.
Totalul veniturilor operaționale ne aduce în perioada prezentată în Tabelul nr. 4.15 o scădere de 26,60 procente, ajungând în anul 2012 la 15.676.658 lei de la 21.384.506 lei cât înregistrau în 2011.
Conform informațiilor din contul de rezultat patrimonial de la data de 31.12.2013 , la nivelul Primăriei Orașului Țăndărei, situația veniturilor operaționale prezintă următoarea structură:
Tabel nr.4.16
Dacă perioada 2011-2012 a adus o scădere în cazul veniturilor operaționale, în perioada 2012-2013 observăm o creșetere a acestor venituri după cum este prezentată în tabelul de mai sus. În această perioadă excepția este dată de veniturile din impozite, taxe, contribuții de asigurări și alte venituri ale bugetelor, unde s-a întregistrat o scădere de 13,75%. Veniturile din activități economice precum și veniturile rezultate din finanțări, subvenții, transferuri, alocațiilor bugetare cu destinație specială au înregistrat creșteri semnificative.
Deasemenea, și în cazul totalului de venituri operaționale se observă o creștere relevantă de 18,50 procente, ele ajungând la 18.578.361 lei, în 2013, față de 15.676.658 lei, cât înregistrau la finele anului 2012, o evoluție a totalului veniturilor operaționale pentru întreaga perioadă observându-se și în tabelul de mai jos.
Tabel 4.17
Structura veniturilor operaționale în perioada 2010-2013, se prezintă astfel:
Figura nr. 4.4
4.5.2 Venituri financiare
Conform conturilor de rezultat patrimonial din perioada 31.12.2010 – 31.12.2013 (vezi anexele nr. 4,5,6), pentru Primăria Orașului Țăndărei, veniturile financiare prezintă următoarele valori:
Tabel nr. 4.18
Pe baza informațiilor din tabelul de mai sus, structura veniturilor financiare, pentru Primăria Orașului Țăndărei, în perioada 31.12.2010 – 31.12.2013, se prezintă astfel:
Figuranr. 4.5
În figura de mai sus se observă evoluția veniturilor financiare pentru Primăria Orașului Țăndărei în perioada 2010-2013. Putem constata o scădere considerabilă în anul 2011 față de anul 2010, veniturile financiare micșorându-se cu 97,55%.
În ceea ce privește anii 2012 și 2013, Primăria Orașului Țăndărei nu a înregistrat venituri financiare.
4.5.3 Venituri extraordinare
Potrivit conturilor de rezultat patrimonial din perioada 31.12.2010 – 31.12.2013 (vezi anexele nr. 4,5,6), pentru Primăria Orașului Țăndărei, veniturile extraordinare prezintă următoarele valori:
Tabelul nr. 4.19
Din informațiile prezentate în tabelul de mai sus, pentru Primăria Orașului Țăndărei, structura veniturilor este următoarea:
Figura nr. 4.6
Figura nr. 4.6 ne arată evoluția veniturilor extraordinare pentru Primăria Orașului Țăndărei în perioada 2010-2013.
Pentru anii 2011 și 2012 observăm scăderi considerabile ale veniturilor extraordinare, acestea diminuându-se cu 77,96% în 2011 față de 2010 și cu 99,50% în 2012 față de aceeași perioadă.
Anul 2013 ne aduce în atenție o situație total schimbată a veniturilor extraordinare, acestea înregistrând o creștere spectaculoasă de 99.469 lei.
4.6 ANALIZA STRUCTURALA A CHELTUIELILOR
4.6.1 Cheltuielile operaționale
Cheltuielile operaționale sunt efectuate în mod curent de entitățile din sectorul public pentru atingerea obiectivelor specifice.
În cazul Primăriei Orașului Țăndărei în baza informațiilor prevăzute de conturile de rezultat patrimonial din 31.12.2011 (vezi anexa nr. 4), cheltuielile operaționale prezintă următoarele valori:
Tabel nr. 4.20
Perioada 2010-2011
În cazul cheluielilor operaționale din perioada 2010-2011, pentru Primăria Orașului Țăndărei, observăm majorări doar în cazul cheltuielilor privind stocurile, consumabile, lucrări și servicii executate de terți, dar și în cazul cheltuielilor de capital, amortizări și provizioane. Pentru aceeași perioadă, cheltuielile privind salariile și contibuțiile sociale aferente angajaților au scăzut cu 32,79%, iar cheltuielie privind subvenții și transferuri s-au micșorat în 2011 față de anul precedent cu peste 50%. Această micșorare de peste 50% a contribuit și la diminuarea totalului cheltuielilor operaționale, acestea înregistrând în 2011 o valoare de 14.311.073 lei, cu 3.886.691 lei mai puțin față de anul 2010.
Contul de rezultat patrimonial din 31.12.2012 (vezi anexa nr. 5) ne indică pentru Primăria Orașului Țăndărei următoarele valori ale cheltuielilor operaționale:
Tabel nr.4.21
Perioada 2011-2012
Tabelul de mai sus ne prezintă, în perioada 2011-2012, o creștere în masă a cheltuielilor operaționale.
Cheltuielile din subvenții și transferuri au crescut cu 8,12% in 2012, față de 2011, majorându-se cu 39.759 lei.
În cazul cheltuielilor privind stocuri, consumabile, lucrări și servicii executate de terți, anul 2012 aduce o majorare a acestora cu doar 0,37%, adică o creștere de doar 13.694 lei.
Cea mai mare creștere este în cazul cheltuielilor de capital, amortizări și provizioane, acestea ajungând în 2012 la 5.706.873 lei, față de 1.955.496 lei cât înregistrau în 2011.
Această creștere a cheltuielilor de capital, amortizări și provizioane cu aproximativ 200%, a dus și la o majorare semnificativă a totalului cheltuielilor operaționale în anul 2012, valoarea înregistrată fiind de 17.704.579 lei, cu 3.393.506 lei mai mult față de anul precedent.
Cheltuielile privind salariile și contribuțiile sociale aferente angajaților sunt singurele cheltuieli care scad în perioada analizată în tabelul de mai sus, diminuarea fiind de 5 puncte procentuale, adică de 411.322 lei.
Pentru perioada 2012-2013 valorile cheltuielilor operaționale, conform contului de rezultat patrimonial din data de 31.12.2013, sunt următoarele:
Tabel nr.4.22
Perioada 2012-2013
În anul 2013 observăm în cazul cheltuielilor operationale, pentru Primăria Orașului Țăndărei, creșteri în ceea ce privește cheltuielile cu salarii și contribuții sociale aferente angajaților, în cazul cheltuielilor din subvenții și transferuri dar și în cazul cheltuielilor privind stocuri, consumabile, lucrări și servicii executate de terți.
Cheltuielile cu salariile personalului, cheltuielile privind asigurările sociale aferente angajaților s-au majorat cu 39,09%, ajungând la valoarea de 10.865.970 lei în 2013, față de 7.812.072 lei cât înregistrau la finalul anului 2012.
Cheltuielile finanțate din buget ( subvenții și transferuri), au avut o creștere semnificativă în 2013 față de 2012, ajungând la o majorare de peste 100%, valoarea acestora la finele anului 2013 fiind de 1.189.048 lei, în comparație cu cei doar 528.782 lei cât înregistrau în 2012.
Cheltuielile de capital, amortizări și provizioane au fost singurele cheltuieli ale perioadei care s-au diminuat, valoarea acestora fiind mai mică în anul 2013 față de anul 2012 cu peste 80%.
Totalul cheltuielilor operaționale a înregistrat, în 2013 față de 2012, o ușoară creștere de 1,74%, respectiv 309.328 lei, ajungând la valoarea de 18.013.907 lei.
Totalul veniturilor oparaționale pentru Primăria Orașului Țăndărei, în perioada 2010-2013 prezintă următoarele valori:
Tabel nu 4.23
În baza informațiilor din tabelul de mai sus, structura cheltuielilor operaționale, pentru Primăria Orașului Țăndărei se prezintă astfel:
Figura nr. 4.7
În Figura nr. 4.7 observăm dinamica cheltuielilor operaționale pentru perioada 2010-2013, acestea având fluctuații în acest interval de timp, ajungând ca în 2013 să înregistreze aproape aceeași valoare ca în anul 2010, diferența fiind de doar 183.857 lei.
4.6.2 Cheltuieli financiare
Conform conturilor de rezultat patrimonial din perioada 31.12.2010 – 31.12.2013 (vezi anexele nr. 4,5,6,), pentru Primăria Orașului Țăndărei, cheltuielile financiare prezintă următoarele valori:
Tabel nr. 4.24
Pe baza informațiilor din tabelul de mai sus , structura cheltuielilor financiare, pentru Primăia Orașului Tăndărei în perioada 2010-2013, se prezintă astfel:
Figura nr. 4.8
Cheltuieli financiare
În figura de mai sus, se observă evoluția cheltuielilor financiare în perioada 2010-2013.
Cheltuielile financiare din anul 2011 au scăzut față de anul 2010 cu 74 %, valoarea acestora ajungând la suma de 3.928 lei, după ce în anul precedent înregistrau 15.139 lei.
În ceea ce privește anul 2012, Primăria Orașului Țăndărei nu a înregistrat cheltuieli financiare, iar în anul 2013, valoarea acestora este de 8550 lei.
4.6.3 Cheltuieli extraordinare
Cheltuielile extraordinare apar accidental și nu sunt controlabile din punct de vedere al probabilității apariției de managementul instituției.
Pentru Primăria Orașului Țăndarei activitatea cheltuielilor extraordinare, în perioada 2010-2013, conform contului de rezultat patriomonial (vezi anexele nr. 4,5,6), prezintă valorile următoare:
Tabel nr.4.25
Pe baza informațiilor din tabelul de mai sus, structura cheltuielilor extraordinare, în perioada 2010 – 2013, este următoarea:
Figura nr. 4.9
Cheltuieli extraordinare
Figura nr.4.9 ne arată situația cheltuielilor extraordinare pentru perioada analizată și, după cum se observă, Primăria Orașului Țăndărei prezintă cheltuieli extraordinare doar în anul 2010, valoarea acestora fiind de 96.940 lei.
4.7 RATE CALCULATE PE BAZA INFORMAȚIILOR DIN CONTUL DE REZULTAT PATRIMONIAL
În structura veniturilor și a cheltuielilor din contul de rezultat patrimonial se operează cu următorii indicatori:
Rezultatul din activitatea operațională reprezintă diferența dintre veniturile operaționale și cheltuielile operaționale.
Conform informațiilor din conturile de rezultat patrimonial aferente perioadei 31.12.2010 – 31.12.2013 (vezi anexele nr. 4,5,6), rezultatul din activitatea operațională este următorul:
Tabel nr. 4.26
Pe baza calculelor efectuate în tabelul de mai sus, rezultatul din activitatea operațională pentru Primăria Orașului Țăndărei, prezintă următoarea structură:
Figura nr.4.10
După cum se observă în Figura nr.4.10, rezultatul din activitatea operațională, pentru Primăria Orașului Țăndărei, a înregistrat o creștere în anul 2011 față de 2010 de 7,76%, adică 479.512 lei. Pentru anul 2012, în cadrul Primăriei Orașului Țăndărei, rezultatul din activitatea operațională prezintă un deficit de 2.027.921 lei, urmând ca în anul 2013 să ajungă la un excedent de 564.454 lei.
Rezultatul din activitatea financiară, reprezintă diferența dintre veniturile financiare și cheltuielile financiare.
Pe baza informațiilor din conturile de rezultat patrimonial aferente perioadei 2010-2013 (vezi anexele nr. 4,5,6), rezultatul din activitatea financiară, pentru Primăria Orașului Țăndărei, prezintă următoarea valoare:
Tabel nr.4.27
Conform Tabelului nr.4.27 rezultatul din activitatea financiară, pentru Primăria Orașului Țăndărei, prezintă o scadere majoră, în anul 2011 față de anul 2010, de 158.575 lei, adică 99,79%. În ceea ce privește anul 2012, în cadrul Primăriei Orașului Țăndărei, rezultatul din activitatea financiară este 0, iar anul 2013 aduce pentru aceeași instituție publică un deficit în valoare de 8.550 lei, lucru ce se observă și din figura de mai jos.
Figura nr.4.11
Rezultatul din activitatea financiară
Rezultatul din activitatea curentă se calculează ca diferență dintre excedentul rezultatului activității operaționale cu cel al activității financiare și deficitul rezultatului activității operaționale cu cel al activității financiare.
Conform conturilor de rezultat patrimonial din perioada 31.12.2010 – 31.12.2013 (vezi anexle nr. 4,5,6), rezultatul activității curente, pentru Primăria Orașului Țăndărei, are următoarele valori:
Tabel nr. 4.28
Pe baza informațiilor din tabelul de mai sus, structura rezultatului activității curente, pentru Primăria Orașului Țăndărei, în perioada 2010-2013, este următoarea:
Figura nr.4.12
Rezultatul din activitatea curentă
Din Figura nr.4.12 observăm că valoarea rezultatului din activitatea curentă în anul 2011 a înregistrat o creștere față de anul precedent cu 5,22%, adică 350.717 lei. Anul 2012 este anul în care rezultatul activității curente, în cadrul Primăriei Orașului Țăndărei, prezintă un deficit în valoare de 2.027.921 lei. În anul 2013, Primăria Orașului Țăndărei, înregistrează un excedent al rezultatului din activitatea curentă în valoare de 555.904 lei.
Rezultatul din activitatea extraordinară reprezintă diferența dintre veniturile extraordinare și cheltuielile extraordinare.
Conform conturilor de rezultat patrimonial din perioada 2010-2013 (vezi anexle nr. 4,5,6), rezultatul activității extraordinare prezintă următoarele valori:
Tabel nr.4.29
Pe baza calculelor efectuate în tabelul de mai sus, structura rezultatului activității extraordinare, în perioada 2010-2013, se prezintă astfel:
Figura nr. 4.13
Rezultatul din activitatea extraordinară
Din Figura nr.4.13 se observă evoluția rezultatului activității extraordinare pentru Primăria Orașului Țăndărei. Dacă în anul 2010 rezultatul activității extraordinare prezintă un deficit de 49 lei, în anul 2011, acesta are un excedent în valoare de 21.348 lei.
Anul 2012 aduce o scădere a valorii rezultatului din activitatea extraordinară de 20.866 lei, micșorarea fiind de 97,74%.
În anul 2013 se înregistrează o creștere spectaculoasă a rezultatului din activitatea extraordinară, acesta ajungând la valoarea de 99.951 lei..
Rezultatul patrimonial al exercițiului este un rezultat economic și se determină ca diferență între veniturile realizate și cheltuielile efectuate în exercițiul financiar curent.
Conform OMFP 1917/2005 contul de rezultat patrimonial prezintă următoarele situații privind veniturile, finanțările și cheltuielile din cursul exercițiului curent:
-veniturile și finanțările sunt prezentate pe feluri de venituri după natura sau sursa lor, indiferent dacă au fost încasate sau nu;
-cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinația lor, indiferent dacă au fost plătite sau nu;
-în contul de rezultat patrimonial (economic) sunt prezentate și veniturile calculate (ex. venituri din reluarea provizioanelor și ajustărilor de valoare) care nu implică o încasare a acestora precum și cheltuielile calculate (ex. cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările de valoare) care nu implică o plată a acestora;
-pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exercițiul financiar precedent;
-dacă valorile prevăzute anterior nu sunt comparabile, absența comparabilității trebuie prezentată în notele explicative;
-un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepția cazului în care există un element corespondent pentru exercițiul financiar precedent;
-rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanța financiară a instituției publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determina pe fiecare sursă de finanțare în parte, precum și pe total, ca diferență între veniturile realizate și cheltuielile efectuate în exercițiul financiar curent.
Conform conturilor de rezultat patrimonial din perioada 31.12.2010-31.12.2013 (vezi anexele nr. 4,5,6), valorile rezultatului patrimonial al exercițiului, pentru Primăria Orașului Țăndărei, sunt următoarele:
Tabel nr. 4.30
Evoluția rezultatului patrimonial al exercițiului, pentru Primăria Orașului Țăndărei este una pozitivă în anul 2011 față de 2010, valoarea acestuia crescând cu 372.334 lei, adică cu 5,53%. Creșterea cheltuielilor operaționale în anul 2012 a însemnat pentru Primăria Orașului Țăndarei, un deficit în cazul rezultatul patrimonial al exercițiului în valoare de 2.027.439 lei. În 2013, după cum se observă și în tabelul de mai sus, rezultatul patrimonial al exercițiul prezintă un excedent în valoare de 655.855 lei, lucru ce este evidențiat și în figura de mai jos.
Figura nr.4.14
Rezultatul patrimonial al exercițiului
4.8 ANALIZA STRUCTURALĂ A CONTULUI DE EXECUTIE BUGETARĂ
4.8.1 Venituri – Secțiunea de funcționare
Contul de execuție bugetară, pentru Primăria Orașului Țăndărei, prezintă următoarele valori în cazul veniturilor din secțiunea de funcționare aferente perioadei 2010-2013 (vezi anexele nr. 7,8,9,10):
Tabel nr. 4.31
Pe baza informațiilor din tabelul de mai sus, structura încasărilor realizate de Primăria Orașului Țăndărei, în perioada 2010-2013, este următoarea:
Figura nr.4.15
Bugetul final alocat Primăriei Orașului Țăndărei, în anul 2010, este de 16.158.000 lei, iar încasările pentru același an au fost de 14.345.052 lei, observându-se o diferență de 1.812.948 lei. Pentru anul următor valoarea veniturilor încasate a scăzut cu 20,74%, acestea înregistrând suma de 11.368.900 lei.
În ceea ce privește anul 2012, observăm o creștere a veniturilor realizate față de anul 2011, de 426.847 lei, iar în cazul sumei privind bugetul final pe anul 2012 se constată o diferență între aceasta și suma realizată din veniturile încasate de 270.016 lei.
Anul 2013 ne aduce în atenție o majorare a veniturilor față de anul anterior cu 1.054.436 lei, evoluția veniturilor încasate fiind în cei patru ani una fluctuantă, lucru ce se observă și în Figura nr. 3.15.
4.8.2 Venituri – Secțiunea de dezvoltare
Secțiunea de dezvoltare prezintă, în cazul Primăriei Orașului Țăndărei, următoarele valori în cazul veniturilor aferente perioadei 2010-2013 (vezi anexele nr. 8,9,10) :
Tabel nr.4.32
În anul 2010 veniturile și cheltuielile din contul de executie bugetară nu erau repartizate pe cele doua secțiuni, lucru aprobat ulterior conform O.U.G. nr. 63/2010, fapt pentru care veniturile din tabelul de mai sus nu prezintă valori în anul 2010. Încasările realizate pentru anul 2011 prezintă valoarea de 1.585.468 lei, iar pentru anul 2012, observăm o creștere a acestora, față de anul precedent de 3,46%, ajungând la suma de 1.640.419 lei. Anul 2013 ne aduce în atenție o diminuare a încasărilor realizate de Primăria Orașului Țăndărei, cu 6,36%, valoarea acestora fiind la finale anului de 1.535.951 lei, evoluția pentru întreaga perioadă fiind prezentată și în Figura nr. 4.16.
Figura nr.4.16
Încasări realizate
4.8.3 Cheltuieli – Secțiunea de funcționare
Contul de executie bugetară, pentru Primăria Orașului Țăndărei, prezintă următoarele valori în cazul cheltuielilor din secțiunea de funcționare aferente perioadei 2010-2013 (vezi anexle nr. 7,8,9,10):
Tabel nr. 4.33
După cum se observă în Tabelul nr. 3.33, Primăria Orașului Țăndărei a efectuat în anul 2010 plăți în valoare de 13.200.598 lei, cu 18,30 % mai puțin față de suma prevăzută în bugetul final al instituției. În anul următor s-au realizat plăți în valoare de 10.270.239 lei cu 1.080.761 lei mai puțin față de valoarea prevăzută în cadrul bugetului final.
Anul 2012 și 2013 au adus sume privind plățiile efectuate în valoare de 10.846.096 lei, respectiv 12.245.395 lei, în ambele situații valorile fiind mai mici față de valorile prevăzute în bugetul final.
Evoluția sumelor aferente plăților efectuate de Primăria Orașului Țăndărei în perioada 2010-2013 este prezentată în figura de mai jos.
Figura nr. 4.17
4.8.4 Cheltuieli – Secțiunea de dezvoltare
Secțiunea de dezvoltare în cazul Primăriei Orașului Țăndărei, prezintă următoarele valori privind cheltuielile aferente anilor 2010-2013 (vezi anexle nr. 8,9,10):
Tabel nr. 4.34
Ca și în cazul veniturilor, anul 2010 nu prezintă valori pentru cheltuielilor aferente secțiunii de dezvoltare, plațile efectuate pentru anul 2011 înregistrând valoarea de 2.651.324 lei, valoare cu 808.795 lei mai mică față de cea evidențiată în bugetul final pentru același an. Și în cazul anului 2012 dar și în cazul anului 2013 s-au înregistrat valori ale plăților efectuate mai mici față de valorile aferente bugetului final cu 48,93%, respectiv 50,67%, structura sumelor privind plățile efectuate aferente secțiunii de dezvoltare fiind cea prezentată în figura de mai jos.
Figura nr. 4.18
CONCLUZII
Un segment foarte important în desfășurarea activității instituțiilor publice îl reprezintă managementul financiar contabil. Printr-o cunoaștere cât mai bună a metodelor, principiilor și procedeelor ce caracterizează managementul contabil se ajunge la realizarea reformelor economice și financiare. Contabilitatea trebuie să ofere informații cu privire la poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie.
Informațiile prezentate în situațiile financiare trebuie să fie relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor economice; și credibile, în sensul că: reprezintă fidel rezultatul patrimonial și poziția financiară a instituției publice, sunt neutre, sunt prudente, sunt completate sub toate aspectele semnificative. Analiza economico – financiară în managementul instituțiilor publice, constituie un instrument necesar în fundamentarea deciziilor, un instrument important în rezolvarea atribuțiilor conducerii.
Studiul de caz prezentat în lucrarea de față ne arată o analiză amplă a elementelor prezente în bilanț, contul de rezultat patrimonial și contul de execuție bugetară din cadrul Primăriei Orașului Țăndărei, în perioada 2010-2013. Pe baza informațiilor din documentele contabile prezentate la anexele lucrării, am evidențiat tendințele și aspectele semnificative din situațiile financiare anuale utilizate.
Prin analiza structurală a elementelor de activ, am constatat o creștere semnificativă pe toata durata perioadei analizate în cazul activelor necurente. Activele curente au avut aceeași evoluție ascendentă până în anul 2013 când au înregistrat scăderi în cazul creanțelor curente.
Dacă analizăm totalul activelor Primăriei Orașului Țăndărei pentru cei patru ani, remarcăm creșterea de la an la an a acestora, ajungând la finele perioadei analizate să înregistreze cu aproximativ o treime mai mult.
Începând cu anul 2010 și culminând cu anul 2013, observăm o majorare constantă a datoriilor comerciale, a datoriilor către bugete, precum și a sumelor aferente salariilor angajațiilor fapt ce a dus la creșteri semnificative în cazul datoriilor curente pentru Primăria Orașului Țăndărei. În cazul capitalurilor proprii evoluția este una pozitivă, pe întreaga perioadă analizată observându-se creșteri considerabile.
De asemenea, lucrarea prezintă și o analiză a informațiilor existente în contul de rezultat patrimonial. În cazul veniturilor operaționale, primii trei ani ne arată scăderi importante la nivelul Primăriei Orașului Țăndărei, fapt datorat și diminuării de la an la an a veniturilor din activități economice, a sumelor din finanțări, subvenții, transferuri, și alocații bugetare cu destinție specială. Veniturile financiare prezintă valori doar în anii 2010 și 2011, iar veniturile extraordinare au cea mai fluctuantă evoluție, ajungând ca la finele anului 2013 să aibă aproximativ acceeași valoare ca în 2010, după ce în anii 2011 și 2012 au prezentat scăderi considerabile.
Aceeași traiectorie fluctuantă o întâlnim și în cazul cheltuielilor operaționale. Perioada 2010-2011 este una benefică pentru Primăria Orașului Țăndărei, fapt demonstrat de micșorarea cheltuielior operaționale și a cheltuielilor financiare.
Rezultatul din activitatea operațională precum și cel din activitatea curentă prezintă, o creștere în primii doi ani, însă anul 2012 aduce în atenție un deficit pentru Primăria Orașului Țăndărei, fapt datorat de o valoare mai mare a cheltuielilor față de veniturile aferente perioadei respective.
Acest deficit este evidențiat și de rezultatul patrimonial al exercițiului, fapt ce ne confirmă că anul 2012 a fost cel mai slab an în ceea ce priveste performanțele economico-financiare la nivelul Primăriei Orașului Țăndărei.
În ceea ce privește veniturile din secțiunea de funcționare, anul în care s-au realizat cele mai multe încasări este anul 2010 , urmat de anul 2013, iar în cazul veniturilor din secțiunea de dezvoltare cel mai prolific an a fost 2012.
Analiza cheltuielilor din secțiunea de funcționare ne indică faptul că, la nivelul Primăriei Orașului Țăndărei, cele mai multe plăți s-au realizat în anul 2010, la polul opus aflându-se sumele înregistrate în anul 2013.
Secțiunea de dezvoltare ne arată, în cazul cheltuielilor, valori apropiate pentru ultmii trei ani, în anul 2011 realizându-se cele mai multe plăți, iar anul 2012 are o evoluție ascendentă din acest punct de vedere fapt datorat de o scadere a sumei aferente plăților efectuate.
Analizând întreaga activitate a instituției publice, putem spune că principalele obiective au fost realizate, anul 2013 aratând o evoluție pozitivă a performanțelor obținute de Primăria Orașului Țăndarei, având în vedere că, la finele anului 2012, rezultatul patrimonial al exercițiului prezenta un deficit considerabil.
De asemenea, prin analiza efectuată în prezenta lucrare putem spune că la nivelul Primăriei Orașului Țăndărei performanțele obținute sunt în conformitate cu prevederile legale actuale, obiectivul de performanță al contabilității oferind imaginea fidelă a instituției publice.
BIBLIOGRAFIE
1. Gisberto A., Nișulescu I., Șendroiu C., Contabilitatea instituțiilor publice, Editua ASE,
București, 2013;
2. Pitulice I. C., Glăvan M. E., Contabilitatea instituțiilor publice din România, Editura
Contaplus , 2007;
3. Stefănescu A., Dumitru M., Glăvan M. E., Pitulice I.C., Contabilitate publică, Editura
ASE, București, 2013;
4. Drăgan C.M., Noile orizonturi ale contabilității instituțiilor publice, Editura Universitară
2009;
5. Matei N.C., Contabilitatea instituțiilor din sectorul public, Editura Pro Universitaria,
București, 2013;
6. Manea M.D., Contabilitatea instituțiilor publice, Ediția a-II a, Editura CH Beck, 2012;
7. Tiron T., Gherasim I., Contabilitatea instituțiilor publice, Editura Dacia, Cluj, 2002;
8. Răduți A., Contabilitate publică, Editura Economică, București, 2001;
9. Legea Contabilității nr. 82/1991 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I., nr.
545 din 18 iunie 2008;
10. Legea nr. 500/2002, privind Finanțele Publice publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I., nr. 597 din 13 august 2002;
11. Legea nr. 273/2006 privind Finanțele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I nr. 450 din 02 iulie 2010;
12. OMFP nr. 1917/2005, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 1186 din 29
decembrie 2005;
13. Ordonanța de urgență nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006
privind Finanțele publice locale, Publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.
450 din 02 iulie 2010.
BIBLIOGRAFIE
1. Gisberto A., Nișulescu I., Șendroiu C., Contabilitatea instituțiilor publice, Editua ASE,
București, 2013;
2. Pitulice I. C., Glăvan M. E., Contabilitatea instituțiilor publice din România, Editura
Contaplus , 2007;
3. Stefănescu A., Dumitru M., Glăvan M. E., Pitulice I.C., Contabilitate publică, Editura
ASE, București, 2013;
4. Drăgan C.M., Noile orizonturi ale contabilității instituțiilor publice, Editura Universitară
2009;
5. Matei N.C., Contabilitatea instituțiilor din sectorul public, Editura Pro Universitaria,
București, 2013;
6. Manea M.D., Contabilitatea instituțiilor publice, Ediția a-II a, Editura CH Beck, 2012;
7. Tiron T., Gherasim I., Contabilitatea instituțiilor publice, Editura Dacia, Cluj, 2002;
8. Răduți A., Contabilitate publică, Editura Economică, București, 2001;
9. Legea Contabilității nr. 82/1991 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I., nr.
545 din 18 iunie 2008;
10. Legea nr. 500/2002, privind Finanțele Publice publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I., nr. 597 din 13 august 2002;
11. Legea nr. 273/2006 privind Finanțele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I nr. 450 din 02 iulie 2010;
12. OMFP nr. 1917/2005, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 1186 din 29
decembrie 2005;
13. Ordonanța de urgență nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006
privind Finanțele publice locale, Publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.
450 din 02 iulie 2010.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Analiza Situatiilor Financiare Anuale In Cadrul Primariei Orasului Tandarei (ID: 136275)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.