Analiza Situatiei Turismului Rural Si Agroturismului In Zona Turistica Sambata de Sus, Judetul Brasov

Introducere

Lucrarea de față, Analiza situației turismului rural și agroturismului în zona turistică Sâmbăta de Sus, județul Brașov, reprezintă un studiu asupra zonei turistice Sâmbăta de Sus. Prin această lucrare am urmărit prezentare potențialului turistic al zonei și situația actuală a turismului. De asemenea sunt prezentate informații generale privind cadrul natural, economic, social și categoriile de folosință a terenurilor din zonă.

Prin anchetele de teren realizate, am încercat în primul rând să identific și să fac o clasificare a tipurilor de turiști care sunt întâlniți în zonă; iar pe baza rezultatelor obținute în urma intervievării unor proprietari de pensiuni, am întocmit un model standard al administratorului de pensiune care să reflecte cât mai mult realitatea.

Lucrarea este structurată pe trei capitole după cum urmează:

Capitolul I: Turism rural și agroturism – componente ale dezvoltării rurale durabile

Capitolul II: Prezentarea generală a comunei Sâmbăta de Sus, județ Brașov – date generale

Capitolul III: Studiu de caz privind tipologia turiștilor și activitatea pensiunilor din zona analizată

În primul capitol, Turism rural și agroturism – componente ale dezvoltării

rurale durabile am tratate succesiv noțiunile de: turism rural și agroturism, conceptul de dezvoltare durabilă.

În capitolul doi, Prezentarea generală a comunei Sâmbăta de Sus, județ Brașov – date generale, sunt expuse informații generale privind așezarea geografică, obiective turistice și activități specifice, precum și evenimente locale.

În capitolul trei, Studiu de caz privind tipologia turiștilor și activitatea pensiunilor din zona analizată am avut ca obiective, identificarea timpului și bugetului alocat de turiști vacanțelor în zona montană, colectarea impresiilor privind experiențele trăite atât de turiști/clienți cât și de administratorii de pensiuni.

Prin intermediul temei alese, am vrut sa fac cunoscut faptul că este o zonă cu potențial turistic ridicat, la fel ca intreaga Românie; și de asemenea faptul că este posibilă dezvoltarea turismului rural și agroturismului.

În elaborarea acestei lucrări, atât în timpul cercetărilor cât și pe parcursul redactării ei, am primit sprijin, permanent și generos, din partea doamnei conferențiar universitar doctor inginer Cărătuș (Stanciu)Mirela, căruia îi mulțumesc.

Tot pe aceasă cale mulțumesc conducerii primăriei Sâmbăta de Sus pentru ajutorul acordat la obținerea informațiilor necesare și proprietarilor de pensiuni care au răspuns cu generozitate.

Capitolul 1. TURISM RURAL ȘI AGROTURISM – COMPONENTE ALE DEZVOLTĂRII RURALE DURABILE

1.1. Conceptul de dezvoltare rurală durabilă

Spațiul rural este într-o continuă transformare, într-o continuă evoluție, atât ca structură cât și ca funcțiune. Această evoluție reiese și din faptul că în spațiul rural își fac simțită prezența tot mai multe activități și preocupări din zona neagricolă acestea fiind motorul care va pune în funcțiune un proces de urbanizare mai mult sau mai puțin evidențiat.

Putem menționa patru principii care definesc noțiunea de durabilitate:

resursele regenerabile să fie folosite în funcție de rata lor de regenerare;

sursele epuizabile de materii prime să fie folosite doar atâta timp cât ele pot fi înlocuite;

mediul ambiant să nu fie afectat, factorii naturali – apa , aerul, solul să nu fie afectați;

trebuie menținută o echivalență temporară între momentul intervenției și timpul de desfășurare a proceselor în natură.

Urmărind aceste principii putem suține faptul că o politică agrară durabilă trebuie organizată astfel încât să facă posibilă o agricultură durabilă.

În anul 1996 în Irlanda la Conferința Europeană asupra Dezvoltării Rurale s-a constatat că peste 50% din populația Uniunii Europene trăiește în spațiu ce reprezintă circa 80% din teritoriul Uniunii. (C. D. Hâncu, 2004)

În zona rurală cea mai importantă activitate rămâne în continuare agricultura. Sunt zone rurale montane în care silvicultura și prelucrarea lemnului este activitatea principală. Dar au arărut în ultimul timp pe harta țării și zone rurale în care agroturismul a devenit principala activitate. Profesiile din zona rurală rămân în continuare cele manuale, practicate cu precădere în industria de prelucrare primară, dar agricultura rămâne preocuparea principală fie că se desfășoare în ferme moderne fie că se practică în gospodăriile personale sau în ferme de subzistență.

Desigur că întâlnim în spațiul rural și persoane de înaltă calificare, în general în învățământ sau în medicina de familie. Ca și formă de proprietate cea mai răspândită este cea privată, dar mai sunt zone în care întâlnim și proprietate de stat în special în zonele în care mai există încă stațiuni de cercetare agricolă sau zootehnică, parcuri și rezervații naturale, terenuri cu destinații speciale.

Densitatea populației în zonele rurarale per ansamblu a scăzut în ultimul deceniu dar o creștere se observă totuși în zonele limitrofe marilor orașe, aici se poate vorbi și de o creștere a suprafeței localităților, pentru că în unele zone suprafețe de teren din extravilan au fost transformate în suprafețe intravilan.

În majoritatea zonelor rurale calitatea vieții a crescut, au fost implementate proiecte care au avut c scop aducțiuni de apă, canalizare, infrastructură rutieră, telefonie, internet.

Factori din afara agriculturii au ajuns să susțină zonele rurale, asta datorită difersificării structurii socio-economice; dar gricultura rămâne încă elementul propulsator al economiei zonei rurale, un sector agricol competitiv și dinamic asigură tinerilor agricultori motivația revitalizării zonelor rurale.

Agricultura poate genera activități economice suplimentare și rămâne în continuare baza tradițiilor locale și a identității sociale.

1.2. Dezvoltarea durabilă a satului românesc

Al III-lea Forum European de la Verona – Italia (1995)definește spațiul rural ca fiind, zona interioară și de coastă care cuprinde satele și orașele mici, în care cea mai mare parte a terenului este utilizată pentru agricultură și silvicultură, amenajarea zonelor montane pentru petrecerea tipului liber, rezervații naturale, pentru locuit, pentru activități artizanale, pentru servicii sau activități industriale. Este o definiție amplă a spațiului rural prin care se arată vastitatea problemelor cu care se confruntă acest spațiu.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei prin recomandarea nr. 1296/1996 reliefiază conținutul conceptului de spațiu rural: spațiul rural cuprinde o zonă interioară sau de coastă care conține satele și orașele mici în care majoritatea terenului este utilizat pentru agricultură, silvicultură, pescuit, activități economice și culturale ale locuitorilor (industriale, servicii, artizanat), amenajările de rezervații, amenajările de zone urbane pentru timpul liber și distracții, alte folosințe, cu excepția celor de locuit”.

Din cele două definiții rezultă faptul că noțiunea de rural fiind mai amplă o include pe cea de agrar. Agricultura a fost considerată întotdeauna un sector strategic datorită rolului său esențial în asigurarea securității alimentare (Zahiu Letiția și colab., 2005).

Obiectivul fundamental al politicii agrare trebuie să fie acela de a asigura aprovizionarea populației cu produse agroalimentare de calitate, în cantități îndestulatoare și la prețuri accesibile. Toate acestea se pot realiza numai dacă se va trece cât mai repede de la agricultura de subzistență la o agricultură modernă bazată pe tehnologii noi prietenoase cu mediul.

Dezvoltarea rurală trebuie să devină principiul fundamental care să susțină politica în spațiul rural, urmărind: inversarea exodului rural, combaterea sărăciei și stimularea forței de muncă și egalitatea posibilităților. (Mărăcineanu Fl. și colab., 1999)

Din păcate până la ora actuală politica în spațiul rural nu s-a dovedit a fi bazată pe acest principiu fundamental. Se constată o migrare masivă din zonele rurale, ce este mai trist este faptul că această migrare este inafara țării, foarte multe zone rurale sunt în pragul sărăciei, forța de muncă rămasă în aceste sate este foarte îmbătrânită, sunt foarte puține zonele în care forța de muncă este stimulată și se oferă șansa ca tinerii să rămână în zonele rurale și să se realizeze profesional în aceste zone.

Agricultura și industria alimentară sunt factorii prin care România poate să revigoreze zonele rurale, poate să ofere tinerilor premisele de a se realiza în satele în care s-au născut. Aceste două activități pot oferi șansa dezvoltării sectorului particular, a diversificării lui, este nevoie doar de investiții, asistență tehnică, infrastructură adecvată și nu în ultimul rând de educare și formare.

Politica dusă în aceste zone rurale ar trebui să promoveze o dezvoltare rurală durabilă, care să se bazeze pe resursele naturale și pe biodiversitatea care se găsesc în aceste zone, dar să mizeze pe păstrarea identității culturale a satului românesc.

Ar fi de preferat ca factorii implicați în politicile de dezvolatare rurală să mizeze pentru o simplificare a acestor politici care să asigure o coerență activităților desfășurate, să asigure o descentralizare a lor, să militeze pentru limitarea reglementărilor comunitare la regulamente și proceduri generale.

Multitudinea reglementărilor este complexă, în special în ceea ce privește controlul și urmărirea. Aceasta este o frână în calea inițiativei agricultorilor. În unele sectoare, cum ar fi cel bovin, agricultorii pot beneficia de mai multe prime reglementate de sisteme diferite și de legislația privind protecția mediului, securitatea alimentară, sănătatea și confortul animalelor. Este recomandabil și posibil să fie simplificate aceste condiții și controale care au loc în exploatații, acestea putând fi regrupate într-un cadru unic, integrat. (Zahiu Letiția și colab., 2005)

Este nevoie de programe de dezvoltare rurală pe zone, pentru că fiecare zonă are specificul ei și nu întotdeauna un program național se poate implementa cu succes în orice zonă; și nu în ultimul rând este nevoie de fonduri pentru finanțarea programelor de dezvolatare rurală. Programe care să fie ușor de accesat, fără prea multe forme birocratice.

1.3. Scurt istoric al turismului rural

Turismul rural în țara noastră se practică din totdeauna, dar sporadnic, întamplător și mai ales neorganizat; forma sa de materializare o reprezintă începând cu anii '20-'30 ai secolului XX, cazarea la cetățeni a vizitatorilor ocazionali ai unei așezări rurale. (Glăvan Vasile, 1995)

Primele încercări de turism organizat s-au realizat în anii 1967-1968, pentru grupările de turiști aflați pe litoralul românesc al Mării Negre. A fost un început promițător, căci în anul 1972 Ministerul Turismului elaborează ordinul 297/1972, urmare căruia Centrul de Cercetare pentru promovarea turistică internațională identifică și selectează localitățile rurale reprezentative, pentru satele românești ce urmau a fi lansate în turism. De comun acord cu oficiile județene de turism și organele administrației locale s-a stabilit ca pot fi introduse în turismul intern și internațional circa 118 localități rurale.

Cu incepere de la 16 iulie 1973, prin ordinul Ministerului Turismului numărul 744/1973 se declarau, experimental, sate de interes turistic, denumite, ”sate turistice”, următoarele 14 localități rurale: Lerești și Rucăr (Argeș), Poiana Sărată (Bacău), Fundata și Șirmea (Brașov), Bogdan Vodă (Maramureș), Tismana (Gorj), Sibiel (Sibiu), Vatra Moldoviței (Suceava), Racoș (Timiș), Sfântu Gheorghe, Murighiol și Crișan (Tulcea), Vaideeni (Vâlcea).

În anul următor, prin decretul 225/1974 se interzice cazarea turiștilor străini în locuințele particulare, satele turistice devenind nefuncționale pentru turismul internațional. Totuși dat fiind faptul că o parte din satele turistice amintite au fost incluse în programele cu caracter cultural și folcloric ale Oficiului Național de Turism ,,Carpați” București și contracte pe piața externă, se realizează o breșă pentru satele: Lerești, Rucăr, Sibiel, Murighiol și Crișan. (Nistoreanu Puiu, 2007)

1.4. Turismul în zonele rurale românești

Turismul rural nu mai este o noutate. Majoritate locuitorilor Europei, Australiei, celor doua Americi, Noii Zeelande, iubesc vacanțele la țară din ce în ce mai mult, atât prin turiști cât și prin prestatori. Activitatea turistică în lumea satului, s-a dovedit a fi rentabilă – mai ales ca urmare a schimbării preferințelor și obișnuițelor turiștilor către tursimul individual – în dauna turismului de masă sau a celui de tip ”industrial ”.

Pe de altă parte, modernizarea muncii în sectorul agricol, migrarea către oraș, schimbările provocate de creșterea concurenței în lumea rurală prin lărgirea pieței libere comunitare, au o contrapondere în turismul rural. (Lărgirea numărului de membrii ai Uniunii Europene și liberalizarea circulației bunurilor și produselor)

Activitățile din sfera turismului pot relansa economic satele, dacă atitudinea binevoitoare a locuitorilor acestora – de a primi și accepta în mijlocul lor valul risipitorilor și pretențioșilor oaspeți – este receptată favorabil.

Satul românesc, în general, și cel cu vocație turistică, în special, reprezintă un produs turistic inedit în egală măsură pentru piața națională cât și pentru cea mondială. Pe de altă parte satul turistic românesc poate contribui la descoperirea țării noastre ca posibilă destinație turistică, creând interesul față de România ca loc ce oferă o largă gamă de experiențe, de vacanțe de calitate și chiar oportunități de afaceri.

În același timp satul românesc reunește importante locuri pitorești, inestimabile moșteniri religioase și culturale, ape minerale și termale, vechi tradiții apreciate și respectate pe plan internațional (artă și meșteșuguri).

Montarea și asimilarea unora dintre valorile perene ale satului românesc încadrate într-un aranjament turistic duce la fabricarea unor produse turistice rurale românești de valoare și cu caracter inconfundabil.

Produsul turistic rural românesc cuprinde componente de bază: cazare, alimentație publică și transport și componente auxiliare: activități sportive, agrement, tratamente balneare.

Ceea ce atrage și determină în mare parte alegerea unei destinații turistice sunt: factorii naturali (așezarea geografică, peisajul și clima); factorii generali ai existenței și activității umane trecute și prezente (folclorul, cultura, limba, obiceiurile, mentalitatea); elementul uman (atitudinea populației locale față de turiști, a prestatorilor); infrastructura generală (structura și imaginea așezărilor, transporturi și comunicații, aprovizionarea cu energie și apă); echipamentele turistice , transporturile turistice, mijloacele de cazare, de alimentație, activitățile sportive, informațiile, toate acestea fiind componente ale ofertei turistice generale. (Minciu Rodica, 2000)

Ținând cont de acești factori produsele turistice rurale românești ce vor fi produse pieței naționale și mondiale trebuie selectate cu deosebită atenție pentru a pune în valoare imaginea reală a universului satului românesc cu tot ce are el valoros.

1.5. Agroturism și turism rural. Definire, caracteristici și funcții

”Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea turistică organizată și condusă de populația locală, având la bază o strânsă legătură cu mediul ambiant, natural și uman”. (H. Grolleau, 1987)

”O definiție generală ar fi aceea că turismul rural este activitatea turistică desfășurată în spatial rural, privit, în toată complexitatea sa. Această activitate trebuie să asigure perpetuarea valorilor specifice acestui spațiu, precum și satisfacerea intereselor celor care oferă servicii turistice, dar și a celor care sunt beneficiari”. (Petrea Rodica, 1999)

”Agroturismul reprezintă forma de turism, practicată în mediul rural, bazată pe asigurarea, în cadrul gospodăriei țărănești, a serviciilor de cazare, masă, agrement și altele […] spre deosebire de turismul rural, agroturismul presupune cazarea în gospodăria țărănească, consumarea de produse agricole din gospodăria respective, la activitățile agricole specific”.(Stănciulescu Gabriela, N. Lupu, Gabriela Țigu, Emilia Tițan, Felicia Stăncioiu, 2002)

Agroturismul, ca formă particulară a turismului rural, este limitat la nivelul gospodăriei țărănești, prin valorificarea cadrului natural, a ofertei de cazare și a serviciilor agroturistice, având o ofertă de cuprindere mai restrânsă decât turismul rural. Din toate acestea reiese că turismul rural poate fi redat conform urmatoarelor elemente: al structurii de primire turistică, al activităților, al economiei locale. Deși se desfășoară în același spațiu, agroturismul și turismul rural sunt două noțiuni care se identifică până la un anumit nivel, fiecare fiind conturat și completat de diferite elemente. Un element specific turismului rural este reprezentat de celelalte tipuri de structuri de primire: motelul, hotelul, cazarea în pensiunile turistice, taberele școlare.

Deși acționează în spațiul rural, agroturismul și turismul rural sunt considerate două noțiuni diferite care pentru unii, desemnând același lucru pentru alții.

Definiția fundamentală a agroturismului trebuie să pornească de la necesitatea găsirii de soluții pentru gospodăriile rurale, în sensul creșterii veniturilor prin valorificarea potențialului economic al acestora, dezvoltând servicii de găzduire și de valorificare a produselor proprii și locale. (Mitrache Șt. și colab., 1996)

Agroturismul este un mijloc de valorificare integrală a mediului rural, cu potențialul său turistic agricol, uman si tehnico-economic.

Este un concept de dată relativ recentă, o îmbinare a activităților agricole cu serviciile turistice în interiorul unei gospodării agricole sau ferme, ce constituie o soluție complementară de suplimentare a veniturilor din agricultură, cu efecte pozitive atât de natura economică cât și socială, ce presupune contactul turistului cu activitățile gospodărești, și asigurarea parțială a hranei din produse locale. Este practicat de micii proprietari din zonele rurale, activitatea desfășurându-se în gospodăria/ ferma proprie ca principala ocupație și sursă de venit; în majoritatea cazurilor gazdele pun la dispoziția turiștilor spațiul locuibil excedentar, amenajat/construit pentru astfel de activități.

Sunt suprapuse două noțiuni: cea de agroturism și turism rural. Astfel, turismul rural reprezintă acea formă de turism în care consumarea produsului turistic și petrecerea actului turistic se află în mediul rural. În ceea ce privește agroturismul, atât actul turistic cât și produsul turistic se consumă tot în mediul rural, cu meniunea că pe timpul sejurului turistul participă într-o anumită măsură la unele munci agricole. Ca sferă de cuprindere, agroturismul este înglobat turismului rural.

Din punct de vedere al activităților care gravitează în jurul gospodăriilor țărănești, agroturismul poate fi definit ca ”un ansamblu de bunuri și servicii oferite de gospodăria țărănească, spre consumul persoanelor pe o perioada determinată, care vin în mediul rural pentru relaxare, odihnă și agrement, cure terapeutice, tranzacții sau afaceri, pentru satisfacerea unui hobby, inițiere în arta meșteșugurilor tradiționale, pentru studii și documentare, precum și multe alte activități specifice”. (Manole V., Stoian M., 1996)

Din punct de vedere al asigurării bazei materiale și al spațiului de cazare , agroturismul poate fi definit ca o activitate capabilă să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria țărănească pregătit și amenajat special pentru primirea de oaspeți care poate deveni o ofertă pentru dezvoltarea turismului.

Obiectivele strategice și funcțiile principale ale agroturismului pot fi sintetizate astfel:

armonizarea dezvoltării sectoarelor agricol, zootehnic, silvic și agroturistic în zonele rurale;

folosirea și diversificarea microindustriilor pentru prelucrarea primară sau chiar totală a produselor agricole, a numeroase industrii și meșteșuguri specifice și tradiționale zonelor rurale;

valorificarea resurselor hidrologice existente în aceste zone în scopuri energice și piscicole, urmărind realizarea pe cât posibil a unei autonimii energice a gospodăriilor și localităților rurale;

asigurarea unui nivel de trai și civilizație în mediul rural comparabil cu cel din zonele orășenești, contribuind astfel la stimularea stabilirii populației în zona rurală;

reducerea și chiar stoparea migrației populației rurale spre mediul urban și stimularea revenirii unei părți a populației urbane în mediul rural;

valorificarea complexă a resurselor naturale existente în zonele rurale, atât prin producerea de bunuri agroalimentare, cât și a unor bunuri nealimentare, artizanale, de înaltă calitate și importanță pe piața turistică;

protecția mediului, combaterea tuturor surselor și factorilor de poluare de orice natură, pentru conservarea unor condiții de viață cât mai sănătoasă în zonele agroturistice.

Agroturismul este un mijloc de valorificare integrală a mediului rural cu potențialul său agricol, uman și tehnico-economic, turistic, el reprezentând unele trăsături ce-l diferențiază de turismul tradițional standard și anume: consumul turistic se petrece în mediul rural, unde esențiale sunt calitatea pensiunii și a serviciilor de primire, cunoașterea mediului natural, cultural și uman, precum și originalitatea produselor turistice;

este o activitate economică complemetară exploatației agricole și nu o alternativă a acesteia;

oferta turistică este autentică, diferențiată, multiplă în diversitatea sa, condusă și organizată de oamenii satului, fermieri;

nu necesită investiții foarte mari pentru amenajări de infrastructură și suprastructură turistică sau pentru alte dotări de profil

oferă populației cu venituri reduse posibilitatea de odihnă și reconfortare, de petrecere a timpului liber din weekend-uri sau vacanțe, în peisajul pitoresc al mediului rural, cu valori cultural-educative și cu o ospitalitate specifică;

se evită marile aglomerări turistice de pe litoral sau din stațiunile balneare sau montane;

Necesitățile turiștilor care aleg ca destinație turistică de vacanță spațiul rural pot fi sintetizate astfel:

să-și satisfacă curiozitatea și dorința de petrecerii vacanțelor în cu totul alte condiții de viață și civilizație decât cele obișnuite;

să-și materializeze interesul pentru noi destinații;

să fragmenteze vacanța în 3-4 minivacanțe;

sporirea gradului de colicitare pentru spații de cazare cu un confort mai redus (deci mai ieftin) ;

turism cultural și de cunoaștere; (Glăvan V. și colaboratorii, 1980)

Zonele pentru agroturism pun în evidența specificului unor zone rurale (cadru natural, construcții, obiceiuri, activități, tradiții gastronomice)diferite de la o zonă la alta. Există spații geografice extrem de generoase, mai mult sau mai puțin extinse, în care odihna se îmbină cu recreația, plimbarea, activități practice, lectura în unele situații valorificandu-se chiar unii factori naturali de cură balneară. Experiențe importante înregistrează în acest domeniu țările alpine europene, acestea fiind primele țări în care s-a practicat această formă de turism. (Mitrache, Manole, Bran, Stoian, Istrate, 1996)

1.5.1. Motivațiile specifice agroturismului și turismului rural

reîntoarcerea la natură nemodificată, motivație valabilă pentru toate categoriile de vârstă, sex; omul modern nu se poate rupe de cadrul originar de viață, iar contactul lui cu mediul rustic are ecouri largi în mecanismul echilibrului funcțional;

cunoașterea și adeziunea temporară la grupurile de apartentență specifice zonelor rurale, dintre care se desprind familia de tip patriarhal, comunitatea locativă, grupul de muncă, grupul folcloric. În acest cadru, turistul își recapătă condiția de membru al comunității, reputația, prestigiul, considerația celorlalți, precum și posibilitatea de a participa la acțiuni comune creatoare;

cunoașterea, înțelegerea, inventarea și elaborarea contractului nemijlocit cu piese ale tezaurului istoriei naționale, ale folclorului, ocupațiilor tradiționale și obiceiurilor populare transformă vacanțele rustice într-un veritabil proces de asimilare a unor noi și numeroase cunoștințe și de dobândire a unor deprinderi ce dau turiștilor satisfacții personale și sentimental unității. În același timp, prin inițierea în meșteșuguri și ocupații tradiționale, ieșind din monotonia și rutina activităților cotidiene;

motivații estetice ce decurg din nevoia de frumos, ordine, puritate, armonie, naturalețe, ce îndeamnă pe majoritatea turiștilor să se considere privilegiați pentru posibilitatea de a vizita locuri attractive prin pitorescul și farmecul lor;

curiozitate, satisfăcută prin informații asupra ospitalității populare, obiceiuri gastronomice, artizanatului și ritualurilor sătești;

odihna, cura de aer și de fructe, consumul de alimente proaspete și terapia ocupațională;

sportul, vânătoarea, pescuitul sportive, ascensiunile și drumețiile, care capătă o notă autentică, lăsând loc sufficient initiativei, imaginației și înclinațiilor individuale; (Scholtz Béla)

1.5.2. Motivațiile desfășurării agroturismului

Factorii ce vin să concure la apariția și dezvoltarea agroturismului sunt multiplii, iar motivațiile vizează obținerea de beneficii atât pentru turiști, pentru exploatațiile agroturistice, dar și pentru comunitatea locală sau pentru regiune.

Motivații pentru turiști:

Prețurile practicate sunt mai reduse oferind populației cu venituri mici posibilitatea de petrecere a timpului liber în peisajul pitoresc al mediului rural;

Permite descoperirea de către citadini a naturii, a ocupațiilor din exploatațiile agricole (tunsul oilor, mulsul vacilor și al caprelor, călăritul cailor), a folclorului și tradițiilor populare direct de la sursă, familiarizarea cu viața cotidiană a locurilor de la țară;

Varietatea confortului și condițiile bune de găzduire permit turiștilor să-și aleagă locul cel mai convenabil din punct de vedere al dorințelor, al nivelului de cultură, al posibilităților lor materiale;

Ponderea destul de ridicată a pensiunilor agroturistice din spațiul rural permite turiștilor deplasarea la distanțele convenabile.

Motivațiile pentru exploatațile agricole:

Veniturile din agroturism ajung direct la familiile agricultorilor, realizându-se astfel o scurtcircuitare a factorului multiplicator economic, veniturile reprezentând o cale de capitalizare și modernizare a exploatațiilor agricole;

Agroturismul mărește gradul de ocupare a forței de muncă din exploatația agricolă, dezvoltă sistemul de lucru ”la domiciliu” fiind o cale de creștere a ocupării forței de muncă rurale, de creștere a veniturilor acesteia;

Agricultorii și familile lor câștigă o competență profesională nouă într-un alt domeniu decât agricultura;

Prestarea serviciilor turistice în exploatațiile agricole va necesita ameliorarea spațiului de locuit existent, dotarea materială a acestuia cu elemente de civilizație modernă (grup sanitar, apa curentă, canalizare, telefon, etc.), realizându-se astfel o creștere a nivelului de confort.

Motivațiile pentru comunitatea rurală locală:

Agroturismul generează venituri pentru membrii comunității locale în mod direct;

Agroturismul ajută la conservarea mediului, prevenind degradarea acestuia;

Determină ameliorarea normelor de locuit, dezvoltarea infrastructurilor, ,,înfrumusețarea localității” ;

Ajută la evitarea cheltuielilor unor fonduri publice importante pentru infrastructură.

Motivațiile pentru regiune:

Agroturismul sprijină eforturile de păstrare a veniturilor provenite din turism în cadrul regiunii;

Ajută la prevenirea tensiunilor sociale, reducerea diferențelor, dezvoltarea între regiuni, precum și la conservarea tradițiilor locale;

Asigură o mai bună înțelegere și cooperare interregonală. (Stoian Maria și colaboratorii, 2007)

1.6. Fundamentele și obiectivele agroturismului

Agroturismul se desfășoară în zone naturale puternic modificate de om, în care sectorul primar este evident. Această formă de turism este susținută de micii proprietari de la țară, de obicei de activitate secundară, acticitățile agricole desfășurate în gospodăria proprie rămânând principal lor sursă de venit și ocupație.

Agroturismul utilizează pentru cazare și servirea mesei numai pensiuni agroturistice și turistice, beneficiind de un mediu pitoresc și nepoluat, de tradițiile și obiceiurile prezente în mediul rural, de atracțiile turistice naturale și valorile cultural – istorice și nu în ultimul rând de ospitalitatea fermierului.

Spre deosebire de alte forme de turism, prin agroturism familiile care primesc turiști obțin venituri atât din activitățile de turism cât și din cele agricole. Astfel agroturismul devenind un mijloc de valorificare integrală a mediului rural cu potențialul său turistic, agricol, silvic.

Un alt element care deosebește agroturismul de alte forme de turism este numărul de locuri de cazare, legislația română stabilind limita de 8 camere.

Din punct de vedere al spațiului de cazare, al bazei materiale, agroturismul poate fi definit ca o activitate capabilă să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria țărănească, pregătită și amenajată special pentru primirea oaspeților; iar din punct de vedere al oaspeților care gravitează în jurul gospodăriei, acesta poate fi definit ca un ansamblu de bunuri și servicii oferite de gospodăria țărănească, spre consumul persoanelor care, pe o perioadă determinată vin în mediul rural pentru relaxare, agrement și odihnă, tranzacții sau afaceri, cure terapeutice, inițierea în arta meșteșugurilor tradiționale, pentru studii și documentare etc.

Din analiza modalităților de definire, deducem faptul că agroturismul trebuie tratat ca un sistem complex ale cărui elemente componente se află într-o strânsă relație de interdependență. Pe baza studiilor efectuate s-a ajuns la concluzia că poate fi privit ca un sistem asupra căruia se exercită numeroase influențe din mediul extern și care, la rândul său, influențează acest mediu.(Mitrache Ș. și colab., 1996)

Ca obiective primare prin agroturism se urmăresc:

Îmbunătățirea condițiilor de viață a producătorilor agricoli

Creearea unor mărci de calitate în agroturism

Creerea și consolidarea de noi forme de servicii turistice

Valorificarea produselor tipice din agricultură și a gastronomiei tradiționale din regiune

Conservarea peidajului agricol și favorizarea resurselor naturale și a bunurilor istorico – culturale

Recuperarea patrimoniului edilitar agricol și valorificarea tradițiilor culturale din lumea rurală. (Călina Jenică, Călina Aurel, 2010)

Figura nr. 1.1. Agroturismul – sistem complex

(Sursa: Puiu Nistoreanu, Marinela Ghereș și colaboratorii, 2010)

Influența mediului asupra acestei activități turistice se exercită în primul rând prin intermediul potențialului turistic de care dispune, agroturismul desfășurându-se prin punderea în valoare a resurselor naturale (climă, hidrografie, faună, vegetație) și antropice (etnografie, folclor, meșteșugurile, monumentele istorice etc.) cuprinse în acest potențial. Astfel cu cât calitatea acestor resurse este la un nivel mai ridicat cu atât activitatea de agroturism va putea să se dezvolte mai accentuat.

Totodată agroturismul este dependent de ospitalitatea comunității rurale, de originalitatea și specificul acesteia, de relațiile ce se stabilesc între aceasta și turism.

Influența mediului extern este simțită și prin calitatea produselor achiziționate din exteriorul unității în vederea satisfacerii cererii turiștilor, cerere ce nu poate fi satisfăcută în întregime prin resursele interne.

Analizând influența exercitată de agroturism asupra mediului extern, constatăm că aceasta este benefică dacă activitatea este bine condusă, putând contribui la dezvoltarea zonei. Influența este manifestată pe plan economic prin crearea de venituri și noi locuri de muncă, apariția de noi activități, cât și pe plan socio-cultural (prin înviorarea vieții sociale, prin stabilirea demografică, conservarea și dezvoltarea patrimoniului cultural). (Puiu Nistoreanu, Marinela Ghereș și colab., 2010)

Capitolul 2. PREZENTAREA GENERALĂ A COMUNEI SÂMBĂTA DE SUS, JUDEȚ BRAȘOV

2.1. Așezarea geografică

Sâmbăta de Sus este o comună din Țara Făgărașului, județul Brașov, Transilvania, România, situată în Depresiunea Făgăraș, la poalele munților Făgăraș la o distanță de 90 de km de Municipiul Brașov și la 20 de km de Municipiul Făgăraș, se învecinează la nord cu comuna Voila, la vest cu comuna Drăguș și la est cu comuna Lisa.

Ocolind înălțimile uriașe ale Carpaților, în Podișul Transilvaniei se găsește comuna Sâmbăta de Sus la o altitudine de 430m la nivelul mării, cuprinsă între meridianele 250 și 240 longitudine estică și între paralele 450 și 460 latitudine nordică, fiind situată la aproximativ jumătatea distanței dintre munte și albia Oltului. Clima este temperată și pare a avea două anotimpuri, primăvara și toamna fiind aproape inexistente de multe ori.

Sâmbăta de Sus, ca aproape cale câteva mii de sate din Ardeal este așezat pe un râu care își are izvorul în Vârful Moldoveanu (cu altitudinea de 2400 m). Aici au trăit Brâncovenii și neamurile lor, ei fiind cei care au clădit cele două biserici din localitate, Mănăstirea Brâncoveanu din zona turistică, castelul din localitate.

La 3 aprilie 2003, satul Sâmbăta de Sus a devenit reședința noii comune Sâmbăta de Sus, care s-a separat de comuna Voila.

Satul Sâmbăta de Sus și Zona Turistică Sâmbăta de Sus sunt electrificate, au gaze naturale și rețea proprie de apă. De asemenea, sunt contactate la telefonia fixă digitală. Locuitorii din satul Sâmbăta utilizează televiziunea prin cablu.

Sediul unității administrativ teritoriale este în comuna Sâmbăta de Sus, strada Lisei, numărul 150, județ Brașov; telefon – 0268246901.

Date personale ale conducerii unității administrativ teritoriale:

Primar: Vasile Andreas

Viceprimar: Gheorghe Ruja

Secretar: Mariana Veronica Lazea

Suprafața totală este de 6975ha, din care intravilan 310ha și extravilan 6665ha.

Suprafața terenurilor pe categorii de folosință:

agricol: 2826,72ha

neagricol: 4149,02ha

pădure: 4039,35ha

livadă: 229,76ha

pășune/fâneață: 1124,96ha

Totalul populației este de 1509 persoane din care:

români: 1446

rromi: 60

maghiari: 2

sași: 0

alte naționalități: 1

Număr de gospodării: 537, din care racordate la:

alimentare cu apă potabilă: 400

electricitate: 530

gaze naturale: 400

telecomunicații: 247

canalizare: 0

Număr de unități medicale și profilul acestora: (spitale, policlinici, dispensare, sanatorii, stații de ambulanță, etc.)2 din care:

unități de stat: 1

unități private: 1

Număr total de cadre medicale: 7, din care:

medici: 3

aistente: 2

personal de întreținere: 2

Unități de cazare:

hoteluri: 5

pensiuni: 20

Zona Turistică Sâmbăta de Sus, care se află în faza de dezvoltare sunt 5 hoteluri, peste 20 de pensiuni și vile, 7 case de vacanță, mai multe restaurante și terase unde turiștii pot servi masa, plus în construcție mai multe pensiuni și case de vacanță.

Informații referitoare la infrastructură:

accesul la rețeaua de căi ferate: gara Voila se află la o distanță de 7 km

drumuri naționale: 0

drumuri județene: DJ 104A – 8 km de la Drăguș la Lisa și DJ 104B – 15 km de la Sâmbăta de Jos la Mănăstirea Brâncoveanu

drumuri comunale: 15 km

drumuri forestiere pe teritoriul administrative al comunei: 10 km

rețea de alimentare cu apă potabilă: intravilan 20 km și extravilan 9 km

rețea de canalizare: 0

rețea de comunicații: telefon 30 km, internet 30 km, cablu TV 30 km

Programe de dezvoltare

în faza de proiect, cu finanțare externă/internă: asfaltări, amenajări spații agrement, dezvoltarea zonei turistice

în derulate, cu finanțare externă/internă: extindere rețea apă potabilă, canalizare

Proiecte de dezvoltare

Tabel 2.1.

Sursa : www.galmvs.ro

În tabelul numărul 2.1. sunt precizate două proiecte, care au fost depuse în anul 2014 și urmează a fi depuse în anul 2015.

Obiectivele stabilite pentru promovarea turismului ecologic și protejarea componentelor de mediu:

Îmbunătățirea calității resurselor de apă de suprafață și subterane prin construirea unei stații de epurare a apelor uzate;

Dezvoltarea unei rețele centralizate de aprovizionare cu apă;

Sprijinirea introducerii de ”tehnologii curate” pentru încălzirea obiectivelor din zonă;

Susținerea turismului în zonă în acord cu principiile de protecție a mediului.

În Planul Urbanistic în vigoare, principalele obiective stabilite sunt :

Optimizarea relațiilor localitățillor cu teritoriul lor administrativ și județean;

Valorificarea potențialului natural, economic și uman;

Stabilizea și delimitarea teritoriului intravilan;

Stabilizea și delimitarea zonelor construibile;

Stabilizea și delimitarea zonelor funcționale;

Modernizarea și dezvoltarea echipării edilitare;

Stabilirea modului de utilizare a terenurilor și condițiile de conformare și realizare a construcțiilor;

În stațiunea climaterică Sâmbăta sunt reale posibilități de dezvoltare având un potențial extrem de valoros al cadrului natural, profilul fiind de odihnă, recreere, refacere combinat cu turism montan.

Valorificarea cadrului natural:

Planul urbanistic zonal își propune introducerea în intravilan a unui teren în suprafață de 421,53 ha;

funcțiunea majoră este de agroturism, activitate care va dinamiza exonomia zonei, prin valorificarea potențialului economic și turistic existent;

2.2.Obiective turistice și activități specifice zonei

2.2.1.Obiective turistice

2.2.1.1.Mănăstirea Brâncoveanu

Atracția zonei este Mănăstirea Brâncoveanu, atracție care se află pe valea râului Sâmbăta, la poalele Munților Făgăraș. Aceasta este renumită ca loc de pelerinaj pentru mulți credincioși, loc de reculegere, întărire sufletească și mângâiere pentru credincioșii și vizitatorii care poposesc sau se roagă în acest loc sfânt. (http://www.crestinortodox.ro/)

Poporul român, un popor creștin, are prin această mănăstire și prin alte multe mănăstiri ortodoxe o punte de legătură a românilor, de o parte si de alta a Carpațior.

Istoria acestei mănăstiri începe din secolul XVII-lea; în anul 1654 satul și moșia din Sâmbăta de Sus au intrat în stăpânirea boierului Preda Brâncoveanu, boier din Sudul Carpaților, care a construit pe valea râului o bisericuță din lemn. În jurul anului 1696, pe locul acestei bisericuțe, domnitorul Constantin Brâncoveanu, domn al Țării Românești (1688-1714), a zidit din piatră și cărămidă o mănăstire. A fost menționat în scrieri drept cel mai vechi dintre ctitorii acestei mănăstiri. Datorită faptului că o veche înscripție din vremea lui Constantin Brâncoveanu a dispărut, nu se știe cu exactitate anul ctitoriei. În lipsa acestei inscripții, data construcției poate fi dedusă de pe o însemnare făcută pe un Triod, tipărit în anul 1701 la Buzău. (http://www.manastireabrancoveanu.ro/)

”După 1928, mitropolitul Nicolae Bălan a început la Sâmbăta de Sus să injghebe un centru monahal format din elite, din oameni bine pregătiți și înstăriți duhovnicește, probabil pentru lansarea unei pepiniere de monahi pentru întreaga sa eparhie. Și asta s-a realizat. De altfel, în presa sibiană din 1940 se reliefa ”mișcătoarea și emoționanta tundere în monahism” a diaconului Zian Boca, unul dintre ”luminții absolvenți ai Academiei Andreiene”. De altfel, la mănăstirea făgărășeană se vor perinda numai teologi sibieni, îndemnați fiind de arhiereul Nicolae și dornici de a descoperi tezaurul spiritual al Ortodoxiei”. (Petcu Nicolae Adrian, Părintele Arsenie Boca – un slujitor al Domnului, un slujitor pentru oameni, Revista Rost, octombrie 2004).

Între anii 1940 – 1944 părintele Arsenie Boca este numit stareț al mănăstirii.

”Din clipa în care Părintele a ajuns la Sâmbăta și s-a călugărit, s-au produs în el schimbări profunde. […] Și tot cam pe atunci a început să se manifeste la el intuiția aceea cu totul aparte: numai ce privea omul și deja stia tot depre el, dar și spiritul înainte văzător. Le-am simțit și eu căci oriunde m-am dus să îl văd – la Sâmbăta, la București sau la Drăgănescu – el a știut de fiecare dată că vin, deși nu-l anunțam niciodată.

Dar cea mai fericită m-am simțit la Sâmbăta! Atunci, prigoana roșie încă nu se năpustise pe noi, iar eu am stat cu părinții mei, mai bine de trei săptămâni, la mănăstirea care înflorise toată sub mâna Părintelui”. (Zoe Dăian, nepoata părintelui Arsenie. Fragment din ”Pe urmele Părintelui Arsenie Boca: Adolescentul din grădina cu flori” – interviu realizat de Valentin Iacob, apărut în Formula AS nr. 886/2009 )

În prezent mănăstirea este condusă de parintele stareț Arhimandrit Ilarion Urs. În stadiul actual, mănăstirea este împlinirea dorinței de a ridica un centru de întărire a credinței ortodoxe pe aceste meleaguri ale Domnitorului Constantin Brâncoveanu.

Foto 1.1. Mănăstirea Brâncoveanu

(Sursa: www.zborpestetransilvania.ro)

Mănăstirea Brâncoveanu este amplasată din punct de vedere administrativ pe teritoriul comunelor Drăguș și Sâmbăta de Sus din județul Brașov. Accesul rutier se face de pe DN1 E68 Brașov – Sibiu din comuna Voila, spre stânga de DJ prin comuna Sâmbăta de Sus. (http://www.manastireabrancoveanu.ro/)

2.2.1.2.Chilia Părintelui Arsenie Boca

Chilia Părintelui Arsenie Boca este o altă destinație importantă pentru turiști, se află pe Valea Sâmbetei la o altitudine de aproximativ 1600 de metri. De la Complexul Sâmbăta până la cabana Valea Sâmbetei se ajunge în două respective două ore și jumătate de mers pe jos. Drumul de la cabană până la chilie abia se distinge, acesta fiind strecurat printre stânci și vegetație. Odată ajunși la cabana Valea Sâmbetei (altitudine 1400 de metri) se poate observa priveliștea minunată, se poate observa foarte ușor Fereastra Mică, Fereastra Mare a Sâmbetei și creasta Masivului Făgăraș.

Părintele Arsenie a început lucrările chiliei în inima muntelui în timp ce se afla la Mănăstirea Brâncoveanu; în interiorul masivului scobește o deschizătură cu înălțimea de 1,65 – 1,75 de metri și cu o lățime de 0,80 metri, pe care mai apoi o lărgește în interior. (http://www.crestinortodox.ro/)

Foto1.2. Chilia părintelui Arsenie Boca (original, 2015)

2.2.1.3.Muzeul Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus

Deține astăzi una din cele mai bogate colecții de picturi vechi pe sticlă, aparținând secolelor XVIII-XIX, icoane pe lemn, predominant fiind stilul Brâncovenesc, veșminte preoțești si arhierești, o colecție unică de carte veche, manuscrise, pergamente, scrisori, precum și o valoroasă colecție de obiecte de cult.

2.2.1.4.Atelierul de pictură al Mănăstirii Brâncoveanu

Este cea mai importantă școală de pictură din țară, scoală condusă de părintele arhideacon Calinic Morar. Acest atelier a adus un mare renume mănăstirii. Atelierul de pictură realizează într-o manieră nouă picturi tradiționale pe sticlă și creații noi ce respectă vechiul stil impus de meșterii din secolele trecute. Toate picturile sunt realizate manual și expuse într-o aripă a muzeului mănăstirii.

Foto1.3. Atelierul de pictură al Mănăstirii Brâncoveanu

(Sursa: www.manastireabrancoveanu.ro)

2.2.1.5.Academia de la Sâmbăta de Sus

Este vorba de o clădire cu aproximativ 70 de camere, un amfiteatru în care pot fi primiți, găzduiți și serviți oameni din afară, care în dorința lor de studiu și retragere să se poată bucura de condițiile oferite de mănăstire, de materialul științific necesar studiului pus la dispoziție de nou amenajata bibliotecă, precum și de atmosfera propice studiului oferită de cadrul natural. Academia este proiectată ca un loc unde să se desfășoare diferite conferințe pe teme religioase, culturale, științifice și artistice. (www.primariasambatadesus.ro)

Foto 1.4. Academia de la Sâmbăta de Sus (original, 2015)

2.2.1.6.Cabana Valea Sâmbetei

Cabana este situată în partea estică a Munților Făgăraș, la altitudinea de 1400 de metri, pentru parcurgerea crestei munților este o principală poartă de intrare în masiv; dar și ca plecare spre cel mai înalt vârf din țara noastra și anume Moldoveanu (2545m). Aflată la limita golului alpin, cabana oferă o frumoasă vedere asupra Văii Sâmbetei.

Este situată la 20 de minute de chilia Părintelui Arsenie, în apropierea unui izvor. (http://www.cabana-sambata.com/)

Foto 1.5. Cabana Valea Sâmbetei (original, 2015)

2.2.1.7.Castelul Brâncoveanu

Palatul se află la o distanță de 20 de km față de orașul Făgăraș, în localitatea Sâmbăta de Sus, județul Brașov și la circa 10 km de mănăstire.

,,În Registrul istoric al comunei Sâmbăta de Sus, județul Făgăraș, pag. 4-a, mijloc se reproduc pasagii din cartea C. Stan:”Școala poporană din Făgăraș și de pe Târnave. Vol I. Făgărașul” Sibiu, 1928, pag 377 – 378 scrise de Victor Mardan, iar la pag. 13, sus cetim”Castelul. În partea de miazănoapte a comunei Sâmbăta de Sus apuseană se întinde astăzi o grădină în suprafață de circa 5 Ha. Această grădină este plantată aproape pe toată întinderea cu pomi, în majoritatea meri. În această grădină, care aparține familiei Brâncoveanu și-a zidit C. Brâncoveanu castelul său, spre a-i servi ca loc de odihnă sau poate ca refugiu în cazul că ar fi mazilit de la domnie. Din acest castel nu mai vedem astăzi decât cei doi stâlpi și 4 capiteluri puse la poarta făcută la anul 1800 de Gr. Brâncoveanu, în locul vechei porți care deservea castelul lui C. Brâncoveanu. Și astăzi se mai observă locul pe care a fost clădit mărețul castel. Castelul de astăzi a fost zidit pe la anul 1800 de același Gr. Brâncoveanu. Acest castel împreună cu grădina și o moară a fost cumpărat prin anul 1920 de locuitorul Petru Cornilă din Sâmbăta de Sus apuseană cu suma de 1,000,000 lei cu condiția să-l păstreze așa cum a fost.

Din cauză că nu a fost bine întreținut s-a luat castelul de la locuitorul mai sus amintit și s-a trecut pe seama Ministerului Agriculturii și Domeniilor, pentru că după aceia să treacă la Ministerul Cultelor și Artelor servind 3 luni pe fiecare an ca locaș de odihnă pentru: ziariști, scriitori, pictori, sculptori și artiști”.(G.T Niculescu – Varone, 1941, Castelul Brâncovenesc de la Sâmbăta de Sus, județul Făgăraș. Câminul de odihnă pentru scriitori, ziariști și artiști români, București)

Foto 1.6. Castelul Brâncoveanu

(Sursa: www.stelian-tanase.ro)

2.2.1.8.Biserica Sâmbăta de Sus Apuseană

Biserică cu hramul Sfântul Mare Muncenic Teodor Tiron, a fost construită în anul 1784 în stilul Brâncovenesc, în formă de navă, fără abside laterale. Zidurile sunt masive de o grosime apreciabilă, făcute din piatră de râu. Ferestrele sunt cu specific de cetate, largi în interior și ingustâandu-se spre exterior.

2.2.1.9.Biserica din Sâmbăta de Sus Răsăriteană

Este o ctitorie a lui Brâncoveanu, a fost construită în anul 1786 de către egumenul Visarion la puțin timp după prigoana din anii 1761 – 1762 când habzburgii catolici au distrus bisericile din Ardeal. Lucrări de reparații s-au făcut în anii 1954 – 1957.

Foto1.7. Biserica din Sâmbăta de Sus Răsăriteană (original, 2015)

2.2.1.10.Lacul Bâlea

Lacul Bâlea este un lac glaciar situat la o altitudine de 2040 m, în Munții Făgăraș, Județul Sibiu. Dimensiunile acestuia sunt următoarele: 11,35m adâncime, 360m. Lacul Bâlea se află la o distanță de 68 km față de Făgăraș, 77 km față de Sibiu, 85 km față de Curtea de Argeș. Aici se poate ajunge cu automobilul pe drumul Transfăgărășan, în timpul verii, iar în restul timpului cu telecabina de la Bâlea Cascadă. De asemenea în Munții Făgăraș se poate află și lacurile Podragu Mic, Podragu Mare, Capra, Urlea, etc.

În anul 2006 s-a construit în apropierea lacului Bâlea primul hotel de gheață din Europa de Est. Acest lac, fiind situat într-o zonă din inima masivului Făgăraș poate fi numit un complex montan al Carpaților noștrii.

Cea mai veche atestare a unei ascensiuni în acest masiv a fost consemnată de către doctorul G. Lindner în jurul anului 1700, în regiunea Bâlea-Valea Doamnei. (www.balealac.ro)

Foto 1.8. Lacul Bâlea (sursa: www.topten.ro)

2.3.Activități principale și economice ale zonei Sâmbăta de Sus

La Sâmbăta de Sus, localnicii se ocupă cu cultivarea plantelor – cartofi, legume, porumb, grâu și alte cereale, creșterea animalelor (ovine, bovine, caprine, etc.), apicultură, lacuri de pești, agroturism. O parte din localnici lucrează în localitate dar și în instituții și întreprinderi din localități apropiate: Făgăraș, Victoria precum și în Zona Turistică Sâmbăta.

În comună localnicii beneficiază de îngrijire la dispensarul uman dotat cu aparate moderne unde își desfășoară activitatea medicul de familie, există centru de permanență medicală, farmacie, cabinet de stomatologie, supermarket și multe magazine mixte, două fabrici de mobiă, două ateliere de termopane, construcții, păstrăvării, brutărie, apicultură, prelucrarea lemnului, agroturism; de asemenea există și o microhidrocentrală pe Valea Sâmbetei, este construit un drum de acces în zonă și s-a îmbunătățit un drum montat de 3 km, spre cabana Valea Sâmbetei. Accesul la cabana Sâmbăta, care se află în apropierea Chiliei Părintelui Arsenie și la Fereastra Mare va fi mai ușor. Există în comună și o bază sportivă de tip II.

Infrastructura oferă rețele de curent, internet și telefonie fixă, televiziune prin cablu, gaze naturale, rețele de apă curentă, în curând vor începe lucrările la rețeaua de canalizare și stația de epurare a apei menajere, două șosele de interes județean (Perșani-Victoria și Sâmbăta de Jos-Zona Turistică Sâmbăta).

Cei interesați să investească în zonă beneficiază de utilități ca: apă, current electric, gaze naturale, acces la DN1, telefonie fixă și digitală, internet, terenuri în zona turistică. (http://www.primariasambatadesus.ro/)

În tabelul numărul 2.2. – Unități de cazare din zona turistică Sâmbăta de Sus, sunt prezentate unități de cazare din zona turistică Sâmbăta de Sus.

Tabel 2.2.

Sursa tabelului: Stoica Adina, pe baza informațiilor preluate și prelucrate de pe site-urile: www.turistinfo.ro; www.booking.com; www.sambatadesus.ro; www.lapensiuni.ro; http://www.romania-turistica.ro

Observație: prețurile afișate în tabel sunt cele care se aplică în weekend și sunt valabile doar pe perioada verii.

2.4.Evenimente locale

6 decembrie – 7 ianuarie: obiceiuri și tradiții (Ceata de feciori, Ceata de Irozi);

În prima vineri după Sfintele Paști: Izvorul Tămăduirii;

22 – 24 mai: Festivalul Păstrăvului Făgărășean;

15 august: Sfânta Maria;

20 – 23 august: festivalul musical In Transylvania;

Capitolul 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND TIPOLOGIA TURIȘTILOR ȘI ACTIVITATEA PENSIUNILOR DIN ZONA ANALIZATĂ

3.1. Obiectivele și metodologia cercetării

Studiul de față a fost întocmit în urma realizării unor anchete de teren, folosind tehnica sondajului de opinie pe baza unui chestionar administrat online. În prima parte au fost intervievați turiști/potențiali clienți ai zonei turistice Sâmbăta de Sus. A avut un volum de 70 de persoane cu vârstă cuprinsă între 18 și 65 de ani.

Culegerea datelor a fost realizată în perioada 27 aprilie – 10 mai 2015. Respondenții au domiciliul în județele: Brașov (68,6%), Sibiu, Cluj, Vâlcea.

În a doua parte a studiului de caz au fost intervievați 10 administratori (proprietari) de hotel/pensiune/vilă din zona turistică Sâmbăta de Sus, în perioada 14 – 28 mai 2015.

 Cercetarea de față face parte din studiul de caz al lucrării de licență: ,,Analiza situației agroturismului și turismului rural în zona turistică Sâmbăta de Sus’’.

Obiective specifice ale cercetării:

identificarea timpulului și bugetulului alocat de turiști pe durata unui sejur în zona montană;

identificarea elementelor importante în alegerea unei destinații turistice;

colectarea de impresii privind personalul care activează în prezent în domeniul turismului;

identificarea surselor de informare preferate de turiști;

colectarea de impresii privind experiențele turiștilor aflați în zona Sâmbăta de Sus;

Instrument de cercetare:

2 chestionare standardizate; chestionarele sunt formate din 26 și 21 de întrebări deschise și închise, cu răspuns unic, cu răspuns multiplu, cu notare;

Modalitate de culegere a datelor:

chestionarul destinat turiștilor a fost administrat online;

chestionarul destinat proprietarilor de pensiuni a fost administrat față în față;

Eșantion:

au fost completate 70 de chestionare de către turiști. Localitățile cuprinse: Brașov (68,6%), Sibiu, Cluj, Vâlcea;

10 chestionare completate de către proprietari de pensiuni din zona turistică Sâmbăta de Sus.

3.2. Interpretarea rezultatelor obținute în urma realizării unui chestionar adresat turiștilor/clienților

1. În ce categorie de vârstă vă încadrați?

În graficul numărul 1, se poate observa faptul că 74% din persoanele intervievate nu depășesc vârsta de 24 de ani.

Graficul nr. 1

2. Sexul dumneavoastră:

Din eșantionul de 70 de persoane intervievate, 41 aparțin sexului feminin iar ceilalți 29 aparțin sexului masculin; aceste numere representând 59%(♀) respectiv 41%(♂).

3. Profesia dumneavoastră:

Graficul nr.3

Se observă că 58,60%, adică 41 de persoane sunt încă studenți, urmând mai apoi cu un procent de 12,90% profesia de lucrător în servicii, comerț, transport.

4. Studii: 5. Mediu de proveniență:

Graficul nr.4 Graficul nr.5

Din graficele cu numărul 4 și numărul 5 reiese faptul că majoritatea respondenților sunt persoane cu studii superioare (74% reprezentând un număr de 52 de persoane), care provin din mediul urban.

6. Situație familială:

Majoritatea persoanelor care au răspuns la acest chestionar sunt necăsătorite, 77% reprezentând un număr de 54 de persoane.

7. Venit lunar:

Graficul numărul 7 arată faptul că 60% dintre persoane au un venit lunar care nu depășește suma de 1000 RON.

8. Cât de des obișnuiți să practicați turismul rural?

60% dintre persoane obișnuiesc să practice turismul rural cel puțin de două ori pe an, în timp ce 27% doar o dată pe an.

9. Ce destinație/destinații turistice montane preferați?

50% dintre turiști au ales ca destinație montană preferată zona Făgăraș, în timp ce doar 20% au ales zona Predeal – Sinaia.

10. Care este cel mai important element în alegerea destinației de vacanță?

În graficul alăturat se observă faptul că cel mai important element în alegerea destinației de vacanță pentru un turist este divertismentul. La

11. Cărora dintre urmatoarele surse de informare le datorați cunoașterea zonei turistice Sâmbăta de Sus?

Este bine cunoscut faptul că un client satisfăcut poate convinge un alt client să încerce produsul. Din graficul alăturat, rezultă că 44% din persoanele care au aflat de zona turistică Sâmbata de Sus au avut ca sursă de informare prieteni sau rude.

12. Care sunt activitățile pe care preferați să le desfășurati atunci când mergeți în concediu/ vacanță?

Relaxarea/recreerea în mijlocul naturii și vizitarea unor locuri noi sunt două activități preferate în primul rând de turiștii care își petrec un sejur în zona turistică Sâmbăta de Sus.

13. De unde anume vă informați cu privire la destinația de vacanță și facilitățile obținute?

În graficul numărul 13 se observă că majoritatea turiștilor se informează singuri de pe diferite site-uri; de asemenea țin cont și de recomandările prietenilor, rudelor.

14. Cum vă informați în primul rând despre diferitele evenimente culturale care au loc anual în România?

Potențialii turiști/clienți preferă să caute informațiile referitoare la diferite evenimente culturale care au loc anual în România pe internet, observandu-se o diferență mare între procentajul pliantelor și cel al internetului.

15. Având în vedere situația economică a familiei dumneavoastră, bugetul pe care îl alocați în 2015 pentru concediu/ vacanță este:

56% dintre persoane au relatat că bugetul alocat pe anul 2015 vacanței, va rămâne la fel ca de obicei, în timp ce doar 17% vor aloca un buget mai mare vacanței.

16. Unde obișnuiți să vă cazați în România atunci când vă deplasați în scopul relaxării în afara localității? (vacanțe, minivacanțe, concedii)

În scopul relaxării în afara localităților au ales ca opțiune de cazare pensiunile agroturistice (63%).

17. Care este durata vacanței pe care v-ați planificat-o pe anul 2015?

În graficul numărul 17 se observă faptul că durata vacanței pe anul 2015 este de patru până la șase zile.

18. În ultima vacanță care a fost principalul mijloc de transport?

Mijlocul de transport preferat de turiști este autoturismul.

19. Pe ce perioadă se întinde de obicei sejurul dumneavoastră în zona montană?

Analizând graficul alăturat, se constată că majoritatea persoanelor intervievate preferă un sejur de 1 – 2 zile.

20. Ce buget alocați anual pentru vacanțele la munte?

Din studiul efectuat rezultă că bugetul alocat anual de către turiști, vacanțelor la munte nu depășește 1000 RON.

21. Cum considerați tarifele practicate în zona turistică Sâmbăta de Sus, în comparație cu serviciile oferite?

Turiștii care au petrecut două respectiv trei zile în zona turistică Sâmbăta de Sus, consideră că tarifele practicate în unitățile de cazare au fost potrivite în raport cu serviciile primite.

22. Ce amenajări considerați că lipsesc în zona turistică Sâmbăta de Sus?

Acesta a fost un item deschis, iar centralizarea răspunsurilor arată că turiștii își doresc ca în zona analizată să apară umătoarele amenajări:

Skate park;

Terenuri de sport;

Locuri pentru practicarea diferitelor sporturi cu specific montan, restaurante cu meniuri variate;

Mai multe posibilități de distracție;

Un mic parc de distracții;

Piscine, partii de ski, piste pentru cicloturism;

Spații pentru copii;

Teren de tenis, mai multe terenuri de fotbal;

Mai multe locuri de cazare;

Parcuri;

Locuri special amenajate pentru picnic;

O pârtie de ski mai bine amenajată decât cea care este;

Bancuțe;

Loc pentru camping;

Închirieri de ATV-uri și motoare de teren, fiind situată la poalele muntelui consider că acest sport este necesar;

O mai bună întreținere a traseelor turistice, iar din loc în loc puse mici panouri cu povestioare istorice;

O bază sportivă;

Locuri de parcare;

Paint ball parc;

Scenă muzicală;

Teren de tenis;

Infrastructură;

Rețea de canalizare;

Teren de sport;

23. La sfârșitul unei vacanțe petrecute în această zonă vă întoarceți acasă satisfăcut de ceea ce vi s-a oferit?

În urma studiului efectuat, s-a constatat faptul că de cele mai multe ori clienții se întorc acasa satisfăcuți de ce li s-a oferit în zona turistică Sâmbăta de Sus; 38 de persoane din 70 (54%) afirmă acest lucru.

24. Intenționați să reveniți în această zonă?

Din cele 70 de persoane intervievate 66 intenționează să revină în zona turistică Sâmbăta de Sus, acest fapt observându-se în graficul de mai sus.

25. În ce categorie de turiști vă încadrați?

Se observă că 69% dintre persoanele care au răspuns chestionarului de opinie au fost din județul Brașov, iar 30% din afara județului.

26. Pe o scară de la 1 la 5 ce notă acordați destinației turistice Sâmbăta de Sus?

Observând graficul de mai sus, se poate constata faptul că impresiile legate de zona turistică Sâmbăta de Sus sunt bune și foarte bune.

3.3. Interpretarea rezultatelor obținute în urma realizării unui chestionar adresat administratorilor de pensiuni

Au fost intervievați administratorii următoarelor unități de cazare: hotel Diana, hotel Floarea Reginei, pensiunea Casa Zmeilor, pensiunea Nicodor, pensiunea Maria, pensiunea Viorica, pensiunea Miruna, pensiunea Royal Garden, pensiunea Căprioara, vila Sorina.

1. În ce categorie de vârstă vă încadrați?

Graficul nr. 26

2. Sexul dumneavoastră:

Graficul nr. 27

3.Care a fost profesia dumneavoastră anterioară?

Graficul nr. 28

4. La ce vârstă ați devenit administrator de pensiune/hotel/vilă?

Graficul nr. 29

5. Studiile dumneavoastră:

Graficul nr. 30

6. Care este mediul dumneavoastră de proveniență?

Graficul nr. 31

7. Care este situația dumneavoastră familială?

8. Care este venitul dumneavoastră pe familie?

Graficul nr. 33

9. Dacă dumneavoastră ați avea posibilitatea să luați măsuri pentru dezvoltarea turismului românesc, ce anume ați face mai întâi?

Graficul nr. 34

10. Dintre următoarele atracții turistice, vă rog să imi spuneți care influențează cel mai mult clientul în alegere ca destinație de vacanță pensiunea/hotelul/vila dumneavoastră?

Graficul nr. 35

11. Ce v-ați dori să se îmbunătățească în zona turistică Sâmbăta de Sus în prezent? (toate variantele, planurile de urbanism, atractii turistice)

Graficul nr. 36

12. Ce părere aveți despre pregătirea personalului care lucrează în domeniul turismului în România?

Graficul nr. 37

13. Cum se informează potențialii clienți cu privire la pensiunea/hotelul/vila dumneavoastră?

Graficul nr. 38

14. Care este durata de timp a sejurului clienților în general?

Graficul nr. 39

15. Care este bugetul alocat de către clienți sejurului petrecut în unitatea dumneavoastră de cazare?

Graficul nr. 40

16. Ce tip de activități execută turiștii/clienții pe durata sejurului?

Graficul nr. 41

17. Care sunt cele mai importante trei elemente care determină clientul să aleagă hotelul/pensiunea/vila dumneavoastră?

Graficul nr. 42

18. Pe o scară de la 1 la 4 cât de mulțumit sunteți de rezultatele obținute în raport cu eforturile depuse?

Graficul nr. 43

19. Puteți spune în câteva cuvinte ce planuri de viitor aveți?

Extindere și modernizare;

Mărirea capacității de cazare;

Antrenarea turiștilor în diverse activități;

Nu prea am planuri de viitor. Fără bani nu se poate face nimic;

Să promovăm zona;

Vreau să renunț la activitatea de turism și alimentație publică;

Extindere, absorbție fonduri europene pentru modernizare și agrement;

20. Ce ați dori să se modifice în legislație cu privire la turismul rural?

Mai mult sprijin din partea statului;

Modul de impozitare;

Simplificarea obținerii certificatelor și autorizațiilor;

Scoaterea impozitării bacșișului;

Concluzii

Turismul este considerat în primul rând o formă de recreere alături de alte activități; el presupune mișcarea temporară a oamenilor spre anumite destinații.

Pornind de la premisa că turismul se referă, în esență la călătoriile oamenilor în afara reședinței obișnuite, conținutul acestei lucrări aduce în discuție aspecte cum sunt: destinația și scopul călătoriei, activitățile desfășurate pe perioada unui sejur, sursele de informare cu privire la destinația turistică aleasă, timpul și bugetul alocat unui sejur și multe altele.

Este cunoscut faptul că România este una dintre puținele țări europene care poate oferi experiențe turistice complete (munți, izvoare termale sau minerale, mare, deltă, zone sălbatice și aglomerații urbane), potențialul turistic fiind de o mare complexitate și o valoare deosebită. România are numeroase monumente istorice (mănăstiri, palate, castele, case vechi, locuri pline de legende și tradiții), care împreună cu elemente folclorice, etnografice contribuie la potențialul turistic al țării; și nu în ultimul rând, peisajele unor așezări care pot constitui obiective turistice.

Organizația Mondială a Turismului (OMT) și alte organizații de profil din cadrul U.E. consideră că potențialul turistic al unei țări sau zone este dat de ansamblul componentelor naturale, culturale, economice care constituie premise pentru dezvoltarea activităților de turism.

Conceptul de peisaj turistic reprezintă spațiul ce poate fi considerat ca materie primă în turism, condițiile fizico-geografice având, adesea, un rol esențial în crearea nivelului său de atracție. Factorii naturali, patrimoniul cultural și istoric, mediul economic și politic sunt criteriile fundamentale care intervin, fie în mod individual, fie în corelație, în crearea specificității unui anumit loc turistic. (J.P. Lozato-Giotart, 1987).

Consider că în zona turistică Sâmbăta de Sus peisajele constituie o celulă primară a potențialului turistic.

În lucrarea de față, am întocmit o anchetă de teren folosind tehnica sondajului de opinie. În urma întocmirii chestionarului, au fost intervievați un număr de 70 de persoane (potențiali clienți/turiști ai zonei) cu următoarele caracteristici generale:

Vârstă cuprinsă între 18 și 49 de ani;

59% au reprezentat sexul feminin și 41% sexul masculin;

Majoritatea respondenților au studii superioare și provin din mediul urban;

Un număr mare de respondenți au ocupația de student (58,6%), urmând ocupația de lucrător în servicii comert, transport (12,90%) etc.

O dată cu obținerea rezultatelor, am ajuns la concluzia că turiștii care au

petrecut unul sau mai multe sejururi în zona turistică Sâmbăta de Sus, aparțin claselor medii datorită faptului că:

Alocă puțin timp călătoriilor: una respectiv două zile de două ori pe an;

Alocă vacanțelor un venit anual de maxim de 1000 ron;

Solicită puține servicii auxiliare;

În ceea ce privește durata vacanței și bugetul alocat vacanțelor în anul 2015, acestea vor rămâne la fel ca de obicei.

Rezultatele sondajului, arată faptul că turiștii consideră tarifele practicate în unitățile de cazare potrivite în raport cu serviciile primite, aceștia dorind să revină în zonă. De asemenea, în urma interpretării rezultatelor, s-au constatat două aspecte deosebit de importante: turiștii pleacă de cele mai multe ori satisfăcuți din zonă, impresiile legate de zonă sunt bune și foarte bune.

În a doua parte a studiului de caz, au fost intervievați o parte din proprietarii de pensiuni din zona turistică Sâmbăta de Sus, cu următoarele aspecte generale:

Vârstă medie cuprinsă între 35 și 49 de ani, care provin atât din mediul urban (50%) cât și din cel rural, majoritatea având studii universitare;

Intervalul de vârstă la care persoanele deținătoare de pensiuni/hoteluri/vile au devenit administrator este de 25 – 34 ani (30%) și 35 – 49 de ani (30%);

Majoritatea proprietarilor sunt persoane casatorite cu copii;

După obținerea rezultatelor celor două chestionare, destinate atât clienților cât și proprietarilor de pensiuni, consider că modul de promovare a unităților de cazare și anume internetul, este unul corect. Prin realizarea unui web site admnistratorii pun la dispoziția cliențiilor, într-o manieră clară și concisă, informațiile necesare acestora.

De asemenea, consider că este o metodă eficientă pentru proprietarii de pensiuni, datorită costurilor mai reduse; și pentru clienții datorită modului simplu de stabilire a destinației.

Din punctul meu de vedere zona turistică Sâmbăta de Sus este o zonă potrivită pentru practicarea turismului rural. Consider că, pe viitor autoritățile locale ar trebui să ia măsuri în privința păstrării imaginii, esteticului zonei rurale. Un prim pas ar fi acela de a îndruma viitorii investitori să construiască unitățile de cazare îmbinând elementele tradiționale din viața unui sat românesc cu nevoile cetățeanului din secolul XXI.

O altă măsură sau acțiune care ar putea ajuta la dezvoltarea turismului este aceea de organizare a mai multor festivaluri care sa ilustreze elemete de folclor, tradiții și obiceiuri specifice zonei; organizarea unor activități care să ducă la familiarizarea copiilor cu obiceiuri și tradiții păstrate de-alungul timpului de către oamenii acestor locuri, și nu în ultimul rând cultivarea respectului față de tradițiile culturale din această zonă.

Bibliografie

Călina Jenica, Călina Aurel – Agroturism, Craiova, 2010;

Dăian Zoe, nepoata părintelui Arsenie. Fragment din ”Pe urmele Părintelui Arsenie Boca: Adolescentul din grădina cu flori” – interviu realizat de Valentin Iacob, apărut în Formula AS nr. 886/2009 );

Glăvan Vasile –,,The Rural Tourism”, Romanian Tourism Magazine, nr.4/1995, M.T., I.C.T., București, 1995;

Glăvan Vasile și colaboratorii, – în studiul ”Diversificarea ofertei turistice a României prin introducerea în circuitele turistice internationale a unor sate turistice, București, 1980”

Grolleau H. Les tourisme rural dans les 12 états membres de la CEE, Direction Générale des Transports;

Hâncu C. D. – Dezvoltare durabilă, Editura Matrix Rom, București, 2004;

Lozato – Giotart Jean Pierre – Geographie du Tourisme, 1987;

Manole V., Stoian M. – ,,Agroturism și turism rural’’ , Editura Fax Press, București, 1996;

Mărăcineanu Fl., Constantin E, Popescu D., Ștef M. – Dezvoltare rurală durabilă, Editura ”Alexandru Ștefulescu”, Târgu – Jiu, 1999;

Minciu Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, București, 2000 p.147-151;

Mitrache Șt. Și colab. – Agroturism și turism rural, Editura Fax Press, București, 1996;

Niculescu G.T – Varone, 1941, Castelul Brâncovenesc de la Sâmbăta de Sus, județul Făgăraș. Câminul de odihnă pentru scriitori, ziariști și artiști români, București;

Nistoreanu Puiu – Analiza empirică asupra turismului românesc, articol publicat în volumul Turismul rural românesc. Probleme de ordin general. Experiențe europene. Turism rural în R. Moldova, Editura Performantică, Iași, 2007;

Petcu Nicolae Adrian, Părintele Arsenie Boca – un slujitor al Domnului, un slujitor pentru oameni, Revista Rost, octombrie 2004;

Pompei Cocean, Gheorghe Vlăsceanu, Bebe Negoescu, Geografia generală a turismului, Editura Meteor Press, București, 2002, p.221;

Puiu Nistoreanu, Marinela Ghereș și colab., – Turism rural -Tratat, Editura C.H. Beck, București 2010;

Scholtz Béla – Investment Strategies in the agrotourism of Satu Mare, 2008;

Stanciu Mirela, Agroturism, Editura Universității ”Lucian Blaga” Sibiu, 2010;

Stănciulescu Gabriela, N. Lupu, Gabriela Țigu, Emilia Tițan, Felicia Stăncioiu , Lexicon de termeni turistici, 2002, Editura Oscar Print, Op. cit. – pag. 14-15;

Stoian Maria și colaboratorii, Manualul lucrătorilor din gospodăriile agroturistice, Editura Universitaria, Craiova, 2007;

Zahiu Letiția și colab. – Politici si piețe agricole reformă și integrare europeană, Editura Ceres, București, 2005;

www.galmvs.ro – Asociația Grupul de Acțiune Locală Microregiunea Valea Sâmbetei;

http://www.cabana-sambata.com/

HOME

http://www.crestinortodox.ro/

http://www.manastireabrancoveanu.ro/

www.turistinfo.ro

www.booking.com

www.sambatadesus.ro

www.lapensiuni.ro

http://www.romania-turistica.ro

www.balealac.ro

www.isondaje.ro