Analiza Rezultatelor Companiei Huawei Technologies Srl

ANALIZA REZULTATELOR COMPANIEI

HUAWEI TECHNOLOGIES

C U P R I N S

Introducere

Cap. 1 Prezentarea companiei Huawei Technologies

Cap. 2 Analiza rezultatelor companiei Huawei Technologies

2.1 Considerații generale

2.2 Principiile de bază ale analizei financiare

2.3 Analiza rentabilității companiei

2.4 Analiza rentabilității financiare

2.5 Analiza rentabilității resurselor consumate

Concluzii

Anexe

Bibliografie

Introducere

Alegerea temei „ANALIZA REZULTATELOR COMPANIEI HUAWEI TECHNOLOGIES SRL„ a fost motivată în primul rând de interesul pentru domeniul de activitate al societății HUAWEI, acela al realizării de produse electronice și de îmbunătățire a tehnologiilor existente prin cercetare și inovație. Tema este, de asemenea, șI de actualitate, ținând cont de progresele care se fac în domeniu și de dependența tot mai mare pe care o avem în viața de zi cu zi față de tehnologia informației, internet și comunicare. Ascendența rapidă în domeniu a companiei în cauză, HUAWEI TECHNOLOGIES, pornind de la o afacere destinată pieței de desfacere din China și ajungând la dezvoltare pe piața internașională cu o prezență importantă în domeniul tehnologic, este alt motiv pentru care a fost aleasă această companie, în contextul analizării rezultatelor și al motivării acestora.

Analizarea rezultatelor și a ccauzelor acestora este și unul din scopurile lucrării, altul fiind prezentarea scoietății, întelegerea mecanismelor acesteia și extragerea de concluzii cu privire la rezultate, profit și viitoarea evoluție a HUAWEI TECHNOLOGIES.

Primul capitol va conține o prezentare a scoietății, a domeniului de activitate, capitalul social, structura organizației, investiții, oportunități, tehnologii noi prezente în domeniu etc.

În capitolul doi se va face analiza rezultatelor. Pentru acest lucru va fi necesară prezentarea conceptelor teoretice privind rezultatele care apr în cadrul societății : financiar, de exploatare și excepțional, precum și concepte privind rezultatul brut și cel net.

Vor fi prezentate concluzii în ceea ce privește activitatea și rezultatele societății, considerații cu privire la traiectoria societății etc. Lucrarea va prezenta și anexe și bibliografie.

Capitolul 1 – Prezentarea companiei HUAWEI TECHNOLOGIES

HUAWEI TECHNOLOGIES este o companie chineză multinațională, producătoare de echipament pentru rețele și telecomunicații, cu sediul în Shenzen, Guangdong, China. Prin preluarea Ericsson în 2012, a devenit cea mai mare producătoare de echipament electronic pentru telecomunicații din lume. A fost înființată în anul 1987, având ca obiect de activitate producerea de telefoane, dar și-a extins activitatea în domeniul rețelelor de comunicații, servicii și consultanță. Are în prezent 140 000 de angajați, din care 46% sunt preocupații de cercetare, în 21 de centre din lume. Profitul în 2010 a ajuns la 3,7 miliarde de dolari iar compania deservește 45 din cei mai mari 50 de operatori de telecomunicații.

Formată în 1987, ca rezultat al efortului Chinei de a moderniza infrastructura de telecomunicații, compania a devenit prima care a produs tehnologie chinezească în cadrul domeniului său, toată tehnologia necesară de până atunci fiind importată. Pentru a putea obține capital necesar cercetării, a început prin vânzarea pieselor importqte din Hong Kong. Huawei a cunoscut o ascensiune rapidă, începând cu anul 1993, datorată atât rezultatelor cercetării cât și politicilor economice de expansiune agresivă. În 1996, statul chinez a început să favorizeze exclusiv companiile chinezești de telecomunicații, ajutân și mai mult Huawei.

Prima expansiune pe piața internațională a avut loc în Hong kong, apoi India, prin deschiderea unor centre de cercetare. În 2003, compania chineză a fost contractată de IBM. În anii următori au urmat o serie de contracte internaționale cae au crescut profitul companiei la ordinul miliardelor de dolari.

Printre partenerii de afaceri se numără 3Com Corporation, Siemens, Nokia Siemens, Symantec, Bt, Vodafone, Motorola, Orange, T-Mobile, Talk Talk, Portugal Telecom, Cox Communication, Bell Canada. Clearwire etc.

În aprilie 2011, Huawei a anunțat o creștere a veniturilor de 30% în 2010, datorată creșteri semnificative a profitului din piețele internaționale, cu profitul net crescut la 3,64 miliarde de dolari. În anul 2010, vânzările în afara Chinei au continuat să fie principalul impuls al afaceri companiei. Veniturile din piața internațională au crescut cu 34%; sunt aici incluse regiuni cum ar fi Rusia și America de Nord. Veniturile obținute în China au crescut cu 9,7%. Veniturile Huawei acumulau în 2010 15,7% din infrastructura pieței internaționale de telecomunicații, fiind al doilea procent după Ericsson.

Huawei are o structură organizatorică asemănătoare unui colectiv, care nu se consideră a fi o companie privată, în parte pentru a beneficia de suportul statului chinez. Ren Zhengfei este peședinte din 1987, Sun Yafang este șeful consiliului executiv, alcătuit din aproximativ 20 de membrii. În privința deținătorilor, compania susține că este deținută de angajați, lucru datorat implicării statului chinez, însă sistemul de acțiuni nu este înțeles de aceștia, iar angajaților din afara Chinei nu li se acordă acțiuni.

Fig. nr. 1 Evoluția cifrei de afaceri a companiei Huawei International

Produsele Huawei sunt organizate pe trei segmente principale:

Telecom Carrier Networks, axată pe construirea de rețele și servicii de telecomunicație

Enterprise Business, care furnizează echipament, software și servicii clienților

Secțiunea de echipamente, producătoare a acestora

Segmentul care se ocupă de furnizarea echipamentelor, a fost înființat în 2011, pentru a furniza infrastructură de rețele, comunicații fixe și wireless, centru de date și cloud computing pentru cereri globale. Planul companiei a fost să crească vânzările de la 4 la 15 miliarde în următorii ani.

Privind produsele Huawei, compania oferă o mulțime de tehnologii pentru construirea rețelelor și soluții pentru ca operatorii de servicii de comunicații să își extindă și mențină rețelele. Compnia dispune de dispozitive fixe și mobile, software multimedia pentru protocoalele de internet, server, rețele de fibră optică sau cu fir etc.

Serviciile globale ale Huawei includ atât echipamente de infrastructură pe scară largă, servere cât și asistență și consultanță. În 2010, compania chineză a reușit să obțină 47 de astfel de contracte.

Dispozitivele produse de Huawei includ modemuri USB, modemuri wireless, rutere wireless, wi-fi mobil, module încorporate, terminale wireless fixe, porturi wireless, seturi mobile și produse video. De asemenea, produce telefoane mobile, tablete și ceasuri de mână. Au fost livrate 120 de milioane de produse în întreaga lume, dintre care 30 de milioane de telefoane mobile.

Poziția pe piață este definită de situarea companiei HUAWEI TECHNOLOGIES pe primul loc în lume în domeniul telecomunicațiilor, ca producător de echipament și cel mai mare producător de echipamente pentru rețelele de telecomunicații din China. În ultimii ani, compania a deținut cote de piață majoritare în sectoarele telefoanelor mobile, plăci pentru banda de rețea, hardware optic și echipament pentru rețele de telefonie mobilă. A fost de asemenea primul producător care a lansat servicii de internet la viteză 100G. Compania este recunoscută și pentru numărul mare de patente pentru invenții la care a aplicat, de ordinul miilor. Vânzările companiei s-au triplat începând cu anul 2006 și până în 2013.

Responsabilitatea socială a companiei, asumată prin suport internațional în domeniul tehnologic, s-a concretizat în finanțarea și furnizarea de echipament unor centre din Bangladesh, Nigeria, India, Indonesia etc. Au fost finanțate și programe internaționale pentru studierea viitorului telecomunicațiilor. Compania s-a alăturat programelor UNESCO sau ale altor instituții globale pentru reducerea costului energetic li răspândirea rețelelor de comunicații din țări defavorizate. Au fost donate tehnologii și echipamente pentru cercetările în domeniul cloud computing.

Fig. nr. 2 Evoluția vânzărilor companiei Huawei International

Capitolul 2 – Analiza rezultatelor companiei HUAWEI TECH.

2.1 Considerații generale

Pentru a calcula și comunica informația privind profitul și pierderea se întocmește contul de rezultate, denumit în țara noastră contul de profit și pierdere.

Acesta reprezintă un tabel recapitulativ (centralizator) privind mărimea cheltuielilor și veniturilor, clasificate în raport de diverse criterii. De regulă, aceste criterii sunt cel al naturii sau al destinației cheltuielilor și veniturilor.

Cheltuielile, după destinația lor, sunt grupate pe feluri de activități:

de exploatare,

financiare,

extraordinare.

În cadrul lor se diferențiază pe elemente primare în raport de felul resurselor utilizate (materii prime, materiale și mărfuri, lucrări și servicii primite de la terți, cheltuieli cu personalul, impozite, taxe și vărsăminte asimilate, amortizări și provizioane, dobânzi plătite, sconturi de decontare acordate etc.).

Veniturile, după natura lor, sunt grupate pe feluri de activități:

de exploatare,

financiare,

extraordinare.

În cadrul lor se diferențiază în funcție de natura rezultatului (vânzări de produse, mărfuri și lucrări, venituri din producția stocată și nevândută, venituri din producția proprie de imobilizări, venituri din dobânzi și dividende, venituri din vânzarea mijloacelor fixe etc.).

Contul de profit și pierdere este proiectat (elaborat) ca un tablou (formulat distinct) în cadrul căruia se face următoarea delimitare sau grupare privind rezultatele exercițiului.

Rezultatul curent este constituit din rezultatele activităților de exploatare și rezultatele activităților financiare. Rezultatul extraordinar împreună cu rezultatul curent determină rezultatul brut. La rezultatul brut se aplică cota de impozit pe profit și se obține rezultatul net al exercițiului.

Având în vedere faptul că în reglementările legale în vigoare se face o delimitare riguroasă între activitatea de exploatare curentă, elementele financiare și elementele extraordinare, contul de profit și pierdere este structurat în câte două grupe pentru fiecare dintre acestea, o grupă pentru veniturile și o altă grupă pentru cheltuieli, care, la rândul lor, sunt delimitate pe categorii sau feluri de venituri și respectiv de cheltuieli.

Contul de rezultate, construit în raport de natura veniturilor și cheltuielilor, se prezintă astfel:

Tabelul nr. 1 Contul de profit și pierdere

„Venituri de exploatare” – conține următorii indicatori: Vânzări de mărfuri și Producția vândută, care împreună constituie Cifra de afaceri, precum și Producția stocată, Producția imobilizată, care însumate reprezintă Producția exercițiului, după care sunt înscriși și indicatorii: Subvenții de exploatare, Alte venituri din exploatare.

„Cheltuieli pentru exploatare” – sunt înscriși indicatorii privind: costul mărfurilor vândute; cheltuielile materiale (materii prime și materii consumabile; combustibil, energie și apă); impozite, taxe și vărsăminte asimilate; cheltuieli cu personalul (salarii personal; asigurări și protecție socială); alte cheltuieli de exploatare.

Rezultatul exercițiului (profitul sau pierderea) din exploatare se determină prin compararea totalurilor veniturilor cu cheltuielile din exploatare.

„Veniturile financiare” – sunt constituite din: titluri și creanțe imobilizate; titluri de plasament; diferențe de curs valutar; venituri din dobânzi și comisioane; alte venituri financiare.

„Cheltuieli financiare” – sunt formate din: creanțe imobilizate; titluri de plasament; diferențe de curs valutar; dobânzi; alte cheltuieli financiare.

Veniturile și cheltuielile din exploatare împreună cu veniturile și cheltuielile financiare se iau în calcul și pentru stabilirea rezultatului curent al exercițiului financiar.

Veniturile extraordinare și cheltuielile extraordinare conțin cheltuielile din calamități naturale și alte eveuri de plasament; diferențe de curs valutar; dobânzi; alte cheltuieli financiare.

Veniturile și cheltuielile din exploatare împreună cu veniturile și cheltuielile financiare se iau în calcul și pentru stabilirea rezultatului curent al exercițiului financiar.

Veniturile extraordinare și cheltuielile extraordinare conțin cheltuielile din calamități naturale și alte evenimente extraordinare.

Rezultatul extraordinar al exercițiului (profit sau pierdere) se stabilește prin compararea veniturilor extraordinare cu cheltuielile extraordinare sau invers după cum se obține profit și respectiv pierdere.

Un alt element sau indicator distinct al contului de profit și pierdere îl constituie impozitul pe profit, ce reprezintă o cotă procentuală aplicată asupra rezultatului exercițiului încheiat în perioada curentă.

Contul de profit și pierdere, așa cum s-a putut observa, nu are forma unui cont obișnuit, el prezintă veniturile și cheltuielile într-o anumită succesiune și pentru toți indicatorii sau elementele din structura sa conține date de la finele exercițiului financiar încheiat, precum și de la sfârșitul celui precedent.

Prin compararea datelor exercițiului financiar încheiat cu datele exercițiului financiar precedent se poate concluziona dacă activitatea agentului economic este rentabilă sau nerentabilă.

De asemenea, se poate analiza care dintre indicatorii realizați au influențat pozitiv sau negativ activitatea agentului economic.

Furnizarea de informatii despre rezultatele obtinute de întreprindere în urma desfasurarii activitatii sale pentru îndeplinirea obiectului sau de activitate revine situatiilor financiare anuale ale întreprinderii.

Nevoile informationale ale fiecarei categorii de investitori se concretizeaza astfel : investitorii vor evalua posibilitatile de cumparare, vânzare sau pastrare a actiunilor întreprinderii ; salariatii vor avea informatii privind stabilitatea si profitabilitatea întreprinderii luând decizii privind considerarea altor oportunitati profesionale sau schimbarea locurilor de munca; creditorii vor determina capacitatea de plata a întreprinderii stabilind majorarea, reducerea sau pastrarea în continuare a nivelului creditelor si împrumuturilor acordate; furnizorii si ceilalti creditori comerciali vor evalua gradul de solvabilitate al întreprinderii pronuntându-se asupra initierii de noi legaturi comerciale, acordarea sau anularea facilitatilor comerciale; clientii vor lua decizii privind cumpararea produselor firmei si colaborari pe termen lung, iar conducatorii întreprinderii iau decizii privind operatiunile pe care urmeaza sa le întreprinda pentru bunul mers al întreprinderii.

In general, rezultatul contabil inainte de impozitare se determina ca diferenta intre veniturile obtinute din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate si lucrarilor executate, din vanzarea bunurilor imobile, inclusiv din castiguri din orice sursa si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestor venituri.

Din punct de vedere contabil pentru a stabili rezultatul exercitiului se procedeaza la inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli, astfel:

-inchiderea conturilor de cheltuieli pentru soldurile debitoare :

121 = cls . 6

"Profit si pierdere " " Conturi de cheltuieli "

-inchiderea conturilor de venituri, pentru soldurile creditoare :

cls. 7 = 121

"Conturi de venituri " "Profit si pierdere "

In urma acestei operatiuni profitul va fi reflectat prin soldul final creditor al contului 121 "Prodit si pierdere " si se supune impozitarii, iar pierderea se reflecta prin soldul final debitor al aceluiasi cont.

Profitul contabil brut determinat astfel, exprima acel profit care nu a fost influentat de veniturile neimpozabile, cheltuielile nedeductibile, alte sume nedeductibile prevazute prin lege, in vederea determinarii profitului fiscal impozabil si a impozitului pe profit.

PROFIT BRUT = VENITURI TOTALE – CHELTUIELI TOTALE

Veniturile totale reprezinta sumele sau valorile incasate ori de incasat cu urmatoarea structura : venituri din exploatare,respectiv venituri din vanzarea produselor, lucrarilor executate si serviciilor prestate, din productia stocata, din productia de imobilizari, din subventii de exploatare, precum si alte venituri din exploatarea curenta ; venituri financiare, respectiv venituri din participatii, din alte imobilizari financiare, din creante imbilizate,din titluri de plasament, din diferente de curs valutar, din dobanzi, din sconturi obtinute, creante imobilizate si alte venituri financiare; venituri extraordinare adica venituri din subventii pentru evenimente extraordinare.

Cheltuielile totale reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit, dupa natura lor,care sunt aferente realizarii veniturilor.Cheltuielile efectuate in cursul exercitiului financiar,dar care se refera la perioade sau la execitii financiare viitoare, se inregistreaza in cheltuielile curente ale perioadelor sau exercitiilor financiare viitoare.

In cadrul cheltuielilor efectuate pentru realizarea veniturilor se includ : cheltuielile de exploatare,respectiv cheltuielile cu materii prime,materiale si marfuri, cheltuieli cu lucrarile si serviciile execuate de terti,cheltuielile cu personalul,cheltuielile cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate,cheltuielile cu amortizarea capitalului imobilizat, cheltuielile cu primele de asigurare care privesc activele fixe si circulante, cheltuielile cu primele de asigurare pentru personal impotriva accidentelor de munca, contributiile care conditioneaza organizarea si functionarea activitatilor respective potrivit normelor legale in vigoare, alte cheltuieli de exploatare; cheltuieli financiare, respectiv cheltuieli privind titlurile de plasament cedate, cheltuieli din diferente de curs valutar, cheltuieli cu dobanzile, pierderi din creante legate de participatii, alte cheltuieli financiare; cheltuielile extraordinare privind calamitatile naturale sau alte evenimente extraordinare.

Conform reglementarilor legale, profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile obtinute din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate si lucrarilor executate, din vanzarea bunurilor imobile, inclusiv din castiguri din orice sursa, si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile .

Profit Impozabil = Profit brut – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile

Deducerile fiscale sau veniturile neimpozabile sunt acele venituri care sunt scutite de impozitare, care nu se iau in calcul la determinarea profitului impozabil si includ : dividendele primite de catre o persoana juridica romana de la o alta persoana juridica romana; diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creante la societatea la care se detin participatiile; veniturile rezultate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli nedeductibile, precum si din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducerea sau a veniturilor realizate din recuperarea unor cheltuieli nedeductibile; alte venituri neimpozabile, prevazute expres in acte normative speciale.

La calculul profitului impozabil sunt deductibile urmatoarele sume utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor si a provizioanelor : rezerva, in limita de 5 % din profitul contabil pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat; provizioanele obligatorii constituite potrivit normelor Bancii Nationale a Romaniei de catre banci si cooperative de credit autorizate; rezervele tehnice calculate de catre societatile de asigurare si reasigurare; cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat, efectuate conform legii in limita a 5 % asupra diferentei dintre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor , inclusiv accizele, mai putin cheltuiala cu impozitul pe profit si cheltuielile cu sponsorizarea si/sau mecenatul;perisabilitatile, in limitele prevazute in normele aprobate prin hotarare a Guvernului.

Cheltuielile nedeductibile sunt acele cheltuieli prevazute expres prin lege a fi scazute din cheltuielile totale pentru a se afla cheltuielile deductibile ce se iau in calcul la determinarea profitului fiscal impozabil.

Sunt cheltuieli nedeductibile : cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cel reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau venit platite in strainatate; amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale, altele decat cele prevazute in contractele comerciale; suma cheltuielilor cu indemnizatiile de deplasare acordate salariatilor, pentru deplasari in tara si in strainatate, care depasesc de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice; sumele utilizate pentru constituirea provizioanelor peste limitele stabilite prin hotarare a Guvernului; suma cheltuielilor sociale care depasesc limitele considerate deductibile, conform legii anuale a bugetului de stat; cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate,neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare,precum si taxa pe valoare adaugata aferenta acestor cheltuieli; cheltuielile cu taxa pe valoare adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata la sursa; orice cheltuieli facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului la valoarea de piata; cheltuielile de cercetare – dezvoltare, de conducere si administrare inregistrate de un sediu permanent care apartine unei persoane fizice sau juridice straine,care nu s-au efectuat in Romania,care depasesc 10 % din salariile impozabile ale salariatilor sediului permanent in Romania; cheltuielile inregistrate in contabilitate care nu au la baza un document justificativ, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii; cheltuielile inregistrate de societatile agricole, pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazute in contractul de societate sau asociere; cheltuielile inregistrate in contabilitate,determinate de diferentele nefavorabile de valoare ale titlurilor de participare, ale titlurilor imobilizate ale activitatii de portofoliu, cu exceptia celor determinate de vanzarea acestora; cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile; cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, daca nu sunt acordate in limita dispozitiilor legii anuale a bugetului de stat; cheltuielile privind contributiile platite la fondurile speciale peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative,inclusiv contributiile la fondurile de pensii, altele decat cele obligatorii; cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator in numele angajatului cu exceptia cheltuielilor cu primele de asigurare pentru accidente de munca , boli profesionale si risc profesional; cheltuielile de protocol care depasesc limita de 2 % aplicata asupra diferentei dintre totalul veniturilor si cheltuielilor,inclusiv accizele, mai putin cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile de protocol inregistrate in cursul anului; cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, prestari de servicii sau asistenta, in situatia in care nu sunt incheiate contracte in forma scrisa si pentru care beneficiarii nu pot justifica prestarea acestora pentru activitatea autorizata; cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele corporale si necorporale ale contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de cativitate pentru care este autorizat, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentand garantia bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care contribuabilul este autorizat.

Profitul impozabil (fiscal) se supune impozitarii cu cota de impozit pe profit care este de 16 % , cu exceptiile prevazute de lege. Impozitul pe profit se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit pe profit asupra profitului fiscal impozabil.

Impozit pe profit = Profitul impozabil x Cota de impozit pe profit (16%)

Atat profitul impozabil cat si impozitul pe profit se calculeaza si se evidentiaza lunar, cumulat de la inceputul anului. Din profitul impozabil, scazand impozitul pe profit se obtine profitul fiscal net.Pentru a se calcula profitul contabil net , adica profitul ce trebuie repartizat se scade din profitul contabil brut, impozitul pe profit determinat.

PROFIT NET = PROFIT BRUT – IMPOZIT PE PROFIT

Documentul de reflectare a rezultatului activitatii desfasurate este Contul de profit si pierdere sau Contul de rezultate. Contul de profit si pierdere se constituie într-un formular distinct al documenetelor de sinteza "Bilantul contabil" .El evidentiaza si explica într-o forma analitica rezultatele activtatii întreprinderii prin prisma raportului de echilibru dintre cheltuieli si venituri.

Se prezinta sub forma unei liste care grupeaza veniturile si cheltuielile dupa natura activitatii desfasurate, iar în cadrul lor pe elemente primare de venituri si cheltuieli. Prezentarea informatiilor în contul de profit si pierdere se face cu date comparative pentru exercitiul financiar precedent.

Contul de profit ti pierdere se structureaza pe trei parti, în functie de cele trei tipuri de activitati pe care se clasifica veniturile si cheltuielile societatilor comerciale : activitatea de exploatare, activitatea financiara si activitatea exceptionala. El reflecta veniturile, cheltuielile si rezultatele obtinute pe fiecare tip de activitate si în final, modul de obtinere a rezultatului brut al exercitiului (profit sau pierdere), cheltuielile cu impozitul pe profit aferent (în cazul obtinerii de profit) si profitul net.

Structura contului de profit si pierdere contine : venituri din exploatare, grupate în : venituri din vânzari de marfuri, venituri din productia vânduta, venituri din productia stocata, venituri din productia de imobilizari corporale si necorporale, venituri din subventii de exploatare, venituri din anulari de provizioane pentru activitatea de exploatare; cheltuieli din exploatare care includ : cheltuieli cu marfuri vândute, cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile, cheltuieli cu combustibili energie si apa, alte cheltuieli materiale, cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti, cheltuieli cu impozite si taxe, cheltuieli cu salarii, cheltuieli cu asigurari si protectie sociala, alte cheltuieli de exploatare.

Pe baza acestor date se pot calcula indicatorii :

Cifra de afaceri = venituri din vânzari de marfuri +venituri din productia vânduta

Rezultatul din exploatare = Total venituri din exploatare – Total cheltuieli din exploatare

În continuare structura contului de profit si pierdere cuprinde : venituri financiare , grupate în : venituri din titluri si creante imobilizate, venituri din titluri de plasament, venituri din diferente de curs valutar, alte venituri financiare sub forma de dobânzi sau sconturi obtinute, venituri din anulari de provizioane pentru activitatea financiara si cheltuieli financiare care sunt alcatuite din : cheltuieli privind creantele imobilizate, cheltuieli din titluri de plasament, cheltuieli din diferente de curs valutar, alte cheltuieli financiare sub forma de dobânzi si sconturi acordate, cheltuieli cu amortizari pentru primele privind rambursarea obligatiunilor si cheltuieli cu constituirea de provizioane pentru activitatea financiara.

Cu ajutorul datelor de mai sus se pot calcula indicatorii :

Rezultatul financiar = Total venituri financiare – Total cheltuieli financiare

Rezultatul curent al exercitiului = Rezultatul din exploatare +/- Rezultatul financiar sau Total venituri din exploatare + Total venituri financiare – Total cheltuieli din exploatare – Total cheltuieli financiare.

Alte informatii cuprinse în contul de profit si pierdere se refera la : venituri exceptionale , grupate în venituri din operatiuni de gestiune, venituri din operatii de capital, venituri din anulari de provizioane pentru activitatea exceptionala, cât si cheltuieli exceptionale constând din cheltuieli din operatii de gestiune, cheltuieli din operatii de capital, cheltuieli cu amortizari exceptionale si constituirea de provizioane pentru activitatea exceptionala.

Pe baza lor se calculeaza :

Rezultatul exceptional = Total venituri exceptionale – Total cheltuieli exceptionale

Rezultatul brut al exercitiului = Rezultatul curent +/- Rezultatul exceptional

Impozitul pe profit = Rezultatul exercitiului x Cota de impozit pe profit (16%)

Rezultatul net = Rezultatul exercitiului – Impozitul pe profit.

În conformitate cu noile reglementari privind contabilitatea armonizata cu directivele europene a aparut un model nou al contului de profit si pierdere.In modelul nou al contului de profit si pierdere s-a înlocuit denumirea de "activitate exceptionala" cu aceea de "activitate extraordinara", a aparut indicatorul privind cifra de afaceri neta, s-au introdus elemente de venituri si cheltuieli realizate din tranzactiile în cadrul grupului de întreprinderi, s-au rectificat anumite cheltuieli prin deducerea din ele a veniturilor obtinute din subventii de exploatare, s-au introdus date privind cheltuielile si veniturile din ajustarea la inflatie precum si referitoare la impozitul pe profit amânat, alte elemente contabile realizate în exercitiile precedente din profitul realizat în exercitiul curent, sumele repartizate pentru participarea salariatilor la profit, dividende, profitul net al regiilor autonome, surse proprii de finantare, iar în credit profitul net realizat în exercitiul precedent, care a fost repartizat pe destinatiile legale.

Pe baza contului de rezultate se pot determina o serie de indicatori cu privire la volumul de activitate cât și cu privire la eficiența(rentabilitatea) cu care se desfășoară această activitate.

Soldurile intermediare de gestiune sau marjele de acumulare sunt indicatori valorici care supun analizei, oferă detalii asupra provenienței rezultatului exercițiului și asupra cauzelor care au generat rezultatul respectiv. Soldurile intermediare de gestiune reprezintă de fapt paliere succesive în formarea rezultatului final. Construcția indicatorilor se realizează în cascadă pornind de la cel mai cuprinzător (producția exercițiului și marja comercială) și se incheie cu cel mai sintetic (rezultatul net al exercițiului). Soldurile intermediare de gestiune au ca principală caracteristică, pe aceea de a reprezenta, fiecare pe treapta sa de semnificație, marja de acumulare valorică pâna la acea treaptă.

Fig. nr. 3 Soldurile intermediare de gestiune

Principiile de bază ale analizei financiare

Drept principii fundamentale aplicate în cadrul analizei financiare se evidențiază următoarele:

investigarea prioritară a aspectelor privind funcționalitatea întreprinderii;

abordarea dinamică a comportamentului întreprinderii;

aprecierea rezultatelor în corelație cu caracteristicile mediului concurențial;

evaluarea gradului de vulnerabilitate și risc.

Aprecierea performanțelor unor întreprinderi necesită și informații ce depășesc cu mult sfera informației contabile privind potențialul tehnic și uman, potențialul comercial, intensitatea concurenței, poziția firmei pe piață, imaginea firmei și a produselor sale.

Toți acești factori determină competitivitatea firmei și influențează performanțele sale financiare.

Totodată, variabilele financiare capătă o importanță tot mai mare în procesele de elaborare și de evaluare a politicilor de dezvoltare a întreprinderilor, analiza financiară devenind o componentă fundamentală a teoriei și practicii economico-financiară.

Diagnosticul funcțional strategic are un rol deosebit în fundamentarea deciziilor în măsură să materializeze cerințele pieței și de funcționare stabilă și eficientă a unei firme în sistemul economiei de piață realizând o evaluare complexă a activității și rezultatelor firmelor în corelație cu cerințele pieției.

Pentru caracterizarea dimensiunilor activității întreprinderii, aprecierea rezultatelor și măsurarea performanțelor sale comerciale se folosesc următorii indicatori:

cifra de afaceri;

producția exercițiuliu;

marja comercială;

valoarea adăugată.

Orice evaluare începe prin investigarea complexă a acestor indicatori, în dinamică și comparativ cu obiectivele stabilite.

Cifra de afaceri reprezintă suma totală a veniturilor din operațiuni comerciale efectuate de o unitate economică, respectiv vânzarea de mărfuri și produse, executarea de lucrări și prestarea de servicii într-o perioadă de timp determinată.

În cifra de afaceri nu se includ:

veniturile financiare;

veniturile excepționale.

Analiza diagnostic a cifrei de afaceri se raportează permanent la poziția strategică a firmei și cuprinde:

analiza dinamicii și structurii cifrei de afaceri;

analiza factorială a cifrei de afaceri;

analiza cifrei de afaceri în corelație cu capacitatea de producție și cerere;

modele de determinare a cifrei de afaceri minime cu restricții dar și respectiv probabile în funcție de variabila timp;

reflectarea cifrei de afaceri în principalii indicatori economico-financiari ai unității economice.

Pentru definirea cadrului general în care se înscrie activitatea întreprinderii se folosesc mărimile absolute și ritmurile de creștere (cu bază fixă, cu bază în lanț și ritmurile medii). Mărimile absolute caracterizează evoluția cifrei de afaceri la modul cel mai general. Mărimile relative arată proporția de creștere a cifrei de afaceri față de o anumită bază de comparație. Examinarea lor pe mai multe exerciții permite stabilirea tendinței activității întreprinderii: creștere puternică sau slabă, stabilitate, regresie lentă sau rapidă.

Cifra de afaceri este în mod normal înregistrată în unități monetare curente (lei curenți). În perioada de puternică creștere a prețurilor, dacă nu se procedează la corelarea cu inflația, informațiile își pierd mult din fiabilitate, iar concluziile analizei sunt deformate. Inflația are efecte la toate nivelurile: flux de exploatare, flux de finanțare, structură patrimonială etc, întrucât antrenează variații nominale cărora nu le corespund variații reale ale activității. Evitarea erorilor de judecată și aprecierea performanță reale ale unităților impun cu necesitate luarea în calcul a efectelor inflației, calculându-se creșterea reală a cifrei de afaceri.

Cifra de afaceri evoluează sub incidența unui complex de factori interni și externi (fig.) în cadrul acestui sistem un loc important îl dețin cei legați de asigurarea și folosirea resurselor umane și de gradul de valorificare a producției fabricate.

Analiza factorială a cifrei de afaceri poate utiliza următoarele modele:

Analiza factorială a cifrei de afaceri urmărește evidențierea factorilor care influențează modificarea cifrei de afaceri după următoarea schemă:

N

Mf

N

CA W Qf

Mf’

CA

Qf

N = numărul mediu de salariați;

W = productivitatea muncii;

CA

Qf

Mf

N

Qf

Mf’

Valoarea adăugată exprimă creșterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producție (îndeosebi a factorilor muncă și capital), peste valoarea materialelor, subansamblelor, energiei, serviciilor cumpărate de întreprindere de la terți.

Această valoare adăugată reprezintă:

sursa de acumulări bănești din care se face remunerarea participanților direcți și indirecți la activitatea economică a întreprinderii conform:

Fig. nr. 4 Distribuția valorii adăugate realizate de companie

Raportând remunerarea fiecărui participant la valoarea adăugată se poate face o evaloare a distribuției veniturilor globale către partenerii întreprinderii.

Modalitatea de calcul:

A – prin diferență (sustractivă)

B – prin adunare (aditivă)

A – după metoda sustractivă

V.A. = Qe – Ci

și reprezintă diferența dintre producția exercițiului și consumurile intermediare (externe) sau care provin de la terți: materiile prime materialele, energie, combustibil, apă, servicii externe. După caz, această formulă adaugă și media comercială:

V.A. = Mc + (Qe – Ci)

B – după metoda aditivă – se însumează elementele ce compun această valoare, adică cele care sunt remunerate pentru contribuția lor și anume:

munca – (cheltuieli de personal)

statul – (cheltuieli cu impozite și taxe)

investițiile – (amortizările și provizioanele destinate conservării valorii activelor, capitalului tehnic și angajat)

împrumuturile – (cheltuieli financiare cu dobânda)

capitaluri proprii – (dividendele de distribuit)

întreprinderea însăși – (autofinanțarea – constituirea fondului de dezvoltare din profit).

Valoarea adăugată ca instrument de analiză permite să se măsoare:

dimensiunea întreprinderii, valoarea adăugată măsoară contribu-ția întreprinderii în procesul de producție mai mult decât cifra de afaceri ce depinde de activitatea comercială;

gradul de integrare economică al întreprinderii, altfel spus măsoară capacitatea întreprinderii de a-și asigura ea însăși cât mai multe faze de producție. Integrarea este cu atât ami importantă cu cât întreprinderea recurge la mai puține aporturi pornind de la materiile prime pentru producerea produselor sale finite. Pentru a permite compararea întreprinderilor din aceeași branșă se determină următorul indicator care se numește indicatorul de productivitate:

structura întreprinderii, ponderea factorilor de producție (munca și capitalul tehnic), este caracterizată de următorii indicatori:

și

Primul indicator (I2) măsoară partea cheltuielilor de personal ce se regăsesc în valoarea adăugată (influiența factorului muncă). În cele mai multe întreprinderi reprezintă partea cea mai importantă și depășește ușor 50% din valoarea adăugată.

Al doilea indicator (I3) măsoară partea de investiții regăsibile în valoarea adăugată.

Cei doi indicatori sunt foarte utili în timp pentru aceeași întreprindere și adesea pentru comparații între întreprinderi din același sector de activitate sau nu.

exploatarea întreprinderii.

contribuția valorii adăugate la rambursarea capitalurilor împrumutate prin indicatorul:

Deasemenea, valoarea adăugată permite o serie de constatări referitoare la orice modificări în activitatea întreprinderii studiind efectele reducerii vânzărilor prin metoda valorii adăugate determinate prin diferență astfel:

producția se va încetini cu un decalaj, ce va atrage menținerea în totalitate a cheltuielilor de producție și creșterea costurilor cu stocajul. Producția va trebui să fie diminuată dacă scăderea vânzărilor are un caracter durabil;

consumul de bunuri (cheltuielile interne: materii prime, materiale) se va modifica în mod proporțional, cu același decalaj ca producția, dar costurile unitare s-ar putea săfie mai ridicate dacă va fi cumpărată o cantitate mai scăzută;

cheltuielile externe vor avea aceeași tendință, dar nu în aceeași proporție. Unele dintre ele putând avea chiar tendință de creștere (de exemplu cheltuielile publicitare).

În concluzie, valoarea adăugată este un indicator important pentru aprecierea activității întreprinderii, dar nu estimează prin nimic rezultatul final, nu este decât o cifră prin care se apreciază rezultatul realizat de întreprindere într-o anumită perioadă.

Tabelul nr. 2 Calculul ritmului de creștere al cifrei de afaceri

Tabelul nr. 3 Evoluția indicatorilor companiei

Modificarea cifrei de afaceri cu 370.154 mii RON este influențată de următorii factori:

1. numărul mediu de salariați

mii RON

2. productivitatea muncii

( W ) = mii RON

din care:

a) influența gradului de înzestrare tehnică

mii RON

b) influența randamentului mijloacelor fixe productive

mii RON

3. gradul de valorificare a producției fabricate

mii RON

Schematic factorii de influență pot fi redați astfel:

N (-58.481)

Mf

N

CA W (+423.036)

(+370.154)

Qf

Mf

CA

Qf

Concluzie:

Creșterea cifrei de afaceri cu 370.154 mii RON s-a datorat în principal influențelor:

Pozitivă

a productivității muncii (W) care a înregistrat o creștere cu 423.036 mii RON datorată în principal creșterii pozitive a gradului de înzestrare tehnică (746.625 mii RON) și mai puțin randamentului activelor fixe productive care au avut o influență negativă (-323.589 mii RON).

a gradului de valorificare a producției fabricate (+5.599 mii RON).

Negativă:

datorată influenței numărului mediu de salariați (-58.481 mii RON).

Calculul valorii adăugatese va face folosind datele din cascada Soldurilor Intermediare de Gestiune (SIG)

A – după metoda sustractivă

V.A. = Qe – Ci

și reprezintă diferența dintre producția exercițiului și consumurile intermediare (externe) sau care provin de la terți: materiile prime materialele, energie, combustibil, apă, servicii externe. După caz, această formulă adaugă și media comercială:

V.A. = Mc + (Qe – Ci)

Tabelul nr. 4 Calculul valorii adăugate

Indicatorii de rezultate: cifra de afaceri și producția exercițiului au înregistrat o creștere de:

a) Rata variației valorii adăugate – denumită și rata de creștere a întreprinderii permite aprecieri cu un plus de precizie asupra creșterii sau regresiei activității

%

Valoarea adăugată a crescut într-un ritm inferior creșterii producției exercițiului (Qe) care a crescut cu 60,33%.

b) Rata valorii adăugate a înregistrat următoarele valori:

Evoluția ratei valorii adăugate semnifică o scădere a consumurilor pornind de la comparația cu creșterea producției exercițiului

Tabelul nr. 5 Repartiția valorii adăugate între partenerii sociali

Se remarcă ponderea ridicată deținută de salarii și cheltuieli salariale în total valoare adăugată (49,73%) precum și creșterea acestora cu 29,86% față de anul anterior.

Dividendele au scăzut cu 23,93% în anul 2013 față de anul 2012 ca urmare a hotărârii AGA de a diminua suma repartizată dividendelor în vederea efectuării unor investiții. Autofinanțarea reprezintă 11,68% din valoarea adăugată, fiind în creștere față de anul precedent (+31,81%). Ca tendință se observă creșterea ratei impozitelor și taxelor (+44,26%).

2.3 Analiza rentabilității companiei

Tabelul nr. 6 Contul de profit și pierdere

Din analiza contului de profit și pierderi rezultă că din producția marfă facturată pe anul 2007 a rezultat un profit brut de 332,52 miliarde RON, reprezentând o rentabilitate de 2,26%.

Se constată că în exercițiul financiar precedent s-a obținut un rezultat înaintea impozitării de 325.852 mii RON, față de un rezultat al exploatării în valoare de 383.526 mii RON. Diminuarea rezultatului global a fost rezultatul influenței nefavorabile a operațiunilor financiare.

În exercițiul curent, rezultatul exercițiului a fost obținut pe seama soldului favorabil al operațiunilor de exploatare, activitatea financiară, la care s-a adăugat și cea excepțională, continuând să aibă o influență negativă.

În dinamică, se remarcă o evoluție diferită a componentelor rezultatului exercițiului:

rezultatul exploatării a scăzut cu 13,30% față de exercițiul precedent (datorită creșterii cheltuielilor pentru exploatare într-un ritm superior comparativ cu creșterea veniturilor din exploatare);

veniturile financiare au crescut într-un ritm superior (Iv=131,22%) comparativ cu cel al cheltuielilor financiare (Ich=117,23%);

rezultatul excepțional a devenit nefavorabil (-5304 mil.lei) față de cel precedent care era favorabil (+5946 mil.lei)

CAPACITATEA DE AUTOFINANȚARE = CAF

CAF = Excedentul brut din exploatare (EBE) + Alte venituri din exploatare + Venituri financiare

și excepționale – Cheltuieli financiare și excepționale – Impozit pe profit

Tabelul nr. 7 Calculul capacității de autofinanțare (mil. lei)

Pentru perioada 2012 – 2013 capacitatea de autofinanțare exprimă un surplus financiar degajat de activitatea întreprinderii și care are însă un caracter potențial dacă nu este susținut de mijloace financiare efective.

Soldurile intermediare de gestiune în perioada 2012 – 2013 sunt prezentate în tabelul:

Tabelul nr. 7 Calculul soldurilor intermediare de gestiune

Tabelul nr. 8 Evidențierea principalelor rezultate

Rata rentabilității pentru perioada precedentă este:

Rata rentabilității pentru perioada curentă este:

Tabelul nr. 9 Ratele de rentabilitate

Rata rentabilității economice a scăzut de două ori de la 33,29 la 16,89 în condițiile în care activul total a crescut cu 70,91%.

Modelul:

din care:

1) Influența modificării rotației activelor totale:

2) Influența modificării ratei rentabilității comerciale:

Probă: -7,5 – 8,9 = -16,4%

Modelul:

din care:

1) Influența ratei de rotație a activelor imobilizate ():

2) Influența modificării ratei de rotație a activuli circulant:

3) Influența modificării rentabilității comerciale:

Probă: -9,31 – 6,16 – 1,66 = –17,13%

Cele mai mari influențe

= rot Ai = -1,66%

Rc = rot Acirc = -6,16%

(-17,13%) Rc = -9,31%

a avut-o diminuarea marjei exploatării (ratei rentabilității comerciale). Prin ambele cazuri rezultă o influență negativă a acestui indicator de -9,31%, respectiv –8,9%.

Aimob = -1,66%

Atot =

-7,82% Acirc = -6,16%

Influența negativă a activelor totale (-7,82%) se datorează în cea mai mare parte activelor circulante (-6,16%) și activelor imobilizate (-1,66%).

Încetinirea rotației activelor, pe active imobilizante și pe active circulante a condus la deteriorarea eficienței utilizată de patrimoniul întreprinderii.

2.4 Analiza rentabilității financiare

Analiza rentabilității financiare se face pornind de la rentabilitatea economică și luând în considerare gradul de îndatorare al companiei. Rentabilitatea financiară reprezintă rentabilitatea asociată capitalului investit de către proprietarii (acționarii) companiei ca urmare a rezultatului net obținut dina nul curent și din anii precedenți, evoluția sa în timp evidențiind modul de fructificare a capitalului adus de acționari prin activitatea companiei.

Tabelul nr. 10 Analiza rentabilității financiare

Rf0 = 0,77 x 35,07 x 0,97 x 6,32 = 165,54

Rf1 = 0,65 x 25,42 x 0,76 x 4,09 = 51,36

În ce privește raportul dintre rezultatul exercițiului și EBE în anul precedent, acesta era de 77%.

Rata marjei brute a exploatării a scăzut de la 35,07 lei / 100 lei CA la valoarea de 25,42 lei / 100 lei CA.

2.5 Analiza rentabilității resurselor consumate

Se face conform modelului:

unde:

RE = rezultatul exploatării;

Chm = cheltuieli materiale totale;

Chp = cheltuieli cu personalul totale;

CA = cifra de afaceri

Tabelul nr. 10 Analiza rentabilității resurselor consumate

Modelul de referință este următorul:

din care :

1. influența ratei eficienței cheltuielilor exprimată prin cifra de afaceri la un leu cheltuieli materiale:

influența ratei eficienței cheltuielilor exprimată prin cifra de afaceri la un leu cheltuieli de personal:

influența modificării rentabilității resurselor consumate:

Verificare: -1585,1+45,7-1384,9 = -2924,3%

Concluzii

In concluzie se poate afirma despre lucrarea de mai sus ca a indeplinit toate obiectivelepropusein cadrul introducerii, a prezentat entitatea economica Huawei din punct de vedere al rezultatelor economice, financiare si din punct de vedere al evolutiei societatii in ultimii ani, trecand in revista aspectele particulare ale societatii, forma de organizare istoricul, obiectivele, politicile sociale si economice ale Huawei.

Au fost indeplinite toate obiectivele unei lucrari de licenta, tinandu-se cont de partea de introducere, cu descrierea temei, aspectelor legate de licenta etc. In partea de przentare a societatii au fost folosite informatii obtinute de pe internet sau din reviste pentru a realiza imaginea Huawei iar in partea de studiu de caz au fost analizate aspecte financiare, din prisma finantelor si a analizei rezultatelor.

Scopul propus in introducere, acela de analiza rezultatele societatii huawei, a fost atins prin metoda studiului de caz, concretizat aiciprin definirea formulelor financiare si al aspectelor teoretice dupacare s-a facut analiza, si aplicarea acestor aspecte pe exemplul si pe datele obtinute legate de entitatea in cauza.

Din prima parte,cea introductiva, si partea a doua, prezentarea societatii, se poate extrage imaginea unei societati organizata pe model capitalist, insa cu implicarea statului, iar din partea de studiu de caz, se poate trage concluzia ca Huawei este o societate prospera,beneficiind de finante si fluxuri de capital ascendente.

Concluzia care se poate extrage, tinand cont de toate cele trei capitole, este acea ca Huawei are o structura organizatoriala puternica, cu o conducere a carui capacitate de adaptare pepietele straine este foarte buna,subliniind aici liniile de productie. Fluxurile de capital, crescatoare de la an la an, prezinta indici puternici, preconizand cresterea si pe anii urmatori.

Recomandarile care se pot face tin de lipsa transparentei si de controlul puternic asupra angajatilor din societate.

Anexe

Anexa nr. 1 Contul de profit și pierdere (mii RON)

Anexa nr. 2 Calculul indicatorilor de rezultate (mii RON)

Bibliografie

http://www.huawei.com/cn/

Bibliografie

http://www.huawei.com/cn/