Analiza Relatiilor CU Furnizorii In Cadrul Societatii Koncepto Mob

ANALIZA RELAȚIILOR CU FURNIZORII ÎN CADRUL SOCIETĂȚII KONCEPTO MOB

Cuprins

Introducere

Lista tabelelor și a figurilor

Capitolul I. Definirea conceptului de asigurare materială

I.1. Relațiile dintre subsistemul ,,asigurare materială”, firmă și mediul economic din amonte

I.2. Noua abordare a conceptului de asigurare a resurselor materiale

I.2.1. Procesul de asigurare materială

I.2.2. Asigurarea materială – funcție strategică a unui sistem de producție

I.2.3. Definirea conceptului de asigurare și gestiune a resurselor materiale

Capitolul II. Caracterizarea, evaluarea și selecția furnizorilor

II.1. Caracterizarea furnizorilor

II.2. Evaluarea și selecția furnizorilor

II.3. Tipuri de relații cu furnizorii

II.4. Elaborarea strategiilor pe piața furnizorilor

Capitolul III. Analiza relațiilor cu furnizorii în cadrul societății KONCEPTO MOB

( STUDIU DE CAZ

III.1. Prezentarea societății. Istoric

III.1.1. Resurse materiale și furnizori

III.1.2. Transporturile

III.1.3. Clienții

III.1.4. Mediul concurențial

III.2. Structura organizatorică a societății KONCEPTO MOB

III.3. Evoluția principalilor indicatori economico-financiari în perioada 2013-2014

III.4. Organizarea în cadrul departamentului de aprovizionare

III.5. Surse și forme de aprovizionare în cadrul societății KONCEPTO MOB

III.6. Alegerea și selecția furnizorilor în cadrul societății KONCEPTO MOB

III.6.1. Testarea credibilității furnizorilor

III.7. Metode de diagnosticare a sistemului organizatoric și de conducere în relațiile cu furnizorii în cadrul societății KONCEPTO MOB

III.7.1. Diagnosticarea sistemului relațiilor cu furnizorii prin metoda analizei diagnostic

III.7.2. Diagnosticarea sistemului relațiilor cu furnizorii prin metoda analizei

III.7.3. Diagnosticarea sistemului relațiilor cu furnizorii pe baza standardelor societății KONCEPTO MOB

III.7.4. Diagnosticarea sistemului relațiilor cu furnizorii prin matricea Kraljic

III.8. Analiza în scopul perfecționării sistemului organizatoric și de conducere a relațiilor cu furnizorii în cadrul societății KONCEPTO MOB

III.8.1. Analiza furnizorilor de produse furniruri estetice și influențele asupra sistemului organizatoric și de conducere

Concluzii și propuneri

Bibliografie

Lista figurilor

Figura 1.1: Procesul de stabilire și dezvoltare a acțiunilor de garantare materială________________________________________________________14

Figura 2.1: Noi trăsături ale organizării structurale și procesuale a asigurării materiale________________________________________________________15

Figura 3.1: Accepțiuni ale abordării conceptului de asigurare a resurselor materiale________________________________________________________17

Figura 4.1: Aspecte pe care se fundamentează abordarea conceptului de asigurare a resurselor materiale conform accepțiunii parteneriale___________18

Figura 5.1: Înglobarea decizională a activității de asigurare a resurselor materiale în activitatea de ansamblu a organizației_______________________20

Figura 6.1: Etape ale progresului rolului activității de asigurare a resurselor materiale________________________________________________________20

Figura 7.1: Termenul de logistică comparativ cu cel al activităților de asigurare a resurselor materiale________________________________________________23

Figura 8.1: Etape ale procesului de asigurare materială___________________25

Figura 9.1: Tipuri de opțiuni privind stabilirea strategiilor de dezvoltare din punct de vedere al activității de asigurare materială___________________________27

Figura 10.1: Roluri ale activității de asigurare materială__________________30

Figura 11.1: Sectoarele unde se regăsesc informațiile principale referitoare la politicile și strategiile de vânzare pe piață______________________________31

Figura 12.1: Întrebări la care este necesar să răspundă strategiile create pe piața furnizorilor_______________________________________________________33

Figura 13.1: Modalități de a răspunde la întrebările referitoare la strategiile create pe piața furnizorilor__________________________________________34

Figura 14.1: Etape ale caracterizării furnizorilor________________________37

Figura 15.1: Criterii avute în vedere în caracterizarea furnizorilor ca producători de resurse________________________________________________________38

Figura 16.1: Curba de experiență a furnizorilor__________________________39

Figura 17.1: Formula analitică a unei curbe de experiență a furnizorilor______39

Figura 18.1: Criterii în funcție de care se realizează poziția pe piață a furnizorului______________________________________________________40

Figura 19.1: Criterii avute în vedere în caracterizarea furnizorilor prin resursele oferite___________________________________________________________41

Figura 20.1: Aspecte avute în vedere în caracterizarea furnizorilor prin calitatea managementului acestora___________________________________________46

Figura 21.1: Criterii clasice de apreciere a furnizorilor___________________49

Figura 22.1: Forme ale materializării relațiilor de parteneriat______________52

Figura 23.1:Obiective fundamentale ale unei strategii pe piața furnizorilor____54

Figura 24.1: Logo KONCEPTO MOB_________________________________56

Figura 25.1: Structura noului sediu KONCEPTO MOB____________________58

Figura 26.1: Noul sediu al societății KONCEPTO MOB___________________58

Figura 27.1: Subunități ale Koncepto Prod_____________________________58

Figura 28.1: Componența actuală a grupului KONCEPTO MOB____________59

Figura 29.1: Direcții comerciale ale politicii comerciale a grupului KONCEPTO MOB____________________________________________________________60

Figura 30.1: Ponderea producătorilor de mobilier consacrați aduși în România de către grupul KONCEPTO MOB______________________________________62

Figura 31.1: Serviciile oferite clienților de către grupul KONCEPTO MOB____64

Figura 32.1: Ponderea magazinelor grupului KONCEPTO MOB în țară______64

Figura 33.1: Ponderea magazinelor KONCEPTO MOB în lume_____________65

Figura 34.1: Clienții principali ai KONCEPTO MOB_____________________65

Figura 35.1: Ponderea gamei de produse oferită de către KONCEPTO MOB__67

Figura 36.1: Ponderea furnizorilor de transport internaționali în cadrul KONCEPTO MOB_________________________________________________70

Figura 37.1: Ponderea clienților mobilierului de casă a KONCEPTO MOB___71

Figura 38.1: Ponderea vânzărilor mobilierului office în anul 2014___________71

Figura 39.1: Rețeaua de distribuție KONCEPTO MOB____________________72

Figura 40.1: Ponderea concurenților KONCEPTO MOB pe piața mobilierului de casă____________________________________________________________73

Figura 41.1: Ponderea concurenților KONCEPTO MOB pe piața mobilierului office____________________________________________________________73

Figura 42.1: Ponderea concurenților KONCEPTO MOB pe piața mobilierului de lux______________________________________________________________74

Figura 43.1: Alte activități ale departamentului comercial din cadrul KONCEPTO MOB____________________________________________________________77

Figura 44.1: Evoluția cifrei de afaceri în perioada 2013-2014______________81

Figura 45.1: Evoluția veniturilor totale în perioada 2013-2014_____________82

Figura 46.1: Evoluția cheltuielilor totale în perioada 2013-2014____________83

Figura 47.1: Evoluția rezultatului exercițiului în perioada 2013-2014________84

Figura 48.1: Moduri de acțiune ale departamentului de aprovizionare________86

Figura 49.1: Forme de furnizare a resurselor materiale___________________88

Figura 50.1: Criterii avute în vedere în alegerea furnizorilor_______________89

Figura 51.1: Metoda acordării punctelor în funcție de importanța și gradul de manifestare a criteriului____________________________________________91

Figura 52.1: Aspecte avute în vedere în determinarea criteriilor de evaluare___92

Figura 53.1: Metoda acordării punctelor pe grade de importanță a criteriilor, cu detaliere pe subcriteriile specifice_____________________________________93

Figura 54.1: Factorii care stabilesc necesitatea testării partenerilor înaintea unei colaborări_______________________________________________________96

Figura 55.1: Obiective ale analizei structurii patrimoniale________________102

Figura 56.1: Puncte tari___________________________________________104

Figura 57.1: Puncte slabe__________________________________________105

Figura 58.1: Oportunități__________________________________________105

Figura 59.1: Amenințări___________________________________________106

Figura 60.1: Activități desfășurate de achizitorii societății KONCEPTO MOB_107

Figura 61.1: Componența prezentării generale a cumpărării în cadrul KONCEPTO MOB________________________________________________108

Figura 62.1: Componența specificațiilor de cumpărare___________________108

Figura 63.1: Posibilități de alegere a furnizorului_______________________112

Figura 64.1: Aspecte care influențează strategia de aprovizionare__________115

Figura 65.1: Riscul și efectul potențial asupra profitului__________________115

Figura 66.1: Caracteristici ale resurselor critice________________________116

Figura 67.1: Trăsăturile resurselor de levier___________________________117

Figura 68.1: Aspecte de care societatea KONCEPTO MOB ține cont pentru a evita riscul______________________________________________________119

Figura 69.1: Furnizori locali și naționali______________________________119

Figura 70.1: Furnizori externi de materiale publicitare___________________120

Lista tabelelor

Tabel 1.1: Caracteristici definitorii ale relațiilor de garantare a resurselor materiale_______________________________________________________13

Tabel 2.1: Aspecte pe care asigurarea și gestiunea resurselor material le are în vedere pentru a reflecta foarte bine realitatea___________________________24

Tabel 3.1: Furnizorii cu situația cea mai avantajoasă sunt reprezentați de cei din zona Mare-Mare__________________________________________________41

Tabel 4.1: Analiza matriceală după două criterii________________________42

Tabel 5.1: Trăsăturile poziției Vacă de lapte___________________________43

Tabel 6.1: Trăsăturile poziției Vedetă__________________________________43

Tabel 7.1: Trăsăturile poziției Bebe__________________________________43

Tabel 8.1: Trăsăturile poziției Non-profit_______________________________44

Tabel 9.1: Trăsăturile comportamentale principale ale furnizorului corespunzătoare fiecărei etape de dezvoltare____________________________45

Tabel 10.1: Criterii de apreciere a furnizorilor_________________________48

Tabel 11.1: Trăsăturile unui furnizor privilegiat_________________________51

Tabel 12.1: Premii câștigate de KONCEPTO MOB de-a lungul vremii_______66

Tabel 13.1: Furnizorii celor mai importante materii prime directe___________68

Tabel 14.1: Furnizorii resurselor auxiliare_____________________________69

Tabel 15.1: Departamente ale KONCEPTO MOB______________________76

Tabel 16.1: Decizii care îi revin departamentului de relații cu furnizorii din cadrul KONCEPTO MOB_______________________________________________79

Tabel 17.1: Situația principalilor indicatori economico-financiari înregistrați în perioada 2013-2014_____________________________________________80

Tabel 18.1: Obiective ale departamentului de aprovizionare_______________85

Tabel 19.1: Gruparea criteriilor pe grade de importanță___________________91

Tabel 20.1: Note acordate criteriilor de evaluare________________________92

Tabel 21.1: Probabilitatea de manifes__________115

Figura 65.1: Riscul și efectul potențial asupra profitului__________________115

Figura 66.1: Caracteristici ale resurselor critice________________________116

Figura 67.1: Trăsăturile resurselor de levier___________________________117

Figura 68.1: Aspecte de care societatea KONCEPTO MOB ține cont pentru a evita riscul______________________________________________________119

Figura 69.1: Furnizori locali și naționali______________________________119

Figura 70.1: Furnizori externi de materiale publicitare___________________120

Lista tabelelor

Tabel 1.1: Caracteristici definitorii ale relațiilor de garantare a resurselor materiale_______________________________________________________13

Tabel 2.1: Aspecte pe care asigurarea și gestiunea resurselor material le are în vedere pentru a reflecta foarte bine realitatea___________________________24

Tabel 3.1: Furnizorii cu situația cea mai avantajoasă sunt reprezentați de cei din zona Mare-Mare__________________________________________________41

Tabel 4.1: Analiza matriceală după două criterii________________________42

Tabel 5.1: Trăsăturile poziției Vacă de lapte___________________________43

Tabel 6.1: Trăsăturile poziției Vedetă__________________________________43

Tabel 7.1: Trăsăturile poziției Bebe__________________________________43

Tabel 8.1: Trăsăturile poziției Non-profit_______________________________44

Tabel 9.1: Trăsăturile comportamentale principale ale furnizorului corespunzătoare fiecărei etape de dezvoltare____________________________45

Tabel 10.1: Criterii de apreciere a furnizorilor_________________________48

Tabel 11.1: Trăsăturile unui furnizor privilegiat_________________________51

Tabel 12.1: Premii câștigate de KONCEPTO MOB de-a lungul vremii_______66

Tabel 13.1: Furnizorii celor mai importante materii prime directe___________68

Tabel 14.1: Furnizorii resurselor auxiliare_____________________________69

Tabel 15.1: Departamente ale KONCEPTO MOB______________________76

Tabel 16.1: Decizii care îi revin departamentului de relații cu furnizorii din cadrul KONCEPTO MOB_______________________________________________79

Tabel 17.1: Situația principalilor indicatori economico-financiari înregistrați în perioada 2013-2014_____________________________________________80

Tabel 18.1: Obiective ale departamentului de aprovizionare_______________85

Tabel 19.1: Gruparea criteriilor pe grade de importanță___________________91

Tabel 20.1: Note acordate criteriilor de evaluare________________________92

Tabel 21.1: Probabilitatea de manifestare a criteriilor pe fiecare furnizor în cadrul societății KONCEPTO MOB__________________________________93

Tabel 22.1: Criterii pentru evaluare, subcriterii pentru capacitatea de a produce și punctajul acordat în funcție de importanța acestor criteria______________95

Tabel 23.1: Scală de evaluare pentru fiecare furnizor____________________95

Tabel 24.1: Informații necesare pentru testarea unui furnizor de materiale de bază__________________________________________________________97

Tabel 25.1: Indicele de solvabilitate al societății ARTA PRODEX S.R.L.______98

Tabel 26.1: Dinamica situației economic-financiare înregistrată de către societatea KONCEPTO MOB în perioada 2013-2014____________________101

Tabel 27.1: Indicatori financiari înregistrați de societatea KONCEPTO MOB în perioada 2013-2014_____________________________________________103

Tabel 28.1: Punctele tari ale societății KONCEPTO MOB utile în diagnosticarea sistemului relațiilor cu furnizorii_____________________________________104

Tabel 29.1: Punctele slabe ale societății KONCEPTO MOB utile în diagnosticarea sistemului relațiilor cu furnizorii________________________105

Tabel 30.1: Oportunitățile societății KONCEPTO MOB utile în diagnosticarea sistemului relațiilor cu furnizorii_____________________________________106

Tabel 31.1: Criterii de apreciere_____________________________________109

Tabel 32.1: Standarde interne de apreciere a furnizorilor_________________109

Tabel 33.1: Standarde în funcție de care este ales furnizorul_______________110

Tabel 34.1: Reguli de evaluare_____________________________________111

Tabel 35.1: Funcții comune pentru placaj și panel______________________113

Tabel 36.1: Matricea funcțiilor_____________________________________113

Tabel 37.1: Condiții care trebuie să fie negociate de către KONCEPTO MOB cu furnizorul 1____________________________________________________114

Tabel 38.1: Condiții care trebuie să fie negociate de către KONCEPTO MOB cu furnizorul 2______________________________________________________114

Tabel 39.1: Criterii de care furnizorii de materiale publicitare trebuie să răspundă_____________________________________________________120

Tabel 40.1: Exigențe obișnuite în vederea obținerii statutului de furnizor agreat_______________________________________________________121

Tabel 41.1: Structura furnizorilor pe principalele materii prime aprovizionate în cadrul societății KONCEPTO MOB_________________________________121

Tabel 42.1: Sortimente de furniruri estetice___________________________122

INTRODUCERE

Lucrarea intitulată ,,Analiza relațiilor cu furnizorii în cadrul societății KONCEPTO MOB” este structurată în trei capitole, care fac referire la conceptul de asigurare materială, caracterizarea, evaluarea și selecția furnizorilor, precum și la tipurile de relații cu furnizorii.

În capitolul I am avut în vedere definirea conceptului de asigurare materială, relațiile dintre subsistemul ,,asigurare materială”, firmă și mediul economic din amonte, noua abordare a conceptului de asigurare a resurselor materiale. Tot în cadrul capitolului I, am evidențiat și procesul de asigurare materială, asigurarea materială ca funcție strategică a unui sistem de producție, precum și conceptul de asigurare și gestiune a resurselor materiale.

În capitolul II al lucrării am avut în vedere caracterizarea, evaluarea și selecția furnizorilor. De asemenea, am evidențiat și tipurile de relații cu furnizorii, precum și elaborarea strategiilor pe piața furnizorilor.

Cel de-al treilea capitol, studiul de caz, evidențiază analiza relațiilor cu furnizorii în cadrul societății KONCEPTO MOB.

Pentru a evidenția relațiile cu furnizorii în cadrul acestei societăți am folosit mai multe metode de diagnosticare, precum:

Diagnosticarea sistemului relațiilor cu furnizorii prin metoda analizei

diagnostic

Diagnosticarea sistemului relațiilor cu furnizorii prin metoda analizei

S.W.O.T.

Diagnosticarea sistemului relațiilor cu furnizorii pe baza standardelor

societății KONCEPTO MOB

Diagnosticarea sistemului relațiilor cu furnizorii prin matricea Kraljic

CAPITOLUL I

DEFINIREA CONCEPTULUI DE ASIGURARE MATERIALĂ

I.1. RELAȚIILE DINTRE SUBSISTEMUL ,,ASIGURARE MATERIALĂ”, FIRMĂ ȘI MEDIUL ECONOMIC DIN AMONTE

Stabilirea, precum și realizarea unei strategii globale de dezvoltare, la nivelul firmei, necesită în afara determinării obiectivelor generale de dezvoltare și precizarea resurselor și a termenelor necesare. În situația în care realizarea obiectivelor generale se regăsește în mod deosebit în sectorul pieței din aval, în ceea ce privește garantarea cu resurse, obiectivele caracteristice se găsesc în sectorul pieței din amonte.

Având în vedere impactul extrem de puternic în ceea ce privește costul activității, în cadrul pieței din amonte, garantarea resurselor materiale are un rol esențial.

Relațiile de garantare a resurselor materiale se definesc în raport cu celelalte relații prin existența unor caracteristici definitorii, evidențiate în Tabelul nr.1:

Tabelul nr.1. Caracteristici definitorii ale relațiilor de garantare a resurselor materiale

Sursa: Gheorghe Cârstea, Strategii în asigurarea și gestionarea resurselor materiale

Așadar, activitatea de garantare a resurselor materiale are rolul de a armoniza interesele opuse ale celor doi coechipieri care iau parte la concretizarea acestor relații, respectiv cumpărătorul și furnizorul.

Acest rol este specific oricărui mod de organizare social și economic, însă în condițiile economiei de piață se petrec schimbări fundamentale atât în ceea ce privește conținutul, cât și în ceea ce privește modalitatea de percepere a locului și rolului care îi revine activității de garantare a resurselor materiale.

Recunoașterea noului loc și rol care i se conferă activității necesită o examinare de ansamblu a procesului complet de producție la nivelul organizației. Se va avea în vedere examinarea circuitului fizic și informativ care stabilește activitatea de garantare materială și care este necesar să fie realizată plecând de la obiectivul existențial al fiecărei organizații, respectiv obținerea profitului și prin obiectivele caracteristice pieței de garantare materială.

În Figura nr.1. este redat procesul de stabilire și dezvoltare a acțiunilor de garantare materială, într-o viziune sistemică:

Figura nr.1. Procesul de stabilire și dezvoltare a acțiunilor de garantare materială

Sursa: Gheorghe Cârstea, Strategii în asigurarea și gestionarea resurselor materiale

După cum se poate observa în Figura nr.1., recunoașterea însușirilor care definesc sistematizarea structurală și procesuală a garantării materiale implică accentuarea unor noi trăsături care caracterizează:

Figura nr.2. Noi trăsături ale organizării structurale și procesuale a asigurării materiale

Sursa: Gheorghe Cârstea, Strategii în asigurarea și gestionarea resurselor materiale

În ceea ce privește relațiile dintre subsistemul ,,asigurare materială”, firmă și mediul economic din amonte,

specificitatea acestora este stabilită de mutațiile noi care definesc mediul economic în condițiile economiei de piață.

Astfel, în condițiile economiei planificate centralizat, relațiile dețineau în cea mai mare parte un redutabil caracter dirijat, fiind determinate de cele mai multe ori pe fundamente centralizate, și nu pe principii economice. Totodată, clauzele oferite de variații furnizori erau extreme de similare, fiind stabilite de existența procedurilor tip de desfășurare a acestora.

Relațiile, în condițiile economiei de piață, nu doar că dobândesc noi însușiri, însă se și îmbogățesc în conținut.

Așadar, este necesar ca relațiile cu piața din amonte să fie create și dezvoltate de către fiecare organizație. Dacă, în general, condițiile de pornire sunt identice, efectele sunt extrem de variate, întrucât depind decisiv de calitatea activității desfășurate pe piață de către fiecare organizație.

Este de remarcat faptul că există o mulțime de oferte pe piață, așadar este necesar ca furnizorii să fie recunoscuți, studiați și apoi selectați în funcție de interesele fiecărei organizații, interese care sunt preponderent de natură economică.

În ceea ce privește condițiile oferite, acestea sunt distincte și de cele mai multe ori reprezintă efectul strategiilor de promovare pe piață, fiind necesar să se acorde o atenție sporită selecționării variatelor oportunități concomitent cu desfășurarea unor acțiuni care au ca și obiectiv anihilarea tendinței furnizorilor de a își forma beneficii competitive în raport cu consumatorii. Se are în vedere, mai ales, eludarea amenințărilor pe piață prin dezvoltarea strategiilor caracteristice garantării materiale fundamentate pe principiile marketing-ului amonte ori pe principiile marketing-ului aprovizionării.

Totodată, pe această piață este necesar să se dezvolte activități caracteristice strategiilor de garantare materială, precum selecționarea între înglobare și aprovizionare, între relații competitive și de parteneriat.

Astfel, dobândirea oricărui beneficiu implică activități de negociere, care pentru a se materializa în rezultate eficiente este necesar să se fundamenteze pe o bună informare a exigențelor pieței, a însușirilor acesteia, a oportunităților și amenințărilor, precum și a punctelor forte și slabe. Succesul în negociere este condiționat de calitatea personalului în ceea ce privește aptitudinile, însă și de formarea acestuia.

Trebuie remarcat faptul că gestiunea activităților de garantare materială este necesar să aibă ca obiectiv desfășurarea unei acțiuni eficiente, care în general nu semnifică obligatoriu costuri reduse, ci raporturile dintre necesitate și cost, să fie cât mai ridicate.

I.2. NOUA ABORDARE A CONCEPTULUI DE ASIGURARE A RESURSELOR MATERIALE

Conceptul de asigurare a resurselor materiale, în ceea ce privește mediul extern – relația cu piața furnizorilor este abordat în următoarele accepțiuni:

Figura nr. 3. Accepțiuni ale abordării conceptului de asigurare a resurselor materiale

Sursa: Gheorghe Cârstea, Strategii în asigurarea și gestionarea resurselor materiale

Accepțiunea tradițională

Obiectivul fundamental, potrivit accepțiunii tradiționale, rezidă în punerea în

concurență a furnizorilor, iar pe acest fundament dobândirea unor beneficii, mai ales în ceea ce privește prețul, însă și în ceea ce privește service-ul și calitatea.

Accepțiunea partenerială

Implică cooperarea reciprocă pe o perioadă îndelungată între consumator și furnizor.

Abordarea conceptului de asigurare a resurselor materiale conform accepțiunii parteneriale se fundamentează pe următoarele aspecte:

Figura nr.4. Aspecte pe care se fundamentează abordarea conceptului de asigurare a resurselor materiale conform accepțiunii parteneriale

Sursa: Gheorghe Cârstea, Strategii în asigurarea și gestionarea resurselor materiale

Trebuie menționat faptul că această accepțiune are ca fundament existența raporturilor de forță, care de cele mai multe ori, se dovedesc a fi avantajoase pentru consumator.

Accepțiunea inventiv – inovativă

Accepțiunea inventiv-inovativă este necesar să garanteze organizarea

producției conform principiului produce ce s-a vândut, întrucât se consideră că aceasta constituie organizarea cea mai concurențială, însă totodată, și cea mai dificil de înfăptuit, deoarece necesită elaborarea condițiilor strict necesare de introducere și funcționare pe temeiul cărora să se anticipeze în mod continuu exigențele pieței, reușindu-se în acest fel satisfacere eficientă și eficace a acesteia.

Având în vedere mutațiile principale care definesc activitatea de asigurare a resurselor materiale în condițiile economiei de piață, se poate afirma că are loc modificarea, în ceea ce privește îmbogățirea conținutului clasic, aspirând din ce în ce mai mult spre înglobarea acesteia într-o viziune omogenă, de ansamblu a întregului proces de producție, în sensul că are loc trecerea de la conceptul produce-vinde la conceptul aprovizionează-vinde.

Noul concept de asigurare a resurselor materiale este întâlnit sub diferite denumiri, dintre care se pot aminti următoarele: J.I.T., logistica asigurării materiale și gestiunea resurselor materiale.

Este necesar ca noul concept să se fundamenteze pe existența strategiilor

generale, unde activitatea de asigurare materială deține un rol dinamic.

Înglobarea decizională a activității de asigurare a resurselor materiale în activitatea de ansamblu a organizației este evidențiată în Figura nr.5.

Strategii furnizori

strategii de pret

relații parteneriat

dezvoltarea atuurilor competitive

Figura nr.5. Înglobarea decizională a activității de asigurare a resurselor materiale în activitatea de ansamblu a organizației

Sursa: Gheorghe Cârstea, Strategii în asigurarea și gestionarea resurselor materiale

Astfel, progresul rolului activității de asigurare a resurselor materiale se poate sintetiza în următoarele etape:

Figura nr.6. Etape ale progresului rolului activității de asigurare a resurselor materiale

Sursa: Gheorghe Cârstea, Strategii în asigurarea și gestionarea resurselor materiale

Etapa de pasivitate

În cadrul etapei de pasivitate, activitatea de asigurare a resurselor materiale

este apreciată ca fiind dependentă în întregime de producție

Etapa de autonomie

În cadrul acestei etape, activitatea de asigurare a resurselor materiale își

dezvoltă strategii particulare de îmbunătățire a activității la nivelul propriului subsistem

Etapa de participare

Activitatea de asigurare a resurselor materiale, în cadrul acestei etape, asistă prin punerea la dispoziție a analizelor și informațiilor utile, la crearea strategiilor generale de dezvoltare a organizației

Etapa de înglobare

În cadrul etapei de înglobare, activitatea de asigurare a resurselor materiale asistă realmente la stabilirea strategiilor generale de dezvoltare a organizației.

În ceea ce privește etapa de autonomie, aceasta este cel mai frecvent întâlnită, iar etapa de înglobare este necesar să reprezinte obiectivul continuu al oricărei echipe manageriale, atât la nivelul organizației, cât și la nivelul subsistemului de asigurare a resurselor materiale.

Pe piață există anumite oportunități care bine valorificate reprezintă efecte pozitive definite prin costuri de asigurare a resurselor materiale extrem de eficiente, prin sporirea siguranței și prin promovarea imaginii pe piață.

Susținerea competitivității sistemelor de producție din punct de vedere al asigurării resurselor materiale, implică noi activități care nu existau până acum, precum: selecția furnizorilor, negocierea, precum și dezvoltarea relațiilor de parteneriat.

Îndeplinirea obiectivelor specifice subsistemului de asigurare cu resurse materiale eficient necesită atât existența unor sisteme de gestiune a activității de ansamblu, cât și existența unor sisteme de gestiune caracteristice activităților constitutive precum: gestiunea activității de cercetare a pieței furnizorilor, gestiunea stocurilor și gestiunea stocării resurselor.

Fără să țină cont de tipul sistemului de gestiune, este necesar ca acesta să se fundamenteze pe existența unor principii care să îi permită auto-regenerarea continuă, precum:

păstrarea și dezvoltarea sistemelor motivaționale eficiente

posibilitatea acțiunilor de inspecție, iar pe acest fundament de autoreglare,

eficiente

dezvoltarea spiritului de competiție fundamentat pe competență, prin

organizări structurale și procesuale eficiente.

În ceea ce privește definirea activităților de punere la dispoziția consumului a resurselor materiale necesare se utilizează mai multe noțiuni, dar care totodată, sunt întrebuințate pentru a defini același lucru.

Așadar, în literatura economică de specialitate se utilizează termenii de cumpărare ori aprovizionare. Câteodată se utilizează și termenul de logistică, iar în concepția sistemelor integrate de producție de tip J.I.T., este utilizat termenul de gestiune a fluxurilor materiale.

Câteodată, sensul cu care sunt utilizați termenii, este extrem de distinct de la autor la autor, însă este necesar să se aibă în vedere faptul că cei mai mulți dintre aceștia sunt mai atenți la imaginea pe care vor să o transmită, și nu la sensul semantic al termenilor.

Unii autori definesc termenul de cumpărare drept ,,un act comercial care include recunoașterea necesităților, selecția furnizorilor, negocierea prețului, precum și a altor condiții de tranzacționare și supravegherea comenzilor până la livrarea acestora”.

Din definiția de mai sus se constată un conținut mult mai bogat decât al unui act de cumpărare propriu-zis.

Alți autori definesc cumpărarea prin ,, obiectivele, pe perioadă scurtă, pe care este necesar să le îndeplinească activitatea de asigurare a resurselor materiale în raport cu consumul” ori ,,obținerea materialelor de calitatea dorită, în cantitatea dorită, la momentul dorit, la un preț convenabil și de la sursă bună”.

Se remarcă, astfel, că în afara faptului că se formează o imagine extrem de generală, conținutul redat este atât al termenului de cumpărare, cât și al celui de aprovizionare.

Anumiți autori definesc activitatea de asigurare a resurselor materiale prin termenul de logistică. Se consideră că utilizarea acestui termen înfățișează o anume poziție referitoare la înglobarea activității de asigurare a resurselor materiale în activitatea de ansamblu a organizației.

Conținutul termenului de logistică este mult mai amplu comparativ cu cel al activităților de asigurare a resurselor materiale, după cum se poate observa în Figura nr.7.

Figura nr.7.Termenul de logistică comparativ cu cel al activităților de asigurare a resurselor materiale

Sursa: Gheorghe Cârstea, Strategii în asigurarea și gestionarea resurselor materiale

În literatura economică română, termenul cel mai frecvent utilizat mai ales în limbajul cotidian este cel de aprovizionare.

Utilizarea termenului de aprovizionare reprezintă un reflex al viziunii de a înțelege asigurarea materială ca fiind procesul dirijat, central și programat, care se limitează doar la aducerea resurselor materiale necesare potrivit repartițiilor, cât și consecința confuziei care se face între asigurarea materială și aprovizionarea propriu-zisă.

În vederea reflectării noului conținut, cât și a noilor obiective cu care se confruntă funcția de asigurare a resurselor materiale necesare, se consideră că termenul de asigurare și gestiune a resurselor materiale, oglindește extrem de bine realitatea dacă se au în vedere următoarele aspecte redate în Tabelul nr.2:

Tabelul nr.2. Aspecte pe care asigurarea și gestiunea resurselor materiale le are în vedere pentru a reflecta foarte bine realitatea

Sursa: Gheorghe Cârstea, Strategii în asigurarea și gestionarea resurselor materiale

În scopul definirii asigurării resurselor materiale este necesară analizarea în primul rând a conținutului și a locului pe care trebuie să îl ocupe într-o organizare funcțională și procesurală concurențială.

I.2.1. Procesul de asigurare materială

Procesul de asigurare materială, la fel ca toate procesele, comportă existența unor diferite etape, care sunt evidențiate în Figura nr.8.

Figura nr.8. Etape ale procesului de asigurare materială

Sursa: Gheorghe Cârstea, Strategii în asigurarea și gestionarea resurselor materiale

Etapele preliminare actului de cumpărare includ:

aprecierea și selecția furnizorilor

stabilirea modalităților de asigurare

stabilirea necesităților de consum

stabilirea necesarului de consum

crearea politicilor de gestiune a stocurilor

Etapa de achiziționare include:

alegerea furnizorilor

negocierea

contractarea și lansarea comenzilor

Etapele ulterioare actului de cumpărare includ:

remunerarea

recepția calitativă și cantitativă

Etapa activităților care se desfășoară concomitent cu actul de cumpărare

include:

acțiuni de stocare

acțiuni de recuperare, recondiționare și valorificare

Totodată, concomitent cu desfășurarea procesului de asigurare materială au loc și activități caracteristice de factură strategică, precum:

crearea strategiilor în ceea ce privește aprovizionarea propriu-zisă

crearea strategiilor pe piața furnizorilor

cercetarea pieței latente a furnizorilor

I.2.2. Asigurarea materială – funcție strategică a unui sistem de producție

Se consideră că asigurarea materială reprezintă una din funcțiile strategice ale sistemului de producție prin rolul determinant pe care îl deține în ceea ce privește asigurarea competitivității sistemului de producție pe piață.

Să fi concurențial pe piață pe o perioadă scurtă, însă mai ales pe o perioadă îndelungată, înseamnă să desfășori o activitate fundamentată pe exigențele conceptului de calitate totală, respectiv să satisfaci piața cu ce se cere, cât se cere, cum se cere, la ce preț se cere.

Îndeplinirea acestor exigențe rezidă în stabilirea unei anume strategii, care va fi materializată printre altele în existența obiectivelor, atât derivate, cât și generale, însă și a necesităților de resurse.

Astfel, asigurarea materială deține un rol decisiv, atât în ceea ce privește stabilirea obiectivelor, cât și în ceea ce privește asigurarea resurselor necesare.

Așadar, din punct de vedere al activității de asigurare materială în ceea ce privește stabilirea strategiilor de dezvoltare există următoarele tipuri de opțiuni, după cum se poate observa în Figura nr.9:

Figura nr.9. Tipuri de opțiuni privind stabilirea strategiilor de dezvoltare din punct de vedere al activității de asigurare materială

Sursa: Gheorghe Cârstea, Strategii în asigurarea și gestionarea resurselor materiale

În ceea ce privește stabilirea granițelor profesionale, aceasta are în vedere soluționarea problemei înglobării în aval ori în amonte, în sensul că pentru o anume resursă se hotărăște dacă să se aprovizioneze, ori să se realizeze în interiorul sistemului de producție.

Se observă faptul că această înglobare nu trebuie să fie privită doar ca una structurală și tehnică, ci și ca o înglobare juridică prin determinarea relațiilor de parteneriat ori prin asimilarea unui furnizor.

Stabilirea politicii financiare este influențată decisiv de activitatea de asigurare materială prin valorile mari mobilizate în stocurile necesare de resurse materiale ori în situația utilizării unor forme de aprovizionare speculative.

În ceea ce privește relațiile cu furnizorii, în mod deosebit modalitatea de desfășurare a acestora, creează condiții în vederea promovării unei imagini bune pe piață prin garantarea unei publicități generale. Totodată, se creează condiții în vederea determinării relațiilor permanente și de lungă durată, fundamentate pe exploatarea laolaltă a anumitor beneficii competitive.

Rolul strategic, în ceea ce privește asigurarea resurselor materiale necesare îndeplinirii obiectivelor generale, se exprimă prin faptul că:

garantează o anume plauzibilitate a organizației pe piață

garantează disponibilitatea resurselor materiale pe perioadă lungă

garantează informațiile referitoare la situația ofertei și a cererii pe piață, și

totodată la prețurile care sunt adoptate

Totodată, rolul strategic, care este necesar să i se confere activității de asigurare a resurselor materiale, rezidă și în importanța extrem de mare pe care o au costurile aferente resurselor materiale în costurile totale.

Activitatea de asigurare materială își regăsește rolul caracteristic în modele de reflexie strategică prin care se definește climatul competitiv general în care își desfășoară activitatea o anume organizație.

Asigurarea materială, respectiv furnizorii, în cadrul modelului Porter, reprezintă unul dintre cei cinci factori hotărâtori care definesc poziția strategică a organizației. Astfel, Porter precizează că dezvoltarea unei strategii este influențată în primul rând de caracterul și intensitatea concurenței care se manifestă în domeniul de activitate al organizației.

Examinarea intensitătii concurenței din punct de vedere al celor cinci factori face posibilă recunoașterea oportunităților care pot fi valorificate, ca și amenințările care este necesar să fie suprimate ori eludate.

Astfel, se demonstrează că este adecvat să se desfășoare o activitate de aprovizionare pe o piață competitivă, în cadrul căreia raportul de putere este prielnic consumatorului.

Dezvoltarea strategiilor care se fundamentează pe o piață a furnizorilor propice acestora, este necesar să se facă cu o atenție crescută, și în general fundamentându-se pe obținerea unor relații permanente și de lungă durată.

I.2.3. Definirea conceptului de asigurare și gestiune a resurselor materiale

Conceptul de asigurare materială se diferențiază esențial de conceptul de aprovizionare tehnico – materială, atât prin conținut, dar mai ales prin noua stare de spirit care este necesar să existe în abordarea problemelor de asigurare materială a proceselor de consum.

Astfel, în acest sens, se remarcă atât apariția și dezvoltarea noilor trăsături ale funcției de asigurare materială, cât și dezvoltarea direcțiilor de acțiune caracteristice economiei de piață.

Trăsăturile considerate a fi caracteristice din acest punct de vedere sunt următoarele:

la nivelul organizației, asigurarea materială reprezintă o funcție cu redutabile

accente comerciale

în sensul îndeplinirii obiectivelor în condiții de operativitate, este necesar ca

asigurarea materială să se fundamenteze pe cercetări strategice de viziune

este necesar ca eficiența activității de asigurare materială să fie evaluată în

sensul exploatării strădaniilor depuse în realizarea activității proprii, cât și în sensul eficacității cu care obiectivele asumate sunt îndeplinite prin acțiuni eficiente

în ceea ce privește sporirea eficienței pe o perioadă scurtă, activitatea de

asigurare materială, este necesar să se fundamenteze pe sisteme de gestiune și planuri, care decurg în mod nemijlocit din obiectivele generale

Referitor la direcțiile de dezvoltare a activității de asigurare materială, acestea au în vedere în special activitățile cu caracter strategic care sunt caracteristice acestei activități.

Așadar, în funcție de rolul pe care și îl asumă ori care i se conferă, activitatea de asigurare materială deține două roluri, după cum se poate observa în Figura nr.10:

Figura nr.10. Roluri ale activității de asigurare materială

Sursa: Gheorghe Cârstea, Strategii în asigurarea și gestionarea resurselor materiale

Rolul de informare strategică

Având în vedere poziția privilegiată pe care o deține pe piața din amonte, funcția de asigurare materială colectează o multitudine de informații necesare atât activității proprii, cât și celei de ansamblu a organizației.

În ceea ce privește informațile, acestea din punct de vedere al destinației, sunt informații referitoare la politicile și strategiile de vânzări, care se regăsesc pe piață sub forma informațiilor privitoare la oferta de produse în sensul însușirilor produselor.

Informațiile referitoare la politicile și strategiile de vânzare pe piață sunt dobândite în urma necesității de a efectua anumite studii distincte care au drept obiectiv recunoașterea oportunităților și a amenințărilor, precum și dezvoltarea unor politici de exploatare ori de anihilare în cazul amenințărilor. Aceste informații sunt exploatate de către propria organizație prin dezvoltarea politicilor de piață pe piața de desfacere.

Informațiile principale se întâlnesc în următoarele sectoare, după cum se poate observa în Figura nr.11.

Figura nr.11. Sectoarele unde se regăsesc informațiile principale referitoare la politicile și strategiile de vânzare pe piață

Sursa: Gheorghe Cârstea, Strategii în asigurarea și gestionarea resurselor materiale

La fel de însemnat, prin prisma informațiilor bogate pe care le obține, este și aportul în ceea ce privește fundamentarea performanțelor tehnice ale produselor proprii. Astfel, activitatea de asigurare materială recunoaște standardele de calitate care sunt practicate pe piață, recunoaște posibilitatea întrebuințării noilor materiale, și totodată, stabilește preconizarea produselor noi care să garanteze exploatarea oportunităților oferite de anumiți furnizori.

Rolul de participant dinamic în ceea ce privește crearea strategiilor de

dezvoltare

În ceea ce privește rolul de participant dinamic la fundamentarea strategiilor de dezvoltare, acesta este influențat atât de poziția celorlalte activități vis-a-vis de activitatea de asigurare materială, cât și de propria activitate.

Rolul de participant dinamic în ceea ce privește crearea strategiilor de dezvoltare, se întâlnește în mai multe sectoare și implică realizarea unor strategii proprii care este necesar să se înglobeze în strategia totală a organizației.

Este necesar ca strategiile proprii să se dezvolte în sectoare precum:

crearea strategiilor în ceea ce privește produsele oferite pe piață

crearea de strategii față de furnizori

dezvoltarea strategiilor în sectorul transmiterii informațiilor

formarea structurilor organizatorice caracteristice, care să evidențieze rolul și

locul care i se conferă activității de asigurare materială

strategii caracteristice în sectorul asigurării, precum și a formării forței de

muncă specifice activității de asigurare materială

formarea sistemelor de gestiune a activității care să facă posibilă evaluarea

performanțelor încurajând concurența fundamentată pe competență, și respectiv motivația în muncă

Participarea la crearea strategiilor în ceea ce privește oferta de produse se

materializează în:

participarea la definitivarea însușirilor produselor prin informațiile pe care le

posedă, referitoare la ce se așteaptă pe piață de la un astfel de produs, precum și la probabilitățile de asigurare a resurselor utile

garantarea nivelului de adaptabilitate a ofertei cerut pe piață, prin diminuarea

timpilor de aprovizionare, prin sporirea siguranței consumului, cât și prin respectarea calității resurselor

garantarea condițiilor de pătrundere pe piață pe baza prețului, prin activități

eficiente de selecționare a furnizorilor și a resurselor, de exploatare a oportunităților de preț, care să se materializeze în diminuarea costurilor caracteristice activității de asigurare materială

Referitor la crearea strategiilor pe piața furnizorilor, este necesar ca acestea să răspundă la o serie de întrebări, după cum se poate observa în Figura nr.12.

Figura nr.12. Întrebări la care este necesar să răspundă strategiile create pe piața furnizorilor

Sursa: Gheorghe Cârstea, Strategii în asigurarea și gestionarea resurselor materiale

Răspunsurile la întrebările din Figura nr.12 pot fi date în două moduri, respectiv:

Figura nr.13. Modalități de a răspunde la întrebările referitoare la strategiile create pe piața furnizorilor

Sursa: Gheorghe Cârstea, Strategii în asigurarea și gestionarea resurselor materiale

Potrivit modului tradițional, între furnizori și consumatori există o

concurență care implică exploatarea fiecărei oportunități oferite

Potrivit modului partenerial, furnizorii și consumatorii sunt parteneri care își

pot exploata extrem de bine capacitatea doar împreună

Modul partenerial se materializează în dezvoltarea relațiilor de parteneriat.

În ceea ce privește dezvoltarea strategiilor în sectorul transmiterii informațiilor, este necesar ca aceasta să garanteze circulația eficientă și adecvată a informațiilor, precum și promovarea propriei imagini ca funcție a sistemului de producție și ca partener pe piață.

În ceea ce privește promovarea imaginii organizației pe piață, se ține cont de faptul că prin relațiile pe care le determină, funcția de asigurare materială se transformă într-o purtătoare a imaginii organizației.

Concomitent, pe plan intern, este necesar să își dezvolte sisteme informative proprii, caracteristice sistemelor de gestiune adoptate, care să facă posibilă buna stabilire a obiectivelor, și în mod deosebit a acțiunilor de autoreglare eficientă.

Selecționarea și introducerea structurilor organizatorice eficiente, reprezintă modalitatea de a face ca aspirațiile să se transforme în realitate.

Se va avea în vedere faptul că organizarea structurală este cea care păstrează, ori dezvoltă funcționarea sistemelor eficiente de asigurare și gestiune a resurselor materiale.

Astfel, este necesar să își găsească soluționarea într-o astfel de direcție de acțiune următoarele probleme:

recunoașterea funcțiilor principale ale subsistemului de asigurare materială

recunoașterea criteriilor care vor fi utilizate la elaborarea organizării

structurale

determinarea rolului și locului care i se conferă acestei acțiuni, în cadrul

organizării de ansamblu a organizației

determinarea nivelului de centralizare și descentralizare a activității de

asigurare

modalitatea de caracterizare a funcțiilor, ca element fundamental al eficienței

structurii organizatorice

În sectorul asigurării formării forței de muncă, problemele sunt atât din punct de vedere al specificului activității, însă și al elaborării unor mentalități care să facă posibilă dezvoltarea sistemelor eficiente de gestiune. Totodată, se consideră că mentalitatea reprezintă piedica esențială în ceea ce privește implementarea sistemelor performanre de gestiune, însă odată modificată și întreținută în direcția competiției prin competență, garantează cele mai eficiente și sigure reușite.

Dezvoltarea sistemelor performante motivaționale, individuale ori colective, este strâns legată de strategia de formare a personalului.

În ceea ce privește evaluarea performanțelor, este necesar să fie privită atât la nivelul subsistemului de asigurare materială, al sistemului de producție, cât și al individului. Așadar, este necesar ca strategiile în acest sector să asigure:

dobândirea unei imagini de ansamblu asupra eficienței activității de asigurare

materială

garantarea unui fundament de evaluare a performanțelor colective și

individuale, care să constituie suportul în ceea ce privește deciziile de recompensare a meritelor și de penalizare a eșecurilor

începerea acțiunilor de examinare, în funcție de modalitatea de manifestare a

variabilelor de intrare în subsistemul de gestiune al resurselor materiale

Îndeplinirea acestor obiective este obținută utilizând tehnici și metode caracteristice, precum gestiunea pe baza analizelor specifice, gestiunea prin bugete, gestiunea pe baza tabloului de bord.

Se consideră că activitatea de asigurare și gestiune a resurselor materiale în condițiile economiei de piață, în afara faptului că își îmbogățește conținutul, își și lărgește orizontul de timp pe care se bazează și pe care deservește consumul.

CAPITOLUL II

CARACTERIZAREA, EVALUAREA ȘI SELECȚIA FURNIZORILOR

II.1. CARACTERIZAREA FURNIZORILOR

Caracterizarea furnizorilor reprezintă o etapă fundamentală în vederea determinării furnizorilor potențiali.

Realizarea acestei etape implică:

Figura nr.14. Etape ale caracterizării furnizorilor

Sursa: Constantin Drăghici, Managementul relațiilor cu furnizorii

Caracterizarea furnizorilor ca producători de resurse

Caracterizarea furnizorilor ca producători de resurse se realizează ținând

cont de anumite criterii, după cum se poate observa în Figura nr.15:

Figura nr.15. Criterii avute în vedere în caracterizarea furnizorilor ca producători de resurse

Sursa: Constantin Drăghici, Managementul relațiilor cu furnizorii

Curba de experiență a furnizorilor

Curba de experiență a furnizorilor constituie reprezentare grafică care indică că prețul se micșorează cu o mărime stabilă în situația în care volumul producției se dublează, după cum se poate observa în Figura nr.16:

Figura nr.16. Curba de experiență a furnizorilor

Sursa: Constantin Drăghici, Managementul relațiilor cu furnizorii

Formula analitică a unei curbei de experiență a furnizorilor este redată în Figura nr.17:

Pi reprezintă prețul pentru o producție Qi

Po reprezintă prețul celei dintâi unități de produs obținute

reprezintă coeficientul care definește micșorarea prețului în funcție de

volumul de producție Qi

Figura nr.17. Formula analitică a unei curbe de experiență a furnizorilor

Sursa: Constantin Drăghici, Managementul relațiilor cu furnizorii

În sectorul aprovizionării, interesul acordat acestei metode de analiză, rezidă în relațiile care se stabilesc între diminuarea costului și prețul resursei.

Astfel, din acest punct de vedere se recunosc următoarele situații:

ecartul dintre preț și cost rămîne invariabil

ecartul dintre preț și cost are la început tendință de creștere, vânzându-se

în pierdere

ecartul dintre preț și cost are tendința de micșorare

Această analiză oferă consumatorului posibilitatea de a identifica prețul previzibil pe care va fi dispus să îl ofere furnizorul în funcție de experiența deținută și de politica de preț întrebuințată. Cu toate că astfel de analize sunt greu de realizat, acestea pot fi totuși executate, fundamentându-se pe analizele statistice ale datelor istorice referitoare la prețul practicat, bineînțeles însoțite de calculele de suprimare a influențelor nesemnificative.

De asemenea, în condițiile unor relații de parteneriat, este posibilă și oferirea de către furnizor a datelor utile în vederea realizării acestor analize.

Poziția pe piață a furnizorului

Poziția pe piață a furnizorului se află într-o strânsă dependență de curba de experiență a acestuia, în sensul că o experiență bună semnifică o producție crescută și respectiv o pondere mare pe piață.

Poziția pe piață a furnizorului se cercetează cu ajutorul unei matrici în funcție de următoarele criterii:

Figura nr.18. Criterii în funcție de care se realizează poziția pe piață a furnizorului

Sursa: Constantin Drăghici, Managementul relațiilor cu furnizorii

Astfel, având în vedere aceste criterii, furnizorii cu situația cea mai avantajoasă sunt reprezentați de cei din zona Mare-Mare, întrucât posedă o bună experiență, dețin o pondere importantă și totodată, au beneficii competitive, după cum se poate observa în Tabelul nr.3.

Tabelul nr.3.Furnizorii cu situația cea mai avantajoasă sunt reprezentați de cei din zona Mare-Mare

Sursa: Constantin Drăghici, Managementul relațiilor cu furnizorii

Caracterizarea furnizorilor prin resursele oferite 1

În situația în care furnizorul unui anume material, este cel care garantează condițiile de disponibilitate ale actului de aprovizionare, materialul este cel care va fi înglobat în produsul finit, respectiv cel care va participa la imaginea și calitatea acestuia.

Caracterizarea furnizorilor prin resursele oferite se realizează în funcție de următoarele criterii, după cum se poate observa în Figura nr.19:

Figura nr.19. Criterii avute în vedere în caracterizarea furnizorilor prin resursele oferite

Sursa: Constantin Drăghici, Managementul relațiilor cu furnizorii

Poziția pe piață a resursei

Poziția pe piață a resursei este analizată având în vedere segmentul de piață pe care îl deține, precum și dinamica pieței pe care se vinde.

În ceea ce privește poziția pe piață a resursei, se va utiliza drept model de analiză, analiza matriceală după două criterii, după cum se poate observa în Tabelul nr.4.

Tabelul nr.4. Analiza matriceală după două criterii

Sursa: Constantin Drăghici, Managementul relațiilor cu furnizorii

Potrivit analizei matriceale după două criterii, un produs se găsește în una din cele patru poziții rezultate, poziții care în ordinea beneficiilor oferite sunt:

Vacă de lapte

Vedetă

Bebe

Non-profit

Poziția Vacă de lapte

Trăsăturile acestei poziții sunt evidențiate în Tabelul nr.5.

Tabelul nr.5. Trăsăturile poziției Vacă de lapte

Sursa: Constantin Drăghici, Managementul relațiilor cu furnizorii

Poziția Vedetă

În Tabelul nr.6. sunt evidențiate trăsăturile poziției Vedetă

Tabelul nr.6. Trăsăturile poziției Vedetă

Sursa: Constantin Drăghici, Managementul relațiilor cu furnizorii

Poziția Bebe

În ceea ce privește trăsăturile poziției Bebe, acestea sunt evidențiate în

Tabelul nr.7.

Tabelul nr.7. Trăsăturile poziției Bebe

Sursa: Constantin Drăghici, Managementul relațiilor cu furnizorii

Poziția Non-profit

Tabelul nr.8. Trăsăturile poziției Non-profit

Sursa: Constantin Drăghici, Managementul relațiilor cu furnizorii

Specificitatea resursei oferite

Specificitatea resursei oferite are drept obiectiv să evidențieze dacă resursa

oferită nu este caracterizată de anumite însușiri caracteristice, care să provoace sporirea dependenței consumatorilor vis-a-vis de furnizori, iar aceștia să fie defavorizați competitiv. Totodată, o resursă extrem de deosebită și specifică unei piețe limitate, se caracterizează prin prețuri mari, comparativ cu resursele tipizate, care sunt caracteristice pieței competitive, unde punerea în concurență a furnizorilor este extrem de realizabilă.

Analiza specificității ori standardizării unei resurse este necesar să țină cont și de importanța și amploarea gamei de produse oferite, întrucât acestea reprezintă beneficii competitive pentru furnizor.

Totodată, este esențial să se țină cont și de însemnătatea pe care o are resursa pentru furnizor, în sensul că o resursă însemnată pentru furnizor reprezintă premisele acordării beneficiilor pentru consumator, comparativ cu o resursă neînsemnată care reprezintă o amenințare.

Trebuie subliniat faptul, că este necesar ca analiza să fie făcută și pe fundamentul nivelului în care însușirile caracteristice ale resursei îndeplinesc exigențele consumului.

Poziția în cadrul curbei de viață a resursei

În Tabelul nr.9. , sunt evidențiate trăsăturile comportamentale principale ale furnizorului, concordante fiecărei etape de dezvoltare:

Tabelul nr.9. Trăsăturile comportamentale principale ale furnizorului corespunzătoare fiecărei etape de dezvoltare

Sursa: Constantin Drăghici, Managementul relațiilor cu furnizorii

Caracterizarea furnizorilor prin calitatea managementului acestora

O astfel de analiză este necesar să aibă în vedere aspecte precum cele evidențiate în Figura nr.20:

Figura nr.20. Aspecte avute în vedere în caracterizarea furnizorilor prin calitatea managementului acestora

Sursa: Constantin Drăghici, Managementul relațiilor cu furnizorii

Capacitatea furnizorului de a folosi resursele de care dispune

Din acest punct de vedere, calitatea managementului furnizorului este examinată prin prisma:

eficienței întrebuințării mijloacelor materiale

eficienței și calității resurselor umane

eficienței întrebuințării mijloacelor financiare

Capacitatea furnizorului de a percepe și soluționa problemele care se

ivesc în procesul de aprovizionare a consumului

O astfel de analiză este necesar să aibă în vedere următoarele:

capacitatea de percepere

capacitatea de soluționare

capacitatea materială

capacitatea intelectuală

Climatul și calitatea relațiilor promovate de către furnizori în raport cu

consumatorii are în vedere rigurozitatea și seriozitatea relațiilor, precum și comportamentul furnizorului.

Așadar, calitatea managementului furnizorului este necesar să țină cont și de politica de marketing a acestuia, fiind cunoscut faptul că pe piață serviciile și produsele sunt oferite de către furnizor, iar nevoile de consumator. Perceperea politicilor de promovare a furnizorului face posibilă recunoașterea posibilităților de acțiune strategică a activității de aprovizionare în scopul dobândirii beneficiilor competitive în raport cu furnizorul.

Caracterizarea furnizorilor prin condițiile oferite consumatorilor

Pe lângă capacitatea de a oferi o anume resursă, cu un anume nivel de siguranță, furnizorul își va însoți oferta și cu anumite facilități, precum:

existența unei politici anume de service după vânzare

existența facilităților în ceea ce privește politica de distribuție

existența unei politici anume de creditare a cumpărătorului

existența unei politici anume de preț, precum și a unor sisteme de preț

practicate

De cele mai multe ori, aceste condiții au atribuția de a realiza deosebirea produsului oferit în relație cu ceilalți furnizori în condițiile în care resursele sunt similare calitativ și ca necesitate.

II.2. EVALUAREA ȘI SELECȚIA FURNIZORILOR

Evaluarea și selecția furnizorilor reprezintă o etapă esențială, întrucât în cadrul acesteia se definește piața pe care se vor derula activitățile de asigurare materială.

Evaluarea și selecția furnizorilor face posibilă determinarea celor mai eficiente surse pentru activitatea de asigurare materială.

Totodată, în cadrul etapei de evaluare și selecție a furnizorilor are loc trierea concretă, însă nu finală, a furnizorilor.

Înfăptuirea activității de selecție necesită, așadar, existența criteriilor caracteristice de analiză pe fundamentul cărora să se poată obține aprecierea corectă a fiecărui furnizor în parte.

În ceea ce privește criteriile de apreciere a furnizorilor, se consideră ca fiind de foarte mare necesitate gruparea pe grade de însemnătate a acestora. În acest fel a fost recunoscută următoarea grupare a criteriilor utilizate, după cum se poate observa în Tabelul nr.10.

Tabelul nr.10. Criterii de apreciere a furnizorilor

Sursa: Constantin Drăghici, Managementul relațiilor cu furnizorii

Se observă însemnătatea conferită criteriilor care garantează sporirea atuurilor competitive în defavoarea celor care garantează facilități.

Totodată, criteriile utilizate se grupează și în criterii clasice și alte criterii, în funcție de vechimea și ocurența utilizării, în evaluare, a acestora.

În ceea ce privește criteriile clasice, cele mai des utilizate sunt cele evidențiate în Figura nr.21.

Figura nr.21. Criterii clasice de apreciere a furnizorilor

Sursa: Constantin Drăghici, Managementul relațiilor cu furnizorii

Din rândul alte criterii se evidențiază:

capacitatea financiară

capacitatea managerială

capacitatea de adaptare

capacitatea tehnică

serviciile după vânzare

Utilizarea practică a acestor criterii are loc în cadrul metodelor de apreciere și selecție a furnizorilor.

Evaluarea furnizorilor în funcție de numeroase criterii demonstrează că cele mai fezabile sunt metodele multicriteriale.

Din rândul acestor metode, ținând cont de obiectivul urmărit, precum și de raportul dintre efect și cost, se apreciază ca fiind adecvate cele care se fundamentează pe maximizarea utilității totale. Întrebuințarea unor astfel de metode necesită determinarea unei scări de importanță a fiecărui criteriu, determinarea unei scări de apreciere a fiecărui furnizor, după fiecare criteriu.

Determinarea importanței conferite fiecărui criteriu este necesar să aibă în vedere mai ales aspectele care se doresc a fi evidențiate, precum și certitudinea evaluării care poate fi făcută după un anume criteriu.

Totodată, în scopul sporirii sensibilității analizelor efectuate, este necesar ca, criteriile utilizate să fie detaliate prin subcriterii caracteristice, însă a căror importanță este necesar să se încadreze în importanța conferită criteriului din care fac parte.

Referitor la felul de notare a importanței se utilizează aprecierea procentuală, în așa fel încât suma notelor conferite tuturor criteriilor să fie egală cu 100.

În ceea ce privește determinarea scării de evaluare a performanțelor după fiecare criteriu, este necesar ca aceste scări să garanteze o evaluare cât mai reală

a fiecărui furnizor, însă totodată, nu trebuie să se exagereze în complexitatea acestora. De cele mai multe ori, se utilizează scări cu 4-6 nivele de evaluare, din care cele mai întrebuințate sunt cele cu 4 și 5 nivele.

Extrem de important în cadrul stabilirii scării de apreciere a furnizorilor, ca și în acela al stabilirii însemnătății conferite criteriilor este suprimarea subiectivismului și a eterogenității.

3

II.3. TIPURI DE RELAȚII CU FURNIZORII

În ceea ce privește formele de materializare a relațiilor cu furnizorii, în vederea sporirii eficienței acestora, sunt luate în considerare următoarele aspecte:

determinarea relațiilor privilegiate

determinarea relațiilor de parteneriat

aprovizionarea conform principiilor J.I.T

determinarea relațiilor de alianță strategică

Relațiile privilegiate – această formă de organizare a relațiilor are ca

fundament principiul potrivit căruia cei doi parteneri își conferă mutual cele mai optime condiții posibile.

În Tabelul nr.11., sunt evidențiate trăsăturile unui furnizor privilegiat:

Tabelul nr.11. Trăsăturile unui furnizori privilegiat

Sursa: Constantin Drăghici, Managementul relațiilor cu furnizorii

Trăsăturile evidențiate în tabelul de mai sus, sunt extrem de dificil de găsit la un furnizor și tocmai din acest motiv identificarea acestora necesită un efort considerabil.

Atragerea furnizorilor spre relațiile privilegiate se fundamentează pe sporirea nivelului de certitudine în ceea ce privește desfășurarea activității proprii.

Relațiile de parteneriat

Relațiile de parteneriat se materializează sub diverse forme, după cum se poate observa în Figura nr.22:

Figura nr.22. Forme ale materializării relațiilor de parteneriat

Sursa : Constantin Drăghici, Managementul relațiilor cu furnizorii

Conducerea și asigurarea împreună a calității se centrează mai ales

asupra avertizării riscurilor care pot apărea, în interesul ambilor parteneri. O astfel de relație se va materializa în punerea la punct a tehnologiilor și proceselor de control care permit suprimarea produselor cu defecte.

Formarea unui cadru contractual, care se materializează într-un contract

ori într-un cadru etic pe fundamentul cărora se conferă certitudine și echilibru în timp relațiilor dintre parteneri, conținutului acestora, precum și respectării acestora

Colaborarea tehnică, are ca fundament îndeplinirea cât mai eficientă a

exigențelor utilizatorului final.

Aprovizionarea conform principiilor J.I.T.

Realizarea aprovizionării J.I.T. implică trecerea de la abordarea clasică produce și apoi vinde la abordarea de tip produce că s-a vândut deja, care semnifică faptul că cererea se transmite din aval către amonte.

Este necesar ca relațiile dintre furnizori și consumatori să se fundamenteze pe principiul învingerii în comun, contrar abordării clasice dominantul domină. Utilizarea acestui principiu necesită determinarea unor relații de parteneriat între cei doi parteneri.

Totodată, este necesar ca întreaga activitate să se fundamenteze pe sisteme motivante care să evidențieze eficiența și competența.

Introducerea sistemelor de tip J.I.T. necesită o perioadă îndelungată și mult profesionalism, însă și rezultatele sunt considerabile.

Relațiile de alianță strategică

Determinarea relațiilor de alianță strategică implică partajarea activităților în așa fel încât să se obțină beneficii adiționale, care într-o abordare clasică nu ar fi posibile. Din rândul acestor forme se pot aminti subcontractarea, colaborarea și concesionarea. Alianța strategică constituie o strategie prin care se are în vederea reducerea riscului în aprovizionare a anumitor produse. Riscul se evaluează ca fiind economic, tehnologic și politic.

II.4. ELABORAREA STRATEGIILOR PE PIAȚA FURNIZORILOR

Elaborarea strategiilor pe piața furnizorilor are rolul de a garanta formarea și exploatarea unor oportunități pe piață în funcție de punctele forte și slabe la care reacționează consumatorii.

În elaborarea unei strategii este necesară analizarea caracteristicilor pieței pe care se vor materializa relațiile dintre furnizor și consumator, respectarea anumitor premise în analiză, precum și stabilirea obiectivelor.

Este necesar ca elaborarea unei strategii pe piața furnizorilor să se materializeze în îndeplinirea anumitor obiective fundamentale, după cum se poate observa în Figura nr.23:

Figura nr.23. Obiective fundamentale ale unei strategii pe piața furnizorilor

Sursa: Constantin Drăghici, Managementul relațiilor cu furnizorii

Trebuie menționat faptul că fiecare din aceste obiective generale implică existența unor subobiective, precum:

recunoașterea furnizorilor potențiali eficienți din punct de vedere

competitiv, pentru consum

aprecierea și selecția furnizorilor

definirea complex a furnizorilor identificați în așa fel încât să se poată face

evaluări oportune asupra beneficiilor competitive vis-à-vis de aceștia

elaborarea strategiilor specifice, în funcție de tipul resursei și de raporturile

de putere, față de furnizori, precum strategiile în domeniul prețurilor, strategiile în domeniul surselor de aprovizionare și strategiile în domeniul obținerii de oportunități pe piață.

Este necesar ca în elaborarea unei strategii să se țină cont de specificitatea strategiei în funcție de materialul necesar și de piața pe care se obține. În acest fel, este necesar ca obiectivele în ceea ce privește garantarea anumitor resurse să reprezinte punctul de pornire în elaborarea unei strategii globale de asigurare materială, dacă se au în vedere următoarele aspecte:

însușirile materialului constituie postamentul pe care se vor dezvolta

celelalte elemente ale politicii de asigurare materială

materialul care este necesar să fie asigurat nu reprezintă nimic altceva decât

materializarea necesităților de consum și a utilităților scontate.

CAPITOLUL III

ANALIZA RELAȚIILOR CU FURNIZORII ÎN CADRUL SOCIETĂȚII KONCEPTO MOB

III.1. PREZENTAREA SOCIETĂȚII. ISTORIC

Figura nr.24. Logo KONCEPTO MOB

Cea dintâi firmă a grupului KONCEPTO MOB a luat ființă în anul 1990 și a purtat numele de Koncepto DeLuxe S.R.L. Însă, în anul 1993, perioadă în care s-au înființat firmele de bază ale grupului KONCEPTO MOB, societatea Koncepto Deluxe S.R.L. s-a dizolvat.

KONCEPTO MOB a fost înființată în anul 1993 și este înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. J41/52478/1993 din data de 30 octombrie.

Obiectul de activitate al KONCEPTO MOB îl reprezintă producția și comercializarea de mobilier și accesorii pentru acesta, mobilier din piele, import pentru producția proprie, precum și orice alte activități conexe domeniului de activitate. Codul CAEN aferent domeniului de activitate al KONCEPTO MOB este 3109.

Totodată, KONCEPTO MOB efectuează servicii de montaj și transport pentru produsele proprii.

Însă, activitatea principală a KONCEPTO MOB o reprezintă producția și vânzarea mobilierului de birou, canapelelor și scaunelor, prin rețeaua de magazine specializate.

Obiectivul KONCEPTO MOB este acela de a oferi mobilier de calitate pentru birouri, hoteluri, spații comerciale, case și apartamente.

Sediul societății KONCEPTO MOB este în București, pe Strada Petricani, nr. 117.

Rețeaua de distribuție a KONCEPTO MOB este formată din 110 firme profilate pe comerțul cu mobilă, dispersate în toate zonele geografice ale țării ,cât și în Municipiul București.

La început, KONCEPTO MOB și-a desfășurat activitatea în trei spații închiriate în București. La începutul anului 1997, KONCEPTO MOB și-a început activitatea în spațiile proprii din Strada Petricani.

Koncepto Prod este proprietarul sediului central nou al tuturor firmelor grupului KONCEPTO MOB. Construcția însumează 9.000 de metri pătrați, dintre care 3.000 de metri pătrați îi constituie suprafața de expunere, 5.000 de metri pătrați aparțin spațiilor de producție și depozitare, iar restul de 1.000 de metri pătrați sunt alocați spațiilor pentru birouri, iar valoarea de piață a clădirii KONCEPTO MOB este de 4 milioane euro.

Noul sediu KONCEPTO MOB cuprinde:

Figura nr.25. Structura noului sediu KONCEPTO MOB

În Figura nr.26, este înfățișat noul sediu KONCEPTO MOB.

Figura nr.26. Noul sediu al societății KONCEPTO MOB

Koncepto Prod are două subunități, după cum se poate observa în Figura nr.27:

Figura nr.27. Subunități ale Koncepto Prod

Componența actuală a grupului KONCEPTO MOB este redată în Figura

nr.28:

Figura nr.28. Componența actuală a grupului KONCEPTO MOB

Firmele de bază ale grupului KONCEPTO MOB, menționate în figura de mai sus, sunt conduse de domnul Azelio Buonarotti, de naționalitate italiană.

Activitatea firmelor de bază ale grupului KONCEPTO MOB, este una complementară care urmează aceeași politică comercială.

Trebuie menționat faptul că activitatea firmelor este desfășurată conform unei politici prestabilite. Astfel, Koncepto Prod S.A. București este societatea care fabrică mobilierul de birou și cel de casă.

Prodexim S.R.L. București și Class Mob S.R.L. București sunt societăți care vând produsele importate firmelor grupului KONCEPTO MOB din diferite regiuni ale țării.

Societatea Koncepto Grup S.R.L. București vinde cea mai mare parte a mobilei prin intermediul magazinelor specializate din București.

Toate firmele grupului KONCEPTO MOB, prin întrebuințarea unei politici comerciale inteligente aduc profit acestuia.

Astfel, politica comercială a grupului KONCEPTO MOB este direcționată pe trei direcții comerciale, care sunt evidențiate în Figura nr.29:

Figura nr. 29. Direcții comerciale ale politicii comerciale a grupului KONCEPTO MOB

KONCEPTO GALLERY

Conceptul KONCEPTO GALLERY reprezintă magazinele de mare întindere pentru mobilierul de casă ale grupului KONCEPTO MOB.

Completarea secțiilor de producție în anul 1995, prin cumpărarea fabricilor Mobili Dex Hunedoara și Arte Mobili București, care inițial au fost specializate în producția mobilierului de birou, a constituit dorința grupului KONCEPTO MOB de a își întregi vânzările la export prin îndeplinirea exigențelor clienților din România și pentru mobilierul de casă.

KONCEPTO GALLERY al grupului KONCEPTO MOB s-a născut din necesitatea unei rețele proprii de desfacere, în care apropierea față de client prin prețurile de fabrică practicate reprezintă politica obligatorie.

Astfel, KONCEPTO GALLERY a înlăturat cheltuielile redundante, iar referitor la beneficiile produse în urma investițiilor în utilajele performante și sistemele moderne de proiectare, acestea ajung la clienți nedistorsionate de către adaosul comercial.

Designerii și inginerii grupului KONCEPTO MOB, fiind loiali principiului potrivit căruia doar cei puternici pot micșora prețurile fără să diminueze și calitatea, au realizat produse din ce în ce mai adaptate cererii, însă și veniturilor din țara noastră.

Drept urmare, în magazinele de mare întindere KONCEPTO GALLERY se regăsesc în afara produselor fabricate pentru export ori gândite special pentru piața din România, o multitudine de piese de mobilier concepute de mari producători din Europa. Aceste piese de mobilier sunt de o calitate superioară, iar în ceea ce privește prețurile acestora, sunt extrem de competitive.

De asemenea, în cadrul magazinelor KONCEPTO GALLERY, în afara mobilierului de cea mai bună calitate, sunt comercializate și lenjerii de pat, draperii, jaluzele, covoare, prosoape și aparate electrocasnice.

În primăvara anului 2012, a fost inaugurat în București pentru KONCEPTO GALLERY un magazin cu o suprafață de 8000 de metri pătrați, unde se comercializează mobilier și accesorii.

KONCEPTO CLASS

Koncepto Class al grupului KONCEPTO MOB constituie gama mobilierului de lux produs de cei mai cunoscuți producători din lume.

În toamna anului 2012 a fost inaugurat la București, pentru Koncepto Class un magazin cu o suprafață de 3000 de metri pătrați, unde se comercializează mobilier exclusivist, la cele mai înalte standarde.

Clienții KONCEPTO CLASS sunt aceia care acordă o foarte mare importanță originalității și noutății modelelor, liniei exclusive, prețiozității materialelor din care sunt confecționate, toate acestea alături de reputația oferită de către marcă.

Trebuie subliniat faptul că acestea sunt mai importante pentru clientul Koncepto Class decât prețul, întrucât prin intermediul lor, acesta este justificat în totalitate.

În vederea comercializării mobilierului de lux, Koncepto Class a creat un decor corespunzător, respectiv magazine specializate, distinse, servicii de o calitate superioară care justifică renumele grupului KONCEPTO MOB – MOBILIER LA CELE MAI ÎNALTE STANDARDE.

Totodată, KONCEPTO MOB, exploatându-și experiența în domeniul producției și comercializării, a recunoscut, a selectat și a adus în România cei mai consacrați producători, după cum se poate observa în Figura nr.30.

Figura nr.30. Ponderea producătorilor de mobilier consacrați aduși în România de către grupul KONCEPTO MOB

KONCEPTO OFFICE

Koncepto Office reprezintă oferta mobilierului de birou a grupului KONCEPTO MOB, reprezentând totodată și cea dintâi realizare a sa.

KONCEPTO MOB a început să comercializeze mobilier de birou în anul 1993, comercializare finalizată printr-un adevărat succes.

Astfel, rețeaua Koncepto Office a susținut grupul KONCEPTO MOB în producția și distribuția mobilierului de birou, reușind să ajungă pe locul întâi. Produselor fabricate în România li s-au alăturat produsele realizate de cele mai faimoase fabrici de mobilă și de scaune de birou din Europa.

Acest lucru a făcut ca până în anul 1995, magazinele Koncepto Office să fie prezente în toate marile orașe din țară.

Koncepto Gallery, Koncepto Class și Koncepto Office constituie oferta grupului KONCEPTO MOB, însă aceasta este completată și de produsele de import.

Trebuie subliniat faptul că aproximativ 80% din mobilierul comercializat prin Koncepto Gallery, Koncepto Class și Koncepto Office este produs de fabricile grupului KONCEPTO MOB.

KONCEPTO MOB pune la dispoziția clienților săi, o gamă întreagă de servicii de cea mai bună calitate.

În Figura nr.31. sunt evidențiate serviciile oferite clienților de către grupul KONCEPTO MOB.

Figura nr.31. Serviciile oferite clienților de către grupul KONCEPTO MOB

KONCEPTO MOB deține o rețea de magazine proprii în marile orașe din țară, după cum se poate observa în Figura nr.32:

Figura nr.32. Ponderea magazinelor grupului KONCEPTO MOB în țară

În restul orașelor din țară, KONCEPT MOB distribuie mobilier printr-o rețea specializată de intermediari.

În Figura nr.33, este evidențiată ponderea magazinelor KONCEPTO MOB, în lume.

Figura nr.33. Ponderea magazinelor KONCEPTO MOB în lume

În Figura nr.34. sunt ilustrați clienții principali ai KONCEPTO MOB:

Figura nr.34. Clienții principali ai KONCEPTO MOB

Având în vedere dezvoltarea prielnică a grupului KONCEPTO MOB, în anul 2013 s-au investit peste 100.000 euro în marketing, promovare și publicitate. KONCEPTO MOB a investit în dezvoltarea compartimentului de marketing, prin achiziționarea unor spații ultramoderne și a unor utilaje performante.

Totodată, KONCEPTO MOB, în cursul aceluiași an, a investit în specializarea salariaților care se ocupă cu vânzarea produselor, prin trimiterea acestora la cursuri de specializare, afaceri și marketing.

În anul 2014, KONCEPTO MOB deținea poziția de lider al producției de mobilier din România, fiind compania cea mai activă pe piață, ale cărei produse sunt destinate chiar de la preconizarea lor diferitelor categorii de clienți.

De-a lungul timpului, KONCEPTO MOB, a câștigat numeroase premii pentru produsele oferite, precum și pentru excelența de care dă dovadă în afaceri.

În Tabelul nr.12, sunt redate o parte din premiile câștigate de KONCEPTO MOB:

Tabelul nr.12. Premii câștigate de KONCEPTO MOB de-a lungul vremii

KONCEPTO MOB produce mobilier de casă și mobilier de birou, scaune, canapele și accesorii. Însă, în cadrul KONCEPTO MOB, mobilierul de casă reprezintă cea mai variată gamă, după cum se poate observa în Figura nr.35 .

Figura nr.35. Ponderea gamei de produse oferită de către KONCEPTO MOB

În anul 2014, KONCEPTO MOB, a produs peste 50 de modele de dormitoare, atât pentru piața internă, cât și pentru cea externă.

Prețurile produselor comercializate de KONCEPTO MOB diferă în funcție de calitate și de model.

Trebuie remarcat faptul că produsele oferite nu se adresează unui segment de piață bine definit, deoarece gama de mobilier este extrem de variată. Magazinele KONCEPTO MOB sunt printre puținele magazine din țară unde clienții găsesc modele pentru toate gusturile.

III.1.1. Resurse materiale și furnizori

KONCEPTO MOB utilizează o diversitate de resurse materiale achiziționate atât de pe piața internă, cât și de pe cea externă.

În Tabelul nr.13 sunt evidențiați furnizorii celor mai importante materii prime directe:

Tabelul nr.13. Furnizorii celor mai importante materii prime directe

De asemenea, KONCEPTO MOB utilizează și o multitudine de resurse auxiliare, provenite de la diverși furnizori, după cum se poate observa în Tabelul nr.14:

Tabelul nr.14. Furnizorii resurselor auxiliare

KONCEPTO MOB are semnate contracte cu toți furnizorii de materii prime, menționați în tabelele de mai sus, și totodată, încearcă să păstreze relații bune cu aceștia.

În cadrul KONCEPTO MOB, succesul relațiilor cu furnizorii este reprezentat de operativitatea și de seriozitatea de care dă dovadă societatea.

III.1.2. Transporturile

În cadrul KONCEPTO MOB, transportul materialelor, materiilor prime, precum și al produselor finite se realizează atât cu ajutorul mijloacelor de transport proprii, cât și cu ajutorul unor furnizori de transport internaționali, după cum se poate observa în Figura nr.36:

Figura nr.36. Ponderea furnizorilor de transport internaționali în cadrul KONCEPTO MOB

KONCEPTO MOB, în anul 2014, a cumpărat un parc auto constituit din 60 de autoutilitare întrebuințate pentru a transporta marfa de la magazinele și depozitele societății către clienți, și 6 autotrenuri care sunt utilizate în vederea transportării mărfii între subunitățile KONCEPTO MOB, precum și pentru transportul materiilor prime și materialelor de la furnizori către fabricile societății.

III.1.3. Clienții

KONCEPTO MOB deține o gamă extrem de variată de clienți, în funcție de fiecare gamă de mobilier.

Astfel, în ceea ce privește mobilierul de casă, acesta este achiziționat în mod deosebit de către persoanele fizice și de marile rețele hoteliere, direct de la fabrică ori de la distribuitorii autorizați.

În Figura nr.37, este redată ponderea clienților mobilierului de casă a KONCEPTO MOB

Figura nr.37. Ponderea clienților mobilierului de casă KONCEPTO MOB

Mobilierul office este fabricat în mod deosebit pentru a fi exportat. Astfel, un procent de 60% din acesta a fost vândut în anul 2014 în Republica Moldova, 20% în Norvegia și 20% în Suedia, după cum se poate observa în Figura nr.38.

Figura nr.38. Ponderea vânzărilor mobilierului office în anul 2014

Totodată, mobilierul office fabricat de KONCEPTO MOB este apreciat și de clienții din România, respectiv bănci și alte societăți care mijlocesc afacerile cu mobilier.

Punctul forte principal al KONCEPTO MOB este reprezentat de rețeaua de distribuție, care face posibilă prezența mobilierului societății în orașele principale ale țării.

În Figura nr.39 este redată rețeaua de distribuție a KONCEPTO MOB.

Figura nr.39. Rețeaua de distribuție KONCEPTO MOB

III.1.4. Mediul concurențial

KONCEPTO MOB ocupă poziția fruntașă în domeniul mobilierului datorită diversității produselor pe care le pune la dispoziția clienților.

Drept urmare, pe piața românească sunt puțini concurenți care se ridică la înălțimea standardelor societății KONCEPTO MOB.

În Figura nr.40 sunt redați concurenții societății KONCEPTO MOB pe piața mobilierului de casă.

Figura nr.40. Ponderea concurenților KONCEPTO MOB pe piața mobilierului de casă

Principalii concurenți ai KONCEPTO MOB pe piața mobilierului office sunt redați în Figura nr.41.

Figura nr.41. Ponderea concurenților KONCEPTO MOB pe piața mobilierului office

În ceea ce privește principalii concurenți ai KONCEPTO MOB pe piața mobilierului exclusivist, de lux, aceștia sunt redați în Figura nr.42.

Figura nr.42. Ponderea concurenților KONCEPTO MOB pe piața mobilierului de lux

III.2. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SOCIETĂȚII KONCEPTO MOB

KONCEPTO MOB, potrivit organigramei societății, este condusă de un director general.

În cadrul KONCEPTO MOB, structura organizatorică este de tip ierarhic funcțional și este formată din compartimente operaționale și funcționale.

Diviziunile organizatorice au fost determinate pe fundamentul criteriului funcțional, fiecare diviziune fiind specializată în realizarea unei activități ori grupe de activități.
De asemenea, în cadrul KONCEPTO MOB, se observă faptul că structura organizatorică existentă se potrivește cu scopul și obiectivele firmei și garantează încărcarea logică și integrală a personalului. În cadrul KONCEPTO MOB, structura organizatorică este suplă, adaptându-se cu ușurință obiectivelor noi.

Totodată, în cadrul KONCEPTO MOB, se constată buna utilizare a fondului de timp, care oglindește interesul conducerii acordat organizării concordante a producției și a muncii în societate, în sensul că fiecare amplasament deține o structură organizatorică proprie, fiind condus de un șef de secție.

În societatea KONCEPTO MOB este practicat un management strategic, care începe cu aprecierea rațională a pieței prezente și potențialul societății, cu privire la crearea unei perspective de viitor și determinarea obiectivelor strategice corecte.

În prezent, în cadrul KONCEPTO MOB, există o conducere stabilă, o echipă unită, adecvată însușirilor societății, fapt care determină buna circulație a deciziilor, precum și comunicarea acestora.

Societatea KONCEPTO MOB este dotată cu tehnică de calcul care introduce sistemul modern de conducere operativă și control.

Documentele informative esențiale utilizate în societatea KONCEPTO MOB sunt întocmai celor folosite în companiile cu specific productiv.

Structura organizatorică a societății KONCEPTO MOB implică existența anumitor departamente, după cum se poate observa în Tabelul nr.15:

Tabelul nr.15. Departamente ale KONCEPTO MOB

Departamentul comercial

Departamentul comercial din cadrul KONCEPTO MOB cuprinde activitățile de aprovizionare tehnico-materială, comercializare a produselor realizate de societate, comerț exterior, precum și cooperare economică la nivel internațional.

În cadrul societății KONCEPTO MOB, aprovizionarea tehnico-materială deține o importanță aparte în ceea ce privește buna desfășurare a întregului proces de producție și influențează în mod direct calitatea produselor fabricate.

Astfel, activitățile desfășurate în cadrul departamentului comercial al societății KONCEPTO MOB sunt considerate a fi următoarele:

determinarea necesarului de resurse materiale în ceea ce privește stocurile

pentru producție

determinarea necesarului de resurse materiale pentru realizarea producției

calcularea normelor de consum specific de aprovizionare tehnico-materială

Tot în cadrul departamentului comercial al societății KONCEPTO MOB, se desfășoară și o serie de alte activități, după cum se poate observa în Figura nr.43:

Figura nr.43. Alte activități ale departamentului comercial din cadrul KONCEPTO MOB

Departamentul economic

Departamentul economic din cadrul societății KONCEPTO MOB,

desfășoară activități precum:

asigurarea suportului primar al desfășurării activităților financiar-contabile

evaluarea eficacității care garantează performanța centrelor de cost ale

firmei, precum și adoptarea deciziilor de către conducătorul acesteia

Departamentul de Resurse Umane

Departamentul de Resurse Umane al societății KONCEPTO MOB, are în vedere activități precum:

programarea resurselor umane

recrutarea și selecția resurselor umane

instruirea resurselor umane

remunerarea resurselor umane

Departamentul de logistică și mentenanță

Departamentul de logistică și mentenanță al KONCEPTO MOB este preocupat de faptul ca materialele tehnologice,utilajele, transporturile tehnologice, precum și cele în exteriorul societății, să fie oprimate economic și echilibrat, în vederea garantării costurilor de fabricație concordante.

Departamentul administrativ

Departamentul administrativ al KONCEPTO MOB asigură secretariatul

direcțiilor operaționale, dezvoltarea și desfășurarea activității de comunicare internă, relațiile publice, comunicarea cu clienții, precum și cu potențialii clienți ai societății.

Departamentul de calitate a producției

Atribuțiile departamentului de calitate a producției din cadrul societății KONCEPTO MOB sunt următoarele:

sistematizarea unei ascultări bune a clienților în ceea ce privește calitatea

produselor reprezintă elementul esențial în scopul cunoașterii satisfacției clienților și a poziționării mărcii de fabrică vis-a-vis de concurență

dezvoltarea, formalizarea ori adaptarea variatelor instrumente de calitate,

precum și desfășurarea audit-urilor și a anchetelor asupra produselor primite de la furnizori, ori asupra celor livrate clienților externi și interni

cercetarea ansamblului de probleme ivite, care constituie defecte pasibile de

denaturare a calității produsului

introducerea normelor de calitate, precum și asigurarea calității potrivit

standardelor ISO 9001

Departamentul tehnic și de producție

Departamentul tehnic și de producție din cadrul KONCEPTO MOB garantează managementul industrial în viziunea direcționării acțiunilor menite să rentabilizeze procesul tehnic, productiv și de concepție în domeniul producției de mobilier.

Departamentul tehnic și de producție se ocupă cu conceperea, dezvoltarea,

industrializarea și fabricarea produselor din gama mobilierului.

Departamentul relațiilor cu furnizorii

Departamentul relațiilor cu furnizorii din cadrul societății KONCEPTO MOB constituie ansamblul structural format din posturi, funcții, persoane și alte elemente caracteristice, precum și relațiile dintre acestea, prin care se garantează buna funcționare a activităților care definesc procesul asigurării, distribuției și controlului în ceea ce privește modul de întrebuințare a resurselor materiale și echipamentelor tehnice, pentru realizarea în producție, a sarcinilor și a obiectivelor previzionate.

Departamentului de relații cu furnizorii, din punct de vedere organizatoric, îi revine răspunderea de a lua decizii cu privire la:

Tabelul nr.16. Decizii care îi revin Departamentului de relații cu furnizorii din cadrul KONCEPTO MOB

III.3. EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI ÎN PERIOADA 2013-2014

Analiza economico-financiară în cadrul societății KONCEPTO MOB studiază fenomenele din punct de vedere economic, respectiv al consumului de resurse și al rezultatelor obținute.

Pentru analiza veniturilor, cheltuielilor și a rezultatelor financiare ale societății KONCEPTO MOB, în perioada 2013– 2014, am avut ca reper cea mai recentă balanță de verificare.

Tabelul nr.17. Situația principalilor indicatori economico-financiari înregistrați în perioada 2013-2014

Tabelul nr.17 redă cei mai însemnați indicatori care definesc eficiența activității economice desfășurate în cadrul societății KONCEPTO MOB, în perioada 2013–2014, respectiv cifra de afaceri, rata de eficiență a cheltuielilor totale, profitul net, nivelul activelor fixe și circulante.

În Figura nr.44 este redată evoluția cifrei de afaceri în cadrul KONCEPTO MOB, în perioada 2013-2014.

Figura nr.44. Evoluția cifrei de afaceri în perioada 2013-2014

∆CA2014/2013= 7210000-6250000= 960000

Din Figura nr.44 reiese că cifra de afaceri a societății KONCEPTO MOB a înregistrat un trend ascendent, respectiv de 15,36% în anul 2014 comparativ cu anul 2013.

În Figura nr.45 este redată evoluția veniturilor totale în cadrul KONCEPTO MOB, în perioada 2013-2014.

Figura nr.45. Evoluția veniturilor totale în perioada 2013-2014

∆VT= 8370000-7285000= 1085000

Din Figura nr.45 se poate observa faptul că veniturile totale în cadrul societății KONCEPTO MOB, în anul 2014, au crescut cu 14,89%, respectiv 1085000 lei.

Evoluția cheltuielilor totale în cadrul societății KONCEPTO MOB, în perioada 2013-2014 este redată în Figura nr.46.

Figura nr.46. Evoluția cheltuielilor totale în perioada 2013-2014

∆CT= 5843000-5510000= 333000

Din Figura nr.46 reiese faptul că, cheltuielile societății KONCEPTO MOB au crescut cu 6,04%, respectiv cu 333000 lei. Creșterea cheltuielilor în cadrul societății a fost determinată de majorarea numărului de salariați.

Rata de eficiență a cheltuielilor totale în cadrul societății KONCEPTO MOB, în perioada 2013-2014, este următoarea:

Ct2013/1000 = Ct/Vt X1000 = 5510000/7285000 X 1000 = 756,34 lei

Ct2014/1000 = Ct/Vt X 100 = 5843000/8370000 X 1000 = 698,08 lei

Astfel, în ceea ce privește societatea KONCEPTO MOB, rezultă că pentru obținerea a 1000 de lei venituri în anul 2013 s-au cheltuit 756,34 lei, iar în anul 2014 pentru obținerea a 1000 de lei venituri s-au cheltuit numai 698, 08 lei.

Așadar, nivelul crescut al cheltuielilor totale în anul 2013, respectiv de 756,34 lei la 1000 lei venituri totale, poate fi explicat prin devansarea nivelului cheltuielilor financiare, precum și a celor din exploatare, devansare provocată de absența unei analize a cheltuielilor și de determinare a unei strategii în acest domeniu.

În ceea ce privește veniturile totale în cadrul societății KONCEPTO MOB, acestea au consemnat o evoluție crescătoare în perioada 2013-2014, atingând în anul 2014 un nivel de 8 370 000, ceea ce înseamnă o creștere cu 1,14% comparativ cu anul 2013, iar în mărimi absolute, o creștere de 1085000 lei.

În Figura nr.47 este redată evoluția rezultatului exercițiului la KONCEPTO MOB, în perioada 2013-2014.

Figura nr.47. Evoluția rezultatului exercițiului în perioada 2013-2014

Figura nr.47 evidențiază o situație pozitivă în ceea ce privește evoluția rezultatului exercițiului financiar în cadrul societății KONCEPTO MOB în perioada 2013– 2014, respectiv o creștere suplimentară a venitului în valoare de 752000 lei.

III.4. ORGANIZAREA ÎN CADRUL DEPARTAMENTULUI DE APROVIZIONARE

În cadrul societății KONCEPTO MOB, relația de aprovizionare – producție –desfacere deține un rol managerial extrem de însemnat, întrucât componentele acesteia sunt percepute ca făcând parte dintr-un sistem integrat.

În cadrul KONCEPTO MOB, aprovizionarea constituie veriga cea mai însemnată, datorită existenței unui feed-back, în așa fel încât materialele achiziționate intră în producție pentru a fi transformate în produse finite. Din producție se constată un feed-back în momentul ieșirii produselor finite, iar un alt feed-back se observă de la distribuție în momentrul în care produsele ajung la clienți.

Departamentul de aprovizionare din cadrul societății KONCEPTO MOB are următoarele obiective:

Tabelul nr.18. Obiective ale departamentului de aprovizionare

În Figura nr.48 sunt redate modurile de acțiune ale departamentului de aprovizionare din cadrul societății KONCEPTO MOB:

Figura nr.48. Moduri de acțiune ale departamentului de aprovizionare

În cadrul societății KONCEPTO MOB, fiecare salariat al departamentului de aprovizionare deține un domeniu de activitate care include obiective precum:

menținerea relațiilor cu furnizorii

negocierea cu furnizorii

determinarea modalităților de remunerare, precum și a termenelor

programarea activităților la începutul fiecărei săptămâni

fiecare salariat are în vedere îndeplinirea obiectivelor

evaluarea de către directorul departamentului de aprovizionare a activității

subordonaților din punct de vedere al realizării obiectivelor, al modalităților de acțiune, al termenelor la care sunt îndeplinite obiectivele și a resurselor materiale și financiare utilizate.

De asemenea, departamentul de aprovizionare din cadrul KONCEPTO MOB menține o relație constantă și directă cu directorul general al firmei.

III.5. SURSE ȘI FORME DE APROVIZIONARE ÎN CADRUL SOCIETĂȚII KONCEPTO MOB

În ceea ce privește alegerea formei de aprovizionare, societatea KONCEPTO MOB are în vedere ca aceasta să asigure:

îmbunătățirea transportului

efectuarea procesului de aprovizionare cu cheltuieli reduse

sporirea eficacității și regularității în ceea ce privește garantarea proceselor

de producție cu materialele necesare

menținerea integrității resurselor materiale

utilizarea rațională a spațiilor de depozitare

sporirea nivelului de mecanizare în ceea ce privește activitățile de încărcare,

descărcare, manevrare, transport și depozitare

evitarea imobilizărilor absurde a resurselor materiale în stocuri

supranormative, lipsite de mișcare, ori cu mișcare înceată

Societatea KONCEPTO MOB utilizează ca forme de aprovizionare aprovizionarea directă și aprovizionarea depozitelor bazelor de aprovizionare.

În cadrul societății KONCEPTO MOB, aprovizionarea directă implică ca modul de organizare și materializare pe fundamentul de contracte a relațiilor economice dintre factorii care iau parte la acest proces, modul de livrare a materialelor și sistemul de plată a contravalorii produselor livrate să se realizeze prin relația directă între societățile furnizoare și KONCEPTO MOB.

KONCEPTO MOB a ales aprovizionarea directă, întrucât aceasta oferă posibilitatea partenerilor de contract să se cunoască mai bine și să stabilească în acest fel, relații tradiționale. De asemenea, aprovizionarea directă oferă societății KONCEPTO MOB posibilitatea de a supraveghea procesul de fabricație la producător, de a observa faza acestuia, calitatea execuției produselor și totodată, de a interveni în momentul în care au loc devieri.

Aprovizionarea prin baze utilizată de societatea KONCEPTO MOB, implică ca la organizarea și desfășurarea procesului de producție să ia parte, alături de unitățile producătoare și consumatoare și bazele de aprovizionare și desfacere. Așadar, în cadrul KONCEPTO MOB, organizarea relațiilor pe bază de contracte, livrarea produselor și activitatea contravalorii lor se realizează complet prin unitățile de specialitate.

Societatea KONCEPTO MOB utilizează aprovizionarea prin baze, în special pentru livrările în loturi mici, garantându-se în acest fel condițiile pentru prevenirea stocurilor disponibile și pentru exploatarea eficace a celor deja existente.

Totodată, societatea KONCEPTO MOB preferă ca formă de aprovizionare, achiziționarea produselor pe bază de comenzi prealabile.

În cadrul societății KONCEPTO MOB, contractele semnate cu furnizorii garantează siguranța dobândirii resurselor materiale la momentul potrivit. Astfel, în cadrul KONCEPTO MOB, formele de furnizare a resurselor materiale sunt redate în Figura nr.49.

Figura nr.49. Forme de furnizare a resurselor materiale

Societatea KONCEPTO MOB, pe fundamentul elaborării unor calcule de eficiență, a optat pentru forma de furnizare cu eliberare din depozitul furnizorului, respectiv aducerea materialelor cu mijloace de transport proprii.

În cadrul KONCEPTO MOB, utilizarea mijloacelor proprii este mai profitabilă pentru societate, întrucât asigură cheltuieli mai mici de aprovizionare.

Societatea KONCEPTO MOB își alege furnizorii în funcție de anumite criterii, după cum se poate observa în Figura nr.50:

Figura nr.50. Criterii avute în vedere în alegerea furnizorilor

De asemenea, în cadrul societății KONCEPTO MOB, în ceea ce privește selectarea furnizorilor nu se ține cont de experiența managerială ori de potențialul financiar.

III.6. ALEGEREA ȘI SELECȚIA FURNIZORILOR ÎN CADRUL SOCIETĂȚII KONCEPTO MOB

Având în vedere faptul că societatea KONCEPTO MOB înțelege complexitatea pieței furnizorilor, cât și însemnătatea determinării relațiilor eficiente cu aceștia, acordă un interes deosebit deciziei de selecție a resurselor de furnizare și a furnizorului.

Întrucât selecția furnizorilor a devenit o adevărată artă, societatea KONCEPTO MOB preconizează să dezvolte un sistem de notare prin care să se realizeze clasificarea fiecărui furnizor, pornind de la datele și informațiile culese în prealabil.

În cadrul societății KONCEPTO MOB, în vederea obținerii unei evaluări complexe și obiective, se ia în calcul un număr cât mai mare de criterii, cu scopul de a permite caracterizarea furnizorilor pe diverse laturi.

Astfel, în cadrul societății KONCEPTO MOB, criteriile sunt grupate pe grade de importanță, după cum se poate observa în Tabelul nr.19:

Tabelul nr.19. Gruparea criteriilor pe grade de importanță

De asemenea, în cadrul societății KONCEPTO MOB, în departajarea pe grade de importanță se conferă un interes crescut acelor criterii prin care se manifestă atuurile competitive în detrimentul celor care asigură facilități.

În cadrul societății KONCEPTO MOB, utilizarea practică a criteriilor se realizează în contextul variatelor metode de apreciere și selecție a furnizorilor, respectiv:

Figura nr.51. Metoda acordării punctelor în funcție de importanța și gradul se manifestare a criteriului

În cadrul societății KONCEPTO MOB, această metodă de evaluare și selecție a furnizorilor are în vedere stabilirea criteriilor de evaluare, precum și acordarea fiecărui criteriu a unui număr de puncte în funcție de importanța caracteristică.

KONCEPTO MOB se aprovizionează cu stofă pentru canapele de la ARTA

PRODEX S.R.L. și VIZITEX S.A.

Astfel, determinarea criteriilor de evaluare se realizează în funcție de:

Figura nr.52. Aspecte avute în vedere în determinarea criteriilor de evaluare

În ceea ce privește notele de importanță, acestea se stabilesc în funcție de importanța pe care societatea KONCEPTO MOB o acordă fiecărui criteriu.

Astfel, notele acordate criteriilor enumerate în Figura nr.52, stabilite de societatea KONCEPTO MOB, sunt evidențiate în Tabelul nr.20.

Tabelul nr.20. Note acordate criteriilor de evaluare

În cadrul KONCEPTO MOB, probabilitatea de manifestare a criteriilor pe fiecare furnizor sunt stabilite de către personalul departamentului de aprovizionare, în funcție de gradul în care criteriile îndeplinesc exigențele societății, după cum se poate observa în Tabelul nr.21.

Tabelul nr.21. Probabilitatea de manifestare a criteriilor pe fiecare furnizor în cadrul societății KONCEPTO MOB

Din Tabelul nr.21 reiese că furnizorul ARTA PRODEX S.R.L. este preferat furnizorului VIZITEX S.A.

Economiile realizate de către societatea KONCEPTO MOB, ținând cont de faptul că pierderile anuale cauzate de primirea materialelor și a materiilor prime la termene diferite de cele stabilite prin contract, sunt de aproape 50 de milioane lei, iar costurile necesare pentru utilizarea acestei metode sunt de 9 milioane lei, sunt în valoare de 41 milioane lei.

Figura nr.53. Metoda acordării punctelor pe grade de importanță a criteriilor, cu detaliere pe subcriteriile specifice

În cadrul societății KONCEPTO MOB, această metodă implică determinarea scării de importanță a criteriilor selectate pentru evaluare, precum și determinarea sistemului de notare a furnizorilor în funcție de criteriile luate în considerare. În ceea ce privește marja de notare, aceasta este în general aleasă între 1 și 100.

În Tabelul nr.22 sunt redate criteriile pentru evaluare, subcriteriile pentru capacitatea de a produce, precum și punctajul acordat în funcție de importanța acestor criterii în cadrul societății KONCEPTO MOB

Tabelul nr.22. Criterii pentru evaluare, subcriterii pentru capacitatea de a produce și punctajul acordat în funcție de importanța acestor criterii

Societatea KONCEPTO MOB, apreciază pentru fiecare criteriu o scală de evaluare petru fiecare furnizor, respectiv:

Tabelul nr.23. Scală de evaluare pentru fiecare furnizor

Din Tabelul nr.23 se observă că furnizorul ARTA PRODEX S.R.L. este preferat furnizorului VIZITEX S.A., întrucât punctajul general obținut de acesta este mai mare, respectiv 482.

Societatea KONCEPTO MOB, pe fundamentul evaluării realizează o selecție reală, însă nu finală, întrucât aceasta se evidențiază doar după testarea credibilității societății furnizoare.

III.6.1. Testarea credibilității furnizorilor

În cadrul KONCEPTO MOB, procurarea resuselor materiale are loc prin contact direct între parteneri, respectiv între societate și furnizori.

În cadrul societății KONCEPTO MOB, în majoritatea situațiilor, partenerii se cunosc prin prisma relațiilor comerciale de vânzare – cumpărare precedente, dar elementele negociabile pentru colaborare în anul care urmează sunt absolut noi. În această situație, fiecare act de negociere necesită colectarea unor informații referitoare la partenerul de afaceri, întrucât fiecare afacere presupune un anume risc care poate influența profitul societății.

În ceea ce privește societatea KONCEPTO MOB, factorii care stabilesc necesitatea testării partenerilor înaintea unei colaborări sunt evidențiați în Figura nr.54:

Figura nr.54. Factorii care stabilesc necesitatea testării partenerilor înaintea unei colaborări

În cadrul societății KONCEPTO MOB, testarea unui furnizor de materiale de bază are în vedere obținerea informațiilor referitoare la:

Tabelul nr.24. Informații necesare pentru testarea unui furnizor de materiale de bază

Obținerea de către societatea KONCEPTO MOB a acestor informații referitoare la elementele din Tabelul nr.24 este utilă pentru eludarea nemulțumirilor legate de neîndeplinirea clauzelor contractuale, precum și pentru a putea realiza comparații între furnizori.

Calculul indicelui de solvabilitate al societății ARTA PRODEX S.R.L., realizat de către KONCEPTO MOB este prezentat în Tabelul nr.25:

Tabelul nr.25. Indicele de solvabilitate al societății ARTA PRODEX S.R.L.

Indicele de solvabilitate al societății ARTA PRODEX S.R.L. este de 2,29. Societatea ARTA PRODEX S.R.L. este un partener de afaceri plauzibil, deoarece valoarea indicelui de solvabilitate este situat între 1,5 și 2,5.

În vederea dobândirii informațiilor necesare referitoare la furnizor, și totodată pentru a se proteja împotriva riscului, societatea KONCEPTO MOB apelează la:

dobândirea informațiilor de la băncile cu care furnizorul are relații

contactarea societăților care au avut și încă au relații cu furnizorul testat

solicitarea informațiilor de la societăți specializate, echidistante

În cadrul societății KONCEPTO MOB, acordarea facilităților în comercializare, a serviciilor care însoțesc produsele deține un rol însemnat în procesul de evaluare al furnizorilor.

În cadrul societății KONCEPTO MOB, furnizorii acordă următoarele tipuri de facilități:

în politica de service post- vânzare

în politica de distribuție

la decontare

prin politica de preț

Astfel, în cadrul societății KONCEPTO MOB, furnizorul METALCO S.R.L.

practică rabatul de preț pentru întrega cantitate, respectiv pentru achiziționarea la o comandă a unei cantități mai mari în raport cu limita minimă fixată de furnizor, aceasta va fi apreciată cu un preț de vânzare mai redus cu 10%.

În ceea ce privește facilitățile la decontare, societatea ANLAR PROD S.R.L. acceptă plata în 10 zile de la furnizarea produselor.

III.7. METODE DE DIAGNOSTICARE A SISTEMULUI ORGANIZATORIC ȘI DE CONDUCERE ÎN RELAȚIILE CU FURNIZORII ÎN CADRUL SOCIETĂȚII

KONCEPTO MOB

III.7.1. Diagnosticarea sistemului relațiilor cu furnizorii prin metoda analizei diagnostic

În cadrul KONCEPTO MOB, metoda analizei diagnostic are scopul de a cunoaște în mod temeinic și profund realitatea efectivă din cadrul societății. În acest scop este necesară o abordare sistemică a activitățiilor, precum și folosirea metodelor și tehnicilor de analiză generală a sistemului de organizare și de management al societății KONCEPTO MOB.

În cadrul societății KONCEPTO MOB, analiza diagnostic grupează ansamblul metodelor, tehnicilor și procedurilor de culegere, prelucrare și prezentare a datelor și infomațiilor care denotă configurația situației existente, dar și o multitudine de reprezentări sinoptice cu scopul de a sistematiza faptele și de a realiza un suport eficient de analiză cauzală, în ceea ce privește fiabilitatea sistemului de organizare și management al societății.

În general, în cadrul KONCEPTO MOB, aceste analize sunt coordonate de către specialiștii în management ai societății. Astfel, în cadrul societății KONCEPTO MOB, specialiștii din cadrul departamentelor funcționale descoperă sistemic aspectele propice, reușitele, precum și deficiențele și impedimentele pe care le întâmpină sistemul de organizare și management utilizat, cauzele acestora și respectiv implicațiile în fiabilitatea diverselor subsisteme și a sistemului de ansamblu.

De asemenea, societatea KONCEPTO MOB stabilește o serie de măsuri prompte de rectificare, care fac referire la acțiunile simple de dezvoltare a practicilor care au provocat reușite, la eliminarea acelora care prezintă consecințe defavorabile, însă și la sectoarele în care este utilă o aprofundare a analizei și o elaborare a unor soluții noi optimizate. În acest mod, în cadrul societății KONCEPTO MOB, este fundamentat în mod logic și practic, un program de studii și proiecte de organizare și management pe domenii, activități și sectoare funcționale, care are în vedere accentuarea și clasificarea în funcție de criteriile de importanță și urgență a temelor viitoare de proiectare.

În ceea ce privește societatea KONCEPTO MOB, în vederea realizării studiilor de diagnostic s-a ținut cont de informațiile cu privire la situația economico-finanaciară în perioada 2013-2014.

În Tabelul nr.26 este redată dinamica situației economico-financiare înregistrată de către societatea KONCEPTO MOB în perioada 2013-2014.

Tabelul nr.26. Dinamica situației economico-financiare înregistrată de către societatea KONCEPTO MOB în perioada 2013-2014

Din Tabelul nr.26, apreciind anul 2013 drept an de bază, reies următoarele:

cu toate că societatea KONCEPTO MOB, s-a confruntat cu o micșorare a

activității, a avut loc o creștere a numărului mediu de angajați, precum și a venitului mediu pe angajat

o diminuare a majorității posturilor bilanțiere de activ și pasiv, fapt care

înfățișează limitarea activității societății KONCEPTO MOB

sporirea productivității muncii, ca rezultat al creșterii prețurilor medii,

precum și a producției de marfă în cadrul societății KONCEPTO MOB

profitul net a consemnat o creștere considerabilă în urma investițiilor

realizate de către societatea KONCEPTO MOB

În cadrul KONCEPTO MOB, analiza financiară rezidă în totalitatea instrumentelor și metodelor care fac posibilă evaluarea situației financiare, precum și a performanțelor societății. Astfel, informațiile de care are nevoie societatea pentru a efectua analiza financiară sunt preluate din situațiile financiare, respectiv

bilanț, cont de profit și pierdere și anexa la bilanț.

Pornind de la bilanțul contabil se realizează analiza structurii patrimoniale, ale cărei obiective sunt evidențiate în Figura nr.55:

Figura nr.55. Obiective ale analizei structurii patrimoniale

În Tabelul nr.27 sunt evidențiați indicatorii financiari înregistrați de societatea KONCEPTO MOB în perioada 2013-2014.

Tabelul nr.27. Indicatorii financiari înregistrați de societatea KONCEPTO MOB în perioada 2013-2014

Din Tabelul nr.27. reies următoarele:

Necesarul de fond de rulment consemnează în perioada 2013-2014 valori

negative, fapt care accentuează o neconcordanță între lichiditatea stocurilor și cea a creanțelor.

Trezoreria netă este de asemenea negativă, înfățișând un deficit monetar

acoperit prin atragerea de noi credite pe termen scurt.

Fondul de rulment, în cadrul societății KONCEPTO MOB, în perioada

2013-2014, are o tendință de micșorare în prima perioadă, deoarece activele mobilizate sporesc mai repede decât creșterea capitalurilor proprii, după care are loc o îmbunătățire. Ținând cont de faptul că fondul de rulment este mai mic decât 0, situația ar putea fi considerată drept nefavorabilă, dar având în vedere că societatea KONCEPTO MOB desfășoară o activitate comercială, atunci nu se ridică problema unei situații îngrijorătoare.

Solvabilitatea patrimonială este apreciată ca fiind normală în cadrul

societății KONCEPTO MOB.

Rata rentabilitatii economice consemnează o creștere în anul 2014.

Rata de finanțare a imobilizarilor este evaluată fiind drept pozitivă în

perioada 2013-2014, fapt care denotă că totalitatea imobilizărilor este finanțată din capitalurile permanente.

Rata autonomiei financiare consemnează o creștere în anul 2014

comparativ cu anul 2013, atingând o valoare de 10.41.

Rata rentabilității financiare demonstrează progresul societății

KONCEPTO MOB, consemnând o diminuare în anul 2013, diminuare care este justificată de strădaniile de dezvoltare ale societății.

III.7.2. Diagnosticarea sistemului relațiilor cu furnizorii prin metoda analizei S.W.O.T.

Figura nr.56. Puncte tari

Punctele tari ale societății KONCEPTO MOB utile în diagnosticarea sistemului relațiilor cu furnizorii sunt evidențiate în Tabelul nr.28.

Tabelul nr.28. Punctele tari ale societății KONCEPTO MOB utile în diagnosticarea sistemului relațiilor cu furnizorii

Figura nr.57. Puncte slabe

Punctele slabe ale societății KONCEPTO MOB utile în diagnosticarea sistemului relațiilor cu furnizorii sunt evidențiate în Tabelul nr.29.

Tabelul nr.29. Punctele slabe ale societății KONCEPTO MOB utile în diagnosticarea sistemului relațiilor cu furnizorii

Figura nr.58. Oportunități

Societatea KONCEPTO MOB, are o serie de oportunități atractive pentru vânzarea produselor de mobilier pe piețele externe, dovedite de livrări care depășesc 10 000 de produse complexe pe an, doar la export.

Oportunitățile societății KONCEPTO MOB utile în diagnosticarea sistemului relațiilor cu furnizorii sunt evidențiate în Tabelul nr.30.

Tabelul nr.30. Oportunitățile societății KONCEPTO MOB utile în diagnosticarea sistemului relațiilor cu furnizorii

Figura nr.59. Amenințări

Amenințările societății KONCEPTO MOB, utile în diagnosticarea sistemului relațiilor cu furnizorii au în vedere îngustarea nemotivată a pieței interne, din cauza absenței unei politici practice de credit acordate clienților tradiționali.

III.7.3. Diagnosticarea sistemului relațiilor cu furnizorii pe baza standardelor societății KONCEPTO MOB

În cadrul societății KONCEPTO MOB, această metoda implică recunoașterea unui set de criterii de apreciere și stabilire a importanței fiecărui criteriu pentru importanța furnizorului.

În acest sens, pentru a prezenta pieței furnizoare o ofertă de cumpărare, achizitorii din cadrul societății KONCEPTO MOB desfășoară activități precum:

Figura nr.60. Activități desfășurate de achizitorii societății KONCEPTO MOB

În ceea ce privește prezentarea generală a cumpărării, în cadrul societății KONCEPTO MOB aceasta include:

Figura nr.61. Componența prezentării generale a cumpărării în cadrul KONCEPTO MOB

În ceea ce privește prezentarea specificațiilor de cumpărare, în cadrul societății KONCEPTO MOB, cuprinde:

Figura nr.62. Componența specificațiilor de cumpărare

Societatea KONCEPTO MOB, în funcție de aceste date, identifică care dintre furnizori oferă o soluție tehnică care îi este particulară, care oferă servicii complementare, precum mentenanță gratuită vreme de un an, ori un stoc de securitate gratuit.

Criteriile de apreciere în cadrul societății KONCEPTO MOB sunt evidențiate în Tabelul nr.31.

Tabelul nr.31. Criterii de apreciere

În Tabelul nr.32 sunt redate standardele interne de apreciere a furnizorilor în cadrul societății KONCEPTO MOB.

Tabel nr.32. Standarde interne de apreciere a furnizorilor

În cadrul societății KONCEPTO MOB, analiza ofertelor reprezintă operațiunea care are drept scop determinarea obiectivelor pentru negociere. În acest fel sunt determinați parametrii cei mai însemnați, apoi fiecăruia dintre acești parametri i se va conferi o notă în funcție de nivelul de importanță al criteriului.

Societatea KONCEPTO MOB, se consultă și cu celelalte departamente înainte de a acorda o notă.

În Tabelul nr.33 sunt redate standardele după care va fi ales furnizorul în cadrul societății KONCEPTO MOB.

Tabel nr.33. Standarde în funcție de care este ales furnizorul

În Tabelul nr.34 sunt redate regulile de evaluare din cadrul societății KONCEPTO MOB pentru fiecare criteriu în parte:

Tabelul nr.34. Reguli de evaluare

În cadrul societății KONCEPTO MOB, pentru compararea furnizorilor astfel cotați există două posibilități, după cum se poate observa în Figura nr.63.

Figura nr.63. Posibilități de alegere a furnizorului

În cadrul societății KONCEPTO MOB, după ce selecția a fost realizată se stabilesc elementele care sunt supuse negocierii.

Condițiile care sunt negociate privesc acele elemente ale ofertei care sunt mai puțin rentabile comparativ cu ale concurenței, respectiv punctele slabe ale ofertei. În ceea ce privește societatea KONCEPTO MOB, criteriile supuse negocierii sunt diferite, iar pentru fiecare criteriu, achizitorul cere furnizorului să își orienteze propunerea în așa fel încât aceasta să atingă cea mai mare notă.

Spre exemplu, în cadrul societății KONCEPTO MOB, se impune recunoașterea funcțiilor și a importanței acestora la placaje și la panel. Având în vedere faptul că panelul și placajul sunt produse similare din punct de vedere al utilității, societatea KONCEPTO MOB a stabilit funcții comune, după cum se poate observa în Tabelul nr.35:

Tabelul nr.35. Funcții comune pentru placaj și panel

În ceea ce privește stabilirea importanței funcțiilor la placaj și panel, societatea KONCEPTO MOB, a luat în considerare criteriul comercial și al utilității acestora.

Astfel, în cadrul societății KONCEPTO MOB, nivelurile de importanță a funcțiilor la placaj și panel au fost stabilite prin matricea funcțiilor, după cum se poate observa în Tabelul nr.36.

Tabelul nr.36. Matricea funcțiilor

În Tabelul nr.37 sunt redate condițiile care trebuie să fie negociate de către KONCEPT MOB cu furnizorul 1.

Tabelul nr.37. Condiții care trebuie să fie negociate de către KONCEPTO MOB cu furnizorul 1

În Tabelul nr.38 sunt redate condițiile care trebuie să fie negociate de către societatea KONCEPTO MOB cu furnizorul 2.

Tabelul nr.38. Condiții care trebuie să fie negociate de către KONCEPTO MOB cu furnizorul 2

III.7.4. Diagnosticarea sistemului relațiilor cu furnizorii prin matricea KRALJIC

În cadrul KONCEPTO MOB, matricea Kraljic reprezintă una dintre principalele metode prin care societatea își analizează portofoliul de achiziții, concentrându-se pe cele mai importante produse.

În cadrul societății KONCEPTO MOB, strategia de aprovizionare este influențată de următoarele aspecte principale:

Figura nr.64. Aspecte care influențează strategia de aprovizionare

Efectul asupra profitului este mare când produsul adaugă valoare

semnificativă productivității societății KONCEPTO MOB. Poate fi realizat prin obținerea unor costuri mai mici de producție, de livrare, etc.

Riscul de aprovizionare este mare atunci când resursa de aprovizionat este o

materie primă rară, în condiții de instabilitate guvernamentală ori dezastre naturale, număr restrâns de furnizori.

Materia primă rară utilizată de societatea KONCEPTO MOB o reprezintă lemnul de abanos, chiparos, trandafir, care în majoritatea cazurilor provine din zone de conflict și nu există o siguranță în ceea ce privește aprovizionarea.

Situația de mai sus este exemplificată în Figura nr.65.

Risc

Efect potențial asupra profitului

Figura nr.65. Riscul și efectul potențial asupra profitului

Astfel, resursele critice prezintă următoarele caracteristici:

Figura nr.66. Caracteristici ale resurselor critice

În cadrul societății KONCEPTO MOB, în categoria resurselor critice sunt incluse lemnele rare, provenite de la furnizorul extern BAMBOO LTD,care are exclusivitate în importul de materiale lemnoase în Europa.

Una dintre strategiile de cumpărare utilizată de societatea KONCEPTO MOB este semnarea contractelor de asigurare a volumului de mărfuri. De asemenea, în cadrul societății KONCEPTO MOB un rol important deține și asigurarea unui stoc suplimentar de mărfuri și căutarea permanentă a noilor furnizori.

Resursele strategice prezintă următoarele caracteristici:

Influența mare asupra produsului, sau a procesului

Risc de aprovizionare ridicat (raritate, risc de livrare)

Putere echilibrată între cumpărător și vânzător

În categoria resurselor strategice, în cadrul societății KONCEPTO MOB,

sunt incluse transportul și depozitarea mărfurilor în condiții optime.

Strategia de cumpărare, în cadrul societății KONCEPTO MOB se realizează prin semnarea alianțelor strategice, prin relații de parteneriat, precum și prin colaborare cu furnizorii.

De exemplu, societatea KONCEPTO MOB încheie parteneriate cu băncile sau cu instituțiile financiare în vederea asigurării fluxului necesar acoperirii achiziționării de mărfuri oricând este nevoie.

Trăsăturile resurselor de levier sunt evidențiate în Figura nr.67.

Figura nr.67. Trăsăturile resurselor de levier

În categoria resurselor de levier intră organele de asamblare a mobilierului realizat de către societatea KONCEPTO MOB, unde există o piață concurențială foarte puternică.

Unul dintre furnizorii de organe de asamblare este FABORY.

Strategiile de cumpărare sunt stabilirea prețului țintă și înțelegerile cu furnizorii preselectați, privind termenele și condițiile de plată a produselor.

Resursele necritice prezintă următoarele trăsături:

Ușor de cumpărat

Impact redus asupra rezutatelor financiare

Calitate standard

Nivel redus de interdependență

Relația dintre vânzător și cumpărător echilibrată

În categoria resurselor necritice sunt incluse produsele de mobilier obișnuite, standard, realizate în cantități mari, cu costuri mult mai reduse, comparativ cu cele realizate la comandă.

Un furnizor de materie primă ( pal melaminat) este FOREST TRADING. Matricea Kraljic permite segmentarea furnizorilor astfel încât să fie posibilă dezvoltarea strategiilor de aprovizionare.

Cu toate acestea, se poate spune că nu există o metodă unică și perfectă de a aborda relațiile.

III.8. ANALIZA ÎN SCOPUL PERFECȚIONĂRII SISTEMULUI ORGANIZATORIC ȘI DE CONDUCERE A RELAȚIILOR CU FURNIZORII ÎN CADRUL SOCIETĂȚII KONCEPTO MOB

III.8.1. Analiza furnizorilor de produse furniruri estetice și influențele asupra sistemului organizatoric și de conducere

În cadrul KONCEPTO MOB, furnizorii reprezintă entitățile care oferă societății materialele, materiile prime și ambalajele necesare fabricării produselor proprii.

În ceea ce privește relațiile cu furnizorii, societatea KONCEPTO MOB ține cont și de un anume risc cu fiecare în parte, care poate apărea în următoarele situații:

Figura nr.68. Aspecte de care societatea KONCEPTO MOB ține cont pentru a evita riscul

Societatea KONCEPTO MOB colaborează, în principal, cu furnizori locali și naționali, după cum se poate observa în Figura nr.69.

Figura nr.69. Furnizori locali și naționali

De asemenea, societatea KONCEPTO MOB colaborează și cu furnizori externi de materiale publicitare, după cum se poate observa în Figura nr.70.

Figura nr.70. Furnizori externi de materiale publicitare

Este necesar ca furnizorii de materiale publicitare să răspundă anumitor criterii pentru conferirea serviciilor de reclamă la societatea KONCEPTO MOB, potrivit Tabelului nr.39:

Tabelul nr.39. Criterii de care furnizorii de material publicitare trebuie să răspundă

Societatea KONCEPTO MOB, are de asemenea, un grup de subfurnizori agreați cu care stabilește legături parteneriale.

Societatea KONCEPTO MOB, pretinde subfurnizorilor să fie posesorii unui sistem al calității concordant cu furniturile pe care le asigură.

Astfel, societatea pretinde ca acest sistem al calității să fie recunoscut de furnizor prin audituri ori certificate de organisme specializate.

În cadrul societății KONCEPTO MOB, exigențele obișnuite în vederea obținerii statutului de furnizor agreat sunt redate în Tabelul nr.40:

Tabelul nr.40. Exigențe obișnuite în vederea obținerii statutului de furnizor agreat

În cadrul societății KONCEPTO MOB, furnizorii sunt selectați în funcție de calitatea și de prețul oferit pentru produsele achiziționate. Totodată, în cadrul societății KONCEPTO MOB, activitatea de aprovizionare este efectuată în baza contractelor semnate cu furnizorii, ori în baza comenzii transmise furnizorului, selecția de furnizori, realizându-se potrivit procedurilor STAS 4614 – 85 pentru furnirurile estetice și STAS 8609 – 86 pentru furnirurile tehnice.

În Tabelul nr.41 este redată structura furnizorilor pe principalele materii prime aprovizionate în cadrul societății KONCEPTO MOB.

Tabelul nr. 41. Structura furnizorilor pe principalele materii prime aprovizionate în cadrul societății KONCEPTO MOB.

Din Tabelul nr.41 reiese faptul că societatea KONCEPTO MOB, are furnizor pentru fiecare categorie de produse.

În Tabelul nr.42 sunt prezentate sortimentele de furniruri estetice.

Tabelul nr.42. Sortimente de furniruri estetice

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Într-o economie competitivă, dar cu resurse de materii prime, produse și bunuri reduse, pentru a supraviețui și cu atât mai mult pentru a desfășura o activitate rentabilă caracteristică economiei de piață, societatea KONCEPTO MOB trebuie să fie deschisă la semnalele pieței, să dispună de o înaltă capacitate de adaptare la modificări și totodată, să dea dovadă de suplețe în mecanismul de funcționare.

Societatea KONCEPTO MOB, ținând cont de aceste principii, a reușit să se adapteze noilor condiții, transformându-se astfel în una dintre cele mai profitabile societăți în domeniul său din oraș.

Cu toate că pe piață au apărut multe societăți care au ca obiect de activitate fabricarea și comercializarea produselor de mobilier, societatea KONCEPTO MOB a reușit să se impună prin produsele sale și prin buna organizare și realizare a desfacerii prin magazinele proprii.

Un rol însemnat în menținerea societății în condiții profitabile îl deține și relațiile de cooperare pe care le are aceasta cu numeroși furnizori și clienți, precum și cu băncile.

Întrucât achizițiile de resurse materiale constituie un procent suficient de mare din cifra de afaceri, ameliorarea cifrei de afaceri, ameliorarea situației financiare a societății este influențată de achizițiile de materiale.

În cadrul societății KONCEPTO MOB, funcția de achiziții este una extrem de complexă.

Așadar, directorul departamentului de aprovizionare împreună cu subordonații își negociază achiziția produselor și serviciilor în cel mai bun raport calitate-preț-termen, ținând cont de cele mai bune condiții de servicii și securitate în aprovizionarea societății KONCEPTO MOB.

În cadrul societății KONCEPTO MOB, în ceea ce privește stocurile de resurse materiale, o atenție deosebită este acordată urmăririi controlului și analizei activității de constituire, evidență și de utilizare a acestora.

Activitatea de aprovizionare desfășurată în cadrul societății KONCEPTO MOB ia în considerare necesitatea eludării situațiilor de suprastocare ori a celor de insuficiență în procesul stocării.

În cadrul procesului de aprovizionare, societatea KONCEPTO MOB, deține salariați de valoare care știu bine ceea ce au de făcut.

Este foarte important ca la nivelul societății KONCEPTO MOB să se realizeze în orice moment o cât mai bună corelare a cantităților de materii prime aprovizionate cu cantitățile de produse de mobilier livrate zilnic.

Pentru viitor se recomandă o atenție sporită în activitatea de programare a aprovizionării tehnico-materiale.

Societatea KONCEPTO MOB urmărește să crească nivelul de utilizare a capacităților de producție.

Unul dintre obiectivele viitoare ale societății KONCEPTO MOB este acela de a își spori cota de piață. Acest fapt va determina o creștere a producției și respectiv o mărire a cantităților aprovizionate.

Societatea KONCEPTO MOB acordă o atenție deosebită furnizorilor, în vederea desfășurării activității în cele mai bune condiții.

Calitatea materiilor prime aprovizionate depinde de calitatea serviciilor efectuate de furnizori. În acest sens se urmărește menținerea unor bune relații cu vechii furnizori, o impulsionare a acestora în a realiza noi contracte cu societatea.

Totodată, membrii departamentului de aprovizionare din cadrul societății KONCEPTO MOB urmăresc găsirea de noi surse de furnizare mai avantajoase la unele materii prime.

În general, KONCEPTO MOB caută furnizori serioși, situați la distanțe mici de societate, care să practice prețuri corecte și care să realizeze livrări prompte și de calitate.

Societatea KONCEPTO MOB apelează la forme de aprovizionare diverse. Societatea realizează aprovizionări de la mai mulți furnizori pentru produsele de mare importanță pentru procesul tehnologic.

Acest fapt este justificat de necesitatea societății KONCEPTO MOB de a se apăra de situațiile în care livrările din partea unuia dintre furnizori ar fi întârziate ori sistate.

În asemenea situații este eludată suspendarea activității de producție, care ar fi generată de lipsa materiilor prime, deoarece astfel de lipsuri ar fi imediat acoperite prin cantitățile aprovizionate de la ceilalți furnizori.

În schimb societatea KONCEPTO MOB apelează la furnizori mici pentru materiile prime necesare în cantități mai mici și de o mică importanță pentru activitatea de producție. Sunt preferate aprovizionările realizate direct de la producător celor efectuate prin intermediari, datorită costurilor suplimentare pe care le generează acestea din urmă.

Societatea KONCEPTO MOB caută să încheie cu firmele furnizoare contracte de lungă durată și în același timp adaptate cât mai bine la realitățile prezente și viitoare ale pieței.

Totodată, au fost introduse în procesul de fabricație materii prime noi. În unele cazuri, unele materii prime sunt substituite prin altele mai ieftine și de calitate.

Societatea KONCEPTO MOB își propune să aducă pe piață noi produse de o calitate ridicată care să încorporeze materii prime de asemenea de un înalt nivel calitativ.

În acest sens, este necesară o mai bună cunoaștere a tendințelor pieței de furnizare, precum și o bună anticipare a acțiunilor societăților concurente.

Aceste aspecte sunt extrem de importante în construirea unei strategii de aprovizionare cât mai realiste.

BIBLIOGRAFIE

1. Bălan, C. (2012), Logistică, Ed. a III-a, Editura Uranus, București.

2. Bășanu, Gh., Pricop, M. (2012), Managementul aprovizionării și desfacerii, Editura Economică, București

3. Cârstea, Ghe. (2000), Asigurarea și gestiunea resurselor materiale, Editura Economică, București

4. Drăghici, C. (2013), Managementul relațiilor cu furnizorii, Universitatea din Pitești

5. Fundătură, D. (2013), Managementul resurselor materiale, Editura Economică, București

6. Porumb, E.M. (2012), Managementul strategic al resurselor materiale, Editura Tribuna Economică, București

7. Pricop M., Drăghici, C. (2012), Sisteme moderne în managementul aprovizionării, Editura Economică, București

8. Scrioșteanu, A. (2011), Managementul aprovizionării, Editura Universitaria, Craiova.

BIBLIOGRAFIE

1. Bălan, C. (2012), Logistică, Ed. a III-a, Editura Uranus, București.

2. Bășanu, Gh., Pricop, M. (2012), Managementul aprovizionării și desfacerii, Editura Economică, București

3. Cârstea, Ghe. (2000), Asigurarea și gestiunea resurselor materiale, Editura Economică, București

4. Drăghici, C. (2013), Managementul relațiilor cu furnizorii, Universitatea din Pitești

5. Fundătură, D. (2013), Managementul resurselor materiale, Editura Economică, București

6. Porumb, E.M. (2012), Managementul strategic al resurselor materiale, Editura Tribuna Economică, București

7. Pricop M., Drăghici, C. (2012), Sisteme moderne în managementul aprovizionării, Editura Economică, București

8. Scrioșteanu, A. (2011), Managementul aprovizionării, Editura Universitaria, Craiova.