Analiza Performantelor Bancii Comerciale Romane Si Cardurile Bancare Oferite DE Aceasta

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I

ACTIVITATEA BANCARĂ ȘI PIAȚA CARDURILOR BANCARE ÎN ROMÂNIA

1.1. ROLUL ACTIVITĂȚII BANCARE ÎN CADRUL ECONOMIEI

1.2. PIAȚA CARDURILOR BANCARE ÎN ROMÂNIA

CAPITOLUL II

ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE

2.1. SCURT ISTORIC AL BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE

2.2. PREZENTAREA PRINCIPALILOR CLIENȚI AI BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ – ANALIZA PERFORMANȚELOR BĂNCII COMERCIALE ROMANE ȘI CARDURILE BANCARE OFERITE DE ACEASTA

3.1. ANALIZA ACTIVITĂȚII ȘI PERFORMANȚELOR FINANCIAR – BANCARE ALE BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE

3.1.1.Informații cu caracter general

3.1.2. Analiza principalelor rezultate ale Băncii Comerciale Române

Analiza financiară a unei bănci apare ca o necesitate, ea conducând la dezvoltarea unei metodologii ce permite determinarea performanțelor unei bănci precum și formarea unei judecăți asupra situației trecute și de perspectivă a societății bancare.

3.1.3. Prezentarea principalilor indicatori de eficiență ai BCR

3.2. PREZENTAREA ȘI ANALIZA CARDURILOR OFERITE DE BCR CLENȚILOR SĂI

3.2.1. Principalele carduri și servicii anexe oferite de BCR

BCR MAESTRO

BCR VISA CLASIC

BCR VISA ELECTRON JUNIOR

POWERCARD BCR GOLD

BCR WIZZ AIR

3.2.2.Evoluția cardurilor BCR

3.2.3. Efectele crizei economice asupra cardurilor bancare

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

În condițiile crizei economice și chiar a amplificării fluxurilor comerciale, a tendinței de globalizare și a accentuării concurenței, unele din cele mai dinamice transformări din ultimul deceniu și jumătate s-au produs în sistemele bancare.

Instituțiile de credit reprezintă, în toate țările lumii, participanți la viața economică deosebiți de activi, dinamici, flexibili și cu mare capacitate de adaptare la schimbările pieței, fiind capabili să creeze cerere de produse și servicii.

Nimeni nu știe cu siguranță ce se va întampla în viitor, așa cum nimeni nu știe cu exactitate în ce etapă a crizei suntem sau cât va mai dura, și este suficient să ne uităm în trecut pentru a ne da seama de acest lucru. Singurul lucru cert este că recesiunea naște oportunități. Unii specialiști sunt de părere că ne aflăm într-o „primăvară a crizei”, încep să se întrevadă speranțe și optimismul crește, dar nu este cert dacă acesta este un semnal cu adevarat pozitiv sau doar un miraj al oazelor într-un deșert parșiv. Tot ce se poate desprinde este că această regresiune economică a zdruncinat mult sistemul economic, dar de asemenea lasă multe șanse de relansare pe

linia de plutire. Astfel piața românească a cardurilor traversează o perioadă interesantă. În ciuda crizei, ultimii ani au adus pe acest segment evenimente importante, inovații, lansări de produse și servicii. Cardul este o inovație revoluționară care a putut fi aplicată datorită progreselor deosebite în domeniile informatic și electronic în măsură să faciliteze schimbul de fonduri prin tehnici electronice între partenerii de tranzacții prin intermediul băncilor.

Lucrarea de față este concentrată asupra cardurilor bancare din Romania accentul punându-se pe cardurile oferite de BCR.

Lucrarea este structurată în patru capitole care integrează judecăți, raționalități, raportări la exigențele legislației în vigoare și recomandări.

Capitolul I reprezintă o parte introductivă care prezintă activitatea bancară și piața cardurilor bancare din România. Capitolul II are în vedere o imagine de ansamblu asupra organizării și funcționării Băncii Comerciale Române, prin exemplificarea unor realizări ale băncii în trecut și în prezent, dar și prin anumite obiective de atins și strategii de aplicat în viitor. Totodată, am pus în evidență principalii clienți ai băncii. Capitolul III reprezintă segmentul central al acestei lucrări din punct de vedere al importanței. În acest capitol este prezentat un studiu de caz incluzând calculul unor indicatori de eficiență ai băncii, analiza performanțelor financiar-bancare, prezentarea și analiza cardurile bancare oferite de BCR clienților săi. Capitolul IV este destinat concluziilor ce se desprind din lucrare.

CAPITOLUL I

ACTIVITATEA BANCARĂ ȘI PIAȚA CARDURILOR BANCARE ÎN ROMÂNIA

1.1. ROLUL ACTIVITĂȚII BANCARE ÎN CADRUL ECONOMIEI

Sistemul bancar reprezintă ansamblul diverselor categorii de bănci care funcționează într-un spațiu bine determinat, într-un cadru organizat, ca răspuns la cerințele dezvoltării unei economii echilibrate. Va rog treceti corect citarile, de exemplu: Virlan, G., Retele de calculatoare, Editura Evrika, Galati, 2001, si bineinteles pagina

În general, sistemul bancar dintr-o țară cuprinde:

cadrul instituțional format din banca centrală (cu rol de coordonare și supraveghere), bănci comerciale și alte instituții financiare asimilate acestora

cadru juridic format din ansamblul reglementărilor care guvernează activitatea bancară.

Istoria sistemului bancar își găsește originile în trecutul îndepărtat, existând mărturii foarte vechi ce atestă practica unor activități care, într-o formă mai mult sau mai puțin evoluată, se pot constitui ca primii pași pe tărâmul practicii bancare.

După unii cercetători, noțiunea de bancă este asociată momentului în care un grup de persoane a avut ideea să primească disponibilități bănești, sub formă de depuneri de la cei ce doreau să facă economii și în baza acestor depozite, să ofere împrumuturi celor care aveau nevoie de fonduri suplimentare.

Primele dovezi ale unei activități bancare se găsesc în Orientul Apropiat (Babilon) și Egiptul Antic. În acea perioadă templele erau deopotrivă, loc de rugăciune și loc de păstrare a banilor și tezaurelor. Primele operațiuni bancare apar cu 200 ani I.H. în Mesopotamia, dezvoltarea acestora impunându-și apariția unor reglementări.

Operațiunile bancare constau cel mai adesea în asigurarea pazei unor depuneri, acordarea unor dobânzi și/sau plasarea acelor drepturi, percepând o dobândă mai ridicată pe baza unor gajuri, garanții.

Caracterul bancar al acestor operațiuni este controversat și datorită faptului că operațiunile respective nu se efectuau pe baza monedei ci a unor bunuri de valoare. Adevărata naștere a băncilor este legată de apariția monedei bătute (sec. al XVII-lea I.H.) favorizată de dezvoltarea comerțului.

Acordarea împrumuturilor se baza pe atunci pe existența unor depozite, administrate de temple, care de-a lungul secolelor acumulează bogății imense. Templele fructificau depozitele primite prin împrumuturi cu dobânzi foarte mari, iar în caz de nerambursare îi urmăreau pe rău-platnici, confiscându-le bunurile imobile.

Scrierea a permis dezvoltarea unei funcții importante: ținerea conturilor clienților și efectuarea viramentelor.

Dezvoltarea spectaculoasă a băncilor din sec. XX a avut la bază în primul rând evoluția mijloacelor de plată: treptat locul monedei metalice a fost preluat de moneda fiduciară (de hârtie, cu valoare convențională), care cu timpul a fost înlocuită și ea de moneda scripturală.

În organizarea aparatului bancar din țara noastră s-au avut în vedere experiența altor țări, a țării noastre înainte de 1945, recomandările Fondului Monetar Internațional și ale Băncii de Reconstrucție și Dezvoltare.

În acest sens, sistemul bancar are două componente: (Actualizati datele cu ce v-am scris mai jos referitor la legialatia pana in mometul de fata in Romania)

Banca Națională a României, ca bancă centrală și de emisiune.

Societățile bancare reprezentate de băncile comerciale care sunt persoane juridice române constituite sub formă de societăți pe acțiuni în baza autorizației eliberate de Banca Națională a României, în conformitate cu Legea 58/1999. Acum se numesc institutii de credit

Legislatia bancara in Romania:

Legislația bancară adoptată inițial în 1991 (Legea nr. 33 / 1991), a stimulat, într-o primă fază, apariția unui sistem bancar novator, favorabil tranziției la economia de piață.

Legea nr. 33 / 1991 a fost abrogată prin Legea nr. 58 / 1998.

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 99 / 2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului.

Legea nr. 270 / 2009.

Pe fondul internaționalizării activităților economice și financiare, se remarcă noi evoluții care implică: transformări deosebit de importante. Astfel, băncile au suferit, referitor la activitatea lor tradițională, o serie de modificări esențiale (la footnote-ul 6, actualizati pagina web, dar prima data tr sa scrieti autorul, titlul articolului si pagina din revista in care a aparut articolul), în continuă dinamică și care aduc noi probleme de analiză a riscurilor:

clientela a devenit tot mai exigentă, având posibilitatea să aleagă;

scumpirea resurselor la nivelul băncilor, ca rezultat al concurenței asupra colectării fondurilor;

scăderea remunerării activelor, în directă legătură cu procesul de dezintermediere și cu diversificarea posibilităților de finanțare;

Turbulențele actuale în cadrul economiei mondiale își au originea în problemele financiare. Epicentrul lor îl reprezintă criza creditelor ipotecare din Statele Unite. Aceste împrejurări confirmă încă o dată importanța băncii centrale în economie, ca urmare a rolului său în combaterea crizelor financiare.

1.2. PIAȚA CARDURILOR BANCARE ÎN ROMÂNIA

Principiile organizării plăților cu carduri de către societățile bancare în România sunt prevăzute în Regulamentul nr. 6/2006, care are ca obiectiv stabilirea de reguli aplicate în activitatea de servicii de transfer de fonduri și decontarea prin cărțile de plată.

Anul debutului cardurilor bancare în România este 1992, când un grup de bănci: Banca Agricolă, Banca Comercială Română, Banca România pentru Dezvoltare, Bancorex, Banca comercială „Ion Țiriac”, iar din 1995 și Banc Post, au pus bazele programelor de carduri în România. Prin acesta, băncile s-au angajat în emiterea cardurilor cât și în crearea condițiilor pentru acceptarea acestor instrumente de plată ca mijloc de decontare în mediul economic românesc.

Trăsăturile actuale ale pieței cardurilor în România

În momentul de față, produsele de card sunt folosite și pentru fidelizarea clientelei, reprezentând o modalitate de atragere a acesteia și o piață potențială pentru alte produse și servicii oferite. În condițiile concurenței acerbe de pe piața bancară, produsele de card pot reprezenta o modalitate de fidelizare foarte eficientă.

Piața cardurilor din România este una în curs de maturizare deoarece a trebuit să recupereze un handicap de câteva decenii în condițiile în care serviciile financiar-bancare nu au reprezentat o tentație pentru mulți cetățeni. Astfel s-a depășit un prim nivel de maturitate în sensul că acoperă marea majoritate a cetățenilor cu un nivel acceptabil de tranzacționare. Practic, în ultimii ani, băncile implicate în retail s-au concentrat pe cote de piață, acoperirea unei game de produse/servicii cât mai largi, abordarea pe segmente grosiere a pieței și o expansiune teritorială susținută (noi sucursale și terminale implantate) fără a urmări o țintă de eficiență maximală pe fiecare componentă a afacerii. Urmare acestei abordări, aproape întrega populație activă primește astăzi salariile prin intermediul cardurilor bancare iar alte categorii de clienți, cum ar fi studenții, au fost deja atrase în sistem (“bancarizate”).

Piața cardurilor din România are un specfic anume și tinde să se alinieze cu piețele occidentale și nord-americane aceeasi obs.ca la footnote 6. Câteva particularități ale pieței noastre sunt legate de:

afinitatea pentru numerar;

tendința mai accentuată de a recurge la fraudă;

reticența de a utiliza plățile electronice;

gradul scăzut de bancarizare.

Este clar că în acest moment al evoluției pieței este necesară o diferențiere mai elaborată între liniile de produse cu o segmentare mai detaliată, până la nivelul profilelor de utilizatori.

România va ajunge destul de repede la un grad de penetrare a cardurilor bancare la fel de ridicat ca și în țările dezvoltate, unde statisticile arată că fiecare locuitor are aproximativ 2,5 – 3 carduri în portofel.

Pacceptabil de tranzacționare. Practic, în ultimii ani, băncile implicate în retail s-au concentrat pe cote de piață, acoperirea unei game de produse/servicii cât mai largi, abordarea pe segmente grosiere a pieței și o expansiune teritorială susținută (noi sucursale și terminale implantate) fără a urmări o țintă de eficiență maximală pe fiecare componentă a afacerii. Urmare acestei abordări, aproape întrega populație activă primește astăzi salariile prin intermediul cardurilor bancare iar alte categorii de clienți, cum ar fi studenții, au fost deja atrase în sistem (“bancarizate”).

Piața cardurilor din România are un specfic anume și tinde să se alinieze cu piețele occidentale și nord-americane aceeasi obs.ca la footnote 6. Câteva particularități ale pieței noastre sunt legate de:

afinitatea pentru numerar;

tendința mai accentuată de a recurge la fraudă;

reticența de a utiliza plățile electronice;

gradul scăzut de bancarizare.

Este clar că în acest moment al evoluției pieței este necesară o diferențiere mai elaborată între liniile de produse cu o segmentare mai detaliată, până la nivelul profilelor de utilizatori.

România va ajunge destul de repede la un grad de penetrare a cardurilor bancare la fel de ridicat ca și în țările dezvoltate, unde statisticile arată că fiecare locuitor are aproximativ 2,5 – 3 carduri în portofel.

Pe piața autohtonă a cardurilor, în prezent, gradul de penetrare al acestora este foarte redus, de doar 0,6 carduri pentru fiecare persoană, însă potențialul pieței este ridicat, explică specialiștii în domeniu. aceeasi obs.ca la footnote 6 Însă, în medie, raportat la populația activă, fiecare român are în portofel 1,2 carduri.

Deși primele carduri au fost emise la noi în urmă cu aproximativ 14 ani, comportamentul posesorilor de carduri a rămas încă unul de piață incipientă, respectiv doar 12,5% din volumul tranzacțiilor sunt efectuate la comercianți (restul fiind retrageri de numerar la ATM).

Această atitudine are implicații majore în întreaga economie: la nivelul clientului (deoarece retragerea de numerar este însoțită de obicei de comisioane), în costul operațional al băncilor (administrarea numerarului din bancomate fiind din ce în ce mai costisitoare) și la nivelul comercianților (pentru că trebuie să manipuleze în condiții de siguranță încasările).

Avantajele posesorilor de carduri aceeasi obs.ca la footnote 6

Siguranța. Pierderea sau furtul unui card nu echivalează cu dispariția sumelor pe care le dețin cine?. Simpla existență a unui cod PIN face ca, teoretic, cardul să nu poată fi utilizat de cineva neautoriazat.

Mijloc de economisire. Un card de debit nu va aduce niciodată randamentul unui depozit. Însă, sumele depuse într-un cont la care există atașat un card primesc o dobândă “la vedere”. Folositi diacriticele Se castiga astfel câteva procente în lupta cu inflația, o luptă pierdută din start în cazul în care se optează pentru varianta „bani la saltea”.

Reduceri la o serie de comercianți. În afara unei dobânzi cât mai atractive, instituțiile financiare apelează și la o altă „armă” în lupta atragerii de clienți. Ele oferă discounturi în cazul în care posesorul de card alege să faca cumpărături, plătind cu cardul, de la anumite companii partenere. De regulă, economiile sunt modice.

Se pot plăti facturi fără a mai trece pe la ghișeu. Posesorul unui card poate face, de la un ATM, diferite plăți reprezentând contravaloarea facturilor emise de diferiți furnizori de utilități și servicii atât pentru persoana lui cât și pentru alte persoane. Numărul furnizorilor diferă de la o bancă la alta, însă cele mai frecvente opțiuni sunt reprezentate de companiile de telecomunicații, electricitate și gaze.

Cumpărături rapide, de pe internet. Un alt avantaj al posesorului de card este că poate face plăți și în altă monedă decât cea a instrumentului său de plată. În plus, cardul este deosebit de util atunci când se doreste sa se faca cumpărături din magazinele online, din România sau din străinătate.

CAPITOLUL II

ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE

2.1. SCURT ISTORIC AL BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE

Înființată prin Hotărâre de Guvern la 1 decembrie 1990 ca societate pe acțiuni, Banca Comercială Română a început să funcționeze prin preluarea portofoliului de credite pentru industrie, gestionat anterior de Banca Națională, continuând astfel o tradiție de peste 50 de ani de activitate comercială. La acea dată, banca își începea activitatea cu o parte din personalul transferat de la B.N.R., iar pe bază de protocol, prelua un activ și pasiv de 273 miliarde de lei. Activele băncii erau aproape în totalitate materializate în credite bancare care însumau 269 miliarde de lei. Activele proprii materializate în mijloace fixe erau doar de 26 miliarde de lei.

Încă din primii ani de funcționare, B.C.R. și-a propus să se dezvolte ca bancă universală, capabilă să satisfacă cerințele unor segmente cât mai largi de clienți. B.C.R. s-a impus treptat pe piața internă prin seriozitate, eficiență și ofertă diversificată de produse și servicii.

Anii 1991-1993 au reprezentat perioada de definire și consolidare a structurilor operaționale ale băncii, concomitent cu ajustarea activităților tradiționale la noile condiții de funcționare. În acest interval, rețeaua de unități s-a dublat, în paralel cu creșterea numerică a personalului. Baza de clienți s-a extins, fiind reprezentată aproape integral de agenți economici, majoritatea firme industriale cu capital de stat.

Perioada 1994-1999, considerată drept perioada de afirmare a BCR pe plan intern și internațional odată cu întărirea poziției sale de piața, s-a caracterizat prin dezvoltarea dinamică a activităților tradiționale, desfășurate anterior. Au fost abordate și o serie de activități noi (creditarea investițiilor, creditarea în valută, efectuarea de tranzacții pe piața de capital etc.) banca a continuat să finanțeze procesele de restructurare și retehnologizare din economie, orientându-se totodată spre susținerea în mare măsură a întreprinzătorilor privați mici și mijlocii, precum și spre creșterea implicării sale în decontarea operațiunilor de comerț exterior. De asemenea, BCR a fost preocupată în această perioadă de elaborarea primelor strategii pe termen mediu. BCR a ajuns să dețină , pe parcursul acestei perioade cea mai mare cotă pe piața depozitelor atrase de la populație.

În perioada 2000 – prezent obiectivul Grupului BCR de creștere a satisfacție clienților s-a concretizat într-un angajament pe termen lung de a deveni cu fiecare zi un partener mai bun, care să găsească soluții corecte la probleme și răspunsuri prompte la întrebări. A fost o perioadă a consolidării poziției de cel mai important furnizor de servicii financiare și pentru clienții retail, din punct de vedere al volumului de afaceri, cât și a diversității acestora. În procesul de reorganizare, BCR a apelat la avantaje oferite de implementarea sistemului de management al calității.

Anul 2002 a fost anul organizării rețelei de unități pe modelul supermarket-ul financiar, pentru distribuția integrată a serviciilor Grupului, iar 2003 a fost un an crucial în istoria Grupului BCR, atât datorită modificării acționariatului, cât și datorită adoptării unei noi strategii și a unui nou plan de afaceri.

În 2003 și 2004 BCR a fost desemnată drept “Cea mai bună bancă din România” de către revista britanică „EuroMoney”.

BCR a fost desemnată, în anul 2005, pentru a patra oară, de către revista britanică de specialitate „The Banker”, membră a grupului „Financial Times”, drept “Banca Anului” în România, pentru cele mai bune performanțe financiare și realizări calitative deosebite în întreaga activitate.

La sfârșitul anului 2006, a avut loc cea mai mare privatizare de până acum din România când, banca austriacă numele bancii a câștigat licitația de privatizare a BCR, oferind 3,75 miliarde euro pentru pachetul de 61,88% din acțiunile băncii. După semnare cui, au început procedurile de finalizare finalizare la ce care includeau și aprobarea de către Parlament a legii. Guvernul a promovat, la data de 24 mai, un proiect de lege pentru aprobarea unor măsuri de finalizare a privatizării BCR. Acest proiect nu a fost dezbătut de Parlament până la începerea vacanței parlamentare. Pentru a nu se întârzia procesul de finalizare a privatizării BCR, pe 26 iulie Guvernul a aprobat o Ordonanță prin care relua toate prevederile din proiectul de lege. Aceasta Ordonanță a fost aprobată în Camera Deputaților pe data de 12 septembrie. Legea privind privatizarea BCR a fost promulgată de președintele Traian Băsescu luni, 9 octombrie 2006.

La preluarea de către Erste Bank, BCR avea 367 unități în România, din care 41 de sucursale județene și alte 325 de sucursale și agenții, amplasate pe întreg teritoriul țării.

În luna octombrie 2008, Banca Comercială Română a primit, din partea Start Internship România, Diploma de Excelență pentru derularea celor mai multe strategii de tip internship.

În martie 2009, BCR a fost desemnată drept cea mai bună bancă din România în Private Banking de către revista Euromoney.

Pentru proiectele de responsabilitate socială desfășurate în perioada de raportare BCR a primit:

• Premiul de Excelență pentru Inițiative Sociale oferit în cadrul primei Gale a premiilor Felicia – Oameni pentru inimă, minte și suflet, pentru proiectul Marea Enciclopedie;

• Silver Award la categoria „Responsabilitate socială și dialog cu grupurile co-interesate”, în cadrul Galei Romanian Public Relation AWARD 2009 pentru proiectul Finanțele Mele.

BCR își consolidează poziția de lider pe piața cardurilor de debit și credit – BCR a primit recent trofeul (suntem in 2011) „Banca anului 2009” în industria română a cardurilor – atât ca număr cât și ca volum al tranzacțiilor, concentrându-se permanent pe inovarea produselor și serviciilor.

Înființată ca primă bancă de economii din Austria în anul 1819, Erste Bank este astăzi al doilea grup bancar ca mărime din Austria (Tabel nr.2.1), cu un total al activelor de 205,9 miliarde EUR (la 31 decembrie 2010), un profit net de 1.015,4 milioane EUR și un raport cost/venituri de 48,9%. În 1997, Erste Bank a decis să își extindă activitatea internă din Austria în Europa Centrala (Tabel nr.2.1).

Mulțumită unei extinderi bine gândite și orientate către piețele emergente din Europa Centrală, Erste Bank a devenit o bancă internațională modernă, fiind unul dintre furnizorii de vârf de servicii financiare în domeniul retail banking și corporate banking în Europa Centrală și de Est, cu aproximativ 16 milioane de clienți.

Erste Bank în Europa Centrală și de Est

Tabel nr.2.1

Sursa : Revista Erste Bank 2009

După ce a realizat cu succes cea mai mare ofertă secundară din istoria piețelor de capital din Austria, cu un volum de aproape 3 miliarde EUR, în ianuarie 2006, capitalizarea de piață a Erste Bank a coborat in 2010 la 5,82 miliarde EUR. Numărul total de acțiuni Erste Bank se ridică la 377.925.086, conform datelor din februarie 2008.

Adunarea generală a Acținarilor

Consiliul de Supraveghere:

– Andreas TREICHL – Președintele Consiliului de Supraveghere

– Manfred WIMMER – Vicepreședintele al Consiliului de Supraveghere

– Herbert JURANEK – Membru

– Bernhard SPALT – Membru

– Florin POGONARU – Membru

– Mihai Fercala – Membru

– Tudor Ciurezu – Membru

Comitetul executiv este compus din:

– Dominic BRUYNSEELS – Președinte Executiv;

– Oana PETRESCU- Vicepreședinte Executiv;

– Martin ŠKOPEK- Vicepreședinte Executiv;

– Helmuth Karl HINTRINGER – Vicepreședinte Executiv;

– Wolfgang SCHOISWOHL – Vicepreședinte.

BCR se prezintă astăzi ca cel mai important Grup financiar din România, cu activități în țară și străinătate, prin subsidiare și sucursale bancare, cu o prezență marcată prin societățile sale de profil, pe piața de capital, pe piața leasingului, pe cea a asigurărilor și în domeniul managementului activelor, deținând reprezentante și subsidiare în Londra, New York, Moscova și Chișinău.

Subsidiare:

BCR Leasing IFN S.A.,

BCR Securities S.A., BCR Asset Management,

BCR Pensii SAFPP S.A.,

BCR Banca pentru locuințe,

Bucharest Financial Plazza SRL,

BCR Partener IFN S.A.,

BCR Finance BV,

Suport Colect SRL,

BCR Procesare SRL,

BCR Real Estate Management SRL,

BCR Fleet Management SRL.

Subsidiare externe:

Anglo-Romanian Bank Limited,

BCR Chișinău.

BCR, membră a Grupului Erste, este o bancă universală ce se adresează atât clienților retail cât și celor corporate. Ea este cea mai importantă instituție bancară din Romania gestionând active de peste 16 miliarde de EUR, este cel mai valoros brand financiar din România, după gradul de încredere al clienților și după numărul celor pentru care BCR este principală instituție cu care fac banking.

BCR oferă gama completă de produse și servicii financiare prin intermediul unei rețele de 48 de centre de afaceri dedicate companiilor și 668 de unități retail localizate în majoritatea orașelor din întreaga țară cu peste 10.000 de locuitori. BCR este banca numarul 1 din România pe piața cardurilor și a tranzacțiilor bancare, clienții BCR având la dispoziție cea mai mare rețea națională de ATM – peste 2.000 de bancomate și POS – peste 18.000 de terminale pentru plată cu cardul la comercianți, precum și servicii complete de Internet banking, phone-banking și e-commerce, are aproximativ 8.200 de salariați și peste 5 milioane de clienți.

BCR și-a menținut cota de piață în cea mai mare parte susținută de creșterea creditării pe zona corporate. Creditarea retail a fost încetinită de scăderea abruptă a cererii eligibile. Banca are o poziție puternică în ceea ce privește lichiditatea și baza sa de capital este cu mult peste cerințele reglementărilor BNR.

BCR este de departe cea mai mare bancă din România: ea deține cca. 1/3 din piața bancară românească, fiind ceea ce se numește market marker, adică „face piața”. Această poziție se traduce și prin influența dobânzilor pe piața monetară locală. BCR deține „informație privilegiată” despre foarte multe întreprinderi (cu care lucrează) și are o rețea foarte extinsă. BCR și-a consolidat cu succes poziția de lider pe piața bancară românească fapt datorat creșterii și dezvoltării, ca volum și eficiență, a afacerilor. Dezvoltarea în continuare a economiei românești, cu o rată a inflației în scădere ce se înscrie în previziunile guvernamentale, stimulează creșterea cererii interne de finanțare a proiectelor viabile, majoritatea în sectorul privat.

Structura acționariatului BCR după tipul de investitori se prezintă astfel (Fig.2.1):

Figura 2.1

Sursa: Prelucrare proprie după Revista Erste Bank 2009

2.2. PREZENTAREA PRINCIPALILOR CLIENȚI AI BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE

Scopul principal al oricărei activități economice este satisfacerea nevoilor clienților. Banca trebuie să înțeleagă necesitățile clienților și procesul luării deciziilor de către aceștia.

Clientela este barometrul cel mai evident al evoluției unei bănci. Prezența unui număr din ce în ce mai mare de societăți comerciale sau persoane fizice la ghișeele băncii, confirmă calitatea serviciilor băncii, în timp ce migrarea acelorași clienți către altele este o dovadă a slăbiciunilor unității în cauză.

În cazul Băncii Comerciale Române, dinamica foarte ridicată a clientelei sale confirmă încrederea pe care aceasta o are în capacitatea de lucru a unităților proprii, în calitatea personalului și a ofertei de produse si servicii pe măsură.

Clienții băncii sunt persoane fizice și juridice indiferent de forma de organizare și natura capitalului social, române și străine rezidente în România, care au conturi deschise la bancă și își derulează operațiunile prin aceste conturi.

Clientul este persoana prin care banca există, și pentru care aceasta își desfășoară activitatea.

Principalele categorii de clienți ai băncii sunt:

regii autonome din industrie, agricultură, silvicultură, gospodărirea apelor sau alte ramuri ale economiei, constituite conform Legii nr.15/ 1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale și Ordonanța de Urgența nr. 30/ 1997 privind reorganizarea regiilor autonome;

societăți comerciale cu capital de stat sau privat din domeniul industriei, agriculturii, comerțului, construcțiilor, transporturi, telecomunicații, cercetare-proiectare, turism, prestărilor de servicii și alte unități care își desfășoară activitatea în cadrul economiei naționale, constituite potrivit Legii nr.15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale și Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale;

societăți comerciale cu capital integral străin sau în asociere cu persoane fizice sau juridice române constituite potrivit Legii nr.35/1991 privind regimul investițiilor străine, republicată, și Ordonanța de Urgență nr.31/1997 privind regimul investițiilor străine în România;

societăți agricole constituite potrivit Legii nr.36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură;

asociații familiale și persoane fizice autorizate să desfășoare o activitate independentă potrivit Decretului – Lege nr.54/1990;

notarii publici și avocații care desfășoară activități independente conform prevederilor Legii nr. 36/1995 privind notarii publici și activitatea notarială și respectiv, Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, precum și medicii și farmaciștii și alte categorii de liber-profesioniști autorizați potrivit statutului profesional;

fermieri agricoli, individuali și cei organizați în diferite forme de asociere simple, fără personalitate juridică, potrivit Legii nr.36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură;

persoane fizice;

alte persoane juridice organizate în conformitate cu legea și care desfășoară activități legale.

Segmentul de clientelă care a cunoscut cea mai mare dezvoltare, atât ca număr cât și ca resurse aduse băncii, este populația. Prin produsele și serviciile create special pentru acest tip de clienți, persoanele fizice au manifestat un mare interes pentru B.C.R., aceasta și datorită fenomenului de reorientare a economiilor populației spre depozitele bancare și ca urmare a schimbării opticii depunătorilor și anume, aceea ca valoarea câștigului este mai puțin importantă decât siguranța plasamentului.

Creșterea numărului clienților va fi urmărită în paralel cu creșterea calității serviciilor oferite astfel încât interesul clientului să fie satisfăcut de bancă în condiții reciproc avantajoase.

În anul 2009 dar in 2010, activitățile de stabilire și analiză a obiectivelor BCR s-au concentrat pe servirea clienților. Astfel, s-a elaborat decalogul servirii clienților care cuprinde principiile unei bune relații cu clientul formulate într-o manieră prietenoasă pentru consilierul client și au fost setași inducatori de performanță pentru toate zonele de activitate care urmăresc reducerea timpului de răspuns, către clientul extern și intern.

Abordările cu privire la resursele umane, sistemele și aplicațiile IT, infrastructura și dezvoltarea tehnologică și îmbunătățirea nivelului operațional al serviciilor vor fi de natură să susțină dezvoltarea strategiei de bussiness în viitor, punând bazele capitalului uman și informațional.

Pentru anii următori, conducerea executivă apreciază că BCR are capacitatea de a-și crește performanța, în paralel cu concentrarea asupra îmbunătățirii modului de servire a clienților, a portofoliului de produse și a nivelului profesional al salariaților.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ – ANALIZA PERFORMANȚELOR BĂNCII COMERCIALE ROMANE ȘI CARDURILE BANCARE OFERITE DE ACEASTA

3.1. ANALIZA ACTIVITĂȚII ȘI PERFORMANȚELOR
FINANCIAR – BANCARE ALE BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE

3.1.1.Informații cu caracter general

În contextul accentuării competiției pe piață și al creșterii costurilor de oportunitate generate de înăsprirea politicii monetare, BCR a reușit în 2009 peste tot faceti referire la 2009, dar la 2010 să performeze pe unele segmente de activitate mai bine decât sistemul bancar în ansamblul său. În aceste condiții, banca și-a consolidat poziția de piață, activele totale scăzând cu 1,65% în 2009 față de 2008 si 2010 fata de 2009.

Banca Comercială Română a înregistrat în 2009 față de sfârșitul anului 2008 o creștere a cotei de piață la creditare până la aproape 23%, principalul contribuitor fiind creșterea creditării corporate. si 2010 fata de 2009

Banca se bucură de o lichiditate puternică și o ofertă de servicii îmbunătățită adaptată contextului economic. Creditarea retail și-a menținut cota generală de piață comparativ cu finele anului 2008.

Pe segmentul resurselor atrase, BCR a marcat o stabilizare a cotei de piață față de finele anului trecut care an trecut 2008, 2009, 2010, în principal datorită unei evoluții mai bune a depozitelor în lei stimulată de politica de preț competitivă și de forța brandului BCR. Activitatea de retail se autofinanțează, raportul credite/depozite fiind 86%.

Raportul cost/venituri s-a îmbunătățit semnificativ de la 57,5% în 2007 la 41,4% în 2008 și respectiv la 34,4% în 2009 .

Tranzacțiile cu carduri BCR efectuate la POS-uri pentru plata la comercianți au crescut cu 34% ca număr și cu 26% ca volum, în timp ce tranzacțiile cu numerar la ATM-uri cu carduri BCR a scăzut cu doar 2% ca număr dar cu 28% ca volum, ca urmare a campaniilor speciale ale BCR de promovare a plăților electronice.

3.1.2. Analiza principalelor rezultate ale Băncii Comerciale Române

Analiza financiară a unei bănci apare ca o necesitate, ea conducând la dezvoltarea unei metodologii ce permite determinarea performanțelor unei bănci precum și formarea unei judecăți asupra situației trecute și de perspectivă a societății bancare.

A. Situația patrimoniului Băncii Comerciale Române la încheierea exercițiilor financiare

specifice anilor 2007, 2008 și 2009 2010

Banca Comercială Română a întocmit la 31 decembrie 2007, 2008 respectiv 2009 situațiile financiare în conformitate cu prevederile Legii Contabilității nr. 82/ 1991, cu modificările și completările ulterioare și ale Ordinului nr. 5 / 22.12.2005 pentru aprobarea Reglementărilor Contabile conforme cu directivele europene, aplicabile instituțiilor de credit. Potrivit acestuia, tratamentele contabile obligatorii sunt cele prevăzute de ordin iar în cazul în care nu sunt menționate tratamente contabile specifice pentru asigurarea unei imagini fidele activelor, datoriilor, poziției financiare, profitului sau pierderii, instituțiile de credit aplică dispozițiile IFRS, respectându-se în același timp politicile contabile specifice de grup ale Grupului Erste Bank, din care face parte Grupul BCR. Situațiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a poziției financiare, performanței financiare și a celorlalte informații referitoare la activitatea desfășurată. BCR își desfășoară activitatea în condiții de continuitate și prudență .

Bilanțul contabil încheiat la 31 decembrie 2009 a fost în sumă de 63.863.064,2 mii lei, în scădere față de 31 decembrie 2008 cu 1,7 % și în creștere cu 5,31% față de 31 decembrie 2008. Inflația pe anul 2008 a fost de 4,7% ceea ce înseamnă o scădere reală a activului bilanțier cu 6,1%.(Anexa nr.1)

Evoluția bilanțului se prezintă astfel (Fig.3.1):

Figura 3.1

Sursa: Prelucrare proprie după Situațiile financiare ale BCR la 31 decembrie 2008 și 2009 (www.bcr.ro)

Din totalul activului, 47,1% îl reprezintă activele în lei, iar 52,9% activele în valută.

În echivalent EUR, activul bilanțier la 31 decembrie 2009 reprezintă 14.867,60 milioane EUR, față de 16.039,30 milioane EUR la 31 decembrie 2008 (covertit la ratele de schimb de la finele fiecărui exercițiu financiar ). 2010, deci luati 2008, 2009 si 2010 si refaceti tabelul si graficele

Activele înscrise în bilanț prezintă următoarea structură:

ACTIV BILANȚIER

Tabel nr. 3.1

Figura 3.2

Figura 3.3

Figura 3.4

Postul „Casa, disponibilități la bănci centrale”, în sumă de 9.849.190,00 mii lei, în scădere cu 4.730.383,7 mii lei (32,51%) față de 31 decembrie 2008 și cu 7.362.582,5 mii lei (42,85%) față de 31 decembrie 2007, are în componență disponibilitățile existente în cont la Banca Națională a României numerarul existent în casieriile băncii, în lei și în valută, numerarul în ATM.

Postul ”Titluri acceptate pentru refinanțare la băncile centrale”, în creștere față de 31 decembrie 2008 și 2007, include certificate de trezorerie, certificate cu discount emise de BNR inclusiv creanțele atașate aferente acestora.

„Creanțele asupra instituțiilor de credit”, în sumă de 2.754.518,9 mii lei în crestere cu 1.585.584,2mii lei (135,64%) față de 31 decembrie 2008 și cu 273.778,1 mii lei (11,04%) față de 31 decembrie 2007, au ca și componență principală conturile de corespondent și depozitele la alte bănci . În același timp acest post include depozitele la termen și colaterale la BNR, creditele subordonate, creditele acordate instituțiilor de credit și sume de recuperat de la bănci.

Postul „Creanțe asupra clientelei”, în sumă netă de 41.291.926,3 mii lei, în scădere cu 1.044.917,6 mii lei (2,47%) față de 31 decembrie 2008 și în creștere cu 5.852.849,8 mii lei (16,52%) față de 31 decembrie 2007, reprezintă creditele acordate clientelei nebancare, pe termen scurt, mediu și lung, în lei și în valută și alte valori de recuperat.

În postul „Obligațiuni și alte titluri cu venit fix”, în sumă de 4.779.214,3 mii lei, se cuprind obligațiunile și alte titluri emise de instituțiile de credit, de alte societăți sau de organisme publice. Sunt asimilate obligațiunilor și altor titluri cu venit fix titlurile cu dobândă care variază în funcție de anumiți factori specifici, ca de exemplu rata dobânzii pe piața interbancară.

Acest post este în creștere cu 2.247.569,0 mii lei (88,78%) față de 31 decembrie 2008 și cu 3.110.380,2 mii lei (186,38%) față de 31 decembrie 2007, și are în componență :

– titluri de plasament în lei și în valută, precum și creanțele atașate aferente;

– titluri de tranzacții în lei și în valută.

6. „Acțiunile și alte titluri cu venit variabil”, în sumă de 94.633,2 mii lei, în scădere cu 38,25% față de 31 decembrie 2008 și cu 42,67% față de 31 decembrie 2007 se compun din:

– titluri de tranzacție în lei în care sunt incluse: unități de fond și acțiuni emise de Societățile de Investiții Financiare cotate la Bursa de Valori București;

– titluri de plasament în care sunt incluse: acțiuni emise de Societățile de Investiții Financiare cotate la Bursa de Valori București și acțiuni emise de alte societăți;

– titluri ale activității de portofoliu în societăți financiare și nefinanciare (procentul de participare deținut de bancă este sub 10%) .

7. „Participațiile” în sumă de 19.394,80 mii lei , în creștere cu 16,2 mii lei (0,08%) față de 31 decembrie 2008 și în scădere cu 21.810,2 mii lei (52,93%) față de 31 decembrie 2007, reprezintă titluri de participare în societăți bancare și în societăți cu caracter financiar și nefinanciar.

În soldul de 576.760,5 mii lei al postului „Părți în cadrul societăților comerciale legate”, în creștere cu 281.828,2 mii lei (104,29 %) față de 31 decembrie 2008 și cu 301.711,6 mii lei (109,33%) față de 31 decembrie 2007, sunt incluse părți deținute în instituții de credit din cadrul grupului, în societăți cu caracter financiar și nefinanciar, la care BCR deține controlul de o manieră exclusivă.

Părțile în cadrul societăților comerciale legate sunt prezentate ca imobilizări financiare la cost istoric convertit în lei la cursul de schimb în vigoare la data achiziției.

„Imobilizările necorporale”, în sumă de 201.591,6 mii lei sunt constituite din licențe pentru aplicațiile informatice înregistrate la cost de achiziție, terenuri preluate în concesiune și imobilizări necorporale în curs.

„Imobilizările corporale” sunt în sumă de 1.104.265,7 mii lei cu mențiunea că în luna ianuarie 2008 a fost efectuată reevaluarea clădirilor și terenurilor aflate în portofoliu la 31 decembrie 2007 de către un evaluator independent.

În structura postului ”Alte active”, în sumă de 476.262,5 mii lei, sunt incluse în principal valorile primite la încasare , materialele și alte stocuri, depozitele de garanții vărsate, debitorii din avansuri spre decontare, alți debitori, conturi de ajustare, devize, avansuri acordate personalului, sume de recuperat de la bugetul statului.

„Cheltuielile înregistrate în avans și venituri angajate”, în sumă de 660.472,7 mii lei, în creștere cu 96.785,2 mii lei (17,17%) față de 31 decembrie 2008 și cu 332.219,8 mii lei (101,21%) față de 31 decembrie 2007 reprezintă creanțe atașate și dobânzi de încasat de la clientela bancară și nebancară, cheltuieli efectuate în avans și venituri de primit.

Pasivul bilanțului la 31 decembrie 2009, în sumă de 62.863.064,2 mii lei, are următoarea structură:iar lipsa 2010

PASIV BILANȚIER

Tabel nr.3.2

Sursa : Situațiile financiare ale BCR la 31 decembrie 2008 și 2009

În totalul pasivului, resursele în lei reprezintă 70,9% , iar resursele în valută 29,1%.

Figura 3.4

„Datoriile privind instituțiile de credit”, în sumă de 16.634.318,8 mii lei, în scădere cu 3.257.219,6 mii lei (16,37%) față de 31 decembrie 2008 și cu 3.171.778,7 mii lei (16,01%) față de 31 decembrie 2007, cuprind împrumuturile primite de la bănci având o pondere semnificativă precum și titlurile date în pensiune livrată, disponibilitățile în lei și devize din conturile de corespondent LORO deschise la BCR, depozitele la vedere, depozitele la termen constituite de alte bănci la BCR și alte sume datorate.

„Datorii privind clientela”, în sumă de 36.278.603,7 mii lei, în creștere față de 31 decembrie 2008 cu 2.128.151,0 mii lei (6,23%) și față de 31 decembrie 2007 cu 4.068.842,6 mii lei (12,63%), sunt reprezentate de depozitele la termen și depozitele colaterale, conturi curente și depozite la vedere, împrumuturi de la clientela financiară, disponibilități PHARE, conturi de factoring disponibile și indisponibile și alte sume datorate.

În cadrul „Datoriilor constituite prin titluri”, în sumă de 138.074,0 mii lei, în scădere cu 104.753,8 mii lei (43,14%) față de 31 decembrie 2008 și cu 1.909.853,8 mii lei (93,28%) față de 31 decembrie 2007, sunt înregistrate pe de o parte certificatele de depozit cu parolă și cu discount pe termen de 3,6 și 12 luni emise de banca iar pe de altă parte obligațiunile emise de bancă astfel:

– o emisiune de obligațiuni pe piața internațională de capital;

– o emisiune de obligațiuni pe piața internă de capital.

„Alte pasive”, în sumă de 1.992.430,0 mii lei, sunt constituite în principal din datorii către bugetul statului, asigurări sociale, personal și conturi asimilate și creditori diverși.

„Venituri înregistrate în avans și datorii atașate”, în sumă de 1.060.832,4 mii lei, sunt compuse din: datoriile atașate reprezentând dobânzile calculate aferente împrumuturilor și dobânzilor interbancare, respectiv dobânzile calculate aferente disponibilităților și depozitelor clientelei nebancare, venituri înregistrate în avans, cheltuieli de plătit precum și datorii atașate aferente titlurilor.

„Capitalul social subscris”, în sumă de 792.468,8 mii lei este format din acțiuni ordinare in valoare de 1 RON fiecare, nu a fost modificat în cursul anului 2009.

În componența „Rezervelor” în sumă de 2.928.289,4 mii lei sunt incluse:

– fondul de rezervă constituit în limita a 20% din profitul brut;

– fondul de rezervă generală pentru riscul de credit, în limita a 2% din soldul creditelor acordate.

„Rezervele din reevaluare” de 355.826,9 mii lei au scăzut cu 294.869,8 mii lei ca urmare a înregistrării rezultatelor operațiunii din reevaluare efectuată de către un evaluator independent, asupra terenurilor și clădirilor aflate în patrimoniul băncii la 31 decembrie 2009.

„Rezultatul reportat” de 361.835,4 mii lei reprezintă profit propus a se repartiza sub forma dividendelor .

„Rezultatul exercițiului financiar” de 237.972,4 mii lei reprezintă profitul net al anului 2008. Acesta a înregistrat o scadere de 78,7 % față de 2008 și de 51,62% față de 2007.

B: Structura „Contului de profit și pierdere la data de 31 decembrie 2009”(Anexa nr.2), prezentat conform prevederilor Ordinului nr. 5 / 2005, este următoarea:

Tabel nr.3.3

Sursa: Raportul Administatorilor BCR privind anul financiar 2008, 2009

În structură, venitul operațional a evoluat astfel:

Figura 3.5

Sursa: Prelucrare proprie după Raportul Administatorilor BCR privind anul financiar 2008,2009

Venitul operațional a crescut cu 18,0% de la 4.214,4 mil lei (1.140,6 mil EUR) la 4.970,1 mil lei (1.176,4 mil EUR). Veniturile nete din dobânzi constituie în continuare principala sursă de venituri așa cum se observă din grafic, în ciuda amplificării concurenței pe piața bancară din România, înregistrând o creștere de 25,3% față de 31 decembrie 2008. Aceasta s-a datorat în special creșterii volumului de credite și a marjelor de profit în sfera corporate.

În structură, veniturile nete din dobânzi au ca și principală componentă dobânzile încasate / plătite aferente operațiunilor cu clientela în sumă de 3.312.741,6 mii lei în creștere cu 9,3% față de 31 decembrie 2008.

Profitul net

Rezultatul brut al exercițiului financiar 2009, stabilit ca diferență între venituri și cheltuielile aferente acestora, însumează 264.029,3 mii lei.

Impozitul pe profit în sumă de 26.056,9 mii lei a fost calculat potrivit prevederilor legale, rezultând un profit net de 237.972,4 mii lei.

Profitul net a scăzut cu 879.666,6 mii lei față de 2008 și cu 253.907,4 mii lei față de 2007.

Profitul net, dupa taxe și interesele minoritare, a fost în valoare de 871,7 mil lei (206,3 mil EUR), mai mic cu cca. 43% față de rezultatul anului 2008 din activități continue (adică excluzând activitățile întrerupte, în speță vânzarea activității de asigurări ale BCR) – în special datorită unor cheltuieli cu provizioanele mult mai mari și a unui venit din comisioane redus, datorită cererii mai reduse.

În conformitate cu prevederile Ordinelor BNR numărul 13/2008 și 16/2009, repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinații după aprobarea situașiilor financiare anuale. Profitul contabil rămas după repartizarea acestuia pentru constituirea rezervelor legale, se preia la începutul exercițiului următor în contul „Rezultat reportat”, de unde urmeză a fi repartizat pe celelalte destinații legale, conform aprobării AGA.

În anul 2009 BCR a obținut un profit net de repartizat în valoare de 237.972.374 lei.

În prezent BCR nu mai are obligația constituirii nici unei rezerve legale. Prin urmare profitul net de repartizat sub formă de dividend este de 237.972.374 lei, valoarea dividendului pe acțiune este de 0,30029244 lei. Alocarea dividendelor urmează a se face conform structurii acșionariatului de la data de referință.

Potrivit Standardelor Internaționale de Contabilitate IAS 19, revizuite (Beneficiile Angajaților), profitul și pierderile pot fi luate în calcul acum fără a afecta venitul net când se calculează provizioanele pe termen lung pentru personalul angajat. Erste Bank a introdus această practică în 2006 iar începând cu 1 ianuarie 2007 a implementat obligatoriu standardul IFRS 7 (Instrumente financiare: raportări).

Figura 3.5

Sursa: www.bcr.ro

3.1.3. Prezentarea principalilor indicatori de eficiență ai BCR

Principalii indicatori de eficiență ai băncii în 2009 se prezintă astfel:

Creșterea profitului operațional + 32,10%

ROE 5,36%

ROA 0,38%

AU 27,81%

PM 1,36%

EM 14,16

NIM 0,06

Cost/ venituri (ajustat ce cheltuieli de risc financiar) 34,4%

Îmbunătățirea eficienței BCR se datorează în principal creșterii profitului net, obținută prin sporirea semnificativă a veniturilor operaționale, susținută de măsuri eficiente de reducere a costurilor.

În 2009 profitul operațional al BCR s-a îmbunătățit semnificativ, cu 32,1%, de la 2.469,0 mil lei (668,5 mil EUR) la 3.261,5 mil lei (772,0 mil EUR), cel mai bun rezultat înregistrat, datorită creșterii puternice a venitului operațional corelată cu un control eficient al costurilor/susținută de măsuri eficiente de reducere a costurilor.

1) Rata rentabilității financiare (Return on Equity) este un indicator sintetic care exprimă raportul dintre profitul net și capital. Este cea mai semnificativă expresie a profitului care măsoară rezultatele managementului bancar în ansamblul său și arată pentru acționari efectul angajării lor în activitatea băncii. Este de dorit ca rata rentabilității financiare să fie mai mare decât rata medie a dobânzii pe piață pentru a face atractive acțiunile băncii și a crește cursul lor bursier. Valoarea medie a indicatorului este cuprinsă între 10% – 16%.

ROE = x 100

Tabel nr. 3.4

Figura 3.5

Se observă în Fig.3.5 că rata rentabilității financiare scade în anul 2009 față de anul 2008 și crește în anul 2008 față de anul 2007. În anul 2007 și 2008 valoarea înregistrată depășește valoarea medie acceptată a indicatorului însă în anul 2009 valoarea indicatorului este sub nivelul mediu datorită mediului economic destul de dificil care a avut un impact puternic și asupra clienților BCR.

2) Rata rentabilității economice (Return on Assets) este indicatorul ce reflectă efectul capacității manageriale de a utiliza resursele băncii pentru a obține profit; mai este denumit profit la active. În literatura de specialitate se apreciază că rata rentabilității economice este cel mai relevant indicator al eficienței bancare, deoarece exprimă rezultatul – profitul net în funcție de modul specific al procesului intermedierii bancare de optimizare a operațiunilor active, în condițiile unui volum dat al resurselor. Valoarea medie a indicatorului este cuprinsă între 0,5% – 1%.

ROA = x 100

Tabel nr. 3.5

Figura 3.6

Conform Fig.3.6 rata rentabilității economice scade în anul 2009 față de anul 2008 și crește în anul 2008 față de anul 2007 depășind valoarea medie acceptată a indicatorului în anii 2007 și 2008.

3) Rata utilizării activelor (Assets utilisations) este un indicator al performanțelor bancare asociat cu procentul – rata profitului. Mărimea acestui indicator depinde de mărimea dobânzii pe piață și de structura activelor bancare. Maximizarea indicatorului se realizează pentru un anumit nivel dat al ratei dobânzii pe piață prin creșterea ponderii activelor care aduc cele mai mari venituri (cele mai rentabile). Valoarea medie a indicatorului este cuprinsă între 7% – 12%.

AU = x 100

Tabel nr.3.6

Figura 3.7

Conform Fig.3.7, rata utilizării activelor crește progresiv de la un an la altul, cu un procent de 8,61% în 2009 comparativ cu 2008 și 16,24% în 2008 față de anul 2007, depășind valorile medii în toți anii.

4) Rata profitului (margin profit) se calculează ca expresie a raportului procentual dintre profitul net și veniturile totale. Acest indicator reflectă eficiența cheltuielilor făcute de managementul băncii, cheltuieli aferente gestionării resurselor și plasamentelor, a riscurilor și asigurării funcționării băncii. Valoarea medie a indicatorului este cuprinsă între 5% – 15%.

PM = x 100

Tabel nr.3.7

Figura 3.8

În Fig.3.8 se observă că rata profitului scade în anul 2009 față de anul 2008 și 2007 în primii doi ani valoarea indicatorului încadrându-se în valorile medii acceptate însă în ultimul an acesta este sub valoarea medie datorită climatului macroeconomic în declin

5) Efectul de pârghie (Equity multiplier) exprimă raportul dintre activele totale și capital. Este un indicator de structură care se exprimă în unități de măsură absolute și are în general valori mai mari de 10. Reflectă gradul în care utilizarea unor resurse suplimentare servește creșterii rentabilității capitalului propriu (a rentabilității financiare)

EM =

Tabel nr. 3.8

Figura 3.9

În Fig.3.9 se observă că efectul de pârghie crește de la un an la altul.

6) Rata veniturilor din dobânzi sau marja netă din dobânzi(Net Interest Margin) exprimă raportul dintre venitul net din dobânzi (dobânzi încasate minus dobânzi plătite), pe de o parte, și activele valorificate, pe de altă parte.

Activele valorificate, ca noțiune, reprezintă diferența dintre totalul activului bilanțier și suma următoarelor elemente de activ: casa ; mijloace fixe; obiecte de inventar; decontări și debitori; alte active(activele nevalorificate).

NIM =

Tabel nr.3.9.

Figura 3.10

Conform Fig.3.10, rata veniturilor din dobânzi rămâne constantă în primii doi ani iar în ultimul an crește datorită ritmului susținut de creștere al dobânzilor.

Indicatorul de solvabilitate, conform cerințelor Basel II, la 31 decembrie 2009 a fost de 11,87% (31 decembrie 2008 de 11,28%).

Este de menționat că, indicatorul de solvabilitate la decembrie 2009 este calculat pe baza fondurilor proprii excluzând profitul net al anului 2009. Daca profitul net al anului 2009 s-ar include în fondurile proprii aferente lunii decembrie 2009, valoarea estimată a indicatorului de solvabilitate ar fi 12,40%.

Tabel nr.3.10

Sursa : www.bcr.ro

Grafic evoluția indicatorului de solvabilitate al BCR se prezintă astfel:

Figura 3.11

Sursa : Prelucrare proprie după www.bcr.ro

Solvabilitatea exprimă capacitatea băncii de a suporta pierderile la creditele acordate și nerambursate la scadență, respectiv măsura în care își poate onora obligațiile de plată din fondurile proprii.

Indicatorul de solvabilitate al BCR s-a redus de la 14,42% la 31 decembrie 2007, la 11,28% la sfârșitul lunii decembrie 2008 și a crescut la 11,87% la 31 decembrie 2009 conform Tabelului nr.3.11 datorită majorării expunerii nete din active nete bilanțiere și elemente din afara bilanțului

3.2. PREZENTAREA ȘI ANALIZA CARDURILOR OFERITE
DE BCR CLENȚILOR SĂI

Banca Comercială Română a fost și rămâne disponibilă să ofere clienților săi toată gama de servicii cu specific bancar ce se practică pe piața internă.

Paleta largă a activităților băncii, structura clienților săi și acoperirea tuturor zonelor geografice cu unități proprii îi dau acesteia caracterul de bancă universală. Oferta de produse și servicii devine pentru bancă principalul mijloc de menținere a cotei de piață cucerite și a interesului unui număr cât mai mare de clienți. Banca are pachete adecvate de produse, care trebuie să țină seama de caracteristicile și categoria clientelei sale. Aceasta are în vedere companiile mari și clienți strategici, agenții economici cu activitate de export, întreprinderile mici si mijlocii activitatea de retail.

În anul 2009 serviciile capătă prioritate, ele nu implică existența capitalului și reprezintă surse importante de venituri. De asemenea, rămân prioritare finanțările și decontările externe, electronic banking-ul, implicarea băncii direct sau indirect în tranzacționarea de titluri, administrarea de fonduri sau custodie. Toate produsele și serviciile bancare își au importanța lor, dar creditul rămâne principalul produs oferit de bancă.
Banca Comercială Română pune un accent deosebit pe finanțarea economiei reale și pe sprijinirea procesului de restructurare prin abordarea de credite atât pentru importul de echipamente, tehnologie, materii prime și materiale, cât și pentru exportul de produse manufacturate.

În prezent, B.C.R. este disponibilă să ofere clienților săi (persoane fizice) toate produsele și serviciile bancare ce se practică pe piața internă , iar prin dezvoltarea sistemului informatic, și a unora din cele existente în băncile din străinătate. Cu toate că, prin Instrucțiunile de Lucru nr. 2 /1998 privind creditarea persoanelor fizice au fost prevăzute mai multe categorii de credite ce se pot acorda, nu au fost lansate pe piață decât câteva (credite pentru amenajări și reparații locuințe, pentru cumpărări de autoturisme din import, cumpărări terenuri, reparații locuințe, credite de trezorerie, etc.), rămânând nefolosite o serie de credite foarte solicitate pe piața internă de către persoanele fizice. De aceea, principiul de bază care va guverna noua direcție va consta în dorința de a îndeplini toate cerințele clienților pentru ca aceștia să nu apeleze la alte bănci pentru nevoi pe care B.C.R. le poate acoperi.

Având în vedere aceste orientări, se preconizează să se treacă de urgență la acordarea tuturor categoriilor de credite pentru persoane fizice prevăzute de Instrucțiunile de Lucru nr.2 /1998, în funcție de cerințele pieței din fiecare județ.

Rând pe rând s-a trecut la lansarea unor noi produse și servicii solicitate de persoanele fizice, spre exemplu:

– eliberarea de scrisori de garanție bancară ;

– plată abonamente telefon, energie electrica , etc.

– credite nenominalizate pe termen scurt (până la 30 de zile) pentru plata unor cheltuieli ocazionate de diverse evenimente din viața unei familii etc.

Unul din produsele solicitate îl reprezintă creditele în valută. Sunt solicitări de la persoane fizice, în principal, pentru achiziționarea de mici utilaje productive pentru lansarea unei afaceri sau pentru efectuarea de concedii în străinătate. Concomitent, se va avea în vedere lansarea de servicii cunoscute sub denumirea de „private banking”, respectiv informații bancare despre conturile clienților, tipurile de operațiuni și produse bancare, plăți electronice etc.

Realizarea acestor obiective care vor spori simțitor numărul clienților care vor apela la serviciile băncii, va implica un volum mare de muncă și de date, informații și formularistici, care va impune existența unui sistem informatic pentru deservirea modernă și rapidă a clienților băncii. Va fi necesară și organizarea unor instructaje de profil cu personalul din sucursalele județene care vor răspunde nemijlocit de promovarea acestor produse și servicii bancare.

3.2.1. Principalele carduri și servicii anexe oferite de BCR

Definiția cardului

Cardul este un instrument de plată prin intermediul căruia se poate efectua plata unui produs sau serviciu, având la bază un sistem relațional organizat pe baze contractuale între deținător, emitent și comerciantul sau prestatorul de servicii.

Vezi si definitia data de reglementarile BNR care sunt de baza

În subsidiar, cardul permite, pentru deținător, retragerea din contul personal a unor sume în numerar pentru a le cheltui ca atare.

În amplitudinea funcțiilor sale, cardul este un instrument de plată fără numerar prin care deținătorul autorizat poate achita contravaloarea bunurilor cumpărate de la comercianți, sau beneficia de serviciile prestate de terți (comercianți sau prestatori) care sunt abilități să-l accepte și să-l utilizeze. De asemenea cardul permite obținerea de lichidități de la banca emitentă, în fapt administratoare a contului curent al titularului de card.

Cardul este o inovație revoluționară care a putut fi aplicată datorită introducerii pe scară largă a înnoirilor tehnologice desfășurate în ansamblul tehnicilor informatice, electronice, telematice, în măsură să faciliteze schimbul de fonduri fără suport de hârtie și implicând o relație principală tripartită între bănci, comercianți și consumatori.

Caracteristica primordiala a cardului este dată de natură sa tehnologică. Cardul este un ansamblu de tehnologii privind:

recepția, prelucrarea și stocarea informațiilor în condiții de operativitate și rapiditate maximă;

transmiterea la distanță a informațiilor în condiții de operativitate, oportunitate și siguranță, în măsură să permită un transfer de fonduri în mod eficient;

reflectarea operativă în situația contului beneficiarului a transferurilor efectuate, astfel încât să permită un transfer de fonduri în mod eficient;

reflectarea operativă în situația contului beneficiarului a transferurilor efectuate, astfel încât să permită acestuia accesul accelerat la resursele transferate.

Cardul este operațional prin existența unei rețele specifice cu multiple ramificații:

care leagă comunitatea deținătorilor de carduri de propriile bănci;

care leagă comunitatea comercianților abilitați să primească fonduri prin intermediul cardurilor, cu băncile lor;

care leagă băncile deținătorilor de carduri cu băncile comercianților, beneficiarii de plăți prin card și cu administratorii rețelelor, cu relații funcționale implicite.

Cardul este prin natura sa un instrument de plată specific cu caracteristici noi, radical deosebite de lumea veche a instrumentelor de plată.

Tipuri de carduri (Anexa nr.3)

În funcție de caracteristicile tehnologice există:

cardurile magnetice;

cardurile cu microprocesor.

După funcțiile îndeplinite cărțile de plată se pot clasifica:

cartea de credit – îi permite utilizatorului să facă plăți sau să obțină numerar din disponibilul din cont și în lipsa acestuia în baza unei linii de credit plafonate, deschisă de bancă.

cartea de debit – se deosebește de cartea de credit prin faptul că plățile sau retragerile de numerar se pot realiza numai dacă există disponibil în contul curent al titularului.

cartea pentru retragere de numerar – folosește numai la obținerea de numerar și depunerea de numerar folosind un automat bancar. Nu permite utilizarea sa pentru plată.

cartea de garantare a cecurilor – permite în plus față de o carte de credit și validarea sumei înscrise în cecuri de titulari.

cartea multifuncțională sau derivată – este una dintre cărțile prezentate mai sus, dar care prezintă și alte facilități în utilizare (carte de călătorie, cărți private, cărți de telefon etc.)

CARDURI

Programul de rate egale

Cumpărăturile efectuate cu cardurile de credit BCR la Comercianții Parteneri BCR pot fi achiziționate într-un numar de 2 – 12 rate egale, cu dobanda 0. Sunt înscriși automat și gratuit toți clienții persoane fizice (peste 18 ani) care dețin unul dintre cardurile de credit BCR înrolate în Program și care, la momentul efectuării tranzacției la comercianții parteneri ai BCR, solicită facilitatea Rate fără dobandă. Numarul de rate fără dobândă variază de la un comerciant la altul, în intervalul minim 2 – maxim 12 rate, este afisat vizibil în locația comerciantului și apare tipărit pe chitanța POS la autorizarea tranzacției.

De asemenea, BCR pune la dispoziția clienților săi o serie de servicii operabile prin intermediul cardurilor BCR și a rețelei de ATM-uri BCR Bancomat 24 si anume:

– Serviciul de reîncărcare a cartelelor Vodafone, Orange, Cosmote

– Plăți facturi prin ATM (electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie fixă și mobilă, TV cablu etc.), în funcție de convențiile care se încheie cu societățile furnizoare de utilități.

3.2.2.Evoluția cardurilor BCR

Banca Comercială Română este pionierul pieței cardurilor, fiind prima bancă afiliată la organizațiile internaționale de profil. Astfel, banca a devenit membru VISA International încă din vara anului 1992. A urmat apoi o perioadă de identificare a celor mai eficiente soluții și de evaluare a costurilor pentru a demara activitatea de acceptare. Răspunsul a fost înființarea la 14 martie 1994 a centrului de procesare a tranzacțiilor cu carduri Romcard S.A., unde BCR, alături de alte patru bănci (Bancorex, Banca Agricolă, Banca Română de Dezvoltare, Banca Comercială “Ion Țiriac”), a făcut primele investiții în infrastructură. Odată făcut acest pas devenea posibilă activitatea de acceptare a cardurilor internaționale.

La BCR această activitate a demarat în decembrie 1994 o dată cu acceptarea cardurilor emise sub licența VISA de către băncile străine. Exact un an mai târziu activitatea de acceptare a fost extinsă și asupra cardurilor internaționale EUROPAY. Aceasta după ce în iunie 1995 banca a devenit membru al acestei organizații și a inaugurat prima rețea de automate bancare din România: BCR Bancomat 24. Tot în decembrie 1995, BCR lansează primul său card – BCR VISA Business. Acest produs era o premieră și pentru sistemul bancar autohton fiind vorba de primul card românesc emis în valută.

Ultimul card al BCR din mileniul trecut – BCR EUROCARD Business – este un card în lei destinat firmelor și a fost pus în circulație în februarie 1998.

După acest moment a urmat o perioadă de trei ani în care banca nu a mai lansat nici un card preferând să-și dezvolte produsele deja puse în circulație, iar rezultatele vorbesc de la sine.

În același timp, BCR a continuat să investească în infrastructură.

La sfârșitul anului 2003, Banca Comercială Română avea puse în circulație atât pentru persoane fizice, cât și pentru persoane juridice, zece tipuri de carduri, continuând să crească progresiv în următorii ani respectiv 13 tipuri în anii 2004-2005 și 15 tipuri de carduri în 2006.

În același timp în anul de referință 2009, rețelele BCR de POS și ATM au înregistrat o creștere a tranzacțiilor cu carduri (indiferent de banca emitentă ) – tranzacțiile la POS-uri au crescut cu 62% ca număr și cu 12% ca volum, în timp ce la ATM-urile BCR numărul total de tranzacții a crescut cu 11% iar volumul tranzacțiilor a crescut cu 3%.

Figura 3.12.

Sursa: Prelucrare proprie după Situațiile financiare ale BCR la 31 decembrie 2007-2008-2009 (www.bcr.ro)

“Economia românească este dominată de plățile în numerar. Comerțul retail este la un nivel relativ scăzut în România în comparație cu celalate țări din Europa Centrală dar va crește rapid avand în vedere tendința continuă de creșterea economică și a veniturilor, precum și micșorarea ponderii economiei gri” a declarat Igor Zganjer, director executiv al Direcției Carduri în cadrul BCR.

Specialiștii BCR apreciază că numărul de carduri crește dar rata de penetrare este încă scăzută comparativ cu alte piețe. De asemenea, tranzacțiile la ATM și cele la POS au crescut rapid ca număr și valoare, piața fiind însă dominată de tranzacțiile la ATM. România este în acest moment aliniată cu țările din Europa Centrală în ceea ce privește valoarea tranzacțiilor la ATM dar tranzacțiile la POS sunt în continuare scăzute comparativ cu alte piețe.

BCR s-a înscris în trendul general, fiind lider al pieței în 2009 cu 2,44 milioane de carduri emise, în 2008 cu peste 2,5 milioane carduri iar în 2010 cu 1,93 milioane de carduri emise.

Obiectivele direcției de carduri BCR

Direcția de carduri din cadrul BCR are următoarele obiective:

coordonarea și implementarea strategiilor băncii în domeniul cardurilor;

asigurarea relațiilor cu organizațiile internațional în vederea soluționării problemelor legate de tranzacțiile cu carduri, precum și pentru implementarea unor noi proiecte;

administrarea conturile de card, prin operarea tranzacțiilor efectuate de deținătorii de carduri BCR atât în rețeaua băncii, cât și în alte rețele;

popularizarea ofertei de carduri, atragerea unor noi utilizatori și încheierea de contracte în acest sens;

anchetarea și rezolvarea reclamațiile clienților cu privire la orice problemă apărută la tranzacțiile cu carduri;

instruirea personalului din unitățile teritoriale pe probleme de carduri.

Structura direcției de carduri BCR

Există mai multe compartimente/servicii în cadrul direcției de carduri care concură la îndeplinirea obiectivelor specifice acestei direcții, și anume:

servicul de exploatare și producție carduri;

serviciul clienți;

serviciul tehnic;

serviciul credite card;

serviciul decontări și evidență carduri;

serviciul asistență deținători carduri, permanență;

serviciul risc și fraudă.

Structura direcției de carduri și principalele conexiuni dintre componentele acestei direcții sunt reliefate în figura 3.13.

Pe viitor, Banca Comercială Română va continua să crească peste media de creștere de pe piață. În același timp, focusul BCR va fi pe cardurile de credit, scopul fiind dublarea numărului.

Figura nr.3.13

3.2.3. Efectele crizei economice asupra cardurilor bancare

Criza a reprezentat o oportunitate pentru piața cardurilor în contextul în care, înainte de acest moment, utilizarea acestor produse bancare pentru tranzacții se află la un nivel destul de redus.

Băncile nu acordau o atenție prea mare promovării cardurilor, iar posesorii le utilizau, în principal, doar pentru a retrage bani de la bancomate. În plus, nivelul de acceptare al acestor produse bancare la comercianți era destul de redus.

Însă, odată cu apariția crizei, băncile au realizat importanța cardurilor și au început să investească în infrastructură. Din ce în ce mai multe instituții au început să pună accent pe programele de loialitate oferite clienților, pentru a promova creșterea gradului de utilizare a cardurilor.

Potrivit specialiștilor, 2009 a fost un an bun pentru piața de profil: atât numărul de pos-uri, cât și numărul de carduri și tranzacții au crescut, acest trend menținându-se și în primele șase luni din 2010.

Astfel, în ciuda crizei, lunile din 2010 au adus pe acest segment evenimente importante, inovații, lansări de produse și servicii. În acest context, revista e-Finance a realizat o radiografie extinsă a pieței cardurilor, evidențiind evenimentele semnificative desfășurate în periada 31.12.2009 – 30.06.2010, precum și pe baza unei abordări analitice, în cadrul căreia au analizat evoluțiile cantitative și calitative, la nivelul celor mai importanți emitenți din România (cu un portofoliu de peste 100.000 carduri).

În studiul e-Finance au răspuns solicitărilor (integral sau parțial) BCR, BRD, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania, Unicredit Țiriac Bank, Alpha Bank, ING Bank, CEC Bank, Credit Europe Bank, OTP Bank și Garanti Bank.

De la începutul lui 2009, piața românească a cardurilor a intrat într-o perioadă de rafinare a portofoliilor. Accentul băncilor s-a mutat de la extinderea cantitativă pe zona cardurilor către impulsionarea utilizării acestor produse și dezvoltarea calitativă a portofoliilor. Acest lucru s-a văzut prin scăderea numărului de carduri valide din piață la 12,8 milioane, la finalul lui 2009, de la 13,5 milioane în 2008. Prima jumătate a lui 2010 a menținut numărul de carduri în circulație la un nivel apropiat, chiar dacă în această perioadă s-au emis încă aproximativ 1,25 milioane de carduri. Creșterea portofoliului de carduri valide în primul semestru a fost marginală, de 0,6%, de la 12,8 milioane, la 12,9 milioane de carduri.

Tabelul nr.3.11

Tabelul nr. 3.12

Tabelul nr.3.13

Ar fi bine de facut si grafice

Există o segmentare a pieței cardurilor autohtonă, între marii emitenți, cu portofolii de peste un milion de carduri – BCR, BRD, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania – și băncile din eșalonul secund al acestui sector, cu un portofoliu mai redus. Primul semestru al anului 2010 evidențiază o diferență de evoluție între cele două segmente. Astfel, la nivelul a trei bănci din primul eșalon portofoliul de carduri s-a restrâns sau a rămas aproape neschimbat ca volum. Această situație de la nivelul BCR, BRD și Raiffeisen se datorează restrângerii portofoliului de carduri de debit. Excepție face Banca Transilvania, care și-a sporit numărul de carduri.

Băncile din eșalonul secund au înregistrat o dinamică mai rapidă pe primul semestru, fie că vorbim de jucători emergenți, care pleacă de la un portofoliu mai redus de carduri, fie jucători maturi, precum ING. Astfel, OTP Bank, Alpha Bank, CEC, UniCredit Țiriac și ING Bank au avut o creștere solidă a portofoliului de carduri pe primul semestru, cu dinamici de peste 4 procente – și chiar de două cifre – față de finalul lui 2009. Cele mai rapide ritmuri de creștere au înregistrat însă cei de la Garanti Bank, în condițiile în care pleacă de la o bază mai redusă.

După un 2009 în care emitenții „au făcut curat” în portofolii, piața cardurilor de credit și-a reînceput revenirea în prima jumătate a lui 2010. Conform datelor BNR, anul trecut iar care an trecut a consemnat o diminuare a numărului de carduri de credit valide cu aproximativ 470.000 de unități, în special pe seama restrângerilor la nivelul emitenților IFN-uri. La jumătatea lui 2010, statistica BNR consemna 2.263.926 carduri de credit, cu 15.000 mai mult decât la finalul lui 2009. Cu excepția BCR, restul emitenților importanți au înregistrat creșteri pe zona cardurilor de credit, de multe ori într-un ritm solid. În primul semestru al anului, rețeaua de acceptare a plăților cu cardul și-a continuat ritmul de creștere rapid. La nivelul celor mai mari acceptatori, extinderea a fost una redusă, ținând cont de nivelul deja atins de dezvoltare a rețelei. Se remarcă însă BCR, cu un efort important în dezvoltarea infrastructii, cea mai mare bancă autohtonă instalând peste 1.000 POS-uri în primele șase luni.

Tabelul nr. 3.14

Tabelul nr.3.15

Tabelul nr.3.16

Datele furnizate de bănci indică o creștere robustă a utilizării la comercianți a cardurilor emise de către acestea și, concomitent, a numărului de tranzacții derulate prin rețeaua de POS-uri. O activitate importantă de impulsionare a comercianților în acceptarea plăților cu cardul a avut-o BCR, unde numărul de tranzacții derulate prin rețeaua de POS-uri a crescut de aproape 3 ori (182%) în primele șase luni ale anului 2010, până la aproape 8 milioane de tranzacții. În materie de număr de tranzacții cu cardul la comercianți, ritmul de creștere al acestora pe primul semestru este, în medie, de două ori mai rapid decât cel al volumului de tranzacții realizate cu cardul.

Comerțul electronic este însă performerul pieței pe această jumătate de an. În acest segment se înregistrează creșteri explozive la nivelul portofoliului de carduri al fiecărei bănci, este drept, în condițiile în care acest tip de achiziții este la început în România și pornind astfel de la o bază de calcul redusă. Tranzacțiile de e-commerce cu cardurile proprii au cunoscut cele mai rapide evoluții în primul semestru la BRD și Banca Transilvania (numărul acestui tip de tranzacții a crescut cu 160%), însă cea mai ridicată utilizare în comerțul electronic o înregistrează cardurile ING.

Tabelul nr.3.17

Tabelul nr.3.18

Tabelul nr.3.19

La jumătatea anului 2010 a avut loc una dintre cele mai importante tranzacții de pe piața cardurilor autohtonă. RomCard, primul centru de procesare carduri din România, a fost achiziționat de către compania turcească Provus Services Provider.

Romcard era deținut, în părți egale, de BCR, BRD, Raiffeisen Bank, UniCredit Țiriac și Financiara, care au vândut integral acțiunile către Provus. Compania turcă administrează peste 1.500 terminale ATM, 4.500 terminale POS, 2,8 milioane carduri și 3,5 milioane tranzacții lunar.

Unul dintre factorii-cheie în dezvoltarea comerțului electronic este siguranța tranzacțiilor. Un pas important în această direcție a fost consemnat la începutul acestui an, când RomCard a implementat procedura de înrolare a cardurilor în sistemul 3D Secure „Activation during shopping” (ADS). Noua procedură de securizare mai rapidă a tranzacțiilor online permite posesorilor de card să își activeze cardul 3D Secure, direct din site-ul comerciantului, chiar în timpul derulării tranzacției de plată a coșului de produse sau servicii. Până în prezent, 13 bănci au adoptat sistemul ADS: BCR, BRD, UniCredit Țiriac Bank, Raiffeisen Bank, Alpha Bank, Romexterra Bank, CEC Bank, Banca Transilvania, ATE Bank, Romanian International Bank, ING Bank și Millennium Bank.

Piața din România prezintă un potențial de creștere în ceea ce privește gradul de penetrare a cardurilor pe piață, cu atât mai mult cu cât în ultimii 2 ani numărul cardurilor valide de credit și de debit a avut o tendință descendentă.

În concluzie se poate afirma că având în vedere criza financiară internațională, anii 2009 și 2010 s-au caracterizat printr-o temperare a activității bancare în Romania, confirmată de evoluția activelor nete bancare totale.

În 2010 numărul de carduri valide și valoarea tranzacțiilor de retragere de numerar de la ATM au fost mai scăzute în 2010 față de 2008, în timp ce valoarea tranzacțiilor de plată cu carduri a crescut.

Tendințele pe termen scurt și mediu ale sistemului bancar românesc includ: repoziționarea băncilor mici pe segmente de nișă, o potențială consolidare a sistemului bancar prin fuziuni și achiziții, concurența sporită pentru clienții „buni”, creșterea gradului de penetrare a cardurilor etc.

Așadar, băncile încurajează utilizarea cardurilor prin lansarea de noi produse, campanii de promovare, reduceri, premii etc.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Elementele de originalitate și cercetare științifică proprie vizează:

recurgerea la un ansamblu de surse bibliografice și de modalități practice trecute prin filtrul specialiștilor dar și prin filtrul propriu, care analizează fenomenul activității bancare în general și analiza cardurilor bancare oferite de Banca Comercială Română în special;

analiza dinamică a performanțelor BCR (anul 2007, 2008, 2009 2010) completată cu analiza structurală (pe vericală) a situațiilor financiare în cei trei ani;

analiza economică și financiară prin utilizarea unui mecanism complex de indicatori; analiza dinamică a acestor indicatori prin aprecierea evoluției lor în timp și prin compararea cu anumite valori considerate ca reflectând optimul economic;

prezentarea și analiza cardurilor bancare oferite de BCR clienților săi.

Pe fondul crizei economice internaționale, economia românească a înregistrat în 2009 un declin estimat la circa -7,2%, în condițiile contractării semnificative a investițiilor și a consumului privat. Spre deosebire de anii anteriori, cererea externă măsurată prin exporturile nete a avut o contribuție pozitivă la formarea produsului intern brut, în condițiile în care ritmul de scădere a importurilor a fost mult mai rapid decât cel al exporturilor. Si 2010

Deși criza a avut în cea mai mare parte efecte negative asupra economiei, trebuie menționat că aceasta ar putea fi privită și ca un început de redresare a dezechilibrelor (cel extern deja a început) și creștere a productivității muncii care în ultimii doi ani s-a situat sub cea a creșterii reale a salariilor. România este una din țările cu un raport cost muncă – productivitate cel mai atractiv din Uniunea Europeană, iar acest lucru poate constitui un avantaj în special din punct de vedere al reluării procesului investițional, chiar dacă într-un ritm mai lent decât în anii pre-criză. Deficitul de cont curent s-a ajustat rapid și este estimat că s-a situat la circa 4,4% din PIB în anul 2009, de la aproape 12% în anul precedent, iar investițiile străine directe – chiar dacă au înregistrat o diminuare importantă (~ 47%) – au acoperit 97% din dificitul extern. Si 2010

Inflația a cunoscut o încetinire în anul 2009 până la nivelul de 4,7% în luna decembrie (de la 6,3% în anul 2008), rămânand totuși în afara intervalului de variație țintit la banca centrală (3,5% ±1pp), în special ca urma a evoluției nefavorabile a unor prețuri determinate de creșterea accizelor. În același timp, efectul puternic de transmisie al cursului de schimb (pass-through) care s-a depreciate în medie cu 15%, precum și unele rigidități ale mecanismelor de piață în stabilirea prețurilor, au generat presiuni suplimentare asupra inflației în anul 2009. Tpoate acestea au compensate trendul pozitiv al prețurilor la energie, care au rămas neschimbate și al celor agricole în perioada de vară, în condițiile în care anul agricol a fost mai bun decât ațteptările inițiale ca urmare a vremii favorabile. Si 2010

Politica monetară a fost relaxată gradual atât în ceea ce privește nivelul dobânzii cheie care a ajuns la 8% la finele anului 2009 (de la 10,25% în anul anterior), cât ți în ceea ce privește nivelul rezervelor minime obligatorii care au fost coborâte la 15% la pasivele în lei și 25% la cele în valută de la 18% și respective 40%. Trendul dobânzilor pe termen scurt a fost în general descendent până în trimestrul al III-lea, în condițiile în care lichiditatea în piață s-a îmbunătățit, însă situația s-a schimbat în ultimul trimestru pe fondul deteriorării situației politice. Dobânzile pe termen scurt au început să crească, iar banca central a decis să păstreze neschimbat nivelul dobânzii de politică monetară la 8% la începutul lunii noiembrie 2009. Randamntele titlurilor de stat au crescut atât pe piața primară cât și pe piața secundară, refectând încrederea scăzută a investitorilor, în condițiile în care tranșele de la FMI și UE au fost amânate. Si 2010

Pe fondul detensionării situației politice, presiunile pe dobânzi și curs au început să se reducă, iar declarațiile FMI au creat premisele îmbunătățirii perspective pe termen scurt.

Banca Comercială și-a desfășurat activitatea în contextual prezentat mai sus și a ocupat, la fel ca și în anii precedenți, primul loc în cadrul sistemului bancar românesc în ceea ce privește cota de piață a activelor.

În ceea ce privește activitatea de corporate banking, aceasta s-a concentrat pe următoarele activități, având ca scop principal venirea în întâmpinarea nevoilor clienților: flexibilizarea ofertei de prețuri și a limitelor de aprobare, pentru a menține capacitatea de adaptare la condițiile pieței, implementarea cadrului metodologic referitor la restructurarea creditelor, cu monitorizarea atentă a activității IMM-urilor, implementarea unui flux de monitorizare atentă a creditelor restante și instruirea salariaților din front office, alocarea de resurse în zona de workout și reorganizarea activităților de colectare timpurie și executare silită în vederea stopării trendului ascendent al creditelor neperformante.

În ceea ce privește activitatea de retail & private banking principalele acțiuni s-au concentrat pe următoarele linii directoare și pe inițierea sau progresarea în cadrul unor proiecte deja demarate: acordarea unei atenții sporite calității servirii clienților (crearea departamentului Customer Relationship Management), creșterea eficienței forței de vânzare, concentrarea pe vânzările încrucișate, strategia de abordare a clienților micro și redresarea modelului de afaceri cu obiectivul de a redefini poziționarea pe piață și de a crește eficiența forței de vânzare reprezentată de consilierii micro, creșterea ponderii tranzacțiilor prin canale alternative, concentrarea pe vânzarea unor alte tipuri de produse (ca urmare a diminuării vânzărilor de credite).

În ceea ce privește activitatea financiar-contabilă, au fost dezvoltate noi instrumente de monitorizare și comensurare a profitabilității, pe ansamblul băncii, segmente de clienți, activități și tipuri de unități teritoriale (inclusiv unități nou înființate), de gestionare și alocare a costurilor, astfel încât resursele umane, financiare și tehnice să fie utilizate cât mai eficient și în concordanță cu țintele stabilite prin bugetul de venituri și cheltuieli și planul de afaceri.

Principalul motor al îmbunătățirii remarcabile a rezultatului operațional al Grupului BCR l-a reprezentat creșterea puternică a performanței generale și controlul eficient al costurilor.

În 2009 creditarea clienților a continuat să fie antrenată de segmentul corporate, conform așteptărilor. Creditarea corporate a crescut cu 15,2% în anul trecut pe seama necesarului crescut de capital de lucru al companiilor. Si 2010

Portofoliul de credite retail (inclusiv microîntreprinderile) a scăzut ușor cu circa 6,9%. Creditele garantate (creditele ipotecare și cele de consum garantate) au continuat să crească moderat dar creșterea lor a fost contracarată de scăderea creditelor negarantate. O revenire puternică a creditarii ipotecare a fost vizibilă în T4 2009 ca urmare a programului Prima Casa – BCR a acordat aproape jumatăte din totalul creditelor acordate în 2009 de băncile participante. BCR a reușit să câștige aproape 0,5% cotă de piață pe segmentul creditarii – ajungând la peste 22% cotă de piață.

Volumul total al împrumuturilor acordate de BCR a crescut anul trecut adica 2010?? cu 3,3%, la 46,53 miliarde lei (10,98 miliarde euro), de la 45,03 miliarde lei (11,19 miliarde euro) la sfârșitul lui 2008. Depozitele atrase de bancă de la clienți au crescut în 2009 cu 7,4%, la 35,82 miliarde lei (8,46 miliarde euro).

Activele totale ale băncii au stagnat în 2008 la 64,5 miliarde lei, echivalent cu 15,2 miliarde euro în decembrie 2009. În 2009, portofoliul de credite acordate de BCR clienților a crescut cu 3,3%, la 46,53 miliarde lei.

Piața cardurilor a depășit un prim nivel de maturitate în sensul că acoperă marea majoritate a cetățenilor cu un nivel acceptabil de tranzacționare. Practic, în ultimii ani, băncile implicate în retail s-au concentrat pe cote de piață, acoperirea unei game de produse/servicii cât mai largi, abordarea pe segmente grosiere a pieței și o expansiune teritorială susținută (noi sucursale și terminale implantate) fără a urmări o țintă de eficiență maximală pe fiecare componentă a afacerii. Avem carduri de debit, debit cu descoperit de cont, carduri de credit, în lei și valută, pentru persoane fizice și juridice. Au apărut de câțiva ani și primele scheme co-brandate între bănci și principalele lanțuri de magazine dar, cu toate acestea, constatăm o anumită lipsă de “inventivitate” a emitenților și o anume “uniformitate” a ofertelor. Este clar că în acest moment al evoluției pieței este necesară o diferențiere mai elaborată între liniile de produse cu o segmentare mai detaliată, până la nivelul profilelor de utilizatori.

Cele mai recente date ale Băncii Naționale a României arată că numărul de carduri active aflate în circulație era de peste 11 milioane la sfârșitul lui 2009. De asemenea, populația activă a României deține, în medie, aproximativ 1,2 – 1,5 carduri de persoană.  La sfârșitul lui 2009, datele BNR arată că numărul de tranzacții de plată cu cardurile de debit ajunsese la 16,3 milioane, de la 14,33 milioane în primul trimestru din 2009, iar numărul tranzacțiilor de plată cu carduri de credit a crescut la 4,22 milioane, de la 4,03 milioane în primul trimestru al anului 2008.  În ceea ce privește retragerile de numerar de la ATM-uri, s-a menținut și aici o tendință crescătoare.

Gradul de penetrare a cardurilor este încă redus comparativ cu nivelurile din UE și Europa Centrală și de Est. În plus, băncile au dezvoltat portofoliul de produse și au intensificat campaniile de marketing pentru carduri, iar eforturile vor continua pe aceeași tendință pe termen scurt și mediu.

Strategia BCR stabilită pentru perioada 2009-2011 continuă să traseze liniile directoare pentru întreaga activitate, sprijinindu-se pe cei 5 C în stânsă corelație cu valorile BCR.

În anul 2009, activitățile de stabilire și analiză a obiectivelor s-au concentrat pe servirea clienților.

Concluziile analizei efectuate relevă aspectele pozitive ale activității BCR ce au influențat nivelul indicatorilor de performanță în ultimul an, dar și necesitatea evitării sau diminuării implicațiilor eventualelor amenințări determinate de mediul economic.

Principalele obiective planificate pentru perioada viitoare sunt următoarele:

creșterea eficienței;

finalizarea procesului de transformare și integrare a Grupului BCR în structurile Grupului Erste Bank;

continuarea extinderii semnificative a activităților și în această perioadă dificilă;

concentrarea pe dezvoltarea afacerilor;

continuarea îmbunătățirii portofoliului de produse și servicii.

BIBLIOGRAFIE

1. BASNO Cezar, Dardac Nicolae – Management bancar, Editura Economică, București, 2002;

2. BASNO Cezar, Dardac Nicolae – Sisteme de plăți, compensări și decontări, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2003;

3. BASNO Cezar, Dardac Nicolae – Operațiuni bancare – Instrumente și tehnici de plată, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2001;

4. CĂPRARU Bogdan – Banca Centrală și mediul economic – repere teoretice, evoluții și analize, Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 2009;

5. COMAN Florin – Activitatea bancară-Profit și performanță, Editura Lumina Lex, 2000;

6. COSTICĂ Ionela, Lăzărescu Sorin Adrian – Politici și tehnici bancare, Editura ASE, București, 2004;

7. Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România – Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate, IAS 30, Editura CECCAR, București, 2007;

8. CREȚU Carmen – Bazele contabilității, Editura Fundației Academice Danubius, Galați, 2007;

9. DARDAC Nicolae, Teodora Barbu – Monedă, bănci și politici monetare, Editura Didactică și Pedagogică, R.A. , București, 2005;

10. DĂIANU Daniel – Pariul României-Economia noastră: reformă și integrare, Editura Compania, București, 2004;

11. DEDU Vasile – Gestiune și audit bancar, Editura Economică, București, 2003;

12. DRAGOMIR Georgeta, Rodica Ciobanu – Bănci și contabilitate bancară – teorie și practică, Editura Evrika, Brăila, 2000;

13. DRAGOMIR Georgeta – Economie monetară și financiară, Editura Fundației Academice Danubius, Galați, 2008;

14. IOAN Bogdan (coordonator) – Tratament de management financiar-bancar, Editura Economică, București, 2002;

15. IOV Daniela Rodica – Contabilitate bancară, Editura Universității din Ploiești, 2004;

16. ISĂRESCU Mugur – Sistemul bancar în România, Editura All, 2001;

17. SUCIU Gheorghe, Nicolae Nedelcu – Contabilitatea bancară românească, Editura Romprint, Brașov, 2003;

18. TUDORACHE D.ș.a. – Monedă, bănci, credit, Editura Silvi, București, 2001;

19. Manualul de creditare al Băncii Comerciale Române, 2008;

20. * * * Ziarul Gândul – 14 februarie 2011, autor Morariu Ionuț;

21. * * * Revista Băncii Comerciale Române – Anul XV, Nr.4 (60), Decembrie 2009;

22. * * * Cronica Română – 13 octombrie 2006;

23. * * * Tribuna Economică – Numărul 4, 18.05.2007;

24. www. Bcr.ro

25. www.ErsteBank.com

26. www.bnro.ro

27.http://209.85.129.132/search?q=cache:Uib8m799PUMJ:www.euroeconomica danubius.ro

28.http://www.scribd.com/doc/33112317/Pia%C5%A3a-cardurilor-bancare-din-Romania

29. http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci

30. http://www.csr-romania.ro/studii-de-caz/educatie/502-finanele-mele.html

31. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=450&idb

32. http://www.efin.ro/articole_financiare/interviuri

33.http://www.finmedia.ro/efinance/articol.php?id_revista=201007&id_sectiune=ecover%20story&ordine_sectiune=1

La bibliografie trebuie sa fie trecute toata cartile, articolele, paginile web din footnote-uri.

De asemenea, cartile mai vechi de 2005 nu au ce cauta in bicliografie, mai ales intr-un doemniu asa de dinamic cum sunt bancile. Asa ca actualizati cu carti aparute recent.

Legislatia bancara trebuie sa fie trecuta la bibliografie, atat cea de la BNR cat si cea specifica BCR-ului.

BIBLIOGRAFIE

1. BASNO Cezar, Dardac Nicolae – Management bancar, Editura Economică, București, 2002;

2. BASNO Cezar, Dardac Nicolae – Sisteme de plăți, compensări și decontări, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2003;

3. BASNO Cezar, Dardac Nicolae – Operațiuni bancare – Instrumente și tehnici de plată, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2001;

4. CĂPRARU Bogdan – Banca Centrală și mediul economic – repere teoretice, evoluții și analize, Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 2009;

5. COMAN Florin – Activitatea bancară-Profit și performanță, Editura Lumina Lex, 2000;

6. COSTICĂ Ionela, Lăzărescu Sorin Adrian – Politici și tehnici bancare, Editura ASE, București, 2004;

7. Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România – Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate, IAS 30, Editura CECCAR, București, 2007;

8. CREȚU Carmen – Bazele contabilității, Editura Fundației Academice Danubius, Galați, 2007;

9. DARDAC Nicolae, Teodora Barbu – Monedă, bănci și politici monetare, Editura Didactică și Pedagogică, R.A. , București, 2005;

10. DĂIANU Daniel – Pariul României-Economia noastră: reformă și integrare, Editura Compania, București, 2004;

11. DEDU Vasile – Gestiune și audit bancar, Editura Economică, București, 2003;

12. DRAGOMIR Georgeta, Rodica Ciobanu – Bănci și contabilitate bancară – teorie și practică, Editura Evrika, Brăila, 2000;

13. DRAGOMIR Georgeta – Economie monetară și financiară, Editura Fundației Academice Danubius, Galați, 2008;

14. IOAN Bogdan (coordonator) – Tratament de management financiar-bancar, Editura Economică, București, 2002;

15. IOV Daniela Rodica – Contabilitate bancară, Editura Universității din Ploiești, 2004;

16. ISĂRESCU Mugur – Sistemul bancar în România, Editura All, 2001;

17. SUCIU Gheorghe, Nicolae Nedelcu – Contabilitatea bancară românească, Editura Romprint, Brașov, 2003;

18. TUDORACHE D.ș.a. – Monedă, bănci, credit, Editura Silvi, București, 2001;

19. Manualul de creditare al Băncii Comerciale Române, 2008;

20. * * * Ziarul Gândul – 14 februarie 2011, autor Morariu Ionuț;

21. * * * Revista Băncii Comerciale Române – Anul XV, Nr.4 (60), Decembrie 2009;

22. * * * Cronica Română – 13 octombrie 2006;

23. * * * Tribuna Economică – Numărul 4, 18.05.2007;

24. www. Bcr.ro

25. www.ErsteBank.com

26. www.bnro.ro

27.http://209.85.129.132/search?q=cache:Uib8m799PUMJ:www.euroeconomica danubius.ro

28.http://www.scribd.com/doc/33112317/Pia%C5%A3a-cardurilor-bancare-din-Romania

29. http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci

30. http://www.csr-romania.ro/studii-de-caz/educatie/502-finanele-mele.html

31. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=450&idb

32. http://www.efin.ro/articole_financiare/interviuri

33.http://www.finmedia.ro/efinance/articol.php?id_revista=201007&id_sectiune=ecover%20story&ordine_sectiune=1

La bibliografie trebuie sa fie trecute toata cartile, articolele, paginile web din footnote-uri.

De asemenea, cartile mai vechi de 2005 nu au ce cauta in bicliografie, mai ales intr-un doemniu asa de dinamic cum sunt bancile. Asa ca actualizati cu carti aparute recent.

Legislatia bancara trebuie sa fie trecuta la bibliografie, atat cea de la BNR cat si cea specifica BCR-ului.