Analiza Investitiilor Straine In Dezvoltarea Economica a Republicii Moldova

Economie

Analiza Investitiilor Straine In Dezvoltarea Economica a Republicii Moldova

Byadmin ianuarie 1, 2024

ANALIZA INVESTIȚIILOR STRĂINE ÎN DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A REPUBLICII MOLDOVA

CUPRINS

ABSTRACT

ANNOTATION

LISTA ABREVIERILOR

LISTA FIGURILOR

LISTA TABELELOR

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. ATRAGEREA INVESTIȚIILOR ȘI PROMOVAREA EXPORTURILOR – PRIORITATE STRATEGICĂ A GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA LA ETAPA ACTUALĂ

1.1. Norme metodologice referitoare la poziția investițională internațională și datoria externă a Republicii Moldova

1.2. Crearea cadrului legislativ și a infrastructurii adecvate pentru promovarea comerțului extern al Republicii Moldova

1.3. Acțiuni strategice prioritare pentru crearea cadrului necesar întru formarea avantajului competitiv al Moldovei în atragerea investițiilor și promovarea exporturilor pentru anii 2006-2015

CAPITOLUL II. EVOLUȚIA ȘI ANALIZA INVESTIȚIILOR STRĂINE DIRECTE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

2.1. Analiza comerțului extern și proceselor investiționale ale Republicii Moldova

2.2. Analiza SWOT în domeniul atragerii investițiilor străine în Republica Moldova

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII

GRAFICUL CALENDARISTIC DE EXECUTARE A PROIECTULUI/TEZEI DE LICENȚĂ

FIȘA DE EVALUARE A PROIECTULUI DE LICENȚĂ

ABSTRACT

Numele și prenumele autorului: Vasiliu Iulia

Titlul proiectului de licență: Analiza investițiilor străine în dezvoltarea economică a Republicii Moldova

Specialitatea: Finanțe și bănci

Localitatea: Chișinău

Anul perfectării proiectului de licență: 2014

Structura proiectului. Proiectul de licență cuprinde: introducerea, două capitole, concluzii și recomandări, bibliografie formată din 19 surse, 9 anexe, 8 figuri și 2 tabele. Volumul lucrării este de 35 de pagini text de bază.

Cuvinte – cheie: investiții străine directe, export, datoria externă, cadrul legislativ, strategia investițională, Uniunea Europeană, balanța de plăți, investitori străini.

Domeniul de studiu: investiții străine directe.

Scopul și obiectivele lucrării: studiul și analiza procesului investițional al Republicii Moldova prin evidențierea problematicii atragerii investitorilor străini, precum și elaborarea de recomandări privind îmbunătățirea domeniului investițional al țării noastre.

Noutatea și originalitatea științifică a proiectului de licență constă în efectuarea analizei investițiilor străine directe în Republica Moldova, precum și determinarea modalităților de dezvoltare a domeniului investițional. Pentru a putea stabili legătura imediată între intrările neînsemnate de investiții străine în țara noastră și contextul de care beneficiază investitorii străini în Republica Moldova s-a efectuat analiza SWOT.

Semnificația teoretică a proiectului de licență este axată pe asigurarea unui flux stabil și de lungă durată a investițiilor în toate sectoarele economiei naționale cu un potențial sporit de competitivitate și orientare la export și pătrunderea pe noile piețe de desfacere, precum și întărirea poziției țării în economia mondială.

ANNOTATION

Author’s surname and name: Vasiliu Iulia

Bachelor’s degree project title: Analysis of foreign investment in the economic development of the Republic of Moldova

Speciality: Finances and banks

Place of studies: Chișinău

The year of bachelor’s degree project: 2014

The project’s structure. The Bachelor’s degree project includes: introduction, two chapters, conclusions and recommendations, bibliography consisting of 19 sources, 9 appendices, 8 figures and 2 charts. The volume of work consists of 35 pages of main text.

Key-words: FDI, exports, external debt, legislation, investment strategy, the European Union balance of payments, foreign investors.

The field of studies is the foreign direct investment.

The project’s goals and objectives study and analysis of the investment process Moldovan attracting foreign investors by highlighting issues and making recommendations on improving the investment sector of our country.

The Scientific novelty of the project lies in licensing analysis of FDI in Moldova, as well as determining how the investment sector development. To establish an immediate link between FDI inflows trifling in our country and context that benefit foreign investors in Moldova SWOT analysis was performed.

The theoretical significance is focused on ensuring a stable flow and long-term investments in all sectors of the national economy with high potential for competitiveness and export orientation and entering new markets and strengthening the country's position in the global economy.

LISTA ABREVIERILOR

BNM – Banca Națională a Moldovei

BNS – Biroul Național de Statistică

c.i.f. – cost, asigurare și navlu

CNPF – Comisia Națională a Pieței Financiare

CSI – Comunitatea Statelor Independente

DST – Drepturi Speciale de Tragere

f.o.b. – franco la bord

ISD – Investiții Străine Directe

ÎMM – Întreprinderi Mici și Mijlocii

MIEPO – Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova

OMC – Organizația Mondială a Comerțului

OPEM – Organizația de Promovare a Exportului din Moldova

SGP – Sistemul Generalizat de Preferințe

SCERS – Strategia de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei

UAT – Unități Administrative Teritoriale

UE – Uniunea Europeană

USD – Dolarul Statelor Unite ale Americii

LISTA FIGURILOR

Fig. 2.1. Contul curent al balanței de plăți – componente principale (mil. USD)…………………….21

Fig. 2.2. Principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova în anul 2012 (mil. USD)……….22

Fig. 2.3. Dinamica anuală a importurilor de produse energetice și electricitate (mil. USD, prețuri f.o.b.)…………………………………………………………………………………………..…24

Fig. 2.4. Structura importurilor de bunuri pe Mari Categorii Economice în anul 2012………….24

Fig. 2.5. Investițiile străine directe în economia națională (mil. USD)…………………………………..26

Fig. 2.6. Alte investiții – active financiare, fluxuri nete (mil. USD)………………………………………27

Fig. 2.7. Alte investiții – pasive financiare, fluxuri nete (mil. USD)……………………………………..28

Fig. 2.8. Datoria externă la sfârșitul perioadei, prezentare sectorială (mil. USD)…………………….29

LISTA TABELELOR

Tabelul 2.1. Cei mai mari investitori străini în Republica Moldova………………………………………27

Tabelul 2.2. Analiza SWOT în domeniul atragerii investițiilor străine directe în Republica Moldova………………………………………………………………………………….………31

INTRODUCERE

Actualitatea și importanța temei. se conturează prin faptul că piața internațională a investițiiilor ca un segment important al economiei globale este supusă unor presiuni și modificări specifice care afectează si economia Republicii Moldova. Datorită proceselor de globalizare și liberalizare economică care se extind, nu în ultimul rând, datorită creșterii volumului investițiilor străine, vulnerabilitatea economiei, dar și a nivelului de dezvoltare socială

se află în strânsă dependență cu schimbările acestea. În plus, sporirea interesului față de analiza acestui domeniu al economiei în condițiile crizei economico-financiare, reprezintă un argument

adăugător pentru actualitatea temei de cercetare.

Dezvoltarea și multiplicarea relațiilor investiționale internaționale afectează economiile țărilor lumii în mod diferit. Expansiunea capitalului permite realizarea unor câștiguri enorme, dar și riscul pierderilor excesive devine mai pronunțat. Investițiile străine reprezintă o sursă importantă prin care efectele evoluțiilor financiare se propagă si în economia reală, datorită faptului că piața internațională a investițiilor se află la intersecția sectorului financial și celui real.

Pentru asigurarea unor ritmuri de creștere economice stabile și durabile, apare necesitatea majorării investițiilor în ramurile productive ale economiei naționale, care au un potențial comparativ pentru producerea mărfurilor orientate la export. Singurele căi de depășire a situației dificile, create în domeniul comerțului exterior – este o politică dinamică și eficientă de promovare a exporturilor, cuplată cu politica investițională activă a statului în vederea introducerii programelor eficiente de dezvoltare a ramurilor industriei și agriculturii autohtone.

Scopul proiectului de licență. Scopul principal al acestei lucrări este studierea aprofundată a evoluției și modului de dezvoltare a procesului investițional în Republica Moldova, precum și determinarea si evaluarea impactului proceselor si tendințelor pe piața internațională a investițiilor asupra situației socio-economice din Republica Moldova.

Obiectivele propuse:

evidențierea rolului istoric si actual al ISD în cresterea economică mondială, precum si a economiei naționale;

evaluarea impactului ISD pe piața internațională a investițiilor la etapa contemporană;

estimarea situației socio-economice actuale în Republica Moldova prin prisma influenței capitalului străin.

Metodologia cercetării s-a bazat pe analiza de conținut, observarea stiințifică, inducția, deducția, clasificarea, sinteza, analiza de corelație, reprezentarea figurilor a fenomenelor investigate, extrapolarea.

Revizuirea literaturii de specialitate. Elaborând proiectul dat s-a utilizat totalitatea normelor legislative, surselor științifice, a celor statistice și de date, care au ca temă de bază investiții străine. Drept bază teoretică și metodologică a investigațiilor efectuate a servit Blanța de plăți și poziția investițională a Republicii Moldova pentru perioada actuală, cât și datele statistice al Biroului Național de Statistică. S-a examinat minuțios Strategia de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015. În elaborarea lucrării au fost folosite și o gamă largă de surse electronice, de pe care au fost colectate date statistice privind evoluția și dezvoltarea investițiilor străine directe în Republica Moldova.

CAPITOLUL I. ATRAGEREA INVESTIȚIILOR ȘI PROMOVAREA EXPORTURILOR – PRIORITATE STRATEGICĂ A GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA

LA ETAPA ACTUALĂ

1.1. Norme metodologice referitoare la poziția investițională internațională și datoria externă a Republicii Moldova

În practica economică investiția este privită ca o cheltuială făcută de personae fizice și juridice cu scopul de a obține bunuri și servicii. Această categorie de cheltuieli angajează cel mai mult viitorul.

Iar vorbind despre investițiilei internaționale putem menționa că acestea sunt modalități concrete prin care un agent economic realizează investiții în spațiul extranațional, adică ori de câte ori: cumpără obligațiuni de pe piețe străine; construiește pe „loc gol” o societate nouă sau deschide o filială într-o altă țară; acordă un credit unui agent economici străin; achiziționează o firmă străină sau fuzionează cu ea.

Investițiile internaționale presupun participarea a cel puțin doi agenți economici: agentul economic emitent și agentul economic receptor. În funcției de raportul care se stabilește între emitent și receptor existăi două tipuri de investiții internaționale: investiții directe și investiții indirecte. Dacă investiția presupune transferul către agentul emitenti a posibilității de control și decizie asupra activității agentul receptor, atunci este vorba de o investiție directă sau de cooperare. În restul cazurilor, cândi investiția nu presupunei un asemenea raport este o investiție indirectă sau de capital sau de portofoliui [3, p. 18].

Tipurilei investițiilor străine pot fi: investiții directe, investiții de portofoliu, derivate financiare, alte investiții.

Un investitor directi într-o întreprindere este investitor străin care poate efectua controlul sau o influențăi semnificativăi (deține cel puțin 10 la sută din capitalul social sau participații) asupra unei întreprinderi situate în afara propriei țări de rezidență. Relațiai de „investiție directă” se extinde atât asupra întreprinderilorii în care s-au investiti nemijlociti bunuri sau \ și bani, cât și asupra întreprinderilori asociate cu ele, adică se referăi la investițiile între înptor. În funcției de raportul care se stabilește între emitent și receptor existăi două tipuri de investiții internaționale: investiții directe și investiții indirecte. Dacă investiția presupune transferul către agentul emitenti a posibilității de control și decizie asupra activității agentul receptor, atunci este vorba de o investiție directă sau de cooperare. În restul cazurilor, cândi investiția nu presupunei un asemenea raport este o investiție indirectă sau de capital sau de portofoliui [3, p. 18].

Tipurilei investițiilor străine pot fi: investiții directe, investiții de portofoliu, derivate financiare, alte investiții.

Un investitor directi într-o întreprindere este investitor străin care poate efectua controlul sau o influențăi semnificativăi (deține cel puțin 10 la sută din capitalul social sau participații) asupra unei întreprinderi situate în afara propriei țări de rezidență. Relațiai de „investiție directă” se extinde atât asupra întreprinderilorii în care s-au investiti nemijlociti bunuri sau \ și bani, cât și asupra întreprinderilori asociate cu ele, adică se referăi la investițiile între întreprinderilei asociate, filialelei și centralele lor. Investițiilei directei se înregistreazăi conform direcției investiției efectuate: în străinătate și în economiai națională, după care are loc clasificarea acestorai pe sectoarei instituționalei [3].

Părțile componente pot fi: capitalul social; venitul reinvestit; alt capital (credite intragrup). Ulteriori capitaluli sociali și alt capitali sunt divizatei în creanței șii angajamente.

Investițiile de portofoliu, i alte investiții și derivatele financiarei se înregistrează în balanța de plăți grupatei pe activei (creanțe – cerințe către nerezidenți) și pasivei (angajamente față de nerezidenți), cu distribuției sectorială, iar pentrui primelei două categorii se specificăi și tipul instrumentului.

Investițiilei de portofoliui sunt sub formă de:

titluri de participarei (în cazul în care investitorul deține mai puțin de 10% din capitalul social sau din voturi);

titluri de creanță/angajamentei care cuprind obligațiuni și instrumente ale pieței monetare.

Derivate financiarei sunt instrumentele financiare corelatei cu alte instrumente financiare sau indicatori, sau anumitei mărfurii care pot fi procuratei sau vândutei la o dată viitoare, prin intermediul cărora riscurile financiare pot fi comercializatei pe piețele financiare. Ele grupează operațiunilei cu swap-uri, opțiuni, depozitei de garanției și altele, și sunt înregistratei în bază netă.

Alte investițiii sunt împărțite în activei și pasive și includ operațiunile cu active și pasive financiarei care nu figurează la categoriilei investiții directe, investiții de portofoliui sau derivate financiare. Alte investiții cuprind: credite comerciale; împrumuturi; valută și depozite; alte active / pasive; alocării de DST.

Pozițiai investițională internațională a Republicii Moldova este elaboratăi conform standardelor recomandate de Fondul Monetar Internațional (FMI) în ediția a 5-a (1993) a Manualuluii de balanță de plăți, în suplimentul la acesta – Derivate financiare (2000), și conformi instrucțiunilori suplimentare de înregistrarei a alocărilor de DST [2].

Pozițiai investiționalăi internațională este un documenti statistic, în care sunt evaluate stocurile de active și pasive externe ale uneii economiii la o dată anumită. Activele și pasivele financiare ale rezidențilori față de nerezidenți sunt repartizate pe sectoarei instituționale cum ar fi: autorități monetare, sectorul guvernamental, bancari și alte sectoare. Articolele de bază ale acestui document sunt identicei cu cele ale contului financiar al balanței de plăți și anume: investițiii directe, investiții de portofoliu, derivate financiare, alte investițiii (credite comerciale, împrumuturi, valutăi și depozite, alte activei și pasive, alocării de DST la pasive) și active de rezervă.

Ca indicatori macroeconomic, pozițiai investiționalăi internaționalăi netă reflectăi diferența dintre activele și pasivele financiarei externe ale economiei naționale. În funcție de situație, pozițiai investițională internațională poate fi net creditoare (când activele financiare depășesc pasivele financiare) saui net debitoarei (când pasivelei financiare sunt mai mari decât activele financiare) [13].

Stoculi unui articol al poziției investiționalei internaționale la finele perioadei de raportare (trimestru, an) se formează din stocul la sfârșitul perioadei precedente, cât și din tranzacțiile efective înregistrate în balanța de plăți, din reevaluareai stocului în urma schimbărilori de preț, din modificareai rezultantă din fluctuația ratei de schimb, precum și din alte ajustări. Iar valoarea activelor și pasivelori externe este reflectatăi după principiuli prețului de piață, care poate varia în funcție de conjuncturai pieței. Aceastăi fluctuație al prețului este prezentată la „Modificări care reflectă schimbări de preț”. Modificărilei generatei de fluctuația ratei de schimb reflectă schimbarea valorii stocului în urma convertirii acestuiai din valutai originalăi în dolari SUA. Valutai de prezentarei a balanței de plăți, cât și a poziției investiționale internaționale și a datoriei externe este dolarul SUA. „Alte ajustări” includi corectări, reclasificări și redactări impuse de cerințele metodologicei de compilare a poziției investiționale internaționale. Sursele de informației pentrui compilareai pozițieii investiționalei externe sunti identicei cu cele utilizate la colectareai datelori aferentei contuluii financiari al balanțeii de plății [2, p.10].

Datoriai externăi este elaboratăi conformi standardelori recomandatei de către FMI în manualuli Statistica datorieii externe: ghid pentru compilatori și utilizatorii (2003) și instrucțiunilor suplimentare de înregistrare a alocărilor de DST. Datoriai externă brută a Republicii Moldovai la o anumităi dată este egalăi cu suma tuturori angajamentelori curente efective, necondiționatei ale rezidențilori față de nerezidenții ce implicăi debitoruluii una sau mai multei plății de principal și / sau de dobândăi la unuli sau maii multei momentei în viitor.

Datoriai externăi a unei țării constăi din următoarele componente [11]:

Titluri de angajamentei (valori mobiliarei de naturai obligațiunilor);

Împrumuturi;

Alocări de DST;

Credite comerciale;

Valută și depozite;

Alte angajamente aferente datoriei;

Investiții directe: creditare intragrup (stocul împrumuturilor primite de la companii afiliatei nerezidente; stocul arieratelor la serviciul lor, adică la principal și dobândă).

Datoriai externă este specificatăi pe sectoare instituționale, conformi clasificării aplicate în balanța de plăți: autorității monetare, sectoruli guvernamental, sectoruli bancar, alte sectoare. Angajamentelei externe sunti atribuitei la sectoruli debitoruluii nemijlocit și nu la cel al garantului, cu excepțiai cazurilor în care garanția este activată. În scopurii analitice datoria externă a țăriii se prezintă după scadența inițială al instrumentului: termen scurt și termen lung și dupăi tipul debitorului: publicăi și privată.

Datoriai publică externăi reprezintăi o parte integrantă a datorieii publice și se exprimă prin angajamentele față de nerezidenți. Ea includei datoriai de stat, datoria UAT, datoriai Băncii Naționalei a Moldovei, datoriai corporațiilori publice (întreprinderii de stat și societății comerciale în al cărori capitali social statul și / sau UATi dețini mai multi de 50 la sută) [2, p. 12].

Iar Datoriai privatăi externă includei angajamentelei sectoruluii privat (bănci și alte unități economicei private) fațăi de nerezidenți, contractatei cu sau fărăi garanțiai guvernuluii și deservite de cătrei sectoruli privat.

Sursele de informației pentru compilarea datorieii externei sunt identicei cu cele utilizate la colectareai datelori aferentei contului financiar al balanțeii de plăți și poziției investiționale internaționale.

Principalei sursei de informare privindi evaluarea și analizai investițiilori străine, cât și datoriei externei și a balanței de plăți a Republicii Moldova sunt colectatei din [2]:

Datele din Blanțai de plăți și poziția investițională a Republicii Moldova, anuare statistice publicatei pe pagina web al BNM [14];

Publicațiilei Birouluii Național de Statisticăi [19];

Reprezentanțelei organismelori internaționalei în Republicai Moldova, precumi și agenții economici;

Investițiii străinei directei (ISD) în sectoruli bancari – capitalul social și venitul reinvestit – se evaluează în baza rapoartelor cu privire la acționarii băncilor comerciale, rapoartelor financiarei ale băncilori comerciale, datelori privindi tranzacțiile cu hârtiii de valori cu participareai nerezidențilori primitei de la CNPF, precum și în baza datelor din SRTI. Împrumuturilei între băncii și investitoriii lor direcții de pestei hotarei se înregistreazăi la articoluli Alte investiții;

ISD în alte sectoare:

(a) capitaluli social se evaluează în bazai raportului BNS privind alocarea investițiilor străine, a datelor din SRTI (inclusiv procurările de imobile), a datelor privind tranzacțiilei cu valori mobiliarei cu participareai nerezidenților, a datelori vamale – aportul în natură la capitalul social;

(b) venitul reinvestit se evalueazăi în baza raportului privind alocarea investițiilor străinei și a raportuluii privindi activitateai financiarăi a persoanelori juridice (primite de la BNS);

(c) împrumuturilei intragrup (alt capital) se evaluează în baza datelor din Debt Managementi andi Financial Analysisi Systemi (DMFAS – baza dei date a sistemului de evidență și monitorizarei a datorieii externe, publicei și private, ținută de Ministeruli Finanțelori împreună cu BNM), precum și a datelori din SRTI.

Maii detaliati despre bazai informaționalăi cu privire la pozițiai investițională internațională, cât și balanțai de plăți și datoriai externăi a Republiciii Moldova pentru perioadai anului 2012i se reflectăi în anexa 1.

1.2. Crearea cadrului legislativ și a infrastructurii adecvate pentru promovarea comerțului extern al Republicii Moldova

Pentrui asigurarea unor ritmuri de creșterei economice stabile și durabile, apare necesitateai majorării investițiilori în ramurilei productive ale economieii naționale, care au un potențial comparativ pentrui producerea mărfurilori orientate la export. Astfel, Guvernul Republiciii Moldova a declarati atragereai investițiilori și promovareai exporturilori ca cele mai prioritarei domeniii în sfera economică. În acest scop, începând cu anul 2001, Guvernul a elaborati un șir de legi care au drepti scop să eliminezei barierele din comerț, să creeze condiții avantajoase pentrui investiții străine și stimulareai produceriii mărfurilor orientate spre export.

În scopul favorizăriii investițiilor și promovării exporturilor au fost elaborate și aprobate un șir de programei și Strategii, care prevădi realizareai unor măsurii ce pot contribuii la creșterea economieii naționale, principalelei cum ar fi:

Strategiai pentrui promovareai exporturilor pentru perioada 2002-2005;

Strategia investițională a Republicii Moldova pentru anii 2001-2005;

Strategia de susținere a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii pentru anii 2006-2008;

Strategia de atragerei a investițiilor și promovare a exporturilori pentrui anii 2006-2015;

Strategiai de Creștere Economicăi și Reducere ia Sărăcieii (SCERS);

Strategiile sectorialei de dezvoltare a sectoarelor agrar și industrial;

Programuli naționali de implementare a Planului de Acțiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană;

Programi de activitate a Guvernuluii pentru anii 2005-2009 „Modernizareai țării-bunăstarea poporului”.

Evidențiămi că una din celei maii importantei pârghii dei dirijarei și contribuirei la creșterea țării atât dini punct de vedere economic, cât și politic – este cadruli legal al țării. De aceea, în scopul sprijiniriii exporturilor și asigurării accesului pe piețele străine a bunurilor și serviciilori moldovenești, statul a aprobati un set de legi și acte normative care reglementeazăi nu numai activitateai economicăi externăi a țării noastre, ci și au drepti scop îmbunătățireai climatului investiționali și antreprenorial.

Dintrei principalelei acte normativei fac parte [4; 16]:

Legeai cu privirei la investițiile în activitatea de întreprinzător;

Legeai cu privire la leasing (în redacția nouă);

Legeai cu privire la organizațiilei de microfinanțare;

Legeai cu privire la patenta de întreprinzător;

Legeai cu privire la documentuli electronici și semnăturai digitală;

Legeai privindi comerțuli electronic.

S-a modificati acte legislative îni domeniuli vamal și fiscal, ce prevădi facilități fiscale și vamale pentru investiții. Acest proces de perfecționare în prezent este întru-un proces continuu.

De asemenea, Parlamentuli RMi a adoptat Legea privindi transparențai în procesul decizional [7], care stabilește normele aplicabile pentru asigurareai transparenței în procesul decizional din cadruli autorităților administrațieii publice centrale și locale, cît și altor autorități publice; reglementeazăi raporturilei lor cu cetățenii, cu asociațiilei constituitei în corespundere cu legea, cu alte părți interesate în vederea participăriii la procesul decizional. Menționaă, că noțiuneai de „transparență” i înseamnăi – oferirea, în vedereai informării în mod deschis și explicit, de cătrei autoritățilei publice care cad sub incidențai prezenteii legii respective a tuturor informațiilori privindi activitateai lor și consultarea cetățenilor, asociațiilori constituite, altor părți interesatei în procesuli de elaborare și de adoptarei a deciziilor [7, art.2].

În condițiilei unei economiii de piață deschise, obstacolei sau imposibilitatea accesului pe piețele de bunurii și serviciii pentru investitorii naționali sau străinii reprezintă un neajuns serios în dezvoltarea acestora. De aceea, eliminareai diferitetori barierei în accesul pe piețe constituie unul dintre principalelei instrumente de creare a unuii climat investiționali favorabil.

Guvernuli RM acționeazăi cu caracteri de control în vederea asigurării transparenței al economieii autohtonei și înlăturăriii barierelori birocratice în activitateai de întreprinzător. Astfel, se preconizeazăi o înlăturare definitivă a unui numări mare dei regulamente, instrucțiunii și alte actei instituționale, dupăi inițiativai Președinteluii RM, carei sunti inutile, sau care se dublează și împiedică activitateai de întreprinzător.

În programai enumerată de maii sus sunt prevăzutei două etape și anume:

„Ghilotinai 1” – prin aprobarea proiectuluii de Lege privind revizuirea și optimizarea cadrului normativi de reglementarei a activitățiii de întreprinzător;

„Ghilotinai 2” – prini aprobareai proiectuluii de Lege cu privire la principiile de bază și lai mecanismuli de reglamentare a activitățiii de întreprinzător.

E necesari de evidențiat, că creareai cadrului legislativ și a infrastructurii adecvate pentru promovarea comerțului extern al Republicii Moldova, este posibilăi doar cu ajustarea bazei normative la standardelei europenei și internaționale. Deci, în legăturăi cu acesti fapt, pe parcursul ultimilori ani, țara noastră a întreprins o serie de măsuri îndreptate spre crearea cadruluii juridic speciali de reglementarei și promovarei a comerțuluii internațional. In prezent, Moldova este parte la 38 acordurii bilateralei privindi colaborareai comercial-economică, 17 acorduri de comerț liber în cadrul CSI și Pactuli de Stabilitate pentru Europa de Sud-est, 35 acordurii bilaterale privind promovareai și protejareai reciprocăi a investițiilor [12, p.17].

Acesti proces multi-dimensional, presupunei o abordarei complexăi a domeniuluii cercetat, cu utilizareai mecanismelori specialei de stimulare și reglementarei a acestui sector. De asemenea, promovarea integrării economicei internaționale, pentru Republica Moldova înseamnă înființarea zonelor comerțuluii liber pei teritoriului țării, încheierea acordurilor în domeniul colaborării vamalei și în domeniul comerțului exterior, aderareai și ratificareai tratatelor. Totodată, căpătând statut de țară membră la Organizația Mondiala a Comerțuluii (OMC), Republica Moldova a obținuti accesuli pentru liberalizareai schimburilori comerciale, ce îii permite înființareai zonelor de liber schimbi și uniunii vamale.

Majoritateai acțiunilori enumeratei de mai sus au fost realizatei și implementate în perioadai anilor 2002-2009 pe măsurai posibilităților. În acest sens a fost efectuatăi evaluarea rezultatelor obținute în perioada menționatăi și pe parcursuli a trei ani volumul exporturilor orientatei spre țările Uniunii Europene a crescut aproximativi cu 137,6%, de la 121,0 mil.USD până la 287,5 mil.USD. În ce privesci țările CSI și Europeii Centrale, volumuli exporturilori s-a majorati respectiv cu 44,1% și 76,7% [12, p.17].

Rezultatelei și realizărilei obținute pe parcursul anilor 2002-2009 în urma efectuării acțiunilori majorei care au influențati pozitivi asupra ameliorăriii situației în cadrul comerțului exterior sunt următoarele:

se implementeazăi activi acordurile bilaterale de comerți liberi cu țărilei CSI și ale Pactului de Stabilitate pentru Europai de Sud-est;

au fost deschise reprezentanțe comercial-economicei în cadrul misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova pestei hotare;

s-a obținuti regimuli speciali în cadrul Sistemuluii Generalizati de Preferinței (GSP Plus) din partea UE;

s-a elaborat cadruli regulatoriui privindi implementarea acordurilori semnate în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est;

au fost elaborate Programe ramurale de dezvoltare în sectorul industrial și agro-alimentar;

începând cu anul 2002, se realizeazăi Programuli „Tehnicai și tehnologiii noi”, etc.

De asemenea, au fost întreprinsei măsuri în scopul consolidării imaginii Republicii Moldovai și a producțieii autohtone pe piețelei externe, difuzarea potențialilor parteneri comerciali, a cataloagelor, broșuri, CD-urii cu materialei promoționale; organizareai expoziților permanente în incinta ambasadelorc Republicii Moldova peste hotarei și organizareai acțiunilor promoționale de genul „Zilelei Republiciic Moldova”. A fosti elaborati ghidul informativ „Oportunității dei finanțarei ai antreprenoriatuluici în Republica Moldova” șii distribuitei agenților miculuic business un șir de alte studii: „Dezvoltareac sectorului micului businessi în Republica Moldova”, „Analiza comparativă a mediuluic de afacerii al ÎMM în Moldova”, „Impactul zonelori economicei libere asupra creșterii întreprinderilori mici și mijlocii”, Studiul de fezabilitate privind clustrelei din diferite sectoare ale economieii naționale, „Impactul investițiilori străine directei în Moldova”.

La fel, au fost întreprinsei acțiuni speciale cu scopul îmbunătățiriii calității mărfurilor și serviciilor. Astfel, a fosti elaborat Programuli ramural “Calitate”, care include graficul de implementarei a sistemelori de managment al calitățiii conform standardelori ISO 9000 la întreprinderilei industriale, graficuli de acreditarei a laboratoarelor/centrelor de încercări ale întreprinderilori și lista standardelor internaționalei recomandate pentrui utilizare de către agenții economici. Pentru implementareai îni sectorul producerii industrialei a standardelor internaționale a fost efectuatăi armonizareai standardelori naționale cu cele regionalei și internaționalei conform angajamentelori Republicii Moldova asumatei în procesul de aderare la OMC. Putemi menționa și desprei programul de activitatei a Guvernului pentru anii 2005-2009 «Modernizarea țării-bunăstareai poporului», strategiile sectorialei de dezvoltare a sectoarelor agrar și industrial, Strategia de susținerei a dezvoltăriii întreprinderilori mici și mijlocii pentrui anii 2006-2008, etc. [12].

Reieșind dini cele relatate, trebuiei de menționat despre faptul că o parte din măsuri preconizate în Strategiilei sus numite nu au fost realizate, pe motivul lipsei unei conlucrări dintre ministerele și serviciile guvernamentale. Fluctuațiai activă a cadrelor responsabile pentru realizareai anumitori sarcinii nu permite executareai acestora la niveli înalt. Totodată, este necesar de ai identificai și găsi surse financiare suplimentare ce ar contribuii la formarea fondului de susținerei ai exportului.

1.3. Acțiuni strategice prioritare pentru crearea cadrului necesar întru formarea avantajului competitiv al Moldovei în atragerea investițiilor și promovarea exporturilor pentru anii 2006-2015

Una din tentativei de coordonarei a activitățiii diferitori organe de stat pentru atragerea investițiilor străinei directe (ISD) și promovarea exporturilorai a fost adoptarea Strategiei de investiții a Republicii Moldova pentru perioada 2000-2005 și Strategiei de promovare a exporturilori pentrui perioada 2000-2005. Luând în considerație, că o parte din acțiuni prevăzute în Strategiilei respective, în mare parte, nu au fosti realizate din motive obiective și subiective, a apărut necesitateai unei abordări maii minuțiosei și chibzuitei la elaborarea unei noi Strategii de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015.

Această Strategiei este axatăi pe asigurareai unui flux stabil și de lungă durată a investițiilor în toate sectoarele economiei naționale cu un potențial sporit de competitivitate și orientarei la exporti și pătrundereai pe noile piețe dei desfacere, precumi și întărireai poziției țării în economiai mondială.

Obiectivuli primordiali al noiii Strategii este o continuitatei logică a Strategiilor precedente, însă cu o abordare nouă și complexă, reieșind din politicile prioritare promovate, actualmente, de Guvernuli Republicii Moldova. Este importanti ca Strategia elaborată să fie bazatăi nu numai pei prioritățilei și obiectivelei politiciii economicei statale, dar, îni acelașii timp, să definească principii concretei și eficientei de derularei a activității de atragerei a investițiilori și promovare a exportuluii prin crearea unui mediui de afaceri favorabil, care ar impulsionai activitateai de export și ar sporii încredereai investitorilori potențialii fațăi de politicilei promovatei de instituțiilei statale.

Principaleii sarcini ale noii Strategiii sunt [12, p. 22]:

Atragerea și majorareai volumelori investițiilor în economia națională, care va permite îmbunătățireai competitivității sectoarelori existentei și creareai noilor sectoare eficiente cu orientare la export;

Reducereai disproporțiilori structurale și regionale în dezvoltareai economiei naționale;

Asigurareai unei balanțe de plăți pozitive din contul majorăriii exporturilor și fabricarea mărfurilor ce vor înlocui acelea importate;

Atragerea ISD în scopul modernizăriii și restructurării economieii naționalei și integrarării acesteiai în economiai mondială;

Maximizareai utilizăriii resurselor financiarei locale, inclusivi a cetățenilor, remitenților și surselori propriii ale înreprinderilor.

Direcțiilei strategice de atragere a ISD includei o viziune strategică, precum și acțiunile pe care țara noastră necesită să le întreprindăi pentru a se plasa pe piața competitivă și să descrie modalitateai de implementarei a acestori acțiuni (anexa 2).

Procesul de implementarei a Strategii de atragere a investițiilori și promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015 se desfășoarăi la nivel naționali și local. La nivel național responsabilitateai pentru implementarea componentelor Strategiei aparține ministerelor, birourilor și serviciilori de resort, în timpi ce la nivel locali de implementare – autorităților administrației publice locale. Iar coordonareai și monitorizarea procesuluii respectiv revine în sarcina Ministeruluii Economiei și Comerțului. Toate instituțiilei și organizațiile implicatei în realizarea obiectivelor și acțiunilor prezentei Strategii trebuie să prezinte, în limitele competenței, Ministeruluii Economiei și Comerțuluii informația privind procesuli de implementare a Strategiei, care va sintetizai informațiile parvenitei și le va înainta Guvernului pentru examinare și concluzii. Organizația de Promovare a Exportului, în limitai competențelor și atribuțiilor funcționale, coordoneazăi și implementeazăi acțiunile prevăzute în aceastai Strategie. Departamentuli Național de Statistică pe parcursuli anilor 2006-2015 este responsabil de a monitoriza indicatorii de performanță, prezentândi trimestrial Ministerului Economieii și Comerțului analiza evoluției acestora.

În anexa 3 este prezentati „Planul de măsurii privind realizarea Strategiei de atragere a investițiilori și promovarei a exporturilor pentrui anii 2006-2015”.

Indicatoriii dei performanțăi ai realizăriii acestei Strategii sunt [12, p. 57]:

Îmbunătățireai indicelui de țară a Republiciii Moldovai calculat de Agențiilei de rating internaționalei (Moody‘s, Fitch, etc.);

Normai investițiilor în economie (exprimă ponderea investițilori în capitalul fix în PIB) –25-30%;

Creștereai volumuluii investițiilori în capitalul fixi – 8-15% anual;

Creștereai volumuluiii investițiilor străine directe – nu mai puțin de 10%;

Creștereai producțieii industriale – 10-12% anual;

Deficituli contuluii curenti – nu mai mult de 6% anual;

Majorareai ritmurilori de creștere a exporturilor de mărfurii și servicii cu 10-15% anual;

Extindereai sortimentuluii producțieii exportate;

Extindereai și diversificarea piețelori de export;

Ridicareaii nivelului de utilizarei a regimurilori de comerți preferențial.

Atâti ministerelei de resort, cât și autoritățilei administrației publicei locale, pe parcursul acestei perioadei trebuie să coopereze cu societatea civilă și organizațiilei din sectorul privat.

Un roli important în implementarea Strategiei îl are și societatea civilă, care urmează:

Să activezei în calitate de supraveghetori social și să participle activ în procesul de monitorizare, inclusivi prin generareai și diseminareai datelor independente;

Să se angajeze într-uni dialog politic cu Guvernul și să ofere reacții de răspuns privind eficiența Strategiei;

Să limitezei în favoareai opțiunilor de politici maii eficiente;

Să-și asumei responsabilitateai pentrui implementareai inițiativelor specifice.

Asigurareai financiarăi al acestei Strategii în perioada anilor 2006-2015 se efectuează din contul mijloacelori financiarei bugetare, asistențeii tehnice și financiarei străinei și din alte surse care nu contravin legislațieii în vigoare. Iar cadruli instituțional de implementare a politicii de stat în domeniuli atragerii investițiilor și promovăriii exporturilor îl constituie Ministerele, alte autorității administrativei centrale, autoritățilei administrațieii publicei locale, infrastructurai de suporti în afacerii și asistențai donatorilori străini.

CAPITOLUL II. EVOLUȚIA ȘI ANALIZA INVESTIȚIILOR STRĂINE DIRECTE

ÎN REPUBLICA MOLDOVA

2.1. Analiza comerțului extern și proceselor investiționale ale Republicii Moldova

Dini momentuli proclamăriii suveranitățiii și declarăriii independențeii Republica Moldova s-a confruntat cu necesitateai revizuirii radicale a structurii și direcționării activității sale comerciale externe, să se debranșezei de vestigiilei economieii de planificarei și să-și facă drum spre economiai de piață. O parte considerabilăi din sectoarele industrialei de perspectivă, care prezentau o ponderei esențială în dezvoltareai economică a țării noastre, a fost pierdutăi – ca urmarei a dezintegrăriii economice.

Republica Moldova a intrati în perioada de tranziției fără stoc de investiții străine.Până în anul 1997 aceste fluxuri au fost modeste, Guvernuli punând mai mult accent pe obținerea creditelor din exterior, decât pe atragerea investițiilor. Doar începând cu anul 1995, datorită aparițieii pe piațai autohtonăi a companiei mari rusești Lukoil a generat intrări de investițiii străine mai însemnate. Chiar dacă după anul 1997 fluxurile de investițiii străinei s-au majorat, acesteai au fost neuniformei pe parcursuli a 10 ani, un trendi clar lipsit până în anul 2004i mai bine [8].

După părerea autorului, neajunsuli esențial al Republicii Moldova în perioadai de tranziție a fost lipsai unei eficientei strategiii în domeniul investițiilor. N-a existat o analiză pe termen mediui și lung, care ar stabili prioritățile, direcțiile de dezvoltare a țării, și ar fi oferit investitorilor străini o imagine limpedei a pieței noastre undei ultimiii își puteaui lansa resursele sale investiționale. Totuși, de către Guverni au fost lansate: Strategiai de investiții a Republicii Moldovai pentrui perioada 2000-2005 și Strategia de promovare a exporturilori pentru perioada 2000-2005. Dar, o partei din acțiunii prevăzute în Strategiilei respective, în marei parte, nu au fost realizate, nu aui fost elaboratei politicii industriale și investiționale clare, care să ierarhizeze prioritățile în domeniul investițiilor. Ca rezultat, a apăruti necesitateai unei abordări mai minuțioasei și chibzuiteii la elaborareai unei noi Strategiii de atragerei a investițiilori și promovarei a exporturilori pentru anii 2006-2015 despre care mai dataliati s-a vorbit în paragrafuli 1.3. al capitolului precedent.

Se cunosci și alți factorii care au o influențăi majorăi asuprai evoluțieii sectoruluii extern al economieii țării noastre cumi ar fi: factori endogeni și cei exogeni. De exemplu, iarnai – gerurile, iar vara – seceta. Aceștii factorii negativii desigur, afecteazăi agricultura, dar și influențează comertuli extern, alăturii de contractarea cererii la intrările europene si diminuareai prețurilor mondialei la produselei alimentarei și majorareai prețurilori mondialei la produselei petroliere.

Așa dar, analizând balanțai de plăți a țăriii noastre și raportuli anual al BNM pentru anul 2012, putem reda și explicai dezvoltarea procesului tranzacțional al comerțului extern al Republicii Moldova cu străinătatea.

În fig.2.1. și anexa 4 sunt redate în dinamicăi înregistrărilei contuluii curent al balanței de plăți pe parcursuli perioadei 2008-2012. De exemplu, în anul 2012 contuli curent al balantei de plăți, a înregistrati un deficiti în scăderei cu 35.4 la sută comparativi cu anul 2011 – 510.87 milioane dolari SUA, ceea ce reprezintăi 7.0 la sută în raport cu PIB. Scăderea deficitului tranzacțiilori curentei a fost determinată de majorareai veniturilor nete (atât în urma majorării intrărilori netei de veniturii din muncă, cât și în urma diminuăriii plăților nete la veniturilei din investiții). Excedentuli în creștere la veniturii și transferurii curente a acoperit deficituli comerțului exteriori cu bunurii și servicii în proporției de 82.7i la sută [9, p.32].

Fig. 2.1. Contuli curent al balanței de plăți – componentei principale (mil. USD) [9, p. 32]

Din celei redate din fig.2.1. se observă că pentrui anul 2012 volumul comerțului extern cu bunuri și serviciii a înregistrat 9273.86 milioane dolari SUA, importurilei fiind acoperite de exporturii în proporției de 51.8i la sută. Iar, deficituli comerțului extern cu bunuri și servicii s-a majorat cu 2.6i la sută comparative cu anul 2011, constituindi 2945.26i milioane dolari SUA.

Conform statisticiii BNS, în perioada anuluii 2012 în timp ce deficitul balanței comerciale cu țările UE s-a majorat, deficitul comerciali cu țările CSI s-a redus. Exporturilei de bunuri în țările UE au scăzuti cu 6.4i la sută, diminuarea referindu-se atâti la exporturile de bunuri după prelucrare, cât și la alte bunuri. Reducerea deficitului commercial cu țările CSI a fost determinată de scăderea importurilorii cu 5.1i la sută. Aceste date ale BNS nu includi ajustărilei la comerțul exterior cu bunuri operate de către Direcțiai balanța de plăți a BNM, cum ar fi exporturile / importurilei efectuatei de persoanei fizice, reparații de bunuri, bunuri procuratei în porturi de către cărăuși etc. Importurile sunt evaluate în prețurii c.i.f., repartițiai pe țări a acestora fiind după principiuli țării de livrarei [19].

Principalelei piețe dei desfacerei pentrui mărfurile din Republicai Moldova au rămas Rusia, România, Italia, Ucraina, Mareai Britanie, Belarus, Polonia, Germania, Turciai și Kazahstan. Volumuli comerțuluii cu bunurii cu principalii partenerii ai Republicii Moldova este prezentat în fig.2.2.

Fig. 2.2. Principaliii parteneri comerciali ai Republiciii Moldova în anul 2012i (mil. USD)

[9, p. 33]

Din punctul de vederei al structuriii pe tipuri de bunuri, exportul Republicii Moldova a fost înregistrati de scădereai cu 4.2i la sută a exporturilor de produse agroalimentare, în urma condițiilori meteorologice nefaste, cel mai mult fiind afectatei exporturile de produsei vegetale. Totodată, exporturilei de băuturi alcoolice s-au majorat cu 18.5i la sută comparativ cu anul 2011. Produselori agroalimentare le-a reveniti o pondere de 40.7i la sutăi în structura exporturilor – 878.91i milioane dolari SUA, din care: băuturi alcoolice – 210.65i milioane dolari SUA (din care vin din struguri proaspeți – 142.11i milioane dolari SUA); fructe comestibile și nuci – 202.32 milioane dolari SUA; seminței și fructe oleaginoasei – 99.89i milioanei dolari SUA (scădere cu 45.0i la sută comparativ cu anul 2011); uleiuri din semințe de floarea soarelui – 80.73 milioane dolari SUA; preparate din legume, fructei sau alte părții de plante – 60.38 milioane dolari SUA; cereale – 36.51 milioanei dolari SUAi (scădere cu 49.3i la sută) [9, p. 33].

Alte categorii de bunuri exportate au fost: materiale textile și articole din acestea – 343.34 milioane dolari SUA; mașini și aparate – 278.60 milioane dolari SUA (din care fire, cabluri și alte conductoare electrice – 166.97 milioane dolari SUA); medicamente – 93.40 milioane dolari SUA; mobilăi – 87.58i milioane dolari SUA; metalei comunei și articole din acestea – 73.39 milioanei dolari SUAi etc.

Ceea ce ținei de promovareai capacitățilori de export a țării noastre și diversificarea exportuluii mărfurilor, putem menționa că Republica Moldova a îndeplinit în totalitate cerințele privind asigurareai controlului eficient al originii mărfurilor și a perfectat cadrul instituțional în acest sens prini punerea în aplicarei a sistemelor informaționalei „SICOM” și „SPECIMEN”, care se integrează în sistemul informațional „ACYCUDAi World” și transferarea competențelor pentrui eliberarea certificatelor de circulației EUR.1i și CT-1i către Serviciuli Vamal de la Camera de Comerți și Industriei [15, p. 38].

Părereai experților din Centruli analitic independent „Expert-Grup” este că „obligațiile Moldovei față de OMC au fost îndeplinitei doar parțial. A fost aprobati Planul de Acțiuni privind eliminareai barierelor netarifarei din calea comerțului, precum și o Lege care vizează îndeplinirea angajamentelori în ceea ce privește tarifelei vamale și inițierea Programuluii național de elaborare a reglementărilori tehnice. Totodată, a fost redus număruli genurilori și sub-genurilor de activitate supusi reglementării prin licențiere, de la 37i la 32i ce țin de competența Camereii de Licențiere. Cu toatei acestea, număruli genurilor de activitatei supuse licențierii continuăi să fie prea mare, iar principiile după care unelei genuri de activitatei sunt supuse licențierii sunt neclare. O altă problemăi ține de aplicareai tarifelor vamale și măsurilor de salvgardarei cu unele abateri de la prevederile Acorduluii OMC privind salvgardarea, de multe orii se aplică scutire de taxe ce nu se încadrează în angajamentelei în cauză, iar OMCi nu a fost notificată asupra tuturor deciziilor relevante luatei de autorități. În pofida intensificării proceselori consultative dintre autorități și persoanelei interesate de anumitei proiecte de decizii, majoritateai documentelori totuși nu sunt consultate, iar multe decizii cu caracter regulator nu se publică. Deși MIEPOi trebuie să joace un rol importanti în procesul de atragerei a investițiilor și promovării exporturilor, aceasta dispune de capacității instituționale foartei limitate, ceea ce împiedicăi atingerea obiectivelor sale. Totodată, activitatea MIEPO se bazează preponderenti pe organizarea de expoziții, prezentări sau foruri, puținăi atenției fiind acordatăi pe facilitarea comunicăriii cu mediul de afaceri, promovarea unori modificării legislativei etc.” [15, p. 38].

În structura importurilor, cea mai mare pondere – 23.4i la sută– a revenit produselor minerale. Din acestea, peste 90.0i la sută reprezintăi importurile de produse energetice și electricitate, ce s-au majorat cu 0.8 la sută comparativ cu anul 2011 (fig.2.3). Importurile de uleiurii dini petroli sau din minerale bituminoase au constituit 584.82i milioane dolari SUA, gaz de sondă și alte hidrocarburi gazoasei – 496.47i milioane dolari SUA. Volumul fizic al gazului naturali importati s-a diminuati cu 4.9 la sută, în timp ce valoarea acestuia s-a majorat cu 10.4 la sută, în urmai creșterii prețurilor. Energiai electricăi a fost importată în cantitate de 845.72 milioanei kw/h din Ucrainai [9, p. 34].

Fig. 2.3. Dinamicai anuală a importurilor de produsei energetice și electricitate

(mil. USD, prețuri f.o.b.) [9, p. 34]

Conform clasificăriii după Marile Categoriii Economice, reeșindi din datele BNM, 46.9 la sută din totaluli importurilori reprezintă bunurile intermediare, utilizate la fabricarea altor bunuri (+0.5i puncte procentuale comparativ cu anul 2011), 28.6i la sută revine bunurilor de consum (creștere cu 1.3 puncte procentuale), iar 11.1 la sută – bunurilor de capital (-0.5 puncte procentuale) i (fig.2.4.).

În anul 2012 balanța serviciilori a înregistrat o majorare de 8.1 ori a soldului deficitar, determinati de creștereai deficituluii la călătoriii și scăderea excedentului serviciilor de informatică și informaționalei și a serviciilor de afaceri (anexa 5). Raportuli dintre deficitul înregistrati la serviciile internaționale și PIBi a constituit 0.3i la sută [9, p. 34].

Fig. 2.4. Structurai importurilor de bunuri pe Marii Categorii Economice în anul 2012

[9, p. 34]

Veniturile au înregistrati un excedent în valoare de 829.29 milioane dolari SUA, majorându-se cu 46.5i la sută, în special în urma creșterii cu 11.9i la sută a veniturilori din munca prestatăi de către rezidenții patronilori nerezidenți (anexa 6). Intrărilei totale de venituri au fost evaluate la 1044.27i milioanei dolari SUA (+12.6 la sutăi), iar ieșirile – la 214.98 milioane dolari SUAi (-40.5 la sută).

Dobânzile, calculatei spre plată conform orarului, au însumat: la împrumuturile BNM – 2.35i milioanei dolari SUA, la împrumuturilei guvernamentalei – 14.54i milioane dolari SUA, la împrumuturile băncilori comerciale – 21.75 milioane dolari SUA și la împrumuturile întreprinderilori din altei sectoare – 21.23i milioane dolarii SUA (inclusiv serviciul creditelor intragrup – 4.89i milioane dolari SUA).

Transferurilei curente unilaterale au înregistrati un excedent în valoare de 1605.10 milioane dolari SUA, ceea ce reprezintăi 22.1i la sută din PIB, intrările majorându-se cu 5.8 la sută, iar ieșirilei – cu 5.1 la sută (anexa 7).

Asistența tehnică acordatăi Republicii Moldova de către organismelei internaționale și guvernelei străinei sub formă de granturi și consultanță a fost evaluată la 297.23 milioane dolari SUA. Ajutoruli umanitar primit a fost estimat la 29.94 milioane dolari SUA. Valoarea cotizațiilor de membru în organizațiii internaționale plătitei de Republica Moldova și rezidenții ei a constituit

6.85 milioanei dolari SUA.

Contuli de capitali și financiar al balanțeii de plăți s-a soldat în anul 2012 cu un excedent în valoare de 427.01i milioane dolari SUA. Intrările financiarei nete s-au diminuat comparative cu anul 2011, în special ca rezultat al majorăriii activelor oficiale de rezervăi și diminuării intrărilor nete din investițiii directe. Contul financiari s-a soldat cu intrări nete financiare în valoare de 461.79i milioanei dolari SUA (anexa 8).

Investițiile străine directe (ISD), conform datelor BNM, au fost evaluate în anul 2012 la 159.21i milioane dolari SUA în valoarei netă.

Intrărilei de ISDi în economiai naționalăi au fosti evaluate la 336.59i milioane dolari SUA, diminuându-sei cu 21.8i la sută comparative cu anul 2011. Cu toate că intrările în capitalul social s-au majorat, diminuareai a fost determinată de scăderea venitului reinvestit în urma faptului că mai multei întreprinderii cu capitali străini au plătiti acționarilori dividende ce au depășit profiturile realizate în perioada curentă. De menționat că 27.7i la sută din intrările de ISD au constati din procurării de immobilei de cătrei persoanei fizice și juridice nerezidente.

Ieșirilei de capitali aferentei ISD în anul 2012 au fost evaluate la 177.38 milioane dolari SUA. S-aui majorati atât retragerile din capitalul sociali (parțial transformate în investiții de portofoliu), cât și rambursărilei de împrumuturii contractate anterior de la creditorii afiliați de peste hotarei (anexa 9).

Stocul de investițiii străine directe, acumulat către sfârșitul anului 2012, a fost evaluat la 3338.79 milioane dolari SUA (fig.2.5), din care: participațiilei la capital social și venitul reinvestit – 2568.82i milioanei dolari SUA, împrumuturilei intragrup (alt capital) – 769.97 milioane dolari SUA. Aceste stocuri, conformi datelor BNM, au fost calculate conform principiuluii costutuii istoric. Pondereai majoră în stoculi ISD acumulate în capitalul social (52.7 la sută) le-a revenit investitorilor din țările Uniuniii Europene. Investitorilor din CSI le-au revenit 11.6i la sută dini stocul investițiilori străine directe în capitaluli social, iar investitorilor din alte țări – 35.7 la sută. Evoluțiai stocului de ISD în capitalul sociali al sectorului bancar a fost marcată de majorareai investițiilor din Germaniai și de diminuareai stocului de investițiii din Austria. Majorarea stocului de ISDi în capitalul social al altor sectoare a fost determinat˘a de intrări noi din Olanda, Italia, SUAi și alte țării [9, p. 36].

Fig. 2.5. Investițiile străinei directe în economia naționalăi (mil. USD) i [9, p. 36]

Investițiilei directei pestei hotarei declaratei de rezidenții Republiciii Moldova pe parcursul anului 2012i au însumat 19.78 milioane dolari SUA în valoare netă. Investițiile de portofoliu au înregistrati intrări netei în valoare de 16.51i milioanei dolari SUA, determinatei de procurările de acțuni în sectorul bancar de către nerezidenți. Derivatelei financiare au înregistrat ieșiri nete în valoarei de 0.24i milioanei dolari SUA, determinate de swap-urile valutarei efectuate de băncile licențiate [9, p. 36].

Altei investițiii s-au soldat cu intrări financiarei nete în valoare de 803.72 milioane dolari SUA, ce s-au majorat cu 7.7 la sută comparative cu anuli 2011.

Conformi rezultatelori cercetate de către MIEPO [17], printrei cei mai mari investitori străinii ai țăriii noastrei se enumeră: Franța, Rusia, Spaniai și alte state redate în tabelul 2.1.

Tabelul 2.1. Cei mai marii investitori străini în Republica Moldova

[elaborat de autor, adoptat după 8; 17]

Creanțelei externei (activele) s-au redus pe parcursul anului 2012 cu 156.36i milioane dolari SUAi (fig.2.6), carei au fost determinate de achitările nete de credite comerciale acordate în perioadai anterioară nerezidențilori de către agenții-exportatori autohtonii (82.76 milioane dolari SUA) și de diminuareai netă a activelori sub formăi de valută și depozite (78.56 milioane dolarii SUA) i [9, p. 37].

Notă: (-) creștere

Fig. 2.6. Alte investiții – activei financiare, fluxuri netei (mil. USD) [9, p. 36]

Angajamentelei fațăi de nerezidenții (pasivele) s-au majorati pe parcursuli anului 2012 cu 647.36i milioanei dolari SUA în valoarei netă (fig.2.7), fiind determinatei de tragerile nete de împrumuturii în sumă de 426.39i milioane dolari SUA, precumi și de creditele comerciale oferite de cătrei partenerii străinii agenților economici autohtonii (138.88 milioane dolari SUA). Depozitelei nerezidenților în băncile licențiatei autohtonei s-au diminuati cu 5.45i milioanei dolari SUAi îni valoarei netă.

Fig. 2.7. Altei investiții – pasive financiare, fluxurii nete (mil. USD) [9, p. 37]

Tragerile de împrumuturii pe totaluli sectoarelor au constituit 1027.97i milioane dolari SUA (cu 33.3i la sută mai mult comparativ cu anul 2011), din care: pe termen lung – 814.10 milioanei dolarii SUA, pe termen scurt – 213.87i milioane dolari SUA.

Alte pasivei (arierate și alte angajamente neonorate) s-au majorat pe parcursul anului 2012 cu 87.54 milioane dolari SUA, în valoare netă, fiindi determinate de sporirea arieratelor aferente

importuluii neachitati de resursei energetice.

Activele oficiale de rezervăi ale statului au atins la sfârșitul anului 2012 nivelul de 2515.00 milioanei dolari SUA, majorându-se cu 28.0i la sut˘a față de anul 2011. Majorarea activelori de rezervă ale statului în urma tranzacțiilori efective a constituit 497.63i milioane dolari SUA, în urma fluctuației ratei de schimb a altor valute față de dolaruli SUA – 40.37 mil. USD, iar în urma reevaluării instrumentelor financiare – 8.30 milioane dolari SUA. De asemenea, la creșterea activelor de rezervă a contribuit aurul primiti din Fonduli de stat al metalelor și pietrelor prețioase pentrui majorarea capitaluluii autorizat al BNM în valoare de 3.38i milioane dolari SUA [9, p. 38].

Analizând evoluția și structura datoriei externe a Republicii Moldova, putem menționai că Datoriai externăi brutăi a țării noastre s-a majorat pe parcursul anului 2012 cu 689.4 milioane dolari SUA (+12.7 la sută) și a constituit 6132.01i milioane dolari SUA la 31 decembrie 2012i (fig.2.8). Pe sectoare instituționale, datoria externă este repartizată după cum urmează: sectorul guvernamental – 20.3 la sută, autoritățile monetare – 7.6i la sută, sectorul bancar – 9.3 la sută, alte sectoare – 46.8i la sută, angajamentele față de investitorii străini direcți – 16.0 la sută.

Fig. 2.8. Datoria externă la sfârșitul perioadei, prezentare sectorială (mil. USD) [9, p. 39].

La 31 decembrie 2012, angajamentele pe termen lungi au însumat 3856.82 milioane dolari SUA (+13.4 la sută), dini care: împrumuturi de la investitorii străini direcți – 20.5 la sută, alte împrumuturi pe termen lung – 74.8 la sută și alocării de DST – 4.7 la sută.

Iar datoriai externă pe termen scurt s-a cifrat la 2275.19 milioane dolari SUA (+11.4 la sută) șii cuprinde: credite comerciale (constituite în majoritatei din avansuri și facturi neachitate la termen) – 50.8i la sută, datoriai istorică pentrui importul de resurse energeticei – 22.2 la sută, arierate (angajamente neonorate la scadențăi la serviciul împrumuturilor externe atât pe termen lung, cât și pe termen scurt) – 15.6i la sută, depozitelei bancarei (la termen și la vedere) ale nerezidenților în băncile licențiate din Republica Moldova – 6.4 la sută, împrumuturi pe termen scurt – 4.7i la sută, precum și altei angajamente – 0.3 la sută.

Pe parcursul anului 2012 Republica Moldova a beneficiati în continuare de sprijinul organizațiilori internaționale, BNM valorificândi 154.64i milioane dolari SUA, iar Guvernul – 144.64i milioane dolarii SUA. Datoriai de stat externă fațăi de creditorii multilaterali la 31 decembrie 2012 a constituit 1039.32 milioane dolari SUA, ponderea major˘a în soldul datoriei de stat externe dețonând-o BIRD și IDA – 54.2 la sută, FMI – 31.5 la sută; BEI – 6.0 la sută, FIDA

– 5.2 la sută. Iar angajamentele față de creditorii bilaterali au constituit 200.60 milioane dolari SUA, din care 42.2 la sut˘a revin Guvernului Rusieii [9, p. 40].

În concluzie, putem menționa că analiza efectuată de mai sus ale exporturilor Republicii Moldova către Uniuneai Europeanăi ne arată că ele sunt dezechilibratei din punct de vedere al structurii, deoarecei sunt extrem de concentrate pe câteva drupe de mărfuri care cuprindi mai mult de jumătate dini totalitatea lor: materiii textilei și articolei din acestea, piei crude, pieii tăbăcite și articole din acestea, produsei vegetale, produse alimentare, băuturi, tutun. Putem concluziona despre prezența graduluii limitat de diversificare a exporturilor Republicii Moldova cătrei Uniunea Europeană, dar și despre faptul că specializarea Republiciii Moldova este orientată spre produsei cu valoare adăugată redusă, dar și cu utilizareai muncii puțin calificate, ieftine și încorporând un conținuti sporit de resursei naturale, de exemplui produsele agricole, sau un conținuti sporit de resurse energetice, de exemplu produsele intermediare. Desigur, această specializarei nu a condus la creștereai exporturilori al Republicii Moldova cătrei Uniunea Europeană.

2.2. Analizai SWOT în domeniul atrageriii investițiilor străine în Republica Moldova

Analizai efectuată în paragraful 2.1. denotă situația nefavorabilă, iar în unele părți satisfăcătoare a Republicii Moldovai în atragereai investițiilori străine directe. Despre aceasta ne vorbeștei și deficituli balanței comerciale cu țările UE în anul 2012, balanța serviciilor cu sold deficitari și creșterea deficituluii la călătorii, datoriai externăi brută și alte situațiii nefavorabile.

Putem menționa că necesitatea atragerii investițiilor străine parcurge din următoarele motive:

Potențialuli investițional propriu redus al Republicii Moldova, insufieciența resurselor interne ale sectorului privat;

Necesitateai intergării Moldovei în economia mondialăi în condițiii avantajoase;

Crearea mediului concurențial cu participareai investitorilor străini, sporirea competitivitățiii producției autohtone;

Existențai unui marei număr de instituții publice care funcționează în pierdere, respectiv au un grad de îndatorarei față de bugetul de stat. Privatizarea acestora și vindereai investitorilori străinii va aducei o cultură nouă de afaceri și conceptul că o întreprinderei trebuiei să câștige bani, în caz contrari aceasta nu este în beneficiul societății;

Necesitateai implementăriii în economia Moldovei a tehnologiilor avansate și a know-how-uluii în activitateai economică, ceea ce necesită investiții străini.

Totodată, creșterea fluxurilori de investiții începând cu anul 2004 indică existența avantajelor oferite dei către Republica Moldova, care trebuie explorate eficienti pentru a contribui maximi la atragerea investițiilor străine directei în țara noastră.

Pentru a putea stabilii legăturai imediată între intrările neînsemnate de investiții străine în țarai noastrăi și contextul de care beneficiază investitorii străini în Republica Moldova s-a efectuat analiza SWOTi care în mare parte reprezintă o sinteză al analizei date efectuate în Strategia de atragerei a investițiilor și promovarei a exporturilori pentru anii 2006-2015 [12]. În această analiză (tabelul 2.2.) sunt reflectate punctele forte și slabe, precum oportunitățile și riscurile existente pentru Moldovai în domeniul dat.

Tabelul 2.2. Analizai SWOT în domeniuli atragerii investițiilor străine directe

în Republicai Moldova [elaborati de autor, adaptat după 8; 12]

Deci, considerăm că cauzele de bază care afectează exporturile țării noastre sunt:

ritmurilei de creștere a industrieii și agriculturii sunt insufiecinte pentru satisfacerea cererii crescânde pe piața internăi de mărfuri competitive similare celora de import;

sortimentuli îngust de produse fabricate în Republica Moldova și micșorarea acestuia în fiecare an, stimuleazăi consumul de produse de import;

dependențai de piețele de desfacerei tradiționalei ale țărilor CSI, care sunt vulnerabile și imprevizibilei din puncti de vedere al regimuluii comercial aplicat față de importuri;

incertitudineai cadruluii juridic bilaterali preferențiali existent între Republica Moldova și principalelei țări partenere în realțiilei comercial-economice;

dependența majoră de condițiile climaterice;

re-direcționareai exporturilor necesită eforturi și resurse considerabile și o perioadă îndelungată de timp; etc.

Dezvoltareai și multiplicarea relațiilor investiționale internaționale afectează economiile țărilor lumii în mod diferit. Expansiuneai capitalului permitei realizarea unor câștiguri enorme, dar și risculi pierderilor excesive devine mai pronunțat. Investițiilei străine reprezintăi o sursă importantă pentrui dezvoltareai eficientăi a unei țări, prin care efectele evoluțiilor financiare se propagă si în economia reală, datorită faptuluii că piațai internațională a investițiilori se află la intersecțiai sectoruluii financiali și celui real.

Însă caracterul impactului acestor procese si tendințe, dar și a ISD asupra economiei unei țări, inclusivi și a Republicii Moldova rămâne în mare parte nestudiat. Piața internațională a investițiiilor reprezintăi un segmenti important al economiei globale, dar și este supusă unor presiuni, modificării specifice care afectează și economiai țării noastre.

Iar printre problemele întâmpinate de către producătorii autohtoni în derularea exporturilor de produse moldovenești putem menționa următoarele:

Industriai și agriculturai Republicii Moldova se confruntăi cu probleme sistemice și, ca consecință, competitivitate joasă;

Ritmuli de creșterei a producțieii industriale și agricole în expresie cantitativă și valorică este net inferioară ritmului de creștere a cererii pe piața internă, care în final este satisfăcutăi prin import;

Incapacitateai și lipsa factorilor de producerei în ramurile economiei naționale pentru satisfacerea cererii crescândă la produse de import, în particular mașini și aparate, echipamentei electrice, produsei ale industriei chimice și ale industriilor conexe etc.;

Gradul redus de competitivitatei a producțieii autohtone, condiționat de costurile de producție ridicate și management ineficient, face producțiai noastră mai puțin competitivă pe piețelei externe;

Dificultățilei pe piețele tradiționale de export și imposibilitatea conformării producției autohtonei la standardele de calitate ale altor piețe occidentale;

Imposibilitatea utilizăriii preferinețelor comerciale acordate de țările occidentale, pe motivul neconformăriii la sistemele internaționale de standardizare, certificare și control a calității;

Pașiii modești întreprinșii de Republica Moldova pentrui trecerea la sistemul european de standardizare, certificarei și controli a calității, precum și dotarea insuficientă a laboratoarelor, face imposibilăi verificareai calității produselor importate și creează dificultății la accesul pe late piețe. Adesea, la import acest proces se reduce la uni control documentar.

Formalitățilei vamalei îngreunate, ce se manifestă în special prin numărul excesiv de documente solicitatei de către autoritățile vamale, constituie o barieră semnificativă în calea exporturilor de produse agro-alimentare; etc.

În concluzie, putem menționa că actualmente, Republica Moldova, are o structură economicăi dezechilibratăi din puncti de vedere structural și regional. Țara noastră se confruntă cu insuficiențai resurselor naturale și materiale și dispunei de active decapitalizatei considerabile, de aceea aparei necesitatea unei abordări noi pragmatice cu privire la selectarea domeniilor de activitatei spre care să fie îndreptatei investițiile în baza unori criterii bine definite, inclusiv și sferei de servicii. Considerămi că singurele căi de depășire a situațieii dificile, create în domeniul comerțului exterior – estei o politică dinamicăi și eficientăi de promovarei a exporturilor, cuplată cu politica investiționalăi activă a statuluii în vedereai introducerii programelori eficiente de dezvoltarei a ramurilori industrieii și agriculturii autohtone. Cu toate acestea, accentul de bază urmează a fi acordati atragerii investițiilori în sectoarelei industrialei și serviciilori ale economiei naționale, reieșindi din graduli de competitivitatei a acestorai și performanței economice.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Reeșindi din studiul procesuluii investițional extern în Republica Moldova bazat pe analiza efectuată de către BNM, putem concluziona că investițiilei străine directei joacă un rol importanti pentru dezvoltarea eficientăi a economiei țării noastre. Fluxuri relativ marii de investiții străine din Uniunea Europeană (UE) denotă poziția geografică favorabilă a Republicii Moldova, situată în apropiereai acesteii regiuni. După părerea autorului, UE dispune de resurse financiare și Republica Moldova ar trebui să profitei de vecinătateai cu aceasta pentru atragerea acestor resurse. Totodată, și în componențai UE sunt state care încă au nevoie de resurse externe pentru finanțarea economiei sale. Fluxurii mari de capital bănesc din UE sunti îndreptatei și către țările mult mai îndepărtatei de dezvoltareai economică eficientă, dar care oferăi grad de credibilitatei și avantajelei mai mari investitorilorii străini. De aceea, autorul consideră că Republicai Moldova va trebui să „lupte„ în aceastăi „competiție” creând o imaginei favorabilă pentru investitorii străini pentru a nu-i dezamăgi. Iar în scopul diminuării aspectelor negative cu care se poti confrunta investitorii străini (biurocrațiai locală, lipsai transparenței) ale atrageriii capitalului străin, considerămi că este necesară implicarea statului în procesul de atragere ale acestorai prin stabilirea domeniilori prioritare pentru investițiii și înlăturarea scopurilor speculative ale investitorilori străini.

Autoruli subliniază că, atragereai investițiilori și promovareai exporturilor este o prioritate strategică a Guvernuluii Republicii Moldova la etapai actuală. Cu părerei de rău, actualmente, acțiunilei multori organei ale administrațieii publice în acest domeniu deseori sunti neconsecutive și necoordonate, prioritățile în politicai investițională nu sunt binei determinate, ceea ce contribuiei la scăderea calitățiii investițiilor atrase. Fărăi elaborareai și efectuareai unei politici investiționale unice de stat, eficiențai eforturilori întreprinse va fi scăzută, iar scopurilei și obiectivele puse – nu vor fi atinse. De aceea, se impunei necesitateai asigurării unei creșteri calitativei a investițiilor. Un „salt investițional” calitativi va contribuii la dezvoltarea sectorului de producerei a mărfurilor și prestarei a serviciilori și, drept rezultat, creștereai exporturilor din Republicai Moldova.

Creștereai investițiilor este unul din factorii de bază, care contribuie la creșterea nivelului producțieii industriale, ameliorareai complexăi a economieii naționale, soluționareai problemelor ce țin de retehnologizarea întreprinderilor. Însă, pentru atragereai investițiilori este necesar un climat investițional mai favorabil, care includei stabilitateai macroeconomicăi pe termen lung, stabilitateai legislațieii ce va asigurai drepturile investitorilori și reguli clare privind activitatea investițională, dezvoltareai infrastructurii de afaceri, inclusivi serviciile financiare, juridice etc., precum și altei componente, printrei care transparența în activitateai organelori dei stat, încrederea în mediul de afaceri etc.

Necesitateai unei viziunii noi în politicile de atragere a investițiilor și promovare a exportului este mai mult decât actuală, și aceastăi necesitatei este dictată de mai mulți factori menționați în Strategiai de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015 la care se alătură și autorul acestui proiect. Enumerareai acestor factori este următoare:

Lipsa uneii viziuni consistentei și a unei abordării bine-structurate referitor la sarcinile politicii actuale de promovarei a exportului și investițiilor. Totodatăi lipsește și o viziune clară referitori la instrumentele ce trebuiesc a fi folosite în vederea realizării acestor sarcini.

Guvernuli și donatoriii străinii duc lipsa unei abordări comune a componentelor politicii de promovare a exportului și investițiilor. Deseorii se întâmplă când donatorii străini au o viziunei propriei asupra priorităților politicii de promovare pe care le abordează în cadrul proiectelor lansate. Aceste abordării ale donatorilor deseori se contrapun (generând dublări și incoerențe) i și nu tot timpul corespundi anticipărilor inițiale ale Guvernului.

Eficiențai redusă a utilizării instrumentelori de promovare de care actualmente dispune Guvernuli și pe care le aplică.

Intensitateai descrescătoarei a activității Organizațieii de promovare a exporturilor din Moldova (OPEM) și lipsa unei viziuni definite și unice asupra locului său în implementareai politicii de promovare a exportuluii și investițiilor.

Îmbinarea politicii de atragere a investițiilori cu politica de promovarei a exporturilor creează o premisăi puternică pentru generarea creșterii economice și ridicarea bunăstării poporului. Astfel, o atenției deosebităi se recomandă de a fi acordată:

Atrageriii investițiilori în sectoarelei economiei naționale cu orientare la export, care sunt capabile să asigurei inovații și transferi de know-how, valoare adăugatăi înaltă și crearea unei infrastructurii tehnice și economice eficiente.

De a studiai și aspectele prioritarei în dependențăi de dinamica pieței mondiale. Vorbind despre modul de promovarei a producției autohtone conducerea țării noastre trebuie să se axeze pe dezvoltareai pieței și pe optimizarea instrumentelor tradiționalei de promovare a exportului (participarea la târguri internaționale, misiuni economice, servicii de reprezentarei comercială pe piețele externe) sau dacă este necesar, să se axeze pe furnizarea unor servicii de orientarei a potențialuluii exportator către cumpărarea de informații de afaceri în stabilirea unor contacte inițiale cu partenerii străini, explorării costurilori saui investițiilori în inovațiai tehnologică.

Avândi în vedere imperativul conformării la standardele internaționale de competitivitate, însăși planul Strategiei naționale de atragere a investițiilori și promovare a exportului trebuie să fie extins astfel, încât să includă toți factorii relevanți cum ar fi: înlăturarea barierelor în activitateai antreprenorială, stimulareai domeniilori de activitate prioritare, reducerea costului tranzacțiilor de export, generarea capacităților de producție cu valoareai adăugatăi mai ridicată, creareai noilor competențe orientate spre export.

Pentru Republica Moldova, care se află în cautarea ISD și este țară netto-importatoare de investiții problemai expansiuniii ISD pentru promovareai exportului nu este una de primă importanță. Potrivit Băncii Naționalei investițiile moldovenilor peste hotarei sunt la nivel foarte scăzut și practici nesemnificativi din punct de vederei statistic. Însă, identificarea acestor investiții este un lucru dificil. Dublai cetățenie a businessman-ilori și utilizareai schemelor de optimizare fiscală sunt unelei din explicații acestuii fenomen.

În ansamblu, Moldovai ar putea fi examinată ca o țară atractivăi din punct de vedere economic. Însă, volumul real de investițiii atrase în economia țării nostre nu corespunde nici potențialului țării, nici cerințelor dezvoltării economiei naționale. Ameliorarea situațieii e posibilă doar în cazul desfășurăriii unei politici raționalei de stimulare a activității investiționale. Experiențai demonstrează, că crearea regimuluii favorabil pentru activitateai investiționalăi nu numai stimuleazăi fluxul de investiții în țară, dar și contribuiei considerabili la creșterea exporturilor.

BIBLIOGRAFIE

Analizai procesuluii investițional din Republicai Moldova, 2008

chromeextension://oemmndcbldboiebfnladdacbdfmadadm/http://www.bis.md/pdf/Analiza%20procesului%20investitional%20din%20RM%20actual.pdf (vizualizat 02.05.2014)

Blanțai de plății și poziția investițională a Republicii Moldova, anuar statistic 2012

chromeextension://oemmndcbldboiebfnladdacbdfmadadm/http://bnm.md/files/index_26722.pdf (vizualizat 02.05.2014)

Cistelecani L. Economia, eficiențai si finanțareai investițiilor. București: Editura Economică, 2002. 280 p.

Legeai Republiciii Moldova cu privire la investițiilei în activitatea de întreprinzător, Nr. 81-XV din 18 martie 2004. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, din 23 aprilie 2004, Nr.64-66

Legeai Republicii Moldovai privind susținereai sectoruluii de întreprinderi mici și mijlocii, Nr. 206-XVI, din 07.07.2006. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, din 11.08.2006, Nr. 12-130/605

Legeai Republiciii Moldova privind aprobarea Strategieii de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei, Nr. 398-XV, din 02.12.2004. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, din 14.01.2005, Nr. 5

Legeai Republicii Moldova privind transparențai în procesul decizional, Nr. 239-XVI, din 13.11.2008. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, din 05.12.2008, Nr. 215-217/798

Popa A. Investițiilei străinei directei în economiai Republicii Moldova și perspectivele creșterii acestora în contextul vecinătății cu Uniuneai Europeană. Chișinău: Bons Offices, 2007. 32 p.

Raporti anual, 2012, Banca Națională a Moldovei

chromeextension://oemmndcbldboiebfnladdacbdfmadadm/http://www.bnm.md/files/index_24306.pdf (vizualizat 12.05.2014)

Raporti de monitorizarei a progresului în implementareai planului de acțiuni Uniunea Europeană-Republica Moldova pentru 2005-2012

http://expert-grup.org/ro/biblioteca/item/816 (vizualizat 11.05.2014)

Stratani A., Fondos T. Investițiilei străinei în contextuli politicilori economice. Chișinău: ULIM, 2011. 166 p.

Strategiai de atragere a investițiilori și promovare a exporturilori pentru anii 2006-2015.

http://mii.gov.md/print.phpl=ro&idc=133&id=184 (vizualizat 14.05.2014)

Vasilescui I., Românu I. Dicționari de investiții. București: Editurai Lumina Lex, 2003. 243 p.

http://www.bnm.md/

http://www.expert-grup.org/ro/

http://www.lex.justice.md/

http://www.miepo.md/ro

http://www.mf.gov.md/

http://www.statistica.md/