Analiza Impactului Impozitelor Principalul Instrument Fiscal de Interventie In Activitatea Agentilor Economici

Capitolul II : Analiza impactului impozitelor-principalul instrument fiscal de interventie in activitatea agentilor economici

Impozitul este o categorie financiara, cu caracter istoric, a carui aparitie si evolutie se impletește cu cea a statului si a relațiilor banești.Impozitul pe venit este o parte component a sistemului impozitelor si taxelor generale de stat,totodata,constituind o sursă de reglementare a veniturilor sistemului bugetar.

Prevederile privind impozitul pe venit in Republica Moldova sînt reglementate de Codul Fiscal:Titlul I “Dispoziții generale” și Titlul II “Impozit pe venit”.Aceste titluri au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 1998,dar,pînă în present,au fost modificate și perfecționate de mai multe ori.

După trăsătura de fond și forma impozitele pot fi grupate în:

Impozite directe

Impozite indirecte

Influneța impozitelor directe asupra proceselor social-economice este posibilă prin asigurarea statului cu resurse financiare,necesare acestuiea pentru satisfacerea necesităților obștești.

Impozitele indirecte ocupa un loc predominant în totalul resurselor fiscal.Principalele impozite indirecte sunt taxa pe valoarea adăugată,accizele si taxele vamale.În unele țări sistemul sistemul impuneri indirecte include,de asemenea,impozitul pe bunuri imobiliare,taxele pentru utilizarea resurselor natural,taxele rutiere și altele,instituite în funcție de politica fiscal promovată de către stat.

Evoluția impozitelor indirecte poate fi caracterizată prin anumite tendințe generale:

de la impunerea obiectelor de strictă necessitate-la impunerea celor mai puțin importante;

după impumnerea unui număr mare de bunuri,atenția se concentrează asupra unor mărfuri specific;

trecerea de la impunerea unor cantități estimative,stabilite în funcție de caracteristicile exterioarela impozitarea produselor finite obținute.

Figura 2.1. Ponderea in PIB a veniturilor din impozitelor directe comparative cu impozitelor indirecte,pe anii 2007-2015 proiect,(%)

Sursa: Elaborat de autor în baza anexei 1 și conform datelor din proiectul legii bugetului de stat pe anul 2015

Analizînd informația expusa în figura 2.1,se observă că impozitel indirecte sunt sursa principal de venituri ale bugetului public national,și cea mai înaltă înregistrare ca pondere in PIB a fost in anul 2008 în comparație cu anii 2008-2015,una din cauzele majore semnificative a încasărilor pentru anul 2008 este stabilirea cotei 0 % la impozitul pe venit reinvestit pentru agenții economici.Ponderea veniturilor din impozite directe în PIB în anul 2009 înregistreaza un nivel de 15,11 cel mai înalt comparative cu anii 2008-2015.Astfel în anul 2014 față de anul 2013,venitul impozitelor directe a fost în creștere cu 0,1 p.p,iar veniturile din impozitele indirecte au scazut cu 1,2 p.p.În conformitate cu proiectul legii bugetului,din suma totală a veniturilor din impozite, 14,6% sau peste 3,7 miliarde de lei vor constitui impozitele directe (impozitul pe venit al persoanelor fizice și impozitul pe profit al persoanelor juridice). Impozitele indirecte (TVA, accize, taxele de import și export) vor constitui 17,5 % în ponderea veniturilor din impozite în PIB.

Pentru impozitarea agenților economici statul treptat a aplicat o politica fiscala recreativă,modalitați prin care a aplicat aceasta politică a fost diminuarea dealungul anilor a cotei impozitului de venit persoanelor juridice.

Evoluția cotei impozitului pe venitul agenților economici este reprezentată in figura 2.2

Figura 2.2. Evoluția cotei impozitului pe venitul persoanelor juridice,pe anii 2000-2015,(%)

Sursa:Elaborat de autor în baza legislație fiscale a Republici Moldova

După cele expuse în figura 2.2,se observa reducerea semnificativă a cotei impozitului pe venitul persoanelor juridice de la 28 % în 2000 la 0 % în 2008,cota de 0 % la impoziul pe venit a fost menținută pîna în anul 2011.În scopul instituiri unui climat investițional favorabil și pentru asigurarea unui creșteri unei economii calitative,în anul 2007 a fost lansată Reforma de Liberalizare a Economiei cu scopul reinvestiri profitului și capitalizarea activității întreprinderilor autohtone. Aceasta modificare a fost întrodusa de Parlamentul Republici Moldova,prin Legea nr.111-XVI,la 27 aprilie 2007,cu impact semnificativ asupra agenților economici Această cotă a fost întrodusa pentru a influența creșterea investițiilor atît din interiorul țării,cît și din partea investitorilor străine.Prin aplicarea acestor acțiuni unul din scopuri a fost crearea climatului investițional favorabil,și acumularea veniturilor la buget de la încasarea taxelor provenite din legalizarea capitalului,cît și mărirea bazei impozabile din contul sporiirii încasărilor la buget de la impozite indirecte.Însă această mișcare nu avut scopul scontat,fiindcă acesta era doar aparent un motiv de atragere a investițiilor străine.

Acest element nu a fost deloc un argument pentru investitorii străini. Aceștia plătesc impozite în orice țară investesc, este normal să te împarți cu statul după ce ai câștigat ceva”, consideră Dinu Armașu, directorul Asociației Investitorilor Străini.

Schimbarile care au avot loc pe parcursul anilor 2008-2011,a determinat autorități ca la 1 ianuarie 2012,să reîntroducă impozitului pe venitul agenților economici în mărime de 12%,care se menține constant pina în anul 2015 cu anularea tuturor facilităților fiscale generale și individuale, exceptând cele garantate pentru o perioadă de timp concretă: zonele economice libere, dobânzile la depozite bancare și valori mobile are corporative sub formă de obligațiuni.

În continuare vom analiza rezultatele activității agenților economici pentru anii 2007-2013

Rezultatele activității agenților economici pentru anii 2007-2013

Tabelul 2.1

Sursa:Anuarul Statistic al Republici Moldova 2013-2014,sura electronică www.statistica.md (citat 29.04.2015)

În tabelul 2.1 este prezentată informația referitor reacția agenților economici la modoficările fluctuațiilor economice și a legislației fiscal.Este de remarcat reducerea numărului întreprinderilor care au obținut profit în anul 2009,motivul creșteri numărului întreprinderilor care au admis profit este în primul rîndefectul crizei economice,care anul respective sa actualizat în Republica Moldova.Anul 2008 comparativ cu anul 2007 sa manifestat printr-o creștere semnificativa a întreprinderilor care au declarant profitul,motivul fiind crearea unui climat fiscal favorabil,pentru agenții economici,pentru profitul reinvestit stabilinduse cota 0 %.Ponderea acestora în numarul total de întreprinderi înregistrindu-se cea mai înaltă și constituind 45,35 % Cea mai scăzuta pondere a întreprinderilor care au obținut profit a fost înregistrată în anul 2012,de 38,1 %,fiind influențată de reîntroducerea cotei de 12 % pentru veniturile din activitatea de întreprinzător.Se observă o creștere a rezultatelor activitații agenților economici în anul 2013 față de anul 2012,și în general o creștere semnificativa a numărului întreprinderilor nou create din intervalul 2007-2013,acest fapt ne demonstreaza ca agenții economici nu au fost influențați negative de reîntroducerea cotei de 12 % la impozitul pe venit.

Obiectivele atinse au fost acelea că sa majorat considerabil volumul investițiilor în capitalul fix,în mod indirect au sporit veniturile la buget,sau modernizat și dezvoltat un șir vast de întreprinderi.Deși de pe urma implimentari cotei 0% la impozitul pe venit au avut de cîștiga atît agenților economici,cît și statul,pe viitor nu trebuie să ne asteptăm la repetarea acestora prin simplu motov că prin anumite aspecte specific acestea contravin direct sai indirect principiilor echității și stabilității fiscal.

Impozitele indirecte definesc acele impozite care sînt așezate asupra vînzărilor de mărfuri și prestărilor de servicii,cee ace conferă acestora caracterul de impozit pe consum sau impozit pe cheltuieli,din cele expuse rezulta ca suportatorul acestui tip de impozit,este cosumatorul final.Impozitul este transferat în prețul de vînzare a produselor și serviciilor oferite pe piață,și prin acest mod producatori sunt scutiți de acest impozit.În Republica Moldova structura impozitelor indirecte este constituită din taxa pe valoarea adaugată(TVA),accize și taxele vamale.

Conform Codului Fiscal,taxă pe valoarea adăugată (T.V.A.) – este impozit de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părți a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sînt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum și a unei părți din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova.

La 8 noiembrie 1994 Parlamentul Republici Moldova a adoptat Legea privind taxa pe valoarea adăugată nr.264-XIII,prin care se înlocuiea impozitul pe circulație și desfacerea mărfurilor ,cu impozitul pe valoarea adăugată.Măsurile executate nu au adus rezultate,ceia ce a determinat schimbarea bazei legislative.În acest sens a fost întrodus și pus în aplicare Titlul III al Codului Fiscal “Taxa pe valoarea adăugată”(de la 1 iulie 1998),care a fsot adoptată prin Legea Republici Moldova nr.1417-XIII din 17 decembrie,1997.Aceste modificări au dus la simplificarea procedurii de calculare a T.V.A,sau revizuit și anulat facilitățile fiscal,mecanismul de trecere în cont sa extins,precum și procedura de înregistrare în calitate de contribuabil T.V.A a fost modificată.

În Republica Moldova ,dinamica încasărilor la buget provenite din T.V.A sunt într-o creștere continua (vezi figura 2.3):

Figura 2.3. Dinamica încasărilor T.V.A la Bugetul Public Național,mil.lei

Sursa:elaborate în baza datelor Ministerului Finanțelor ,www.mf.gov.md (citat la 30.04.2015)

Analizînd figura 2.3, observăm o creștere continua a încasărilor la Bugetul Public Național din T.V.A.Este de remarcat faptul că încasările din T.V.A la mărfurile încasate la vamă,depășesc cu mult încasările din T.V.A la mărfurile încasate pe tertoriul Republici Moldova.Cu toate ca încsările la buget din T.V.A pentru marfurile produse și serviciile prestate autohtone sunt în ultimi ani în creștere,totuși ele rămîn aproape dublu mai mici în comparație cu încasările din T.V.A la mărfurile de import.Cauzele aceste situați sunt menținerea crizei economice din țară,preferințele populației orientate spre marfurile de import,și prețurile produselor autohtone mai sporite decit prețurile mărfurilor de import.Reducerea semnificativa a T.V.A la marfurile de import în anul 2009 a fost condiționată de criza economică pe plan international.Încasările T.V.A pentru anul 2015 la marfurile si produsele autohtone se estimează la 4812,8 și vor crește în comparație cu anul 2014 cu 443 mil.lei sau cu 10,13 la sută.Încasările T.V.A de la marfurile importate se estimează în volum de 12575,5 mil.lei,comparative cu anul 2014 aceste încasări vor crește cu 1683,1 mil.lei,sau cu 15,5 la sută.Diminuarea prețurilor la petrol pe piețile internaționale și prețurile de import la gazelle natural vor da posibilitate de a majora importul la mărfurile care se impugn cotei standart T.V.A față de cotele reduse și respective încasările vor crește.

În anul 2015 se prevede:

a) introducerea taxării inverse în unele sectoare ale economiei naționale;

b) revederea sistemului de impozitare a autoturismelor prin aplicarea TVA;

c) reexaminarea sistemului de impozitare a livrărilor efectuate de societățile civile;

d) examinarea introducerii conceptului de antrepozit TVA.

Accizele – impozit de stat stabilit pentru unele mărfuri de consum. La momentul actual în Republica Moldova sunt supuse accizului diferite marfuri de consum cum ar fi:berea,alcoolul etilic,sampania,vinul,articolele din tutun,produsele petroliere,motorina,autoturismele,aparatura electronică,parfumurile,articole de bijuterie.

De la intrarea în vigoare a Titlului IV al Codului Fiscal,lista marfurilor supuse accizului a ramas practice nemodoficată,modificările care au apărut a fost extinderea acesteia cu derivatele produselor petroliere (în 2002),cu derivatele alcoolului etilic (în 2005),și excluderea din aceasta a licenței pentru activitatea în domeniul locurilr de noroc (în 2006),excluderea cafelei de la plata accizului (în 2009).

O altă perfecționare ce merită a fi menționată este,aălicarea de la 1 mai 2000,pentru toate mărfurile supuse accizelor a pozițiilor tarifare conform Nomenclatorului mărfurilor al Republici Moldova,fapt ce permite ușurarea administrării din partea organelor fiscal,vamale și ale contribuabililor.

Accizul constituie o sursă importantă de venituri ale statului ,mai ales cind pot fi aduse justificari obiective pentru majorarea acestora.

Figura 2.4.Evoluția încasărilor la BPN pe anii 2008-2015

Sursa:elaborate în baza anexei 1 și proiectului legii bugetului de stat pe anul 2015

Accizele au un rol enorm de important în etapa actuală de dezvoltare a Republici Moldova.Obiectivul numarul 1 al politici fiscal în Republica Moldova este creșterea rapida a veniturilor statului și ajungerea la structuri similar cu cele ale statelor dezvoltate.Se observa o evolutie pozitiva a accizelor pe anii 2008-2015,fiind în creștere an de an,fiind prin intermediul accizelor statul își asigura importante fonduri banești cu care acesta poate intervene în echilibrarea dezvoltării economice,redistribuirea veniturilor unor pături sociale.Veniturile din accize pot servi pentru acoperirea unor nevoi urgente care nu suferă amînări.În anul 2015 încasări la buget din accize se prognozeaza în suma de 3928,3 mil.lei și vor crește față de anul 2014 cu 352,4 mil.lei sau cu 9,85 la sută.

În anul 2015 se prevede: o majorare cu 50% a cotei taxei pentru utilizarea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova.

Accizul pentru 1000 de țigări cu filtru va crește cu cinci lei. A doua componentă a acestei taxe, ce vizează valoarea de la raft a produsului, va crește cu circa o treime: de la 24% la 32%. Pentru țigările fără filtru accizul se va majora de la 50 de lei la 80 de lei pentru 1.000 de țigarete.

Se prevede majorarea cotelor accizelor la produsele petroliere importate și/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova (benzina, motorina și derivații acestora, gazele lichefiate și naturale) la mărimea creșterii anuale a produsului intern brut nominal prognozat pentru anul 2015 față de anul 2014.Totodată, se propune revederea facilității fiscale privind cota redusă a TVA de 8% pentru producția agricolă primară, prin aplicarea acesteia față de producția din zootehnie în formă naturală și masă vie destinate reproducerii, fitotehnie și horticultură în formă naturală, cu stabilirea pozițiilor tarifare concrete pentru fiecare din aceste. Astfel, cota redusă a TVA de 8% se va aplica față de producătorii și importatorii doar de animale vii destinate reproducerii, legume și fructe în stare proaspătă sau refrigerată și cereale.

2.2. Înlesniri fiscal-mijloc de susținere a activității agenților economici

1.2.1.Înlesniri fiscal pentru impozite si taxe

Înlesnirile sunt elemente prevăzute prin acte normative care instituie venituri bugetare, de care se ține seama la evaluarea bazei de calcul, în determinarea cuantumului venitului bugetar, precum și la încasarea acestuia.Înlesnirile prevăzute de lege sunt stabilite de cele mai multe ori sub forma de reduceri sau scutiri.Acordarea înlesnirilor se face ținând seama de condiții specifice de muncă, defaptul că unele unități înregistrează costuri mai mari decât cele în condiții normale de muncă, folosesc forța de muncă în curs de calificare sau cu capacitate de muncă redusă(invalizi) etc. Aceste înlesniri au ca scop stimularea valorificării anumitor resurse materiale, a producției unor mărfuri și sporirea rentabilității.La cererea temeinic justificată a debitorilor, Ministerul Finanțelor, consiliile locale și ceilalți ordonatori principali de credite care administrează impozite, taxe, contribuții și alte venituri bugetare pot acorda:

a) amînări și eșalonări la plata impozitelor, taxelor și a altor obligații bugetare;

b) scutiri și reduceri de impozite și taxe, în condițiile legii;

c) amînări, eșalonări, scutiri sau reduceri de majorări de întarziere

Prin acordarea înlesnirilor fiscale se urmărește scopul de a crea condiții privilegiate de activitate pentru unele categorii de contribuabili. În acest mod statul susține agricultura, micul business, cercetările științifice și alte ramuri strategice ale economiei naționale.

În categoria întreprinzătorilor ce beneficiază de înlesniri fiscale putem menționa:

a) Întreprinderile micului business;

b) Gospodăriile țărănești (de fermier);

c) Rezidenții zonelor economice libere;

d) Autoritățile și instituțiile publice;

e) Organizațiile necomerciale.

În continuare vom expune unele din înlesnirile fiscale acordate categoriilor de contribuabili menționați mai sus.

Înlesnirile fiscale pentru categoriile de contribuabili specificate în punctele a), b), și c) sunt acordate în baza articolului 49 al Codului Fiscal, articolului 24 al Legii pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului Fiscal și a Regulamentului ….

Agenții micului business sunt scutiți de plata impozitului pe venit pe un termen de 3 ani, în cazul când îndeplinesc următoarele condiții:

· Dacă încheie un acord cu Serviciul Fiscal de Stat;

· Dacă dispun de un număr mediu anual de salariați de la 1 la 19 persoane;

· Dacă suma vânzărilor nete anuale nu depășește 3 000 000 lei;

· Dacă cel puțin 80% din suma scutirii se repartizează pentru dezvoltarea producției proprii și crearea locurilor de muncă.

La expirarea termenului de 3 ani din momentul acordării scutirii agenții micului business, care obțin venit de la comercializarea producției / serviciilor proprii, au dreptul la o reducere cu 35% a cotelor impozitului pe venit în decurs de 2 ani, cu condiția asigurării creșterii numărului mediu scriptic annual al salariaților cu cel puțin 20% față de anul precedent.

Gospodăriilor țărănești (de fermier) li se acordă scutire la plata impozitului pe venit pe 3 ani și ulterior au dreptul la reducere cu 35% a cotelor impozitului pe venit pe un termen de 2 ani cu condițiile:

· Dacă încheie un acord cu Serviciul Fiscal de Stat;

· Dacă nu au sau au stins toate restanțele la impozitul funciar;

· Dacă au achitat impozitul funciar în termenele stabilite de legislația fiscală.

Conform art. 51 al Codului Fiscal sunt scutite de impozitul pe venit autoritățile și instituțiile publice finanțate din:

· Bugetul de stat;

· Bugetul unităților administrativ-teritoriale;

· Bugetul asigurărilor sociale de stat.

Conform art. 52 al Codului Fiscal organizațiile necomerciale sunt scutite de impozitul pe venit în cazul când activitatea lor corespunde următoarelor cerințe:

· Sunt înregistrate în conformitate cu legislația;

· În documentele de constituire sunt indicate genurile de activitate concrete; În

· Întregul venit din activitatea prevăzută se folosește în scopul prevăzut de documentele de constituire;

· Nu folosesc vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al organizației, fondator sau persoane particulare.

Agenții economici, care importă materie primă utilizată în fabricarea unor produse destinate exportului, nu vor plăti Taxa pe Valoare Adăugată (TVA) și taxe vamale, în cazurile în care procesul de producție și export va dura mai puțin de 180 de zile.

Zonele economice libere (zonele antreprenoriatului liber), denumite în continuare zone libere, sînt părți ale teritoriului vamal al Republicii Moldova, separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe tot perimetrul lor, în care pentru investitorii autohtoni și străini sînt permise, în regim preferențial, genuri ale activității de întreprinzător, în condițiile legii.

Reglementarea fiscală a activității întreprinderilor,amplasate pe teritoriul ZEL,trebuie să fie orientate spre crearea unui climat investițional favorabil pentru capitalul strain în așa mod,încât amplasarea capitalului în zonele noastre să fie mai preferențiale nu numai ca în țara exportatoare de capital,dar după posobilități mai favorabilă decât în țările și zonele din apropiere capabile să fie concurente în calitate de recipienți a investițiilor străine.

Conform Codului Fiscal,înlesnirile de care benefiziează Zonel Economice Libere sunt:

a) impozitul pe venitul rezidenților obținut de la exportul în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor (serviciilor) produse în zona economică liberă sau obținut de la livrarea mărfurilor (serviciilor) produse în zona economică liberă către alți rezidenți ai zonelor economice libere pentru mărfurile (serviciile) orientate spre export se percepe în proporție de 50% din cota stabilită în Republica Moldova;

b) impozitul pe venitul de la activitatea rezidenților în zona economică liberă, cu excepția celei stabilite la lit.a), se percepe în proporție de 75% din cota stabilită în Republica Moldova;

c) rezidenții care au investit în mijloacele fixe ale întreprinderilor lor și/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere un capital echivalent cu cel puțin un milion de dolari SUA sînt scutiți, pe o perioadă de 3 ani, începînd cu trimestrul imediat următor trimestrului în care a fost atins volumul indicat de investiții, de plata impozitului pe venitul de la exportul în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor (serviciilor) produse în zona economică liberă sau de la livrarea mărfurilor (serviciilor) produse în zona liberă către alți rezidenți ai zonelor economice libere pentru mărfurile (serviciile) orientate spre export;

d) rezidenții care au investit în mijloacele fixe ale întreprinderilor lor și/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere un capital echivalent cu cel puțin 5 milioane de dolari SUA sînt scutiți, pe o perioadă de 5 ani, începînd cu trimestrul imediat următor trimestrului în care a fost atins volumul indicat de investiții, de plata impozitului pe venitul de la exportul în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor (serviciilor) produse în zona economică liberă sau de la livrarea mărfurilor (serviciilor) produse în zona liberă către alți rezidenți ai zonelor economice libere pentru mărfurile (serviciile) orientate spre export.