Analiza Economico Financiara a S.c. Com Nord S.a

ANALIZA ECONOMICO – FINANCIARA IN CONSTRUCTII

CUPRINS

CAPITOLUL I

PREZENTAREA SI ANALIZA DE ANSAMBLU A S.C. COMNORD S.A.

CAPITOLUL II

ANALIZA STRUCTURII FINANCIAR-PATRIMONIALE A INTREPRINDERII

CAPITOLUL III

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL INTREPRINDERII

CAPITOLUL IV

ANALIZA RENTABILITATII

CAPITOLUL IV

CONCLUZII & RECOMANDARI

CAPITOLUL I

PREZENTAREA SI ANALIZA DE ANSAMBLU A S.C. COMNORD S.A.

Obiectul si scopul lucrarii

Obiectul de studiu al lucrarii il face analiza structurii patrimoniale si a echilibrului financiar a S.C. COMNORD S.A. la nivelul ultimilor 4 ani de activitate, respectiv perioada 2009-2012.

Scopul analizei economico-financiare este de a stabili posibilitatea de sporire a profitabilitatii si maximizarii profitului.

Documentele utilizate in prezenta lucrare sunt urmatoarele:

Bilanturile contabile din perioada 2009-2012

Structura organizatorica a societatii

Conturile de profit si pierdere 2009-2012

Prezentarea generala a S.C. COMNORD S.A.

Comnord Bucuresti este o companie de constructii din Romania, specializata in constructii de cladiri si lucrari de geniu civil.

S.C. COMNORD S.A. este o societate comerciala de constructii cu capital integral privat.

Activitatea principala a societatii conform codului CAEN este :,,lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale’’.

A fost infiintata in 1996, pe baza unei foste societati de stat. Actionarul majoritar al Comnord este Sorin Creteanu, cu o participatie de 54,22%, in timp ce Naveco Ltd, inregistrata in Cipru detine 31,36% din actiuni.

Titlurile Comnord se tranzactioneaza la categoria de baza a pietei Rasdaq, sub simbolul COSC. In 2007, Comnord era una dintre cele mai mari companii listate pe piata RASDAQ, cu o capitalizare de peste 160 milioane euro, ajungand la 19,6 milioane euro in mai 2009.

Comnord controleaza 99,1% din Girueta SA, 50% din Baneasa Rezidential SRL, 33,99% din Lafarge Comnord, 5% din Lafarge Betoane SRL, 10% din Piata Bucur Obor si 0,6% din Imopost Development SA. De asemenea Comnord detine si compania Procema.

Sediul in municipiul Bucuresti, Calea Grivitei nr.136, sector 1.

Presedinte: ing. Oleana Negoita.

Inregistrata la registrul comertului sub J40/493/19.02.1991. Codul fiscal R 1590368. In present valoarea capitalului social al firmei este de 4.001.055 ron.

Conturi deschise la: Anglo Romanian Bank Ltd. SMB; UNICREDIT Tiriac Bank

Pentru a realiza realinierea la standardele internationale, compania S.C. COMNORD S.A. a implementat sistemul de asigurare a calitatii ISO.9001

Servicii in domeniul constructiilor: S.C. COMNORD S.A. asigura spre inchiriere:

-cofraje;

-scule de mica mecanizare din import;

-schele autoridicatoare si fixe;

-utilaje de mica mecanizare in constructii (pompe de mortar, masini de frecat mosaic, masini de preparat si turnat sape, turbosoale pentru tencuit);

-esafodaje metalice;

-grinzi si popi de sustinere pentru cofraje;

-pompe pentru turnat beton

S.C. COMNORD S.A. efectueaza transporturi auto interne de marfuri.

S.C. COMNORD S.A. realizeaza tranzactii mobiliare si imobiliare.

Organigrama societatii:

CAPITOLUL II

ANALIZA STRUCTURII FINANCIAR-PATRIMONIALE A INTREPRINDERII

2.1 Situatia patrimoniala a societatii in perioada 2009-2012

2.2 Analiza structurii patrimoniale a utilitatilor (activului)

Analiza structurii patrimoniale presupune calculul si interpretarea ponderilor pe care diversele elemente patrimoniale le detin in total activ sau in totalul grupei de care apartin.

Posturile bilantiere care cresc intr-un ritm superior cresterii activului total vor creste ca pondere in totalul activului, cele care cresc in aceeasi proportie isi mentin ponderea in totalul activului, iar posturile care se modifica intr-o proportie mai mica decat activul total vor scadea ca pondere.

Daca IA >IAT, atunci RAj >RA0

Daca IA =IAT , atunei RA1 =RA0

Daca IA <IAT, atunci RAj <RA0

unde:

IA – indicele elementului de activ;

IAT – indicele activelor totale;

RA1 – rata elementului de activ in perioada curenta;

RA0 – rata elementului de activ in perioada de baza;

Un prim indiciu privind eficienta dinamicii elementelor componente ale activului poate fi pusa in evidenta prin prisma compararii cu dinamica unui indicator de rezultate financiare, cel mai indicat fiind volumul revenirilor sub forma cifrei de afaceri. Din acest punct de vedere apreciem ca fiind eficienta o modificare a nivelului elementului de activ daca ritmul de crestere a elementului de activ este devansat de cresterea cifrei de afaceri.

IA ICA

unde:

ICA – indicele cifrei de afaceri

Existenta acestei corelatii evidentiaza si accelerarea vitezei de rotatie a elementului de activ, care presupune obtinerea aceluiasi nivel al rezultatelor de natura cifrei de afaceri pe baza unui consum mai mic de resurse, evidentiat de elementul de activ (imobilizari corporale – resurse tehnice; stocuri -resurse materiale etc.) sau cresterea nivelului cifrei de afaceri pe baza aceluiasi consum de resurse.

2.2.1. Analiza structurii activelor imobilizate

Definitie:

Rata de structura patrimoniala din categoria ratelor de structura a activului. Reprezinta ponderea elementelor patrimoniale ce servesc intreprinderea in mod permanent in totalul activului, masurand gradul de investire a capitalului in intreprinderea respectiva.

Rata activelor imobilizate (Rai) reprezintă ponderea elementelor patrimoniale de natura activelor imobilizate (Ai) in total patrimoniu (AT).

Indicatorul mai reflecta si gradul de investire a capitalului in afacerile intreprinderii, precum si gradul de imobilizare al activului.

Relația de calcul a activelor imobilizate Rai:

Modificarea nivelului activelor imobilizate de la o perioada la alta are loc ca urmare a modificării nivelului celor trei categorii de imobilizari: necorporale, corporale si financiare.

Analiza ratei imobilizarilor corporale

Definitie:

Rata de structura patrimoniala ce face parte din categoria ratelor activelor imobilizate. Marimea acestei rate este determinata de natura activitatii, dar si de optiunile strategice si de politica de dezvoltare a firmei.

Rata imobilizarilor corporale (RIc ; rIc) arata ponderea imobilizarilor corporale (Ic) in total activ sau greutatea specifica a activelor imobilizate corporale in activul imobilizat.

Relatia de calcul pentru rata imobilizarilor coroprale:

O valoare mare a acestei rate reflecta o intensitatea mare a capitalizarii la nivelul imobilizarilor corporale, dar si un grad de lichiditate al capitalurilor scazut (conversie mai dificila a activelor in disponibilitati).

In mod indirect, indicatorul mai reflecta si flexibilitatea intreprinderii la schimbarile cerintelor pietei si a tehnologiilor.

Un factor ce influenteaza nivelul imobilizarilor corporale este leasingul. Deciziile managementului intreprinderii de a opta pentru leasingul financiar sau pentru cel operational afecteaza nivelul activelor corporale. Este cunoscut faptul ca leasingul financiar este inregistrat in bilant.

Incidenta asupra valorilor nete inscrise in bilant are si politica de amortizare. Un regim de amortizare accelerat reduce nivelul imobilizarilor, generand un nivel al ratei imobilizarilor corporale mai mic.

Un alt factor ar fi valoarea reevaluata a imobilizarilor corporale. Pentru comparabilitate, bilantul financiar are in vedere reevaluarea activelor, adica procesul de stabilire a unei valori patrimoniale actuale. Valorile ramase de recuperat in urma procesului de reevaluare pot fi mai mari sau mai mici functie de gradul de uzura fizica si morala al activelor, influentand in acest fel nivelul ratei imobilizarilor corporale. In acest fel se pune in discutie calitatea imobilizarilor corporale aflate in gestiunea intreprinderii si pe baza carora aceasta iti realizeaza obiectul de activitate. Existenta unor mijloace fixe invechite, cu grade de uzura ridicate vor determina obținerea unei rate a imobilizarilor corporale redusa, ducand la concluzia unui grad de lichiditate ridicat al activului, insa din punct de vedere calitativ intreprinderea nu este avantajata, mai ales prin prisma nivelului rezultatelor obtinute. Acesta situatie va determina intreruperi accidentale ale procesului de productie, scaderi de productivitate si initierea unor actiuni de reparatii din ce in ce mai frecvente, generatoare de cheltuieli neeconomicoase cu efecte in planul scaderii rezultatelor financiare ale intreprinderii.

Sensul si semnificatia modificarii valorii imobilizarilor corporale cuprinde:

IIc 1- nivelul imobilizarilor corporale in perioada curenta este mai mare decat in perioada de baza si are loc cand:

valoarea de intrare a mijloacelor fixe puse in functiune devanseaza valoarea amortizarii plus valoarea mijloacelor fixe scoase din functiune (vandute, casate, etc);

creste valoarea imobilizarilor fixe prin reevaluarea lor.

IIc = 1 – valoarea imobilizarilor corporale se mentine constanta, cand amortizarea calculata plus valoarea imobilizarilor corporale scoase din functiune este compensata integral prin valoarea de intrare a mijloacelor fixe puse in functiune si/sau de cresterea valorii prin reevaluare;

IIc < 1 – valoarea imobilizarilor corporale in perioada curenta este mai mica decat in perioada de baza, cand valoarea de intrare a punerilor in functiune nu compenseaza integral amortizarea calculata plus valoarea scoaterilor din functiune si/sau diminuarea valorii prin reevaluare.

Rezultatele obtinute in urma analizei pe cei 4 ani a imobilizarilor corporale ale S.C. COMNORD S.A. sunt urmatoarele:

Analiza ratei imobilizarilor necorporale

Rata imobilizarilor necorporale (RInc) arata fie ponderea activelor intangibile in total activ, fie ponderea imobilizari necorporale (Inc) in total active imobilizate.

Relația de calcul pentru rata imobilizarilor necorporale:

Nivelul si structura imobilizarilor necorporale poate varia foarte mult de la intreprindere la intreprindere, functie de:

evolutia taliei si structurii intreprinderii (implicarea acesteia in procese de emisiuni de actiuni sau obligatiuni sau procese de achizitii / fuziuni sau alte tipuri de actiuni legate de infiintarea si extinderea activitatii intreprinderii);

implicarea intreprinderii in activitati de cercetare-dezvoltare generatoare de cheltuieli efectuate in scopul realizarii de produse sau servicii noi sau substantial imbunatatite, inaintea stabilirii productiei de serie sau utilizarii;

achizitionarea sau dobandirea pe alte cai de concesiuni, brevete, licente, know-how, marci de fabrica si de comert si alte drepturi de proprietate industriala si intelectuala similare;

elaborarea sau achizitionarea de imobilizari necorporale concretizate in programele informatice pentru necesitatile proprii de utilizare;

existenta unor imobilizari necorporale in curs ce reprezinta imobilizari necorporale neterminate pana la sfarsitul exercitiului financiar.

Modificarea nivelului imobilizarilor necorporale de la un exercitiu financiar la altul este influentata de:

achizitionarea, aportul sau realizarea de imobilizari necorporale, care conduc la cresterea valorii acestora;

amortizarea anuala calculata, care determina tendinta de reducere a valorii imobilizarilor necorporale;

vanzarea de imobilizari necorporale care conduce la scaderea valorii lor;

acțiuni de reevaluare, care pot determina majorarea sau diminuarea valorii imobilizarilor necorporale.

Rezultatele obtinute in urma analizei pe cei 4 ani a imobilizarilor corporale ale S.C. COMNORD S.A. sunt urmatoarele:

Analiza ratei imobilizarilor financiare

Definitie:

Rata de structura patrimoniala ce face parte din categoria ratelor activelor imobilizate. Marimea acestei rate reprezinta intensitatea relatiilor financiare ale intreprinderii realizate cu alte unitati.

Rata imobilizarilor financiare (RIf; rIf) arata ponderea imobilizarilor financiare (If) in total activ sau in total imobilizari.

Relatii de calcul pentru rata imobilizarilor financiare

Indicatorul este o reezinta intensitatea relatiilor financiare ale intreprinderii realizate cu alte unitati.

Rata imobilizarilor financiare (RIf; rIf) arata ponderea imobilizarilor financiare (If) in total activ sau in total imobilizari.

Relatii de calcul pentru rata imobilizarilor financiare

Indicatorul este o reflectare a optiunilor strategice pe care le-a adoptat intreprinderea in vederea consolidarii pozitiei pe piata, specifice strategiilor de integrare prin realizarea unor participatii financiare in capitalul altor societati care să-i confere intreprinderii controlul asupra acestora. Nivelul indicatorului reflecta intensitatea legaturilor si relatiilor financiare pe care intreprinderea le-a stabilit cu intreprinderile asociate, fiind strans legat de marimea intreprinderii (are niveluri ridicate in cazul grupurilor).

Modificarea nivelului imobilizarilor financiare este determinata de:

cresterea valorii lor prin:

aportul in titluri de participare sau alte titluri imobilizate al actionarilor / asociatilor la capitalul societatii;

investitii financiare in noi titluri sau interese de participare;

achizitionarea de alte titluri imobilizate;

acordarea de împrumuturi financiare acordate pe termen lung;

sporirea creantelor imobilizate.

diminuarea valorii lor prin:

retragerea de catre actionari / asociati a titlurilor de participare sau a altor titluri imobilizate aduse ca aport;

cesiunea de titluri de participare si de alte titluri imobilizate;

restituirea imprumuturilor de catre unitatile la care se detin participatii;

lichidarea creantelor imobilizate.

Un caz deja raspandit il constituie existenta la nivelul creantelor imobilizate a garantiilor pentru calitatea produselor livrate sau a serviciilor si lucrarilor prestate in sectorul constructiilor. Existenta la un moment dat a garantiilor denota un anumit nivel de activitate. Acest nivel de activitate are asociat un anumit grad de profitabilitate. Din acest punct de vedere este de dorit ca nivelul garantiilor (implicit nivelul ratei imobilizarilor financiare) sa fie cat mai ridicat. Garantiile, de pe alta parte, genereaza un cost pentru intreprindere, cost aferent unei imobilizari de resurse pe o perioada relativ lunga de timp (costuri de oportunitate si erodarea sumelor sub influenta inflatiei). Din acest punct de vedere, ar fi de dorit ca nivelul lor (implicit nivelul ratei imobilizarilor financiare) sa fie cat mai redus. Astfel, sub aspectul eficientei, aprecierea nivelului ratei imobilizarilor financiare, intemeiat pe garantii, ar trebui sa se bazeze pe raportul dintre profitabilitatea asociata volumului de activitate pentru care se solicita garantii si costul garantiilor.

Rata imobilizarilor necorporale (RInc), rata imobilizarilor corporale (RIc) respectiv rata imobilizarilor financiare (Rif) determina rata activelor imobilizate (RAi), conform relatiei:

RInc+RIc + RIf = RAi

Rata imobilizarilor necorporale (rInc), rata imobilizarilor corporale (rIc) respectiv rata imobilizarilor financiare (rIf) sunt complementare, conform relatiei:

rInc+rIc + rIf = 100%.

Rezultatele obtinute in urma analizei pe cei 4 ani a imobilizarilor financiare ale S.C. COMNORD S.A. sunt urmatoarele:

2.2.2. Analiza structurii activelor circulante

Rata activelor circulante (RAc) reprezintă ponderea pe care o detin activele circulante (Ac) in total patrimoniu.

Indicatorul masoară indirect si gradul de lichiditate al patrimoniului.

Relatia de calcul pentru rata activelor circulante:

Rata activelor circulante se apreciaza in functie de specificul activitatii. Un nivel recomandat este greu de impus.

Se recomanda comparatii cu competitorul cel mai puternic (liderul de pe piata unde intreprinderea activeaza sau pe care doreste sa se extinda sau sa se retraga).

Rata activelor circulante este complementara cu rata activelor imobilizate, conform relatiei:

RAi + RAc = 100%

In aceste conditii modificarea nivelului ratei activelor imobilizate va determina modificarea in sens contrar, dar cu aceeasi masura a nivelului ratei activelor circulante.

Daca rata prezinta o tendinta de crestere atunci ponderea activelor circulante creste ca urmare a modificarii nivelului activelor circulante intr-o proportie mai mare decat cel al activului total, situatie favorabila daca este data de realizarea unei cifre de afaceri superioare, care sa asigure realizarea unei viteze de rotatie mai mare decat in perioada de baza.

Daca rata prezinta o tendinta de reducere atunci ponderea activelor circulante scade ca urmare a modificarii nivelului activelor circulante intr-o proportie mai mica decat cel al activului total, situatie favorabila daca este data de realizarea unei cifre de afaceri superioare, pentru a asigura realizarea unei viteze de rotatie mai mare decat cea din perioada de baza.

Modificarea nivelului activelor circulante de la o perioada la alta are loc ca minare a modificarii nivelului celor trei categorii de active circulante: stocuri, creante si disponibilitati banesti cu activele asimilate.

Analiza ratei stocurilor:

Rata stocurilor (RSt; rSt) reflecta fie ponderea activelor circulante cel mai putin lichide in total activ, fie ponderea stocurilor (St) in total active circulante.

Relatii de calcul pentru analiza ratei stocurilor:

Nivelul ratei stocurilor depinde de o serie de factori, printre care:

sectorul de activitate – nivelul ratei este mai ridicat la intreprinderile din sfera productiei si distributiei si foarte scazuta la intreprinderile din sfera serviciilor;

durata si specificul procesului de fabricatie – cu cat aceasta este mai mare, cu atat nivelul ratei este mai ridicat si durata de imobilizare a fondurilor in stocuri de diferite tipuri va fi mai mare; in conditiile in care ciclul de exploatare ar fi reluat in permanenta (prin lansarea in fabricatie de noi loturi de produse), o durata mai mare a procesului de fabricatie creeaza premisele acumularii la un moment dat a unui volum mai mare de stocuri;

volumul de activitate – sporirea volumului de activitate implica in principiu cresterea corespunzatoare a consumului de factori de productie si implicit a volumului stocurilor; conditia de eficienta ce trebuie respectata este ca ritmul de crestere al cifrei de afaceri sa fie mai accentuat decat cel de crestere al stocurilor;

modul de gestiune a stocurilor – asigurarea unei viteze de rotatie sporite printr-o administrare eficienta duce la acumularea unui nivel mai redus al nivelului stocurilor, al ratei stocurilor si al nevoii de finantare a acestora;

complexitatea produselor, serviciilor, lucrarilor – cu cat aceasta este mai mare, cu atat consumul de factori de productie este mai ridicat si implicit cel al stocurilor si ratei stocurilor;

alti factori: structura productiei, pretul de aprovizionare al factorilor de productie, pretul de vanzare al productiei etc.

Analiza ratei stocurilor este similara ratei activelor circulante.

Din punct de vedere al ratei stocurilor si al modului cum sunt gestionate acestea se impune o detaliere pe elemente componente:

rata stocurilor de materii prime si materiale, strans legata de procesul de aprovizionare;

rata stocurilor de productie neterminata, strans legata de procesul de productie;

rata stocurilor de produs finit, strans legata de procesul de desfacere;

Analiza acestor rate de stocuri trebuie judecata diferit pentru intreprinderi din sfera productiei (parcurgerea ciclului de productie: aprovizionare-productie-desfacere).

In urma analizei stocurilor pe cei 4 ani s-au obtinut valori si grafice de evolutie pentru rata stocurilor dupa cum urmeaza:

Analiza ratei creantelor:

Definitie:

Rata de structura patrimoniala ce face parte din categoria ratelor activelor circulante. Aceasta rata va inregistra valori foarte scazute sau nule in cazul intreprinderilor de comert cu amanuntul si a celor de prestari servicii si valori mai ridicate in cazul altor intreprinderi.

Rata creantelor (RCr; rCr) arata ponderea creantelor intreprinderii (Cr) in total activ sau greutatea specifica a creantelor in activele circulante.

Relatii de calcul pentru analiza ratei creantelor:

Evoluția nivelului creantelor de la o perioada la alta este determinata in principal de:

modificarea cifrei de afaceri;

modificarea duratei medii de incasare;

influenta unor factori aleatori (diferentele de curs valutar, reactivarea unor clienti, etc).

Aprecierea eficientei modificarii creantelor se realizeaza prin corelatie cu evolutia cifrei de afaceri, cand se pot distinge urmatoarele situatii:

ICA > ICr – indicele cifrei de afaceri devanseaza indicele de modificare a creantelor, aceasta insemnand reducerea duratei medii de incasare, cu efecte benefice pentru intreprindere (scaderea nevoii de finantare a exploatarii, cresterea rentabilitatii);

ICA = ICr – cei doi indicatori se modifica in aceeasi proportie si deci se realizeaza aceeasi durata medie de incasare ca si in perioada precedenta;

ICA < lCr – modificarea creantelor devanseaza modificarea cifrei de afaceri, aceasta insemnand cresterea duratei medii de incasare, cu efecte negative asupra situatiei financiare a intreprinderii (sporirea nevoilor de finantare ale activitatii de exploatare, contractarea de imprumuturi pe termen scurt, purtatoare de costuri, cu efecte in planul reducerii rentabilitatii, greutati in efectuarea platilor).

In functie de necesitatile de analiza, creantele dupa natura lor se pot grupa astfel:

creante-clienti sau creante comerciale – creante aferente bunurilor vandute, serviciilor sau lucrarilor prestate;

furnizori-debitori – creante reprezentand avansuri acordate furnizorilor; creante fata de asociati, actionari sau grup;

creante sociale (fata de salariati) si fiscale (fata de stat). Pentru aceste categorii de creante, in analiza se urmareste:

nivelul absolut si ponderea fiecarei categorii in totalul creantelor;

evolutia in timp;

durata medie de încasare a lor.

Creanțele se mai pot grupa pe principalii beneficiari, în acest caz analiza urmărind:

nivelul creanțelor pe beneficiari și ponderea lor în totalul creanțelor;

vechimea creanțelor și durata medie de încasare;

natura relațiilor cu beneficiarii (tradiționale, temporare, accidentale, etc).

Analiza ratei creanțelor implică și analizarea certitudinii recuperării lor precum și termenele efective de recuperare.

Dacă se constată în structura creanțelor o pondere mare a celor ce prezintă vechime, a celor care au depășit termenele contractuale de plată atunci se evidențiază o stare nefavorabilă întreprinderii și trebuie efectuate corelații cu starea litigiilor în care este angrenată întreprinderea.

Dacă se constată un număr mare de litigii comerciale pentru încasarea creanțelor, atunci situația poate fi critică. Se impun măsuri eficace și eficiente de recuperare cât mai grabnică a creanțelor restante la încasare. Efectele unei asemenea situații sunt nefavorabile întreprinderii și se regăsesc în lipsa resurselor financiare proprii care să asigure continuitatea procesele de producție, în sporirea nevoilor de finanțare ale activității de exploatare sublinită prin contractarea de împrumuturi pe termen scurt, purtătoare de costuri, cu efecte în planul reducerii rentabilității precum și posibilitatea deteriorării relațiilor cu furnizorii datorită greutăților în efectuarea plăților.

In urma analizei stocurilor pe cei 4 ani s-au obtinut valori si grafice de evolutie pentru rata creantelor dupa cum urmeaza:

Analiza ratei disponibiliatilor banesti:

Definitie:

Rata de structura patrimoniala ce face parte din categoria ratelor activelor circulante.

Rata disponibilităților bănești și a activelor asimilate (RDb; rDb) reflectă ponderea disponibilităților bănești (Db) și a investițiilor financiare pe termen scurt (Ifts) în activul total. Indicatorul arată ponderea activelor celor mai lichide în total active circulante.

Relații de calcul pentru rata disponibilitatilor banesti:

Un nivel scăzut al disponibilităților poate reflecta o situație nefavorabilă în termeni de echilibru financiar, dar poate fi semnul unei politici financiare active în planul realizării de participații financiare. Un nivel ridicat al disponibilităților și al investițiilor financiare pe termen scurt poate reflecta o situație favorabilă în termeni de echilibru financiar, dar poate fi și semnul deținerii unor resurse ineficient utilizate.

Nivelul disponibilităților poate fi foarte fluctuant într-un interval redus de timp putând pe de-o parte, fie să crească foarte mult, ca .urmare a unor încasări importante, fie pe de altă parte, să scadă ca urmare a unor plăți substanțiale, din aceste motive considerăm că un nivel de referință este foarte greu de stabilit și mai mult decât atât nivelul indicatorului nu trebuie judecat foarte tranșant.

Modificarea volumului disponibilităților bănești și al activelor asimilate față de perioada precedentă
este influențată de:

viteza de rotație a activelor circulante;

raportul dintre termenele de încasare a creanțelor și cele de plată a obligațiilor;

efectele și termenele de încasare a investițiilor financiare pe termen scurt.

Dacă disponibilitățile bănești sunt sub limita minimă necesară pentru o durată mai mare de timp, aceasta poate înseamnă:

incapacitatea de onorare a plăților imediate;

întârzieri în onorarea obligațiilor, care generează penalități și costuri suplimentare;

nevoia de a apela la credite de trezorerie, purtătoare de costuri.

Dacă disponibilitățile bănești se află pentru o durată mai mare de timp la un nivel superior necesarului curent înseamnă:

imobilizări de lichidități;

nefructificarea și neconservarea lichidităților având în vedere efectele inflației;

lipsa unei politici de plasament care să asigure, pe de o parte, menținerea valorii monedei, iar pe de altă parte, realizarea unor venituri suplimentare din dividende sau dobânzi și / sau din vânzarea titlurilor de plasament la prețuri mai mari decât cele de achiziție.

Rata stocurilor (RSt), rata creanțelor (RCr) respectiv rata disponibilităților bănești (RDb) determină rata activelor circulante (RAc), conform relației:

RSt + RCr + RDb = RAc

Rata stocurilor (rSt), rata creanțelor (rCr) respectiv rata disponibilităților bănești (rDb) sunt complementare, conform relației:

rSt + rCr + rDb = 100%.

In urma analizei disponibilitatilor banesti si a investitiilor financiare pe termen surt in cei 4 ani selectati pentru analiza s-au obtinut valori si grafice de evolutie pentru rata disponibilitatilor banesti dupa cum urmeaza:

2.2.3. Concluzii rezultate in urma analizei patrimoniale a utilitatilor (activului):

Analiza structurii patrimoniale este destul de dificil de realizat datorită modului specific, particular în care fiecare entitate economică își poate configura afacerile.

Modificarea dinamicii și structurii patrimoniului întreprinderii de constructii depinde de o serie de factori externi, între care condițiile de mediu poate fi un factor foarte important.

Modul de formare și de structurare al patrimoniului este consecința deciziilor de investiții care s-au luat la nivel întreprinderii în directă corelație cu strategiile avute în vedere pentru îmbunătățirea poziției concurențiale. Aceste decizii influențează în principal partea de active imobilizate.

Observam ca totalul patrimoniului a suferit o scadere 2009-2011, in 2012 existand o redresare de 39.4% . Diminuarea patrimoniului semnaleaza existenta tendintelor negative in activitatea intreprinderii.

Totodata diminuarea ratei  creantelor ne spune ca efortul depus la intreprindere privind colectare datoriilor poate fi considerat suficient.

2.3 Analiza structurii patrimoniale a resurselor (pasivului)

Pasivul bilantului grupeaza resursele de care dispune agentul economicpentru a finanta utilizarile sale, care sunt grupate in ordinea exigibilitatii crescatoare. Elementele patrimoniale de pasiv sunt formate din:

A)capital propriu;

B)provizioane pentru riscuri si cheltuieli;

C)datorii;

D)venituri inregistrate in avans.

A) Capitalul propriu cuprinde fondurile proprii de care dispune un agenteconomic din care se finanteaza

cea mai mare parte a activelor imobilizate aleunei întreprinderi, adica sumele nedatorate in momentul inchiderii bilantului. In componenta lor intră:

A1) Capitalul social, reprezinta ansamblul aporturilor in bani si natura efectuate de catre asociati, fie in momentul constituirii societatii, fie pe parcurs cu ocazia cresterii de capital, precum si capitalul preluat in urma operatiilor de fuziune prin absorbtie cu alte persoane juridice. In cadrul societatilor comerciale pe actiuni si a societatilor in comandita pe actiuni el este reprezentat de actiuni, egale ca valoare, iar in cadrul societatilor in nume colectiv, comandita simpla si cu raspundere limitata este reprezentat de parti sociale.

A2) Prime legate de capital, formate din prime de emisiune, de fuziune si de aport, de conversie ele rezultand din operatii de crestere a capitalului, realizata fie in numerar, fie prin aporturi in natura, fie cu ocazia unei fuziuni, ceea ce presupune emisiunea de actiuni noi. Primele de emisiune a actiunilor reprezinta diferenta dintre valoarea nominal a unei actiuni (mai mica) si pretul de emisiune a noilor actiuni (mai mare).

A3) Rezerve din reevaluare, reprezentand diferenta dintre valoarea actuala (mai mare) si valoarea inregistrata (mai mica) a activului reevaluat.

A4)Rezervele, sunt formate din:

-rezerve legale, constituite anual din rezultatul brut, in cota de 5% pana la atingerea unui nivel de 20% din capitalul social;

-rezerve statutare, constituite anual din profitul net conform statutului;

-alte rezerve, neprevazute de lege sau statut care pot fi constituite facultativ peseama profitului net pentru: acoperirea pierderilor, cresterea capitalului social sau alte scopuri potrivit hotararii Adunarii Generale a Actionarilor.

A5).Rezultatul reportat, reprezinta acel rezultat sau parte din rezultatul exercitiului precedent, a carei repartizare a fost amanita de Adunarea Generala a Actionarilor sau pierderea neacoperita.

A6). Rezultatul exercitiului financiar este diferenta dintre veniturile totale sicheltuielile totale ale unui agent economic, putand fi favorabil, caz in care reprezinta un profit, sau nefavorabil, reprezentand o pierdere. Soldul creditor reprezinta profitul realizat, daca veniturile depasesc cheltuielile, iar soldul debitor, pierderea realizata, daca cheltuielile depasesc veniturile.

B) Provizioanele sunt destinate acoperirii de riscuri si cheltuieli pe care evenimentele survenite sau in curs de desfasurare le fac probabile. Astfel de evenimente privesc cazuri precise, dar realizarea lor este nesigura. Provizioanele reflecta politica de prudenta economica, de anihilare sau de reducere a riscurilor care apar in activitatea firmei.

C) Datoriile exprima resurse straine, apartinand agentilor economici o perioada mai mult sau mai putin indelungata si regasite sub forma de:

-datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an (pe termen mediu si lung);

-datorii de trebuie platite intr-o perioada mai mica de un an (pe termen scurt). O datorie trebuie clasificata ca datorie curenta atunci cand se asteapta sa fie decontata in cursul normal al ciclului de exploatare al persoanei juridice sau este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului. Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung. In functie de natura lor datoriilor pot fi financiare si de exploatare.

D) Venituri in avans se refera la: veniturile inregistrate in avans, ce reprezinta: sumele facturate sau incasate din chirii, abonamente, asigurari; dobanda aferenta bunurilor cedate in regim de leasing financiar; subventii pentru investitii – subventiilor guvernamentale si alte resurse primite pentru finantarea investitiilor, precum si a imobilizarilor primite cu titlu gratuit. Suma veniturilor incasate in avans creste prin extinderea activitatilor pentru care se solicita avansuri (practic credite pentru productia sau serviciile viitoare) si scade prin livrarea produselor pentru care s-a incasat avansul sau restituirea lui.

2.3.1. Analiza stabilitatii financiare

Definire:

Rata stabilității financiare (Rsf) reflectă măsura în care întreprinderea dispune de surse de finanțare cu caracter permanent (stabil). Preponderența în totalul pasivului bilanțier (PT) a capitalului permanent (Cpm) reflectă caracterul permanent al finanțării activității, conferind întreprinderii un grad mai ridicat de siguranță prin stabilitate în finanțare.

Rata stabilitatii financiare indica ponderea fondurilor aflate pe termen mediu si lung la dispozitia inteprinderii in totalul surselor de finantare ale intreprinderii. Cu cat acest raport este mai mare, cu atat, necesitatile de finantare ale inteprinderii sunt acoperite intr-un mod durabil si stabil.

Relații de calcul pentru rata stabilitatii financiare:

2.3.2. Analiza ratei resurselor curente:

Rata resurselor curente sau gradul de finantare curent reflecta masura in care resursele curente participa la formarea resurselor totale si la finantarea activitatii.

Rata resurselor curente (Rsc) reflectă măsura în care sursele curente (Dts – datorii pe termen scurt) participă la formarea surselor totale (PT – pasiv total) și la finanțarea activității întreprinderii.

Relații de calcul:

Rata stabilității financiare și rata surselor curente sunt complementare.

Rsf + Rsc = 100%

Un nivel maxim al indicatorului pentru o întreprindere nu poate depăși 50% din total pasiv deoarece ar compromite stabilitatea financiară; un nivel mai adecvat fiind considerat în jurul a 33% .

2.3.3. Analiza autonomiei financiare:

Analiza autonomiei financiare se realizeaza prin analiza:

Autonomiei financiare globale

Autonomiei financiare la termen

a)Rata autonomiei financiare globale:

Rata autonomiei financiare globale (Rafg) arata in ce masura patrimoniul intreprinderii (AT – active total este egal cu PT – pasiv total) este finantat pe baza surselor proprii (Cpr – capitaluri proprii).

Rata autonomiei financiare globale (rafg) mai arata raportul de finantare dintre sursele proprii si datorii sau gradul in care datoriile totale pot fi acoperite din capitalurile proprii. Campul informativ al indicatorului se rasfrange si asupra evaluarii capacitatii de acces a intreprinderii pe piata creditului, prin prisma gradului de risc la care aceasta isi expune sursele proprii.

Relatii de calcul pentru rata autonomiei financiare globale:

R_afg=C_pr/P_T ×100

r_afg=C_pr/D_T ×100

Un nivel minim este considerat 33 %. Peste acest nivel intreprinderea se poate imprumuta insa trebuie sa beneficieze de efectul de levier financiar.

b) Rata autonomiei financiare la termen:

Rata autonomiei financiare la termen (Raft) reflectă proporția în care capitalurile proprii participă la formarea capitalurilor permanente.

Rata autonomiei financiare la termen (raft) reflectă gradul în care datoriile pe termen mediu și lung pot fi acoperite pe seama capitalurilor proprii.

Relatii de calcul pentru calculul ratei autonomiei financiare la termen:

R_aft=C_pr/C_Pm ×100

r_aft=C_pr/D_Tml ×100

Nivelul minim al indicatorului este considerat 50%. Sub această limită întreprinderea se află într-o situație nefavorabilă în ceea ce privește riscul de solvabilitate.

Pentru cea de-a doua formă de calcul a ratei (raft) nivelul minim este considerat de 100%.

Evoluția nivelului ratei este rezultanta raportului dintre ritmul de creștere a capitalului propriu (tendință crescătoare în condițiile realizării unei activități profitabile) și cel a datoriilor pe termen mediu și lung (tendință fluctuantă în funcție de modul de contractare a creditelor, a modului de utilizare și eșalonare a restituirii lor).

2.3.4. Analiza indatorarii:

Analiza indatorarii firmei se realizeaza prin analiza:

indatorarii globale

indatorarii la termen la termen

Analiza ratei indatorarii globale:

Rata îndatorării globale (Rîg) măsoară gradul în care datoriilor totale finanțează patrimoniul întreprinderii. Arată în ce măsură sursele împrumutate și atrase participă la finanțarea activității. Rata îndatorării globale (rîg) măsoară raportul dintre capitalurilor împrumutate și atrase și capitalurile proprii.

Relații de calcul pentru rata indatorarii globale:

Nivelul maxim al acestui indicator este considerat a fi 66%, deși se consideră că un nivel de 50% aduce o siguranță sporită.

Pentru cea de-a doua formă de calcul a ratei (rîg) nivelul maxim este considerat 200%. Peste acest nivel întreprinderea se află în pericol de insolvabilitate.

Nivelul indicatorul ar trebui să se conserve sau să se reducă pe seama modificării datoriilor într-un ritm mai lent decât modificarea pasivului.

Rata autonomiei financiare globale (Rafg) și rata îndatorării globale (Rîg) sunt complementare.

Rafg + Rîg = 100%

În același timp, pornind de la cea de-a doua formă de calcul a ratei autonomiei financiare globale respectiv a ratei îndatorării globale se poate determina următoarea relație:

Analiza indatorarii la termen:

Rata îndatorării la termen (Rît) reflectă gradul în care datoriile pe termen mediu și lung participă la formarea resurselor permanente.

Rata îndatorării la termen (rît) reflectă raportul dintre datoriile pe termen mediu și lung și capitalurile proprii.

Relații de calcul pentru rata indatorarii la termen:

Nivelul maxim al ratei este considerat 50% . Peste acest nivel întreprinderea se află în pericol de insolvabilitate.

Pentru cea de-a doua formă de calcul a ratei, nivelul maxim este considerat 100%. Peste acest nivel întreprinderea se află în pericol de insolvabilitate.

Posibilitățile de îndatorare sunt cu atât mai mari cu cât această rată este mai scăzută.

Rata autonomiei financiare la termen (Raft) și rata îndatorării la termen (Rît) sunt complementare.

Raft + Rît = 100%

În același timp, pornind de la cea de-a doua formă da calcul a ratei autonomiei financiare la termen respectiv a ratei îndatorării la termen se poate determina următoarea relație:

rît = 1/raft

2.3.5. Concluzii si analiza ratelor structurii resurselor (pasivului):

Ratele de structura ale pasivului arata practic structura financiara a intreprinderii.

De remarcat ca intreprinderea trebuie sa aiba stabilitate financiara, in conditiile unei autonomii si implicit a unei indatorari acceptabile. Aceasta stabilitate poate fi atinsa si pe seama imprumuturilor pe termen mediu si lung cu restrictiile date de autonomia si indatorarea financiara si de efectul de levier (parghie) financiar.

Din profiturile realizate, intreprinderea trebuie sa-si consolideze structura financiara, cumulativ, prin:

cresterea surselor proprii ce urmeaza a fi folosite in cadrul intreprinderii pentru finantarea unor proiecte de investitii;

acoperirea ratelor de rambursat la imprumuturile contractate si implicit utilizarea eficienta a acestora; rezultatele favorabile obținute ii acorda sanse mult sporite in patrunderea pe piata financiara si la accesul la credite;

pastrarea surselor investite de actionari, prin randamentul financiar oferit acestora (constanta in repartizari pentru dividende si ritmuri de crestere acceptabile).

Consideram ca fiind foarte important faptul ca o structura financiara adecvata a intreprinderii este doar o conditie necesara pentru viabilitatea pe termen lung a afacerii, pentru cresterea valorii intreprinderii si pentru prosperitatea participantilor la activitatea si viata intreprinderii, dar nu si suficienta atata vreme cat mijloacele din activului intreprinderii nu sunt bine structurate, atata vreme cat alocarile pe activ sunt deficitare.

Cu alte cuvinte, nu este suficient ca sursele de finantare sa fie la nivelul necesitatilor, la termenul cerut, daca acestea nu sunt bine investite, nu sunt bine utilizate, astfel incat sa conduca la cresterea performantelor financiare si la atingerea avantajului concurential. De aici se desprinde o stransa legatura intre structura pasivului intreprinderii si structura activului acesteia.

CAPITOLUL III

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL INTREPRINDERII

In sens general, prin echilibru se intelege o stabilitate a unei situatii, o armonie intre

elementele componente ale unui sistem, ceea ce in plan financiar implica armonizarea

surselor financiare cu nevoile financiare ale intreprinderii.

Analiza echilibrului financiar al unei intreprinderi poate fi efectuata cu ajutorul indicatorilor de echilibru si cu ajutorul ratelor de finantare.

In prezentul capitol vom analiza evolutia pe patru ani ai indicatorilor de echilibru financiar ai S.C. COMNORD S.A. , societate cu capital integral privat, avand ca domeniu de activitate ,,lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale”.

Contul de profit si pierdere este o lista a cheltuielilor si veniturilor întreprinderii, clasificate dupa anumite criterii.

Veniturile reprezinta cresteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul exercitiului financiar sub forma de: intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se materializeaza în cresteri de capitaluri proprii (altele decât cele rezultate din contributia actionarilor).

Cheltuielile reprezinta diminuari ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul exercitiului financiar sub forma de: iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se materializeaza în reduceri de capitaluri proprii (altele decât cele rezultate din distribuirea lor catre actionari).

Situatia patrimoniala a societatii a fost prezentata la inceputul lucrarii, iar pentru realizarea analizei echilibrului financiar vom afisa in continuare situatia rezultatelor firmei in cei 4 ani luati spre analiza.

3.1. Analiza fondului de rulment:

Fondul de rulment reprezinta volumul activelor circulante ale intreprinderii din care s-au scazut pasivele curente ale acesteia. Volumul total al activelor circulante sau curente reprezinta capitalul de lucru brut al intreprinderii. Daca din aceastea se scad datoriile pe termen scurt (pasivele curente) rezulta capitalul de lucru net (fondul de rulment). Ambii indicatori au un rol important in determinarea gradului de lichiditate al intreprinderii care reflecta capacitatea acesteia de a-si achita datoriile curente de plata.

Formula de calcul:

FR = Surse permanente (Capitaluri proprii + Datorii TL+Venituri in avans+Provizioane) – Utilitati permanente (Active fixe)

Fondul de rulment, pozitiv, (Capitaluri permanente > Imobilizari nete)constituie o marja de securitate a întreprinderii pentru exploatarea sa cotidiana, permitându-i sa-si asigure un nivel minim al unor active circulante strict necesare functionarii (stocuri minime, fond de casa minim), activul circulant fiind superior datoriilor pe termen scurt (Activ circulant net > Datorii sub 1 an).

Se constata un fond de rulment pozitiv si în crestere al întreprinderii, ceea ce confirma o dinamica favorabila a marjei de securitate, ca urmare a unor decalaje favorabile între ritmurile de crestere a factorilor luati în calculul fondului de rulment.

3.2. Analiza necesarului de fond de rulment:

Necesarul de fond de rulment arata marimea activelor ciclice ce trebuie finantate din fondul de rulment; se determina pe baza bilantului, ca diferenta intre activele de exploatare (active circulante, mai putin disponibilitatile) si obligatiile de plata pe termen scurt (furnizori, clienti – creditori, datorii fiscale s.a.), mai exact NFR = Utilizari ciclice – Resurse ciclice.

Acest indicator permite urmarirea echilibrului curent prin compararea necesarului de finantare a ciclului de exploatare cu datoriile aferente exploatarii.

Valoarea pozitiva a NFR reprezinta o situatie normala in activitatea firmei daca provine din expansiunea activitatii (valori mari ale stocurilor si creantelor, dar cu o rotatie rapida).

Astfel, situatia nefavorabila reprezinta rotatia lenta a stocurilor si creantelor superioara duratei de rotatie a datoriilor de exploatare (se incetinesc incasarile si se urgenteaza platile).

Formula de calcul a NFR:

NFR = Utilitati ciclice (Stocuri+Creante+Cheltuieli in avans) – Surse ciclice (Datorii TS)

NFR variabil, destinat finantarii alocarilor cu caracter conjunctural sau instabil (fluctuatii intamplatoare sau cu caracter sezonier ale activitatii). Finantarea acestor alocari impune utilizarea unor resurse cu caracter temporar: credite bancare curente, amanarea platii obligatiilor fata de terti, cand cele degajate sub forma NFR nu sunt suficiente.

3.3. Analiza trezoreriei nete:

Trezoreria neta reprezinta sinteza a realizarii echilibrului financiar la nivelul unei intreprinderi (atat pe termen lung cat si pe termen scurt).

Analiza trezoreriei nete se realizeaza prin compararea fondului de rulment (ce se inregistreaza la un moment dat, determinat pe baza bilantului) cu nevoia de fond de rulment (marime fluctuanta).

Trezoreria neta pozitiva reflecta o buna realizare a echilibrului financiar, respectarea regulii de finantare si degajarea unor disponibilitati monetare regasite intr-o trezorerie excedentara.

Acest surplus monetar trebuie plasat in conditii de rentabilitate cat mai buna, risc cat mai redus si lichiditate corespunzatoare.

Trezoreria neta negativa ilustreaza un dezechilibru financiar, evidentiind faptul ca necesarul de fond de rulment nu poate fi acoperit in intregime din resurse permanente, apelandu-se la credite).

Dezavantajul este dat de posibilitatea de acces la aceste tipuri de credite, de flexibilitatea surselor de finantare si, mai ales, de costul acestora (trebuie gasite sursele cu costurile cele mai mici).

Formula de calcul:

TN = FR – NFR

CAPITOLUL IV

ANALIZA RENTABILITATII

Rentabilitatea poate fi definită ca fiind capacitatea unei întreprinderi de a obține profit prin utilizarea factorilor de producție și a capitalurilor, indiferent de proveniența acestora.

Rentabilitatea este una dintre formele cele mai sintetice de exprimare a eficienței întregii activități economico-financire a întreprinderii, respectiv a tuturor mijloacelor de producție utilizate și a forței de muncă, din toate stadiile ciurcuitului economic: aprovizionare, producție și vânzare.

Rentabilitatea apare ca un instrument hotarâtor în mecanismul economiei de piață, în vederea orientării producției în raport cu cerințele consumatorilor. Aceasta presupune ca veniturile obținute în urma vinderii și încasării producției fabricate să fie mai mare decât cheltuielile efectuate.

Rata rentabilitatii economice masoara eficienta capitalului economic alocat activitatii productive a intreprinderii. Este independent de structura financiara, gradul de indatorare, politica de impozitare a profitului precum si alte elemente exceptionale.

Rata rentabilitatii financiare reprezinta capacitatea intreprinderii de a angaja profit net prin capitalurile proprii angajate in activitatea sa. Este de dorit ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare decat rata medie a dobanzii de piata pentru a face mai attractive actiunile intreprinderii si a creste cursul lor bursier.

Indicatorii prezentati anterior se constituie in instrumente de baza ale analizei financare folosite pentru caracterizarea performantelor economico-financiare ale unei intreprinderi.

Rent.ec.= (Profit Net+Dobanda)/ Activ Economic Net

Rent.ec.= (Profit Net+Dobanda)/ Activ Total – Datorii T.S.

Rent.fin.= Profit Net/ Capitaluri proprii

INDICATORII LICHIDITATII SI SOLVABILITATII

Rata de indatorare = Datorii(TL+TS) / Capitaluri proprii

Rata de lichiditate curenta = Active circulante / Datorii pe TS

Rata de lichiditate rapida = (Creante + Disponibilitati banesti) / Datorii pe TS

Rata de lichiditate imediata = Disponibilitati banesti / Datorii pe TS

Solvabilitatea = Capitaluri Proprii/ Pasiv Totale

RATA SOLVABILITATII PATRIMONIALE : exprima gradul de acoperire a obligatiilor de plata pe termen mediu si lung, inclusiv a obligatiilor catre actionari constand in capitalul varsat si alte fonduri constituite, din capitalul propriu ; Valoarea optima a acestui indicator este cuprinsa intre 40-60% ; o valoare sub 30% inseamna o situatie creitica pentru intreptindere.

O valoare ridicataa acestui indicator (70% in anul 2011) semnifica o sporire a capacitatii de autofinantare a societatii.

CAPITOLUL IV

CONCLUZII & RECOMANDARI

Pentru eficientizarea activitatii COMNORD S.A. este necesar a se optimiza masa imobilizarilor corporale. Astfel prin aceasta actiune se elimina o serie de cheltuieli cum ar fi: impozit datorat statului pt cladiri, terenuri, eliminarea cheltuielilor cu chirii, polite de asigurare, utilitati si personal de baza. Crearea de stocuri de materiale si combustibili in cantitati minime, folosirea apei, energiei electrice si a gazelor naturale prin dotarea cu consumatori moderni care duc la economii.

Folosirea utilajelor si a agregatelor precum si a anexelor acestora cat mai intens chiar si prin inchiriere catre alte societati in momentele in care societatea proprietara are gol de productie.

Prin masurile enumerate privind eficientizarea imobilizarilor corporale se poate realiza o crestere a veniturilor.

Pentru o buna conducere si evidenta a imobilizarilor lucru necesar in vederea folosirii optime si integrale a lor este necesara implementarea sistemelor informatice, aceasta ducand la un management eficient prin cunoasterea exacta in timp real a situatiei patrimoniale.

Pentru realizarea unui profit in ceea ce priveste imobilizarile financiare este necesara inregistrarea actiunilor si partilor sociale emise de alte societati comerciale si achizitionate intr-o asemenea proportie incat sa permita exercitarea unui control sau a unei influente notabile asupra unitatilor emitente.

In ceea ce priveste creantele societatii comerciale, acestea trebuie sa fie de valori cat mai mici, sa se stinga cat mai repede, la termenele stabilite astfel incat sa nu creeze pierderi.

Disponibilitatile banesti trebuie sa fie, in ceea ce priveste numerarul, conform legii, iar disponibilitatile din banca sa fie alimentate in mod preferential astfel incat sa se obtina si pe aceasta cale o dobanda.

Tot in vederea maririi eficientei activitatii societatii pentru realizarea de profit si ca atare consolidarea pozitiei in domeniul de activitate este necesara o atentie deosebita pentru micsorarea cheltuielilor specifice. Astfel se vor folosi materiale competitive care sa aiba cele mai mici pierderi tehnologice, cu preturi de achizitie mici, lucru ce se obtine printr-o activitate de marketing si incheierea de contracte pe termen lung cu furnizorii.

Este important ca mijloacele fixe sa se amortizeze cat mai rapid pentru a preintampina atata uzura lor fizica cat si morala, lucru ce va permite reinnoirea si modernizarea la un nivel tehnic ridicat intr-un timp mai scurt.

Cu toate eforturile economice pe care societatea le-a depus in vederea redresarii se observa ca Rata economica prezinta o scadere continua pe toti cei 4 ani de analiza.

Graficele prezentand situatia lichiditatilor si gradul de solvabilitate a societatii prezinta o alura usor descrescatoare dar care ne indica faptul ca societatea isi acopera o parte din datoriile financiare.

Graficul Ratei Financiare care din 2009 a prezentat pana in 2011 o scadere abrupta prezinta o redresare in 2011- 2012 unde prezinta un rezultat pozitiv.