Analiza Economico Financiară A Unui Proiect LA O Societate Comercială

Capitolul 1

1.Prezentarea organizației

1.1 Scurt istoric și obiect de activitate

Societatea comercială S.C. ANISSILV S.R.L. s-a înființat in anul 2008,fiind costituită,pe o perioada nelimitată,ca societate cu răspundere limilatată și care:

*se găsește la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J27/1271/2008;

*are Codul Unic de Înregistrare 24370647; atribut fiscal RO;

*are sediul social și punct de lucru în com.Răucești,jud. Neamț/tel. 0745.119.524;

*își desfășoară activitatea conform legislației în vigoare din România și cu statutul

propriu publicat în Monitorul Oficial al României;

*se găsește în Organismul Profesional înregistrat cu numărul 6540.

De când s-a înființat și până în prezent S.C. ANISSILV S.R.L. și-a desfașurat activitatea în proiectarea, realizarea, dar și reparațiile instalațiilor electrice interioare ale construțiilor civile și industriale cu tensiuni de pana la 400 kV și putere nelimitată.

În urma experienței acumulate și a bunelor rezultate obținute de către personal, S.C. ANISSILV S.R.L. își propune, in continuare, realizarea lucrărilor de proiectare și execuție a rețelelor elctrice și posturilor de transformare la tensiuni de 0,4 400 kV, stațiilor electrice și instalațiilor aparținând părții electrice ale centralelor.

Ca domenii principale în care se aplică cerințele sistemului calității, entitatea prezintă:

Execuția și reparația rețelelor electrice de 0,4 ÷ 20 kV, inclusiv PT 20/0,4 kV și branșarea;

Execuția și reparația instalațiilor electrice interioare în clădiri civile și industriale;

Executarea liniilor electrice atât aeriene, cât și subterane, cu tensiuni nominale de 0,4 kV – 110 kV și a posturilor de transformare cu tensiune nominală superioara de cel mult 20 kV;

Executarea liniilor electrice aeriene cu tensiuni nominale de 110 kV – 400 kV, liniilor electrice subterane cu tensiuni nominale de 110 kV sau 220kV;

Executarea instalațiilor electrice de curenți slabi;

Ansamblarea și echiparea tablourilor electrice.

Structura organizatorică a unei societăți reprezintă modul de organizare a elementelor componente și modul în care acestea sunt corelate și interacționează reciproc.

Structura organizatorică pe linia managementului SIM se definește pe baza rezultatelor analizei principalelor obiective ale entității S.C. ANISSILV S.R.L., îmbinând cele mai adecvate metode și sisteme de conducere, asigurând investirea cu responsabilitate și autoritate funcțională a persoanelor care conduc, efectuează și verifică activitățile care influențează calitatea, protecția mediului, a sănătății și siguranței personalului angajat și colaborator,dar și a liniilor de comunicare și raportare adecvate.

1.2 Analiza economico-financiară pe ultimii trei ani

”Analiza economică studiază fenomene din punct de vedere economic,al consumului de resurse și al rezultatelor obtinute. De asemenea, trebuie luate în cosiderare relațiile structural-funcționale a celor cauză-efect.”

Realizând analiza practică vom constata că aceasta este foarte strâns legată de activitatea de control și de conducerea întreprinderilor.

Fără a face o analiză economică și financiară, nu putem concepe realizarea obiectivelor deciziilor privind planificarea, urmărirea și reglarea activităților economice a întreprinderii.

1.2.1 Indicatori de lichiditate

”Lichiditatea reprezintă proprietatea elementelor patrimoniale de a se transorma in bani.”

1.2.1.1 Lichiditatea generală

Lichiditatea generală reprezintă indicatorul care măsoară posibilitatea societății comerciale de a-și acoperi bunurile bănești pe termen scurt prin transformarea activelor circulante în disponibilități bănești.

a. Mărimi absolute

Lg = AC' – DTS, unde:

AC'→activele circulante + conturile de regularizare + prime privind rambursarea operațiunilor

DTS→(totalul datoriilor financiare și asimilate <1 an) + (alte datorii + Ttotal <1 an)

b. Mărimi relative, analizate ca rata lichidității generale:

RLg = AC' / DTS * 100

1.2.1.2 Lichiditatea intermediară

Lichiditatea intermediară este dată de raportul dintre activele circulante (excluzând stocurile) și datoriile curente și este reprezentată prin două forme:

a. Forma absolută

Li = (AC'-S) – DTS, unde:

Li → lichiditatea intermediară

S → stocurile

DTS → (totalul datoriilor financiare și asimilate <1 an) + (alte datorii + Ttotal <1 an)

b. Forma relativă

RLi = (AC'-S) / DTS

1.2.1.3 Lichiditatea efectivă

Prin lichiditatea efectivă evidențiem gradul în care disponibilitățile bănești pot acoperi plățile scadente. Adoptă si ea două forme, și anume:

a. Forma absolută

Le = TR – DTS, unde:

Le→ lichiditatea efectivă

TR→ trezoreria din bilanț

DTS → (totalul datoriilor financiare și asimilate <1 an) + (alte datorii + Ttotal <1 an)

b. Forma relativă :

RLi = TR / DTS * 100

Exercițiul practic la firma S.C ANISSILV S.R.L.

*Lichiditatea generală

Mărimi absolute

Lg = AC' – DTS

Lg(2011) = 344.125 – 300.870 =43.255

Lg(2012)= 182.689 – 120.754 = 61.935

Lg(2013)= 153.740 – 83.769 = 69.971

b. Mărimi relative

RLg = AC' / DTS * 100

RLg(2011) = 344.125 / 300.870 * 100 = 114,41%

RLg(2012) = 182.689 / 120.754 * 100 = 151,29 %

Rlg(2013) = 153.740 / 93.769 * 100 = 183,52 %

*Lichiditatea intermediară

Formele absolute

Li = (AC' – S) – DTS

Li(2011) = (344.125-114.637) – 300.870 = – 71.382

Li(2012) = (182.689 – 162.774) – 120.754 = -100.839

Li(2013) = (153.740 – 114.478) – 83.769 = – 44.507

b. Formele relative

RLi = (AC' – S) / DTS * 100

RLi(2011) = (344.125 – 114.637) / 300.870 * 100 = 76,27 %

RLi(2012) = (182.689 – 162.774) / 120.754 * 100 = 16,49 %

RLi(2013) = (153.740 – 114.478) / 83.769 * 100 = 46,86 %

*Lichiditatea efectiva

Formele absolute

Le = TR – DTS

Le(2011) = 22.719 – 300.870 = – 280.151

Le(2012) = 6.541 – 120.754 = – 114.213

Le(2013) = 1.570 – 83.769 = – 82.199

b.Formele relative

RLe=TR / DTS * 100

RLe(2011) = 22.719 / 300.870 * 100 = 7,55 %

RLe(2012) = 6.541 / 120.754 * 100 = 0,54 %

RLe(2013) =1.570 / 83.769 * 100 = 1,87 %

Analiza lichidității

Tabel nr. 1; Cap.1; Paragraf 1.2.1

Interpretare dupa analiza lichidității:

*2012 față de 2011

Rata lichidității generale

Observăm cum în anul 2012 avem o creștere semnificativă a ratei lichidității generale,față de 2011, cu 139,88 procente,datorită diminuării cifrei datoriilor pe termen scurt cu 18.680 în valori absolute,dar, și o scădere a activelor circulante cu 161.436 în valori absolute, respectiv 53,08 % în valori relative.

Rata lichidității intermediare

În 2012 față de 2011 observăm o scădere a ratei lichidității generale cu 59,78 procente în valori relative,datorită scăderii avtivelor circulante cu 161.436 în valori absolute și creșterii stocurilor cu 48.137 în valori absolute, respectiv cu 70,42 % în valori relative, dar și o scădere a datoriilor pe termen scurt cu 180.116 in valori absolute, resptectiv 40,13 în valori relative.

Rata lichidității efective

În anul 2012 față de 2011,putem observa cum rata lichidității efective ajunge la o scădere bruscă cu 7,01 % în valori relative și 165.938 în valori absolute datorită scăderii trezoreriei cu 16.178 în valori absolute respectiv 28,79 în valori relative.

*2013 față de 2012

Rata lichidității generale

În anul 2013 față de anul 2012,observăm cum rata lichidității generale crește cu 31,21 %, dar și o ușoară scădere a activelor circulante cu 28.949 în valori absolute,respectiv 84,15 % în valori relative.

Rata lichidității intermediare

În 2013 față de 2012, se observă o creștere a ratei lichidității intermediare cu 30,37, fapt care se datorează, în principal, scăderii lente a activelor circulante cu 28.949 în valori aboslute, respectiv cu 84,15 % în valori relative;scăderea lentă a stocurilor cu 48.296 în valori absolute și cu 70,32 în valori relative.

Rata lichidității efective

Observăm cum în anul 2013 față de cel precedent, 2012, avem o creștere cu 1,33 însă, cu toate acestea, trezoreria a scăzut brusc cu 4971, iar datoriile pe termen scurt au scăzut cu 37.100 în valori absolute și cu 69,37 în valori relative.

1.2.2 Indicatori de solvabilitate

Solvabilitatea reprezintă capacitatea unei întreprinderi de a-și acoperi ratele existente la o scadență mai mare de un an.

1.2.2.1 Solvabilitatea financiară generală

Solvabilitatea financiară generală reprezintă capacitatea de a rambursa ratelete și creditele pe termen mediu și lung rămase neachitate.

Mărimi absolute

Sg = ABr – RC, unde avem > 0 excedent de solvabilitate

= 0 echilibru de solvabilitate

< 0 insolvabilitate

ABr → active totale rămase după deducerea DTS-urilor

ABr = AI + Lg

AI → active imobilizate

RC=(totalul datoriilor financiare de peste un an) + (totalul altor datorii de peste un an)

b.Mărimi relative

RSg = ABr / RC * 100, unde avem: > 0 grad de acoperire excedentă

= 0 solvabilitate integrală

< 0 solvabilitate parțială

1.2.2.2 Solvabilitate financiară pe termen mediu

Solvabilitatea financiară pe termen mediu exprimă capacitatea de a rambursa, ratele pentru creditele pe termen mediu rămase neachitate,la scadență.

Mărimi absolute

Sm = ABr – RCM, unde avem: > 0 excedent mediu de solvabilitate

= 0 echilibru mediu de solvabilitate

< 0 insolvabilitate pe termen mediu

ABr → activele rămase după deducerea datoriilor pe termen scurt și lung

ABr = AI – RCL

AI → active imobilizate

RCL = împrumuturile din emisiuni de obligațiuni, creditele pe termen lung rămase pentru cheltuielile de repartizat pe mai multe exerciții financiare, dobânzi aferente creditelor și împrumuturilor pe termen lung

RCM = (totalul datoriilor financiare și asimilate între 1-5 ani) + (totalul altor datorii între 1-5 ani)

b. Mărimi relative

RGM = ABr / RCM * 100, unde avem:

> 0 gradul de acoperire medie excedentară

= 0 solvabilitate medie integrală

< 0 solvabilitate medie parțială

1.2.2.3 Solvabilitate financiară pe termen lung

Solvabilitatea financiară pe termen lung reprezintă capacitatea de a putea rambursa ratele curente pentru credite pe termen lung, rămase de achitat, la scadență.

Mărimi absolute

Sl = (ABr – RCM) – RCL, unde avem: > 0 excedent de solvabilitate pe termen lung

= 0 echilibru de solvabilitate pe termen lung

< 0 insolvabilitate pe termen lung

b.Mărimi relative

RSl = (ABr -RCM) / RCL * 100, unde avem:

> 0 grad de acoperire excedentă pe termen lung

= 0 solvabilitate integralî pe termen lung

< 0 solvabilitate parțială pe termen lung

Exercitiul practic la S.C. ANISSILV S.R.L.

*Solvabilitatea financiară generală

Mărimi absolute

Sg = ABr – RC

ABr = AI + Lg

Sg(2011) = 15.266 + 43.255 – 0 = 58.521

Sg(2012)= 15.266 + 61.935 – 0 = 77.201

Sg(2013)= 15.266 + 69.971 – 0 = 85.237

a. Mărimi relative

RSg = ABr / RC * 100

RSg(2011) = 0

RSg(2012) = 0

RSg(2013) = 0

*Solvabilitatea financiară pe termen mediu

Mărimi absolute

Sm = ABr – RCM

ABr = AI – RCL

Sm(2011) = 15.266

Sm(2012) = 15.266

Sm(2013) = 15.266

b. Mărimi relative

RSm = ABr / RCM * 100

RSm(2011) = 0

RSm(2012) = 0

RSm(2013) = 0

Analiza solvabilității

Tabelul nr. 2; Cap. 1; Paragraful 1.2.2

Interpretare

Observăm cum pentru toți cei trei ani, respectiv, 2011, 2012, 2013 rata solvabilității generale își păstrează atât valoarea absolută, cât și cea relativă. Dat fiind faptul că datoriile pe termen scurt au scăzut de la un an la altul, societatea nu a apelat la credite pe termen lung, lucru pentru care rata solvabilității generale este egală cu cea a solvabilității medii, iar solvabilitatea pe termen lung este nulă.

1.2.3 Indicatori de rentabilitate

”Rentabilitatea reprezintă capacitatea unei întreprinderi de a obține profit prin urilizarea factorilor de producție ți a capitalurilor, indiferent de proveniența acestora.”

Rata pentru autofinanțarea generala

RAF = CAFN / (AI+NFR) * 100

NFR → nevoia de fond de rulment

NFR = (AC' – TR) – (DTS – DBS)

DBS → datorii bancare pe termen scurt

DBS = credite bancare pe termen scurt + dobânzi aferente acestora

B. Rata pentru autofinanțarea afacerilor curente

RAF = CAFN / NF< 0 solvabilitate parțială pe termen lung

Exercitiul practic la S.C. ANISSILV S.R.L.

*Solvabilitatea financiară generală

Mărimi absolute

Sg = ABr – RC

ABr = AI + Lg

Sg(2011) = 15.266 + 43.255 – 0 = 58.521

Sg(2012)= 15.266 + 61.935 – 0 = 77.201

Sg(2013)= 15.266 + 69.971 – 0 = 85.237

a. Mărimi relative

RSg = ABr / RC * 100

RSg(2011) = 0

RSg(2012) = 0

RSg(2013) = 0

*Solvabilitatea financiară pe termen mediu

Mărimi absolute

Sm = ABr – RCM

ABr = AI – RCL

Sm(2011) = 15.266

Sm(2012) = 15.266

Sm(2013) = 15.266

b. Mărimi relative

RSm = ABr / RCM * 100

RSm(2011) = 0

RSm(2012) = 0

RSm(2013) = 0

Analiza solvabilității

Tabelul nr. 2; Cap. 1; Paragraful 1.2.2

Interpretare

Observăm cum pentru toți cei trei ani, respectiv, 2011, 2012, 2013 rata solvabilității generale își păstrează atât valoarea absolută, cât și cea relativă. Dat fiind faptul că datoriile pe termen scurt au scăzut de la un an la altul, societatea nu a apelat la credite pe termen lung, lucru pentru care rata solvabilității generale este egală cu cea a solvabilității medii, iar solvabilitatea pe termen lung este nulă.

1.2.3 Indicatori de rentabilitate

”Rentabilitatea reprezintă capacitatea unei întreprinderi de a obține profit prin urilizarea factorilor de producție ți a capitalurilor, indiferent de proveniența acestora.”

Rata pentru autofinanțarea generala

RAF = CAFN / (AI+NFR) * 100

NFR → nevoia de fond de rulment

NFR = (AC' – TR) – (DTS – DBS)

DBS → datorii bancare pe termen scurt

DBS = credite bancare pe termen scurt + dobânzi aferente acestora

B. Rata pentru autofinanțarea afacerilor curente

RAF = CAFN / NFR * 100

C. Rata pentru autofinanțarea afacerilor viitoare

RAV = CAFN / AI * 100

D. Rata pentru rentabilitatea economică

PRE = RBE / AB * 100

RBE → reprezintă rezultatul brut al exercițiului

AB → activul bilanțier

E. Rata pentru rentabilitatea exploatării

PREXP = REXP / AB * 100

REXP → rezultatul din exploatare

F. Rata pentru rentabilitatea capitalului propriu

RRCPR = RBE / CPR * 100

CPR → capitaluri proprii

G. Rata pentru rentabilitate

PR = RNE / CA * 100

RNE → rezultatul net al exercițiului

CA → cifra de afaceri

H. Rata pentru rentabilitatea generală

RRG = RNE / CTE * 100

CTE → toate cheltuielile,mai puțin cele cu impozitul pe profit

I. Rata pentru acoperirea dobânzilor

RADOB = RBDI / CHD * 100

RBDI → rezultatulbrut înaintea deducerii dobânzilor și impozitului pe profit

CHD → cheltuieli cu dobânzile

J. Rata rentabilității financiare

BRF = RNE / CS * 100

CS → capitalul social

1.3 Analiza resurselor umane existente

În cadrul unei entități putem spune că resursele umane este singura resursă care are capacitatea de a-și crește valoarea odată cu trecerea timpului, spre deosebire de celelalte resurse a întreprinderii, care dacă nu se uzează fizic, se uzează moral.

La firma S.C. ANISSILV S.R.L., numarul mediu de personal în anul 2013 a fost de 16 angajați și a crescut față de 2011 cu 3 angajați.

Structura resurselor umane după categoriile de salariați

Tabelul nr. 3; Cap. 1; Paragraf 1.3

1.4 Analiza SWOT în cadrul entității S.C. ANISSLIV S.R.L.

Analiza SWOT este metoda care ajută la proiectarea viziunii de ansamblu asupra firme și se folosește în mediul de afaceri.

Prin această metodă,de fapt,sunt evidențiate punctele tari,punctele slabe, oportunitățile și amenințările din cadrul firmei.

În urma analizei SWOT pentru S.C. ANISSILV S.R.L. putem remarca:

A. Punctele tari (S)

– firmă recunoscută în zonă

– diversitate de servicii acordate clientului

– prețuri accesibile

-proceduri de operare bine definite

-personal tânar și bine pregătit

B. Punctele slabe (W)

-numărul personalului scăzut

-lipsa materialelor și a uilajelor

-lipsa promovării

C. Oportunități(O)

-extindrea locuințelor la periferia orșelor/ satelor

-acțiuni de promovare a serviciilor

D. Amenințări (T)

– politica agresivă a firmelor concurente

– creșterea standardelor ridicate de calitate a serviciilor

– diminuarea puterii clienților de racordare la energia electrică,datorită prețurilor ridicate a materialelor.

Capitolul 2

Prezentarea proiectului

2.1 Scopul și obiectivele investiției

Un proiect,fie el mai mic sau mai mare, urmărește, întotdeauna, să îndeplinească următoarele trei reguli: rezultatele specifice; menționarea datei de început și a celei de încheiereși stabilirea bugetelor.

În gestiune, proiectul include următoarele procese de bază, după cum urmează:

Planificarea – trebuie să specificăm rezultatele la care ajungem, să determinăm desfășurătorul ăn timp și să estimăm resursele necesare.

Organizarea – urmează să definim rolul și responsabilitățile persoanelor implicate.

Monitorizarea – constă în a reconfirma sarcinile repartizate oamenilor, a monitoriza activitățile de îndeplinit și rezultatele acestora, a rezolva problemele întâlnite și a repartiza informațiile persoanelor interesate.

Comunicarea – reprezintă forma, conținutul, transpunerea și recepționarea mesajului.

Proiectul are cinci faze și anume:

Concepere

Planificare / Definire

Organizare / Start

Realizare

Finalizare / Încheiere

În urma participării la una din licitațiile organizate de distribuitorul de energie, E-On Moldova, S.C. ANISSILV S.R.L. a câștigat, urmând ca în decursul unui an să înlocuiască, în total, 70 km de rețea, aceasta cuprinzând: inlocuirea stâlpilor deteriorați, înlocuirea firelor de rețea pe întreaba lungime, înlocuirea contorilor electrici și a transormatoarelor.

Pentru ca firma să nu piardă celelate contracte pe care le are cu diferiți clienți,persoane fizice sau întreprinderi, aceasta, trebuie să demare un proiect de extindere, constând în achiziționarea unor noi utilaje și materiale necesare întocmirii lucrării, dar și mărirea numarului de angajați.

2.2 Determinarea costului total al investiție

Pentru a putea începe și mai apoi a duce la bun sfârșit proiectul, societatea trebuie să apeleze la un împrumut bancar.

Utilajele vor fi achiziționate din târguri cu produse second – hand, pentru a diminua costurile investiției.

Suma împrumutată împreună cu încasările din ultimile trei luni trebuie să acompere următoarele, după cum urmează:

Tabelul nr. 4; Cap. 2; Paragraf 2.2

Analiza costului total:

Tabelul nr. 5; Cap. 2; Paragraf 2.2

Structura financiară a proiectului de investiții:

Tabelul nr. 6; Cap. 2; Paragraf 2.2

Capitolul 3

3.1 Analiza proiectului de investiții A. Analiza în mediu cert

Pentru a analiza proiectul de investiții am pornit de la următoarele ipoteze:

* investiția se amortizează liniar pe o perioada de 2 ani

* firma vine cu un aport propriu asupra investiției, dar nu cu unul sufiecient de mare încât să acopere toate cheltuielile proiectului, astfel încât, firma va avea nevoie de un împrumut bancar

* se estimează că după investiție, firma ar putea prelua proiectele zonale pentru înlocuirea rețelei de distribuție electrică, propuse de E-on Moldova

Tabelul nr. 7; Cap. 3; Paragraf 3.1

B. Analiza în mediu incert

Analiza în mediul incert este, de fapt, o analiză ce se efectuează pe baza scenariilor și presupune o estimare a unui CGD aferent investițiilor în cadrul a mai multor scenarii. În cazul nostru s-au urmărit trei scenarii, și anume: favorabil, normal și nefavorabil, asociindu-li-se o anumită probabilitate de apariție. Se calculează și media și dispersia VAN.

Pentru cazul de față, criteriul de maximizare VAN se transformă în criteriul de maximizare al următorului raport:

E (VAN) / σ2 (VAN)

Pentru a descoperi VAN, trebuie ca mai întâi să aflăm valoarea fluxului de numerar (sau a cash flow-ului de investiții ). Aceasta este reprezentată de formula:

CFinv = (IMO0 – Amo) – IMO1 + Rezultatul aferent vânzării activelor imobilizate, unde:

IMO1 = mărimea netă de amortizare a activelor imobilizate în proprietatea întreprinderii la sfârșitul exercițiului financiar;

IMO0 = mărimea netă de amortizare a activelor imobilizate în proprietatea întreprinderii la începutul exercițiului financiar;

Amo = cheltuielile cu amortizarea calculată de întreprindere în exercițiul financiar respectiv.

CFinv2011 = 12.990 – 15.266 + 284.424 = 282.148

CFinv2012 = 15.266 – 15.266 + 460.763 = 460.763

CFinv2013 = 15.266 – 15.266 + 140.157 = 140.157

Calculul termenului de recuperare:

Tabelul nr.8; Cap. 3; Paragraf 3.1

Se presupune că la momentul actual S.C. ANISSILV S.R.L. nu are de recuperat pierderi, aceasta analizând adoptarea unui proiect de investiții. Pentru rațiunea de simplificare, vom presupune, că investiția se amortizează liniar pe o perioadă de doi ani.

Proiectul nostru de investiții presupune o investiție inițială de 850.000, iar cash-flow-ul este anticipat la o valoare de 883.068.

VAN = – 850.000 + 889.068 / (1+0,1) = – 47.210

Analiza proiectului de investiții evidențiază o VAN negativă. Conform principiilor de evaluare a proiectelor de investiții, în aceste condiții, proiectul este respins.

Scopul indicatorului financiar este de a oferi informațiile utile pentru deciziile manageriale, în cazul de față de adoptare sau de respingere a unui proiect de investiții. Așadar, în cazul în speță, VAN nu este recomandabil, datorită bruierii determinate de permiterea recuperării pierderilor.

3.2 Analiza proiectului pe baza indicatorilor statici

Indicatorii statici au un conținut concret și determină categoriile economice sau sociale, au o formulă proprie de calcul pentru a se exprima numeric, se definesc bine în spațiu, în timp și sub aspect organizatoric și nu în ultimul rând, pot fi utilizați independent sau pot forma un sistem de indicatori.

Importanța lor într-un proces de cercetare este demonstrată prin funcțiile pe care le îndeplinesc, acestea fiind: compararea, măsurarea, analiza, estimarea, sinteza și verificarea.

Cu ajutorul indicatorilor statici vom evalua eficiența investițiilor, după cum urmează:

It(inestiția totală) – indicator de minim

S(investiția specifică) – indicator de minim

S = It / Q

Q = q * p, unde:

q – cantitatea

p – prețul

C. Termenul de recuperare a investiției – indicator de maxim

T = It / Pr, unde:

Pr – profit

D. e(coeficintul de eficiență economică a investișiei) – indicator de maxim

e = Pr / It = 1 / T

E. Cheltuieli recalculate – indicator de minim

K = It + Ch * De, unde:

Ch – cheltuieli de producție anuală

De – durata de exploatare a obiectului

F. Cheltuieli recalculate specifice – indicator de minim

k = K / (Qh * De)

G. Randamentul economic al investiției – indicator de maxim

Re = (Pr * De / It) – 1

H. Rata de rentabilitate – indicator de maxim

r = P-r / It * 100

Tabelul nr. 9; Cap. 3; Paragraf 3.2

A. Valoarea anuală a producției