Analiza Economica Si Financiara In Alimentatie Publica Si Agroturism

PROIECT LA DISCIPLINA

“ANALIZĂ ECONOMICĂ ȘI FINANCIARĂ ÎN ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ȘI AGROTURISM”

CUPRINS

CAPITOLUL 1. Baza de Informații

Prezentarea societății

Obiectul de activitate al societății

Principalii clienți și furnizori ai societății

CAPITOLUL 2 Analiza pieței

2.1 Prezentarea sectorului în care activează societatea

2.2 Principalii concurenți

2.3 Analiza mediului concurențial

2.3.1 Analiza cotelor de piață

2.3.2 Analiza poziției concurențiale

2.3.3 Modelul Boston Consulting Group

Capitolul 3 Analiza potențialului intern

3.1 Analiza resurselor umane

3.2 Analiza resurselor materiale

Capitolul 4 Analiza cheltuielilor

4.1 Structura cheltuielilor

4.2 Metoda costului obiectiv

Capitolul 5 Analiza rezultatului întreprinderii

5.1 Analiza cifrei de afaceri

5.2 Analiza producției

5.3 Analiza valorii adăugate

5.4 Analiza marjei comerciale

Capitolul 6 Analiza performanței întreprinderii

6.1 Prezentare și analiza fondului de profit și pierderi

6.2 Analiza rezultatului financiar

6.3 Analiza rentabilității

6.4 Analiza sănătății întreprinderii

6.4.1 Structura de finanțare

6.4.2 Analiza valorii patrimoniale

6.4.3 Analiza riscului

Capitolul 7 Concluzii și recomandări

CAPITOLUL 8 Bibliografie

CAPITOLUL 1 – BAZA DE INFORMAȚII

Prezentarea societății S.C VALEA SOARELUI S.R.L

S.C VALEA SOARELUI S.R.L s-a înregistrat la data de de 26.11.1992, sub numarul de ordine în registrul comerțului J08/1564/1991, atribuindu-se Codul Unic de Înregistrare C.U.I. RO 1131934, în municipiul Brașov, cu sediul social în comuna Moeciu, strada Principală nr. 53 A- Moeciu de Jos.

Capitalul social subscris varsat , la sfarsitul anului 2012 este de 2.300.000 lei intregral vărsat.

S.C VALEA SOARELUI S.R.l este localizată în culoarul Rucăr-Bran în nord-vestul munțiilor Bucegi și estul munțiilor Piatra Craiului și reperezintă una din cele mai vechi căi de acces între cele două provincii romanești. Situată la aproximativ 30 km de Brașov într-un cadru natural deosebit de pitoresc, comuna Moeciu a devenit în ultimii ani o importantă destinație de vacanță pentru turiști. Cea mai mare influență asupra localitații o are orașul Brașov.

S.C VALEA SOARELUI S.R.L se învecinează cu terenuri particulare, forța de muncă este asigurată de pe raza comunei, cât și din comunele învecinate. Pensiunea Steaua Nordului este branșată la rețeaua electrică și cea de apă-canal. Suprafața pe care este amplasată pensiunea este de 13.000 metri pătrati și este proprietate privată.

Pensiunea este amplasată în comuna Moeciu este una dintre cele trei comune administrative care alcătuiesc Zona Bran: Bran, Moeciu ,Fundata

Comuna a luat ființă, în actuala componență administrativă, în anul 1968 când în România s-a făcut reforma administrativă. Este alcătuită din șase sate, fiind comuna cu cele mai multe sate din zona Bran, după cum urmează: Moeciu de Sus, Cheia, Moeciu de Jos, Drumul Carului, Peștera, Măgura

Sediul administrativ al comunei Moeciu este în satul Moeciu de Jos.

Obiectul de activitate al societății

S.C VALEA SOARELUI S.R.L are ca obiectiv de activitate principal : ” facilităti de cazare pentru vacanțe și perioade de scurta durată” cu codul CAEN 5630.

Pensiunea ”Valea Soarelui” are ca scop oferirea servicilor de cazare la maximum de calitate, confort și igienă, îndeplinind standardele Uniunii Europene la un preț corect al pieței din țara noastră. Accesul facil la pensiune cât și poziționarea acesteia reprezintă un excelent punct de plecare către diversele obiective turistice ale zonei.

Codurile CAEN inscrise S.C VALEA SOARELUI S.R.L sunt urmatoarele:

5520 Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată

5510 Hoteluri și alte facilități de cazare similare

5610 Restaurante

5630 Baruri și alte activităti de servire a băuturilor

Serviciul de cazare vizează, prin conținutul său, conturarea condițiilor și confortului pentru adăpostirea și odihna călătorului. În practica turismului modern, el este produsul a ceea ce se numește industria hotelieră, sector care înglobează ansamblul activităților desfășurate în spațiile de cazare, acele prestații oferite turistului pe timpul rămânerii lui în unitățile hoteliere. In primii doi ani de existentă, firma si-a construit un renume prin calitatea serviciilor prestate la preturi foarte accesibile. Odata cu adoptarea altei strategii si diversificarea ofertei, numarul clienților firmei a crescut semnificativ determinand astfel o crestere a cifrei de afaceri de la an la an.

S.C VALEA SOARELUI S.R.L.oferă, in plus, servicii unicat, cum ar fi: alimentație publică, excursii organizate (pelerinaje la manăstiri, excursii culturale (muzee, case memoriale), dar și excursii exclusiv pentru relaxare), posibilitatea de a particpa la programe atat sportive (echitație, ciclism montan, tennis, baschet, ski) însotiti de un antrenor, cât și la programe de turism montan, toate itinerariile fiind organizate și conduse de ghizi turistici pregătiți pentru astfel de acțiuni.

Pensiunea ”Valea Soarelui” efectuează atât operațiuni de primire turiști (incoming) cât și plecări în străinătate (outgoing) prin intermediul unor agenții de turism. Din punct de vedere al eficenței economice activitatea de incoming este mult mai rentabilă, deși numărul relativ scăzut de interes al turiștilor străini pentru orașul nostru nu este foarte mare. Pentru dezvoltarea activității de incoming efortul singular al pensiunii este insuficent, deoarece aici trebuie promovat satul în ansamblul lui, ca destinație turistică atât pentru relaxare sau vizitarea unor vestigii cultural-istorice și religioase. Această promovare trebuie făcută de Primărie, practic de instituțiile statului căci turismul este un corolar al unei economii naționale în care toate sectoarele de activitate trebuie să concure pentru realizarea unui sejur confortabil și sigur pentru turist.

Personalul companiei este periodic specializat pentru a-și oferi serviciile la cele mai înalte standarde, iar echipamentele de care dispun sunt permanent înlocuite cu cele de ultima generație.

Principalii clienți și furnizori ai societății

Clienții pensiunii sunt reprezentați de consumatori din toate domeniile de activitate: bancar, asigurari, publicitate, farmaceutic, reprezentanți ai ambasadelor, camere de comerț etc. Clienții Pensiunii Valea Soarelui provin din clase sociale cu venituri mari sau peste medie.

Clientela pensiunii se împarte în două categorii:

persoane fizice;

persoane juridice.

a) Clienții persoane fizice sunt:

pe de o parte turiști individuali, care solicită servicii cazare și masă deoarece călătoresc cu mijlocul de transport propriu; oamenii de afaceri – cei care călătoresc în scop de afceri, pentru pregătire profesională prin participare la traininguri profesionale, seminarii, ședinte; firmele specializate în organizarea de traininguri, seminarii, conferințe.

pe de altă parte grupurile de turiști care se înscriu la un program turistic fix, de obicei cu ghid (în special circuite turistice);

copii: pentru aceștia se organizează tabere;

sportivii pentru care se organizează participarea la diferite concursuri sportive.

Clienții persoane juridice sunt:

firmele cu care agenția are încheiate contracte de colaborare și care au o pondere de 25% în totalul clienților.

Clienții aleg oferta pensiunii pentru că le oferă valoare și satisfacție. Pentru a îmbunatăți performanțele sistemului de furnizare a valorii către client pensiunea își selectează atent furnizorii cu care cooperează, iar pentru a le oferi o satisfacție mai mare pensiunea a adoptat două strategii:

adăugarea unor avantaje financiare. Acestea constau în discount-uri care sunt prevăzute în contractele încheiate.

adăugarea unor avantaje sociale. Întrucât avantajele financiare, nu reprezintă un element permanent de diferențiere a pensiunii de concurență, personalul pensiunii lucrează la întărirea legăturilor pe plan social cu clienții, prin cunoașterea nevoilor și a dorințelor individuale ale acestora și ulterior prin personalizarea și individualizarea produselor și serviciilor.

Personalul este calificat și știe că, calitatea serviciilor oferite este cheia satisfacției clientului iar satisfacția acestuia va aduce de la sine o fidelitate mai puternică din partea acestuia. Unul din scopurile declarate ale pensiunii este fidelizarea clientelei și acest lucru nu se poate obține decât prin dezvoltarea unor relații de încredere reciprocă, de sinceritate și transparență, bazate pe o mare experiență și competență profesională. Pornind de la bine cunoscuta zicală « clientul nostru – stăpânul nostru », pensiunea menține legătura permanent cu clienții fideli prin diverse mijloace de comunicare (telefon, fax, e-mail, poștă etc).

Astfel, angajatul pensiunii care se ocupă de incoming trimite clienților noile oferte pe care le consideră interesante.

Personalul pensiunii preia mesajele clienților, intențiile acestora încercând să construiască împreună cea mai bună variantă de program care să corespundă necesitătilor clientului dar și bugetului acestuia, încercând să ofere raportul optim caliate-preț. Un lucru foarte dificil în aceasta direcție este munca de educare a clientelei prin care personalul agenției încearcă sa-l determine pe clienți să nu renunțe din cauza bugetului limitat la serviciile de calitate superioară.

Furnizorii de materii prime ai unitatii nu sunt multi si nu sunt specializati:

mare parte din produsele folosite la pregatirea mesei sunt obtinute din gospodaria proprie;

producatori autorizati de pe plan local (lapte, carne, legume, etc.);

magazine din apropiere (produse alimentare, bauturi racoritoare si bauturi alcoolice);

Electrica, EonGaz, Romsilva (furnizori de current, gaz, lemen de foc);

Tabelul 1.1.

CAPITOLUL 2 – ANALIZA PIEȚEI

Prezentarea sectorului în care activează societatea

S.C VALEA SOARELUI S.R.L este situată în Comuna Moeciu, în municipiul Brașov, cu sediul social în comuna Moeciu, strada Principală nr. 53 A- Moeciu de Jos.

S.C VALEA SOARELUI S.R.l este localizată în culoarul Rucăr-Bran în nord-vestul munțiilor Bucegi și estul munțiilor Piatra Craiului și reperezintă una din cele mai vechi căi de acces între cele două provincii romanești. Situată la aproximativ 30 km de Brașov într-un cadru natural deosebit de pitoresc, comuna Moeciu a devenit în ultimii ani o importantă destinație de vacanță pentru turiști. Cea mai mare influență asupra localitații o are orașul Brașov.

S.C VALEA SOARELUI S.R.L se învecinează cu terenuri particulare, forța de muncă este asigurată de pe raza comunei, cât și din comunele învecinate. Pensiunea ”Dor de munte” este branșată la rețeaua electrică și cea de apă-canal. Suprafața pe care este amplasata pensiunea este de 13.000 metri pătrati și este proprietate privată.

S-C VALEA SOARELUI S.R.L are ca obiect de activitate principal : ” facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurta durată” cu codul CAEN 5630.

Pensiunea ”Valea Soarelui” are ca scop oferirea servicilor de cazare la maximum de calitate, confort și igienă, îndeplinind standardele Uniunii Europene la un preț corect al pieței din țara noastră. Accesul facil la pensiune cât și poziționarea acesteia reprezintă un excelent punct de plecare către diversele obiective turistice ale zonei.

Codurile CAEN înscrise de S.C VALEA SOARELUI S.R.L sunt urmatoarele:

5520 Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată

5510 Hoteluri si alte facilitati de cazare similare

5610 Restaurante

5630 Baruri si alte activitati de servire a bauturilor

Industria turismului la nivel mondial este compusă din două mari sectoare: turismul intern și turismul internațional. Turismul internațional a crescut mai repede decât turismul intern în 2011, cu un procent de 3,3% în ceea ce privește sosirile, față de 2,9% pentru călătoriile interne. Aceasta a reprezentat o revenire la modelele de călătorie normale după o creștere mai mare a cererii pentru turismul intern pe timpul recesiunii.

incipal : ” facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurta durată” cu codul CAEN 5630.

Pensiunea ”Valea Soarelui” are ca scop oferirea servicilor de cazare la maximum de calitate, confort și igienă, îndeplinind standardele Uniunii Europene la un preț corect al pieței din țara noastră. Accesul facil la pensiune cât și poziționarea acesteia reprezintă un excelent punct de plecare către diversele obiective turistice ale zonei.

Codurile CAEN înscrise de S.C VALEA SOARELUI S.R.L sunt urmatoarele:

5520 Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată

5510 Hoteluri si alte facilitati de cazare similare

5610 Restaurante

5630 Baruri si alte activitati de servire a bauturilor

Industria turismului la nivel mondial este compusă din două mari sectoare: turismul intern și turismul internațional. Turismul internațional a crescut mai repede decât turismul intern în 2011, cu un procent de 3,3% în ceea ce privește sosirile, față de 2,9% pentru călătoriile interne. Aceasta a reprezentat o revenire la modelele de călătorie normale după o creștere mai mare a cererii pentru turismul intern pe timpul recesiunii.

Cererea mondială pentru segmentele de turism de afaceri și turism de relaxare a crescut în ritm similar pentru al doilea an consecutiv în 2011. În total 3.1 trilioane de dolari $ au fost cheltuiți pe călătoriile de relaxare și sub 1 trilion de dolari au fost cheltuiți pe turismul de afaceri.

Prin urmare se poate spune că turismul este o industrie majoră la nivel mondial.

Prin comparație, turismul a contribuit estimativ cu 9,1% la PIB-ul mondial în anul 2011, în comapratie cu 9,6% pentru educație și 7,9% pentru industria automobilelor.

Turismul are totodată și un important efect de antrenare, de stimulare a producției în alte domenii, rezultat al caracterului său de ramură de interferență și sinteză. Activitatea unor ramuri este determinată în mare parte de nevoile turismului. Astfel, în Marea Britanie, un procent de 42 % din activitatea din hoteluri și restaurante, 25 % din serviciile culturale și recreative, 23 % din transporturi și serviciile legate de călătorie, 3 % din comerțul cu amănuntul sunt generate de turism.

În conexiune cu dezvoltarea și modernizarea economiei unei țări, turismul se manifestășica un mijloc de diversificare a structurii acesteia. Astfel, nevoia de adaptare la cerințele turiștilor favorizează, pe de o parte, apariția unor ramuri (activități) specifice: industria agrementului, transportul pe cablu, agențiile de voiaj, producția de artizanat și, pe de altă parte, imprimă dimensiuni noi unora dintre ramurile existente: agricultură, industria alimentară, construcții, transporturi, servicii culturale.

Turismul reprezintă, totodată o cale de valorificare superioară a tuturor categoriilor de

resurse și în mod deosebit a celor naturale, altele decât cele tradiționale și a celor de mici dimensiuni.

Elemente cum sunt: frumusețea peisajului, calitățile curative ale apelor minerale sau termale, condițiile de climă, evenimente cultural-artistice, monumente de artă, vestigii istorice, tradiția populară își găsesc cea mai bună valorificare, în unele situații chiar singura, prin intermediul turismului. Mai mult, în cazul comercializării acestor resurse în turismul

internațional se asigură un spor de venit, rezultat al costurilor comparative mai mici pe piața

internă față de cea internațională.

Pe lângă incidentele asupra economiei regiunilor și zonelor receptoare de turiști, rezultate din atragerea lor în circuitul de valori, dezvoltarea turismului are consecințe asupra geografiei acestora, asupra urbanizării și construcției de locuințe, amenajări de drumuri, realizări de servicii publice. El favorizează, de asemenea, utilizarea pe plan local a diferitelor resurse, a disponibilităților de forță de muncă. Generând noi locuri de muncă, turismul are o contribuție majoră la atragerea excedentului de forță de muncă din alte sectoare și implicit la atenuarea șomajului.

Potențialul turistic de excepție al României este marcat prin două componente esențiale:

– Componenta naturală, reprezentată prin peisaje spectaculoase, configurația variată a reliefului, condițiile climatice favorabile, valoarea terapeutică și abundența unor factori naturali de cură;

– Componenta antropică, reprezentată prin vestigii ale civilizațiilor ce s-au succedat pe teritoriul României din vremuri imemoriale, monumente și obiective de artă laică sau religioase, muzee și colecții muzeale, elemente de etnografie și folclor de mare frumusețe și originalitate, realizări actuale de prestigiu.

Astfel numărul rezidenților români care au efectuat călătorii turistice în țară și străinătate a crescut în anul 2011 cu 12,8% față de anul 2010. În aceeași perioadă, numărul de călătorii efectuate de rezidenți a crescut cu 12,6% față de anul 2010.

Călătoriile pentru vacanțe au înregistrat valoarea maximă în luna decembrie pentru destinațiile interne și în luna august pentru cele externe. Ca și în anii anteriori, turiștii români preferă călătoriile de scurtă durată, de mai puțin de 4 înnoptări și cazarea la părinți, bunici, rude sau prieteni.

Numărul rezidenților români care au efectuat călătorii turistice în anul 2011 a fost de 12146,2 mii, în creștere cu 12,8% comparativ cu anul 2010. Dintre aceștia, persoanele cu vârste cuprinse între 25-44 de ani au reprezentat cea mai mare pondere în numărul total de turiști, respectiv 48,9%, urmată de grupele 45-64 de ani (24,4%), 15-24 de ani (19,5%) și 65 de ani și pește (7,2%).

Numărul călătoriilor turistice efectuate de rezidenți în anul 2011 a fost de 13480,5 mii, în creștere cu 12,6% comparativ cu anul 2010.

În perioada analizată ponderea călătoriilor pentru vacanțe în total călătorii a fost de 92,7%, fiind comparabilă cu cea din perioadă corespunzătoare anului 2010, în timp ce călătoriile pentru afaceri și motive profesionale au reprezentat 3,0%. Cele mai multe călătorii pentru vacanțe efectuate în anul 2011 au fost cele între 1-3 înnoptări.

În călătoriile de vacanțe, turiștii români s-au cazat în proporție de 51,3% în hoteluri și pensiuni turistice sau agroturistice. Celelalte două modalități de cazare au fost utilizate în proporție de 26,5% în locuințe particulare cu chirie și respectiv 18,4% la părinți, bunici, rude sau prieteni.

Luna de vârf pentru călătoriile de vacanțe în țară a fost luna decembrie cu o pondere de 19,6 % din totalul călătoriilor interne, iar pentru călătoriile în străinătate, luna de vârf a fost august cu o pondere de 19,9% din totalul călătoriilor externe.

Deși turismul rural a înregistrat creșteri, acesta prezintă un potențial considerabil care nu este suficient exploatat.

Turismul rural și agroturismul (specific legate de activitățile din fermă) sunt activități generatoare de venituri alternative, ceea ce oferă posibilități de dezvoltare a spațiului rural, datorită peisajelor unice, ariilor semi-naturale vaste, ospitalității înăscute a locuitorilor din mediul rural. Conservarea tradițiilor, culturii, a specialităților culinare și a băuturilor precum și diversitatea resurselor turistice rurale oferă potențial pentru dezvoltarea acestui sector.

În pensiunile agroturistice, cazarea, masa și celelalte servicii turistice se bazează pe produse și activități agrozootehnice. În aceste tipuri de pensiuni normativele prevăd asigurarea unei alimentații pentru turiști bazată pe bucătăria tradițională a locului și preparată 40% cu produse provenind din gospodăria proprie. Cazarea se asigură în cadrul exploatațiilor agricole (ferme, gospodării, conace etc), iar serviciile sunt asigurate de familia agricultorului.

Deși în ultima perioadă numărul de unități de primire turistică a crescut, cel al centrelor de promovare turistică este limitat, considerent pentru care este necesară concentrarea asupra sprijinirii promovării turismului rural.

Există foarte puține metode de măsurare a succesului și rentabilității investițiilor în turism, din cauza naturii semi-informale a activităților, a promovării și marketingului slab organizate mai ales la nivel județean și local, ceea ce face dificil ca întreprinzătorii/ operatorii să ajungă pe piață și să-și dezvolte afacerile corespunzător. Totuși, cu un marketing adecvat și alte tipuri de sprijin coordonat, produsele unicat ale turismului romanesc vor avea un potențial important, datorită diversității și atractivității lor.

Prețurile practicate în pensiunile agroturistice, mult inferioare celor din hoteluri, au fost cauza principală a creșterii numărului turiștilor care preferă cazarea în astfel de unități, mai ales că în ultimii trei de criză, bugetele familiale de cheltuielie pentru concedii au fost mult diminuate. Acestora li s-a mai adăugat și campania de promovare intensă a destinațiilor de agroturism, cu fonduri europene și de la bugetul de stat, derulată de Ministerul Dezvoltării Rurale și Turismului.

2.2 Principalii concurenți ai S.C VALEA SOARELUI S.R.L.

Piața reprezintă un ansamblu coerent, un sistem sau o rețea de relații de vânzare-cumpărare de bunuri și servicii între părți contractante care, pe de o parte, sunt unite prin legături de afaceri și pe de altă parte, se află în raporturi de forțe.

Privită ca mecanism, piața cuprinde concurența, cererea și oferta, prețurile, taxele etc.

Pentru întreprinzătorul de turism, câmpul de bătălie este reprezentat de piața pe care acesta acționează, iar ținta este reprezentată de consumatori.

Piața reprezintă o componentă a mediului de marketing cu rol vital în existența și funcționarea economiilor naționale și a economiei mondiale.

Ca o componentă a micromediului de marketing piața se află în raporturi de independență cu toate celelalte componente ale micromediului și macromediului național de marketing.

Piața turistică, componentă a pieței serviciilor, este împărțită la fel ca și piața bunurilor astfel:

piața serviciilor destinate producției;

piața serviciilor de consum, dat fiind faptul că serviciile turistice sunt destinate satisfacerii nevoilor individuale ale clienților.

Datorită realizării distincției între turiștii potențiali și turiștii efectivi, vom deosebi două categorii de piețe :

piețe potențiale (dimensiunile posibile ale pieței, limitele cele mai largi care pot fi atinse);

piețe efective (dimensiunile atinse la un moment dat) ( Chiran A. și colab., 2013).

Piața turistică poate fi definită ca ansamblul actelor de vânzare-cumpărare al căror obiect de activitate îl constituie produsele turistice, privite în unitate organică cu relațiile pe care le generează și în conexiune cu spațiul în care se desfășoară.

Piața turistică implică luarea în considerare a celor două componente: cererea și oferta.

In comuna Sadova, concurenta Pensiunii ”Steaua Nordului”, la nivelul anului 2012, este reprezentata de 13 unități de cazare, cu diferite nivele calitative, dar și capacități diferite de cazare (tabelul 2.1).

Tabelul 2.1.

Concurenții Pensiunii ”Steaua Nordului” din comuna Moeciu de Jos

Sursa: www.infoturist.ro

Dupa cum se observa in tabelul 2.1, Pensiunea ”Valea Soarelui” este lider de piată în ceea ce privește numarul de camere disponibile și numarul de locuri de cazare, aceasta avand 14,17% din totalul de camere disponibile în comuna Moieciu, și 14,28% din totalul de locuri de cazare din comuna Moieciu.

Singurul concurent mai important în ceea ce privește capacitatea de cazare este Pensiunea ”Pensiunea Cetatea Carului” care are 14 camere disponibile și un numar de 33 de locuri de cazare.

Un alt aspect și mai important, care ii crează un avantaj competitiv Pensiunii ”Valea Soarelui” este reprezentat de faptul ca aceasta este singura din zonă care este clasificată la 4 stele, deci fiind unitatea de cazare cu cel mai ridicat grad de calitate din zonă.

In ceea ce privește clasificarea celorlalte pensiuni din zona studiată, 64% din pensiuni sunt clasificate cu 3 stele, acestea fiind în numar de 9.

Doar 4 unități din zonă sunt clasificate cu 2 stele, acestea reprezentand 28,57% din totalul unităților de cazare.

La nivelul pieți din comuna Moeciu, există câteva pensiuni care se diferențiază de celelalte prin diversele facilități oferite.

Un astfel de exemplu ar fi Pensiunea ”Casa Moeciu” care oferă turiștilor cazați în această unitate:

Șemineu;

Se acceptă animale de comanie;

Sobe de teracotă în camere;

Și Pensiunea Casuța cu Ponei se diferentiază de celelalte unități turistice, prin urmatoarele facilități oferite:

Beneficiază de fermă proprie, în acest sens desfasoară activități de agroturism;

Livadă proprie;

Living;

O buna parte din pensiuni desfasoară activități de agroturism, acestea avand fermă proprie, livadă, sau pe ambele. Pensiunile care beneficeaza de aceste facilități sunt: Casa Aldulea, Vila Moeciu-Bucegi, aceasta din urmă având și un râu în curtea unității, Pensiunea Om Bun, care pe langă ferma proprie și livadă, oferă și echitație turiștilor, Casa Maria, Pensiunea Cetatea Carului, care oferă toate facilitățile amintite mai sus plus serviciul de room-service, dar și de spalatorie. Unitatea mai oferă și un teren de sport și acceptă și tichete de vacanta.

Pensiunea Vila Arinului beneficează de fermă proprie și livadă, dar și de cramă. Aceasta mai ofera room-service, masă de ping-pong, dar mai important este că aceasta oferă un seif la recepție pentru protecția lucrurilor de valoare ale turiștilor.

Casa Ciobanească cea din urmă unitate din comuna Moeciu, are fermă proprie și livadă.

În urma analizei pieței de produse și servicii turistice a comunei Moeciu, am ajuns la concluzia ca produsele și serviciile oferite sunt variate, atat în ceea ce privește serviciile turistice de bază, dar și în mod special cele agroturistice, o mare parte din pensiuni desfășurând activități de acest fel.

Astfel și cererea este variată, unii clienții aleg servicii turistice clasice, care pot avea un nivel de clasificare de 4 stele, cum este cazul Pensiunii ”Valea Soarelui”, alții în schimb aleg produse și servicii de agroturism.

2.3Analiza mediului concurențial

Prin intermediul analizei mediului concurențial, se definesște relația unei întreprinderi cu terții, ce poate fi realizată atat în cadrul pieței sau în afara ei.

Societatea are relatii de piată cu furnizorii și clienții, care se supun legii pieței și pot fi negociate. În cadrul acestor relații apare forța de negociere a întreprinderii, iar această forță are capacitatea de a influența direct performanța și rentabilitatea firmei, precum și imaginea societății.

Relația în afara pieței este cea întreprinderii cu statul, relațiie în care nu mai apare forța de negociere a întreprinderii, nu sunt guvernate de legile pieței, aceasta fiind nevoită să se supuna reglementărilor și cerințelor impuse de stat.

Analiza cotelor de piață

Analiza mediului concurențial are ca punct de plecare analiza cotei de piată, indicator care imbracă trei forme distincte prin mod de calcul, valoare obținută și interpretare, respectiv:

a) Cota de piața absolută (Pi %);

b) Cota de piață relativă (Pir %);

c) Cota de piață specifică (Pis %);

Cota de piață este un indicator cantitativ, care ne indica locul firmei pe piață, fară a reflecta rentabilitatea sau profitabilitatea la nivel de întreprindere.

Analiza mediului concurențial are la bază numeroase modele aparute din necesitatea firmelor de a se poziționa și acționa pe o piața dată. Important pentru o firmă este sa cunoască:

locul ei în piață (poziția);

caracteristicile pieței (este în creștere sau în scădere).

Cota de piață absolută

Acest indicator indică ponderea din piața totală care este deținută de firma analizată. Practic ne raspunde la întrebarea “Cât la sută din piața totală este deținut de o firmă?”.

Cota de piață absolută se calculează ca raport procentul dintre cifra de afaceri a firmei analizate si cifra de afaceri a pietei totale specifice domeniului analizat.

unde,

Pi – cota de piață absolută

CAi – cifra de afaceri a societății analizate;

CAr – cifra de afaceri a ramurii la nivelul țării.

Tabelul 2.2.

Analiza cotei de piață absolute

Potrivit datelor din tabelul 2.3 S.C VALEA SOARELUI S.R.L deține în anul 2012 o cotă de piață absolută de 0.0022%, în creștere față de anul precedent, unde cota de piață relativă a fost de 0.0020%. Se remarcă faptul că în perioada 2010-2012 indicele a avut un trend scăzător din anul 2010 pana în 2011, apoi acesta a crescut în anul 2012.

Se poate observa ca cifra de afaceri a crescut în anul 2011, față de anul 2010, de la valoarea 827258 RON, la valoarea de 855828 RON, reprezentând o creștere de 3.34%.

Apoi în anul 2012, cifra de afaceri a scăzut față de anul 2010, ajungând la valoarea de 803577 RON, ceea ce reprezintă o scădere de 6,11% față de anul 2011 și de 2,87% față de anul 2010.

În concluzie pot afirma că cifra de afaceri cea mai bună a fost în anul 2011, după care aceasta a scăzut.

Cauzele care au determinat aceasta variație a cifrei de afaceri a societății, pe parcusul celor 3 ani luati în calcul, sunt fie de natură internă (forta de producție, calitatea forței de muncă, capacitatea de finanțare sau alte cauze), sau de natura externă (presiunea concurenței, starea economiei generale și de elasticitatea cererii).

Prin analiza cotei de piață absolute, nu se poate, în general, reda decat o imagine cantitativă despre locul firmei pe piață, evidențiază creșterea performanței la nivelul pieței, dar nu reușește să oglindească și productivitatea, performanța sau rentabilitatea unei societăți.

Cota de piață relativă

Prin analizarea cotei de piață relative (Pr), se poate compara poziția firmei analizate în raport cu liderul pieței.

Cota de piața relativă este egală cu raportul procentual dintre cota de piață a firmei analizate și cota de piață a liderului pieței.

unde,

Pir – cota de piață relativă;

CAi – cifra de afaceri a societății analizate;

CAm – cifra de afaceri a celui mai important concurent.

În analiza poziției firmei pe piață, aceast indicator are o importanță mai mare decat indicatorul analizat anterior, pentru că acesta poate reda o imagine mai clara asupra întreprinderii, a evoluției sale în termeni de performanță.

%

Tabelul 2.3.

Analiza cotei de piață relative

Analizand datele din tabelul 2.4. se poate remarca că firma analizată deține o cotă de piață relativă, de peste 100%, ceea ce înseamnă ca firma analizată are cifra de afaceri mai mare decat principalul concurent, rezultand ce fima analizată este lider de piață.

Se observa că S.C VALEA SOARELUI S.R.L a avut cifra de afaceri maximă în anul 2011, respectiv 855818 lei, același lucru se poate spune și despre principalul condurent, S.C. CID TURISM S.R.L, aceasta având cifra de afaceri în valoare de 768325 lei.

În perioada analizată, a avut loc o creștere de la anul 2010 la anul 2011, apoi firma, respectivă și principalul concurent au scazut în anul 2012.

Cota de piață specifică

Cea de-a treia cotă de piață care se analizează, respectiv cota de piață specifică, arată care este poziția firmei analizate pe piața deservită în mod direct de catre acesata (la nivel de segment de piață deservit).

unde,

Pis – cota de piață specifică;

CAi – cifra de afaceri a firmei analizate;

CAs – cifra de afaceri a segmentului deservit.

Cota de piață specifică are o relevanță mult superioară cotei absolute, ca urmare a faptului ca firma analizată este comparată doar cu piața servită, luând în calcul competitorii locali și cifrele de afaceri ale acestora.

Tabelul 2.4.

Analiza cotei de piata specifice

S.C VALEA SOARELUI S.R.L are o cotă de piață în jurul valorii de 20%, aceasta scăzând în anul 2011. În anul 2012 aceasta își revine, ajungând la valoarea maximă în perioada analizată de 19.79%.

De reținut este faptul că deși în anul 2012, cifra de afaceri a S.C VALEA SOARELUI S.R.L a scăzut, cota de piață specifică a crescut, ceea ce ne duce la concluzia că cifra de afaceri a pieței specifice a întreprinderii a scăzut mai mult decat a scazut cifra de afaceri a întreprinderii.

2.3.2 Analiza poziției concurențiale

Analiza poziției concurențiale se realizează cu ajutorul metodei grilelor și presupune stabilirea poziției unei întreprinderi în cadrul pieței.

Având în vedere că indicatorii analizați anterior nu redau o imagine clară asupra societății în sens de competitivitate, deoarece ei reflectă doar poziția firmei la nivelul pieței (in sens de valoare a vânzărilor), iar nu situația internă a întreprinderii (fluxuri financiare, rentabilitate, profitabilitate, grad de inovație), se impune realizarea unei analize a pozitței concurențiale.

În analizarea poziției concurențiale a unor firme pe piață, este necesară identificarea punctelor forte (factorii cheie ai succesului) a acestora, iar coform literaturii de specialitate, aceștia depind de vârsta întreprinderii.

Astfel în faza de debut, pentru firmă este importantă competența tehnică și tehnologică, practic aceasta trebuie să își raspundă la întrebarea: Ce stiu să fac?, apoi în faza de creștere, importantă este cota de piață relativă, posibilitatea firmei de a atrage cat mai mulți clienți.

În faza de maturitate a întreprinderii, factorii cheie ai succesului sunt considerați: productivitatea (W), rentabilitate și profitul acesteia, iar în ultima fază, cea de declin, important este costul de producție.

O metodă de a analiza poziția concurențială este metoda grilelor de evaluare, în care se identifică factorii cheie ai succesului a societatii S.C VALEA SOARELUI S.R.L respectiv a concurentului principal S.C CETATEA CARULUI S.R.L.

Această metodă presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

I. Identificarea factorilor cheie ai succesului;

II. Ierarhizarea factorilor cheie ai succesului în funcție de importanță;

III. Notarea fiecarui factor în functțe de importanță în intreprinderea analizată;

IV. Calcularea notei medii ponderate pentru pentru a stabili poziția concurențială.

Pozițiile concurențiale in care se poate încadra o întreprindere sunt:

poziția dominantă;

poziția puternică;

poziția favorbilă;

poziția nefavorabilă.

I. Identificarea factorilor cheie ai succesului

Factorii cheie sunt corespunzatori fiecarei firme in parte, in functie de cultura firmei, de antreprenoriat si de modul acesteia de operare atat pe piata in faza de comercializare, cat si in interiorul firmei, privitor la gestiunea resurselor.

La nivelul societății S.C. VALEA SOARELUI S.R.L, au fost identificați ca fiind factori cheie ai succesului:

cota de piată;

costul de producție;

activitatea de marketing;

aria geografică;

imaginea societății.

Acești factori cheie ai succesului au fost aleși tinând cont de evoluția diferiților indicatori de rezultat (venit total, cifra de afaceri, profit), ca urmare a introducerii în fabricație a noi produse, angajarea de noi salariați, investirea de capital în domeniului de cercetare și în promovarea pe piață a firmei și produselor sale.

II. Ierarhizarea factorilor cheie ai succesului în funcție de importanță

Factorii cheie ai succesului sunt ponderati în funcție de importanța lor, iar suma ponderilor acestora trebuie să fie egală cu 100.

Gradul de importanță a factorilor cheie variază de la o întreprindere la alta, acestia fiind determinați prin evaluarea datelor statistice, a rapoartelor anuale de activitate, a informațiilor puse la dispoziție de către firme sau prin alte surse.

III. Notarea fiecarui factor în funcție de importanța în întreprinderea analizată

Această etapă presupune notarea pe o scala de la 1-5 a fiecarui factor cheie identificat, în funcție de situația reală a firmelor analizate

Tabelul 2.6.

Nota medie ponderata a societatilor

S.C. VALEA SOARELUI. și S.C. CETATEA CARULUI S.R.L.

IV. Calcularea notei medii ponderate pentru pentru a stabili poziția concurențială

Pe baza datelor din tabelul de mai sus se detemină nota media ponderată, astfel:

unde,

– nota medie ponderată;

n- numarul factorilor cheie;

gi- coeficientul de pondere;

Ni- note.

VALEA SOARELUI = 6,35

CETATEA CARULUI =

Nota medie ponderată obținută de S.C.VALEA SOARELUI S.R.L. este de 6,35 cu 10,3% mai mare decît cea a principalului concurent, a carui notă este de 5,7. Ambii concurenți au obținut note apropiate, pe baza factorilor cheie identificati.

Acesti factori cheie noi, care se manifestă tot mai puternic în societatea actuală, reprezintă în esență principalele forțe care determină competitivitatea firmei pe piață.

Imaginea firmei reprezintă o preocupare permanenta și o prioritate absolută pentru S.C. VALEA SOARELUI S.R.L.

2.3.3 Modelul Boston Consulting Group

Modelul a fost contruit de societate în scopul stabilirii strategiilor de dezvoltate a produselor sau serviciilor din cadrul societății.

Etapele modelui Boston Consulting Group sunt:

Stabilirea domeniului de activitate strategică

Determinarea cifrei de afaceri pentru fiecare doameniu de activitate

Calcularea cotei de piață relativă pentru fiecare domeniu de activitate

Deteminarea ratei de creștere a sectorului pentru fiecare domeniu de activitate

Realizarea matricei Boston Consulting Group

Stabilirea strategiilor de dezvoltare a produselo.

Matricea B.C.G. are patru cadrane împărțite în funcție de cele doua variabile utilizate (rata de creștere și cota de piață relativă). Cadranele sunt denumite astfel: vedetă, dilemă, vacă de muls, povară.

DAS-urile întreprinderii S.C VALEA SOARELUI S.R.L. din anul 2012 sunt:

DAS₁- servirea mesei 25%;

DAS₂ – servicii de transport 20%.

DAS₃ – servicii de cazare 37%

DAS₄ – închiriere echipamente sprtive 8%.

DAS₅ – sauna 10%.

Cifra de afaceri a societății a fost în 2012, 46 900 000 lei.

DAS₁= 25% x 46900000 = 11 725 000;

DAS₂= 20% x 46900000 = 9 380 000;

DAS₃= 37% x 46900000 = 17 353 000;

DAS₄= 8% x 469000000 = 3 752 000;

DAS₅= 10% x 46900000 = 4 690 000.

Cifra de afaceri a întreprinderii Cetatea Carului a fost în 2012, 289 090 000 lei iar DAS₁ reprezintă 20%, DAS₂ are 24%, DAS₃ reprezintă 38%, DAS₄ 6% și DAS₅ 12%.

DAS₁ = 20% x 289090000 =57818000;

DAS₂ = 24% x 289090000 = 69381600;

DAS₃ = 38% x 289090000 =109854200;

DAS₄ = 6% x 289090000 = 17345400;

DAS₅ = 12% x 289090000 = 34690800.

Matricea B.C.G. este împărțită în patru cadrane, în funcție de cele două variabile (cota de piață și rata de creștere a sectorului) astfel:

18% DAS3

15% DAS4

11% DAS1

10%

8% DAS 2

6% DAS5

0%

0,5 0,2 0,15 0,13

>1% Pir = 1% <1%

CAPITOLUL 3 – ANALIZA POTENȚIALULUI INTERN

3.1. Analiza resurselor umane

Resursa umană desemnează un stoc care stă la dispoziția unei economii pentru a fi sau nu utilizată.

Resursa umană la nivel microeconomic este resursa de muncă formată din totalitatea persoanelor care participă direct sau indirect la realizarea produselor în cadrul întreprinderii (întreprinzători, salariați și colaboratori).

Resursa umană utilizată efectiv în procesul de exploatare poartă denumirea de fortă de muncă.

Analiza resurselor umane se realizează din trei puncte de vedere:

Din punct de vedere a gradului de aprovizionare a întreprinderii cu forța de muncă;

Din punct de vedere a modului de utilizare a forței de muncă (timpului de muncă);

Din punct de vedere a eficienței utilizării muncii în procesul de producție.

Analiza resurselor umane din punct de vedere a gradului de aprovizionare a întreprinderii cu forța de muncă

Gradul de aprovizionare a întreprinderii cu forța de muncă se realizează din două puncte de vedere, respectiv:

Din punct de vedere cantitativ, prin indicatorii:

– dimensiunea forței de muncă;

– structura forței de muncă;

– mobilitatea forței de muncă;

– stabilitatea forței de muncă.

Din punct de vedere calitativ, prin indicatorii:

– gradul de calificare a forței de muncă;

– conflictualitatea la nivel de întreprindere.

Analiza forței de muncă din punct de vedere cantitativ

Dimensiunea forței de muncă se apreciază prin indicatorii:

Numar total de salariați (Ns) – reprezintă totalitatea contractelor de muncă existente la un moment dat (la momentul prezent).

În cadrul societatii S.C. VALEA SOARELUI S.R.L. la sfârșitul anului 2012, numărul total de contracte de muncă era 12 (salariați), în scădere față de anul precedent, când numărul de salariați era de 14.

Ns = 15 + I – E, în care :

15 = numărul de angajați la sfârșitul anului 2010 ;

I = intrările de personal din anul în curs ;

E = ieșirile de personal din anul curent.

NS 2010 = 15 + I – E = 15 + 0 – 0 = 15 persoane

NS 2011 = 15 + I – E = 15 + 0 – 2 = 13 persoane

NS 2012 = 13 + I – E = 13 + 0 – 1 = 12 persoane

Se observă că numărul de angajați a scazut în anul 2011 față de anul 2010 cu 2 persoane dar a mai scazut și în anul 2012 față de anul 2011 cu 1 persoană.

Mobilitatea forței de muncă: exprimă circulația și fluctuația forței de muncă

într-un an calendaristic.

În cadrul circulației intră coeficientul intrărilor (Ci), care se calculează astfel :

, în care :

I = intrările de personal din anul în curs ;

NS = dimensiunea forței de muncă.

Ci2010= =0

Ci2011= =0

Ci2012= =0

Coeficientul ieșirilor (Ce) se calcueză astfel :

, în care :

E = ieșirile de personal din anul în curs ;

NS = dimensiunea forței de muncă.

Ce2010= =0

Ce2011=*100=13%

Ce2012=*100=7%

În cadrul fluctuației intră coeficientul mediu de mișcare (Cm) care se calculează astfel:

, în care :

I = intrările de personal din anul în curs ;

E = ieșirile de personal din anul curent ;

NS = dimensiunea forței de muncă.

Cm2010== 0%

Cm2011== 13%

Cm2012== 17%

Indicele de stablilitate a forței de muncă (S) : exprimă raportul existent între timpul de muncă mediu lucrat de o persoană în aceeași întreprindere.

S = 100 – Cm, în care :

Cm = coeficient de mișcare.

S2010=100 – 0 = 100%

S2011=100 – 13 = 87%

S2012=100 – 17 = 83%

Modul de utilizare al forței de muncă se referă la modul de utilizare a timpului de muncă. Timpul de muncă se exprimă în mod direct în ore om lucrate sau zile om lucrate într-un an calendaristic.

Pentru aprecierea gradului de utilizare a forței de muncă se utilizează următorii termeni :

timp de muncă nelucrat (Tmn) ;

timp de muncă total (Tmt) ;

timp de muncă lucrat (Tl).

Tmn = totalul de zile libere legale, concedii legale, absențe motivate și absențe nelegale.

Tmn = C x Ns x 8

Tmn2010= 30 x 15 x 8= 3600 ore/salariat/an

Tmn2011= 30 x 13 x 8= 3120 ore/salariat/an

Tmn2012 = 30 x 12 x 8 = 2880 ore/salariat/an

Se observă o diferență de 720 de ore intre anul 2010 și anul 2012.

Tmt = 8 h x Nzl x Ns, în care :

8 h = numărul de ore lucrate într-o zi ;

Nzl = numărul de zile calendaristice legale de muncă ;

Ns = numărul de salariați.

Tmt2009 = 8 x 254 x 15 = 30480 ore /an/intreprindere

Tmt2010 = 8 x 254 x 13 = 26416 ore /an/intreprindere

Tmt2011 = 8 x 254 x 12 = 24384 ore/an/întreprindere

Tl = Tmt – Tmn

Tl2010= Tmt2010 – Tmn2010= 30480 – 3600= 26880 ore/an/înteprindere

Tl2011= Tmt2011 – Tmn2011= 26416 – 3120= 23296 ore/an/înteprindere

Tl2012= Tmt2012 – Tmn2012= 24384 – 2880= 21504 ore/an/înteprindere

Productivitatea anulală a muncii (Wav)

Wa=

in care

Vt= venit total;

Ns = numărul de salariați.

Wa2010= = 60347 lei / muncitor

Wa2011= = 69866lei / muncitor

Wa2012= = 66432lei / muncitor

Productivitatea orară a muncii (Wh)

Wh=

in care

Vt= venit total;

Tl = timpul de munca lucrat;

Wh2010= = 33,67 lei / persoana / ora

Wh2011= = 38,98 lei / persoana / ora

Wh2012= = 40,16lei / persoana / ora

Productivitatea anulală a muncii (Wav)60347 lei / muncitor în anul 2010 fiind cea mai mică valoare din perioada 2010-2012, mai mică decat cea a anului 2011 care a fost de 69866lei / muncitor, aceasta fiind cea mai mare valoare din perioada analizată, datorită numărului mic de salariați pe care întreprinderea l-a avut dar în primul rând datorită veniturilor cele mai mari încasate în acest an. În anul 2012 valoarea a fost de 66432lei / muncitor.

Referitor la Productivitatea orară a muncii (Wh) , cea mai mare valoare s-a înregistrat în anul 2012 și anume 40,16 lei / persoană / ora, deși veniturile totale nu au fost cele mai mari din perioada analizată, numărul de muncitor a fost mai mic și prin urmare și timpul lucrat a fost mai mic, respectiv numarul de ore lucrare în întrepridere.

In anul 2010 valoarea a fost 38,98 lei / persoana / oră, iar cea mai mică valoare din perioada analizată a fost in naul 2011 respectiv 33,67 lei / persoană / oră.

Tabelul 3.1.

Dinamica indicatorilor de productivitate a muncii intre anii 2010-2012

3.2. Analiza resurselor materiale

Mijloacele fixe cuprind toate bunurile întreprinderii care au folosință de lungă durată și se amortizează.

Scopul analizării mijloacelor fixe este identificarea tuturor elementelor care în final determină un cost de producție și un rezultat exprimat în bogăție nou creată.

Practic analiza mijloacelor fixe caută raspuns la întrebarea: Care este costul optim pentru întreprindere, dintr-o mulțime de costuri posibile?

Costul optim nu exprimă costul minim, ci el poate exprima inclusiv costul maxim.

Analiza mijloacelor fixe sau imobilizate este o analiză pe termen lung a cărui obiectiv este fundamentarea deciziei de a investi sau de a dezinvesti.

Investirea presupune achiziționarea, construcția de bunuri imobilizate, iar dezinvestirea constă în renunțarea la bunurile imobilizate care produc dezeconomii pentru firmă.

Mijloacele fixe determină capacitatea tehnologică a unei îîntreprinderi, respectiv flexibilitatea acesteia de a ține pasul cu cerințele pieței.

Aceste mijloace se analizează din urmatoarele puncte de vedere:

valorii mijloacelor fixe;

structurii mijloacelor fixe;

mobilității mijloacelor fixe;

mijloacelor fixe din punct de vedere a efectului în producție.

Mijloacele fixe cuprind toate bunurile întreprinderii care au o durată de folosință îndelungată și care se amortizează.

Din acest punct de vedere la nivel de întreprindere există :

mijloace fixe active (participă direct la procesul de producție) ;

mijloace fixe pasive (sunt în stare de conservare și uzură la nivel de întreprindere).

Analiza mijloacelor fixe se realizează utilizând mai mulți indicatori :

coeficientul intrărilor (Ci) ;

coeficientul ieșirilor (Ce) ;

gradul de uzură (Gu) ;

gradul de reînnoire (Gî) ;

gradul de utilizare a capacității de producție (Guc).

Mijloacele fixe totale (Mft)

Mft= Mn-1+ I-E

Mft2011= Mn-1+ I-E= 2416487+650000-350000=2716487

Mft2011= Mn-1+ I-E=2383593+950000-750000=2583593

Coeficientul intrărilor (Ci) reprezintă totalitatea intrărilor de mijloace fixe.

Ci= *100, unde

I = intrările de mijloace fixe ;

MFT= mijloace fixe totale.

Ci2011=*100 = *100 = 23,97%

Ci2012= = *100= 36,77%

Coeficientul ieșirilor (Ce) reprezintă renunțarea la anumite mijloace fixe.

Ce= *100, unde

E = ieșiri de mijloace fixe ;

MFT= mijloace fixe totale.

Ce2011= *100= *100 = 12,88%

Ce2012= *100= *100 = 29,02%

Gradul de uzură (Gu)se calculează pentru a vedea cât de folosit a fost un mijloc fix în decursul unui proces de producție.

Gu=, unde

A = amortizarea ;

MFT = mijloacele fixe totale.

Gu2011== 24,66%

Gu2012== 36,38%

Gradul de utilizare a capacității de producție (Guc) : reprezintă producția obținută și producția potențială ce poate fi obținută de întreprindere.

Guc= unde

Qe= producția efectiv obținută ;

Qp= producția maximă care se poate obține.

Guc2011= = = 84,70 lei

Guc2012= = = lei

Randamentul mijloacelor fixe ( Rmf)

Rmf= ,unde

Qe = producția efectiv obținută;

Te= Timpul total lucrat.

Rmf2011= = = 45,44 ore / an

Rmf2011= = = 43,01 ore / an

Viteza de rotație a stocurilor (Vr) exprimă viteza cu care întreprinderea își rotește stocurile necesare pentru a susține o valoare dată a vânzãrilor

Vr= , unde

CA = cifra de afaceri a intreprinderii;

S = valoarea stocurilor.

Vr2011= = = 7,84 rotatii / an

Vr2012= = = 11, 20 rotatii / an

Durata de rotatie a stocurilor (Dr) exprimă timpul în care stocurile se transformă în produse.

Dr = * 365, unde

CA = cifra de afaceri a întreprinderii;

S = valoarea stocurilor.

365 = numărul de zile ale unui an calendaristic.

Dr2011= * 365 zile = * 365 zile = 0,12 * 365 = 43,8 zile

Dr2012= * 365 zile = * 365 zile = 0,08 * 365 = 29,2 zile

Tabelul 3.2.

Analiza mijloacelor materiale a S.C. VALEA SOARELUI S.R.L.

CAPITOLUL 4 – ANALIZA CHELTUIELILOR

4.1. Structura cheltuielilor

Cheltuielile reprezintă totalitatea consumurilor efectuate de o întreprindere, într-un an calendaristic. Structura cheltuielilor prevede analiza cheltuielilor din mai multe perspective:

1.Din punct de vedere contabil:

– cheltuieli de exploatare

– cheltuieli financiare

– cheltuieli extraodinare

2. Din punctul de vedere al producției:

– variabile : cheltuieli care nu se modifică ca urmare a creșterii sau descreșterii capacității de producție

– fixe: nu se modifică în momentul în care se modifică capacitatea de producție.

3. Din punctul de vedere al fluxului tehnologic:

– directe: intră în fluxul de producție

– indirecte: nu intră în fluxul de producție

Tabelul 4.1.

Analiza cheltuielilor la S.C VALEA SOARELUI S.R.L

Cheltuielile cu personalul au fost împărțite în cheltuieli fixe (personal neproductiv) 20% și cheltuieli variabile (personal productiv) 80%.

În urma analizei rezultă ca indicele de creștere a cheltuielilor variabile (267%) este mai mare față de Indicele de creștere a cifrei de afaceri, ceea ce rezultă ca S.C. VALEA SOARELUI S.R.L. prezintă dezechilibre de scară și intră în joc atat costul fix cât și costul variabil.

Aceste dezechilibre sunt date de costurile ascunse ( non-calitatea, costul pierderii de piață, costul pierderii clienților,etc) și de cele organizationale.

Întreprinderea trebuie să-și evalueze situația și să găsească o cale de înbunătățire a cifrei de afaceri și de scădere a cheltuielilor variabile.

Se observă o creșestere dinamică a cheltuielilor variabile din anul 2011 pană în anul 2012.

4.2. Metoda costului obiectiv

Se utilizează în general în indutria alimentară și în industria de mașini și constă în stabilirea unui cost maximal spre exemplu 100 u.m. după care se proiecteaza produsul. Aceasta metodă presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

Se identifică segmentul de populație căruia se adresează produsul.

Se stabilește puterea de cumparare a sedimentului de consumatori.

Se stabilește prețul de vânzare al produsului.

Se stabilește profitul întreprinderii.

Se calculează costul maximal.

Se proiectează produsul.

Metoda costului obiectiv a fost concepută ca un set de instrumente referitoare la planificarea costurilor, managementul costului și controlul costului. Metoda are ca obiectiv reducerea costurilor printr-un proces continuu de îmbunătățire a tehnologiilor și a proceselor de fabricație.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv se impune cunoașterea diferitelor faze ale vieții unui produs precum și analiza costurilor fiecarei faze în funcție de caracteristicile ei și de prețurile previzibile.

Aceasta metoda caută un raspuns la intrebarea: Care este raportul dintre costul maxim acceptat de întreprindere și prețul maxim acceptat de piață?

Astfel întreprinderea iși fixează mai intai prețul de vânzare în funcție de nișa identificată, apoi marja de profit iar diferența dintre acestea două il constituie costul obiectiv.

Prețul de piață previzibil este fixat la un nivel care să permită intreprinderilor obținerea unui segment de piață dorit și un volum de vânzări propus.

Din acest preț se va deduce o marja de profit țintă cu scopul de a se determina costul țintă. Odata identificat costul obiectiv, firma iși proiectează produsul astfel încât să se încadreze în limitele costului și să aloce resursele înspre acele funcții ale produsului dorite de clienții țintă.

Costurile țintă implică lucrul în sens invers de la un preț de piață previzibil, competitiv, spre un cost țintă la un nivel specificat al cererii care devine apoi un obiectiv de îndeplinit.

Principalii factori care sunt luați în considerare la formarea costului țintă sunt factorii externi de piață.

Astfel se efectuează studii de piață după care este stabilit prețul de vânzare al produsului în fucnție de gradul de atractivitate pentru cumparator și prețul aplicat de concurentă.

Ulterior este analizat fiecare element de cost :proiectare, prelucrare, producție, vânzare.

La determinarea costului obiectiv constribuie designeri, ingineri, specialiști în marketing și producție, contabili și economisti.

Daca costurile prognozate ale produselor sunt peste costurile țintă, proiectanții se vor concentra asupra modificarii designului produselor, pentru costul de fabricație și aducecea lui catre obiectivul stabilit.

Întreprinderea S.C.VALEA SOARELUI S.R.L. iși propune să scoată pe piață un nou produs auto traditional, respectiv trasură tradițională care sa corespundă exigentelor clientelei țintă, identificata de-a lungul experienței acumulate .

Segmentul de piață a fost identificat printr-un studiu de piață realizat de către o firmă specializată. Din acest studiu au rezultat urmatoarele:

Puterea de cumpărare a clienților este de 2500 lei / lună, cu un grad de îndatorare de maxim 15%;

Durata medie a creditului 3 ani;

Prețul de vânzare practicat de principalul concurent este cu 8% mai redus decăt prețul de piață determinat de puterea de cumparare a clientului;

Cantitatea vândută de principalul concurent este de 60 bucați pe an;

Pentru competitivitate S.C.VALEA SOARELUI S.R.L. își propune să practice un preț cu 10% mai redus față de concurență și o marjă a profitului de 10%;

Firma își propune o cotă de piață relativă de 65% pentru noul produs auto tradițional;

Costurile de proiectare a noului produs sunt de 130.290 lei;

Cheltuielile generale ale întreprinderii sunt de 97,950 lei;

Costurile standard pentru un produs sunt de 35 ore / om si 35 unități materiale;

Costul unei ore / om este de 50 lei, costul unei unități materiale este de 60 lei;

Primele 3 calități cerute de clientelă sunt : bancheta piele 40 %, coviltir 35%, hamuri profesionale 25%;

Din punct de vedere tehnic bancheta din piele necesită un consum suplimentar de 3 ore/ om si 10 unități materiale, producția și montarea coviltirului 2 ore/ om și 6 unități materiale, și montarea hamurilor profesionale 1 ora / om și 2 unități materiale.

Prețul de vâanzare al concurentului ( Pc)

Pc= Pp – 8% Pp= 16000 –1280 = 14720 RON

Cifra da afaceri principalul concurent (CAc)

CAc= Pc*Qc, unde

Pc – prețul de vânzare al principalului concurent;

Qc – Cantitatea vandută de principalul concurent;

CAc= Pc*Qc = 14720*60= 883200 RON

Prețul de vânzare final(Pf)

Pf=Pc- 10% Pc

Pf=Pc- 10% Pc= 14720 – 1472= 12978 lei / buc

Marja profitului (Mp)

Mp = Pf * 15% = 12978 * 15% = 1946,7 lei/ buc

Costul obiectiv (Co)

Co= Pf-Mp

Co= 12978 – 1946,7 = 11031,3 lei / buc

Costul total (CT)

CT= Co* 60 = 11031,3 * 60 = 661878 lei

Costul unitar (Cu)

Cu= CT – (Cp+Cg) = 661878 – (130290 + 97950) = 97950 – 228240 = 433638 lei / buc

Costul variavil (Cv)

Cv = = Cv = = 9636,4

Costul variabil standard (Cvs)

Cvs = 110 h * 50 lei + 40 u.m. * 60 lei = 5500 + 2400 = 7900 lei / buc

Costuri variabile funcții suplimentare (Cvfs)

Cost bancheta piele= 3 h*50 lei + 10 u.m.*60 = 150 + 600 = 750 lei /buc

Cost coviltir= 2h * 50 + 6 u.m. * 60 = 100 + 360 = 460 lei / buc

Cost hamuri = 1h * 50 lei + 2 u.m. *60 = 50 + 120= 170 lei / buc

Costul obiectiv al S.C. VALEA SOARELUI S.R.L.

CAPITOLUL 5 – ANALIZA REZULTATELOR ÎNTREPIDERII

5.1 Analiza cifrei de afaceri

Cifra de afaceri reprezintă forța de a vinde a unei întreprinderi masurată prin totalitatea încasărilor înregistrate într-un an calendaristic.

Forța de a vinde se formează pe piață și exprimă capacitatea întreprinderii de a concura cu rivalii sai.

Din punct de vedere contabil cifra de afaceri este suma dintre contul marfuri și contul producția vandută.

Mărfurile sunt bunurile economice finale achizitionate de o întreprindere în scopul de a fi vândute. Producția vândută cuprinde produsele obținute de întreprindere din producția proprie cu scopul de a fi vandute pe piață.

Cifra de afaceri se analizează din punct de vedere a structurii (pe surse de formare- cât % sunt mărfuri, cât la % servicii).

Din punct de vedere al factorilor de influență (este influențată de prețul de vânzare și cantitățile vândute.

Din punct de vedere al evoluției (a cresterii sau a scăderii de la un an la altul) și din punct de vedere a implicațiilor asupra întreprinderii (daca cifra de afaceri crește înseamnă ca are forța de a vinde, este permormantă și în creștere), (dacă cifra de afaceri scade înseamnă că forța de a vinde este erodată, întreprinderea devine neperformantă și determină somajul.

În valoarea cifrei de afaceri sunt incluse și subvențiile de exploatare încasate de întreprindere.

Se intalnesc urmatoarele tipuri de cifre de afaceri:

Cifra de afaceri totală (CT)

CAt = Qv + M + Subv. , unde

Qv – cifra de afaceri / venituri din producția vandută;

M – marfuri vândute;

Subvenții;

Cat2010 = Qv + M + Subv. = 827258 + 83000 + 20000 = 930258 lei

Cat2011 = Qv + M + Subv. = 855818 + 85000 + 10000 = 950818 lei

Cat2012 = Qv + M + Subv. = 803577 + 80300 + 10000 = 893877 lei

Cifra de afaceri medie

CAm = , unde

CA – cifra de afaceri /veniturui din prod vandută;

Qv – producția vandută;

CAm2010 = = = 100,85 lei / bucata

CAm2011 = = = 100,68 lei / bucata

CAm2012 = = = 103 lei / bucata

Cifra de afaceri marginală

CAmg = = , unde

CA – cifra de afaceri;

Qv Producția vandută;

Camg2011/2010 = = = = =95.2 lei / buc

Camg2012/2011 = = = == 76,63 lei / buc

Cifra de afaceri critică (CAct)

CAct = , unde

CF – costuri fixe;

Cv – costuri variabile;

Pv – prețul de vânzare

CAct2010= = = = = 166074,28 lei

CAct2011= = = = = 198086,66lei

CAct2011= = = = =171900lei

5.2 Analiza producției

Producția reprezintă forța tehnologică a unei întreprinderi, și este formată din producția vândută, producția stocată, și cea imobilizată.

Producția stocată cuprinde stocurile de magazine ale întreprinderii evaluate la costul de producție.

Producția imobilizată cuprinde toată producția consumată de întreprindere în scopuri proprii și evaluată la costul de producție.

Producția vândută este evaluată prin prețul de vânzare.

Indicatorul are valoare subiectivă și este puțin utilizat în analizele economice.

Analiza producției presupune raspunul la întrebările:

Ce trebuie sa se producă?

Cand trebuie oprită producția?

Care este combinația optimă de factori?

Care este tehnologia îmtreprinderii?

Raspunsul la aceste întrebari este dat de;

Situația prețurilor de vânzare pe piața ( daca prețurile sunt în creștere întreprinderea va produce și mai mult);

Situația costurilor la materiile prime (daca materiile prime sunt abundente costurile vor fi scăzute iar întreprinderea va produce și invers);

Situația economiei generale (daca economia generală este în scădere întreprinderea își va reduce producția și invers);

Anticipările antreprenorilor (dacă anticipările sunt optimiste întreprinderea va produce indiferent de costuri); (dacă anticiparile sunt pesimiste întreprinderea va practica costuri scăzute);

Situația politicilor guvernamentale (dacă sunt favorabile întreprinderea va produce din ce în ce mai mult);

Analiza producției se realizează după același tipar ca analiza cifrei de afaceri. Aceasta utilizează metode bazate pe teoria producției pe termen scurt și pe termen lung.

Pe termen lung toate resursele sunt variabile.

Pe termen scurt se caută raspunsul la întrebarea :Care este producția maximă care se paote realiza astfelîincat resursele de producție să fie utilizate optim din punct de vedere tehnic?

Indicatorii de analizat sunt:

Producția totală (Q)

Manopera totala (M)

Productivitatea muncii (Wm)

Produsul marginal al muncii (Wm mg)

Optimul tehnic se obține în punctul în care produsul marginal al muncii este 0.

Optimul economic se obține în punctul în care productivitatea muncii este maximă.

Pe termen lung se caută raspunsul la întrebarea : Care este combinația optimă de resurse de muncă și capital pentru a obține producția scontată?

Tabelul 5.2.

5.3. Analiza valorii adăugate

Valoarea adăugată exprimă capacitatea întreprinderiii de a obține un rezultat la propriul efort.

Valoarea adăugată reprezintă un indicator care face trecerea de la microeconomie la macroeconomie, care orienteaza decizia la nivelul fiecarui act al economiei.

Practic valoarea adăugată cuprinde suma veniturilor fundamentale care se formează în economie (salarii+dobânzi+rente+profitul) sau suma prețurilor plătite pentru actorii economici (salarii pentru muncitori, rente pentru proprietarii de teren, dobânzi pentru capitaluri împrumutate, amortismente pentru capitalul tehnic, impozite pentru stat și profit pentru întreprinzatori).

Suma valorilor adăugate crește de totalitatea întreprinderilor unei țări se numeste produs intern brut (PIB). Analiza valorii adăugate se face identic ca cea a cifrei de afaceri.

VA = Qex – Ci , unde

Qex– producția exercițiului;

Ci– consumul intermediar;

Consumul intermediar înseamnă cheltuielile cu materiile prime, și materiale, apoi alte cheltuieli materiale, cheltuieli cu energia și apa, cheltuieli cu presțatii externe, alte cheltuieli de exploatare.

VA = Qex – Ci= 681823 + 521845 = 159978 lei

Tabelul 5.3.

5.4 Analiza marjei comerciale

Marja comercială exprimă capacitatea întreprinderii de a produce efecte la propriul efort și se calculează ca diferența între valoarea mărfurilor vândute ți costul de achizitie.

Marja comercială exprimă forța întreprinderii de a specula piața. Practic marja comercială are conținut de valoare adaugată, salarii, dobânzi , chirii, profit, etc; se analizează împreună cu cifra de afaceri.

Mc= M – Cm , unde

M – mărfurile vândute;

Cm – costul mărfurilor;

Mc2010= M – Cm = 83000 – 78500 = 4500 lei

Mc2011= M – Cm = 85000 –79800 = 5200 lei

Mc2012= M – Cm = 80300 –78600 = 1700 lei

Rmc= x 100, unde

Rmc – Rata marjei comerciale;

Mc – marja comercială;

CA – cifra de afaceri;

Rmc2010= x 100 = x 100 = 0,54 %

Rmc2011= x 100 = x 100 = 0,60%

Rmc2012= x 100 = x 100 = 0,21%

Tabelul 5.1.

CAP. 6 – ANALIZA PERFORMANȚEI ÎNTREPRINDERII

Analiza performanțelor presupune analiza relațiilor financiare realizate de întreprindere cu partenerii de afaceri concretizate în:

cheltuieli, venituri și rezultate financiare. Relațiile ce se formează între performa{ele întreprinderii, determină noțiuni economice definite în termenii de creștere economică, profitabilitate, rentabilitate, productivitate țt competitivitate.

Analiza sănătății întreprinderii presupune anali/a organismului economic din punct de vedere a structurii financiare, a valorilor patrimoniale fi a riscului generat.

Privită ca un tot, întreprinderea este formată dintr-un grup de interese structurate

astfel:

Acționarii/investitori interesați de perfomațele întreprinderii în special de profit;

Creditorii sunt interesați de sănătatea întreprinderii, în special de structura financiară, valoarea patrimonială și riscul exprimat prin solvabilitate și lichididate.

Statul interesat de performanțele întreprinderii, în special de a măsura rezultatele acesteia și de a le impozita.

Administratorul este interesat de performanțele și sănătatea întreprinderii, în special de imaginea, pe care și-o crează în fața acționarilor prin munca depusă.

Salariații interesați de perfomațele întreprinderii, în special de salarii și valoare adaugata.

Definiții privind performanta întreprinderii:

Cheltuielile reprezintă toate acțiunile întreprinderii care au ca scop sărăcirea acesteia respectiv scăderea activelor și creșterea pasivelor.( rezultatul este reducerea capitalului propriu)

Veniturile reprezintă toate acțiunile întreprinderii care determină îmbogățirea respectiv creșterea activelor și scăderea pasivelor (rezultatul este creșterea capitalului propriu).

Rezultatele financiare se exprimă prin indicatorul profit sau pierdere.

Analiza perfomațelor întreprinderii se realizează în mod simplu prin analiza contului de profit și pierdere și în mod complex prin analiza întregului bilanț contabil.

6.1. Prezentarea și analiza contului de profit și pierderi

Contul de profit și pierdere, denumit și situația rezultatelor financiare reprezintă efectul deciziilor operaționale ale managementului asupra performantelor firmei și asupra profitului, respectiv pierderii pentru acționari, pe o anumită perioadă de timp

Profitul sau pierderea calculate în cadrul acestui document majorează respectiv se reduc nivelul capitalurilor proprii ale acționarilor din bilanțul contabil. Astfel, situația privind rezultatele obținute este o prelungire necesară a bilanțului, în vederea explicării unei componente importante a modificării capitalurilor acționarilor oferirii informațiilor detaliate, neccsarc pentru măsurarea performanței financiare

Contul de profit si pierdere conține veniturile recunoscute pe o anumită perioadă de timp și cheltuielile efectuate pentru obținerea acestor venituri, cheltuieli din care fac parte și deprecierea activelor sau pasivelor (cheltuieli cu amortizarea și provizioanele) și impozitele.

Nivelul performanței unei companii este reflectat prin nivelul profitului, știind că rezultatul exercițiului financiar este egal cu rezultatul brut din care se scade impozitul pe profit.

Tabelul 6.1.

Indicatori din Contul de Profit și Pierderi

În urma tabelului 6.1. au rezultat că cele mai mari valori o au indicatorii pe anii 2011. Cifra de afaceri netă are valori mari datorită creșterii producției vândute, veniturile totale datorită veniturilor din exploatare, financiare și extraordinare, iar cheltuielile totale, datorită creșterii cheltuielilor din exploatare, financiare și a celor extraordinare.

A. Cifra de afaceri netă pentru SC VALEA SOARELUI SRL este sumă a următorilor indicatori: servicii de cazare (Qv), servicii din servirea mesei (M) și venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri nete.

CA2010 = Qv + M + Subv. = 827258 + 83000 + 20000 = 930258 lei

CA2011 = Qv + M + Subv. = 855818 + 85000 + 10000 = 950818 lei

CA2012 = Qv + M + Subv. = 803577 + 80300 + 10000 = 893877 lei

Figura 6.1. Cifra de afaceri netă

Cifra de afaceri netă a avut fluctuații datorită creșterii și/sau scăderii serviciilor de cazare, serviciilor de servire a mesei, și veniturilor din subvenții de exploatare.

B. Veniturile totale sunt formate din venituri din exploatare, venituri financiare și venituri extraordinare.

Veniturile din exploatare sunt și ele formate din următorii indicatori: vânzări de mărfuri, producția stocată, vândută și imobilizată, subvenții din exploatare, venituri din provizioane privind exploatarea..

Vexp2010 = vm + Qs + Qv + Qi + Sexp + Vprv = 803577+(-121754)+ 80300+10000= 772123 RON

Veniturile financiare sunt formate din alte venituri financiare și venituri din provizioane.

Vfm 2012= Alv+ Vpr =23131+0 = 22131 RON

Venituri excepționale sunt formate din venituri excepționale din operațiuni de gestiune, venituri excepționale din operațiuni de capital și venituri din provizioane.

SC VALEA SOARELUI S.R.L. nu are venituri exceptionale.

C. Cheltuieli totale sunt formate din cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare>i cheltuieli extraordinare.

Tabelul 6.2.

Analiza cheltuielilor la S.C. VALEA SOARELUI S.R.L.

Figura 6.2. Cheltuielile totale în perioada 2011-2012

Din figura de mai sus se poate afirma ca cheltuielile totale au fost mai ridicate în anul 2012 datorită creșterii cheltuielilor de exploatare.

6.2. Analiza rezultatelor financiare

Marja comerciala exprimă forța întreprinderii de a specula piața. Practic marja comercială are conținut de valoare adaugată, salarii, dobînzi , chirii, profit, etc; se analizează împreună cu cifra de afaceri.

Mc= M – Cm , unde

M – mărfurile vândute;

Cm – costul mărfurilor;

Mc2010= M – Cm = 83000 – 78500 = 4500 lei

Mc2011= M – Cm = 85000 – 79800 = 5200 lei

Mc2012= M – Cm = 80300 –78600 = 1700 lei

Indicatorul producție totală s-a calculat după următoarea formulă și prestartări

Qt = Qv + Qs + Qi , unde:

Qi – producția totală

Qv – producfia vândută

Qs – producția stocată

Qim – producția imobilizată

Qt 2012 = Qi+Qv+Qs+Qim = 803577+(-121754)+0 = 681823 RON

Tabelul 6.3.

Pentru calculul indicatorului valoare adăugată s-au folosit următoarele formule și prescrutări:

VA = Qex – Ci , unde

Qex– productia exercitiului;

Ci– consumul intermediar;

Consumul intermediar inseamna cheltuielile cu materiile prime, si materiale, apoi alte cheltuieli materiale, cheltuieli cu energia si apa, cheltuieli cu prestatii externe, alte cheltuieli de exploatare.

VA2012 = Qex – Ci= 681823 + 521845 = 159978 lei

Pentru calculul rezultatului brut al exercitiului s-a folosit următoarea formulă și prescurtări:

RBE = (VA + S) – (Imp + Sa), unde:

VA – valoarea adăugată;

S — subvenții;

Imp – impozite;

Sa – salarii.

RBE2012 = ( 159978 + 10000) – ( 84000 + 8570) = 169978 – 92570 = 774080 lei

Rezultatul brut de exploatare se calculează ca diferență dintre venitul din exploatare și cheltuielile de exploatare.

RBExp2012 = Vexp – Cexp = 772123 – 695000 = 77123 RON

Rezultatul brut financiar se calculează ca diferență dintre venitul financiar cheltuielile financiare.

RBFin2012 = VFin2012 – Cfin2012 = 22131 – 15000 = 7131 RON

Rezultatul brut excepțional se calculează ca diferență între venitul excepțional și cheltuielile excepționale. SC VALEA SOARELUI S.R.L. nu are rezultat brut excepțional, deoarece nu are nici cheltulieli excepționale nici venituri excepționale.

6.3 Analiza rentabilității

Rentabilitatea economică exprimă eficiența activității întreprinderii indiferent de sursele de finanțare și de sistemul fiscal Practic rentabilitatea economică exprimă eficiența utilizării capitalului întreprinderii în activitățile de producție.

In acest sens la activitatea de producție participă capitalul, numit active, respectiv ne interesează eficiență utilizării activelor.

Anali/a ratelor de performanță presupune analiza următoarelor rate:

analiza ratelor de profitabilitate;

analiza ratelor de rentabilitate.

1) Analiza ratelor de profitabilitate

Ratele de profitabilitate se formează în zona comercială a întreprinderii respectiv în zona vânzărilor și exprimă un raport între o bogăție aferentă vânzărilor și cifra de afaceri. Principalele rate de performanță sunt:

rata medie brută a profitului = * 100

rata medie netă a profitului = * 100

rata marjei comerciale = * 100

rata marjei brute = * 100

Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri RCA = CA – ChCA

ChCA2012 = * Chexpl.= * 695000 = 804593lei

RCA =893877 – 804593 = 89284 lei

Tabelul 6.4.

Analiza ratelor de profitabilitate

2)Analiza ratelor de rentabilitate financiară

Rentabilitatea se calculează la nivel financiar și la nivelul exercițiului

• rentabilitatea financiară exprimă rentabilitatea capitalului utilizat in întreprindere din

punct de vedere a obțiunilor de plasament, astfel avem două rate:

rata rentabilitătn capitalului propriu = * 100

Această rată este o funcție de rată medie netă a profitului, de viteza de rotație a activelor circulante și de levier financiar.

rata rentabilității capitalului permanent = *100

Tabelul 6.5.

Analiza ratelor de rentabilitate

EBIT = RBE + Ch ipozite/taxe = 85688+650227 = 735915 lei

3)Analiza ratelor de rentabilitate economica

Rentabilitatea economică exprimă eficiența activității întreprinderii indiferent de sursele de finanțare și de sistemul fiscal, practic rentabilitatea economică exprimă eficiența utilizării capitalului în întreprindere în activitatea de producție. La activitatea de producție participa capitalul numit active, respectiv se calculează:

rata rentabilității economice Re= * 100

rata rentabilității activelor ROA = *100

rata rentabilității capitalului investit ROI = *100

rentabilitatea cheltuielilor Rcht = *100

rata de rentabilitate a veniturilor Ryr = *100

viteza de rotație a activelor circulante Vr=* 100

durata de rotație a activelor circulante Dr= * 100

6.4 Analiza sănatății întreprinderii

Sănatatea întreprinderii exprimă echilibrul financiar al acesteia, creat în termeni de structură de finanțare, valoare patrimonială și risc global acceptat.

6.4.1Structura de finanțare

Exprimă echilibrul dintre capitalul propriu, capitalul împrumutat și nevolile întreprinderii

6.4.2 Analiza valorii patrimoniale

Valoarea patrimonială cuprinde toate drepturile de creanță și proprietate obținute de întreprindere la care se adauga toate datoriile.

6.4.3 Analiza riscului

Riscul reprezintă un eveniment aleatoriu care are ca efect erodarea obiectivelor întreprinderii.

Analiza ricscului economic: Riscul economic este legat de activul de producție a întreprinderi (risc de exploatare)

Factorii care determină riscul economic sunt factori legați direct de producție

Factori din zona aprovizionării

Factori din zona fluxului tehnologic

Factorii din zona muncii

Analiza riscului de faliment

Analiza statică a falimentului pe baza bilanțului patrimonial

Analiza dinamică a falimentului pe baza scorului întreprinderii

Analiza functională a riscului de falimment