Analiza Echilibrului Financiar Si a Performantei Firmei. Studiu de Caz la S.c. Transilvania Constructii S.a

CUPRINS

Introducere 3

Capitolul 1. Prezentarea societății 5

1.1. Aspecte generale 5

1.2. Structura acționaratului 6

1.3. Servicii oferite clienților 6

1.4. Echipamente, materiale și utilaje folosite 7

1.4. Selectarea și instruirea personalului 7

1.6. Promovarea imaginii societății 8

1.7. Relația cu mediul extern 8

2.1. Analiza patrimonială a firmei 9

2.1.1. Analiza maselor bilanțiere 9

2.1.1.1. Analiza fondului de rulment patrimonial 9

2.1.1.2 Analiza necesarului de fond de rulment patrimonial 12

2.1.1.3 Analiza trezoreriei nete patrimoniale 13

2.1.2. Analiza echilibrului financiar pe baza corelației creanțe-datorii 14

2.1.3. Analiza ratelor de structură prin utlizarea bilanțului patrimonial 15

2.1.3.1. Analiza structurii activului bilanțier 16

2.1.3.1.1. Analiza structurii activelor imobilizate 16

2.1.3.1.2.Analiza structurii activelor circulante 17

2.1.3.1.3. Analiza structurii cheltuielilor în avans 18

2.1.3.2.1. Analiza ratei stabilității financiare 21

2.1.3.2.2. Analiza ratei autonomiei financiare 21

2.1.3.2.3. Analiza ratei îndatorării globale 22

2.1.3.2.4 . Analiza ratei de îndatorare la termen 22

2.1.4.1. Analiza lichidității firmei 24

2.1.4.2. Analiza solvabilității firmei 25

2.2. Analiza funcțională a firmei 27

2.2.1. Analiza maselor bilanțiere pe baza bilanțului funcțional 28

2.2.1.1. Analiza fondului de rulment funcțional 28

2.2.1.2. Analiza necesarului de fond de rulment 28

2.2.1.3. Analiza trezoreriei nete funcțională 29

Capitolul 3. Analiza performanțelor firmei 31

3.1. Analiza performanței firmei 31

3.2. Contul de profit și pierdere 31

3.2.1. Indicatori calculați pe baza contului de profit și pierdere 32

3.2.1.1. Soldurile intermediare de gestiune 32

3.2.1.2. Capacitatea de autofinanțare 36

3.3. Analiza performanței pe baza ratelor de rentabilitate 39

3.3.1. Analiza rentabilității economice 39

3.3.2. Analiza rentabilității financiare 40

3.3.3. Analiza rentabilității veniturilor 42

3.3.4. Analiza rentabilității resurselor consumate 44

3.4. Analiza indicatorilor moderni 46

3.4.1. Valoarea economică adăugată (EVA) 46

3.4.2. Valoarea de piață adăugată (MVA) 47

Concluzii 48

Anexa 1. Situația activelor,datoriilor și capitalurilor 31.12.2011 51

Anexa 2. Bilanț patrimonial încheiat la 31.12.2011 53

Anexa 3. Bilanț funcțional încheiat la 31.12.2011 53

Anexa 4. Situația veniturilor și cheltuielilor la data de 31.12.2011 54

Anexa 5. Situația activelor,datoriilor și capitalurilor la data de 31.12.2012 57

Anexa 6. Bilanț patrimonial încheiat la 31.12.2012 59

Anexa 7. Bilanț funcțional încheiat la 31.12.2012 59

Anexa 8. Situația veniturilor și cheltuielilor la data de 31.12.2012 60

Anexa 9. Situația activelor,datoriilor și capitalurilor la data de 31.12.2013 62

Anexa 10. Bilanț patrimonial încheiat la 31.12.2013 64

Anexa 11. Bilanț funcțional încheiat la 31.12.2013 64

Anexa 12. Situația veniturilor și cheltuielilor la data de 31.12.2013 65

Anexa 13. Situația activelor,datoriilor și capitalurilor la data de 31.12.2014 67

Anexa 14.Bilanț patrimonial încheiat la 31.12.2014 69

Anexa 15. Bilanț funcțional încheiat la 31.12.2014 69

Anexa 16. Situația veniturilor și cheltuielilor 2014 70

Introducere

Compania este un sistem economico – social care interacționează cu mediul financiar din care face parte, fiind supusă schimbărilor care pot apărea la un moment dat, iar unele dintre acestea sunt inevitabile, și pot afecta buna desfășurare a activității. Pentru o bună gestionare a resurselor de care dispune firma și anticiparea unor eventuale probleme este necesară efectuarea unei analize a echilibrului financiar și a performanțelor.

Echilibrul financiar este un concept important atât pentru acționarii și managerii firmei cât și pentru persoanele juridice din mediul de afaceri cu care relaționează compania. Abordarea echilibrului financiar la nivelul unei firme este necesară deoarece doar prin intermediul unei bune cunoaștere privind situația trecută și prezentă se pot lua deciziile corespunzătoare pentru a fructifica beneficiile viitoare.

Fiecare firmă tinde spre performanță indiferent de obiectul de activitate pentru că succesul unei acțiuni în cadrul desfășurării activității face parte din obiectivele propuse de firmă.

Am ales această temă pentru elaborarea lucrării de licență deoarece consider că este important pentru fiecare firmă să efectueze o analiză privind echilibrul financiar și performanța atinsă. Cele două concepte analizate oferă o imagine corespunzătoare pentru stabilirea și implementarea de noi strategii astfel încât compania să devină performantă și să acapareze piața.

Obiectivele propuse prin realizarea prezentei lucrări sunt următoarele:

Abordarea aspectelor teoretice privind conceptele de echilibru și performanță pentru a evidenția importanța și necesitatea unei astfel de analiză în cadrul unei firme;

Calcularea și interpretarea indicatorilor de echilibru atât prin prisma bilanțului functional cât și prin prisma bilanțului patrimonial;

Stabilirea nivelului de lichiditate și de solvabilitate pentru a oferi o imagine solidă a firmei;

Analizarea rentabilității firmei astfel încât să fie exprimat gradul de importanță unei astfel de analize;

Definirea indicatorilor calculați pe baza contului de profit și pierdere și interpretarea acestora pentru a evidenția posibilitățiile firmei de a se autofinanța și de a parcurge la noi proiecte de investiții;

Lucrarea „Analiza echilibrului financiar și a performanței firmei” realizată de mine este alcătuită din trei capitole, astfel: primul capitol „Prezentarea societății”, al doilea capitol „Analiza echilibrului financiar al firmei”, și cel de-al treilea capitol „Analiza performanțelor firmei”.

Primul capitol este structurat pe șapte subcapitole care cuprind informații privind aspecte generale despre firmă, structura acționaratului, produsele și serviciile oferite de companie, promovarea companiei și relația cu mediul extern.

În cel de-al doilea capitol am avut în vedere atât prezentarea elementelor teoretice privind echilibrul financiar al firmei cât și analiza stării de echilibru la S.C. Transilvania Construcții S.A . Echilibrul la nivelul firmei poate fi identificat prin analiza bilanțului patrimonial și analiza bilanțului funcțional, motiv pentru care am prezentat elemente definitorii privind cele două tipuri de bilanț și am analizat indicatorii maselor bilanțiere. De asemenea am abordat echilibrul financiar al firmei din perspectiva corelației creanțe-datorii, lichidității firmei și a solvabilității pentru o bună viziune privind echilibrul financiar la firma S.C. Construcții Transilvania S.A.

Capitolul al treilea cuprinde definirea conceptului de performanța și analiza performanței pe baza contului de profit și pierdere a următorilor indicatori: soldurile intermediare de gestiune, capacitatea de autofinanțare, ratele de rentabilitate, valoarea economică adăugată și valoarea de piață adăugată. Fiecare indicator este abordat teoretic în prealabil, apoi fiind analizat la nivelul firmei, pentru a putea determina nivelul de performanța atins pe parcursul perioadei 2011-2014 de către compania Transilvania Construcții.

La finalul lucrării am prezentat concluzii pertinente și soluții de îmbunătățire a indicatorilor de echilibru și performanța, sursele bibliografice, precum și anexele care cuprind: bilanț contabil 2011-2014, cont de profit și pierdere 2011-2014, bilanț funcțional și patrimonial 2011-2014.

Capitolul 1. Prezentarea societății

Aspecte generale

Societatea comercială Transilvania Construcții S.A. a fost înființată la data de 18.11.1991. Domeniul principal de activitate al societății îl reprezintă realizarea lucrăriilor de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale (COD CAEN 4120), închirierea și subînchirierea bunurilor imobliare proprii sau închiriate, precum și dezvoltarea imobiliară.

Transilvania Construcții este o societate comercială cu personalitate juridică al cărei capital social este împărțit în acțiuni conform actului de constituire și ale cărei obligațiii sunt garantate cu patrimoniul societății,astfel încât acționarii răspund numai în limita aportului lor, fiind o societate pe acțiuni.

Sediul societății este în județul Cluj, orașul Cluj-Napoca, strada Orăștie, numărul 10A.

Structura acționaratului

Societatea Transilvania Construcții S.A. are 6 acționari și un capital social subscris și vărsat în valoare de 36.353.592 de lei.

Structura capitalului social al societății este următoarea:

Servicii oferite clienților

Societatea Transilvania Construcții S.A. oferă următoarele tipuri de servicii clienților:

construcții civile și industriale: locuințe individuale și colective, imobile multifuncționale, închirieri utilaje pentru marii antreprenori, ridicare structură. structuri beton armat, monolit, prefabricate, structuri metalice, montaj structuri metalice, lucrări de zidărie,instalații electrice, termice și sanitare și amenajări interioare.

mentenanță civilă și industrială prin asigurarea unei desfășurări optime în spațiile comerciale și halele de producție construite.

Închiriere spatii noi, la standarde europene, în hale si depozite, dotate cu acces linie CFR, acces TIR, rampã auto, telefon, internet, încãlzire centralã, , amplasate în apropierea aeroportului international Cluj-Napoca. Parcul Logistic dispune deasemenea si de o cantina-restaurant.

În figurile de mai jos sunt ilustrate câteva exemple din portofoliul de construcții realizate de societate.

Figura nr. 1 Figura nr. 2 Figura nr. 3

1.4. Echipamente, materiale și utilaje folosite

Firma Transilvania Construcții S.A. folosește echipamente de calitate, care oferă atât protecție cât și confort angajațiilor astfel încât sunt stimulați să muncească cu plăcere. Echipamentele oferite sunt: șalopetă, cască de protecție cu ochelari, bocanci și mânuși de protecție.

Echipamentele de șantier folosite se împart în două categori, astfel:

Echipamente electrice: betoniere, mașini pentru îndoit fier, mașini pentru tăiat gresie și faianță, tăietoare beton, compactoare și generatoare.

Echipamente mecanice: roabe, cărucioare cu platformă, scară aluminiu.

Calitatea materialelor și a utilajelor folosite se reflectă în calitatea și rezistența lucrărilor realizate. Principalele materiale folosite sunt: ciment, vopsea lavabilă, profil tencuială, cuie, cărămidă, fier beton, vată minerală de sticlă, hidroizolanți, piatră naturală etc.

Utilajele care facilitează procesul de construcție sunt: autobetonieră, încărcător frontal, mixer pentru materiale, excavator.

Selectarea și instruirea personalului

Societatea comercială Transilvania Construcții S.A. are 150 de angajați, atât personal calificat cât și personal necalificat. Personalul firmei este împățit astfel:

5 ingineri constructori;

4 inginerI proiectanți;

5 maiștri constructori;

1 contabil;

3 responsabil oferte și imagine;

3 administratori;

80 muncitori calificați în domeniul construcților și amenajărilor;

20 muncitori necalificați.

Personalul muncitor direct productiv, cuprinde toată gama de meserii necesare predării la cheie a obiectivelor contractate (zidari, mozaicari, zugravi, tâmplari, dulgheri, fierari betoniști, parchetari, lăcătuși mecanici, mecanici utilaje).

Activitatea sociețății este organizată pe echipe de lucru, fiecare echipă având în componență sa atât muncitori calificați cât și muncitori necalificați, fiind condusă de către un șef de echipă. Echipele sunt grupate pe șantiere de lucru, fiecare șantier fiind condus de către un inginer cu pregătire în domeniu.

1.6. Promovarea imaginii societății

Imaginea unei societăți se construiește pas cu pas și trebuie întreținută permanent. Societatea Transilvania Construcții este atentă și interesată de imaginea pe care o deține în fața clienților.

Societatea are o pagină WEB proprie, http://www.transilvaniaconstructii.ro , pagină pe facebook, www.facebook.com/transilvania construcții, și oadresă de e-mail, [anonimizat] . Prin intermediul acestor pagini, firma își prezintă servicile oferite într-o manieră atractivă și simplă de utilizat, pentru orice categorie de potențiali clienți. Pe pagina web a firmei este prezentat și un portofoliu care cuprinde imagini cu construcțiile și amenajările realizate. De asemenea sunt publicate rapoartele financiare pentru potențiali investitori.

1.7. Relația cu mediul extern

Concurența pe acestă piață este mare, dar întotdeauna vor exista solicitări în acest domeniu, din acest motiv firma dă dovadă de seriozitate și execută la timp lucrările angajate.

Produsele companiei sunt adresate persoanelor fizice de peste 18 ani cu venituri medii și marii, precum și persoanelor juridice. Societatea are un portofoliu complex de clienți în următoarele domenii:

Complexe hoteliere;

Sedii administrative și fabrici;

Instituții publice;

Instituții private;

Instituții bancare;

Reprezentanțe auto și benzinării;

Instituții culturale și stadioane;

Instituții comerciale.

Compania colaborează cu furnizori care oferă materiale de grad ridicat de calitate, sunt punctuali și serioși. Principali furnizori sunt: Weber, Ceresit, Bechtel, E-on, Lafarge, Holcim și Strabag.

Capitolul 2. Analiza echilibrului financiar al firmei

Echilibrul financiar al firmei reprezintă ansamblul de legături care se stabilesc în procesul de rotație a capitalului. Noțiunea de echilibru financiar poate fi definită ca și egalitatea care are loc între sursele financiare și mijloacele economice care sunt necesare pentru desfășurarea activității de exploatare pe termen scurt și lung. Estimarea echilibrului financiar la nivelul întreprinderii este dependentă de obiectivele persoanelor care comandă sau studiază astfel de analize. Din punctul de vedere al acționarului echlibrul financiar se respectă dacă investiția aduce un randament care depășește riscul asumat. Managerii apreciază echilibrul financiar ținând cont de valoare firmei, de creșterea economică, de puterea firmei precum și de puterea acesteia pe piață. Creditorii constată un echilibru financiar în momentul în care rambursarea creanțelor și a remunerației se efectuează conform datelor exprimate în contract. Analiza echilibrului financiar al firmei are ca scop reflectarea modalitățiilor de realizare a echilibrului financiar pe termen mediu și lung și evidențierea rentabilității acesteia.

Echilibrul la nivelul firmei este asigurat prin analiza bilanțului patrimonial și analiza bilanțului funcțional.

2.1. Analiza patrimonială a firmei

Analiza patrimonală a firmei este efectuată pentru a răspunde interesului pe care îl au acționarii, care vor să cunoască situația averii lor, și creditorii, care sunt interesați de patrimoniul firmei deoarece constituie o garanție pentru rambursarea împrumuturilor pe care le-a acordat firmei. Bilanțul patrimonial este un bilanț suport al firmei și se obține în urma regrupării posturilor de activ și de pasiv după criterii de lichiditate, respectiv exigibilitate.

Caracterizarea generală a structurii patrimonile reprezintă analiza elementelor bilanțiere atât de activ cât și de pasiv, prin prisma dimensiunii și a ponderii acestora în patrimoniul firmei.

2.1.1. Analiza maselor bilanțiere

Analiza maselor bilanțere se realizează prin calcularea și interpretarea indicatorilor specifici ai echilibrului financiar, și anume: fond de rulment patrimonial (FRP), necesarul de fond de rulment patrimonial (NFRP) și trezoreria netă patrimonială (TNP).

2.1.1.1. Analiza fondului de rulment patrimonial

Fondul de rulment este un indicator des folosit în analizele financiare deoarece permite aprecierea reguliilor echlibrului financiar.

Fondul de rulment reprezintă partea din capitalul permanent utilizată pentru finanțarea activelor circulante, impusă de diferențele dintre sumele de încasat și sumele de plătit, precum și de decalajul dintre termenul mediu de transformare a activelor circulante în lichidități și durata medie în care datoriile pe termen scurt devin exigibile.

Fondul de rulment patrimonial reflectă excedentul de resurse permanente care favorizează finanțarea nevoilor permanente, iar nevoile temporare să fie acoperite din resursele temporare, reflectând ciclul de activitate a întreprinderii.

Fond de rulment patrimonial = Capital permanent – Active imoblizate nete

Fond de rulment patrimonial = Active circulante totale – Datorii totale pe termen scurt

Fondul de rulment patrimonial poate fi de două feluri, și anume: fond de rulment propriu și fond de rulment împrumutat. Fondul de rulment propriu reprezintă gradul de autonomie financiară al întreprinderii și se calculează ca diferență dintre capitalul propriu și activul imobilizat net. Fondul de rulment împrumutat exprimă nivelul datoriilor pe termen mediu și lung pe care compania le-a realizat pentru finanțarea activelor.

Ratele de echlibru financiar sunt expresia realizării echlibrului financiar pe termen lung și scurt al întreprinderii, evidențiind existența sau insuficiența fondului de rulment. Acești indicatori sunt:

Rata de finanțare a activelor curente (Rfac) care evidențiază proporția în care fondul de rulment contribuie la finanțarea activelor curente.

Rfac = (Fond de rulment / Active curente) × 100

Rata de finanțare a stocurilor (Rfs) reflectă proporția în care fondul de rulment contribuie la finanțarea stocurilor.

Rfs = (Fond de rulment/Stocuri) × 100

Pentru a analiza evoluția fondul de rulment patrimonial la S.C. Construcții Transilvania a fost necesar să construiesc bilanțul patrimonial prin retratarea posturilor de activ și pasiv, pe cei patru ani de analiză (vezi anexele 2,6,10,14).

La nivelul firmei analizate, evoluția fondului de rulment patrimonial și a ratelor de echilibru este prezentată în tabelul 2.1.1.1.1., iar pentru a putea observa mai reprezentativ evoluția fondului de rulment patrimonial priviți Graficul 1 numit „Evoluția fondului de rulment în perioada 2011-2012”.

Tabelul 2.1.1.1.1. Evoluția fondului de rulment patrimoial pe perioada

2011-2014 la S.C. Construcții Transilvania S.A.

-Lei-

Sursa: date prelucrate de autor din bilanțul patrimonial

Grafic 1. Evoluția fondului de rulment în perioada 2011-2012

Sursa:Date preclucrate de autor în Excel

În perioada analizată se observă că S.C.Transilvania S.A. se confruntă din anul 2012 și până în anul 2014 cu un fond de rulment patrimonial negativ, acest lucru evidențiază faptul că o parte din resursele temporare au fost folosite pentru finanțarea nevoilor permanente deoarece capitalurile permanente nu reprezintă o sumă suficientă pentru a finanța integral imoblizările. Situația cu care se confruntă compania semnifică existența unui dezechilibru care este determinat de scăderea treptată atât a capitalului permanent cât și a activelor circulante nete.

Fondul de rulment propriu negativ și mărimea fondului de rulment împrumutat nu este o situația favorabilă deoarece reflectă faptul că firma se finanțează în ceea mai mare măsură din împrumuturi bancare,atât pe termen scurt cât și pe termen lung.

2.1.1.2 Analiza necesarului de fond de rulment patrimonial

În cadrul activităților curente ale unei întreprinderi, ciclul de exploatare presupune efectuarea unor operațiuni repetitive sintetizate în trei faze principale: aprovizionare, producție și desfacere. Necesarul de fond de rulment (NFR) poate fi definit ca reprezentând partea din necesarul de exploatare care nu este asigurată din resursele de exploatare și este expresia realizării echilibrului financiar pe termen scurt, dintre necesar și resurse curente.

NFRP = Alocări temporare- Surse temporare

= (Active circulante – disponibilități bănești) – ( Datorii pe termen scurt – Credite pe termen scurt)

Pentru a determina mărimea necesarului de fond de rulment patrimonial am construit tabelul de mai jos 2.1.1.2. „Evoluția necesarului de fond de rulment pe perioada 2011-2014” care cuprinde indicatorii necesari pentru finalizarea calculului, informațiile fiind preluate din bilanțul patrimonial a fiecărei perioadă.

Tabelul 2.1.1.2. Evoluția necesarului de fond de rulment

pe perioada 2011-2014.

-lei-

Sursa: Date prelucrate de autor din bilanțul patrimonial

Observăm că necesarul de fond de rulment este pozitiv și are un trend descendent în perioada 2011-2012 și 2013-2014 (vezi graficul 2 numit „Analiza necesarului de fond de rulment patrimonial în perioada 2011-2014). Acest lucru semnifică existența unui surplus de nevoi temporare în raport cu resursele temporare existente,fiind determinat de scăderea majoră a activelor circulante pe parcursul celor patru ani. Acest lucru reflectă un decalaj nefavorabil între lichiditatea stocurilor, creanțelor și exigibilitatea datoriilor de exploatare.

Grafic 2. Analiza necesarului de fond de rulment patrimonial

în perioada 2011-2014

Sursa: Date prelucrate de autor în excel

2.1.1.3 Analiza trezoreriei nete patrimoniale

Trezoreria la nivelul unei firme reprezintă imaginea disponibilităților monetare și a investițiilor financiare pe termen scurt apărute din evoluția curentă a încasărilor și plăților, respectiv din plasarea excedentului monetar.

Analiza trezoreriei constă în reflectarea echilibrului financiar pe termen scurt, prin calcularea diferenței dintre fondul de rulement și necesarul de fond de rulment.

TNP = FRP-NFRP

TNP2011 = 9.932.125 – 16.464.466 = – 6.532.341 lei

TNP2012 = – 1.187.686 – 5.245.334 = – 6.433.020 lei

TNP2013 = – 4.808.186 – 6.094.028 = – 10.902.214 lei

TNP2014 = – 13.907.971 – 3.315.284 = – 17.223.255 lei

Firma se confruntă cu un dezechilbru financiar privind trezoreria existentă deoarece nevoia de fond de rulment nu poate fi finanțată din resursele permanente iar compania este nevoită să apeleze la credite bancare pentru a acoperii golul trezoreriei. Această situație evidențiază faptul că lichiditățiile sunt insuficiente pentru a putea permite rambursarea datoriilor pe termen scurt. Astfel încât, menținerea resurselor de trezorerie apare ca o constrângere impusă firmei și conduce la limitarea autonomiei financiare pe termen scurt. Pentru evidențierea trezoreriei nete la nivelul firmei am realizat graficul 3 intitulat „Analiza treoreriei nete patrimoniale în perioada 2011-2014”.

Sursa:Date prelucrate de autor în excel

2.1.2. Analiza echilibrului financiar pe baza corelației creanțe-datorii

Creanțele reprezintă angajamente contractate de anumiți parteneri ai întreprinderii (clienți),ale căror termene de plată au o scadență ulterioară livrării bunurilor și serviciilor, precum și debitorii firmei, în calitate de beneficiari ai unor împrumuturi pe care le vor rambursa ulterior, împreuna cu dobânda aferentă.

Obligațiile, numite și datorii nefinanciare pe termen scurt, reprezintă surse de finanțare atrase pe o durată mai mică de un an, excluzând creditele bancare. Evoluția raportului creanțe-datorii este importantă în stabilirea echilibrului financiar al unei firmei deoarece variația acestui raport influențează și alți indicatori calculați în analiza efectuată.

Perioada de recuperare a creanțelor (Drc) = Creanțe/Cifra de afaceri x 365 zile.

Perioada de folosire a resurselor atrase (Df) = Datorii curente/Cifra de afaceri x 365 zile.

În continuare am realizat tabelul 2.1.2.1 denumit „Evoluția relației creanțe-datorii în perioada 2011-2014” pentru a determina valoarea indicatorilor analizați și graficul 4 pentru o viziune mai buna asupra indicatorilor.

Tabel 2.1.2.1. Evoluția relației creanțe-datorii în perioada 2011-2014

Sursa: Date prelucrate de autor

Grafic 4. Evoluția relației dintre creanțe și datorii

în perioada 2011-2014

Sursa:Date prelucrate de autor în excel

Din punct de vedere a relației creanțe – datorii, compania se află în echilibru deoarece perioada de recuperare a creanțelor este la un interval mai apropiat decât perioada de plată a furnizorilor astfel încât resursele pot fi folosite pe o perioadă mai îndelungată de timp. Se observă că în perioada analizată raportul dintre creanțe și datorii este subunitar, ceea ce conduce la imposibilitatea de acoperire a datoriilor din creanțele încasate.

2.1.3. Analiza ratelor de structură prin utlizarea bilanțului patrimonial

Ratele de structură a bilanțului evidențiază atât structura financiar-patrimoninală a întreprinderii cât și modul de finanțare a activității firmei. Acestea redau o imagine bună cu privire la evoluția înregistrată de către alocări și resurse dacă sunt calculate pe mai multe perioade.

2.1.3.1. Analiza structurii activului bilanțier

Ratele de structură a activului se determină ca raport între un post sau o grupă de posturi din activul bilanțului și totalul activului, sau o grupă de posturi din cadrul acestuia. Cu ajutorul acestor rate se apreciază structura economică a firmei, compoziția capitalului său după destinația dată plasamentelor și se pun în evidență și diferitele grade de lichiditate pe care le prezintă activele întreprinderii, respectiv plasamentele sale de capital.

Pentru a analiza structura activului bilanțier la S.C. Transilvania Construcții S.A. voi calcula fiecare indicator folosind informații din bilanțul fiecărui an iar ulterior pentru a oferi o imagine de ansamblu a indicatorilor, îi regăsim în tabelul 2.1.3.1. denumit „Structura activului bilanțier în perioada 2011-2014”pentru a sistematiza datele obținute și graficul 5 denumit „Componența activului bilanțier în perioada 2014” pentru o viziune mai bună asupra formării activului bilanțier.

2.1.3.1.1. Analiza structurii activelor imobilizate

Rata activelor imoblizate se mai numește și rata fondului de rulment și se calculează ca raport între activele imobilizate și total active.

RAI= (Ai/AT) x 100

RAI2011 = (138.684.085 / 174.606.002) × 100 = 79,42 %

RAI2012 = (147.381.134 / 168.956.995) × 100 = 88,80 %

RAI2013 = (145.797.218 / 159.193.336) × 100 = 91,58 %

RAI2014 = (144.942.768 / 156.925.919) × 100 = 92,36 %

Rata imoblizărilor necorporale

Rata imoblizărilor necorporale reflectă ponderea imoblizărilor intangibile în total active imoblizate.

RINC= (Imob necorporale/Active imoblizate)x100

RINC2011 = (44.785 / 138.684.085) × 100 = 0,03 %

RINC2012 = (11.011 / 147.381.134) × 100 = 0,007 %

RINC2013 = (30.805 / 145.797.218) × 100 = 0,02 %

RINC2014 = (798.883 / 144.942.768) × 100 = 0,55 %

Rata imoblizărilor corporale

Rata imobilizărilor corporale reflectă ponderea pe care o dețin imoblizările tangibile în total active imoblizate, fiind dependentă de caracteristicile tehnice ale activității exercitate de întreprindere.

RIC = (Imob. Corporale/Active imoblizate) x 100

RIC2011 = (134.105.635 / 138.684.085) × 100 = 96,69 %

RIC2012 = (141.539.174 / 147.381.134) × 100 = 96,03 %

RIC2013 = (140.467.817 / 145.797.218) × 100 = 96,34 %

RIC2014 = (139.043.046 / 144.942.768) × 100 = 95,92 %

Rata imobilizărilor financiare

Rata imoblizărilor financiare exprimă ponderea pe care o dețin imobilizările financiare în total active imobilizate ale firmei și pune în evidență importanța legăturilor financiare pe care firma le întreține.

RIF = (Imob. Financiare / Active imoblizate) ×100

RIF2011 = (4.533.665 / 138.684.085) × 100 = 3,27 %

RIF2012 = (5.830.949 / 147.381.134) × 100 = 3.96 %

RIF2013 = (5.298.596 / 145.797.218) × 100 = 3,64 %

RIF2014 = (5.100.839 / 144.942.768) × 100 = 3,53 %

2.1.3.1.2.Analiza structurii activelor circulante

Aceasta rată reflectă ponderea activelor cu caracter temporar în total activ,fiind o măsură a flexiblității financiare în măsura în care evidențiază importanța relativă a activelor ușor de transformat în bani. Rata activelor circulante se calculează ca raport dintre activele circulante și activele totale ale unei firme.

RAC = (Active circulante / Total active) × 100

RAC2011 = (35.829.297 / 174.606.002) × 100 = 20,52 %

RAC2012 = (21.323.189 / 168.956.995) × 100 = 12,84 %

RAC2013 = (13.213.992 / 159.193.336) × 100 = 8,30 %

RAC2014 = (11.963.961 / 156.925.919) × 100 = 7,62 %

Rata stocurilor

Rata stocurilor exprimă ponderea pe care o dețin stocurile în totalul activelor circulante, fiind înfluențată de durata operațiilor de aprovizionare și desfacere .

Rstocuri = (Stocuri / Active circulante) × 100

Rstocuri2011 = (26.035.643 / 35.829.297) × 100 = 72,66 %

Rstocuri2012 = (14.660.314 / 21.323.189) × 100 = 68,75 %

Rstocuri2013 = (7.574.024 / 13.213.992) × 100 = 57,31 %

Rstocuri2014 = (3.461.856 / 11.963.961) × 100 = 28,93 %

Rata creanțelor

Rata creanțelor este influențată de domeniul de activitate a firmei și de relațiile pe care le are cu clienții, respectiv de termenele de plată propuse acestora. Rata creanțelor reflectă ponderea pe care o dețin creanțele în total active circulante.

Rcreanțe = ( Creanțe / Active circulante) × 100

Rcreanțe2011 = (5.418.853 / 35.829.927) × 100 = 15,12 %

Rcreanțe2012 = (1.376.197 / 21.323.189) × 100 = 6,45 %

Rcreanțe2013 = (3.754.898 / 13.213.992) × 100 = 28,41 %

Rcreanțe2014 = (5.642.588 / 11.963.961) × 100 = 47,16 %

Rata disponiblităților bănești

Rata disponibilităților bănești exprimă ponderea activelor celor mai lichide în total active circulante, această rată reflectă pomderea acestor active în patrimoniul firmei.

Rdb= (Disponibilității bănești / Active circulante) × 100

Rdb2011 = (4.374.801 / 35.829.927) × 100 = 12,22 %

Rdb2012 = (5.286.678 / 21.323.189) × 100 = 24,80 %

Rdb2013 = (1.885.070 / 13.213.992) × 100 = 14,28 %

Rdb2014 = (2.859.517 / 11.963.961) × 100 = 23,91 %

Rata investițiilor financiare pe termen scurt

Rata investițiilor financiare pe termen scurt exprimă ponderea investițiilor pe termen scurt în total active circulante.

Rifs= (Inv.financiare pe termen scurt / Active circulante) ×100

Rifs2011,2012,2013,2014 = 0

2.1.3.1.3. Analiza structurii cheltuielilor în avans

Rch.în avans = (Cheltuieli în avans / Total active) × 100

Rch în avans2011 = (92.620 / 174.606.002) × 100 = 0,05 %

Rch în avans2012 = (252.670 / 168.956.995) × 100 = 1,64 %

Rch în avans2013 = (182.126 / 159.193.336) × 100 = 0,12 %

Rch în avans2014 = (19.190 / 156.925.919) × 100 = 0,02 %

Tabel 2.1.3.1. Structura activului bilanțier în perioada 2011 – 2014

-%-

Sursa: date prelucrate de autor din bilantul contabil

Grafic 5. Componența activului bilanțier în perioada 2014

Sursa: Date prelucrate de autor în excel

S.C. Transilvania Construcții S.A. se confruntă în perioada analizată, 2011 –

2014, cu o scădere de aproximativ 11 % a activului bilanțier, ajungând să aibă o valoare de 156.925.919 lei în 2014 față de 174.606.002 lei în anul 2011. Acest lucru se datorează faptului că activele circulante s-au diminuat considerabil.

În urma analizei structurii activului bilanțier se observă că cea mai mare pondere o dețin activele imoblizate de 92,36 %,respectând condiția de optimalitate, fiind mai mare de 60 %, iar în cadrul acestora imoblizările corporale dețin o pondere majoritară, această situație este specifică societățiilor cu acest obiect de activitate, care au nevoie de mijloace fixe pentru a-și desfășura activitatea.

În ceea ce privește rata activelor circulante se observă un trend descendent din 2011 până în prezent, ajungând în 2014 la o rata de 7,62 %, fapt care se datorează diminuării stocurilor ca urmare a bunei gestionării a acestora.

Rata creanțelor este în creștere în anul 2013 și 2014, fapt ce denotă fie că firma și a intensificat activitățiile, fie întâmpină probleme în recuperarea creanțelor. Rata disponiblitățiilor s-a dublat din 2011 până în 2014, fiind un lucru bun pentru întreprindere deoarece crește disponibilul din cont curent,astfel încât pot fi evitate împrumuturile pe termen scurt, dacă se menține această tendință.

2.1.3.2. Analiza structurii pasivului bilanțier

Ratele de structură a pasivului permit transmiterea de informații mult mai complexe decât ratele de structură ale activului, reflectând aspecte privind autonomia financiară și stabiltatea firmei.

Condițiile de realizare a echilibrului financiar al întreprinderii sunt strâns legate pe de o parte de importanța resurselor stabile în raport cu alocările stabile și pe de altă parte de cea a capitalurilor proprii în raport cu capitalurile împrumutate.

În continuare sunt abordați atât teoretic cât și practic la compania analizată indicatorii privind structura pasivului bilanțier, fiind prezentați sistematic în tabelul 2.1.3.2.1.denumit”Structura pasivului bilanțier în perioada 2011-2014”. De asemenea graficul 6 denumit „Structura activului bilanțier în perioada 2011-2014”oferă o imagine reprezentativă privind evoluția pasivului bilanțier pe întreaga perioada de analiză.

2.1.3.2.1. Analiza ratei stabilității financiare

Rata stabilității financiare exprimă ponderea tuturor surselor pe care le are întreprinderea pe o perioadă mai mare de un an în total pasiv.

Resursele stabile cuprind suma dintre capital propriu,datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an, provizioane pentru riscuri și cheltuieli și subvenții pentru investiții.

Rsf = (Resurse stabile / Total pasiv) x 100

Rfs2011 = (148.616.210 / 174.606.002) × 100 = 85,11 %

Rfs2012 = (146.193.450 / 168.956.995) × 100 = 86,52 %

Rfs2013 = (140.989.032 / 159.193.336) × 100 = 88,56 %

Rfs2014 = (131.034.797 / 156.925.919) × 100 = 83,50 %

2.1.3.2.2. Analiza ratei autonomiei financiare

Rata autonomiei financiare arată ponderea capitalurilor proprii atât în total pasiv cât și în capitalul permanent. Această rata semnifică cât din patrimoniul firmei este finanțat din resursele proprii pe care le deține.

Rata autonomiei financiare globale (Rafg) exprimă ponderea capitalului propriu în total pasiv, valoarea optimă a acestei rate se stabilește cu mare dificultate deoarece ponderea diferă mult de la o companie la alta.

Rata autonomiei financiare la termen exprimă ponderea capitalurilor proprii în capitalul permanent aducând un plus de precizie în aprecierea echilibrului financiar.

Rafg = (Capital propriu / Total pasiv) x 100

Raf2011 = (109.669.336 / 174.606.002) × 100 = 62,80 %

Raf2012 = (111.825.942 / 168.956.995) × 100 = 66,18 %

Raf2013 = (113.392.256 / 159.193.336) × 100 = 71,22 %

Raf2014 = (78.167.249 / 156.925.919) × 100 = 49,81 %

Raft = (Capital propriu / Capital permanent ) × 100

Raft2011 = (109.669.336 / 148.616.210) × 100 = 73.76 %

Raft2012 = (111.825.942 / 146.193.450) × 100 = 76.49 %

Raft2013 = (113.392.256 / 140.989.032) × 100 = 80.42 %

Raft2014 = (78.167.249 / 131.034.797) × 100 = 59.65 %

2.1.3.2.3. Analiza ratei îndatorării globale

Rata îndatorării globale exprimă ponderea datoriilor totale pe care le are firma față de terți, atât datoriile pe termen scurt cât și datoriile pe termen lung, în total resurse.

Rîg = (Datorii totale / Total pasiv) x 100

Rîg2011 = (64.936.666 / 174.606.002) × 100 = 37.19 %

Rîg2012 = (57.131.053 / 168.956.995) × 100 = 33.81 %

Rîg2013 = (45.801.080 / 159.193.336) × 100 = 28.77 %

Rîg2014 = (78.758.670 / 156.925.919) × 100 = 50.18 %

2.1.3.2.4 . Analiza ratei de îndatorare la termen

Rata de îndatorare la termen reflectă atât proporția în care datoriile pe termen mediu și lung participă la formarea capitalului permanent cât și raportul în care se află datoriile pe termen mediu și lung față de capitalurile proprii,permițând apecierea capacității de îndatorare a unei firme.

Rîndt= (Datorii pe termen mediu și lung / Capital permanent) × 100

Rîndt2011 = (38.946.874 / 148.616.210) × 100 = 26,20 %

Rîndt2012 = (34.367.508 / 146.193.450) × 100 = 23,50 %

Rîndt2013 = (27.596.776 / 140.989.032) × 100 = 19,33 %

Rîndt2014 = (52.867.548 / 131.034.797) × 100 = 40,34 %

Rîndt= (Datorii pe termen mediu și lung / Capital propriu) × 100

Rîndt2011 = (38.946.874 / 109.669.336) × 100 = 35,51 %

Rîndt2012 = (34.367.508 / 111.825.942) × 100 = 30,73 %

Rîndt2013 = (27.596.776 / 113.392.256) × 100 = 24,33 %

Rîndt2014 = (52.867.548 / 78.167.249) × 100 = 67,63 %

Tabel. 2.1.3.2.1. Structura pasivului bilanțier pe perioada 2011 – 2014

-%-

Sursa: Date prelucrate de autor

Grafic 6.Analiza structurii pasivului bilanțier

în perioada 2011-2014

Sursa:Date prelucrate în excel de autor

Rata stabilității financiare urmărește un trend ascendent din 2011 până în 2013, iar în 2014 a scăzut cu 5.06 puncte procentuale față de 2013. Această scădere este determinată de reducerea capitalului permanent în raport cu activele imobilizate.

Rata autonomiei financiare globale respectă condiția de optimalitate în fiecare an al perioadei de analiză dar se observă că în 2014 înregistrează o scădere semnificativă de 21.41 puncte procentuale datorită scăderii capitalurilor proprii.

Rata autonomiei financiare la termen înregistrază valori care depășesc valoarea minimă acceptată. În anul 2014 valoarea indicatorului este de 59.65 % față de 80.42 %, ceea ce înseamnă că a scăzut cu 20.77 puncte procentuale datorită faptului că firma a apelat la împrumuturi bancare pe termen mediu și lung necesare pentru a avea lichiditate suficienta pentru acoperirea datoriilor pe termen scurt.

Rata îndatorării globale atinge un nivel mare în anul 2014 față de anul 2013, datorită unei creșterii mai mari a datoriilor pe termen mediu și lung decât modificarea pasivului total.

Rata îndatorării la termen are un trend descendent în perioada 2011-2013 dar în anul 2014 atinge valorii mari raportate la perioadele precedent reflectând astfel ritmul de modificare atât a capitalului propriu și al capitalului permanent cât și a împrumuturilor pe termen mediu și lung.

2.1.4.1. Analiza lichidității firmei

Lichitatea firmei reprezintă capacitatea acesteia de a transforma rapid activele firmei în disponibilități bănești în vederea acoperirii respectiv achitării datoriilor curente.

Putem spune despre o firmă că este „lichidă” în momentul în care resursele pe care le obține pe parcursul exercițiului financiar sunt în măsură să fie transformate în banii necesari acoperirii datorilor pe termen scurt.

Conform faptului că activele circulante conțin trei elemente, și anume: stocuri, creanțe și disponiblități bănești (inclusiv investiții financiare pe termen scurt) se pot construi trei rate de lichiditate, și anume:

Rata lichidității generale exprimă raportul dintre activele curente ale firmei și datoriile curente. Lichiditatea generală măsoară gradul de acoperire a datoriilor pe termen scurt prin activele circulante prin compararea surselor scurte de finanțare cu utlizările curente.

Lg = (Active curente / Datorii curente)

Rata lichidității imediate, care se mai numește testul acid sau indicele quick, reflectă capacitatea firmei de a plăti la timp datoriile pe termen scurt prin valorificarea creanțelor, disponiblităților bănești precum și a investițiilor pe termen scurt.

Li = (Active curente – Stocuri) / Datorii curente

Rata lichidității la vedere, care poartă și numele de capacitate de plată, exprimă capacitatea firmei de a-și achita datoriile curente din numerarul deținut în casierie și echivalente al numerarului existente la dispoziția firmei.

Lv = Numerar și echivalente ale numerarului / Datorii curente

2.1.4.2. Analiza solvabilității firmei

Solvabilitatea unei firmei poate fi înțeleasă prin capacitatea acesteia de a face față tuturor plățiilor din sursele proprii deținute în cadrul patrimoniului. Solvabilitatea unei firmei poate fi redată cu ajutorul ratei solvabilității generale și rata solvabilității patrimoninale. Cele două rate oferă o soluție în cazul în care furnizorii firmei privesc cu neîncredere capacitatea ei de a-și onora plățiile.

Rata solvabilității generale

Rata solvabilității generale reflectă capacitatea firmei de a-și acoperii datoriile pe care le are pe seama activelor deținute de acesta. Prin intermediul acestui indicator se măsoară securitatea de care beneficiază firma față de bănci și creditori.

Sg = Active totale / Datorii totale

Rata solvabilității patrimoniale

Rata solvabilității patrimoniale reflectă raportul dintre capitalul propriu și

capital permanent,format din suma capitalurilor proprii și a datoriilor pe termen lung. Acest indicator se calculează în majoritatea cazurilor de către bănci, în studiile de bonitate financiară în cazul în care se solicită un credit. Valoarea minimă a ratei solvabilității patrimoniale este de preferat să se situeze între 0,3 – 0,5. O valoare mai mică decât acest interval prezintă o situație riscantă pentru creditorii și bănci

Sp = Capital propriu / Capital permanent

Tabel.2.1.4.1.1.Analiza lichidității și solvabilității în perioada de analiză 2011-2014

-lei-

Sursa: Date prelucrate de autor

Grafic 7. Analiza lichidității și solvabilității

în perioada 2011-2014

Sursa:Date prelucrate de autor în excel

Rata lichidității generale are o valoare subunitară, fapt care se datorează existenței exigibilității mai mari decât lichiditățiile existente. Datoriile pe care firma le are pe termen scurt nu pot fi acoperite, în general, din activele circulante, acest lucru a condus și la un fond de rulment negativ. Se observă că firma a adoptat ca măsura de protecție împotriva evoluției descendente a lichidității, reducerea treptată a stocurilor în scopul de a achita datoriile exigibile pe termen scurt, fără a afecta activitatea companiei.

Rata lichidității imediate prezintă o valoare subunitară pe parcursul celor patru ani de analiză, acest lucru nu este favorabil pentru societate deoarece nu prezintă garanție că își va putea plăti datoriile pe termen scurt la timp.

Rata lichidității la vedere înregistrează o valoare redusă datorită faptului că firma nu are disponiblități foarte mari dar în schimb are stocuri și creanțe care pot fi transformate în bani pe o perioadă mai mică de un an.

Rata solvabilității generale are o valoare mai mare de 1.5 pe toată perioada de analiză, astfel încât își pune în evidență capacitatea de a-și achita datoriile bănești.

Rata solvabilității patrimoninale depășește limita impusă de bănci (0.3 – 0.5) reflectând bonitatea firmei în cazul contractării de credite pentru finanțarea activității.

2.2. Analiza funcțională a firmei

Analiza funcțională,spre deosebire de abordarea patrimonială, permite investigarea activității firmei pe cicluri de operațiuni (ciclul de investiții, ciclul de exploatare, ciclul de finanțare), luând în considerare rolul fiecăruia în generarea fluxurilor de numerar. Bilanțul funcțional are la bază structura bilanțului contabil, dar clasifică elementele de activ și pasiv după apartenența acestora la diferite cicluri.

Bilanțul funcțional este mai reprezentativ decât bilanțul patrimonial deoarece se bazează pe principiul continuității activității și are rolul de a conduce la determinarea unor indicatori reali și comparabili ai echilibrului financiar pe termen lung si scurt.

Bilanțul funcțional este un ansamblu de stocuri de utlizări și resurse; această concepție face posibilă analiza activității pe baza interpretării ei ca un ciclu de operațiuni, fiecare având un rol bine determinat în funcționarea întreprinderii. Scopul final al analizei bilanțului funcțional este înțelegerea nevoilor întreprinderii și a modului de finanțare a acesteia,reprezentarea corentă și concretă a derulării diferitelor cicluri din activitatea firmei.

Analiza funcțională nu are ca scop investigarea averii și angajamentelor firmei, ci înțelegerea nevoilor acesteia și a modului lor de finanțare, realizarea unui instantaneu al derulării diferitelor cicluri. De aceea, elementele de activ și de pasiv reflectă valori tranzitorii, structuri trecătoare în procesualitatea patrimoniului.

Bilanțul funcțional oferă anumite avantaje față de bilanțul patrimonial,și anume:

Bilanțul funcțional aplică principiile adecvării resurselor la nevoi specifice;

Urmărește natura elementelor de activ și pasiv, nu se axează pe lichiditatea elementelor de activ și exigibilitatea elementelor de pasiv;

Elimină orice incidență a aspectelor juridice, contabile și fiscale care impiedică reflectarea situației economice și financiare reale a firmei.

2.2.1. Analiza maselor bilanțiere pe baza bilanțului funcțional

Analiza funcțională a firmei se bazează pe determinarea a trei indicatori ai echilibrului financiar, și anume: fond de rulment net global sau funcțional (FRNG), necesarul de fond de rulment (NFR) și trezoreria netă (TN).

Pentru a analiza cei trei indicatori la Transilvania Construcții a fost necesar construirea bilanțului funcțional pentru fiecare an de analiză.(vezi anexele 3,7,11,15).

2.2.1.1. Analiza fondului de rulment funcțional

Fondul de rulment net global sau funcțional se fundamentează pe structura alocărilor și a resurselor financiare și a echilibrului care există între acestea astfel încât sursele disponibile firmei pe termen lung să se regăsească în alocările stabile.

FRNG = Resurse stabile totale –Active stabile totale

FRNG2011 = 193.999.685 – 183.764.756 = 10.235.529 lei

FRNG2012 = 196.509.104 – 196.479.387 = 29.717 lei

FRNG2013 = 192.581.618 – 197.016.199 = – 4.434.581 lei

FRNG2014 = 183.375.730 – 197.161.171 = – 13.785.441 lei

Fondul de rulment net global prezintă o scădere substanțială din 2011 până în anul 2014, ajungând la suma de – 13.785.441 lei. Această situație a obligat compania să apeleze la credite pentru finanțarea nevoilor de exploatare.

2.2.1.2. Analiza necesarului de fond de rulment

Bilanțul funcțional permite reflectarea separată a activului și pasivului de exploatare pe de o parte, și a activului și pasivului în afara exploatării pe de altă parte, ceea ce conduce la evidențierea necesarului de fond de rulment sub două aspecte:

Necesar de fond de rulment din exploatare (NFRE)

Necesar de fond de rulment din afara exploatării (NFRAE)

Necesarul de fond de rulment din exploatare se determină ca diferență între necesitățile ciclice și resursele ciclice din exploatare iar necesarul de fond de rulment din afara exploatării este reprezentat de partea din necesarul de fond de rulment care nu este în legătura cu activitatea de exploatare și se determină ca diferență între necesitățile ciclice în afara exploatării și resursele ciclice din afara exploatării.

NFR = Nevoia de fond de rulment din exploatare + Nevoia de fond de rulment din afara exploatării = (Alocări ciclice din exploatare – Datorii din exploatare) + (Alocări ciclice din afara exploatării – Datorii din afara exploatării)

NFR2011 = (29.854.892 – 13.599.322) + (1.692.224 – 2.991.770) = 14.893.024

NFR2012 = (15.728.109 – 8.234.139 ) + (561.072 – 3.034.454 ) = 5.020.588

NFR2013 = (9.995.112 – 3.944.768) + (1.515.936 – 2.430.351) = 5.135.929

NFR2014 = (7.257.189 – 5.330.278) + (1.866.445 – 11.375.371) = – 7.582.015

În ceea ce privește mărimea necesarului de fond de rulment, se observă un trend descendent pe parcursul celor patru ani, semnificând faptul că întreprinderea deține un surplus de resurse temporare, comparativ cu nevoile temporare, această situație poate fi rezonabilă în cazul în care creditele angajate au scadențe mai îndepărtate.

2.2.1.3. Analiza trezoreriei nete funcțională

Trezoreria netă funcțională poate fi determinată ca diferență între fondul de rulment net global și necesarul de fond de rulment funcțional, fiind o metodă prin care se arată că nivelul trezoreriei depinde de factorii care acționează asupra activității de exploatare, respectiv activele și pasivele de exploatare.

TN = FRNG – NFR

TN2011 = 10.235.529 – 14.893.024 = – 4.720.495 lei

TN2012 = 29.717 – 5.020.588 = – 4.990.871 lei

TN2013 = – 4.434.581 – 5.135.929 = – 9.570.510 lei

TN2014 = -13.785.441 – (-7.582.015) = – 6.203.426 lei

Trezoreria netă funcțională mai poate fi calculată și ca diferență între activele de trezorerie și pasivele de trezorerie. Activele de trezorerie cuprind lichiditățile în cont curent și în casă, efectele comericale de încasat și valori mobiliare de plasament iar pasivele de trezorerie cuprind creditele de trezorerie, efectele comerciale de plătit și soldul creditor al conturilor de la bănci.

TN = Active de trezorerie – Pasive de trezorerie

TN2011 = 4.374.801 – 9.095.296 = – 4.720.495 lei

TN2012 = 5.286.678 – 10.277.549 = – 4.990.871 lei

TN2013 = 1.885.070 – 11.455.580 = – 9.570.510 lei

TN2014 = 2.859.517 – 9.062.943 = – 6.203.426 lei

În perioada analizată, compania se confruntă cu trezorerie negativă, fapt care evidențiază faptul că nevoia de fond de rulment nu este finanțată în întregime din resurse pe termen mediu și lung. Din această cauză firma a apelat la credite bancare. Trezoreria negativă creează o dependență a întreprinderii de instituțiile bancare care îi oferă resursele de care are nevoie. În această situație firma se expune la două riscuri, și anume:

Riscul ca banca să nu i mai ofere credite deoarece apare neîncrederea.

Riscul de dobândă, ca măsură de protecție a băncii.

Capitolul 3. Analiza performanțelor firmei

3.1. Analiza performanței firmei

Analiza performanțelor firmei este un demers important și esențial în analiza economico-financiară deoarece conduce la determinarea eficienței economice, care este o cerință fundamentală în toate activitățiile economice.

Definirea conceptului de performanță a unei firme are mai multe accepțiuni în literatura de specialitate, astfel:

Performanța înseamnă susces, ea este dependentă de modul percepție a rezultatului favorabil de către diferitele categorii de utlizatori ai informației contabile;

Performanța este rezultatul desfășurării unei acțiuni, astfel încât este înțeleasă ca o metodă de evaluare a rezultatelor obținute de firmă.

Performanța este o acțiune în sine, fiind tot procesul și nu doar un simplu rezultat care apare la un moment dat pe parcursul desfășurării activității.

O firmă este performantă dacă aceasta își îndeplinește obiectivele organizaționale pe care și le-a propus indiferent de natura și complexitatea acestora, în condiții de eficiență și competitivitate care să îi asigure o poziție durabilă pe piață în raport cu concurența.

Eficiența economică caracterizează activitatea economică atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. Din punct de vedere cantitativ, rezultatele economico-financiare sunt exprimate în funcție de consumul de muncă sau de factori potențiali productivi. Din punct de vedere calitativ, eficiența economică reflectă gradul de valorificare al resurselor materiale precum și gradul de satisfacere al nevoilor sociale și individuale la un moment dat, corespunzător nivelului de dezvoltare al factorilor de producție și caracterului relațiilor de producție.

3.2. Contul de profit și pierdere

Contul de profit și pierdere, denumit și cont de rezultate reprezintă situația financiară care sintetizează veniturile obținute și cheltuielile efectuate de întreprindere, deci care măsoară performanțele acesteia, pe parcursul unei perioade delimitate. Acesta constituie o sinteză a contabilității de flux la nivel microeconomic, doarece evidențiază fluxurile de valoare care au contribuit la creșterea sau micșorarea bogăției întreprinderii, pentru o anumită perioadă.

Contul de profit și pierdere este o situație financiară anuală importantă și transparentă deoarece oferă informații prin care se arată dacă s-a îndeplinit obiectivul fundamental al firmei, obținerea de profit. Între bilanț și contul de profit și pierdere există o relație de înterdependență, care reiese din faptul că bilanțul exprimă starea patrimonială la care s-a ajuns în momentul încheierii exercițiului financiar iar contul de profit și pierdere reflectă,în parte, cum s-a ajuns la respectiva stare patrimonială finală.

3.2.1. Indicatori calculați pe baza contului de profit și pierdere

Pe baza contului de profit și pierdere se poate determina o serie de indicatori valorici privind volumul și rentabilitatea activității întreprinderii.

3.2.1.1. Soldurile intermediare de gestiune

Soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori,sub formă de marje, care pun în evidență etapele formării rezultatului exercițiului , fiind în strânsă legătură cu structura veniturilor și a cheltuielilor firmei.

Soldurile intermediare de gestiune calculate la firma Transilvania Construcții în baza contului de rezultate sunt următoarele:

Marja comercială (MC) permite firmelor cu activitate de comerț să determine rezultatul obținut din vânzarea mărfurilor, reprezentând câștigul obținut din adaosul practicat. Marja comercială este considerată un indicator principal în analiza performanței unei firmei.

Marja comercială= Vânzări de mărfuri- Costul mărfurilor vândute

MC2011 = 311.012 – 250.604 = 60.408 lei

MC2012 = 186.557 – 133.708 = 52.849 lei

MC2013 = 148.019 – 133.500 = 14.519 lei

MC2014 = 316.895 – 277.040 = 39.855 lei

Producția exercițiului (PE) este un indicator care nu reflectă o realitate financiară deoarece se determină pe baza a mai multor elemente care sunt eterogene din punct de vedere al evaluării, producția văndută se evaluează la preț de vânzare, producția stocată și imoblizată este evaluată la costul de producție.

PE= Producția vândută ± Producția stocată + Producția imoblizată

PE2011 = (43.561.485 – 9.983) + 11.787.680 + 0 = 55.339.182 lei

PE2012 = (35.372.963 – 33.434) – 3.884.920 + 0 = 31.454.609 lei

PE2013 = (29.037.618 – 81.907) – 9.239.633 + 0 = 19.716.078 lei

PE2014 = (26.262.171 – 58.846) – 8.436.079 + 0 = 17.767.246 lei

Cifra de afaceri (CA) reprezintă ansamblul veniturilor provenite din operațiunile comerciale efectuate de firmă, respectiv din vânzarea mărufurilor, bunurilor, servicii prestate, lucrări executate pe parcurusul unui exercițiu financiar.

Cifra de afaceri este importanta pentru orice companie doarece evidențiază locul acesteia în sectorul său de activitate, poziția pe care o deține pe piața.

CA = Producția vândută + Venituri din vânzarea mărfurilor – Reduceri comericiale primite

CA2011 = 43.862.514 lei CA2013 = 29.103.730 lei

CA2012 = 35.526.086 lei CA2014 = 26.520.220 lei

Valoarea adăugată (VA) reprezintă capacitatea firmei de a crea rezultate prin activități economice care să conducă la bogăție. Acest indicator măsoară crearea de valoare care apare din momentul în care vânzările exercițiului sunt mai mari decât consumurile generate de producerea produselor destinate vânzării.

VA=Marja comercială + Producția vândutâ ± Producția vândută +Producția imoblizată – Consumuri intermediare ( de la terți)

VA2011 = 60.408 + 55.339.182 –36.519.096= 18.880.494 lei

VA2012 = 52.849 + 31.454.609 – 14.726.874 = 16.780.584 lei

VA2013 = 14.519 + 19.716.078 – 5.618.855 = 14.111.742 lei

VA2014 = 39.855 + 17.767.246 – 4.088.283= 13.718.818 lei

Excedentul brut de exploatare (EBE) exprimă cumularea brută din activitatea de exploatare, știind că amortizarea și provizioanele sunt doar cheltuieli calcultate, nu și plătite. Excedentul brut din exploatare exprimă capacitatea potențială de autofinanțare a investițiilot, de achitare, a datoriilor către bugetul statului și de remunerare a investitorilor de capital ( acționarii și creditorii).

EBE=VA + Subvenții de exploatare – Cheltuieli de personal – Impozite, taxe, vărsăminte asimilate

EBE2011 = 18.880.494 + 0 – 8.190.710 – 759.048 = 9.930.736 lei

EBE2012 = 16.780.584 + 0 – 6.636.019 – 839.169 = 9.305.396 lei

EBE2013 = 14.111.742 + 0 – 4.674.253 – 932.139 = 8.505.350 lei

EBE2014 = 13.718.818 + 0 – 1.585.783 – 1.057.773 = 11.075.262 lei

Rezultatul din exploatare (Rexpl), profit sau pierdere, reprezintă mărimea absolută a rentabilității activității de exploatare și este independent de rezultatul activității financiare și a activității extraordinare. Rezultatul din exploatare poate fi unul dintre elementele care deosebesc firmele între ele, deoarece acest indicator reflectă performanța proprie a fiecăreia.

Rexpl= EBE + Venituri din provizioane + Alte venituri din exploatare – Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere privind exploatarea – Alte cheltuieli pentru exploatare

Rexpl2011 = 9.930.736 + 30.000 + 414.752 – (4.551.228+391.048 +1.640.651) –706.058 = 3.086.503 lei

Rexpl2012 = 9.305.396 + (606.379+134.196) + 535.581 – (4.848.760+ 235.345+452.824) – 64.180 = 4.980.443 lei

Rexpl2013 = 8.505.350 + 1.129.709 + 659.483 – (5.040.303 + 121.643 +101.876) – 27.596 = 5.003.124 lei

Rexpl2014= 11.075.262 + 373.606 + 322.223 – (4.869.004 + 44.762 + 28.128 + 2.162.027) – 1.002.814 = 3.664.356 lei

Rezultatul financiar (Rfin) reprezintă diferența dintre veniturile financiare ale societății și cheltuielile financiare ale societății pe parcursul perioadei analizate.

Rfin2011 = 4.582 – 460.334 = -455.752 lei

Rfin2012 = 116.364 – 2.483.442 = -2.367.078 lei

Rfin2013 = 129.897 – 1.749.850 = -1.619.953 lei

Rfin2014 = 102.198 – 1.895.636 = -1.793.438 lei

Rezultatul curent (Rcurent) reprezintă rezultatul activității curente, fiind baza pentru calculul impozitului pe profit datorat de societate.

Rcurent = Rezultatul din exploatare + Venituri financiare – Cheltuieli financiare

Rcurent = Rexploatării + Rfinanciar

Rcurent2011 = 3.086.503 – 455.752 = 2.630.751 lei

Rcurent2012 = 4.980.443 – 2.367.078 = 2.613.365 lei

Rcurent2013 = 5.003.124 – 1.619.953 = 3.383.171 lei

Rcurent2014 = 3.664.356 – 1.793.438 = 1.870.918 lei

Rezultatul extraordinar (Rextraordinar) = Venituri extraordinare – cheltuieli extraordinare

Rextraordinar2011 = 0 Rextraordinar2013 = 0

Rextraordinar2012 = 0 Rextraordinar2014 = 0

Rezultatul brut al exercițiului(Rbrut) reprezintă profitul înainte de impozitare, fiind determinat de rezultatul exploatării, rezultatul financiar și rezultatul extraordinar reflectând rentabilitatea activității firmei.

Rbrut = Rcurent + Rextraordinar

Rbrut2011 = 2.630.751 + 0 = 2.630.751 lei

Rbrut2012 = 2.613.365 + 0 = 2.613.365 lei

Rbrut2013 = 3.383.171 + 0 = 3.383.171 lei

Rbrut2014 = 1.870.918 + 0 = 1.870.918 lei

Rezultatul net (Rnet) reflectă rentabilitatea întregii activității a întreprinderii, fiind concretizat în profit sau pierdere, după luarea în considerare a impozitului pe profit pe care il datorează.

Rnet= Rezultatul curent ± Rezultatul extraordinar – Cheltuieli cu impozitul pe profit= Rezultatul brut – Cheltuieli cu impozitul pe profit

Rnet2011 = 2.630.751 – 416.212 – 30.830 = 2.183.709 lei

Rnet2012 = 2.613.365 – 791.027 + 334.268 = 2.156.606 lei

Rnet2013 = 3.383.171 – 775.533 + 93.649 = 2.701.287 lei

Rnet2014 = 1.870.918 – 503.785 + 290.906 = 1.658.039 lei

În tabelul 3.2.1.1.1 sunt prezentate sistematic soldurile intermediare de gestiune în perioada 2011-2014 la Transilvania Construcții iar în graficul 8 denumit „Evoluția rezultatelor obținute în perioada 2011-2014” sunt puse în evidența rezultatele firmei pentru o viziune mai clară.

Tabel 3.2.1.1.1.Soldurile intermediare de gestiune în perioada 2011-2014 la

SC.Transilvania Construcții S.A.

-lei-

Sursa: Date prelucrate de autor din contul de profit și pierdere

În ceea ce privește marja comercială în perioada analizată se observă că aceasta are fluctuații destul de considerabile, astfel încât în anul 2014 a scăzut față de anul 2011 cu aproximativ 20% dar reusind să crească față de anul 2013 când a avut o valoare de 14.519, ajungând la 39.855 în anul 2014. Acest lucru se datorează scăderii valorii veniturilor din vânzarea mărfurilor în raport cu valoarea cheltuielilor ocazionate cu mărfurile.

Producția exercițiului în perioada 2011-2014 scade de la 55.339.182 lei la 17.767.246 lei, fiind determinata de scăderea producției vândute. Cea mai mare influență asupra trendului descendent al producției o are producția stocată și cea imoblizată care au crescut considerabil în această perioadă.

Valoarea adăugată are un trend descendent în perioada 2011-2014 cauzat de marimea marjei comerciale, a producției exercițiului și a cifrei de afaceri.

Excedentul brut din exploatare a crescut în anul 2014 față de ceilalți ani datorită scăderii cheltuielilor cu personalul care a fost mai mare decât creșterea taxelor și a impozitelor și scăderea valorii adăugate față de anul 2013.

În ceea ce privește rezultatul din exploatare acesta are cea mai mare valoare în anul 2013 datorită creșterii veniturilor din provizioane și a veniturilor din exploatare și a scăderii cheltuielilor cu amortizările și provizioanelor. În anul 2014 se observă o scădere față de 2013 cu 1.338.758 lei cauzată de creșterea cheltuielilor din exploatare și scăderea veniturilor din exploatare.

Rezultatul curent în anul 2014 a scăzut cu 1.512.253 lei față de anul 2013 datorită scăderii rezultatului exploatării cu 45% și a valorii negative a rezultatului financiar.

Rezultatul net al exercițiului, după cum se observă din tabel, a scăzut din anul 2014 cu 39% față de anul 2013 datorită scăderii rezultatului curent și a rezultatului extraordinar care înregistrează valoarea zero.

Grafic 8. Evoluția rezultatelor obținute în perioada 2011-2014

Sursa: Date prelucrate de autor în excel

3.2.1.2. Capacitatea de autofinanțare

Capacitatea de autofinanțare reprezintă potențialul firmei de a-și finanța proiectele de investiții din surse proprii și posibilitatea de a-și crește necesarul de rulment și de a plăti la timp datoriile financiare. Capacitatea de autofinanțare se mai numește și indicator de încasări și plăți deoarece exprimă diferența dintre veniturile încasate și cheltuielile plătibile. Acesta este considerat un indicator cheie pentru aprecierea rentabilității și pentru analiza echilibrului financiar al unei întreprinderii deoarece reflectă suma efectivă care poate fi folosită pentru autofinanțare.

Capacitatea de autofinanțare a unei firme se poate determina prin două metode, și anume:

Metoda deductivă, presupune începerea calcului de la excedentul brut din

exploatare și se continuă cu deducerea celorlalte cheltuieli plătibile ale firmei.

CAF = EBE + Alte venituri din exploatare încasabile – Alte cheltuieli din exploatare plătibile + Venituri financiare și excepționale încasabile –Cheltuieli financiare și excepționale plătibile – Participarea salariațiilor la profit – Impozitul pe profit.

În tabelul de mai jos este prezentată capacitatea de autofinanțare a firmei Transilvania Construcții prin metoda deductivă.

Tabel 3.2.1.2.1.Determinarea capacității de autofinanțare prin metoda deductivă pe perioada 2011-2014

-Lei-

Sursa: Date prelucrate de autor

Capacitatea de autofinanțare are un trend descendent în perioada 2011-2013 datorită scăderii excedentului brut din exploatare, urmând ca în anul 2014 să atingă o valoare mai mare de 8.388.354 decât ani precedenți datorită factorilor care au influențat creșterea excedentului brut din exploatare.

Metoda adițională, presupune pornirea calculului de la rezultatul net al

exercițiului la care se adună cheltuielile calculate și se scad veniturile calculate.

CAF = Rezultatul net + Cheltuieli calculate – Venituri calculate = Rezultatul net – Venituri din vânzarea activelor – Venituri din subvenții pentru investiții + Cheltuielile privind amortizările + Ajustările privind provizioanele pentru riscuri și cheltuieli + cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital.

În tabelul de mai jos este calculată capacitatea de autofinanțare a firmei Transilvania Construcții pe perioada 2011-2014.

Tabel 3.2.1.2.1.Determinarea capacității de autofinanțare

prin metoda adițională pe perioada 2011-2014

-Lei-

Sursa: Date prelucrate de autor

Remarcăm faptul că și prin metoda adițională capacitatea de autofinanțare are aceiași evoluție, fiind determinată de marimea cheltuielilor privind amotizările și activele cedate și alte operațiuni de capital.

3.3. Analiza performanței pe baza ratelor de rentabilitate

Ratele de rentabilitate sunt instrumente folosite în analiza performaței unei firmei care permit evidențierea caracteristicilor economice și financiare, fiind determinate ca raport între efectele de natura rezultatelor ( profit, dividend) și eforturile depuse pentru obținerea acestora (activul economic, capitalul investit etc.).

Profitabilitatea reprezintă o condiție esențială pentru succesul afacerii derulate de o întreprindere, fiind măsurată prin obținerea unui rezultatul pozitiv în urma comparării efectelor cu eforturile implicate.

Pentru a stabili nivelul de eficiență economică este nevoie de analiza indicatorilor rentabilității, deoarece aceștia măsoară gradul în care sunt utilizate anumite resurse de care dispune întreprinderea.

3.3.1. Analiza rentabilității economice

Rata de rentabilitate a capitalurilor investite de ansamblul investitorilor reprezintă capacitatea mijloacelor materiale și financiare alocate întregii activității a firmei de a aduce un profit net care să permită autofinanțarea și remunerarea investitorilor de capital.

Rata de rentabilitate economică este independentă de mecanismul de finanțare a activițății firmei, de evenimentele extraordinare precum și de politica fiscală.

Rentabilitatea economică se poate determina prin două rate și anume:

Rata rentabilității economice brute

Aceasta pune în evidență eficiența utilizării activelor la obținerea rezultatului brut și se calculează ca raport dintre rezultatul brut al exercițiului și active totale.

Rreb = (Rezultatul brut / Active totale) × 100

Rreb2011 = (2.630.751/174.606.002) × 100=1,51%

Rreb2012 = (2.613.365 / 168.956.993) × 100 = 1,54 %

Rreb2013 = (3.383.171 / 159.193.336) × 100 = 2,12 %

Rreb2014 = (1.870.918 / 156.925.919) × 100 = 1,19 %

În perioada 2011-2014 se observă că rata rentabilității economice prezintă valori relativ constante. În anul 2014 rata rentabilității economice prezintă o scădere datorită diminuării rezultatului brut mult mai mare decât în ceilalți ani de analiză.

Rata rentabilității capitalului investit

Rata rentabilității capitalului investit este unul dintre indicatorii care exprimă starea de sănătate financiară a firmei, măsurând eficiența cu care sunt utilizate capitalurile firmei, fără a ține cont de sursele de finanțare și reflectă câți lei aduce sub formă de profit un leu investit în activele companiei.

RRkinv = (Rezultatul net al exercițiului / Activul economic) × 100

RRKinv2011 = (2.183.709 / 174.606.002) × 100 = 1,25 %

RRkinv2012 = (2.156.606 / 168.956.993) × 100 = 1,27%

RRkinv2013 = (2.701.287 / 159.193.336) × 100 = 1,69%

RRkinv2014 = (1.658.039 / 156.925.919) × 100 = 1,05

Se observă că în perioada analizată rata rentabilității capitalului investit atinge valori relativ mici, ceea ce denotă că profitul generat de activele economice este mic în proporție cu capitalurile firmei.

În graficul 9 denumit „Evoluția rentabilității economice și a capitalului investit în perioada 2011-2014” se poate observa fluctuațiile celor doua rate.

Grafic 9.Evoluția rentabilității economice și a capitalului investit

în perioada 2011-2014

Sursa: Date prelucrate de autor în excel

3.3.2. Analiza rentabilității financiare

Rata rentabilității financiare este întâlnită în literatura de specialitate sub denumirea de rată de rentabilitate a capitalurilor investite de acționari și exprimă capacitatea firmei de a obține un profit net prin capitalurile proprii angajate în activitatea firmei.

Rata rentabilității financiare este dependentă de modalitățile de finanțare ale întreprinderii, fiind sensibilă la modificarea structurii financiare, respectiv la gradul de îndatorare pe care îl prezintă.

Este necesar ca rata rentabilității financiare să fie superioară ratei dobânzii pe piață, ceea ce conduce la creșterea cursului bursier al acțiunilor, iar asta presupune atragerea de noi acționari.

Caracteristicile ratei rentabilității financiare sunt următoarele:

Indicator de măsură al plasamentului financiar;

Are ca și factor de influență principal situația îndatorării întreprinderii;

Măsoară creșterea averii companiei de la un an la altul.

RRF = ( Profit net / Capital propriu ) × 100

RRF2011 = (2.183.709 / 109.669.336) × 100 = 1,99 %

RRF2012 = (2.156.606 / 111.825.942) × 100 = 1,92 %

RRF2013 = (2.701.287 / 113.392.256) × 100 = 2,38 %

RRF2014 = (1.658.039 / 78.167.249) × 100 = 2,12 %

Tabel 3.3.2.1. Analiza rentabilității financiare

Sursa: Date prelucrate de autor

Rata rentabilității financiare, după cum se poate vedea în graficul denumit „Evoluția rentabilității financiare în perioada 2011-2014”,prezintă fluctuații puțin semnificative, atât de creștere cât și de scădere, în perioada analizată, fiind situată sub nivelul recomandat de specialiști în domeniu. Factorii care influențează rata scăzută a rentabilității financiare sunt:

Profitul net și capitalul propriu care nu au aceiași evoluție în anul

2012, când indicele de creștere a profitului net este de 98,75 % iar indicele de creștere a capitalului propriu este de 101,96 %. În anul 2014 evoluția de scădere a profitului net este mai mare decât a capitalului propriu ceea ce a condus la scăderea rentabilității financiare.

Grafic 10.Evoluția rentabilității financiare în perioada 2011-2014

Sursa: date prelucrate de autor în excel

Analiza rentabilității veniturilor

Rentabilitatea veniturilor reflectă eficiența globală a activității firmei pe parcurusul unui exercițiu financiar prin prisma capacității veniturilor de a degaja profit brut în urma realizării obiectivului de activitate. Rentabilitatea veniturilor se poate calcula prin intermediul a două rate, și anume:

Rata rentabilității veniturilor care reflectă eficiența generală a activității firmei, calculată prin profitul brut ce revine veniturilor totale ale exercițiului.

RRV = ( Rezultatul brut / Venituri totale ) × 100

RRV2011 = (2.630.751 / 56.069.528) × 100 = 4,69 %

RRV2012 = (2.613.365 / 32.293.111) × 100 = 8,09 %

RRV2013 = (3.383.171 / 20.653.477) × 100 = 16,38 %

RRV2014 = (1.870.918 / 18.508.562) × 100 = 10,10 %

Rata rentabilității veniturilor din exploatare care exprimă raportul dintre profitul aferent vânzării și cifra de afaceri, reflectând politica comercială a firmei.

RRVexpl = (Rezultatul exploatării / CA) × 100

RRVexpl2011 = (3.086.503/ 43.862.514 ) × 100 = 7,03 %

RRVexpl2012 = (4.980.443 / 35.526.086) × 100 = 14,01 %

RRVexpl2013 = (5.003.124 / 29.103.730) × 100 = 17,19 %

RRVexpl2014 = (3.664.353 / 26.520.220) × 100 = 13,81 %

După cum se observă în tabelul 3.3.3.1. atât rata rentabilității veniturilor totale cât și rata rentabilității veniturilor din exploatare au o evoluție de creștere în perioada 2011-2013, cauzată de creșterea indicelui profitului care devastează modificarea indicelui veniturilor totale, urmând ca în 2014 să tindă spre o evoluție de scădere ceea ce înseamnă că unitatea de profit care se obține din valorificarea veniturilor este mai mică.

Tabel 3.3.3.1. Rentabilitatea veniturilor în perioada 2011-2014

Sursă: date prelucrate de autor

Evoluția rentabilității veniturilor se poate observa în graficul 11 intitulat „Evoluția rentabilității veniturilor în perioada 2011-2014”.

Grafic 11.Evoluția rentabilității veniturilor în perioada 2011-2014

Sursa: Date prelucrate de autor în excel

Analiza rentabilității resurselor consumate

Rata rentabilității resurselor consumate arată profitul brut al exercițiului care revine pe unitatea de cheltuieli totale (care măsoară consumul total de resurse); măsoară capacitatea tuturor resurselor de a genera prin consum,profit brut.

RRC = (Rezultatul brut / Cheltuieli totale) × 100

RRC2011 = ( 2.630.751 / 53.438.777) × 100 = 4,92 %

RRC2012 = ( 2.613.365 / 29.679.746) × 100 = 8,30 %

RRC2013 = ( 3.383.171 / 17.270.306) × 100 = 19,58 %

RRC2014 = ( 1.870.918 / 16.637.644 ) × 100 = 11,24 %

Rata rentabilității resurselor consumate în exploatare reprezintă raportul dintre rezultatul aferent cifrei de afaceri și costurile totale pe care le implică activitatea de vânzare. Factorii care influențează rezultatul acestei rate sunt: structura produselor vândute pe categorii de produse, costurile unitare și prețul de vânzare a produselor.

RRCexpl = (Rezultatul din exploatare/ Costul vânzărilor) × 100

RRCexpl2011 =( 3.086.503 / 52.978.443) × 100 = 5,82 %

RRCexpl2012 =( 4.980.443 / 27.196.304) × 100 = 18,31 %

RRCexpl2013 =( 5.003.124 / 15.520.456) × 100 = 32,23 %

RRCexpl2014 =( 3.664.356 / 14.742.008) × 100 = 24,85 %

În tabelul 3.3.4.1. intitulat „Rentabilitatea resurselor consumate în perioada 2011-2014” sunt prezentați sistematic factorii care influențează mărimea ratelor resurselor consumate.

Tabel.3.3.4.1. Rentabilitatea resurselor consumate

în perioada 2011-2014

Sursă: Date prelucrate de autor

Rentabilitatea resurselor consumate totale și a resurselor consumate din exploatare au un trend ascendent în perioada 2011 – 2013 datorită optimizării cheltuielilor prin reducerea și îmbunătățirea structurii lor și creșterea profitului brut prin sporirea veniturilor. Se observă că în anul 2014 rentabilitatea resurselor consumate este scăzută față de anul 2013 deoarece indicele ce creștere a cheltuielilor devansează indicele de creștere a rezultatului brut. Pentru a vedea mai ușor trendul celor două rate, se poate urmării în Graficul 12 denumit „Evoluția rentabilității resurselor consumate în perioada 2011-2014”.

Grafic 12 Evoluția rentabilității resurselor consumate

în perioada 2011-2014

Sursa: Date prelucrate de autor în excel

3.4. Analiza indicatorilor moderni

Obiectivul fundamental al firmelor, în special al celor cotate la bursă, il reprezintă maximizarea valorii de piață, iar realizarea acestui obiectiv este posibilă doar prin crearea de valoare.

Crearea de valoare este un obiectiv specific al firmelor performante, fiind privită din mai multe puncte de vedere: al acționarilor, al creditorilor, al salariaților, al furnizorilor etc.

Principalii indicatori, care sunt construiți folosind conceptul de creare de valoare sunt valoarea economică adăugată ( EVA) și valoarea adăugată (MVA).

3.4.1. Valoarea economică adăugată (EVA)

Valoarea economică adăugată evidențiază că la nivelul unei firmei nu există profit real decât în momentul în care acesta depășește costul capitalurilor utilizate. Acest indicator este un semnal pentru acționarii firmei deoarece le aduce la cunoștiință că se obține un profit economic doar dacă profitul net operațional al perioadei este mai mare decât costul capitalurilor investite de firmă în aceea perioadă, iar în cazul unei valori supraunitare a indicatorului vor primi o remunerație suplimentară fie prin dividende fie prin programe extinse de răscumpărare a acțiunilor proprii.

Mărimea valorii economice adăugate permite acționarilor să aprecieze performanța managerială a firmei din perspectiva producerii de profit economic.

Indicatorul valoarea economică adăugată are trei modalități de calcul în literatura de specialitate, și anume:

EVA = Rezultatul net din exploatare – Costul capitalului permanent

Determinarea valorii economice adăugate prin acestă metodă presupune mai întâi calcularea costului capitalului permanent care include atât cheltuielile ocazionate de plata dobânzilor bancare, obligatare și leasing financiar, cât și costului capitalului propriu. Costul capitalului propriu este supus unui tratament contabil diferit fiind dat de beneficiile pe care le-ar putea aduce asociațiilor.

EVA = Capitaluri permanente × (Rata de rentabilitate a capitalurilor investite – Costul capitalurilor permanente)

Prin această metodă se face referire la faptul că valoarea economică adăugată este tratată ca un venit rezidual,se modifică formula de calcul dar fără să modifice rezultatul calculului.

EVA = Cifra de afaceri – Cheltuieli de exploatare – Costul capitalurilor permanente

Ultima modalitate de calcul a indicatorului EVA adaugă cheltuielile de funcționare într-un singur indicator monetar de evaluare a performanțelor societății.

3.4.2. Valoarea de piață adăugată (MVA)

Acest indicator măsoară valoarea adăugată de piață, ca diferență între valoarea curentă de piață a firmei (capitalizarea bursieră sau valoarea observată) și capitalurile proprii ale firmei, la valoarea lor justă. De asemenea servește ca și valoarea economică adăugată, intereselor de informare a investitorilor, care pot astfel stabili modul în care managerii gestionează capitalul ce le-a fost încredințat.

Modul de calcul al acestui indicator se prezintă astfel:

MVA = Valoarea de piață a companiei – Capitalul investit de acționari

MVA = (Valoarea de piață a capitalurilor proprii + Valoarea de piață a datoriilor) – (Valoarea înregistrată în contabilitate a capitalurilor proprii + Valoarea înregistrată în contabilitate a datoriilor)

În practică, maximizarea acestui indicator este urmată de creșterea valorii de piață a firmei. Există totuși cazuri când maximizarea MVA conduce la reducerea valorii firmei, ca urmare a unor proiecte de investiții strategice cu rată internă de rentabilitate inferioară costului capitalului sau o valoare netă actualizată negativă.

Concluzii

În urma analizei economico-financiară la societatea comercială Transilvania Construcții privind starea de echilibru financiar și nivelul de performanța atins, realizată cu riguriozitate și orientată spre determinarea factorilor de influență, sunt oferite informații definitorii privind fundamentarea politicii economico-financiare și strategiei întreprinderii.

Din punct de vedere al echilibrului financiar S.C. Transilvania Construcții S.A. se confruntă cu o situație nu tocmai favorabilă deoarece întâmpină greutăți în ceea ce privește fondul de rulment,necesarul de fond de rulment și trezoreria netă. Principala cauză care a generat existența unui fond de rulment negativ este scăderea treptată a capitalului permanent datorită diminuării capitalului propriu, conducând la folosirea resurselor temporare pentru a finanțarea nevoilor permanente și apelarea la resursele atrase care implică costuri sub forma dobânzilor. Necesarul de fond de rulment prezintă valori pozitive din 2011 până în 2014 datorită existenței unui surplus de nevoi temporare în raport cu resursele temporare, acest lucru este influențat de scăderea majoră a activelor circulante. Compania prezintă o trezorerie netă negativă datorită faptului că necesarul de fond de rulment nu a putut fi finanțat din resursele permanente, iar menținerea resurselor de trezorerie apare ca o constrângere impusă firmei, conducând la limitarea autonomiei financiare pe termen scurt și la crearea unei dependențe privind apelarea la creditele bancare pe termen scurt.

Transilvania Construcții se află în echilibru din punct de vedere al perioadei în care își recuperează creanțele și al perioadei în care trebuie să-și plătească datoriile, însă valoarea creanțelor nu poate acoperii valoare datoriilor, motiv pentru care compania a negociat amânarea plăților.

Rata lichidității generale are o valoare subunitară, fapt care se datorează existenței exigibilității mai mari decât lichiditățiile existente. Datoriile pe care firma le are pe termen scurt nu pot fi acoperite, în general, din activele circulante, acest lucru a condus și la un fond de rulment negativ. Se observă că firma a adoptat ca măsura de protecție împotriva evoluției descendente a lichidității, reducerea treptată a stocurilor în scopul de a achita datoriile exigibile pe termen scurt, fără a afecta activitatea companiei.

În ceea ce privește structura activului cea mai mare pondere este deținută de activele imoblizate (92,36%), acest lucru este specific companiilor cu acest obiect de activitate. În urma abordării indicatorilor specifici structurii pasivului bilanțier pot să afirm următoarele:

Rata stabilității financiare a avut un trend ascendent în perioada 2011-2013 ajungând la 88,56 % în anul 2013 față de anul 2011, iar în anuș 2014 a scăzut la 83,50 % datorită diminuării capitalurilor permanente.În ciuda acestui fapt firma dispune de o marja de siguranță deoarece indicatorul atinge valorii peste 50%.

Rata autonomiei financiare este situată pe parcursul celor patru ani în intervalul admis pentru respectarea condiției de optimalitate.

În ceea ce privește rata îndatorării globale și rata îndatorării la termen,firma nu prezintă o situație excelentă deoarece valoriile acestor rate sunt destul de ridicate și urmăresc un trend ascendent.

În urma analizei efectuate privind stabilirea nivelul de performanța atins de firma Transilvania Construcții, am ajuns la următoarele concluzii:

Activitatea economico-financiară a S.C.Construcții Transilvania S.R.L. s-a încheiat pe toată perioada analizată cu un profit de 2.183.709 lei în anul 2011, 2.156.606 lei în anul 2012, 2.701.287 lei în anul 2013 și 1.658.039 lei în anul 2014, ceea ce evidențiază o scădere semnificativă în 2014 față de 2013;

Capacitatea de autofinanțare a companiei atinge valori destul de mari în anul 2014,ajungând la valoarea de 11.075.262 lei, reușind să depășească tendința din ani precedenți. Factorul de influență care a favorizat acest lucru este scăderea cheltuielilor cu personalul;

Atât rata rentabilității economice brute cât și rata rentabilității capitalului investit ating valori mici pe parcursul perioadei de analiză, ceea ce semnifică că profitul generat de activele economice este mai mic în proporție cu capitalurile firmei;

Bibliografie

Ana I.Gheorghe, Finanțele și politicile financiare ale întreprinderilor, Editura Economică, București, 2001;

Avare Ph., G.Legros, L.Ravary, P.Lemonnier, Gestiune și analiză financiară, Editura Economică, București, 2002;

Balteș Nicolae (coord), Analiza economico-financiară a întreprinderii, Ediția a II-a, Editura Universității ,,Lucian Blaga”, Sibiu, 2013

Balteș Nicolae, Analiza și diagnostic financiar, Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2010;

Brătian Vasile, Valoarea firmei- Tehnici și modele de evaluare financiară, Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu,2013;

Brezeanu Petre, Editura C.H.Beck, Colecția Economică, Finanțe Corporative, Volumul I, 2008;

Butănescu-Volanin Remus, Managementul financiar al firmei, Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu,2010;

Costache Rusu, Diagnostic economico-financiar, volumul I, Editura Economică, 2006;

Costache Rusu, Diagnostic economico-financiar, volumul II, Editura Economică, 2007;

Dragotă Victor, Lucian Țâțu, Mihaela Dragotă, Anamaria Ciobanu, Laura Obreja,Anda Racșa, Abordări practice în finanțele firmei, Editura Irecson, Colecția Cariere, 2006

Isfănescu Aurel,Vasile Robu,Anca Maria Hristea,Camelia Vasilescu, Analiză economico-financiară, Biblioteca digitală www.ase.ro;

Spătaru Liviu, Analiza economico- financiară – Instrument al managementului întreprinderilor, Ediția a doua, Editura Economică, București, 2012;

Popescu Dan, Popescu Carmen, Noțiuni de economia și gestiunea întreprinderii, Editura Continent, 2003, Sibiu-București.

Toma Mihai, Petre Brezeanu, Finanțe și gestiune financiară, Editura Economică, București,2002;

Vâlceanu G.,Robu V.,Georgescu N., Analiză economico – financiară, Editura Economică, București, 2001;

Petrescu Silvia, „Analiză și diagnostic financiar-contabil Ghid teoretico-aplicativ Ediția a II-a, revizuită și adăugită, Editura CECCAR, București 2008

Anexe

Anexa 1. Situația activelor,datoriilor și capitalurilor 31.12.2011

Entitatea: S.C.TRANSILVANIA CONTRUCȚII S.A.

Adresa: Județul Cluj, localitatea Cluj-Napoca, strada Orăștiei, nr. 10

Numărul din registrul comerțului: J12/08/1991

Cod unic de înregistrare: 199044

Anexa 2. Bilanț patrimonial încheiat la 31.12.2011

Anexa 3. Bilanț funcțional încheiat la 31.12.2011

Anexa 4. Situația veniturilor și cheltuielilor la data de 31.12.2011

Entitatea: S.C.TRANSILVANIA CONTRUCȚII S.A.

Adresa: Județul Cluj, localitatea Cluj-Napoca, strada Orăștiei, nr. 10

Numărul din registrul comerțului: J12/08/1991

Cod unic de înregistrare: 199044

Anexa 5. Situația activelor,datoriilor și capitalurilor la data de 31.12.2012

Entitatea: S.C.TRANSILVANIA CONTRUCȚII S.A.

Adresa: Județul Cluj, localitatea Cluj-Napoca, strada Orăștiei, nr. 10

Numărul din registrul comerțului: J12/08/1991

Cod unic de înregistrare: 199044

Anexa 6. Bilanț patrimonial încheiat la 31.12.2012

Anexa 7. Bilanț funcțional încheiat la 31.12.2012

Anexa 8. Situația veniturilor și cheltuielilor la data de 31.12.2012

Anexa 9. Situația activelor,datoriilor și capitalurilor la data de 31.12.2013

Entitatea: S.C.TRANSILVANIA CONTRUCȚII S.A.

Adresa: Județul Cluj, localitatea Cluj-Napoca, strada Orăștiei, nr. 10

Numărul din registrul comerțului: J12/08/1991

Anexa 10. Bilanț patrimonial încheiat la 31.12.2013

Anexa 11. Bilanț funcțional încheiat la 31.12.2013

Anexa 12. Situația veniturilor și cheltuielilor la data de 31.12.2013

Anexa 13. Situația activelor,datoriilor și capitalurilor la data de 31.12.2014

Entitatea: S.C.TRANSILVANIA CONTRUCȚII S.A.

Adresa: Județul Cluj, localitatea Cluj-Napoca, strada Orăștiei, nr. 10

Numărul din registrul comerțului: J12/08/1991

Anexa 14.Bilanț patrimonial încheiat la 31.12.2014

Anexa 15. Bilanț funcțional încheiat la 31.12.2014

Anexa 16. Situația veniturilor și cheltuielilor 2014