Analiza DE Marketing A Intreprinderii PE Piata Romaneasca A Produselor DIN Firma Clarivox

Economie

Analiza DE Marketing A Intreprinderii PE Piata Romaneasca A Produselor DIN Firma Clarivox

Byadmin ianuarie 1, 2024

ANALIZA DE MARKETING A ÎNTREPRINDERII PE PIAȚA ROMÂNEASCĂ A PRODUSELOR DIN FIRMA CLARIVOX

CUPRINS

Lista tabelelor, graficelor si figurilor

Introducere

Capitolul I – Noțiuni teoretice privind analiza de marketing

1.1 Rolul, conținutul și problematica analizei de marketing

1.2 Clasificarea analizei de marketing

1.3 Fazele procesului analizei de marketing

1.4 Proiectarea analizei

1.5 Realizarea chestionarului

CAPITOLUL II – Studiu de caz

2.1 Clarivox pe piața românească

2.2 Categorii de produse

2.3 Stabilirea scopului si obiectivelor analizei

2.4 Analiza SWOT

2.5 Realizarea chestionarului

3.1 Capitolul III – Concluzii și propuneri

Bibliografie

Lista tabelelor, graficelor si figurilor:

Tabele:

Tabel 2.1 Analiza Swot a firmei Claritech puncte forte

Tabel 2.2 Analiza Swot a firmei Claritech puncte slabe

Tabel 2.3 Analiza Swot a firmei Claritech oportunități

Tabel 2.4 Analiza Swot a firmei Claritech amenințări

Tabel 2.5 Structura eșantionului după sexul persoanelor anchetate

Tabel 2.6 Structura eșantionului pe categorii de vârstă

Tabel 2.7 Structura eșantionului după venitul total net

Tabel 2.8 Structura eșantionului după numărul membrilor gospodăriei

Tabel 2.9 Structura eșantionului după ultima scoală absolvită

Tabel 2.10 Structura eșantionului după categoria socială

Tabel 2.11 Structura eșantionului după starea civilă

Tabel 2.12 Structura eșantionului după deținători de produse radio

Tabel 2.13 Structura eșantionului după cunoașterea produselor Sangean

Tabel 2.14 Structura eșantionului după cunoașterea produselor Scansonic

Tabel 2.15 Structura eșantionului după cunoașterea distribuitorului în România

Tabel 2.16 Structura eșantionului după principala sursă de informare

Tabel 2.17 Structura eșantionului după categoria socială

Tabel 2.18 Structura eșantionului după decizia de cumpărare

Figuri:

Fig.1.1 Fluxul și componentele fazelor analizei de marketing

Fig. 1.2 Pașii necesari realizării unei cercetări

Fig. 1.3 – Etapele procesului cercetării de marketing

Fig. 2.1 Aparat radio portabil AM/FM Scansonic PA680

Fig. 2.2 Aparat radio portabil AM/FM Scansonic P2501

Fig. 2.3 Aparat radio portabil AM/FM Sangan DT-250

Fig. 2.4 Aparat radio de bucătărie AM/FM Sangean UCR-100

Fig. 2.5 Aparat radio de bucătărie AM/FM Scansonic PA680

Fig. 2.6 Aparat radio de birou AM/FM Scansonic WR-12

Fig. 2.7 Aparat radio de birou AM/FM Scansonic R2

Fig. 2.8 Aparat radio portabil AM/FM Sangean RCR-5

Fig. 2.9 Aparat radio cu ceas AM/FM Sangean PR-D18

Fig. 2.10 Aparat radio cu dinam Sangean MMR-77

Fig. 2.11 Boxe active Bluetooth Scansonic S3

Fig. 2.12 Structura eșationului după sexul persoanelor anchetate

Fig. 2.13 Structura eșantionului pe categorii de vârstă

Fig. 2.14 Structura eșantionului după venitul total net

Fig. 2.15 Structura eșantionului după numărul membrilor gospodăriei

Fig 2.16 Structura eșantionului după ultima scoală absolvită

Fig. 2.17 Structura eșantionului după categoria socială

Fig 2.18 Structura eșantionului după starea civilă

Fig 2.19 Structura eșantionului după cunoașterea distribuitorului în România

Fig 2.20 Structura eșantionului după principala sursă de informare

Fig 2.21 Structura eșantionului după gama de produse preferată

Fig 2.22 Structura eșantionului după ultima scoală absolvită

INTRODUCERE

Majoritatea firmelor din ziua de azi, indiferent de domeniul în care își desfășoară activitatea, operează într-un mediu de marketing. Pentru ca o firmă să aibă succes și să fie într-o succesiune continuă trebuie să fie supusă în permanență unui proces de adaptare.

Piața produselor electronice în acest moment este invadată de noutăți, de firme noi și bineînteles de produse noi. Este o perioadă în care marile grupuri internaționale își fac apariția, iar România reprezintă pentru multe companii o noua piață de defacere.

De altfel este și perioada în care consumatorii își doresc produse de calitate care să le satisfacă nevoile la un preț bun și în același timp vor sa învețe cat mai multe despre produsele electrice și să fie ghidați și sfătuiți în alegerile pe care le fac.

Aceste aspecte m-au făcut să aleg și să tratez în lucrarea mea de licență subiectul” Analiza de marketing pe piața românescă a produselor din firma Clarivox”.

Am ales această firma, în primul rand pentru că lucrez in acest domeniu și pot culege informatii ce mă pot ajuta la redactarea lucrării de licență. În al doilea rând este o firmă la început de drum și în plină evoluție, datorită faptului că se adaptează încă de la început schimbărilor și încearcă să aducă pe piața românească produse cu cele mai recente tehnologii și în același timp încearcă să își diversifice produsele astfel încă să se muleze pe oricare din preferințele clienților.

Lucrarea de licență este structurată pe trei capitole ce cuprind pe lângă prezentarea firmei Clarivox, elemente teoretice ale analizei de piață, studiul informațiilor rezultate în urma analizei de piață și corelația dintre variabilele analizei.

În primul capitol este prezentat rolul, conținutul și problematica analizei de marketing,precum și clasificarea, fixarea și pregătirea procesului analizei de marketing. În al doilea capitol este prezentată firma Clarivox împreună cu cei doi distribuitori, Sangean și Scansonic, principalele produse ale acesteia și studiul de piața privind imaginea produselor radio pe piața din România.

În ultiumul capitol apar propuneri cu privire la posibilitatea îmbunătățirii firmei Clarivox pe piața românească.

CAPITOLUL I – Noțiuni teoretice privind analiza de marketing

1.1 Rolul, conținutul și problematica analizei de marketing

Analiza de marketing are un rol fundamental în sistemul de marketing deoarece asigură informațiile necesare funcționarii ei. Ea este necesară procesului fundamentării științifice a deciziilor, reducând aspectele de îndoială cu privința la comportamentul de marketing al factorilor economici.

Analizele de marketing oferă informații despre consumatorii individuali sau orgaziționali, despre atitudinile, opiniile și comportamentele lor, precum și despre starea și evoluția mediul de marketing, informații absolut necesare conceperii și realizării planurilor și strategiilor de marketing. În luarea deciziilor, managerii, desigur, fac apel la experiența și la intuiția lor, dar, pentru deciziile strategice, investigarea sistematică și obiectivă a fenomenelor de marketing reprezintă o necesitate.

Așa cum se definește de către Asociația Americană de Marketing, Analiza de marketing este funcția care leagă cumpărătorul, consumatorul și publicul larg cu specialistul de marketing prin intermediul informațiilor – informații prin care se identifică și se definesc oportunitățile și problemele, se generează, clarifică și evaluează acțiunile de marketing, se monitorizează performanțele de marketing și se asigură înțelegerea marketingului ca un proces. Cercetările de marketing stabilesc informațiile cerute de investigarea aspectelor legate de problema cercetată; stabilesc metodele de obținere a informațiilor; dirijează și asigură realizarea procesului de colectare a datelor, analizează rezultatele, comunică rezultatele obținute și implicațiile lor.

Problematica analizei de marketing este destul de cuprinzătoare fiindcă poate avea in vedere orice aspect al mediului de marketing și al activității de marketing.De pildă, analiza de marketing ar putea avea în vedere, simultan și distinct, componentele mixului de marketing, cât și factorii micromediului.

Analizele de marketing sunt cele care au în vedere cerințele diferitelor categorii de agenți economici.

Decizia de a întreprinde o analiză de marketing se adoptă de către managerii întreprinderii. În luarea deciziei respective ei țin seama de presiunea timpului, de datele disponibile, de natura deciziei care trebuie adoptată precum și de beneficiile generate de informațiile oferite de analiză în raport cu costurile acesteia.

1.2 Clasificarea analizei de marketing

Cercetând direcțiile de bază ale activității de analiză, putem remarca două mari tipuri ale analizei de marketing: analiza fundamentală și analiza aplicativă.

Analizele fundamentale sau analizele pure, au ca și scop întinderea granițelor cunoașterii științifice referitoare la variatele aspecte ale sistemului de marketing. Rolul lor este de a fundamenta și evalua concepte, teorii și instrumente de măsurare și analiză a datelor și informațiilor de marketing și nu de a găsi soluții la anumite probleme concrete.

Analizele aplicative cuprind nevoile specifice firmelor, organizațiilor și instituțiilor și sunt realizate în raport cu nevoile procesului de decizie. Se încearcă găsirea unor răspunsuri la anumite probleme existente, specific, sau la fundamentarea unei decizii privind o anumită politică sau acțiune de marketing.

Putem distinge trei tipuri de analiză de marketing:

analize exploratorii;

analize cauzale ;

analize descriptive.

Analizele exploratorii sunt destinate să lămurească o serie de aspect legate de problemele pe care le întâmpină factorii de decizie. Au ca și rol activitatea de explorare a unei probleme vagi, cu obiectivul de a redacta precis, precum și o activitate de înțelegere mai adâncă a unui fenomen complex. În cele mai multe cazuri analizele exploratorii se interpun între activitatea de descoperire a problemei de cercetat și activitatea de definire riguroasă a acesteia. Analizele exploratorii necesită anumite metode de analiză și interpretare a datelor obținute. Aceste metode sunt relativ simple și mai puțin numeroase comparativ cu cele folosite în cercetările descriptive sau cauzale.

Analizele cauzale sau explicative au ca și scop identificarea și cunoașterea relațiilor dintre variabile, de tip cauză-efect. Scopul acestora este să descopere variabilele responsabile de diferite efecte și să găsească o explicație a influențelor respective.

Analizele cauzale oferă, de asemenea, posibilitatea realizării previziunii, adică a evidențierii tendințelor viitoare probabile. Ele impun obținerea de date primare de la eșantioane reprezentative, stabilite probabilistic. De asemenea, metodele de prelucrare a datelor primare sunt numeroase și complexe. Având în vedere accentul care se poate pune în cadrul unei cercetări pe aspectele de ordin calitativ sau cantitativ, mai putem distinge alte două tipuri de cercetări, care, așa cum arată practica, sunt corelate și nu opuse: cercetări calitative și cercetări cantitative.

Putem folosi cercetările calitative atunci când avem în vedere următoarele aspecte:

definirea caracteristicilor unei piețe;

identificarea factorilor atitudinali și motivaționali care influențează comportamentul consumatorilor;

încercarea de a înțelege de ce oamenii se comportă într-un anumit mod;

descoperirea unor atitudini relevante de comportament;

definirea dimensiunilor reale ale problemei de cercetat și formularea ipotezelor pentru cercetări ulterioare, complexe.

Cercetările cantitative au rolul de a defini și evalua sub aspectul dimensiunilor lor, aspectele relevante ale cercetării, identificate prin metodele calitative. Ele devin absolut necesare și atunci când se dorește a se cunoaște, caracteriza și cuantifica segmentele de piață pentru bunuri și servicii aflate în diferite faze ale ciclului lor de viață, precum și modul în care consumatorii poziționează în cadrul piețelor anumite produse sau servicii.

Analizele descriptive au scopul de a descrie caracteristicile fenomenelor de marketing și de a determina frecvența lor de manifestare. Lor le revine și rolul de a evidenția gradul în care sunt legate între ele variabilele de marketing și, pe această bază, de a face predicții cu privire la manifestarea fenomenelor de marketing. Spre exemplu, dacă se dorește cunoașterea profilului consumatorilor unui anumit bun, atunci se impune o analiză a consumatorilor din punct de vedere demografic, socio-economic, geografic, psihografic, al comportamentului de consum.

1.3 Fazele procesului analizei de marketing

Procesul analizei de marketinomenelor de marketing și de a determina frecvența lor de manifestare. Lor le revine și rolul de a evidenția gradul în care sunt legate între ele variabilele de marketing și, pe această bază, de a face predicții cu privire la manifestarea fenomenelor de marketing. Spre exemplu, dacă se dorește cunoașterea profilului consumatorilor unui anumit bun, atunci se impune o analiză a consumatorilor din punct de vedere demografic, socio-economic, geografic, psihografic, al comportamentului de consum.

1.3 Fazele procesului analizei de marketing

Procesul analizei de marketing se constituie dintr-un ansamblu de activități specifice, puternic corelate între ele, care pot fi evidențiate sub forma următoarelor faze tipice, în funcție de succesiunea lor logică, astfel:

descoperirea și definirea problemei de analizat;

stabilirea ipotezelor și obiectivelor analizei;

proiectarea propriu – zisă a analizei;

colectarea datelor;

pregătirea și analiza datelor;

interpretarea rezultatelor și formularea concluziilor;

elaborarea raportului analizei.

Fluxul și componentele fazelor analizei, asa cum au fost menționate mai sus, se regăsesc în figura 1.3.

Fazele analIzEI Componentele fazelor

1.Descoperirea

și definirea

problemei de analizat

2.Stabilirea ipotezelor

și obiectivelor

3.Proiectarea

analizei

4. Culegerea

datelor

5. Prelucrare

și analiză

6.Interpretarea

rezultatelor

7. Elaborarea

raportului analizat

(Sursa:Zikmund G. William, Essentials of Marketing Research. The Dryden Press, 1999, p. 55)

Fig.1.1 Fluxul și componentele fazelor analizei de marketing

Procesul analizei de marketing începe cu descoperirea sau identificarea temei ce va impune activitatea de cercetare. Aceasta poate fi o problemă cu care încep să se confrunte factorii de decizie, o oportunitate ivită în cadrul pieței sau o cerință privind caracterizarea unei piețe.

Identificarea problemei apărute înseamnă de fapt descoperirea a ceea ce se îndepărtează de la normalitate, a ceea ce este de nedorit pentru întreprindere. Descoperirea problemei, în general a unei teme de cercetare, ca fază inițială a cercetării, se regăsește de cele mai multe ori într-o formulare ambiguă sau mai puțin precisă, urmând ca, ulterior, aceasta să fie definită clar și apoi să se specifice ce anume trebuie cercetat.

Se consideră că o problemă sau o temă corect definită este o problemă sau o temă rezolvată pe jumătate. Și aceasta, deoarece, numai astfel pot fi stabilite direcțiile de cercetare și obiectivele cercetării.

Procesul definirii problemei de analizat necesită:

orientarea obiectivelor cercetării în raport cu cerințele procesului decizional;

cunoașterea dimensiunii reale a problemei;

înțelegerea esenței problemei;

Analistul de marketing, prin misiunea pe care și-o asumă, urmărește să răspundă unor obiective stabilite de către factorii de decizie. De multe ori, pentru a clarifica natura problemei sau oportunității de marketing ivite, se impune o cercetare exploratorie. Analiza exploratorie este predestinată să garanteze conturarea precisă a rolului analizei, determinând obiective specifice analizei. Acesta necesita folosirea unor cercetări asemănătoare existente, precum și procurarea unor informații prin intermediul anchetelor exploratorii și a studiilor pilot.

Cercetările anchetatorilor au ca și scop colectarea unor date primite de la consumatorii finali, prin calea unui eșantion de proporții reduse, mai puțin sever, cu rolul de a recunoaște noi înfățișări importante pentru adâncirea analizei. Caracterizarea problemei de analiză necesită și înțelegerea dimensiunii reale a acesteia. Cele mai hazardate părți ale marketingului sunt de fapt cele care nu sunt vizibile sau care nu sunt înțelese de către managerii de marketing.

Perceperea esenței problemei de analizat impune acordarea unei mai mari atenții pentru a putea departaja clar simptomele de cauză reală pentru că nu simptomele trebuie tratate ci cauza reală care a generat fenomenul apărut. De exemplu, într-o situație în care simptomul este încurcat cu problema reală este: o firmă de aparate mobile (telefoane) constată că unii distribuitori se plâng că prețurile de vânzare sunt prea ridicate și nu pot spori vânzările. Caracterizarea problemei de analizat, se pornește de la simptomul constant, prevede cercetarea consumatorilor cu scopul de a afla cu cât de mult ar trebui să reducă prețul. Adevărata problemă, și anume aspectul care reprezintă cauza adevărată, aparține însă de deficiențele existente în cadru managementului vânzărilor: distribuitorii nu aveau cunoștiințelor adecvate despre acest nou produs, bazat pe cele mai bune tehnologii, pentru a transmite informații corect în utilizarea acestuia.

1.4. Proiectarea analizei

Conform lui Philip Kotler procesul cercetării de marketing presupune parcurgerea a cinci pași pentru realizarea unei cercetări eficiente:

Pașii necesari realizarii unei cercetări:

(Sursa: Ph. Kotler – „Managementul Marketingului”, Editura Teora, București, 1997, pag. 182)

Fig. 1.2 – Pașii necesari realizării unei cercetări

Etapele procesului analizei de marketing

(Sursa: Balaure V. – Marketing, Ed. Uranus, București, 2000, pag. 124)

Fig. 1.3 – Etapele procesului cercetării de marketing

Proiectarea analizei reprezintă procedurile ce se impun pentru analiza, obținerea și colectarea informațiilor necesare precum și un plan ce specifică contextul studiului. Scopul analizei, stă la baza alegerii metodei de analizat, a origini de obținere de date primare și secundare, a metodei de eșantionare și de fixare a mărimii eșantionului, a variabilelor ce se vor examina și a modului lor de măsurare, a metodelor de cercetare, a costurilor analizelor și a perioadei de desfășurare.

Pentru analizele cauzale și descriptive analistul poate opta, în funcție de scopurile și restricțiile analizei, pentru o anume tehnică sau metodă sau pentru o anume combinație a acestora: observare, date secundare, experiment, simulare și anchetă.

Ancheta necesită existența unui eșantion și a unui chestionar caracteristic pentru populația ce are în vedere în cazul unei analize explicative sau descriptive. Componentele eșantionului pot fi contactate telefonice, prin intermediul poștei, prin intermediul internetului etc

Acestă anchetă înfățișează una din cele mai folosite metode a datelor primare. Datele primare sau informațiile primare se referă la orice relatări scrise, sub forma unor simboluri, cifrice sau verbale reflectând opinii, atitudini, preferințe, comportamente, evaluări, intenții s.a, primite printr-o metoda sau alta, de la cei ce le posedă (organizații, persoane fizice etc.)

În conceperea analizei de marketing se impune desfășurarea unei analize, iar problema eșantionării se transformă într-o fază distinctă a analizei. Aceasta necesită fixarea populației care face obiectul cercetării și descoperirea cadrului de bază a eșantionării din care urmează să se aleagă unitățile eșantionului în cazul procedeului probabilistic de esationare. Una dintre probleme ar mai fi și fixarea unității de eșantionare a unei persoane fizice, a familiei, a gospodăriei, a firmei etc, dar cea mai mare problemă este producerea mărimii eșantionului astfel încât să fie reprezentativ pentru populație.

O problemă deosebită a eșantionării o reprezintă determinarea mărimii eșantionului astfel încât acesta să fie reprezentativ pentru populația avută în vedere. Reprezentativitatea eșantionului

depinde și de modul în care se face selecția elementelor sale constitutive. Se pot utiliza două tehnici: eșantionarea neprobabilistică și eșantionarea probabilistică, fiecare având o serie de metode care pot fi analizate ulterior.

Eșantionarea probabilistică se referă la membrii unei populații care au o șansă cunoscută de a fi selectați în eșantion. Acestea asigură reprezentativitatea statistică a unor date pentru o populație aleasă și care permite calcularea erorii eșantionare.

Eșantionarea neprobabilistică apare în acele situații în care șansa sau probabilitatea unui membru al populației selectate de a fi ales în eșantion nu poate fi determinată. Acestea nu asigură reprezentativitatea datelor și eroarea de eșantionare ce nu poate fi calculată.

O altă metodă de a obține anumite date pentru o analiză de marketing ar fi observarea. Aceasta aprobă procurarea anumitor informații privind comportamentul consumatorului fără al consulta direct. Aceste observări pot fi de două feluri: directe și indirecte.

Observările directe urmăresc și înregistrează procedeul consumatorului atunci când acesta cumpără anumite produse.

Observările indirecte reprezintă analizarea unor efecte ale unui consum anterior de bunuri. Această observare poate fi realizată de către anumite persoane sau de către aparatele electronice.

Constituirea din relatări scrise, cifrice sau simbolice, culese și stocate, are la baza anumite cerințe, altele decât cele ale analizei avute în vedere și se formează informații sau date secundare ce sunt utilizate în toate tipurile de analize. Aceste date pot fi externe sau interne.

Informațiile externe vizează datele care se regăsesc în anumite lucruri aflate în diferite rapoarte a unor asociați sau organizații, biblioteci, publicațiile editurilor, ziare și reviste, publicații oficiale ale guvernului, ministerelor etc. Acestea se realizează de persoane desemnate sau de către o aparatura electronică.

Informațiile interne cuprind date disponibile în cadrul organizației. Spre exemplu, într-o întreprindere datele privind realizarea analizei.

Multiplele metode de analizat determină și diferitele metode de adunare a datelor. Spre exemplu, metoda anchetei poate necesita efectuarea interviurilor personale, pe baza unui chestionar. O problemă ar fi activitatea de culegere a datelor să minimizeze sau să elimine erorile ce pot apărea în această fază.

1.5 Realizarea chestionarului

Realizarea chestionarului este o activitate de maximă importanță pentru orice analiză bazată pe un studiu de caz. Realizarea unui chestionar este o activitate complexă care urmărește obținerea unor informații primare necesare analizei, bineînțeles la un nivel minim de erori.

Un chestionar corect din punct de vedere al obiectivelor analizei științifice, trebuie să urmeze o serie de întrebări:

Ce anume trebuie să întrebăm?

Cum punem întrebările ?

Care ar trebui să fie ordinea întrebărilor ?

Cum sunt legăturile dintre întrebări ?

Care este este cea mai bună modalitate de prezentare a chestionarului pentru a servi obiectivele analizei?

Care este cea mai bună metodă de prezentare a chestionarul ?

Realizarea chestionarului are legătură, în primul rând cu modul de definire a problemei analizate.

Orice chestionar are în conținut mai multe tipuri de întrebări: întrebări închise și întrebări deschise.

Întrebările închise indica unul sau mai multe răspunsuri posibil propuse. Aceste întrebări pot fi:

întrebări simple, ce indică răspunsuri de tipul DA/NU.

întrebări ce presupun o alegere unică (ex. Alegeți marca preferată de șampon: a) Dove; b) Nivea; c) Alta (vă rog să specificați …..)

Aceste întrebări dau posibilitatea clienților să răspundă mai ușor, iar interpretarea lor să fie mai simplă.

Întrebările deschise presupun un răspuns mai amplu dat de client așa cum crede el de cuviință. Aceste întrebări sunt foarte utile în cazul unei analize exploratorii deoarece ajută la crearea ipotezelor analizei și la identificarea unor noi idei.

Întrebările deschise favorizează răspunsurile spontane și oferă posibilitatea clienților de a-și exprima punctul de vedere în legătură cu un anumit aspect sau ceea ce îl stimulează să ia parte la realizarea analizei. Întrebările deschise au și anumite dezavantaje și anume: anumiți clienți, fiind puși în fața unor întrebări la care nu se așteptau nu răspund sau pot da răspunsuri superficiale.

În chestionar mai pot fi regăsite și alte categorii de întrebări: întrebările indirecte și întrebările directe.

Întrebările indirecte au în vedere o persoană sau un grup, cărora le sunt atribuite o serie de opinii sau comportamente asupra cărora trebuie să se pronunțe cel intervievat.

Întrebările directe sunt realizate pentru situațiile firești și pleacă de la ipoteza că subiectul în mod normal poate și dorește să răspundă corect.

O altă categorie de întrebări sunt întrebările neajutatoare și cele ajutătoare.

Întrebările neajutătoare fac referire la gradul maxim de reamintire din partea celor ce ajută la completarea acestor chestionare.

Întrebările ajutătoare sunt concepute pentru a stimula prin diferite metode procesul reamintirii de către subiect a unui aspect ce îl interesează pe analist.

Aceste întrebări ajutătoare apelează într-o măsură mai mică la memoria clienților. Folosirea uneia dintre aceste întrebări depinde în totalitate de ceea ce dorește analistul să cunoască la un nivel maxim aducerii aminte sau să cunoască ce s-a reținut în legătură cu un anumit lucru sau aspect.

Ordinea de așezare a întrebărilor în cadrul unui chestionar este foarte importantă deoarece acesta influențează decizia clientului de a coopera la desfășurarea analizei și de a răspunde tuturor întrebărilorilor.

Capitolul II – Studiu de caz

2.1 Clarivox pe piața românească

Clarivox a luat naștere dintr-un proiect inițiat de o alta firma numita Claritech. Acestă firmă, Claritech, este o firmă mică, cu activitate principală în domeniul radiocomunicațiilor dar cu antecedente în industria radio și muzicală. Proiectul Clarivox are la bază dorința de a da sunetului importanța pe care o merită.

Sunt distribuitori în România ai unor producători cu tradiție precum Sangean și Scansonic care, prin calitatea echipamentelor produse de-a lungul timpului, se bucură de apreciere în industria Hi-Fi atât printre utilizatori cât și printre concurenți. Catalogul lor de produse se adresează atât cunoscătorilor dar totodată urmărește să ofere consumatorilor obișnuiți o alternativă de calitate superioară echipamentelor audio încadrate de obicei în categoria electrocasnice. Acest proiect a luat naștere de curând, mai exact pe 1 octombrie 2014, când a avut loc și prima lansare a produselor la sediul Clarivox din Buftea.

Deoarece Clarivox este distribuitorul oficial Sangean si Scansonic am decis sa fac un scurt istoric pentru aceastea.

Sangean a fost înființată in 1974, numele a fost recunoscut pentru performanțele sale de neegalat și de calitate fără pereche în proiectarea, producerea de înaltă calitate de radio și de produse audio, calitatea de a conduce în domeniul său, cu o gamă de DAB/DAB plus, internet, radio mondiale, radiouri site-ul de lucru, radio cu ceas și sistem de sunet CD. Cu o moștenire de peste 40 de ani, Sangean are o înaltă reputație pentru calitate și fiabilitate în domeniul său. Cu angajamentul său de a îmbunătățire, compania rămâne în prim-planul de dezvoltare și inovare a produsului.

Astăzi Sangean a adus inovație majoră pentru piața de radio în domeniul de radio digital, cum ar fi DAB/DAB plus radio și internet Wi-Fi radio pe internet, unele dintre ele dotate cu suport I-pod capabil să încărcați iPod/iPhone.

Cu o echipă de specialitate de peste 100 de ingineri în domeniul designului electric, mecanic, industrial și software, vor continua să facă cele mai bune radiouri din lume la cel mai înalt standard de calitate, indiferent de concurs. Devotamentul ferm pentru calitate este ceea ce a ajutat la construirea acestei companii să fie ceea ce este astăzi .

Brandul Scansonic a fost fondat în 1971 construit de radiouri de înaltă calitate cu difuzoare hi-fi. Multe lucruri s-au schimbat de la începutul anilor 70 începutul și Scansonic a evoluat într-o companie internațională ce oferea o gamă largă de hi-fi si difuzoare home cinema proprii "in-house".

High-end unitate de acționare difuzor producător ScanSpeak de renume mondial în Hørning, Danemarca, a creat brandname Scansonic în 1970 pentru o linie nouă de produse radio.În 1977 Scansonic a achiziționat ScanSpeak. În 1985, noua fabrica ScanSpeak a fost distrus într-un incendiu. Cu toate acestea, producția a fost repede restabilită în noul sediu din Aabybro, Danemarca. Astăzi ScanSpeak încă mai există ca un danez de unitate difuzor. Cu toate astea brandul Scansonic a rămas în proprietatea Dantax Radio A/S.

Produsele Scansonic sunt vândute în multe țări din întreaga lume de către distribuitorii și comercianții cu amănuntul selectate.

2.2 Categoriile de produse ale firmei Clarivox

Aparatele radio sunt împărțite pe diferite categori:

Aparate radio portabile.

Din aceasta gamă fac parte următoarele produse:

Scansonic PA680 ce combină designul elegant cu o calitate surprinzătoare a sunetului ce vă permite să vă bucurați de programele dumneavoastră preferate cu un confort excelent de ascultare. Designul compact și atractiv, finisajul din piele sintetică, mânerul rezistent și posibilitatea de a funcționa pe baterii ce asigură multe ore de audiție, fac din Scansonic PA680 o opțiune foarte bună pentru cei care doresc un aparat radio portabil de calitate.

Fig. 2.1 Aparat radio portabil AM/FM Scansonic PA680

(Sursa: http://shop.clarivox.ro , accesat pe 24/04/2015)

Scansonic P2501 este un companion de călătorie perfect. Recepția de calitate, sunetul clar și faptul că poate funcționa pe baterii până la 6 ore, înseamnă că te poți bucura de audiție fie că ești acasă, pe plajă sau cu cortul în vârful muntelui.

Fig. 2.2 Aparat radio portabil AM/FM Scansonic P2501

(Sursa: http://shop.clarivox.ro , accesat pe 24/04/2015)

Sangean DT-250 deși este un aparat radio portabil ultra compact, ce poate fi transportat cu ușurință în buzunar, DT-250 este echipat cu un tuner digital FM-RDS/AM/PLL ce asigură o recepție de calitate superioară.

Fig. 2.3 Aparat radio portabil AM/FM Sangan DT-250

(Sursa: http://shop.clarivox.ro , accesat pe 24/04/2015)

Aparat radio de bucatarie.

Din aceasta categorie fac parte următoarele produse:

Sangean UCR-100 este un aparat de radio performant, conceput special pentru a fi folosit în bucătărie. Pentru a nu-ți sta în cale, se montează foarte ușor sub corpul de mobilă, iar panoul frontal este fabricat dintr-un material ce permite curățarea ușoară. În felul acesta te poți desfășura în voie în timp ce postul de radio preferat îți va asigura coloana sonoră.

Fig. 2.4 Aparat radio de bucătărie AM/FM Sangean UCR-100

(Sursa: http://shop.clarivox.ro , accesat pe 24/04/2015)

Sangean K-200 este dotat cu un timer pentru gătit foarte ușor de setat, ceea ce îl face un asistent de nădejde în bucătărie. Faptul că este dotat cu un port AUX-IN înseamnă că vă puteți bucura de muzică în timp ce gătiți, fie că este vorba despre un post de radio sau despre muzică stocată pe iPod sau MP3-player.

Fig. 2.5 Aparat radio de bucătărie AM/FM Scansonic PA680

(Sursa: http://shop.clarivox.ro , accesat pe 24/04/2015)

Aparat radio de birou.

Din aceasta categorie fac parte următoarele produse:

Sangean WR-12 este un aparat radio din lemn, cu un design clasic, care poate aduce un plus de eleganță biroului sau locuinței tale. Tunerul analogic completează aspectul retro și asigură o recepție AM/FM de înaltă calitate. Sistemul 2.1 integrat și incinta acustică din lemn conduc la crearea unui sunet impresionant.

Fig. 2.6 Aparat radio de birou AM/FM Scansonic WR-12

(Sursa: http://shop.clarivox.ro , accesat pe 24/04/2015)

R2 este un aparat radio solid ce nu își ascunde originile nordice. Cabinetul rotunjit din lemn creează un contur simplu și elegant, caracteristici definitorii pentru designul acestui aparat radio. Difuzorul integrat de 3.5" asigură un sunet de calitate iar LED-ul albastru din jurul butonului de tuning contribuie la atmosferă plăcută a audiției.

Fig. 2.7 Aparat radio de birou AM/FM Scansonic R2

(Sursa: http://shop.clarivox.ro , accesat pe 24/04/2015)

Aparat radio cu ceas.

Din această categorie fac parte:

Sangean RCR-5 este companionul ideal pentru noptiera dumneavoastră. Cu tuner AM/FM PLL și ceas digital, dispune de 10 (2×5) locații de memorie și un afișaj LCD ușor de citit. Dispune de două alarme independente cu selecție pentru zilele săptămânii, alarmare cu pornire radio sau sistem de alarmă HWS/Sleep/Nap/Snooze.

Fig. 2.8 Aparat radio cu ceas AM/FM Sangean RCR-5

(Sursa: http://shop.clarivox.ro , accesat pe 24/04/2015)

Sangean PR-D18 este o opțiune veselă pentru noptiera dumneavoastră dar cu o construcție solidă și sunet marca Sangean. Aparatul radio Sangean PR-D18 are 10 memorii (5 FM, 5 AM), un afișaj LCD ușor de citit, precum și funcție de memorare automată a stațiilor.

Fig. 2.9 Aparat radio cu ceas AM/FM Sangean PR-D18

(Sursa: http://shop.clarivox.ro , accesat pe 24/04/2015)

Aparat radio cu dinam.

Sangeam MMR-77 este foarte bun atunci când doriți sa căutați știri sau atunci când vă aflați într-o situație de urgență sau pur și simplu doriți să fiți la curent cu anumite informații atunci când sunteți în camping într-o zonă necunoscută, aparatul radio portabil Sangean MMR-77 este cel mai ușor de folosit. Acest aparat radio nu numai că oferă performanța în cazul situațiilor de urgență, dar are și o calitate fină, o înaltă performanța AM/FM radio și este foarte simplu de utilizat. În numai câteva minute de la acționarea demarorului va aduce ore de audiență plăcută. În plus are câteva caracteristici suplimentare cum ar fi o lumină de urgență și o sirenă de urgență.

Fig. 2.10 Aparat radio cu dinam Sangean MMR-77

(Sursa: http://shop.clarivox.ro , accesat pe 24/04/2015)

Scansonic S3 boxe sunt o pereche boxe active, cu funcție de conectare Bluetooth, perfecte pentru livingul sau biroul dvs. Aceste au un finisaj lăcuit (8 straturi de lac), muchii rotunjite și grile de protecție pentru difuzoare. Boxele Scansonic S3 au difuzoare pentru reproducerea frecvențelor joase cu șasiu din aluminiu și tweetere tip "soft-dome" cu diametru de 25mm, calitatea componentelor garantând un sunet plin și cald. Boxele Scansonic S3 pot fi montate și pe perete cu ajutorul accesoriilor de prindere.

Fig. 2.11 Boxe active Bluetooth Scansonic S3

(Sursa: http://shop.clarivox.ro , accesat pe 24/04/2015)

2.2 Stabilirea scopului si obiectivelor analizei

Scopul analizei se află de cele mai multe ori într-o formulare generală, pe baza căreia se stabilesc direcțiile de analiză și obiectivele acesteia.

Analiza descriptivă are rolul de a caracteriza și de a descrie particularitățile fenomenelor de marketing si de a determina frecvența lor de manifestare, urmărind să determine amploarea diferențelor din punct de vedere al nevoilor, atitudinilor sau opiniilor segmentate de consumatori.

Scopul analizei realizate la Clarivox a avut în vedere studierea imaginii mărcii, modul de formare, faza de evoluție, modul în care produsul influențează atitudinea consumatorilor dar și opiniile, părerile și criticile acestora privind calitatea produselor.

La baza analizei Clarivox au stat:

– Cunoașterea imaginii Clarivox

– Cunoașterea impactului pe care îl are imaginea Clarivox

– Cunoașterea opiniei generale a consumatorilor despre mărcile de radio

– Cunoașterea caracteristicilor persoanelor chestionate, obiceiurile de consum, preferințelor, frecventa utilizări, sursa de informare care ajută la luarea deciziei de cumpărare.

2.3 Analiza SWOT

Tabel 2.1 Analiza Swot a firmei Claritech puncte forte

(Sursa: din sursă personală)

Pentru punctele forte, totalul este de 9,1.

Tabel 2.2 Analiza Swot a firmei Claritech puncte slabe

(Sursa: din sursă personală)

Pentru punctele slabe, totalul este de 6,5.

Din analiza celor doua tabele, reiese că firma Clarivox va adopta pentru profilul său o strategie de tip ,,S”.

Tabel 2.3 Analiza Swot a firmei Claritech oportunități

(Sursa: din sursă personală)

Suma oportunităților este 8,8.

Tabel 2.4 Analiza Swot a firmei Claritech amenințări

(Sursa: din sursă personală)

Suma amenințărilor este 8,8.

Din analiza celor doua tabele, reiese că suma amenințărilor este mai mare decât suma oportunităților, deci agenția de turism se va ax ape o strategie de tip ,,T “ (amenințări)

2.4 Realizarea chestionarului

S-a folosit un chestionar cu formă structurată de comunicare și anume un chestionar cu întrebări prezentate tuturor subiecților investigați în ordine și cu aceeasi formulare. Locul desfășurării chestionarului a fost in Brașov, la Brașov Business Park, iar perioada de culegere a datelor a fost între 19– 21 martie 2015. Toate persoanele care au completat chestionarul s-au prezentat la stand-ul Clarivox.

Redactarea chestionarului presupune stabilirea întrebărilor având în vedere conținutul, tipul și modul lor de formare. La stabilirea conținutului întrebărilor s-a avut în vedere asigurarea culegerii informațiilor necesare pentru a putea atinge obiectivele analizei. Prin întrebările formulate s-a urmărit obținerea de informații atât de natura nominală cât și informații ordinale, când subiecților li s-a cerut clasarea variabilelor după preferintă și obtinerea de informații metrice în cazul cunoașterii veniturilor si vârstei.

Tipurile de întrebări predominante sunt întrebările închise deoarece acestea îl pun pe subiect in situația de a indica unul sau mai multe dintre răspunsurile posibile propuse, răspunsurile sunt mai ușor de dat, iar prelucrarea și interpretarea datelor se simplifică. Întrebările deschise au fost utilizate doar în cazul în care s-a dorit cunoașterea primei marci de care își amintește subiectul, în mod spontan. Întrebările de identificare au fost plasate la începutul chestionarului reprezentând indicatori demografici (sex, vârstă) și indicatori socio-economici (venituri, numărul de membri ai gospodăriei).

Pentru formularea întrebărilor au fost alese cuvinte simple, folosind într-o propozitie mică limbajul de specialitate pentru a nu pune persoana în dificultate evitând pe cât posibil folosirea expresiilor vagi și s-a pornit de la întrebări generale mai ușoare , spre întrebări specifice cu un grad ridicat de dificultate. Formularea întrebarilor s-a realizat într-o maniera directă pentru a ușura răspunsurile subiecților și pentru a se evita anumite interpretări greșite.

Chestionarul

1. Sexul

bărbat

femeie

2. Cărei categorii de vârstă aparțineți ?

sub 14 ani

între 15-25 ani

între 26-35 ani

între 36-45

între 46-50

peste 50

3. Care este venitul total net lunar al tuturor membrilor gospodăriei dvs.?

sub 25.000 lei

între 2.600-3.000 lei

peste 3.000 lei

4. Din câți membrii este formată gospodăria dvs. inclusiv dvs. ?

1 persoana

2 persoane

3 persoane

peste 3 persoane

5. Care este ultima școală absolvită ?

gimnaziul

liceu

studii postliceale/ studii superioare

6. În ce categorie socială vă încadrați ?

student-elev

patron

salariat

liber profesionist

pensionar

șomer

7. Care este starea dvs. civilă ?

căsătorit(ă)/locuiește cu partenera(ul)

necăsătorit(ă)

divorțat(ă)/văduv(ă)

8. Vă rog sa-mi precizați dacă dvs. sau un alt membru al familiei dumneavoastre deține un produs radio

da

nu

9. Care este părerea dvs. despre produsele radio?

FOARTE-BUNĂ BUNĂ NICI NICI SATISFĂCĂTOARE NESATISFĂCĂTOARE

10. Vă rog sa îmi precizați dacă cunoașteți produsele Sangean

da

nu

11. Vă rog sa îmi precizați dacă cunoașteți produsele Scansonic

da

nu

12.Vă rog sa îmi precizați daca cunoșteați distribuitorul oficial al acestora in România

da

nu

doar Sangean

doar Scansonic

13. Sunteți de acord cu raportul calitate/preț al produselor Clarivox?

acord total

acord

indiferent

dezacord

dezacord total

14. Care este sursa principală de informare care vă face să vă decideți asupra produselor radio ?

reclame TV

reclame radio

presa scrisa

panouri publicitare

prieteni

internet

alte surse

15.Ce gamă de produse radio vă atrage mai mult ?

radiouri portabil

radiouri de bucătărie

radiouri de birou

radiouri cu ceas

radiouri cu dinam

16.Care dintre variantele de mai jos vă influențează cel mai mult în decizia de cumpărare a unui aparat radio?

design-ul radioului

funcțiile radioului

tehnologia

preț

calitate

Întrebarea:1

Structura eșantionului după sexul persoanelor anchetate

Tabel 2.5 Structura eșantionului după sexul persoanelor anchetate

(Sursa:pe lucrarea autorului după datele din chestionare)

Structura după sexe

Fig. 2.12-Structura eșationului după sexul persoanelor anchetate

Cea mai mare pondere în structura eșantionului, 67,97% este deținută de persoanele de sex masculin, urmate de persoanele de sex feminin într-o proporție de 32,03% din totalul subiecților investigați.

Întrebarea 2:

Structura eșantionului pe categorii de vârstă

Tabel 2.6 Structura eșantionului pe categorii de vârstă

(Sursa:pe lucrarea autorului după datele din chestionare)

Structura eșantionului după vârstă

Fig. 2.13 Structura eșantionului pe categorii de vârstă

Cea mai mare pondere în structură eșantionului 39,86% este deținută de către persoanele cu vârstă cuprinsă între 36-45 ani,urmate de persoanele cu vârsta cuprinsă între 46-50 ani cu 24,18% și cele cu vârsta cuprinsa între 26-35 ani, într-o proporție de 11,11% din totalul subiecților investigati. Responderii care se încadrează în grupa de vârstă, peste 50, dețin 1,97% din structura eșantionului, iar cei cu cea mai mică pondere sunt cei cu vârsta sub 14 ani cu o pondere 0,66%.

Întrebarea 3:

Structura eșantionului după venitul total net

Tabel 2.7. Structura eșantionului după venitul total net

(Sursa:pe lucrarea autorului după datele din chestionare)

Structura eșantionului după venitul total

Fig. 2.14 – Structura eșantionului după venitul total net

În ceea ce privește venitul net lunar al gospodăriilor persoanelor intervievate, se observă că procentul cel mai mare îl dețin cei care au peste 3.000 lei cu 77,78%, urmat cu 16,33% de cei care au între 2.600 si 3.000 lei. Cel mai mic procent îl au gospodăriile care au un venit lunar net sub 2.500 lei cu un procent de 5,89%.

Întrebarea 4:

Structura eșantionului după numărul membrilor gospodăriei

Tabel 2.8 Structura eșantionului după numărul membrilor gospodăriei

(Sursa:pe lucrarea autorului dupa datele din chestionare)

Structura eșantionului după numărul membrilor gospodăriei

Fig. 2.15 – Structura eșantionului după numărul membrilor gospodăriei

Ponderea cea mai mare o dețin intervievații care au gospodăriile formate din peste 3 persoane cu un procent de 40,53% din totalul chestionaților. Cei care mai trăiesc cu înca o persoana dețin un procent de 21,56%, iar cei care au gospodăriile formate din 3 persoane dețin un procent de 30,72%. Cei care locuiesc singuri au însumat un procent de 7,19%.

Întrebarea 5:

Structura eșantionului după ultima scoală absolvită

Tabel 2.9 Structura eșantionului după ultima scoală absolvită

(Sursa:pe lucrarea autorului dupa datele din chestionare)

Structura eșantionului după ultima școală absolvită

Fig 2.16 – Structura eșantionului după ultima scoală absolvită

Cea mai mare pondere în rândul persoanelor chestionate o reprezintă studiile superioare cu un procent de 92,50%, urmată la mare distanța de liceu cu 7,85% și gimnaziu cu 0,65%.

Întrebarea 6:

Structura eșantionului după categoria socială

Tabel 2.10 Structura eșantionului după categoria socială

(Sursa:pe lucrarea autorului după datele din chestionare)

Structura eșantionului după cateoria socială

Fig. 2.17 Structura eșantionului după categoria socială

Din rândul celor chestionați cei mai multi sunt salariați cu un procent de 66,67%, urmați de studenți si elevi cu un procent de 12,41%, patroni cu 11,12%. Pe ultimele locuri se află șomerii cu 6,53%, pensionarii cu 1,96% și liberi profesioniști.

Întrebarea 7:

Structura eșantionului după starea civilă

Tabel 2.11 Structura eșantionului după starea civilă

(Sursa:pe lucrarea autorului după datele din chestionare)

Structura eșantionului după starea civilă

Fig 2.18 – Structura eșantionului după starea civilă

Cea mai mare pondere în rândul persoanelor intervievate o reprezintă persoanele căsătorite și cei care locuiesc cu partenerul cu un procent de 70,59%, persoanele necăsătorite au însumat un procent de 22,22%, iar cele divorțate sau văduve 7,19%.

Întrebarea 8:

Structura eșantionului după deținători de produse radio

Tabel 2.12 Structura eșantionului după deținători de produse radio

(Sursa:pe lucrarea autorului după datele din chestionare)

Din totalul celor chestionați 65,05% dețin produse radio, iar 34,95% din rândul respondenților nu dețin produse radio.

De la întrebarea 9 până la sfârșitul chestionarului răspund numai acele persoane din eșantion care au răspuns afirmativ la întrebarea numărul 8.

Întrebarea 9:

Părerile celor intervievati sunt mai bine evidențiate în legatură cu părerea lor despre produsele radio prin intermediul metodei diferențialei semantice.

5 4 3 2 1

FOARTE BUNĂ BUNĂ NU FOARTE BUNĂ DELOC BUNĂ NU IMI PLAC

78 10 1 1 0

5.78 + 4.10 + 3.1 + 2.1 + 1.1 436

Scorul = –––––––––––––––– = –––- = 4,44

98 98

Scorul obținut este de 4,44 relevând faptul că persoanele intervievate care poseda produse radio au o părere bună despre acestea.

Întrebarea 10:

Structura eșantionului după cunoașterea produselor Sangean

Tabel 2.13 Structura eșantionului după cunoașterea produselor Sangean

(Sursa:pe lucrarea autorului după datele din chestionare)

Din totalul celor chestionați 80,61% cunosc produse radio Sangean, iar 19,39% din rândul respondenților nu cunosc aceste produse.

Întrebarea 11:

Structura eșantionului după cunoașterea produselor Scansonic

Tabel 2.14 Structura eșantionului după cunoașterea produselor Scansonic

(Sursa:pe lucrarea autorului după datele din chestionare)

Din totalul celor chestionați 41,83% cunosc produse radio Scansonic, iar 58,17% din rândul respondenților nu cunosc aceste produse.

Întrebarea 12:

Structura eșantionului după cunoașterea distribuitorului în România

Tabel 2.15 Structura eșantionului după cunoașterea distribuitorului în România

(Sursa:pe lucrarea autorului după datele din chestionare)

Structura eșantionului după cunoașterea distribuitorului în România

Fig 2.19 – Structura eșantionului după cunoașterea distribuitorului în România

Din rândul celor chestionați cei mai multi cunosc distribuitorul Sangean în România cu 66,67%, urmați de ce cunosc distribuitorul celor două cu un procent de 23,46% și cei ce nu cunosc distribuitorul celor două cu 18,37%. Pe ultimul loc se află cei ce cunosc doar distribuitorul Scansonic în România.

Întrebarea 13:

La aceasta întrebare vor raspunde numai acele persoane din eșantion ce au raspuns la întrebarea 9 ca au o parere „foarte bună” si „bună” despre produsele Clarivox.

Pentru a evidenția opiniile respondenților, privind raportul calitate/preț al Clarivox, voi folosi Scala lui Likert:

+2 +1 0 -1 -2

ACORD TOTAL ACORD INDIFERENT DEZACORD DEZACORD TOTAL

18 53 13 13 2

Scorul realizat se calculează făcând suma algebrica a valorilor numerice care caracterizează opinia referitoare la fiecare poziție a setului.

2.18 + 1.53 + 0.13 + (-1).13 +(-2).2 +119

Scorul = –––––––––––––––- = –––- = 0,49

88 88

Daca scorul este mai mare decat zero rezultă un acord favorabil.

S = 0,49 => S > 0 => raportul calitate/preț ale produselor radio Clarivox este apreciat ca favorabil.

Întrebarea 14:

Structura eșantionului după principala sursă de informare

Tabel 2.16 Structura eșantionului după principala sursă de informare

(Sursa:pe lucrarea autorului după datele din chestionare)

Structura eșantionului după principala sursă de informare

Fig 2.20 – Structura eșantionului după principala sursă de informare

Din rândul celor chestionați principala sursă de informare a lor este internetul cu un procent de 71,42%, urmați de informarea prin prieteni cu un procent de 12,24%, informarea prin reclame TV cu un procent de 8,16% și informare prin reclame radio cu 4,08%. Pe ultimele locuri se află iformarea prin presa scrisă si prin alte surse ambele cu un procent de 2,05%.

Întrebarea 15:

Structura eșantionului după gama de produse preferată

Tabel 2.17 Structura eșantionului după categoria socială

(Sursa:pe lucrarea autorului după datele din chestionare)

Structura eșantionului după gama de produse preferată

Fig 2.21 Structura eșantionului după gama de produse preferată

Din rândul celor chestionați cei mai multi preferă radiourile portabile cu un procent de 31,63%, urmați cei ce preferă radiourile de birou cu un procent de 27,56%, radiourile de bucatarie cu 22,45% și radiourile cu ceas cu 13,26%. Pe ultimul loc se află radiourile cu dinam cu un procent de 5,10%.

Întrebarea 16:

Structura eșantionului după decizia de cumpărare

Tabel 2.18 Structura eșantionului după decizia de cumpărare

(Sursa:pe lucrarea autorului după datele din chestionare)

Structura eșantionului după decizia de cumpărare

Fig 2.22 Structura eșantionului după decizia de cumpărare

Din rândul celor chestionați cei mai multi iau decizia de cumpărare în funcție de preț cu un procent de 26,53%, urmată de funcțiile radioului cu un procent de 21,42%,calitatea radioului cu 19,39% și tehnologia cu 15,32%. Pe ultimul loc se află desig-ul radioului cu un procent de 17,34%.

Capitolul III – Concluzii și propuneri

Clarivox are o poziție favorabilă față de concurență, fiind aperciată și considerată de către consumatori drept o firmă în plină evoluție ce comercializează produse de foarte bună calitate. Consumatorii au încredere în această firmă datorită istoricului celor două firme Sangean și Scansonic.

Clarivox încearcă să își construiască o imagine bazată pe distribuția produselor radio de calitate și în scurt timp să propulseze acest brand în rândul mărcilor preferate de către consumatori.

Rezultatele obținute de aceaste mărci, Scansonic și Sangean, sunt remarcabile reușind să-și depășească concurenții și să caștige c1ienții de partea sa.

Având în vedere că în ceea ce privește produsele radio premium calitatea primează, Clarivox are un avantaj calitativ fața de concurenții săi.

Investițiile făcute de Clarivox în media, pentru promovarea produselor radio nu au fost foarte multe, dar fiind o firmă la început de drum cu siguranță va avea parte de reclame de succes.

Prezența în magazine, printr-un sistem de merchandising de foarte buna calitate, a contribuit la menținerea și promovarea imaginii de produs de lux. Pe lângă acestea, sistemul de distributie este unul selectiv, contribuie la menținerea acestei imagini.

Sponsorizările de evenimente pot fi o alternativă pentru creșterea produselor radio, fiind în centrul atenției prin mediatizări ale evenimentelor pe care le poate sponsoriza, Clarivox va fi mereu în mintea consumatorilor săi.

Lansarea de noi produse la intervale foarte mici, ajută firma în mod evident. Pe piața produselor radio consumatoarii trebuie să fie în permanență surprinși de produse radio noi, astfel încât ei să fie cat mai atrași de această gamă de produse.

În principiu, strategia de marketing a firmei Clarivox trebuie sa fie foarte mult orientata spre consumatori, spre noutăți, spre organizarea de evenimnte inedite care să plaseze radiourile în centrul atentiei.

Necesitatea unei pregatiri temeinice pentru implementarea ideii de marketing, în cadrul firmei Clarivox, se datoreaza atât multitudinii, cât și dificultății schimbărilor care urmeaza a fi operate. A fost necesară pregatirea unui program adecvat pe care să se bazeze implementarea propriu-zisă, program care se referă la firma în ansamblul ei precum și la componentele structurale și procesuale ale acesteia. Acest program este axat pe două coordonate majore:

A) Pregatirea, în cadrul firmei, a climatului adecvat pentru minimizarea rezistenței la schimbare, inevitabilă din partea personalului și obținerea unei implicări de natura pozitivă a acestuia. În acest sens, am propus managerului firmei, întalniri cu angajații implicați direct în operaționalizarea schimbărilor strategice, cărora le-au fost prezentate obiectivele urmărite precum și avantajele ce decurg inevitabil din acestea. În cadrul acestor întâlniri, deseori neglijate, s-a reușit conștientizarea angajaților și a firmei în ansamblul sau asupra nevoii de schimbare și întocmirea unui program în acest sens. Desigur ca proiectul propus pentru implementarea conceptului de marketing a întâmpinat din partea unor angajați o anumita rezistență datorita unei noi schimbari. După mai multe sedințe s-a impus de la sine modificarea viziunii asupra conceptului de marketing, în sensul unei ințelegeri, acceptari și promovări a noutăților pe care le implica condițiile pieței concurențiale.Astfel, am creat terenul propice pentru abordarea a doua probleme fundamentale de management: definirea raporturilor firmei cu mediul sau național și internațional; menținerea coerenței și a coordonării interne a angajaților.

B) Asigurarea premiselor umane, fmanciare, tehnice și informaționale necesare. Am avut în vedere modificarea principalilor parametric constructivi și functionali ale acestor resurse facilitându-se astfel operaționalizarea unor opțiuni strategice și realizarea obiectivelor fundamentale ale firmei. Acest lucru implica modificări de fond în perimetrul componentelor structurale și procesuale ale firmei Clarivox care vizează aspectele umane și financiare.

Succesul fundamentării, eleborării și implementării strategiei de marketing depinde de motivarea puternică a factorilor implicați și dimensiunea umană a firmei.

Ca urmare a reușitei implementării conceptului de marketing în cadrul angajaților firmei Clarivox, persoanele implicate în procesul de marketing au căpătat o importanță deosebită în modul de organizare a activității firmei, având un rol pronunțat de coordonare și de integrare al tuturor activităților, deținând o poziție cheie în procesul pregătirii și aplicării deciziilor, urmărind cu atenție menținerea echilibrului optim atât între compartimentele firmei cât și în relațiile dintre societate și mediul extern.

Organizarea activității de marketing este nemijlocit subordonată atingerii obiectivelor previzionate, circumscrise firmei, constituind un mijloc esențial pentru realizarea lor. În consecință, conținutul organizării și modul său de manifestare sunt condiționate de caracteristicile obiectivelor pe termen lung, mediu si scurt.

Datorită acestui fapt, însăși denumirea conținutului organizării implică referiri la sistemul de obiective din cadrul firmei.

Fără îndoială la orice pas pe care îl facem, oriunde ne-am arunca privirea, oriunde am merge, ne 'lovim' de reclame, de clipuri, de sloganuri audio, de imagini și simboluri mediatizate prin canalele de televiziune.

Toți producătorii, toți ofertanții, toți oamenii de afaceri au învățat să-și laude produsele. Începând de la tradiționalul slogan publicitar: ,,Ia placinta neamule!” și până la rafinatele combinații metaforico-existențialiste: ,,Sapunul X-raza de soare, catifea stelară”, toate modalitățile lingvistice de captare a atenției potențialilor beneficiari au fost, sunt și vor fi permise.

Dacă dorești ca firma pe care o conduci sa fie considerată de partenerii de afaceri ca dinamica moderna si loiala, nu trebuie sa faci altceva decat sa afișezi un stil aparte, să promovezi o imagine deosebită. Fară snobism, fara influențe malefice, fară falsa modestie trebuie să cauți 'stilul' în zona firescului, a plăcutului.

Orice intenție de vanzare trebuie să caștige atenția potențialului client, să-i trezască și să-i capteze interesul, să-i aprindă dorința față de produsele sau servicile firmei. Clientul trebuie convins că nu este mulțumit de ceea ce are, el trebuie determinat să ceară ceea ce nu are.

Diversificarea formelor de promovare poate fi facuta prin :

1. Lucrări pentru beneficiarii de marfa en-gros :

a) pliant de prezentare

b) ofertă detaliată conținând prețuri, emisă lunar

c) tombola a ' facturilor mai mari de 1 million' lunar ; caștigătorul primind obiecte de o valoare prestabilită

d) Seara de Crăciun la care vor fi invitați toți partenerii de afaceri și principalii beneficiari, se vor acorda diplome și premii de excelentă', se vor distribui gratuit agende și calendare

e) postere

2. Lucrări pentru beneficiarii de marfa en-detail :

a) pliant de prezentare

b) distribuirea pliantelor-fluturași prin acțiuni concentrate la: târguri, expoziții, centre en-gros. Operațiunea se poate desfăsura zonal, la nivelul țării sau în principalele orașe

c) afișe lipite în toate spațiile comerciale specificând reduceri, facilități, calitate

d) înscrierea unor produse sau unui număr de etichete trimise pentru tombolă

3. Sponsorizări:

a) sponsorizări pentru 1 Iunie și Crăciun la o casă de copii

b) sponsorizari pentru Ziua vârstei a 3-a si Crăciun la o casă de bătrâni

c) sponsorizări la concursuri sportive, etc.

4. Reclamă în publicații de mare tiraj, cu circulație internă și internațională

5. Inserarea de date și sigla în anuare : Pagini aurii, Pagini naționale etc.

6. Panouri publicitare stradale : pe bulevardele și clădirile din oraș, pe drumuri naționale

7. Panouri publicitare de interior : aeropertul Otopeni, Gara de Nord, în holurile hotelurilor

8. Materiale publicitare :

a) calendare

b) agendă de buzunar

c) agendă de birou

d) pungi de plastic

e) pixuri, brichete

9. Interviu televizat și interviu radiodifuzat cu directorul general difuzat la diferite posturi de radio și televiziune.

10. Realizare de clip publicitar TV și realizare de clip radio

11. Mape de prezentare

12. Inscripții pe materiale textile (tricouri, sepci, cravate, fanioane).

BIBLIOGRAFIE

Aaker, David A., V. Kumar, George S. Day, Marketing research, 6th Edition, New York, 1998, p. 24

American Marketing Association, Committee on Definitions, Marketing Definitions, A Glossary of Marketing Terms. Chicago, 1960, p.17.

Baker J. Michael, Marketing. Sixth edition, MACMILLAN Business, 1996,

Balaure, Virgil ,Marketing, Editura Uranus, București, 2002, p. 32

Bădița, Maria, Tudor Baron, Mihai Korka, Statistică pentru afaceri, Editura Eficient, București, 1998 , p. 11

Bennett, Peter D. (edit.) (), Dictionary of Marketing Terms , Chicago, IL, 1995 , p.33

Boier Leonte, Rodica A. (), Cercetări de marketing, Editura Fundației Academice “Gh. Zane”, Iași, 2001, p. 67

Boier, Rodica A. (), Inovare și succes. Strategii de marketing pentru produse noi, Editura Sedcom Libris, Iași, 1997, p. 64

Boier, Rodica A. (2005), „Marketingul – o nouă definiție”, Revista de comerț, nr. 4.

Boier, Rodica, Țimiraș C. Laura , Cercetarea de marketing, Editura Peformantica, Iași, 2006, p. 39

Cătoiu, Iacob , „Cercetare de marketing” , Editura Economică, București, 2003, p. 54

Cătoiu, Iacob, Carmen Bălan, Bogdan Onete, Ioana Cecilia Popescu, Călin Vegheș, Metode și tehnici utilizate în cercetările de marketing – aplicații, Editura Uranus, București, 1999, p. 67

Chadwick, Simon , „So much information, so few ways to access it”, Marketing News, American Marketing Association, Nov. 15, 2005, p. 10

Drăgan, J. C., M. C. Demetrescu (1996), Practica prospectării pieței. Tehnici de cercetare în marketing, Editura Europa Nova, București, 1996, p.51

Enright, Allison (2006) „Glut of M&A activity brings research along for the ride”, „American Marketing Association. Honomichl 50, 2006 Business Report on the Marketing Research Industry”, Marketing News, 15 June 2006.

Gurram, Gopal, (2005), “Marketing research can be impetus for business model change”, Marketing News, Chicago, IL Feb. 1, p. 60

Honomichl, Jack (2006) „Mixed bag of revenue growth in 2005”, „American Marketing Association. Honomichl 50, 2006 Business Report on the Marketing Research Industry”, Marketing News, 15 June 2006, p.19

James, Dana (2000), „Qualitative” în „Outlook 2000. A Look at the Trends that Will Shape the New Year”, Marketing News, Jan. 17.

Keefe, Lisa M. (2004), „What is the meaning of ’marketing’?”, Marketing News, September 15.

Lefter Constantin, Cercetarea de Marketing. Teorie și practică. Editura Lux Libris. 1998, p. 16-17.

Lehmann, Donald R., Russell S. Winer (2005), Analysis for Marketing Planning, 6th Edition, Irwin, Burr Ridge, IL.

Lehmann, Donald R., Sunil Gupta, Joel H. Steckel (1998), Marketing research, Addison – Wesley Educational Publishers Inc.

Lichtenthal, David J., Leland L. Beik, „A History of the Definition of Marketing", în: Jagdish N. Sheth (edit.), Research in Marketing, JAI Press, Inc., vol. 7, 1984

Lilien, Gary L., Arvind Rangaswamy (2004), Marketing Engineering: Computer-assisted Marketing Analysis and Planning, Trafford Publishing, Victoria, BC.

Lisa M. Keefe, „What is the meaning of ’marketing’?”, Marketing News, September 15, 2004.

Maxim, Emil, Toader Gherasim (2000), Marketing, Editura Economică, București,

p. 237-239.

Payne, Adrian, Martin Christopher, Moira Clarck, Helen Peck (1998), Relationship Marketing for Competitive Advantage. Winning and Keeping Customers, Butterworth-Heinemann, Linacre House, Jordan Hill, Oxford.

Pop, Marius D. (2004), Cercetări de marketing, Editura Alma Mater, Cluj – Napoca,

p. 57

Pop, Marius D., Adrian G. Pocol, Mihai F. Băcilă, Ovidiu I. Moisescu (2004), Cercetări de marketing: teste – aplicații – studii de caz, Editura Alma Mater, Cluj – Napoca.

Sheth, Jagdish, Atul Pravatiyar (2000), Handbook of Relationship Marketing, Sage Publications, Inc..

Tănăsoiu, Ovidiu, Andreea Iluzia Iacob (1998), Econometrie – studii de caz, Editura A.S.E. București.

Vaschi, Maria (2006), „Studiile de piață își reduc marja de eroare”, Capital, nr.7/2006.

Zikmund G. William, Essentials of Marketing Research. The Dryden Press, 1999, p. 55

Zikmund G. William, Exploring Marketing Research. Fifth Edition. The Dryden Press, 1994, p. 21.