Analiza Comportamentului Cetatenilor Fata de Deseurile Electrice Si Electronice

CUPRINS

CAPITOLUL I. Deșeurile de echipamente electrice și electronice o nouă provocare pentru societatea modernă

1.1. (D)EEE-urile cuprinse in Directiva CE

1.2. Clasificarea (D)EEE-urilor

1.3. Ce echipamente sunt acoperite de reglementările privind managementul echipamentelor electrice și electronice?

CAPITOLUL II. Componente și substanțe periculoase tipice pentru DEEE-uri

2.1. Definirea componentelor și substanțelor periculoase

2.2. O analiză a periculozității și recomandări

2.3. Exemple: televizoare și monitoare

2.4. Exemplu: echipamente de răcire și congelare

CAPITOLUL III. Cele mai bune tehnici de tratare, recuperare, reciclare si valorificare

3.1. Legislatie si Legi de mediu

3.2.Responsabilitățile Ministerului Mediului privind deșeurile din surse de iluminat

3.3.Documentația solicitată de organismele de mediu

3.4Strategia națională privind gestiunea deșeurilor de echipamente electrice și electronice

3.5.Deșeuri de echipamente electrice și electronice

CAPITOLUL IV. Analiza comportamentului cetatenilor fata de deseurile electrice si electronice-Studiu de caz

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I.Deșeurile de echipamente electrice și electronice

o nouă provocare pentru societatea modernă

Deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) reprezintă fluxul de deșeuri cu cea mai rapidă creștere atât pe plan național cât și internațional. Astfel, dacă în 2005 în Europa se produceau circa 9 milioane de tone DEEE, datele estimative arată că, până în 2020, cantitatea generată va depăși 12 milioane de tone1. În România, cu toate că în 2006 s-au colectat numai1132 tone de DEEE iar în 2007 respectiv 3287 tone2, cantitatea care ar fi trebuit colectată, conform legislației în vigoare ar trebui să depășească 80.000 tone/an. Astfel, la o populație de 20 milioane de locuitori, obiectivele de colectare stabilite la nivel European sunt de patru kilogame pe cap de locuitor, iar ineficiența României în implementarea acestui proces nu poate decât să ne îngrijoreze, având ca efect aplicarea de penalități ale Comisiei Europene pentru întreaga țară.

Cu toate că nivelul sancțiunilor pentru neconformitate este substanțial, n-ar trebui ca acesta să fie principalul argument pentru o mai mare implicare a populației în procesul de colectare, reutilizare și reciclare a DEEE-urilor, o mai mare semnificație la nivel material și moral având moștenirea pe care o lăsăm generațiilor viitoare. Astfel se pune întrebarea dacă asigurarea unui mediu sănătos și a unei vieți mai bune pentru copiii noștri justifică eforturile pe care trebuie ca fiecare dintre noi să le întreprindă pentru gestionarea eco-rațională a DEEE-urilor, pentru o dezvoltare durabilă.

Atunci când DEEE sunt tratate fără respectarea procedurilor adecvate, se produc daune asupra mediului, în special prin eliberarea de metale grele precum mercurul din lămpile fluorescente compacte și din ecranele plate și plumbul din televizoare. Echipamentele de răcire și de congelare vor elibera, în medie în fiecare an, peste 6 720 de tone de gaze cu efect de seră care diminuează stratul de ozon, daunele aduse climei fiind în valoare de aproximativ 1 miliard EURO pe an.

Aruncarea necontrolată a deșeurilor reprezintă o problemă de sănătate publică și o pată pe

obrazul Planetei albastre.

Ce e de făcut – fiecare dintre noi poate să contribuie la salvarea planetei reciclând deșeurile de echipamente electrice și electronice. Reciclând, fiecare dintre noi contribuie la prezervarea resurselor naturale și la asigurarea unui mediu de viață sănătos. DEEE-urile conțin o sumă de materiale utile ca: metale și nemetale, metale prețioase (aur, argint, platină), mase plastice, alte materiale. Prin reciclarea acestora se fac importante economii de materii prime și de energie.

Tratarea DEEE-urilor trebuie efectuată numai în centre specializate și autorizate. Procedurile de reciclare care nu se bazează pe cele mai bune practici risipesc metale prețioase și materii plastice reciclabile, generând consum de energie și daune asupra mediului ca urmare a producției de materii pure.

Primul pas pentru gestionarea ecologică a DEEE-urilor este colectarea selectivă. Aceasta se poate face prin predarea la magazin a echipamentului vechi atunci când cumpărăm unul nou. Unele firme oferă un discount pentru încurajarea acestei practici și ca metodă de stimulare a vânzărilor.

O altă metodă de colectare selectivă este predarea DEEE-urilor la punctele organizate de municipalități. Lista completă și actualizată a acestor puncte o puteți găsi la adresa http://www.deseurielectrice.ro/centre.htm. În scopul, facilitării colectării selective a DEEE-urilor Ministerul mediului, cu sprijinul organizațiilor colective din domeniu, organizează periodic campania “Marea debarasare”.

Înafara beneficiilor de mediu, tratarea ecologică a DEEE-urilor aduce și importante beneficii sociale prin creșterea numărului de locuri de muncă în sectorul tratării DEEE, la nivel european acestea pot creste cu aproximativ câteva zeci de mii, de asemenea, prin creșterea veniturilor industriei deșeurilor.

(D)EEE-urile cuprinse în Directiva CE

Definitia echipamentelor electrice si electronice (EEE) conform HG 448/2005:

Echipamentele electrice și electronice sunt „echipamentele care funcționează pe bază de curenți electrici sau câmpuri electromagnetice și echipamentele de generare, transport și de măsurare a acestor curenți și câmpuri, incluse în categoriile prevăzute în anexa nr. 1A și destinate utilizării la o tensiune mai mică sau egală cu 1.000 volți curent alternativ și 1.500 volți curent continuu”.

Clasificarea (D)EEE-urilor

Dacă această electricitate provine de la o baterie, de la un panou solar, de la un alt echipament sau de la rețeaua electrică contează mai puțin. Mai important este dacă funcția originară a echipamentului se bazează pe electricitate. Ca îndrumare, legislația include o clasificare în 10 categorii:

aparate de uz casnic de mari dimensiuni

aparate de uz casnic de mici dimensiuni

echipamente informatice și de telecomunicații

echipamente de larg consum

echipamente de iluminat

unelte electrice și electronice (cu excepția uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni)

jucării, echipamente sportive și de agrement

dispozitive medicale (cu excepția tuturor produselor implantate și infectate)

instrumente de monitorizare și control

distribuitoare automate.

Acestea acoperă aproximativ 90% din toate EEE-urile, și astfel din toate DEEE-urile. În mare, acestea acoperă aproape toate echipamentele electronice de larg consum.

Ce echipamente sunt acoperite de reglementările privind managementul echipamentelor electrice și electronice?

Anexa 1B a Legislației listează câteva exemple din aceste categorii. Rețineți că acestea sunt doar niște exemple: dacă un produs nu este listat aici el poate fi totuși DEEE.

CAPITOLUL II.Componente și substanțe periculoase tipice pentru DEEE-uri

2.1 Definirea componentelor și substanțelor periculoase

(D)EEE-urile sunt în principal un amestec de metale, materiale plastice, sticlă sau alte materiale și substanțe. Cele mai multe pot fi dezmembrate și reciclate fără a crea probleme de mediu deosebite. Doar anumite bucăți sau piese din alte materiale pot fi periculoase. Pot apărea serioase probleme de mediu și de protecția muncii nu atât pe perioada folosirii produsului de către consumatori cât în procesul de dezmembrare.

De aceea, Directiva UE și legislația românească prevăd ca cel puțin următoarele substanțe, preparate și componente să fie îndepărtate din orice DEEE colectat:

condensatoarele care conțin policlorobifenil PCB;

componentele care conțin mercur, precum întrerupătoarele sau lămpile cu

retroiluminare;

baterii;

plăcile de circuit imprimat ale telefoanelor mobile, în general, și alte dispozitive, dacă suprafața plăcii de circuit imprimat este mai mare de 10 cm2;

cartușele de toner, lichid sau sub formă de pastă, precum și tonerele de culoare;

materialele plastice care conțin materiale bromurate nepropagatoare de flacără;

deșeurile de azbest și componentele care conțin azbest (ex. Boilere și sisteme de încălzire);

tuburile catodice;

clorofluorocarburile (CFC), hidroclorofluorocarburile (HCFC) sau hidrofluorocarburile (HFC), hidrocarburile (HC);

lămpile cu descărcare în gaze;

ecranele cu cristale lichide (împreună cu carcasa lor, dacă este cazul) cu o suprafață mai mare de 100 cm2 și toate ecranele retroiluminate cu lămpi de gaz cu descărcare;

cablurile electrice externe;

componente conținând fibre ceramice refractare;

componente conținând substanțe radioactive (ex. detectoare de fum);

condensatorii electrolitici care conțin substanțe periculoase (înălțime > 25 mm, diametru > 25 mm sau volum similar în mod proporțional).

2.2 O analiză a periculozității și recomandări

Majoritatea substanțelor și componentelor listate mai sus sunt deșeuri periculoase și trebuie tratate ca atare după colectarea selectivă și înainte de dezmembrare. Trebuie aplicate legislația referitoare la deșeurile periculoase și legislația referitoare la protecția muncii și a sănătății. Într-un proces normal de dezmembrare, acestea crează cerințe speciale referitoare la manipulare și depozitare.

Pentru depozitarea de către comercianții cu amănuntul sau la centrele de depozitare municipale sau regionale singura cerință este să nu aibă loc nici un fel de dezmembrare. În general, atât timp cât produsul nu este alterat, ceea ce înseamnă că rămâne în aceeași stare ca atunci când era utilizat de consumator, nu apare nici o problemă specială. Sigur, depozitul trebuie protejat de vreme nefavorabilă așa cum trebuie să facă și consumatorul (acest aspect nu se aplică în mod necesar punctelor de colectare de lângă case sau blocuri). Iar depozitarea trebuie să fie în mod clar temporară: nu mai mult decât câteva săptămâni.

În timpul dezmembrării, componentele periculoase trebuie să fie îndepărtate și depozitate conform cerințelor legislației referitoare la deșeurile periculoase.

În general, dezmembrarea ar trebui să se producă doar în instalații autorizate și, pentru că multe produse (D)EEE conțin substanțe periculoase, acestea trebuie autorizate conform legislației referitoare la deșeurile periculoase.

Monitorizarea, dezmembrarea și depozitarea substanțelor, preparatelor și componentelor (fie acestea deșeuri periculoase, fluide sau cele menționate în secțiunea 3.1) ce au fost îndepărtate trebuie neapărat să „dovedească” o tratare sigură din punct de vedere al protecției mediului. Acestă monitorizare poate fi reglementată în autorizație sau în sistemele de calitate ale instalației de tratare. Pentru monitorizare nu trebuie colectate date noi, pentru că pot fi folosite datele deja colectate în conformitate cu autorizația și cu legislația privind deșeurile periculoase și alte deșeuri.

Atunci când se realizează îndepărtarea substanțelor periculoase, trebuie să se demonstreze că procesarea finală, reciclarea și/sau depozitarea acestor substanțe, preparate și componente nu au efecte negative asupra mediului.

2.2.1 Exemple: televizoare și monitoare

Echipamentele ce conțin CRT (televizoare sau monitoare) sunt mai întâi dezmembrate manual. Carcasa, care este de obicei din plastic sau uneori din lemn, este separată. Carcasele din plastic sunt reciclate, iar lemnul este depozitat separat. Apoi CRT se separă de componentele electronice, care sunt trimise mai departe spre procesare.

CRT-urile dezmembrate în utilajul care separă sticla în două părți: partea din spate care conține plumb (conul din sticlă) și partea din față care conține bariu (ecranul de sticlă). Dupa ce se îndepărtează stratul fluorescent din interiorul ecranului de sticlă, acesta se poate refolosi pentru producerea unor noi componente frontale ale tuburilor catodice. Stratul de oxid de fier de pe conul de sticlă este îndepărtat într-o mașină special creată pentru acest scop. După acest proces sticla poate sa fie de asemenea refolosită în producția de noi părți posterioare ale tuburilor catodice .
ă se demonstreze că procesarea finală, reciclarea și/sau depozitarea acestor substanțe, preparate și componente nu au efecte negative asupra mediului.

2.2.1 Exemple: televizoare și monitoare

Echipamentele ce conțin CRT (televizoare sau monitoare) sunt mai întâi dezmembrate manual. Carcasa, care este de obicei din plastic sau uneori din lemn, este separată. Carcasele din plastic sunt reciclate, iar lemnul este depozitat separat. Apoi CRT se separă de componentele electronice, care sunt trimise mai departe spre procesare.

CRT-urile dezmembrate în utilajul care separă sticla în două părți: partea din spate care conține plumb (conul din sticlă) și partea din față care conține bariu (ecranul de sticlă). Dupa ce se îndepărtează stratul fluorescent din interiorul ecranului de sticlă, acesta se poate refolosi pentru producerea unor noi componente frontale ale tuburilor catodice. Stratul de oxid de fier de pe conul de sticlă este îndepărtat într-o mașină special creată pentru acest scop. După acest proces sticla poate sa fie de asemenea refolosită în producția de noi părți posterioare ale tuburilor catodice .

Procesarea tuburilor CRT: îndepărtarea stratului fluorescent ținându-se cont de protecția muncitorilor și folosindu-se ventilație (cu filtre!). Pulberea ce se crează în urma tăierii CRT-ului e contaminată cu bariu. După separare, învelișul este îndepărtat, acest proces ducând de asemenea la apariția pulberilor.

2.2.2 Exemplu: echipamente de răcire și congelare

Cel mai important aspect legat de dezmembrarea echipamentelor de răcire și congelare este recuperarea agenților de răcire și a spumei poliuretanice de etanșare (PUR). Agenții de răcire pot fi din CFC, propan sau amoniac. Spuma conține în principal CFC. Pentru îndepartarea CFC din instalația de răcire se folosesc instrumente speciale. CFC-urile din spumă sunt extrașse prin extrudare sau prin mărunțire. Utilizând tehnicile de condensare criogenă, CFC-urile devin lichide și sunt colectate în containere sub presiune iar ulterior sunt procesate (eliminate) de firme specializate, în conformitate cu reglementările existente.

Celelalte componente rămase ale echipamentelor de răcire și congelare sunt distruse în continuare folosind diferite procese de reducere și separare. În acest mod se pot recicla peste 90% din componentele echipamentelor de răcire și congelare.

Exemple de echipamente de răcire și congelare:

Frigidere de uz gospodăresc cu/ fără compartiment de congelare

Frigidere cu două uși

Vitrine frigorifice

Răcitoare de apă

Aparate de aer conditțonat

Unităti de răcire industriale

Panouri (de la unități frigorifice) care conțin PUR

Materiale recuperate:

CFC și alți agenți de răcire

Ulei

Plastic

Fier

Aluminiu

Îndepărtarea CFC-urilor și a altor agenți de răcire din frigidere.

Recomandări pentru oamenii in privinta DEEE-urilor:

Sa aleaga aparate mai putin poluante, cu o durata mai lunga de viata;

Sa predea aceste deseuri la platformele si centrele de colectare ;

Sa solicite companiei de salubrizare sa preia deseurile de la domiciliul lor;

Sa duca la schimb la comercianti echipamentele vechi atunci cand cumpara alte-le noi ;

Sa nu cumpere obiecte electrice de unica folosinta;

Sa incerce sa repare obiectele in loc sa le inlocuiasca cu cele noi;

Sa cumpere obiecte care consuma mai putina energie ;

Sa nu arunce aragazul vechi pe camp sau la groapa de gunoi. Magazinele care comercializeaza astfel de produse sunt obligate sa le primeasca pe cele vechi, la cumpararea unora noi;

Sa nu arunce telefonul mobil la gunoi. Firmele din Romania au inceput si ele programe de reciclare. Acest lucru inseamna ca poti duce telefonul vechi la orice centru de telefonie mobila.

CAPITOLUL III .Cele mai bune tehnici de tratare, recuperare, reciclare si valorificare

Conform art. 6.1 din Directiva DEEE, sistemele disponibile pentru tratarea DEEE trebuie să folosească cele mai bune tehnici de tratare, recuperare și reciclare. Întrebarea este cum să se interpreteze aceste termene? Nu există documente de referință (BREF) pentru cele mai bune tehnici disponibile pentru tratarea, recuperarea și reciclarea DEEE-urilor (conform cu procedurile din Directiva 96/61/EC).

O listă a celor mai bune practici este prezentată în tabelele de mai jos. Referitor la dezmembrare, tratare, recuperare și reciclare cele mai relevante sunt:

Decât să faceți liste cu cele mai bune tehnici disponibile mai bine stabiliți un set de parametri ce trebuie obținuți și aceștia pot fi listați în autorizație;

Deșeurile provenite din „deșeuri” sau produse ICT sunt foarte diverse. Nu poate exista ceva care să reprezinte cele mai bune practici și să acopere toate domeniile Directivei.

Exemplu :Tratarea aparatelor electrocasnice de mici si mari dimensiuni

Pregatirea aparatelor in vederea tratarii

Consta in indepartarea cablurilor electrice externe si a elementelor cu continut periculos.

Maruntirea primara

Maruntitorul primar realizeaza o fractionare a aparatelor, pentru o sortare manuala mai usoara a materialelor si componentelor rezultate.

Sortarea manuala

Sunt sortate anumite componente ce urmeaza a fi tratate pe alte linii (condensatori, bobine si transformatoare,placi de circuita imprimate) etc.

Maruntirea secundara

Are rolul de a aduce fractiile la dimensiuni mai mici.

Separarea fractiilor

a) separare magnetica: se separa fractiile metalice feroase din fractiilor obtinute;

b) separare inductiva: din fractiile ramase, se separa fractiile metalice neferoase (ex. aluminiu si cupru) de fractiile nemetalice (ex. plastic, lemn, cauciuc, etc).

Intrare:- Aparate de uz casnic de mici dimensiuni (filtre de cafea, prajitoare de paine, aspiratoare, fiare de calcat, uscatoare de par, ceasuri desteptatoare, etc.)- Aparate de uz casnic de mari dimensiuni (masini de spalat, masini de gatit, cuptoare cu microunde, radiatoare electrice, etc.,)

Iesire:- fractii de plastic, metale feroase si neferoase, sticla, cabluri, placi de circuit integrat, etc.

In urma operatiunilor complexe de tratare, rezulta diferite fractii cu valoare economica pozitiva precum:

metale feroase si neferoase (aluminiu, cupru, alama)

diverse tipuri plastic:

mixuri de ABS/PS din frigidere, electronice de mici dimensiuni,

PVC si PE din cabluri, carcase de monitoare, televizoare sau imprimante,

ABS si PP din masini de spalat,

diverse componente electrice si electronice (motoare, transformatoare, compresoare, bobine)

Aceste fractii sunt sortate cu atentie si comercializate atat in tara cat si in strainatate. 

Ele sunt considerate materii prime secundare si reintra in circuitul industrial pentru fabricarea de noi produse salvand, pe aceasta cale, o mare parte din resursele naturale. De asemenea, pot fi folosite ca si combustibil alternativ (lemn provenit din dezmembrari, spuma poliuretanica peletizata).

3.1. Legislatie / Legi de mediu

Hotararea de Guvern 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice;

Hotararea de Guvern 856/2005 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase

Ordin 1223/2005 privind procedura de inregistrare a producatorilor, modul de raportare si evidenta a datelor privind echipamentele electrice si electronice si a deseurilor de echipamente electrice si electronice

Ordin 986/2006 privind aprobarea procedurii de reglementare si control al transporturilor deseurilor pe teritoriul Romaniei

Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor

OUG nr.78/2000 privind regimul deseurilor

Legea Nr.426/2001 privind regimul componentelor, subansamblelor si produselor consumabile, parte integranta a echipamentului

Directiva CE 67/548/EEC/1997 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si produselor periculoase

Directiva Europeana 2002/96/CE privind modul de finantare al procesului de gestiune al DEEE

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 728 din data de 2 noiembrie  2010 a fost publicata Hotararea Guvernului nr. 1037/2010 privind deseurile de echipamente electrice si electronice. Actul normativ are ca obiectiv prevenirea producerii deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE), cat si reutilizarea, reciclarea si alte forme de valorificare a acestora.

De asemenea, actul normativ urmareste imbunatatirea performantelor privind protectia mediului si sanatatea populatiei ale tuturor celor implicati in ciclul de viata al echipamentelor electrice si electronice: producatori, importatori, distribuitori, consumatori si, in mod deosebit, ale acelor operatori economici care sunt direct implicati in colectarea, tratarea, reciclarea, valorificarea si eliminarea nepoluanta a deseurilor de echipamente electrice si electronice.

Prevederile noului act normativ se refera, in principal, la urmatoarele aspecte:

Proiectarea produsului

Se stabileste obligatia producatorilor de a introduce in fabricatie acele echipamente electrice si electronice (EEE) ale caror proiecte tin seama de urmatoarele aspecte:
– sa faciliteze operatiunile de demontare si valorificare a componentelor;
– sa prevada posibilitati de reutilizare si reciclare a DEEE, a componentelor si materialelor lor.

Colectarea selectiva

In vederea colectarii selective a DEEE provenite de la gospodariile particulare, autoritatile executive ale unitatilor administrativ-teritoriale au o serie de obligatii, din care amintim:

– de a organiza, de a gestiona si de a coordona colectarea separata a deseurilor de echipamente electrice si electronice de la gospodariile particulare si transportul acestora la punctele de colectare prin intermediul serviciului public de salubrizare, sau prin incredintarea colectarii DEEE catre un operator economic colector autorizat de catre agentia judeteana pentru protectia mediului;

– de a stabili si de a comunica agentiei judetene pentru protectia mediului modalitatea si frecventa de colectare a DEEE de la gospodariile particulare. Frecventa de colectare trebuie sa fie de cel putin o data pe trimestru;

– de a preda DEEE colectate catre producatorii sau organizatiile colective ale acestora in vederea realizarii tratarii/reciclarii DEEE colectate.

– de a asigura existenta si functionarea cel putin a unui punct de colectare selectiva a DEEE provenite de la gospodariile particulare la 50.000 de locuitori, dar nu mai putin de un punct de colectare in fiecare localitate;

– de a asigura evidenta DEEE intrate si iesite din punctele de colectare si de a raporta anual datele agentiilor judetene pentru protectia mediului.

Tratarea

Operatorii economici efectueaza operatiuni de tratare a DEEE numai daca detin autorizatie de mediu, potrivit legislatiei in vigoare, autorizatie ce va fi obtinuta de catre acestia distinct, pe fiecare categorie de DEEE.

Valorificarea

Producatorii sau organizatiile colective care actioneaza in numele producatorilor au obligatia sa asigure preluarea si valorificarea DEEE colectate selectiv.Aceste categorii au obligatia de a indeplini anumite obiective pentru DEEE tratate, referitoare la rata de valorificare exprimata intr-un procent minim din greutatea medie a aparatului.

Alte dispozitii

Actul normativ mai cuprinde prevederi referitoare la finantarea gestionarii DEEE provenite de la gospodariile particulare si de la alti utilizatori, informatiile pe care producatorii sunt obligati sa le furnizeze utilizatorilor de EEE, precum si informatii referitoare la reutilizare si tratare.

Ministerul Mediului si Padurilor intocmeste un registru al producatorilor, in care sunt centralizate anual informatii, inclusiv estimari, cu privire la cantitatile si categoriile de EEE introduse pe piata nationala, cantitatile si categoriile de EEE care au fost colectate prin toate mijloacele si reutilizate, reciclate si recuperate, greutatea sau numarul deseurilor colectate exportate.

Ministerul Mediului si Padurilor transmite informatiile Comisiei Europene o data la 2 ani, in termen de 18 luni de la sfarsitul perioadei acoperite de raportare. De asemenea, Ministerul Mediului si Padurilor transmite Comisiei Europene, o data la 3 ani, un raport privind aplicarea prevederilor noii hotarari.

Actul normativ mai cuprinde reglementari referitoare la inspectie si control, precum si sanctiuni.

Pentru eliminarea metodelor de tratare necorespunzătoare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, atât pe plan național cât și internațional, s-au elaborat o serie de legi care reglementează gestionarea acestui flux de deșeuri. Astfel, în anul 2005 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 491/10.06.2005 Hotărârea Guvernului nr. 448/2005 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice.

Ulterior, în baza acestei hotărâri au fost emise o serie de acte subsecvente dintre care menționăm următoarele:

Ordinul nr. 901/2005 privind aprobarea măsurilor specifice pentru colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice care prezintă riscuri prin contaminare pentru securitatea și sănătatea personalului din punctele de colectare (publicat în M.Of. nr. 910 din 12 octombrie 2005);

Ordinul nr. 1225/721/2005 privind aprobarea Procedurii și criteriilor de evaluare și autorizare a organizațiilor colective în vederea preluării responsabilității privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare și valorificare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (publicat în M.Of. nr. 1161/ 21 decembrie 2005), modificat și completat prin OM nr. 910/2007 (publicat în M.Of. nr. 428/ 27 iunie 2007);

Ordinul nr. 66/20 ianuarie 2006 privind Privind constituirea Comisiei de evaluare și autorizare a organizațiilor colective în vederea preluării responsabilității privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare și valorificare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, modificat și completat prin OM nr. 262/2009 (ordin intern);

Ordinul nr. 1223/715/2005 privind procedura de înregistrare a producătorilor, modul de evidență și raportare a datelor privind echipamentele electrice și electronice și deșeurile de echipamente electrice și electronice (publicat în M.Of. nr. 1/ 3 ianuarie 2006) modificat și completat prin Ordinul nr. 706/2007 (publicat în M.Of. nr. 307/ 9.05.2007);

Odinul 556/435/191 din 5 iunie 2006 privind marcajul specific aplicat echipamentelor electrice și electronice introduse pe piata dupa data de 31 decembrie 2006 (publicat în M.Of. nr. 608/ 13 iulie 2006).

Ca urmare a reglementării activității de gestionare a DEEE-urilor s-au înființat o serie de organizații colective, societăți care preiau responsabilitatea producătorilor de DEEE privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare și valorificare a DEEE-urilor.

Reciclarea – DEEE (deseurile de echipamente electrice si electronice)

Ca tara membra a Uniunii Europene, Romania este obligata sa recicleze 4 kg / locuitor de deseuri provenite de la echipamente electrice si electronice. Reciclarea deseurilor in general se face in cinci  etape:

– Cloectare;

– Transport;

– Reciclarea prorpiu-zisa;

– Valorificarea materialelor reciclabile;

– Eliminarea deseurilor nereciclabile.

3.2.Responsabilitățile Ministerului Mediului privind deșeurile din surse de iluminat

Ministerul Mediului se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației

publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, cu sediul în municipiul București, Bd. Libertății nr. 12, sectorul 5. Ministerul Mediului aplică strategia și Programul de guvernare 2009-2012, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 31/2008 pentru acordarea încrederii Guvernului, în vederea promovării politicilor în domeniile mediului, gospodăririi apelor și dezvoltării durabile. Ministerul Mediului realizează politica în domeniile mediului și gospodăririi apelor la nivel național, elaborează strategia și reglementările specifice de dezvoltare și armonizare a acestor activități în cadrul politicii generale a Guvernului, asigură și coordonează aplicarea strategiei Guvernului în domeniile sale de competență, îndeplinind rolul de autoritate de stat, de sinteză, coordonare și control în aceste domenii. Ministerul Mediului coordonează activitatea de integrare a cerințelor privind protecția mediului în celelalte politici sectoriale, în concordanță cu cerințele și standardele europene și internaționale. Ministerul Mediului este desemnat ca autoritate de management pentru Programul operațional sectorial pentru infrastructura de mediu.

Articolul 6 din HG nr. 448/2005 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, obligă Ministerul Mediului și Gospodăririi apelor, prin aliniatul (2), să adopte standarde minimale de calitate pentru tratarea DEEE-urilor colectate și să informeze Comisia Europeană în vederea publicării acestor standarde.

Articolul 7 din aceeși Hotărâre de Guvern, care reglementează activitatea de valorificare a deșeurilor din echipamente electrice și electronice, prin aliniatul (4), obligă producătorii și terții care acționează în numele producătorilor să organizeze colectarea, valorificarea și reciclarea DEEE, pentru a îndeplini obligațiile prevăzute la art. 5 alin. (13) și art. 7 alin. (1) la gestionarea individuală prin propriile resurse, sau la transferarea acestor responsabilități, pe baza unu contract, către un operator economic, legal constituit – organizație colectivă – autorizată în acest scop de Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor.

Aliniatul 5 al art. 7 din HG 448/2005 a obligat Ministerul Mediului și Gospodării Apelor, ca împreună cu Ministerul Economiei și Comerțului să stabilească în termen de 90 de zile de la data publicării HG nr. 448/2005 procedura și criteriile de autorizare a organizațiilor colective. Ordinul 1225/2005 privind privind aprobarea Procedurii și criteriilor de evaluare și autorizare a organizațiilor colective în vederea preluării responsabilității privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare și valorificare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice s-a publicat ăn data de 21 decembrie 2005 în Monitorul Oficial nr. 1161, partea I.

Aliniatul 6 din HG nr. 448/2005 obligă Ministerul Economiei și Comerțului și Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor la propunerea de teme de cercetare pentru dezvoltarea de noi tehnologii de valorificare, tratare și reciclare a DEEE în cadrul programelor sectoriale de cercetare.

Articolul 10 al aceleiași Hotărâri de Guvern, care reglementează informațiile pentru utilizatori, obligă producătorii să furnizeze utilizatorilor de DEEE din gospodăriile particulare toate informatiile necesare în legătură cu obligația de a nu elimina DEEE ca deșeuri municipale nesorate și de a colecta selectiv aceste deșeuri. De asemenea, prin alin. (2), Ministerul Economiei și Comerțului, Ministerul Mediului și Gospodării Apelor, precum și autoritățile publice locale au obligația de a promova campanii de informare și educare a consumatorilor pentru a-i încuraja să faciliteze procesul de refolosire, tratare și valorificare a DEEE.

În acest scop, s-au organizat iniția la nivel local/județean, apoi la nivel național campaniile de colectare gratuită a DEEE-urilor în fiecare prima sâmbătă din lună, “Marea Debarasare”. Astfel, utilizatorii din gospodării particulare pot depozita DEEE-urile în locurile de colectare a deșeurilor menajere pentru a fi ridicate de colectori autorizați. Informații despre această campania se pot obține de către persoanele fizice de pe site-urile Agențiilor locale de protecția mediului, Agențiilor regionale de protecția a mediului, Agenției Naționale a protecției mediului, Ministerului Mediului, http://www.deseurielectrice.ro/, precum și din presa locală și națională și paginile de internet ale colectorilor autorizați.

Conform articolului 12 din HG nr. 448/2005 privind deșeurile de echipamente electrice și

electronice, până la data de 31 decembrie 2005, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor a avut obligația de a întocmi un registru al producătorilor și importatorilor în care sunt centralizate anual informații, inclusiv estimări, cu privire la:

cantitățile și categoriile de EEE introduse pe piață;

cantitățile și categoriile de EEE care au fost colectate prin toate mijloacele și refolosite, reciclate și recuperate;

greutatea sau numărul deșeurilor colectate exportate.

Sancțiunile prevăzute de legislația în vigoare sunt următoarele:

amendă de la 500 la 1000RON pentru persoanele fizice și de la 2500 la 5000RON pentru persoanele juridice care nu predau DEEE către spații special înființate

amendă de la 2500 la 5000RON pentru agenții economici care nu informează despre tratarea corespunzătoare a DEEE sau despre substanțele periculoase din echipamentele

amendă de la 5000 la 7500RON pentru producătorii și distribuitorii care nu colectează selectiv DEEE și nu oferă informații în legătură cu acest procedeu

amendă de la 10000 la 20000RON pentru cei care trebuie să finanțeze costurile de gestionare și nu contribuie

amendă de la 10000 la 20000RON sau chiar suspendarea temporară a activității pentru producătorii și distribuitorii care nu colecteaz selectiv DEEE

Producătorii au obligația de a se înscrie până la data de 31 aprilie 2006 în registrul menționat la alin. (1) din art. 12 din HG nr. 448/2005 primind un număr de înregistrare ce va fi comunicat de aceștia tuturor rețelelor comerciale prin care sunt vândute EEE și a furniza informații despre cantitățile și categoriile de EEE introduse pe piață.

În baza ordinului 1223/2005 , producătorii au obligația de a completa tabelele 2.1, 2.2, 2.3, 2.4 care sunt preluate din anexele 2, 42a, 42c, 42d ale ordinului 1223/2005.

Informații generale estimate pentru anul pentru care se face înregistrarea pentru punerea pe piață a EEE

Tabel 2.2 Informații generale privind colectarea DEEE din gospodării

Pentru obiectivele de valorificare, reciclare și reutilizare in anul ……..

Cantitatea de deșeuri de echipamente electrice si electronice colectate și exportate în anul ………

Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor transmite informațiile Comisiei Europene o dată la 2 ani, în termen de 18 luni de la sfârșitul perioadei acoperite. Prima raportare acoperă perioada 2007-2008. Sunt avute în vedere în special operațiunile de tratare. Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor transmite Comisiei Europene, o dată la 3 ani, un raport privind aplicarea prevederilor HG nr. 448/2005. Acest raport se redactează pe baza unui chestionar sau a unei schițe primite de la Comisia Europeană. Raportul este pus la dispoziție Comisiei Europene în termen de 9 luni de la sfârșitul perioadei de 3 ani la care acesta se referă. Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor a întocmit primul raport trienal pentru perioada 2007-2009.

Ministerul Economiei și Comerțului, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor și autoritățile administrației publice locale promovează campanii de informare și educare a consumatorilor pentru a-i încuraja să faciliteze procesul de refolosire, tratare și valorificare a DEEE.

În România, în anul 2009 s-a desfășurat în fiecare prima sâmbătă din lună campania de colectare a deșeurilor din echipamente electrice și electronice “Marea debarasare”.

În cadrul acestei campanii, se colectează:

Aparate de uz casnic de mari dimensiuni

Aparate de uz casnic de mici dimensiuni

Echipamente informatice și de telecomunicații

Echipamente de larg consum

Unelte electrice și electronice (cu excepția uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni)

Echipamente de iluminat

La ultima campanie “Marea Debarasare”, din data de 5 decembrie 2009 s-au colectat 110098.5 kg de deșeuri la nivel național, la nivel regional în fruntea clasamentului situându-se Regiunea 2 Galați cu 45320 kg, Regiunea 6 Cluj Napoca cu 25179 kg și Regiunea 8 București-Ilfov cu 7526 kg colectate.

În anul 2006, Ministerul Mediului și Gospodăririi apelor a emis Ordin nr. 556 privind marcajul specific aplicat echipamentelor electrice și electronice introduse pe piață după data de 31 decembrie 2006.

Fig 2.2 Marcajul specific aplicat echipamentelor electrice și electronice

Echipamentele electrice și electronice introduse pe piață după data de 31 decembrie 2006 vor avea aplicate un marcaj conform modelului din Fig 2.2. În cazul în care datorită dimensiunilor echipamentului sau modului de funcționare a acestuia aplicarea marcajului pe echipament nu este posibilă, marcajul trebuie aplicat pe ambalaj, pe instrucțiunile de utilizare sau pe o etichetă separată atașată echipamentului electric și electronic . Orice producător care introduce pe piață echipamente electrice și electronice după data de 31 decembrie 2006 este obligat să se identifice prin aplicarea unei

etichete având un marcaj care va conține numele firmei, codul unic de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului sau orice informație de identificare a producătorului, fără a se confunda cu alt marcaj similar, aplicat anterior datei respective. Absența marcajelor și a etichetelor constituie contravenție și se sancționează conform art. 13 alin. (1) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 448/2005 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice.

În anul 2005, Ministerul Mediului și Gospodării Apelor a emis ordinul 901 privind aprobarea măsurilor specifice pentru colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice care prezintă riscuri prin contaminare pentru securitatea și sănătatea personalului din punctele de colectare . Agenția Națională pentru Protecția Mediului va duce la îndeplinire prevederile

acestui ordin.

Ministerul Mediului funcționează în structura actuală în baza HG nr. 57/2009 – privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului. Acesta are în subordine Direcția Generală Protecția Mediului și Dezvoltare Durabilă – Direcția Gestiune Deșeuri și Substanțe Periculoase.

3.3.Documentația solicitată de organismele de mediu

Organizațiile colective în vederea preluării responsabilităților privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare și valorificare energetică a deșeurilor de echipamente electrice și electronice pot funcționa pe baza Procedurii și criteriilor de evaluare aprobate de Ordinul nr. 1225/2005.

Autorizarea acestor organizații colective se realizează prin acordarea licenței de operare. Asociația Recolamp funcționează de la data de 11 septembrie 2007, pe baza Licenței de Operare nr. RO-ANPM-DEEE 003/2007, valabilă până la data de 11.09.2009 pentru gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice:

lămpi fluorescente drepte

lămpi fluorescente compacte

lămpi cu descărcare în gaze de înaltă intensitate, inclusiv lămpi cu vapori de sodiu la înaltă presiune și lămpi cu haloenuri metalice

lămpi cu vapori de sodiu la joasă presiune

alte materiale de iluminat sau echipamente de difuzat ori controlat lumina, cu excepția becurilor cu filament.

În anexa 1 este prezentată o copie a Licenței de Operare. Împreună cu Asociația Recolamp, au obținut Licențe de Operare pentru colectare, reutilizare, reciclare și valorificare și asociațiile:

Asociația ECO TIC : Licența de Operare nr. RO – ANPM – DEEE – 001/2007 valabilă până la 02.04.2009, pentru categoriile 1,2,3,4,6,7,9,10.

Asociația Romana pentru Reciclare RoRec: Licența de Operare nr. RO – ANPM – DEEE – 002/2007 valabilă până la 11.09.2009, pentru categoriile 1-10, cu excepția categoriei 5 literele b-

Asociația ENVIRON: Licența de Operare nr. RO – ANPM – DEEE – 004/2007 valabil ă până la 23.11.2009, pentru categoriile 1-10, cu excepția categoriei 5 literele b-f.

Asociația CCR LOGISTICS SYSTEMS RO S.R.L. : Licența de Operare nr. RO – ANPM – DEEE – 005/2008 valabilă până la 18.12.2010, pentru categoriile 1-10

Asociația ECOSYS RECYCLING SRL: Licența de Operare nr. RO – ANPM – DEEE – 006/2009 valabilă până la 03.06.2011, pentru categoriile 1-10

Emiterea, revizuirea și anularea licenței de operare se fac de către Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, prin Agenția Națională pentru Protecția Mediului. Emiterea licenței are la bază analiza documentației depuse și evaluarea planului de operare propus.

Pentru emiterea, vizarea anuală și revizuirea autorizației se achită următoarele tarife:

tariful de autorizare, în cuantum de 5.000 RON;

tariful de vizare anuală a autorizației, în cuantum de 2.000 RON;

tariful de revizuire a autorizației, în cuantum de 2.000 RON.

Tarifele se achită în contul indicat de Agenția Națională pentru Protecția Mediului. Tarifele de autorizare, vizare și revizuire a autorizației se percep pentru analiza documentației depuse, evaluarea planului de operare propus, evaluarea activității desfășurate, emiterea/vizarea/revizuirea autorizației. Tarifele se achită integral și acordă dreptul de a solicita Agenției Naționale pentru Protecția Mediului consultații de specialitate.

Dosarul de autorizare trebuie să cuprindă următoarele documente:

cerere-tip, conform anexei nr. 1 la prezenta procedură;

statutul sau, după caz, actul constitutiv al persoanei juridice (copie conform cu originalul);

certificat de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului (copie conform cu

originalul)/ încheierea prin care s-a dispus înscrierea în Registrul asociațiilor și fundațiilor (copie conform cu originalul);

certificat constatator eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului (copie conform cu

originalul)/ certificat de înscriere în Registrul asociațiilor și fundațiilor (copie conform cu originalul);

planul de operare pentru perioada de valabilitate a licenței, cu precizarea tipurilor de

echipamente din cadrul categoriilor prevăzute în anexele nr. 1A și nr. 1B la Hotărârea Guvernului nr. 448/2005;

argumentația de susținere a realizării planului de operare, în concordanță cu obiectivele

Strategiei naționale pentru gestionarea deșeurilor, ale Planului național pentru gestionarea deșeurilor și ale Planului de implementare a directivei cu privire la deșeurile de echipamente electrice și electronice;

strategia prin care utilizatorii de echipamente electrice și electronice vor fi informați asupra

măsurilor care se vor lua pentru colectarea selectivă a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, rolul utilizatorilor în procesul de reutilizare, reciclare și alte forme de recuperare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, posibilele efecte pe care ar putea să le aibă prezența substanțelor periculoase din echipamentele electrice și electronice asupra sănătății populației, semnificația simbolului prevăzut în anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 448/2005;

modele de contracte ce urmează a fi folosite în relația cu toți partenerii;

sumele ce urmează a fi percepute operatorilor economici care introduc pe piață deșeuri de

echipamente electrice și electronice, precum și estimarea sumelor ce urmează a fi plătite colectorilor/valorificatorilor/reciclatori autorizați, pe tip de material, și prezentarea în detaliu a modului de calcul al acestora;

valoarea estimată a costurilor anuale de colectare, tratare, eliminare și alte activități specificate

la pct. 9 lit. a) și b), inclusiv costurile pentru colectarea și tratarea deșeurilor istorice și orfane viitoare, precum și structura acestor costuri conform art. 8 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 448/2005;

veniturile estimate a fi realizate pentru acoperirea, costurilor precum și structura acestor

costuri, care nu trebuie să depășească costurile reale;

prezentarea sistemului de evidență – baza de date – ce urmează a fi folosit, sistem care se va

actualiza în funcție de cerințele de raportare către Comisia Europeană;

copii ale acordurilor, precontractelor/contractelor de preluare a responsabilității, copii ale

acordurilor precontractelor/contractelor încheiate cu societăți comerciale autorizate pentru colectarea, tratarea, valorificarea și reciclarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice – transmise acestora în vederea agreării clauzelor înainte de depunerea dosarului de autorizare; observațiile primite, care nu au fost preluate în documentul final, se anexează la contractul depus în dosarul de autorizare -, alte dovezi privind capacitatea tehnico-financiară (garanții etc.).

Strategia națională privind gestiunea deșeurilor de echipamente electrice și electronice

Elaborarea Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor, eficient din punct de vedere ecologic și economic.

Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor (SNGD) a fost publicată în 2004, cu trei ani înainte de aderarea României la Uniunea Europeană (UE). A fost concepută pe baza Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor, începute încă din 2001, dar și în conformitate cu obiectivele politicii naționale de protecție a mediului și de dezvoltare durabilă (Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă – 1999 și Strategia Națională de Protecție a Mediului – 2002). În acea perioadă s-a pus accentul pe adoptarea cadrului legislativ necesar aderării la UE și pe transpunerea în legislația românească a directivelor cheie privind gestionarea deșeurilor, precum și a altor directive din domeniul protecției mediului. Importanța aspectelor legislative se reflectă în SNGD precum și în Planul Național și Planurile Regionale de Gestionare a Deșeurilor.

Principiile strategice își au originea atât în experiența cotidiană, cât și în conceptul de excluziune socială. Excluziunea este rezultatul combinației între efectele negative ale politicilor și măsurilor distribuite pe sectoare. Procesul de excluziune tinde să se desfășoare într-un anumit spațiu. De aici rezultă necesitatea acțiunii integrate, a stabilirii de parteneriate, a participării persoanelor interesate și a întregii populații, materializate sub forma unei abordări teritoriale. Experiența și reflecțiile ulterioare conduc, fără îndoială, la apariția altor principii strategice, care pot fi mai prolifice, însă pentru moment acestea s-au dovedit a fi utile, eficiente și de calitate. Este evident că aplicarea acestora trebuie adaptată contextului și condițiilor concrete legate de timp și spațiu în cadrul cărora se implementează proiectul local și trebuie revizuite în contextul aplicării lor practice.

3.5.Deșeuri de echipamente electrice și electronice

Echipamentele electrice și electronice (EEE) sunt echipamente care funcționează pe bază de curent electric sau câmpuri electromagnetice, dar și echipamentele de generare, transport și de măsurare a acestor curenți și câmpuri, și care sunt destinate utilizării la o tensiune mai mică sau egală cu 1000 volți curent alternativ și 1500 volți curent continuu.

Deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) reprezintă echipamentele electrice și electronice pe care deținătorul le aruncă, are intenția sau obligația de a le arunca, precum și toate componentele, subansamblele și produsele consumabile, parte integrantă a echipamentului.

Directiva 2002/96/CE a fost transpusă în legislația națională prin HG nr. 448/200551 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, care transpune cerințele directivei europene, obiectivele și țintele ce trebuie atinse gradual. De asemenea, HG nr. 448/2005 prevede faptul că responsabilitatea finanțării colectării, transportului și eliminării DEEE din gospodăriile populației și de la ceilalți utilizatori revine producătorilor care pun pe piață EEE după 31.12.2006. Autoritățile responsabile sunt Ministerul Economiei, Ministerul Mediului și autoritățile locale. ANPM este responsabilă cu evaluarea și asigurarea secretariatului comisiei interministeriale de licențiere a organizațiilor colective care preiau de la producători și importatori responsabilitatea atingerii țintelor anuale, dar și cu agregarea datelor privind EEE și DEEE într-o bază de date și urmărirea stadiului de atingere a obiectivelor naționale. Agenția Națională pentru Substanțe Chimice și Periculoase este responsabilă cu impunerea de penalități în cazul neconformării cu HG nr. 992/2005, care transpune Directiva RoHS.

Conform Directivei 2002/96/CE, începând cu 2006, cantitatea de DEEE ce trebuie colectată de către Statele Membre este 4 kg/locuitor/an. România a solicitat perioada de tranziție de 2 ani pentru atingerea acestei ținte, datorită imposibilitații colectării acestei cantități din cauza gradului scăzut de dotare a populației cu EEE, a duratei mai mari de funcționare a EEE datorită veniturilor scăzute ale populației, dar și din cauza procentului mare de populație rurală, acest lucru însemnând dificultăți în dezvoltarea infrastructurii de colectare în aceste zone.

Planul de Implementare a Directivei 2002/96/CE (elaborat de MM în 2004) stabilește țintele intermediare pentru colectarea DEEE:

2006 – 2 kg/locuitor

2007 – 3 kg/locuitor.

Întrucât nu a existat un sistem de gestiune al acestui flux de deșeuri până în momentul preluării Directivei 2002/96/CE, nu există date pentru anii 2004, 2005 privind generarea, respectiv colectarea și valorificarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice. Din 2006 ANPM dispune de o bază de date pentru EEE și DEEE. În schimb, pe baza datelor existente și în funcție de durata medie de viață a produselor, se poate estima cantitatea colectabilă de DEEE în anii următori.

În România, ratele de colectare a DEEE au fost foarte mici în 2006 și 2007, din cauza faptului că infrastructura sistemului de colectare era în curs de organizare și datorită lipsei de preocupare și stimulare a populației pentru a preda DEEE existente în gospodării.

În celelalte State Membre ale UE rata de colectare a DEEE este relativ scăzută, datorită performanței mici la colectarea categoriilor de DEEE în afara celor din categoria 1. Atingerea țintelor de colectare ramâne o problemă mai ales pentru noile State Membre. Procentele actuale de colectare se situează între 25% pentru DEEE de dimensiuni mici și medii și 40% pentru DEEE de dimensiuni mari, ceea ce arată că există loc pentru ca aceste procente să se îmbunătățească. Studiul „2008 Review of Directive 2002/96/EC on Waste Electrical and Electronic Equipment” apreciază că, pe termen lung, rata de colectare poate să ajungă la 75% pentru DEEE mari și 60% pentru cele medii. Analizele arată că returnarea DEEE mai ușoare de 1 kg este foarte scăzută în toate sistemele analizate. În prezent, unele din cele mai performante sisteme de colectare din UE, colectează 58% din DEEE generate.

Factorii care influențează performanță colectării și tratării DEEE sunt:

disponibilitatea/accesibilitatea punctelor de colectare;

localizarea geografică;

cultura;

modalitățile de colectare a deșeurilor;

mecanismele financiare;

rolul activ al factorilor implicați, inclusiv al autorităților locale și guvernamentale.

Din datele aflate la dispoziția ANPM rezultă că în cursul anului 2006 au fost colectate aproximativ 1100 tone DEEE, din care, 43% sunt DEEE din categoria 1. Aceste date reprezintă o rată de colectare de aproximativ 0.1 kg/locuitor.

Din datele și calculele prezentate în studiul ICPE rezultă că, din EEE puse pe piață la nivelul anului 2005, conținutul de materiale reciclabile din componența acestora se ridică la peste 150000 tone, după cum urmează:

metale – 69.000 tone;

plastic – 68.000 tone;

sticlă – 13.500 tone.

Având în vedere durata medie de 15 ani pentru aceste echipamente și faptul că se consideră că 58% din cantitatea totală estimată a se genera este colectabilă chiar și în cazul celor mai performante sisteme de gestionare a DEEE, se poate estima care ar fi cantitatea de DEEE ce urmează a fi generată în România, cât și cantitățile ce s-ar putea colecta în următorii ani din DEEE categoria 1, după cum urmează .

Tabel 4.1: Estimarea DEEE categoria 1 (kg/locuitor/an)

Conform datelor WEEE Forum, deșeurile DEEE din categoria 1 reprezintă 46% din totalul DEEE generat. Se poate estima cantitatea totală anuală de DEEE ce se poate genera până în 2015 și, totodată, cantitatea colectabilă.

Tabel 4.2: Estimarea colectării DEEE total (kg/locuitor/an)

În condițiile în care trebuie atinsă ținta de colectare prevăzută (4 kg/loc/an începând din 2008) și având în vedere faptul că prognoza populației este de scădere, se ajunge la situația paradoxală în care România trebuie să fie eficientă încă de la început, respectiv să atingă o rată de colectare de 93% a DEEE generate în 2008, ceea ce este extrem de dificil.

Fig 4.1- Proiecția DEEE generat și colectat

Estimarea cantităților de DEEE colectate s-a făcut având în vedere următoarele ipoteze:

în condițiile în care nu se vor atinge ratele de colectare stabilite de Directiva 2002/96/CE, ci se vor atinge

ratele de colectare estimate pe baza cantității de EEE introduse pe piață și pe baza datelor Comisiei Europene sau ale altor State Membre (DEEE colectabil);

în condițiile în care se vor atinge țintele de colectare prevazute (3 kg/loc/an pentru 2007 și 4 kg/loc/an

începând din 2008).

În condițiile specifice României, ipoteza 1 este cea mai apropiată de realitate, având în vedere faptul că se bazează pe informații care provin din sisteme deja funcționale în alte State Membre.

Ipoteza 2 este puțin plauzibilă având în vedere veniturile populației și dotarea cu EEE, dar și de disponibilitatea populației de a duce DEEE proprii la centrele de colectare. De exemplu, în Slovacia, obiectivul intermediar pentru colectare în 2005 a fost de 0.43 kg/locuitor/an, iar pentru 2006 – 1.3 kg/loc/an. În Ungaria, în 2005 rata de colectare a fost de 1.35 kg/loc/an. Din prognoza realizată rezultă că abia în 2015 se poate colecta o cantitate de 4 kg/loc/an.

În decembrie 2008 a fost înaintată Comisiei Europene o propunere de directivă pentru revizuirea Directivei privind deșeurile de echipamente electrice și electronice. În acesta se afirmă că în prezent aproximativ 65% din echipamentele electrice și electronice (EEE) introduse pe piață sunt colectate separat, dar mai puțin de jumătate dintre acestea sunt tratate și raportate în conformitate cu cerințele directivei. Este posibil ca restul să facă obiectul unei tratări sub standarde și al exporturilor ilegale către țări terțe, printre care și țări ce nu fac parte din OCDE. Aceasta duce la pierderea unor materii prime secundare valoroase și crește riscul de eliberare a unor substanțe periculoase în mediu, inclusiv a unor substanțe cu potențial ridicat de diminuare a stratului de ozon și cu potențial de încălzire globală. Pe lângă aceasta, rata actuală de colectare de la gospodăriile particulare, de 4kg de DEEE/locuitor/an („rată universală”), nu reflectă economia fiecărui stat membru în parte și, prin urmare, duce la stabilirea unor obiective sub nivelul optim pentru unele țări și prea ambițioase pentru altele.

S-a considerat că următoarele opțiuni duc la îmbunătățirea eficacității directivei: cerințe minime de inspecție și aplicare a normelor în domeniul tratării și al transferului de deșeuri, stabilirea obiectivelor de colectare pentru producători la 85% din DEEE produse (echivalentul a 65% din EEE introduse pe piață care sunt deja colectate separat), incluzând DEEE provenite de la societăți în acest procent, colectarea tuturor fluxurilor de deșeuri care sunt cel mai pertinente din punct de vedere ecologic, exprimarea obiectivelor de colectare în funcție de EEE introduse pe piață. S-a constatat că opțiunile privind cerința minimă de inspecție și stabilirea obiectivelor de colectare pentru producători la 65% din EEE introduse pe piață în anul precedent duc la obținerea unei soluții optime din punct de vedere ecologic, economic și social în acest domeniu. Evaluarea impactului arată că procentul de 65% reflectă realitatea, întrucât acesta este volumul mediu de DEEE care este deja colectat separat în toate statele membre ale UE. Acest nivel ar include aproape toate DEEE de dimensiuni mari și medii a căror colectare este economică. Datele sugerează că, costurile de colectare pe unitate rămân aceleași și că beneficiile pentru mediu vor spori odată cu tratarea în mod corespunzător a mai multor DEEE colectate separat.

Prin urmare, în documentul înaintat Comisiei se propune o rată de 65% pentru colectarea DEEE (inclusiv a echipamentelor B2B), stabilită în funcție de volumul mediu de EEE introduse pe piață în cei doi ani precedenți. Acest obiectiv reflectă volumele de DEEE care sunt deja colectate separat în prezent în statele membre și ține seama de diferențele între statele membre în ceea ce privește consumul de EEE. Prin urmare, statele membre vor fi încurajate să atingă nivelul optim de colectare separată a DEEE. Rata de colectare propusă trebuie realizată anual, cu începere din 2016. Se propun câteva măsuri de flexibilitate: posibile măsuri de tranziție pentru statele membre și o reexaminare a ratei în 2012 de către Parlamentul European și Consiliu, pe baza unei propuneri a Comisiei.

Chiar dacă în prezent legislația impune încă rata de colectare de 4 kg/loc/an, considerentele de mai sus trebuie avute în vedere în perioada următoare.

În concluzie, există posibilitatea ca țintele de colectare pentru DEEE să nu poată fi atinse de România, fapt care se bazează pe următoarele considerente:

DEEE care trebuie să se colecteze în prezent și în anii următori se bazeaza pe EEE puse pe piață cu ani

în urmă, respectiv la începutul anilor 90 și care abia acum încep să intre în fluxul de deșeuri; datorită situației financiare precare a populației în acea perioadă, cantitatea de EEE vândută este foarte mică, comparativ cu statele din Europa de Vest, respectiv o treime; de asemenea, trebuie să se țină cont de posibilitățile tehnice, mult mai scăzute în România, și de faptul ca sistemele de colectare a DEEE sunt abia la început, astfel că în practică, rata de colectare poate fi mult mai mică de 58%; prin urmare, rata de colectare a DEEE este cu mult mai scăzută față de vechile State Membre, în care pregătirea pentru aplicarea obiectivelor Directivei 2002/96/CE a început cu mult înainte; ca atare, cantitățile de DEEE ce vor putea fi colectate în România sunt mult mai mici decât obiectivele Directivei;

Aproape jumătate din populația României locuiește în mediul rural și este dotată slab cu aparatură

electrocasnică; de asemenea, potențialul de înnoire cu noi EEE este foarte scăzut datorită posibilităților materiale reduse; totodată, este foarte dificil a se organiza sisteme de colectare a DEEE din mediul rural;

Conștientizarea populației în ceea ce privește importanța colectării separate a DEEE necesită o perioadă

mai lungă, ceea ce afectează rata de colectare

Existența unor filiere paralele de dealer-i care se ocupă cu colectarea DEEE face și mai dificilă atingerea ratelor de colectare stabilite.

CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ

I. DEFINIREA PROBLEMEI DE CERCETARE

Oferta langa si diversitatea produselor electronice pe care le gasim astazi in magazine au provocat o crestere ingrijoratoare a cantitatii de deseuri. Cu aceasta problema s-au confruntat si tari ca Germania si Anglia.

Anii urmatori costurile pentru salubritate vor suferi o crestere importanta odata cu obligativitatea ca deseurile sa fie depozitate numai in rampe ecologice a caror intretinere necesita investitii financiare. Exista o rezolvare convenabila pentru aceasta problema: daca vom fi mai atenti la ce aruncam si vom produce gunoi mai putin, vom plati mai putin.

II. STABILIREA OBIECTIVULUI DE CERCETARE

Mi-am pus intrebarea daca populatia orasului Bragadiru este constienta de poluarea datorata gunoaielor electrice, daca oamaniisunt dispusi sa faca ceva in privinta acestui lucru. Pentru a raspunde acestei intrebari si altora de genul acestora si pentru ca pe zi ce trece gunoiul devine o problema din ce in ce mai importanta pentru societatea in care traim, mi-am propus in aceasta cercetare sa studiez atitudinile, opiniile si intentiile populatiei din acest oras cu privire la oportunitatea sortarii deseului electric.

Nr. Chestionar:_________

Data interviului:_________

CHESTIONAR

In vederea efectuarii unei cercetari pentru cunoasterea atitudinilor si opiniilor privind oportunitatea sortarii gunoiului menajer, a masurii in care populatia este interesata de sortarea deseurilor electrice din acesta si se implica in aceasta activitate, va rugam sa aveti amabilitatea de a raspunde la urmatoarele intrebari:

1. Sexul interlocutorului:

__ Masculin

__ Feminin

2. In ce categorie de varsta va incadrati?

__ 18-25 ani

__ 26-35 ani

__ 36-45 ani

__ 46-55 ani

__ peste 55 ani

3. Considerati ca, in prezent, populatia orasului Bradagiru acorda importanta problemei sortarii deseurilor electrice din gunoiului menajer?

__ DA (treceti la intrebarea nr. 5)

__ NU

4. Care sunt cateva motive pentru care credeti ca cetatenii nu acorda importanta problemei sortarii deșeului de echipamente electrice și electronice, in zilele noastre?

__ Dezinteres

__ Nu au timp

__ Nu au mijloacele necesare

__ Altul (care anume?)………………………..

5. Cat de importanta este pentru dumneavoastra problema sortarii deșeului de echipamente electrice și electronice ?

__ Foarte importanta

__ Importanta

__ Nici importanta/Nici neimportanta

__ Putin importanta

__ Neimportanta

(Marcati cu X una din treptele scalei ce corespunde opiniei dvs.)

6. Va sortati deșeul de echipamente electrice și electronice?

__ DA

__ NU (treceti la intrebarea nr. 8)

7. Care este materialul din gunoiul menajer pe care il sortati cel mai des?

__ Hartia

__ Plasticul

__ Fierul

__ Sticla

__ Substantele organice

– Echipamente electrice

__ Altul (care anume?)…………………..

8. In viitor intentionati sa va sortati deșeul de echipamente electrice și electronice?

__ DA

__ NU

9. Considerati ca nesortarea deșeului de echipamente electrice și electronice duce la poluarea mediului inconjurator?

__ DA

__ NU

10. Va rugam sa ordonati urmatoarele materiale ale gunoiului menajer in functie de gradul de poluare pe care credeti ca le au (se acorda cifra 1 materialului care credeti ca este cel mai poluant, cifra 2 celui de pe locul second, s.a.m.d.)

__ Hartia

__ Plasticul

__ Sticla

__ Fierul

__ Substante organice

11. In ce masura sunteti de acord cu introducerea obligativitatii sortarii gunoiului menajer?

Acord 5 4 3 2 1 Dezacord

Total Total

12. Incercuiti valoarea care exprima importanta pe care o acordati urmatoarelor aspecte legate de sortarea gunoiului menajer:

Foarte Neimportanta

inportanta

– reducerea poluarii mediului inconjurator: 5 4 3 2 1

– reducerea cheltuielilor de salubrizare: 5 4 3 2 1

– economisirea resurselor naturale: 5 4 3 2 1

– obtinerea de bani din valorificarea acestuia: 5 4 3 2 1

13. Ocupatia dumneavoastra este?

__ Inginer/Economist/Patron

__ Muncitor/Maistru

__ Functionar/Tehnician

__ Medic/Profesor

__ Elev/Student

__ Pensionar/Casnic

__ Alta profesie (care anume?)……………………….

14. Intre ce limite se incadreaza venitul dumneavoastra?

__ sub 200 RON

__ 200 RON-400 RON

__ 400 RON-600 RON

__ peste 600 RON

Va multumim pentru timpul acordat!

III. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

Intrebarea 1: Sexul interlocutorului?

Se observa ca esantionul ales este destul de omogen din punctual de vedere al distributiei pe sexe.

Intrebarea 2: In ce categorie de varsta va incadrati?

Din analiza datelor rezulta ca majoritatea respondentilor sunt persoane cu varsta cuprinsa intre 46 si 55 ani.

Intrebarea 3: Considerati ca, in prezent, populatia orasului Bragadiru acorda importanta problemei sortarii deseurilor electrice din gunoiului menajer?

In urma analizei datelor am observat ca 98% considera ca populatia dnu acorda importanta problemei.

Intrebarea 4: Care sunt cateva motive, pentru care credeti ca cetatenii nu acorda importanta problemei sortarii deseurilor electrice din gunoiului menajer , in zilele noastre?

Din analiza datelor rezulta ca motivul principal pentru care nu se acorda importanta sortarii deseurilor electrice din gunoiului menajer de catre populatia din oras este “dezinteresul” (45% din totalul de persoane intervievate), urmat indeaproape de “lipsa mijloacelor necesare”; 10% “nu au timp”, iar pentru categoria “altul” au optat doar 4% din totalul de persoane intervievate.

Intrebarea 5: Cat de importanta este pentru dumneavoastra problema sortarii deseurilor electrice din gunoiului menajer?

In urma analizei datelor am observat ca majoritatea subiectilor (54%) considera “importanta” problema sortarii deseurilor electrice din gunoiului menajer.

Intrebarea 6: Va sortati deseurilor electrice din gunoiului menajer?

Din analiza datelor rezulta ca majoritatea subiectilor intervievati (96%) nu-si sorteaza. Repartizez frecventele in functie de caracteristica varsta.

Intrebarea 7: Care este materialul din gunoiul menajer pe care il sortati cel mai des?

Din analiza datelor rezulta ca materialul cel mai des sortat de subiectii intervievati este hartia.

Intrebarea 8: In viitor intentionati sa va sortati deseul electric din gunoiului menajer.

Rezulta ca numarul celor care nu-si vor sorta gunoiul menajer nici pe viitor (52% din persoane) este mai mare decat a acelora care vor face acest lucru (48% din persoane).

Intrebarea 9: Va rugam sa ordonati urmatoarele materiale ale gunoiului menajer in functie de gradul de poluare pe care credeti ca le au.

Din calculul scorului general rezulta urmatoarea ordonare a materialelor in functie de poluarea lor (scorul cel mai mic va indica materialul cel mai poluant):

Plastic: locul 1

Sticla: locul 2

Fierul: locul 3

Substantele organice: locul 4

Hartia: locul 5.

Intrebarea 10: Considerati ca nesortarea gunoiului menajer duce la poluarea mediului inconjurator?

Din date rezulta ca numarul celor care considera ca nesortarea gunoiului menajer duce la poluarea mediului (84% din totalul persoanelor intervievate) este mai mare decat a celor care nu cred acest lucru (adica 16% dintre intervievati).

Intrebarea 11: In ce masura sunteti de accord cu introducerea obligativitatii sortarii gunoiului menajer?

Cu o probabilitate de 95% putem spune ca gradul de accord al populatiei privind introducerea obligativitatii sortarii gunoiului menajer.

Intrebarea 12: Incercuiti valoarea care exprima importanta pe care o acordati urmatoarelor aspecte legate de sortarea gunoiului menajer.

Am observat ca populatia cartierului Galata considera reducerea poluarii mediului inconjurator o caracteristica foarte importanta. Intervievatii considera reducerea cheltuielilor de salubrizare, economisirea resurselor naturale si obtinerea de bani din valorificarea gunoiului menajer un aspect important.

Intrebarea 13: Ocupatia dumneavoastra este?

32% din respondenti au optat pentru varianta de raspuns “alta profesie”, printre acestea numarandu-se: croitoreasa; tamplar; vanzator; sofer; instalator; sudor.

Intrebarea 14: Intre ce limite se incadreaza venitul dumneavoastra?

Din analiza datelor am observat ca majoritatea respondentilor au venituri cuprinse intre 200 RON si 400 RON, iar 44% din ei au veniturile cuprinse intre 400 RON si 600 RON.

CONCLUZII

In lucrarea de fata am studiat atitudinile, opiniile si intentiile populatiei orasului Bragadiru cu privire la oportunitatea sortarii guniului menajer.

In urma analizei datelor am observat ca respondentii isi sorteaza deseul electric din gunoiului menajer in proportie de 4%, cel mai sortat material fiind hartia.

Din analiza datelor rezulta ca motivul principal pentru care nu se acorda importanta de catre populatia orasului este “dezinteresul”, urmat indeaproape de “lipsa mijloacelor necesare”. Alte persoane considera “lispa educatiei” un motiv pentru neacordarea de importanta sortarii gunoiului menajer.

De asemenea, numarul celor care considera ca nesortarea gunoiului menajer duce la poluarea mediului este de 84%.

In incheiere, sugerez populatiei orasului Bragadiru si nu numai, sa se implice mai mult in activitatea de sortare a gunoiului menajer, deoarece aceasta este o problema foarte importanta in zilele noastre. De asemenea, ca o sugestie din partea mea ar fi ca si statul sa se implice mai mult atat in activitati de sortare directa a gunoiului menajer, cat si in activitati de informare a populatiei despre aceasta problema.

Curatenia ambalajelor nu este necesara, insa este recomandata pentru a preveni mirosurile neplacute, daca depozitezi aceste deseuri pentru o vreme, inainte de a le duce la centrele de colectare.

Un procent insemnat din cantitatea de deseuri pe care le producem il reprezinta ambalajele.

In urma operatiunilor complexe de tratare a deee-urilor, rezulta diferite fractii cu valoare economica pozitiva precum:

– metale feroase si neferoase (aluminiu, cupru, alama)

– diverse tipuri plastice

Ele sunt considerate materii prime secundare si reintra in circuitul industrial pentru fabricarea de noi produse salvand, pe aceasta cale, o mare parte din resursele naturale. De asemenea, pot fi folosite ca si combustibil alternativ (lemn provenit din dezmembrari, spuma poliuretanica peletizata).

Bibliografie

*** – Raport anul de activitate, 2008, Societatea Recolamp

*** – Să colectăm separat deșeurile! Să valorificăm resursele! , Societatea EcoTic

*** – ELENA – European Local Energy asisitance – Summary Sheet, editată de European Investment Bank, European Commission, Covenant of Mayors, Intelligent Energy Europe

Simpozionul Impactul AQ-ului comunitar asupra echipamentelor și tehnologiilor de mediu

Manual de tratare și reciclare a DEEE-urilor

Planul de management S.C. Elbi Electric & Lighting S.R.

www.mmediu.ro

www.enviroprotect.ro

www.fonduri-structurale.ro

www.eib.org/elena

www.green-report.ro

www.deseurielectrice.ro

Bibliografie

*** – Raport anul de activitate, 2008, Societatea Recolamp

*** – Să colectăm separat deșeurile! Să valorificăm resursele! , Societatea EcoTic

*** – ELENA – European Local Energy asisitance – Summary Sheet, editată de European Investment Bank, European Commission, Covenant of Mayors, Intelligent Energy Europe

Simpozionul Impactul AQ-ului comunitar asupra echipamentelor și tehnologiilor de mediu

Manual de tratare și reciclare a DEEE-urilor

Planul de management S.C. Elbi Electric & Lighting S.R.

www.mmediu.ro

www.enviroprotect.ro

www.fonduri-structurale.ro

www.eib.org/elena

www.green-report.ro

www.deseurielectrice.ro