Conflictele de Mediu din Comuna Afumati

Agronomie

Conflictele de Mediu din Comuna Afumati

Byadmin ianuarie 1, 2024

[NUME_REDACTAT], I. (2006), Risc si vulnerabilitate. Metode de evaluare in geomorfologie. Bucuresti: [NUME_REDACTAT] din [NUME_REDACTAT], Marilena (2007), Evaluarea riscului urban în municipiul București, teză de doctorat, Universitatea din București, Facultatea de [NUME_REDACTAT], O. (1980), Potențialul climatic al Bărăganului, Ed. Academiei RSR, [NUME_REDACTAT], A. (2004) The role pf urban parks for the sustainable city. Landscape and [NUME_REDACTAT]

Codreanu, R. (1978), Probleme de ecologie terestră, [NUME_REDACTAT] , [NUME_REDACTAT],T.,M. Zurek, B. Eickhout, K. Kok, C. Raudsepp-Hearne, T. Ribeiro, D. van Vuuren & A. Volkery. (2009), Scenario development and analysis for forward-looking ecosystem assessment.

Iojă, C. ( 2013), Metode de cercetare și evaluare a stării mediului, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT],C. (2009), Metode și tehnici de evaluare a calității mediului în aria metropolitană a municipiului București, [NUME_REDACTAT] București , 13, 118, 44-45 , 50, p. 59, p. 68-71, p 13, p 90-100 , 119

Lahr, J.& L. Kooistra (2010) Environmental risk mapping of pollutans: State of the art and communication aspects.Science of the total environment, 408- 410)

Mănoiu, V. M. ( 2005) , Monitoringul și poluarea mediului, [NUME_REDACTAT], București , p 49 , p 134 , p 127

Mihăilescu,V. (1942), Orașul ca fenomen antropogeografic, Cercetări si studii geografice, I, pag. 29-40.

Mihăilescu,V. (1968), Geografie teoretică. București: [NUME_REDACTAT]

Pătroescu, M., Iojă, C., Rozylowicz, L., Vânâu, G., Niță, M. , I. Pătroescu-Klotz, Iojă, A. (2012) , Evaluarea integrată a stării mediului în spațiile rezidențiale, [NUME_REDACTAT] Române, [NUME_REDACTAT], Grigore & Bogdan, Octavia & Zăvoianu, Ion (coord.) : [NUME_REDACTAT]. Vol.5, [NUME_REDACTAT], Dunărea, [NUME_REDACTAT], Litoralul românesc al [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]. București. [NUME_REDACTAT] Române, 2005, p. 207-209 , p 308-337

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Afumați, 1997

Raport anual privind starea mediului in România – [NUME_REDACTAT], 2011, p 85

Strategia de dezvoltare durabilă a [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] , 2010-2016

[NUME_REDACTAT], What is an [NUME_REDACTAT]?, Center for [NUME_REDACTAT], ETH Zurich,1992, p 6 , p 14 )

Simion, G. (2007), Zona metropolitană a municipiului Bucuresti. Studiu de geografia agriculturii prin utilizarea tehnicilor GIS, teză de doctorat, Universitatea din [NUME_REDACTAT] M. (2009), Metode de cercetare a modelelor de consum. București: [NUME_REDACTAT].

Șchiopu, D. (1997) , Ecologie și protecția mediului ,[NUME_REDACTAT] și Pedagogică , [NUME_REDACTAT], Gh. (1979), Efectele unor poluanți și prevenirea lor , [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], I. ( 1981), Studii geografice cu elevii asupra calității mediului înconjurător,[NUME_REDACTAT] și Pedagogică, București

http://www.turisminafumati.ro/informatii/ accesat la data de 7.03. 2014) , accesat la data de 13.11.2013

http://www.undp.md/tarchive/2008/4/ATT00143.doc , accesat la data de 15.01.2014

http://www.sanatatecuplante.ro/chestionar/ro/ accesat la data de 28.07.2014

http://apmdj.anpm.ro/upload/57829_Raport%20studiu%20impact_Balastiera%20Leamna_SC%20ROMFER_modificat.pdf accesat la data de 30.07.2014

http://www.cssp.ro/analize/2011/10/01/insecuritatea-mediului-factor-generator-al-conflictelor-regionale/ accesat la data de 6.08.2014

http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Campia_Romana_curs_2.php, accesat la data de 8.08.2014)

Cuprins

1. Cadrul natural

1.1. Așezare geografică și limite

1.2. Structura geologică

1.3. Relief

1.4. Clima

1.5. Hidrografie

1.6. Soluri

1.7. Populație

2. Metodologie

3.Identificarea principalelor zone conflictuale în [NUME_REDACTAT]

3.1. Surse de degradare

3.2. Areale cu diferite categorii de probleme

4. Analiza caracteristicilor conflictelor de mediu

4. Discuții

5. Concluzie

6. [NUME_REDACTAT]

1. Cadrul natural

1.1. Așezare geografică și limite

1.2. Structura geologică

1.3. Relief

1.4. Clima

1.5. Hidrografie

1.6. Soluri

1.7. Populație

2. Metodologie

3.Identificarea principalelor zone conflictuale în [NUME_REDACTAT]

3.1. Surse de degradare

3.2. Areale cu diferite categorii de probleme

4. Analiza caracteristicilor conflictelor de mediu

4. Discuții

5. Concluzie

6. Bibliografie

“Omul este în centrul preocupărilor privitoare la dezvoltarea durabilă, având dreptul la o viață sănătoasă și productivă, în armonie cu natura”.

(Principiul 1 al Declarației de la Rio (1992) reia sub altă formulare dreptul omului la mediu proclamat la Stockholm (16 iunie 1972)

1.[NUME_REDACTAT] generale și specifice lucrării

Mediul este un sistem complex care influentează și este influențat de către societatea umană, căreia îi asigură resurse și servicii necesare dezvoltării și pe care o integrează între componentele sale.

Mediul este sistem de suport pentru viață, amenajările și activitățile antropice, prin resursele și serviciile pe care le generează. (Mihăilescu,V. (1942), Orașul ca fenomen antropogeografic, Cercetări si studii geografice, I, pag. 29-40.)

În comuna Afumați, ca și în majoritatea localităților de pe teritoriul României satisfacerea nevoilor umane a dus la diversificarea activităților economice ce au intensificat problemele de mediu, ajungându-se chiar la o stare de vulnerabilitate a acestuia.

Localizarea comunei în proximitatea municipiului București duce la o creștere a presiunii asupra mediului. Problemele prioritare ale comunei sunt de ordin social și economic în timp ce problemele de mediu sunt neglijate de către primărie și de către locuitori.

La nivelul așezărilor umane, calitatea mediului are un rol principal în crearea strategiilor pentru îmbunătățirea calității vietii. Un rol important în dezvoltarea socială și economică a țărilor dezvoltate îl are alocarea de resurse financiare către politicile de mediu. Acest lucru este necesar deoarece problemele de mediu ale societății au început să ia amploare, iar rezolvarea lor implică costuri ridicate (atât pentru rezolvarea acestora, cât și pentru prevenirea lor). (I.C. Iojă, Metode și tehnici de evaluare a calității mediului în aria metropolitană a municipiului București, [NUME_REDACTAT] București 2009, p 13)

[NUME_REDACTAT] este obligată să suporte disfuncționalitățile de mediu produse de către municipiul București, fiind nevoită să își aloce fonduri proprii pentru ameliorarea calității mediului.

În lucrarea de față îmi propun să abordez printr-o dimensiune spațială și temporală conflictele de mediu din [NUME_REDACTAT], punând accent pe componentele fizico-geografice cu factorii săi de restrictivitate, pe sursele de poluare, și pe zonele generatoare de conflicte prezente în localitate.

În comuna analizată sunt prezente diverse conflicte de mediu, printre care se numără aglomerarea societăților comerciale și industriale amplasate în proximitatea spațiilor de locuit, în special la intrarea în comună (dinspre București), gestionarea inadecvată a deșeurilor, zone inundabile, modul de utilizare a terenurilor, cu efecte directe asupra calității factorilor de mediu.

Conștientizarea conflictelor de mediu și încercarea continuă de a le rezolva va permite menținerea calității mediului în parametrii acceptabili pentru populație și agenții economici, îmbunătățirea calității vieții la nivel de comună și scăderea costurilor populației și a agenților economici pentru obținerea unor servicii de calitate.

Conflicte de mediu

Un conflict de mediu este un conflict cauzat de deficitul de resurse. Vinovați pentru acest deficit sunt oamenii, aceștia intervenind în ritmul de regenerare a resurselor. Deficitul de mediu poate rezulta din utilizarea necorespunzătoare a resurselor regenerabile sau din presiuni asupra capacității de suport a mediului, adică poluare. Aceste două elemente pot aduce prejudicii spațiului uman de locuit.

Conflictele cauzate de deficitul de resurse fizice, geopolitice, sau socio-economice nu sunt conflicte de mediu ci conflictele tradiționale de distribuție a resurselor. ([NUME_REDACTAT], What is an [NUME_REDACTAT]?, Center for [NUME_REDACTAT], ETH Zurich,1992,p 6 )

Conflictele de mediu pot fi politice, sociale, economice, entice, religioase sau teritoriale, conflicte legate de resurse sau de interese naționale, sau orice alt tip de conflict. Determinarea acestor conflicte tradiționale este cauzată de degradarea mediului.

Principalele cauze generatoare de conflicte care duc la degradarea mediului sunt :

– utilizarea excesivă a resurselor regenerabile

– presiuni asupra capacității de suport a mediului ( poluare)

– scăderea nivelului de trai ( [NUME_REDACTAT], What is an [NUME_REDACTAT]?, Center for [NUME_REDACTAT], ETH Zurich,1992,p 14 )

Justificarea lucrării

Am ales să studiez conflictele de mediu din această comună deoarece este localizată la o distanța mică de București: 16 km (fața de km 0 – [NUME_REDACTAT]) ceea ce face ca localitatea să fie direct influențată de municipiu atat prin modele de consum a populației, a schimbării percepției modelului tradițional de locuire rural-urban, cat si prin crearea unui culoar de dispersie a poluantilor din Bucuresti, sau prin tendinta continua de incalzire a climatului.

Obiectivele analizei

Obiectivul 1 Cercetarea elementelor de restrictivitate ale componentelor fizico-geografice din comuna [NUME_REDACTAT] 2 Identificarea surselor de poluare din comuna [NUME_REDACTAT] 3 Analiza zonelor ce prezintă conflicte de mediu

2.Areal de studiu

1.1.[NUME_REDACTAT] Afumați se află în regiunea București-Ilfov din sud-estul României și este situată în zona central-estică a [NUME_REDACTAT]. Această comună este formată dintr-un singur sat care are o suprafața de 6325 ha.

Teritoriul comunei Afumați este delimitat la N de comuna Dascălu, la N-E de comuna Petrăchioaia, la S-E comuna Găneasa, la S comunele Pantelimon și Dobroiești, la S-V orasul Voluntari, și la V de comuna Stefăneștii de Jos. (http://www.turisminafumati.ro/informatii/ accesat la data de 7 martie 2014)

Poziționarea comunei în apropierea Bucureștiului (la numai 16 km depărtare fața de km 0 – [NUME_REDACTAT]), ajută la o dezvoltare puternică a comunei din punct de vedere economic și socio-cultural fapt ce determină expansiunea spațiilor rezidențiale. Acest lucru poate genera conflicte de mediu precum reducerea suprafețelor agricole în detrimentul suprafețelor construite, defrișarea pădurilor; creșterea consumului populației generează creșterea deșeurilor rezidențiale, ș.a.

Fig.nr.1 Sursă : geospațial.org

1.2.[NUME_REDACTAT] paleogeografică recentă cunoaște mai multe faze: în prima fază s-au depus Formațiunile de Cândești, care coborau dinspre Carpați până prin suprafața de astăzi a Bucureștiului, unitatea devenind pentru prima oară aproape uscat. În faza următoare s-a dezvoltat un început nou de subsidență pe directia est-vest, situată la 20-30 km nord de București; Formațiunea de Cândești (formată aici din nisipuri, argile) se scufundă și, peste ea (în partea sudică), s-au depus Stratele de Frătești, fluvio lacustre, care vin din sud și coboară spre nord, aflându-se sub București la 60- 160 m adâncime în sud, și la 200-360 m adâncime mai la nord. A urmat o fază lacustră marcată de o reactivare puternică a subsidenței, când s-a depus complexul marnos; acesta este erodat și subțire în sud, dar atinge o grosime de 200 m in nord. Faza a patra – fluviatilă, uneori mlăștinoasă, care a început pe suprafețe mici cu erodarea marnelor și a continuat cu depunerea Nisipurilor de Mostiștea. Acest ultim complex nisipos este separat de aproximativ patru strate cu grosimi cuprinse intre 4 si 8 m; fiecare începe cu nisipuri sau argile în bază și argile nisipoase la partea superioară, ele nu mai înclină spre nord, ci sunt aproape orizontale, cu o aplecare spre est și sud-est. În faza a cincea se identifică depunerea unui loess (L4), a unui sol (S3) și o înălțare cu adâncimea văilor și formarea unor lunci noi. Această fază a început cu o intensă eroziune, unele albii atingând marnele sau chiar Stratele de Frătești. După echilibrarea profilelor, una din marile lunci care s-a format a fost cea a Argeșului și a Dâmaboviței, comună în avale.

În faza a șasea s-au depus trei straturi de depozite loessoide (L3-1, groase de 6-15 m). În faza a șaptea, faza holocenă, au fost formate luncile din prezent și limanurile cauzate de eustatismul pozitiv al [NUME_REDACTAT], de până la ±5m. (POSEA, Grigore & BOGDAN, Octavia & ZĂVOIANU, Ion (coord.) : [NUME_REDACTAT]. Vol.5, [NUME_REDACTAT], Dunărea, [NUME_REDACTAT], Litoralul românesc al [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]. București. [NUME_REDACTAT] Române, 2005, p.207-209)

Prezența agregatelor minerale de pe teritoriul comunei Afumați favorizează apariția balastierelor. Aceste agregate sunt folosite în industria de construcții, la repararea căilor ferate,în fabricarea betonului și construcția drumurilor. Exploatările determină modificări fizice ale mediului natural prin lucrări de excavare a rezervei de agregate naturale (exploatarea și procesarea pietrei, pietrișului și a nisipului).

Sursele de poluare datorate acestor exploatări: poluarea aerului: noxe eliminate prin arderea de combustibil, pulberi în suspensie, poluarea apelor subterane și poluarea apelor de suprafață: combustibil, poluarea datorată vibrațiilor și poluarea fonică: produsă de către utilajele de încărcare și transport, poluarea solului: posibile scurgeri de uleiuri și produse petroliere, pulberi în suspensie, poluarea subsolului: metode incorecte de exploatare în balastieră, poluarea florei și faunei: noxe eliminate prin arderea de combustibil, zgomotul produs de către balastiere, pulberi în suspensie. (http://apmdj.anpm.ro/upload/57829_Raport%20studiu%20impact_Balastiera%20Leamna_SC%20ROMFER_modificat.pdf accesat la 30.07.2014)

Rocile friabile prezintă o vulnerabilitate ridicată la eroziune eoliană și fluviatilă, iar prezența argilelor și marnelor crește vulnerabilitatea la procese de versant și la înmlăștiniri. Rocile friabile influențează calitatea apelor, aerului și a solului prin creșterea cantității de pulberi în suspensie și sedimentabili, a suspensiilor în apă și scăderea fertilității solului prin acțiunea fluviatilă și eoliană. (I.C. Iojă, Metode și tehnici de evaluare a calității mediului în aria metropolitană a municipiului București, [NUME_REDACTAT] București 2009, p.44-45)

Fig.nr. 2 Sursă: Harta geologică a României, scara 1: 200.000,1984, [NUME_REDACTAT] al României

1.3.[NUME_REDACTAT] aferent comunei Afumați se suprapune peste [NUME_REDACTAT], la limita dintre [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] se întinde între [NUME_REDACTAT] și Pasărea (pe direcția vest-est) iar [NUME_REDACTAT] între râurile Pasărea și Cociovaliștea.

[NUME_REDACTAT] – câmpie piemontan-terminală cu terase care se desprind succesiv din luncă. Altitudinile coboară lent de la 115-110 m la 65-70 m.

[NUME_REDACTAT] – câmpie piemontan-terminală cu dublă înclinare (vest-est și nord-sud) cu limanuri foarte bine dezvoltate. Altitudinile sunt asemănatoare cu cele ale [NUME_REDACTAT], iar panta este mică (1‰). Această câmpie prezintă multe crovuri și văiugi (văi înguste) și puțin adânci (Șindrila, Moștiștea, Colceag, Belciugatele).

[NUME_REDACTAT] cuprinde partea sudică a [NUME_REDACTAT] și are o poziție centrală în [NUME_REDACTAT], una din cauzele incrucișării aici a multor drumuri și a fixării capitalei României. Printre altele se remarcă o pânză freatică bogată aflată la mică adâncime

Relieful major al [NUME_REDACTAT] apare ca o câmpie piemontan terminală în care s-au format văi ce au dus la divizarea câmpiei în câmpuri sau interfluvii. Văile sunt de două tipuri: cu izvoare carpatice și cu izvoare în câmpie (tip Colentina sau Mostiștea).

Relieful minor cuprinde forme de câmp și de luncă. În lunci se remarcă cu ușurință popinele în timp ce pe câmp sunt multe crovuri. În marginile de văi se resimt procese de sufoziune, iar în arealul Bucureștiului, excavațiuni antropice, unele devenite lacuri. Pe câmpuri, mai ales în [NUME_REDACTAT], sunt și văiugi sau resturi de albii părăsite uneori mlăștinoase. (POSEA, Grigore & BOGDAN, Octavia & ZĂVOIANU, Ion (coord.) : [NUME_REDACTAT]. Vol.5, [NUME_REDACTAT], Dunărea, [NUME_REDACTAT], Litoralul românesc al [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]. București. [NUME_REDACTAT] Române, 2005, p.308-337)

Conflictele de mediu frecvent întâlnite în comuna Afumați sunt tasarea, pluviodenudarea, sufoziunea, spălarea în suprafață, deflația și procesele gravitaționale. Activitățile populației precum desțeleniri, despăduriri, construcția de căi de comunicație, etc. duc la accentuarea degradării mediului. (I.C. Iojă, Metode și tehnici de evaluare a calității mediului în aria metropolitană a municipiului București, [NUME_REDACTAT] București 2009, p.50)

Fig.nr. 3 Sursă

1.4.[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], deși nu sunt reprezentate prin multe tipuri, solurile care predomină în [NUME_REDACTAT] sunt: molisolurile, argiluvisolurile, solurile neevoluate și solurile halomorfe.

Dintre molisoluri predomină cernoziomurile cambice în estul [NUME_REDACTAT], formate în condițiile zonelor de silvostepă și forestieră și cernoziomurile argiloiluviale în estul [NUME_REDACTAT], în vestul și sudul [NUME_REDACTAT]. Insular acolo unde apa freatică se află la 3-5 m adâncime, acestea sunt freatic-umede, zone mai mari întâlnindu-se în nord-vestul [NUME_REDACTAT], între râurile Cociovaliștea și Pasărea.

Argiluvisolurile sunt reprezentate prin soluri brun-roșcate, care ocupă în întregime [NUME_REDACTAT], vestul câmpurilor Maia și Câlnăului și sudul [NUME_REDACTAT]. Aceste soluri apar de regulă sub forma de fâșii de diferite dimensiuni. Alături de acestea apar areale restrânse cu soluri brun-roșcate luvice si planosoluri, cu precădere în [NUME_REDACTAT], în sudul căreia o parte din solurile brun-roșcate sunt freatic umede.

Solurile halomorfe (alcătuite din lăcoviști și soluri gleice), constituite din solonețuri, dețin o suprafață foarte mică (intrazonal) în lunca Argeșului și Sabarului din vestul [NUME_REDACTAT], în imediata vecinătate cu confluența râului Dâmbovița.

Solurile neevoluate, respectiv solurile aluviale și protosolurile aluviale, spre deosebire de solurile halomorfe, ocupă zone mari în luncile Argeșului, Sabarului, Dâmboviței, Colentinei, Ialomiței și Prahovei.( I.C. Iojă , Metode și tehnici de evaluare a calității mediului în aria metropolitană a municipiului București, [NUME_REDACTAT] București 2009, p 68-71)

Problemele de mediu întâlnite la nivelul solurilor în [NUME_REDACTAT] apar datorită vulnerabilității mari la pierderea nutrienților (scăderea cantității de humus), formare de hardpan, eroziune eoliană și fluviatilă (în special pentru solurile nisipoase), precum și la procesele de sufoziune, tasare și înmlăștinire.

Fig.nr.4 Sursă :Harta solurilor României, scara 1:200 000, editie 1978, ICPA

1.4.[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] se situează în zona climatică temperat continentală cu nuanță excesivă: veri călduroase și secetoase, ierni friguroase cu vânturi puternice (crivățul). Alături de factorii generali care influențează clima localității Afumați, o imprtanță deosebită o au barajul carpatic, prezența Dunării și foehnizare în zona de curbură. ( Bogdan, O. (1980), Potențialul climatic al Bărăganului, Ed. Academiei RSR, Bucuresti.)

[NUME_REDACTAT] se află la interferența mai multor influențe climatice ce acționează din diferite zone ale Europei și care aduc mase de aer cu proprietăți diverse.

Circulația din vestul Europei constă în mase de aer încărcate cu precipitații, frecvente aproape tot anul ce scad valoric de la vest spre est. Circulația sudică aduce temperaturi ridicate asociate cu uscăciune, secetă, furtuni de praf, iarna provocând topirea rapidă a zăpezii. Circulația din nord-est și est provoacă geruri intense, temperaturi scăzute și fenomene de inversiune termică. Uneori, în timpul verii, transportul aerului uscat și cald din estul Europei impune perioade lungi de uscăciune și secete, vânturi intense (Suhovei) și distrugerea vegetației. Circulația nordică provoacă scăderi rapide ale valorilor de temperatură la începutul primăverii, finele toamnei și uneori vara. (http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Campia_Romana_curs_2.php)

Fenomene meteorologice

Există câteva fenomene meteorologice care au însemnătate climatică prin consecințele ce le produc în agricultură: înghețul, bruma, viscolul, deficitul de umiditate-impune necesitatea irigațiilor, ploile torențiale din sezonul cald însoțite de căderi de grindină și secetă.

Parametrii climatici

Variațiile temperaturii aerului sunt determinate de modificări ale altitudini și latitudinii, dar și de factori antropici (Vâlsan, 1916, Dumitrescu, 1961, 1972, Bogdan,1980, Bogdan și Niculescu, 1999). Spațiile construite, traficul, micșorarea suprafețelor verzi influențează temperaturile comunei Afumați. Până în anul 1988 media temperaturilor maxime anuale se încadrează în jurul valorii de 24°C, dupa 1989 se observă o creștere a valorilor la 27°C.

Mediile anuale înregistrează de asemenea creșteri dupa anul 1988: temperatura medie anuală în 1988 este de 10.6 °C, iar în 1989 11.5°C ajungându-se în 1994 la 12.3°C date în urma căreia se observă o tendință de a încălzire a climatului.

Temperaturile medii anuale din luna ianuarie variază de la an la an, înregistrând cea mai scăzută valoare -6,28°C în 1969, an în care precipitațiile medii anuale au fost cele mai mari din perioada 1961- 2010 atingând valoarea de 663 mm.

Se remarcă o creștere a temperaturilor medii anuale din luna iulie după anul 1986 (21°C) înregistrând în anul imediat următor 24°C.

Grafic.nr.1

Date preluate de la [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] precipitațiilor anuale variază în timpul anului datorită diferiților factori ce influențează caracterul pluvial: temperatura, circulația maselor de aer, radiația solară, etc. În 2010 cantitatea medie de precipitație atinge 560 mm.

Grafic.nr.2

Date preluate de la [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] de mediu din [NUME_REDACTAT] la nivel climatic apar datorită regimului pluviometric atunci când se înregistrează creșteri frecvente de apariție a precipitațiilor maxime pe perioade scurte de timp (se constată probleme la restructurarea sistemului de apărare împotriva inundațiilor și la sistemele de canalizare/scurgere).Vara, secetele au o incidență ridicată ce afectează culturile agricole și necesită consum ridicat de apă pentru irigații, dar și factorii de mediu au de suferit în zonele cu concentrări de surse de poluare. (I.C. Iojă , Metode și tehnici de evaluare a calității mediului în aria metropolitană a municipiului București, [NUME_REDACTAT] București 2009, p.59)

1.5.[NUME_REDACTAT] Afumați este traversată (de la nord-vest la sud-est) de valea Pasărea, afluent al râului Dâmbovița, iar râul Șindrilița este afluentul râului Pasărea ce are obârșia în câmpia Moviliței.

[NUME_REDACTAT] face parte din generația văilor autohtone prin care scurgerea are caracter intermitent. Acestea sunt scurte, au albii înguste (seacă vara) încadrate de lunci extinse ce se termină spre câmp prin glacisuri.

Vechiul curs al râului Pasărea cu bălți și mlaștini care secau în timpul verii, a devenit un șir continuu de lacuri de acumulare artificiale care au primit denumirile localităților care le străbat : Otopeni, Tunari, Crețuleasca, Ștefănesti, Afumați I, II, II și IV.

Pe cursul râului Pasărea (chiar în punctul de confuență a Dâmboviței) lățimea și adâncimea sunt reduse (~5,0 m, respectiv 0,5m).

Apele stătătoare

Iazurile sunt singurele forme de lacuri (din categoria celor artificiale sau antropice) din bazinul râului Pasărea.

Ca urmare a faptului că râul Pasărea și Șindrilița aparțin în totalitate zonei de câmpie, panta foarte redusă a profilelor longitudinale a favorizat procesele de meandrare și de stagnare a apei, deci formarea zonelor de tip mlaștină, care ulterior prin intervenția omului, au fost tranformate în bălți și lacuri. Numărul actual al iazurilor este de 26 pe râul Pasărea și de 12 pe râul Șindrilița, mai importante fiind: Otopeni, Tunari, Ștefănești, Afumați IV, Cozieni, Brănești, Fundeni etc.).

Fig.nr.5 [NUME_REDACTAT] III Fig.nr.6 [NUME_REDACTAT] II

[NUME_REDACTAT] IV are suprafața de 71067 m2, lung -913 m, maximă de 140 m. Axa mică are 147 m, iar axa mare 876 m. Perimetrul lacului este de 1960 m iar volumul de apă este de 58 560 m3. Adâncimea medie este de 0,82 m, iar adâncimea maximă este de 1,4 m. Configurația (forma) lacului este alungită. ([NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Afumați 1997)

Fig.nr.7 [NUME_REDACTAT] IV

Apele freatice sunt localizate la baza depozitelor loessoide, în Pietrișurile de Colentina și în Nisipurile de Mostiștea. Din ele apar uneori izvoare în malurile văilor.

Alimentarea cu apă potabilă a localității Afumați s-a realizat din anul 2002 când însuma 125 000 cantitatea de apă potabilă distribuită locuilorilor, aceasta crescând în 2011 la 246 000 . ([NUME_REDACTAT] General- [NUME_REDACTAT] 1997)

Apele subterane

Condițiile climatice și constitutța geologică impune pe parcursul anului un regim fluctuant al apelor freatice. Valoarea acestora este tot mai mult supusă variației, pe măsura utilizării lor în consumul populației, consumul industrial și la irigat. (http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Campia_Romana_curs_2.php, accesat la data de 8.08.2014)

1.7.[NUME_REDACTAT] cadrul peisajului natural, vegetația ocupă un loc însemnat, constituind unul dintre factorii naturali cu mare importanță economică.

Principalele biotopuri întâlnite în [NUME_REDACTAT] sunt pădurea de foioase și silvostepa.

Sub influența activității antropice s-a răspândit mult vegetația ruderală, în special în islazuri, pârloage,terenuri virane. Buruienile sunt plante care cresc pe marginea drumului, pe terenurile virane, prin gunoiș și curți părăsite. Se mai întâlnesc: urzica (Urtica dioica, U.urens), urzica moartă (Lamium purpureum, frecvent întâlnită în plantațiile de salcâm), brusturii (Arctium lappa), laurul porcesc (Datura stramonium), măselarița (Hyoscyamus niger) cu flori gălbui, greu mirositoare. Alături de acestea se mai întâlnesc: știr (Amarantus); lobodă (Chenopodium) și ghimpele sau holera (Xanthium spinosum).

Dintre plantele întâlnite în crovuri, acolo unde se strânge apa din topirea zăpezii și precipitații, întâlnim: pirul (Cynodon dactylon), mohorul (Setaria glauca), iarba grasă, ciuboțica cucului, volbura, măzărichea, coada șoricelului, păpădia, traista ciobanului, ș.a.

Vegetația arborescentă

O caracteristică a [NUME_REDACTAT] în care se situează comuna Afumați o constituie faptul că ea oferă condiții prielnice deosebite pentru dezvoltarea vegetației forestiere.

În urma intervenției omului, din vestiții Codri ai Vlăsiei nu s-au mai păstrat decât mici fragmente de pădure cum sunt: Snagov, Căldărușani, Băneasa, Andronache, Pasărea, Brănești, Afumați etc. cu structura și compoziția floristică puternic modificate.

Pe teritoriul comunei Afumați pădurea ocupa în 1988 o suprafață de 479 ha, repartizată astfel:

[NUME_REDACTAT] (274 ha) situată în partea central-nordică a comunei;

[NUME_REDACTAT] (170 ha) situată în extremitatea nord-estică a comunei;

[NUME_REDACTAT] (Șindrilița- 35 ha) situată în partea estică a comunei.

Dintre plantele lemnoase pe care le întâlnim în aceste păduri amintim: cedrul (Quercus cerris), gârnița (Quercus frainetto), stejarul (Quercus robur), stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), carpenul (Carpinus betulus), tei (Tillia tomentosa), ulmul (Ulmus campestris), cărora li se adaugă jugastrul,teiul argintiu, cornul (cornus mas), mărul pădureț.

Specia principală o formează stejarul propriu-zis sau tufanul, cum i se spune în această zonă. El ocupa peste 80% din numărul exemplarelor pe unitatea de suprafață (m2). Media de înălțime este cuprinsă între 18-25 m și un diametru de 20-35 cm.Locul al doilea îl ocupă carpenul (Carpinus betulus) cu aproape 15%.

Spre marginile pădurii, stejarul a cedat locul salcâmului, arbore rezistent vânturior și secetei din stepă.

La poalele pădurii se întâlnesc arbuștii reprezentați de gherghinari, lemn câinesc, porumbar, măceș, sanger, etc.

Vegetația ierboasă este foarte abundentă și diversă. În cadrul florei vernale se întâlnește ghiocelul (Galanthus nivalis), vioreaua (Scila bigfolia), rodul pământului (Arum maculatum), brebenelul (Corydalis cava, corydalis solida), frăgulița (adoxa moschatelina), untișorul (ficaria verna), toporașii (Viola odorata). Se mai întâlnește urzica moartă (lamium purpurem) și vinarița (asperla odorata).

În momentul de față pădurea Afumați cu suprafața de 235 ha, este lipsită de continuitate datorită defrișării neraționale făcută în anii de dinaintea războiului. Zonele defrișate au fost ocupate de culturi agricole.

Fig.nr.8 [NUME_REDACTAT], sursă: http://www.turisminafumati.ro/media/

Fig.nr.9 [NUME_REDACTAT] , sursă: http://www.turisminafumati.ro/media/

Vegetația acvatică

Abundența apelor stătătoare și luncile largi cu apa freatică la mică adâncime face ca în localitatea Afumați să fie prezentă vegetația mezohigrofilă: zăvoaie de plop și salcie, pajiști de luncă cu Agrostis stolonifera, Poa trivialis, Alopecurus pratensis, Poa pratensis, Medicago lupulina, Agropyron repens.Vegetația higrofilă întâlnită în locuri cu apă freatică la mică adâncime: stuf (Phragmites australis, papură (Typha latifolia, T. Angustifolia), rogoz (Carex acutiformis, C. Riparia), pipiriguț (Heleocharis palustris), izmă (Mentha aquatica), pipirig (Schoenoplectus lacustris). În lacuri și bălți sunt foarte abundente atât plantele submerse ca brădișul ( Ceratophyllum demersum), cât și cele ce plutesc pe suprafața apei: lintița (Lemna minor), Salvinia natans, diferite specii de broscariță (Potamogeton lucens, P. Crispus), ș.a.

1.8.Populație și activitate economică

[NUME_REDACTAT] Național de Statistică, populația [NUME_REDACTAT] însuma 7037 locuitori în anul 2011, dintre care 3582 populație feminină și 3455 populație masculină. Gospodăriile erau în număr de 2830, iar locuințele 2230. Densitatea populației în teritoriul administrativ al comunei este 461 loc/kmp, densitate mare în raport cu 388 loc./km media comunelor din zona periurbană.

Tabel nr.1 Populație pe sexe la 1 ianuarie

Analizând dinamica populației active sub aspectul mobilității, una din tendințele majore este de migrare în municipiul București pentru munci sezoniere și permanente, dar și pentru schimbarea domiciliului.

Numărul total de elevi în învățământul primar și gimnazial este de 579 (elevi înscriși în învățământul primar: 273, elevi înscrisi în învățământul gimnazial: 306 ), personal didactic 38 în total , din care 11 personal didactic în învățământ preșcolar, 9 gimnazial, 8 primar.În localitate sunt 3 grădinițe și 4 școli.(Date preluate din Monografia localității Afumați)

Majoritatea locuitorilor sunt români (85,26%), cu o minoritate de romi (4,89%). Pentru 9,19% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,44%). Restul de 9,22% este ocupat de religia romano-catolică, reformată, adventistă de ziua a șaptea, creștină după Evanghelie, musulmană, altă religie.

3. [NUME_REDACTAT] realizarea studiului asupra conflictelor de mediu am utilizat diferite metode, dintre care :

– metoda observatiilor directe ( la fața locului) concretizată prin ( fotografii,chestionare, fișe de observație)

– metoda cartografică utilizată pentru a evidenția sursele de poluare a mediului, pentru realizarea aceste harti s-a utilizat ortofotoplanul din în format raster, scara 5m, sursă Oficiu de Cadastru și [NUME_REDACTAT] (OCPI).

Softul utilizat pentru realizarea hărților ortofotoplan și hărți topografice sunt ArcGis 10.1.

4.Rezultate

4.1.Identificarea principalelor zone conflictuale în [NUME_REDACTAT]

3.1. Surse de degradare

Sursele de degradare a mediului reprezintă ansamblul activităților antropice care depășesc capacitatea de suport a mediului și impun transformări semnificatice în funcționalitatea și structura ecosistemelor naturale și comunităților umane. (Evaluarea integrata a calitatii mediului in spatii rezidentiale / [NUME_REDACTAT], Iojă,Cristian , [NUME_REDACTAT]…; pref. [NUME_REDACTAT], 2012 , editura [NUME_REDACTAT], Bucuresti 90). [NUME_REDACTAT] Afumați se pot delimita surse industriale, menajere și asimilabile cu cele menajere (comerciale,depozitare,etc.), agricole, mobile (rutiere, feroviare) și alte categorii.

3.1. Surse industriale

[NUME_REDACTAT] Afumati industria materialelor de construcții generează probleme de mediu. Șantierele și betonierele sunt surse cu impact foarte ridicat de poluare a aerului, în special cu pulberi sedimentabili și în suspensie. Se observa de asemenea cresteri ale nivelului mediu al sunetului ce provin din trafic, manipularea mărfurilor, diferitelor procese de producție etc. Dacă unitățile industriale au program si in timpul noptii acestea afecteaza perioada de odihna a populatiei.

Alte probleme care apar în urma acestei industrii sunt: apele uzate industriale evacuate in rețeaua de canalizare comunală sau direct in receptori ( Pasărea, Șindrilița), gestionarea deșeurilor, etc. (I.C. Iojă , Metode și tehnici de evaluare a calității mediului în aria metropolitană a municipiului București, [NUME_REDACTAT] București 2009 p 90-100),

3.2.Surse agricole

Prin caracterul intensiv al culturilor (mecanizare, chimizare, irigații), sursele agricole contribuie la degradarea calității solurilor, apelor de suprafață si subterane, afectarea ecosistemelor naturale si a calității locuirii (Simion, G. 2007)

Practicarea unei agriculturii de subzistență influentează negativ mediul datorita utilizarii unor tehnici agricole neadecvate: abandonarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare, terenuri abandonate , folosirea necorespunzatoare a substanțelor chimice, etc. Pentru a obtine productii ridicate cu costuri cat mai mici, tehnicile s-au diversificat prin: utiliarea de îngrășăminte chimice, pesticide, hormoni de creștere, utilizarea solariilor, irigații, soiuri de plante modificate genetic ce au consecințe negative asupra calității mediului si a produselor agricole. (I.C. Iojă , Metode și tehnici de evaluare a calității mediului în aria metropolitană a municipiului București, [NUME_REDACTAT] București 2009,p 100)

Dejecțiile animale pot fi îngrășăminte valoroase pentru sol cu rol în nutriția plantelor, însă în cantități excesive pot afecta calitatea acestuia (permeabilitatea, aciditatea, etc). Aceste dejecții pot polua chimic solul prin conținutul de NaCl, de substanțe de igienizare (soda caustică, detergent) . Pot contine agenți patogeni ce pot provoca zoonoze (boli care se transmit de la animale la oameni) sau epizotii (răspandirea in masa a unor boli la animale).

Poluarea solului cu deșeuri și reziduri vegetale agricole și forestiere

Solul se încarcă excesiv cu nitrați și agenți patogeni atunci când deșeurile de acest tip sunt depozitate dezordonat, aruncate la întâmplare. Uneori, astfel de suprafețe devin focare de imburuienare. Apele din ploi pot transporta resturi nedescompuse, nitrați, etc. în diferiți receptori acvatici. (Mănoiu, Valentina-Mariana,2005,Monitoringul și poluarea mediului, București,[NUME_REDACTAT], p.127)

3.3. Surse mobile

1. Traficul auto

Traficul rutier din Afumati reprezinta o sursa importanta de poluare a atmosferei cu o tendinta evidenta de intensificare.Poluarea aerului cauzată de traficul auto este in principal produsă de catre gazele de esapament, precum: oxizii de azot ( NO,NO2,N2O ) , oxizii de carbon (CO, CO2), oxizii de sulf, particulele cu conținut de metale (Pb, Cd, Cr, Ni, Se, Zn) ,compuși organici volatili (COV) în structura cărora apar: benzenul, xilenuii, toluenul, trimetilbenzenii, aldehidele,etc.

Zonele cu impact maxim determinat de traficul rutier se situeaza la nivelul trotuarelor si a locuintelor ce marginesc calea de trafic. (Mănoiu, Valentina-Mariana,2005,Monitoringul și poluarea mediului, București,[NUME_REDACTAT], pag 49)

În localitatea Afumați, față de zonele locuite ale [NUME_REDACTAT], există avantajul că dispersia poluanților în aer este mai rapidă, deoarece nu sunt clădiri cu multe nivele sau nu sunt așezate ca o barieră în calea acestora.

Concentrațiile poluanților atmosferici sunt mai crescute pe [NUME_REDACTAT] – Urziceni, iar la depărtarea de această arteră de trafic intens, poluarea aerului scade.

Studiu de caz

Pe data de 3.04.2014 am realizat un studiu privind traficul din [NUME_REDACTAT], urmărind intensitatea circulației pe [NUME_REDACTAT] – Urziceni (drum național și european). Așadar, am numărat timp de 10 minute mașinile la intrarea și la ieșirea din Afumați pe ambele sensuri de mers. La ieșirea din comună au circulat 134 mașini (Afumați -> Urziceni) + 80 mașini (Urziceni ->Afumați), în total 214 mașini la ora 13:18, iar la intrarea în comună dinspre București 161 mașini (București -> Afumați) +71 mașini (Afumați -> Bucureși) în total 232 mașini, ora 15:52. Se poate onserva că artera principală a comunei este intens circulată de mașini, în special pe direcția București – Afumați – Urziceni.

Cantitatile mari de poluanti emisi in atmosfera din traficul auto sunt determinate de cresterea numarului de autovehicule cat si gradul de utilizare a acestora, utiliarea unor autovehicule vechi – vehicule care nu au sistem de reducere a emisiilor de poluanti, cresterea puternica a activitatii comerciale din comună,etc.

2.Traficul feroviar generează și el probleme fiind o sursă importantă de zgomot si vibrații.Unele trenuri circulă nopaptea, iar populatiei care locuieste in apropierea cailor ferate îi este deranjat programul de odihna.

Amenajarea infrastructurilor care suporta traficul aduce deasemenea probleme de mediu prin spațiile de parcare, deseurile rezultate datorită funcționării vehiculelor, cantitățile ridicate de combustibili utilizate pentru funcționare, etc.

3.4. Surse menajere

Sursele menajere sunt printre cele mai importante surse de degradare a mediului in Afumati datorită volumului mare de deseuri generat de catre locuitoii comunei si presiunii ridicate pe care o exercită prin consumul resurselor. Lipsa unor dotari edilitare cum ar fi alimentarea cu apă, canalizarea, încălzirea centralizată, sau concentrarea așezărilor umane duc la poluarea aerului (iarna, prin încălzirea locuințelor cu ajutorul combustibililor fosili) cat si a apelor (prin scurgerea apelor uzate în rețeaua hidrografică sau prin infiltrarea lor în pânza freatică).

Apele subterane sunt degradate datorita utilizărilor casnice prin intermediul exfiltrărilor din tancuri septice sau canalizări neetanșe, precum și din infiltrarea din apele de suprafață, detergenți, azotați, sulfați și alți produși de degradare a substanțelor organice, săruri și ioni dizolvați din rețeaua de apă potabilă, precum și compuși organici solubili.

3.5. Alte categorii de surse de degradare

3.5.1. Activitățile piscicole

Iazurile piscicole neintrtinute sau cele in care se practica o furajare excesiva pot devein surse de degradare a calitatatii apei.[NUME_REDACTAT] se poate observa un interes ridicat in intretinerea iazurilor piscicole deoarece acestea sunt o sursa importanta pentru activitatile de agreement din comuna.Acest lucru consta in crearea unui mediu acvatic prielnic si mentinerea unor populatii piscicole. [NUME_REDACTAT] Afumți se găsesc locuri special amenajate pentru piscicultură, zone afectate uneori de practici inadecvate ale oamenilor (deșeuri și pescuit necontrolat,etc.).

(I.C. Iojă , Metode și tehnici de evaluare a calității mediului în aria metropolitană a municipiului București, [NUME_REDACTAT] București 2009, p.119)

3.5.2. Unitățile comerciale, de depozitare si prestări servicii

Unitățile comerciale de prestări-servicii (benzinării – 5 in localitate, garaje, vulcanizări, spălătorii etc.) intensifică problemele de mediu ale comunei, mai ales ca acestea sunt in mare parte situate în apropierea locuintelor.

Instalațiile de depozitare a benzinei la stațiile de benzină aduc probleme de mediu prin emisiile de poluanți proveniți de la traficul auto, zgomot si mirosuri neplăcute; la fel si emisiile de compuși organici volatili rezultați din depozitarea, încărcarea, descărcarea și distribuția benzinei la terminale și la stațiile de benzină influenteaza negativ calitatea mediului.

Spațiile comerciale si depozitele de mari dimensiuni (ex. Dorally) genereaza probleme mari de mediu in primul rand din cauza ocuparii spațiului (scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe mari de teren, ponderea redusă pe care o ocupă spațiile verzi, etc.), in al doilea rand favorizează si o intensificare a traficului (inclusiv a traficului greu)..

(I.C. Iojă , Metode și tehnici de evaluare a calită’ii mediului în aria metropolitană a municipiului București, [NUME_REDACTAT] București 2009, p.119)

Fig. nr 10 Fig. nr 11

Depozit de [NUME_REDACTAT] Lichefiat, [NUME_REDACTAT]

Fig.nr.12 [NUME_REDACTAT]

3.5.3. Încălzirea locuințelor

Prezenta in numar mare a centrale termice pentru încălzirea locuintelor, din care multe funcționează baza de combustibil lichid sau solid ce au un conținut ridicat de sulf trimit în atmosferă cantități mari de CO, CO2,SO2, NOx, pulberi, fum etc. Combustia este de cele mai multe ori incompletă datorită neautomatizării arderii, randamentului redus și a unei supravegheri precare și produce emisii de poluanți in cantitati mari.

Totodata încălzirea locuințelor pe timp de iarnă cu combustibil solid, arderea neautorizată, în aer liber, a unor deșeuri menajere, cauciucuri uzate, mase plastice, deșeuri stradale reprezinta o sursă majora de poluare a comunei cu pulberi organice, gaze nocive, fum, funingine, mirosuri neplacute, aspecte observate mai ales în condiții meteorologice nefavorabile (ceață, calm atmosferic, inversiune termică).

(Raport anual privind starea mediului in Romania – [NUME_REDACTAT], 2011, p 85)

3.5.4.Depozitele de deșeuri

[NUME_REDACTAT] Afumati depozitele de deseuri necontrolate constituie importante

surse de degradare a mediului. Gazele rezultate din procesele de descompunere, pulberile antrenate de către vânt influențează semnificativ calitatea aerului. De asemenea, amplasarea lor în zone cu ape freatice aproape de suprafaŃă creste efectul negativ asupra mediului. Rampele care deservesc comuna Afumati este IRIDEX SA si Glina.(I.C. Iojă , Metode și tehnici de evaluare a calității mediului în aria metropolitană a municipiului București, [NUME_REDACTAT] București 2009, p 118) Reziduurile menajere răspandite pe sol, în mod necontrolat aduc prejudicii solului și, implicit, apelor subterane și culturilor.

În medie, de la un locuitor, rezultă 0.4-1 kg reziduuri menajere pe zi, foarte bogate în substanțe organice și care se depun pe sol, favorizând dezvoltarea unui număr mare de vectori patogeni (insecte și rozătoare) și diseminarea de germeni patogeni. Reziduurile menajere depuse în mod necontrolat pe sol prezintă un risc ridicat datorită încărcăturii infecțioase mari ce se poate transmite la animale și oameni.În cazul depunerii necontrolate a rezidurilor industriale ,acestea modifică structura solului.În timp,unele elemente conținute de aceste reziduuri se regăsesc concentrate în plante și apoi ajung în animale și om. Fiecare lanț trofic accentuează concentrarea reziduurilor.

Depozitele necontrolate de deseuri numite si halde de gunoi sau deponii aduc probleme in special datorita mirosurilor insuportbile, muste, sobolani, caini.Uneori, cand fermentarea reziduurilor devine anaeroba ,gazul metan rezultat, ajuns la suprafata depozitului ,poate sa ia foc.In aceste depozite,timp de cateva decenii, se realizeaza atat o fermentare aeroba cat si una anaeroba necontrolata.

Infiltrarea in sol , in apele subterane sau scurgerea in apele de suprafata a constituientilor din deseuri conduce la poluari difuze , greu de controlat. Poluantii cei mai frecventi sunt substantele nebiodegradabile,metalele grele si nutrientii. (Mănoiu, p 134)

3.2.Areale cu diferite categorii de probleme

1.[NUME_REDACTAT] III – prezența deșeurilor necontrolate

Categorii de probleme: depuneri de deșeuri, mirosuri neplăcute, disconfort vizual, afectarea sănătății biodiversității floristice și faunistice (în special piscicolă), afectarea caliții apei, apariția de organisme nedorite (șobolani, insecte etc.)

Cauze pentru apariția conflictelor: – nepreocuparea primăriei pentru problemele de mediu

-populație cu un grad mai mic de educație, neinstruită în domeniul mediului

Fig. nr.13 [NUME_REDACTAT] III

Fig.nr.14 [NUME_REDACTAT] III

2. Drum de câmp paralel cu strada Ștefan cel Mare intersectat cu [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]

Categorii de probleme:

a.zonă inundabilă (vezi fig.nr.15)

Fig. nr.15 Zonă inundabilă din comuna Afumați

b.deșertificarea solului (vezi fig.nr.16)

Fig.nr.16 Zone cu probleme ale calității solului din comuna Afumați

c. prezența deșeurilor necontrolate provenite din construcție (vezi fig.nr.17)

Fig.nr.17 Deșeuri necontrolate provenite din construcții

3.[NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT]

Categorii de probleme: lipsa spațiilor verzi, aglomerarea traficului, mirosuri neplăcute, afectare sănătății populației, zgomot, depozite neconforme de deșeuri, scăderea securității locuirii, etc.

Medierea conflictelor: Existența unei statii de tratare a apei poluate, contract cu serviciul de salubrizare.

4. [NUME_REDACTAT]-Urziceni – trafic intens

Categorii de probleme: emisii de poluanți, zgomot, pulberi în suspensie, risc pietonal (absența semafoarelor și a pasajelor pietonale).

Cauze pentru apariția conflictului: prezintă un trafic intens deoarece este drum european și național, dar și pentru existența unui număr impresionant de unități comerciale de-a lungul șoselei.

5.Terenuri abandonate ce prezintă deșeurile provenite din construcții

În comuna Afumați sunt prezente diferite terenuri abandonate ce sunt acoperite cu deșeuri provenite din construcții. Aceste deșeuri pot conține ciment, cărămizi, țigle, ceramică, resturi de tâmplărie, pietriș, sticlă, etc. sau deșeuri periculoase: materiale periculoase-azbest, gudroane și vopsele, metale grele (crom, plumb, mercur), lacuri, adezivi, policlorură de vinil, solvenți, compuși bifenili policlorurați, etc.

Fig.nr.18 Deșeuri provenite din construcții

Fig.nr.19 Deșeuri provenite din constrcții

Fig.nr.20

4.Analiza caracteristicilor conflictelor de mediu

Studiu de caz I Aglomerarea unităților comerciale amplasate în proximitatea spațiilor de locuit, în special la intrarea în comună

Spațiile comerciale reprezintă o componentă a arealelor rezidențiale, îndreptată spre accesibilizarea de produse și servicii necesare acoperirii unor nevoi umane.

Spațiile comerciale, prin dimensiune, caracter neorganizat, externalități și specificul produselor ori al serviciilor comercializate se pot constitui în surse de degradare cu efecte perceptibile în spațiile rezidențiale.(Iojă, 2013)

Categorii de probleme: poluarea aerului (inclusiv mirosuri neplăcute), poluarea apelor subterane și de suprafață, disconfort vizual, afectare sănătății populației, zgomot, depozite neconforme de deșeuri, scăderea securității locuirii, aparația de organisme nedorite (țânțari, șobolani, etc.), aglomerarea traficului.

Cauze pentru apariția conflictelor: dimensiunea spațiilor comerciale, distanța dintre cele două funcții, emisii, număr de locuitori expuși, interesele economice și politice, lipsa de interes pentru protecția mediului.

Restaurantele, barurile, fastfood-urile și sălile de jocuri: zgomot, vibrații, mirosuri neplăcute și insecuritate.

Benzinăriile dacă sunt situate în apropierea spațiilor de locuit pot genera o creștere a riscurilor tehnogene (explozii, incendii), precum și a concentrației de compuși organici volatili în aerul interior; în plus apare o creștere a nivelului mediu al sunetului și un risc sporit de contaminare a apelor cu produse petroliere. Probleme similare apar în cazul spălătoriilor auto și service-urilor auto situate în aceleași condiții în raport cu rezidențialul. (M. Pătroescu, C.Iojă, L. Rozylowicz, G. Vânâu, M. Niță, I.[NUME_REDACTAT], A. Ioja (2012), Evaluarea integrată a stării mediului în spațiile rezidențiale, [NUME_REDACTAT] Române, București)

În comuna Afumați activitatea industrială și comercială este intensă. Sunt înregistrate 710 societăți comerciale,peste 40 % dintre acestea activând în domeniul comerțului. După cifra de afaceri cele mai importante firme sunt:

a.INTERFRUCT S.R.L.- comerțul, importul și distribuția fructelor și legumelor proaspete: poluare prin trafic intens, mirosuri neplăcute, zgomot.

b.CASE UTILAJE CONSTRUCTII S.R.L. – echipamente pentru construcții: poluează cu pulberi în suspensie, oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon prin traficul pe care îl produce prin vânzarea utilajelor de construcții, zgomot.

c.CONTEC FOODS S.R.L. – companie producătoare de conserve din legume și fructe

d.MAKITA ROMANIA- proiectare și producere a unei game extinse de scule electrice și alte produse precum mașini de grădinărit, mașini staționare pentru prelucrarea lemnului,etc.

poluare prin pulberi în suspensie

e.OCEAN FISH S.R.L. – semipreparate din pește, fructe de mare și pește congelat sau afumat – poluare prin trafic intens, mirosuri neplăcute, deversarea apelor folosite în procesele folosite pentru pește .

Fig. nr.21 [NUME_REDACTAT] SRL

f.DORALY – parc comercial en-gros modern, situat de ambele părți ale șoselei [NUME_REDACTAT].nr.22 Parc comercial [NUME_REDACTAT] de caz II Expansiunea spațiilor rezidențiale

Expansiunea rezidențială presupune conversia altor moduri de utilizare a terenului în spații destinate utilizărilor rezidențiale, reprezentând un ansamblu de procese cu dinamică accelerată în condițiile creșterii permanente a numărului de locuitori și promovării unor modele de locuire axate pe tipul de locuință individuală (Stanciu 2006).

Cauze pentru apariția problemelor: creșterea numărului de locuitori, presiunea populației care este interesată de îmbunatațirea calității vieții

Categorii de probleme:

– Scoaterea din circuitul agricol a unor importante suprafețe de teren

– Distrugerea totală sau parțială a spațiilor verzi ori a unor suprafețe forestiere pentru amplasarea ansamblurilor rezidențiale noi

– Reducerea și fragmentarea suprafețelor oxigenante, cu roluri multiple și importante în viața comunităților din proximitate. Factor de atracție inițială în localizarea de noi proiecte imobiliare, pădurile sunt în primă fază agresate, apoi fragmentate, pentru ca ulterior să facă locul unor funcții urbane.

Anual în [NUME_REDACTAT] utilizarea terenurilor prezintă modificări in detrimentul spatiilor verzi care sunt inlocuite cu spații rezidențiale și comerciale. Spațiile verzi din interiorul zonelor rezidențiale au un rol important în echilibrarea localității sub aspectul caracteristicilor climatice și al calității aerului, dar și importante funcții sociale. (Chiesura 2004, Iojă 2008, Iojă et al. 2011d).

Studiu de caz III Apele uzate menajere

Categorii de probleme: poluarea solului, poluarea pânzei freatice și a apelor subterane prin infiltrarea în sol a apelor uzate menajere

Cauze pentru apariția problemelor: nevoia de colectare, transport și evacuare a apelor uzate menajer de la utilizatori, presiunea populației la o calitate mai bună a vieții

Medierea conflictelor: extinderea și îmbunătățirea serviciului de canalizare, construirea unei stații de tratare biologică a apelor reziduale menajere.

Instalație și stație „ Rešetilovs un Co ” IK de tratare biologică a apelor reziduale menajere din seria „ Tie-In ”(supliment, montare )

Fig.nr.23 Stație de epurare

Instalația/ stația de tratare biologică a apelor reziduale menajere din seria tehnologică <<9>> prezentă în comuna Afumați, corespunde cerințelor generale a [NUME_REDACTAT] MͶ 028-05.02-97 si a documentației tehnice de funcționare. Aceste instalații sunt destinate pentru tratarea biologică a apelor reziduale menajere din comună. Apa tratată este deversată în [NUME_REDACTAT] IV

Se interzice categoric să fie deversate către instalațiile/ stațiile de tratare:

ape reziduale provenind de la echipamente de procesare a apei potabile;

ape provenind de la bazinele de înot după înlocuirea lor sau după lucrările preventive;

excremene de la animale domestice;

sedimente septice;

apă de la Jacuzzi și băi care conțin adaosuri de uleiuri și săruri;

reziduuri medicale;

Principalele procese folosite pentru epurarea apei sunt :

îndepărtarea materiilor grase ( uleiuri și produse cu ulei ) din apa reziduală

– egalizarea apei reziduale ( egalizarea patametrilor fizici, chimici, microbiologici, compozitia,echilibrarea etc. )

îndepărtarea resturilor solide mari

îndepărtarea nisipului

dezinfectarea efluentului

aranjament general ( condiții sanitare de funcționare, nivelul zgomotului, concentrația de poluanți în aer

În anul 2012 au fost racordate la sistemul canalizare 26 străzi .

Fig.nr.24 Statție de epurare

Sudiu de caz IV Afumați – un adevarat șantier

Probleme: calitatea vieții scăzută, nevoia extinderii sistemului de canalizare și a rețelei de alimentare cu apă

Catagorii de probleme: poluarea solului, a apelor subterane, a aerului (pulberi în suspensie, pulberi sedimentabili), zgomot, circulație îngreunată a locuitorilor și a autovehiculelor, sănătatea populației etc.

În 2012, pe zeci de străzi din localitate s-a dezvoltat cel mai mare proiect de dezvoltare urbană, cu lucrări extinse de canalizare, extindere a rețelei de alimentare cu apă și la final asfaltare. În 21 de străzi din cartierul Tineretului s-a extins rețeaua de alimentare cu apă în cadrul proiectului Proiectare și [NUME_REDACTAT] cu Apă. 26 străzi din localitate au fost racordate la sistemul de canalizare. În cadrul proiectului [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] de Reabilitare în [NUME_REDACTAT] au fost asfaltate 41 străzi.

Fig. nr.25 Sursă: Jurnalul de Afumați 2012

Un cetățean ( [NUME_REDACTAT]) a fost nevoit să cedeze din terenul lui pentru a se deschide un drum care face legătura cu [NUME_REDACTAT] și permite accesul spre Gospodărirea de Apă din [NUME_REDACTAT] spre DN2, până la grădinița cu program prelungit.

Studiu de caz V Zone inundabile

Cauze pentru apariția conflictelor: gestionarea apelor meteorice din comună, substratul litologic, clima

Categorii de probleme: gestionarea apelor pluviale, inundații, circulație îngreunată a locuitorilor, a autoturismelor, riscul crescut de accidente, mirosuri neplăcute, spălarea terenurilor din ape meteorice (poluarea solului și a apelor subterane), deteriorarea fundațiilor clădiriilor

Medierea conflictelor: Proiect de realizare a unui canal colector de ape pluviale. Acesta colectează apa pluvială de pe DN2, Str. Oituz, [NUME_REDACTAT] și Str. [NUME_REDACTAT], iar apa se varsă în [NUME_REDACTAT] II, printr-un decantor de uleiuri. Acest canal rezolvă o problemă mai veche a localității Afumați care se confruntă cu inundații pe străzile Ștefănești și [NUME_REDACTAT] îngreunând accesul cetățenilor ( vezi fig.nr.

Colectorul pluvial din zona DN2 existent este executat din tuburi de beton cu diametrul Dn 30 cm și o lungime de 440,5 m.

Adâncimea de pozare a canalului variază între 1,50-2,50 m, colectorul fiind amplasat pe trotuarul de pe partea stânga a DN2 sens spre Urziceni.

Fig.nr.26 Fig.nr.27

Străzi afectate de inundație, Sursă: Jurnalul de Afumați 2011

Studiu de caz VI Gestiunea deșeurilor

Pentru o mai bună cunoaștere a conflictelor de mediu din [NUME_REDACTAT] privind gestiunea deșeurilor am realizat un chestionar complex pe care mi l-a completat șeful de zonă ( domnul Crâșmaru ) al firmei SUPERCOM S.A. ce se ocupă de serviciul de salubrizare al comunei.

Calitatea serviciului de salubrizare în [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] ziua! Mă numesc [NUME_REDACTAT]-Roxana și sunt studentă la Facultatea de Geografie, Universitatea din București. Efectuez o cercetare sociologică în localitatea dumneavoastră, în scopul determinării situației reale și a problemelor existente cu privire la managementului serviciului de salubrizare.

Vă rog mult să participați la acest studiu și să răspundeți consecutiv la toate întrebările din chestionar. Informația obținută de la dumneavoastră ma va ajuta să aflu mai multe despre serviciul de salubrizare la nivelul [NUME_REDACTAT] și va contribui la elaborarea unor recomandări practice pentru îmbunătățirea calității lui. Totodată, acest studiu mă va ajuta la elaborarea lucrării de licență cu tema „Evaluarea conflictelor de mediu în [NUME_REDACTAT] ”.

Câți agenți economici aveți în comună?

____________________500_____________________ număr

Câte organizații/instituții publice aveți în comună?

___________________8_______________________ număr

De ce unități de transport funcționale dispune primăria/gestionarul pentru transportarea deșeurilor menajere?

Care este frecvența medie de colectare a deșeurilor nemenajere?

în fiecare zi

o dată la câteva zile

o dată pe săptămână

o dată la două săptămâni

o dată în lună

o dată la două luni

mai rar

Care este costul mediu de colectare a deșeurilor menajere din gospodării?

1.8 lei fara TVA lei

Vă rugăm să detaliați ce cheltuieli sunt incluse în costul mediu de colectare a deșeurilor menajere?

Vă rugăm să indicați în ce an a fost stabilit ultima dată acest cost?

2007

8. Ce modalitate de informare a populației despre mecanismul de calculare a costului pentru colectarea deșeurilor menajere a utilizat/ utilizează primăria dumneavoastră? (Răspuns multiplu)

audiere publică

adunare generală a populației

adunări pe cartiere/blocuri

altceva (numiți)

nici una

altele

răspunsul oferit : informare prin mesaje telefonice , informare cu ajutorul flyerelor

9.Care este costul mediu de colectare a deșeurilor menajere de pe domeniul public?

20000 Ron / 30 zile ≈ 67 /zi

10.Care este costul mediu de colectare a deșeurilor menajere din unitățile economice ?

35 lei/ lei

11.Care este costul mediu per metru pătrat de curățare?

1. – lei

2. Acest serviciu nu există

Nu s-a răspuns la această întrebare

12.Dacă da, vă rugăm să indicați volumul total al deșeurilor menajere colectate selectiv în ultimele 12 luni?

– tone

Nu s-a răspuns la această întrebare

13.Vă rugăm să indicați dacă în primăria/organizația Dvs. există un sistem de facturare a plăților pentru colectarea deșeurilor menajere ?

da

nu

14.Vărugăm să indicați câti gunoieri există în comuna Dvs.?

9

15.Dar câte din ele sunt autorizate ?

Nu s-a răspuns la această întrebare

16.În ce măsură, în viziunea Dvs. populația din primăria Dvs. este satisfăcută de următoarele aspecte?

Intervievator, Vă rugăm să citiți fiecare aspect și variantele de răspuns în mod separat. Indicați răspunsurile respondentului în tabelul de mai jos.

17.Numărul de personal planificat și de facto în prestarea serviciilor de salubrizare

Raspunsul oferit : 7 persoane care lucrează la salubrizare, o secretară și șeful de zonă

18.Dispune primăria de o strategie de dezvoltare a serviciului de salubrizare?

[NUME_REDACTAT]

19. Dacă da, numiți trei acțiuni prioritare din strategia de dezvoltare a serviciului de salubrizare pentru anul viitor

1.salubrizarea căilor publice

2.satisfacerea locuitorilor comunei prin calitatea serviciilor

3.gestionarea bună a deșeurilor

20.V-ați adresat la careva fonduri/ proiecte pentru dezvoltarea serviciului de salubrizare în ultimii trei ani?

da

nu

21.Dacă da, la care fonduri/proiecte anume?

Nu s-a răspuns la această întrebare

22.Rezumatul propunerii dumneavoastră de proiect

Nu s-a răspuns la această întrebare

23.Care a fost rezultatul adresării dumneavoastre?

am obținut surse financiare în valoare de ____ pe care le-am utilizat la ___

proiectul nu a trecut

altceva (indicați) _________________________

24.Vă rugăm să indicați dacă în ultimii trei ani primăria Dvs. a realizat vre-un audit al serviciului public de salubrizare?

da

nu

25.Când a fost efectuat ultimul audit?

în anul curent

anul trecut

cu doi ani în urmă

cu mai bine de doi ani în urmă

Nu s-a raspuns la aceasta intrebare

26.Cine a efectuat auditul?

însuși lucrătorii primăriei

un auditor independent angajat de primărie

au auditor extern trimis de organismele superioare

altceva (indicați)

Nu s-a răspuns la această întrebare

27.Cum considerați dumneavoastră că ar trebui îmbunătățită activitatea serviciului de salubrizare?

1.privatizarea serviciului de salubrizare – este deja privatizată

2.transmiterea serviciului de salubrizare în concesiune

3.ridicarea calificării personalului antrenat în prestarea serviciului

4.perfecționarea legislației în domeniul serviciului de salubrizare

5.calcularea corectă a tarifului pentru colectarea gunoiului

6.colectarea selectivă a gunoiului

7.educația ecologică a populației

8.modernizarea tehnologiilor și a utilajului

9.dezvoltarea unor standarde de calitate pentru serviciul de salubrizare și monitorizarea 10.permanentă a serviciului

11.evaluarea permanentă a nivelului de satisfacție a beneficiarilor

12.acordarea de credite locale pentru dezvoltarea serviciului

13.îmbunătățirea accesului la servicii a păturilor sărace

14.altceva (indicați)

28.Număr de locuitori în comună

1501-2500

2501 -5000

5001-7000

7001-10000

1001-20000

peste 20000

Interpretare chestionar

[NUME_REDACTAT] Afumați există 500 agenți economici și 8 instituții publice (Primăria, Serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor al [NUME_REDACTAT], S.C.Supercom.S.A. – Salubrizare, [NUME_REDACTAT], Școala nr. 1, Școala nr. 2, Școala nr.3,[NUME_REDACTAT], Gradinița cu program prelungit, [NUME_REDACTAT] Afumați, [NUME_REDACTAT] ,[NUME_REDACTAT]).? Primăria dispune pentru transportarea deșeurilor menajere de un autocompactor cu o capacite totală de 20 T.

Deșeurile menajere sunt colectate o dată pe saptamană, acestea fiind transportate la Groapa de gunoi Glina și la Groapa de gunoi Iridex, lângă Jilava. Se colectează între 9-12 T/zi gunoi menajer.

Costul mediu de colectare a deșeurilor este de 1.8 lei (fără TVA), costul include combustibilul (180 lei / luna) și salariul personalului, inclusiv taxe ( 13600 lei ).Ultimul an în care s-a stabilit acest cost este 2007. Numărul personalului: 7 persoane care lucrează la salubrizare, o secretară și șeful de zonă

Ca modalitate de informare a populației despre mecanismul de calculare a costului de colectare a deșeurilor menajere primăria s-a ajutat de mesaje telefonice și de flyere distriuite locuitorilor comunei .

Pe domeniul public costul mediu de colectare a deșeurilor este de ≈ 67 lei/zi, iar pentru unitățile economice este de 35 lei/ /lună. În primărie există un sistem de facturare a plăților pentru colectarea deșeurilor.

În viziunea domnului Crâșmaru, serviciul de salubrizare, frecvența colectării gunoiului menajer, costul pentru colectarea gunoiului menajer, accesul populatiei la informația despre servicile de salubrizare și mecanismul de reclamare privind serviciile de salubrizare prezintă o calitate foarte bună. Pe de altă parte, amenajarea gunoiștilor din localitate și asigurarea cu platforme amenajate pentru colectarea gunoiului este foarte nesatisfacută.

[NUME_REDACTAT] a menționat că străzile prezintă coșuri pentru gunoiul stradal în proporție de 30 % și că populația nu se implică în niciun fel în luarea deciziilor privind sericiile de salubrizare.

Pentru a afla părerea locuitorilor, am realizat un chestionar mai restrâns pe care l-am aplicat în diferite zile. 60 persoane din [NUME_REDACTAT] au contribuit la crearea opiniilor legate de serviciul de salubrizare. Chestionarele au fost completate stradal, dar și prin intermediul platformelor de socializare ( facebook).

Chestionarul a fost aplicat în perioada februarie-aprilie 2014, a cuprins un numar de 6 întrebări, atât cu variante de răspuns, cât și cu răspunsuri libere, fiind intervievați un număr de 60 respondenți.

Data completării sondajului :

Februarie : 18 persoane – Martie : 20 persoane – Aprilie: 22 persoane

Majoritatea persoanelor intervievate din [NUME_REDACTAT] ar fi de acord cu introducerea unei colectări selective ( 63 %). 32% dintre aceștia nu stiu sigur dacă își doresc sau nu, iar 5 % persoane au răspuns că nu doresc, fiind multumiți cu serviciul de salubrizare așa cum este el. O teamă de-a lor ar fi necesitatea unei plăți mai mari pentru serviciul de salubrizare.

Consider că este necesară colectarea selectivă în comună. Distanța dintre București și Afumați nu este foarte mare, comunele din jur sunt in continuă dezvoltare, deci deșeurile menajere cresc și ele. Construirea unei stații de sortare ar aduce noi locuri de muncă ceea ce ar fi benefic atât din punct de vedere ecologic, cât și economic.

Modalitatea de calculare a costului menajer nu este cunoscută de către populație, ceea ce inseamnă pe de o parte ca sunt dezinteresați de acest subiect, iar pe de altă parte că nu au fost informați. În proportie de 85 % respondenții nu cunosc metoda/ procedura de calculare, 12 % au afirmat că știu intr-o mica masură, iar 3 % sunt familiarizați cu aceste costuri.

4. Vă rugăm să indicați dacă în comuna dumneavoastră există coșuri de gunoi stradal?

Majoritatea persoanelor susțin ca există coșuri de gunoi stradal în comună (50 persoane), însă, pe de altă parte, 10 susțin că nu, deoarece acestea nu sunt amplasate pe întreaga suprafață a comunei. Coșurilor stradale sunt situate în apropierea primăriei, unde sunt prezente și alte instituții (S.C. Supercom S.A., Gradinița nr.1 Afumați, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de Evidență a Persoanelor ,Școala nr.1 cu clasele I-VIII Afumați ), Parcul de la statuie (vezi fig.nr. ) și lângă [NUME_REDACTAT] 3. Persoanele care au răspuns nu, au răspuns așa probabil pentru că locuiesc mai departe de primărie, unde străzile sunt secundare și coșurile nu sunt prezente lângă locuințele lor.

Fig.nr.28 Parcul de la statuie

5. Sunteți satisfăcut de următoarele aspecte privind salubrizarea comunei?

Serviciul de salubrizare în [NUME_REDACTAT] este apreciat de către populație, însă, atâta timp cat nu există o strategie de gestionare a deșeurilor în comună, nu se poate ține o evidență a categoriilor de deșeuri și a cantităților acestora, nu se poate urmări evoluția și gradul de poluare generat de deșeuri.

La acest subiect părerile populației sunt foarte împărțite: 60 % dintre persoanele intervievate se arată mai curând satisfăcute de serviciul de salubrizare, pe când 5 % mai curând nesatisfăcute. Salubrizarea prezintă un grad mic de satisfacere pentru 12 % dintre persoane, pe când 16 % dintre aceștia nu apreciază deloc calitatea serviciilor oferite.

Majoritatea persoanelor intervievate sunt satisfăcute de frecvența colectării gunoiului menajer (cca 64 % mai curand satisfăcute și aproximativ 29 % persoane foarte satisfăcute). Un procent foarte mic îl ocupă persoanele cărora le-a fost greu sa raspundă (cca 7%). Așadar, acest aspect al salubrizării este de calitate bună spre foarte bună, mulțumind locuitorii comunei.

83 % dintre locuitorii comunei care au participat la completarea chestionarului sunt multumiți de costul pe care îl plătesc pentru colectare (21 persoane: foarte satisfăcuți și 26 mai curând satisfăcuți). Părerile negative legate de aceste costuri au existat la 3 persoane intervievate (mai curând nesatisfăcuți: 1 persoană, foarte nesatisfăcuți: 2 persoane), iar 7 persoane nu au știut ce sa răspundă.

În proporție de 93 % respondenții sunt mulțumiți de amplasarea coșurilor stradale. Aceștia consideră că numărul de coșuri amplasate în comuna lor sunt suficiente, raportat la suprafața acesteia. Eu propun înlocuirea coșurilor vechi cu unele noi, deoarece nu au un aspect plăcut si nu prezintă saci menajeri. Aceste aspect legat de saci menajeri ar trebui inbunătățit. Pe ansamblu populația pare să fie multumită, deși există și mici excepții care cred că acestea lipsesc în multe locuri ale comunei. Ei susțin că numărul mare de coșuri este concentrat în zona primăriei, centrul comunei, însă pe străzile secundare acestea lipsesc. Procentul persoanelor nesatisfăcute prezintă un procent relativ mic (7 %). O redistribuire a coșurilor stradale ar crește satisfacția în rândul locuitorilor și ar reduce procentul deșeurilor necontrolate din comună.

Chiar dacă responenții au avut unele comentarii negative, conform rezultatelor statistice rezultă că locuitorii comunei sunt mulțumiți de amplasarea coșurilor stradale din comună.

Un procent de 56 % au răspuns că primăria nu dispune de acest serviciu, 23 % le este greu să răspundă.

[NUME_REDACTAT] nu dispune de platforme amenajate pentru colectarea gunoiului, afirmație ce reiese din grafic. Primăria este de parere că introducerea platformelor amenajate depășește bugetul alocat serviciului de salubrizare.

În ceea ce privește accesul populației la informația despre serviciile de salubrizare, un procent semnificativ îl ocupă persoanele care nu știu ce să raspunda (45%), ducându-ne la ideea că ei nu au acces la aceste informații și preferă să nu se afirme. Există însă și persoane care susțin că dețin astfel de informații, aceștia fiind într-un procent destul de mic (13 %)

Populația nu deține prea multe informații privind sistemul de salubrizare, și nici nu prezintă interes. Jurnalul de Afumați este o publicație de informare a populatației de către [NUME_REDACTAT] Afumați. Din articolele publicate nu am găsit informații despre serviciul de salubrizare. Așadar, modalitățile de informare ale locuitorilor sunt limitate în acest domeniu.

Populația comunei nu se implică în luarea deciziilor privind serviciile de salubrizare. Aceste fapt poate fi observat cu ușurință din grafic. Majoritatea respondenților nu se implică (88 %, procent însumat din răspunsurile:“foarte neasatisfăcut”, „ îmi vine greu sa răspund” și „ nu dispunem de acest serviciu in primărie”) în timp ce diferența de 22% dă semne slabe de implicare. Modalitatea celor care aleg să se implice este prin informarea primarului, dar și a șefului de la salubrizare. Aceste sfaturi sunt de cele mai multe ori luate în considerare si aplicate.

Mecanismul de reclamare ales de populația comunei este prin înștiintarea primarului. Acest lucru însă se intamplă foarte rar, poate chiar deloc. Primarul derulează an de an proiecte mari de urbanizare (canalizări, asfaltări, racordare la gaze, etc.) ceea ce îi face pe locuitori sa dea o importanță mai mică serviciului de salubrizare. Un procent aproximativ egal 32-33 % îl ocupă persoanele care au răspuns că primăria nu dispune acest serviciu și persoanele cărora le vine greu să răspundă. 11 % dintre respondenți se arată satisfăcuți de mecanismul reclamațiilor privind salubrizarea comunei.

6.Știti unde este depozitat gunoiul care este colectat din comuna dumneavoastră? Daca da, unde ?

Nu – 58 persoane

Alte răspunsuri : – La marginea comunei, dar nu știu sigur

– Într-o localitate învecinată

5. [NUME_REDACTAT] urma studiului efectuat s-a observat o nevoie majoră de schimbare a percepției populației asupra problemelor de mediu pe care aceștia le genereză.

Instituțiile de mediu nu își dau interesul în rezolvarea disfuncționalităților de mediu din acest teritoriu, iar primăria locală și populația nu conștientizează nevoia unui mediu sănătos.

Este bine să impulsionăm aceste instituții să prezinte interes perntru toate localitățile României, mai ales pentru cele care se află în apropierea municipiilor cu rol polarizator pentru teritoriile din jur. Aceste localități mai mici suferă puternice schimbari urbane, fiind cele mai expuse conflictelor de mediu.

[NUME_REDACTAT] se dezvoltă anual prin proiecte de urbanizare (extinderea rețelei de canalizare, extinderea rețelei de alimentare cu apă, asfaltări, racordare la gaze), intreaga suprafata a comunei (arealul de studiu) arată ca un adevărat șantier cu diferite surse de degradare a mediului (pulberile în suspensie și sedimentabile sunt cele mai dăunătoare sănătății umane și a vegetației). Sursele de degradare sunt din ce în ce mai multe pe teritoriul comunei: deșeuri provenite din construcții, pesticidele, traficul intens pe [NUME_REDACTAT]-Urziceni,etc.

În localitate pot fi delimitate zone cu ape degradate si de calitate proasta, zone critice din punct de vedere al calitatii aerului, apelor subterane ori solurilor, zone afectate de uscarea puternica a vegetatiei.

Se mai poate observa lipsa preocupărilor legate de tratarea și eliminarea deșeurilor existente. În ultimii ani, prezența tot mai mare a reziduurilor menajere, agroalimentare și indsutriale a condus la consecințe negative atât pentru mediu cât și pentru sănatatea umană.

[NUME_REDACTAT], si implicit, in Afumați cantitatea mare de deșeuri nu i se datorează unui consum exagerat, cât mai degrabă, lipsa preocupării legate de tratarea și eliminarea deșeurilor existente.

O amploare importantă o au deșeurile menajere care sunt în număr tot mai mare față de care nu există reglementări legale corespunzătoare și mai grav, soluții tehnice de prelucrare și neutralizare a lor (depozitare, îngropare ori incinerare) în condiții de securitate pentru mediu.

În comuna Afumați, ca și în marile orașe ale țării disfuncționalitățile apărute în sisteme de salubritate, depozitarea deșeurilor în cantități din ce în ce mai mari în locuri aglomerate, nepăsarea autorităților, dar și nepunerea în practică a legislației existente în domeniu au condus la consecințe grave cu efecte asupra sănătații oamenilor, dar și la numeroase situații care au dus la poluarea apelor de suprafață și subterane.

[NUME_REDACTAT] 3 – deșeuri necontrolate

Depozitarea necontrolată e deșeurilor face ca levigatul ce reiese în urma acestora să se infiltreze în sol, în apele subterane sau de suprafață constitutind o sursă importantă de poluare difuză, greu de controlat. (Mănoiu, Valentina-Mariana, 2005, Monitoringul și poluarea mediului, București, [NUME_REDACTAT], p.134)

6.[NUME_REDACTAT] Afumați tinde sa devină un spațiu aglomerat cu accentuări ale problemelor de mediu, cu schimbări majore la nivelul teritoriului (din areale naturale verzi: livezi, zone agricole, zone forestiere etc. în spații construite (rezidențiale, comerciale). Localitatea este polarizată de București ceea ce duce la accentuarea problemelor de mediu în comună datorită metropolizarării: schimbări de ordin economic, ecologic și urbanistic.

Evaluarea prospectiva a mediului permite evitarea unor disfunctionalitati de mediu, care nu sunt vizibile in prezent, nu au fost inregistrate in trecut, dar pe viitor, in asociere cu alte surse pot deveni foarte active.(Henrichs et. al. 2009).

Pentru a preveni degradarea mediului este importanta cunoasterea stării actuale a acestuia, a cauzelor care au produs-o si a factorilor care o întrețin, a atitudinii populației față de mediu, a dinamici activitatilor economice, si a schimbarii modului de utilizare a terenurilor.

(I.C. Iojă , Metode și tehnici de evaluare a calității mediului în aria metropolitană a municipiului București, [NUME_REDACTAT] București 2009, p 13)

Principalii agenți generatori de spații degradate sunt depozitele de deseuri, zonele industriale, accidentele tehnologice, riscurile naturale de intensitate ridicată (cutremure, inundații, viituri etc.) (Lahr și Kooistra 2010)

La acestea se pot adăuga sursele menajere, surse agricole, unitățile comerciale, de depozitare si prestări servicii, și spațiile afectate de poluări masive semnificative ale aerului (incalzirea locuintelor, traficul auto), apelor (activitati piscicole) sau solurilor (utilizarea pesticidelor).

În studiul de fata privind conflictele de mediu din comuna este necesar sa se cunoasca proiecția in starea de sanogeneza a comunitatilor umane la nivel local, gradul de perturbare al unor activitati antropice (agricultura, transporturi, industrie etc.) si disfunctionalitatile de mediu aparute in urma riscurilor naturale. Acest fapt este realizabil prin cunoașterea favorabilităților și restrictivităților de mediu, precum și a artificializărilor. (Armaș 2006)

Societatea în care trăim este în așteptarea unor soluții miraculoase de rezolvare a numeroaselor probleme de mediu din prezent, fără a li se afecta stilul de viață centrat pe consum, ce tinde a lua o amploare globala. Astfel, asezarile umane se transformă în consumatori și perturbatori ai resurselor naturale fara a le păsa de consecintele nefaste pe care le au actiunile lor asupra mediului, calitatea ecosistemelor naturale fiind pusa in pericol.

Societatea ar trebui sa devina mai responsabila in privinta resurselor naturale in scopul adoptarii unui stil de viata care sa vina in sprijinul unei dezvoltari durabile.

Evitarea pe viitor a efectelor negative poate fi realizata de catre populatie doar prin constientizare, vointa, un cadru legislativ adecvat si cu masuri stricte, rapide si sigure de management al calitatii mediului.

7.[NUME_REDACTAT], I. (2006), Risc si vulnerabilitate. Metode de evaluare in geomorfologie. Bucuresti: [NUME_REDACTAT] din [NUME_REDACTAT], Marilena (2007), Evaluarea riscului urban în municipiul București, teză de doctorat, Universitatea din București, Facultatea de [NUME_REDACTAT], O. (1980), Potențialul climatic al Bărăganului, Ed. Academiei RSR, [NUME_REDACTAT], A. (2004) The role pf urban parks for the sustainable city. Landscape and [NUME_REDACTAT]