Analiza Comparativa A Activitatilor DE Vanzare Clasica Si Vanzare Online ALE Sc Media Galaxy

ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ACTIVITĂȚILOR DE VÂNZARE CLASICĂ ȘI VÂNZARE ONLINE

ALE SC MEDIA GALAXY

PARTEA I – STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIU

Capitolul 1. Comerț tradițional și comerț modern

1.1. Aspecte conceptuale privind comerțul

1.2. Organizarea comerțului și a aparatului comercial

1.3. Retail modern versus tradițional

1.4. Implicațiile utilizării tehnologiilor moderne în retail

1.5. Perspectivă asupra pieței de retail din România

Capitolul 2. Modele de business în mediul online

2.1. Mediul online – mediu de afaceri

2.2. Afacerea electronică și comerțul electronic

2.3. Modele și aplicații de comerț electronic

2.4. Modelul de comerț electronic B2C – evoluție, caracteristici și tipologie

2.5. Stadiul actual și tendințe de dezvoltare a comerțului electronic în România

Capitolul 3. Comerț electronic versus comerț clasic

3.1. Asemănari și deosebiri

3.2. Avantaje si dezavantaje pentru comercianți

3.3. Avantaje și dezavantaje pentru cumpărători

PARTEA a II-a – STUDIU DE CAZ

Capitolul 4. Prezentarea organizației.

4.1. SC ALTEX ROMANIA . – prezentare generală

4.2. Prezentarea formelor de comerț practicate de organizație în mediul fizic și mediul online

Capitolul 5. Online și offline în cazul companiei.

5.1. Considerații privind piața online și offline a produselor

5.2. Prezentarea magazinului fizic

5.3. Analiza și evaluarea magazinului online

5.4. Metode de promovare online și offline utilizate de organizație

5.5. Analiza SWOT a magazinului fizic

5.6. Analiza SWOT a magazinului online

Capitolul 6. Cercetare vizând percepția clienților privind vânzarea clasică si vânzarea online practicate de SC.

6.1. Scopul, obiectivele și ipotezele cercetării

6.2. Metodologia cercetarii

6.3. Prezentarea și analiza rezultatelor cercetării

Concluzii și propuneri

Bibliografie

Anex

INTRODUCERE

Studiul privind analiza comparativă a activităților de vânzare clasică și vânzare online a fost inspirat din realitatea existentă, având în vedere ca lucrez în acest domeniu. Lucrarea pornește, astfel, de la ideea că vânzările reprezintă o problemă vitală, problemă ce trebuie rezolvată printr-o abordare corespunzătoare, vizând transformarea pieței din „piață a vânzătorului clasic” în „piață a vânzătorului online”. În prezent, vânzările înseamnă mult mai mult decât a încheia o afacere, vânzările urmăresc și obținerea unor clienți satisfăcuți, precum și fidelizarea acestora, dar nu în ultimul rând câștigarea încrederii lor.

De aceea, consider că trebuie să valorificăm mai mult oportunitățile pe care le oferă internetul și tehnologiile digitale, pentru care nu există frontiere, și reprezintă fundamentul tuturor sistemelor economice inovatoare moderne. Dezvoltarea tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) a dus la apariția unei forme noi de comerț care se bazează și utilizează din plin resursele oferite de tehnologie, comerțul electronic. Acesta permite ca într-o piață unică digitală libera circulație a mărfurilor, a serviciilor și a capitalurilor să fie asigurată și persoanele fizice și întreprinderile, indiferent de cetățenie sau de locul de reședință, pot beneficia de un acces neîntrerupt la activități online și pot exercita astfel de activități în condiții de concurență loială și la un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și a datelor cu caracter personal.

Datorită impactului ac estui domeniu asupra vieții economice și a evoluției continue a activităților de comerț, am ales tema: ”Analiză comparativă a activităților de vânzare clasică și vânzare online ale SC Media Galaxy”. Cele două forme prezintă o importanță deosebită prin faptul că au aproximativ același mecanism de funcționare dar au și aspecte care le diferențiază. De aceea, în această lucrare mi-am propus să analizez activitățile de vânzare clasică, tradițională și vânzare modernă, online.

Lucrarea este structurată în șase capitol, partea teoretică a lucrării cuprinde primele trei capitole, tratând studiul actual al cunoașterii în domeniu.

În primul capitol “Comerț tradițional și comerț modern” am prezentat conceptele acestor noțiuni și organizarea comerțului, retaile modern versus celui tradițional și nu în ultimul rând, perspectiva asupra pieței de retaile din România.

În capitolul al doilea “Modele de business în mediul online” am expus mediul online ca mediu de afaceri, modele și aplicații de comerț electronic dar și tendințe de dezvoltare a comerțului electronic în România.

În cel de-al treilea capitol “Comerțul electronic versus comerțul clasic” am punctat asemănările și deosebirile dintre aceste forme, dar și avantajele și dezavantajele pentru comercianți și cumpărători.

Studiul de caz al acestei lucrări l-am realizat în magazinul Madia Galaxy – Băneasa București. Am început cu prezentarea organizației și analiza SWOT a magazinului fizic și online și am continuat cu cercetarea vizând percepția clienților privind vânzarea clasică și vânzarea online. După proiectarea chestionarului, a întrebărilor propriu-zise, am realizat interpretare

a rezultatelor pe fiecare întrebare în parte, centralizând răspunsurile respondenților.

Partea finală a lucrării conține concluziile și recomandările mele cu privire la situația analizată cât și unele din măsurile care au fost luate de firmă.

Lucrarea se încheie cu referințele, datele bibliografice care m-au ajutat să realizez lucrarea.

CAPITOLUL 1

COMERȚ TRADIȚIONAL ȘI COMERȚ MODERN

In acest capitol am vorbit despre Comertul traditional si Comertul modern,am prezentat conceptele acestor noțiuni și organizarea comerțului, retail modern versus celui tradițional și nu în ultimul rând, perspectiva asupra pieței de retaile din România.

Comerțul este elementul de bază al economiei de piață, prezintă o importanță strategică pentru dezvoltarea echilibrată și fiabilă a sistemelor economice și sociale din orice țară. Comerțul a reprezentat, de la apariția societății umane,o activitate destul de importantă pentru supraviețuirea și dezvoltarea omenirii. Comerțul a îmbrăcat nenumărate forme, în funcție de dezvoltarea economică a societății, de la schimbul de diferite produse la vânzarea de monede, metale prețioase și, mai târziu bilete de bancă.

Aspecte conceptuale privind comerțul

Perioada de criză care a afectat toată omenirea, a determinat declinul întregului sistem economic și industrial, a dus la o scădere economică și nu s-a putu ajunge la o soluție pentru provocările noului secol. A urmat o perioadă de acumulare a învățămintelor noii ordini și realizarea unui sistem economic nou, axat către societate, concentrat pe obiective și teme de dezvoltare.

Comerțul în sens larg poate fi definit astfel:

 “Fiecare individ poate deveni un fel de negustor și societatea însăși devine o societate comerciantă.”

“Specializarea trebuie să fie însoțită de comerț. Oamenii care produc un singur bun, trebuie să comercializeze cea mai mare parte din cantitatea produsă pentru a putea obține toate celelalte lucruri de care au nevoie”

Comerțul a apărut încă din momentul în care oamenii au început să comunice între ei, la început oamenii aveau nevoie de puține lucruri, cu timpul, datorită evoluării civilizației, nevoile au crescut și au putut fi realizate prin schimb. Cu timpul, datorită evoluției mijloacelor de comunicație, îmbunătățirii tehnicilor de realizare a produselor, apariției unor noi modalități de aprovizionare, a manufacturilor și a producției la scară mare, generalizării diviziunii muncii au determinat creșterea numărului întreprinzătorilor comerciali și apariția specialiștilor în probleme comerciale, cum ar fi negustorii și bancherii, care au contribuit la dezvoltarea revoluției industriale.

Organizarea comerțului și a aparatului comercial

Comerțul trebuie sa utilizeze o anumita organizare, care să aibă în vedere un sistem coerent și eficient de reguli, ce cuprinde:

acte normative specifice;

norme internaționale convenite;

principii de uz intern asimilate practicilor economice, social politice și juridico-internaționale.

Principiile constituie un mediu favorabil inițierii și desfășurării de activități economice, asemenea principii au în vedere:

legalitatea – activitatea comercială se desfășoară în concordanță cu reglementările legale;

pluralismul formelor de proprietate și a formelor organizatorice;

libera inițiativă si concurența;

asocierea si combinarea;

specializarea comerțului;

ocrotirea mediului înconjurător, menținerea echilibrului ecologic;

asigurarea protecției consumatorului;

obținerea de profit.

Organizarea aparatului comercial constă în structura comerțului astfel: comerțul independent, comerțul asociat și comerțul integrat.

Comerțul independent. În această formă se disting două tipuri de firme independente:

micul comerciant independent, efectuează activități comerciale sedentare ori mobile;

marele comerț independent, asigurat prin superete și autoserviri, supermagazine, hipermagazine, centre comerciale și magazinele tip franciză.

Comerțul asociat este de forma:

grupărilor de cumpărare sau cooperativelor comercianților cu amănuntul, acestea fiind formate din detailiști care își asumă și funcția de angrosist.

lanțurile voluntare au în vedere respectarea coordonării funcțiilor comerțului cu ridicata si cu amănuntul, organizarea în comun a cumpărării și vânzării mărfurilor și adaptarea procesului managerial și a gestiunii firmelor asociate la condițiile de acțiune cu respectarea independenței juridice si economice a acestora

grupările de cumpărare ale comercianților cu ridicata se regăsesc în comerțul cu ridicata cu bunuri destinate consumului intermediar, unde asigura aprovizionarea tehnico-materială a întreprinzătorilor.

Comerțul integrat este sistemul de organizare în care întreprinderile cumulează funcțiile comerțului cu ridicata, cât și cu amănuntul și se structurează în:

formele capitaliste ale comerțului, cuprinde magazinele mari, magazinele care au sucursale și magazinele clasice,populare;

formele cooperatiste ale comerțului integrat, cuprinde comerțul realizat de cooperativa de consum și comerțul organizat de cooperativele marilor întreprinderi;

sistemul acordurilor în franciză, adică contractul încheiat între „francizori” și, „franciz”.

Retail modern versus tradițional

Conceptul modern de comerț cu amănuntul, denumit și retail, vizează activitățile de comerț și distribuție și implică o varietate importantă de forme (magazine, comerț electronic, piețe deschise), de mărimi (de la mici comercianți la supermarket, hypermarketuri,mall uri), de produse (alimentare, nealimentare, medicamente) de structuri juridice, de localizări. Marile grupuri au apelat la o strategie bazată pe diversificare, de la mici magazine de proximitate până la hypermarket, trecând prin magazinele de dimensiuni medii, cum ar fi supermarketurile sau așa-numitele magazine de „hard discount”.

Comportamentul retailerilor, se lupta pentru cucerirea potențialului întregii pieți pană la maturizare și consolidare, urmând frecventele tendințe din piețele mature, cum ar fi livrările la domiciliu și comerțul electronic. Despre nivelul care consta in puterea de cumpărare și al conectării la tradiție, se poate constata o consolidare a numărului, identității și nivelului dezvoltării economice a producătorilor în funcție de dimensiunea și eventuala regionalitate a pieței corespunzătoare fiecărei categorii de produse.

Implicațiile utilizării tehnologiilor moderne în retail

Utilizarea tehnologiei crește din punct de vedere calitativ, se diversifică și se specializează. Mediul tehnologic informațional se asigură prin: nivelul de înzestrare tehnologică, receptivitate față de inovațiile tehnologice și gradul de înzestrare cu bunuri. Valorificarea oportunităților tehnologice informaționale trebuie să devină o prioritate permanentă a celor care conduc compania. Datorită Internetului, companiile care vor folosi comerțul electronic vor deveni companii cu afaceri internaționale. Sunt si dezavantori” și, „franciz”.

Retail modern versus tradițional

Conceptul modern de comerț cu amănuntul, denumit și retail, vizează activitățile de comerț și distribuție și implică o varietate importantă de forme (magazine, comerț electronic, piețe deschise), de mărimi (de la mici comercianți la supermarket, hypermarketuri,mall uri), de produse (alimentare, nealimentare, medicamente) de structuri juridice, de localizări. Marile grupuri au apelat la o strategie bazată pe diversificare, de la mici magazine de proximitate până la hypermarket, trecând prin magazinele de dimensiuni medii, cum ar fi supermarketurile sau așa-numitele magazine de „hard discount”.

Comportamentul retailerilor, se lupta pentru cucerirea potențialului întregii pieți pană la maturizare și consolidare, urmând frecventele tendințe din piețele mature, cum ar fi livrările la domiciliu și comerțul electronic. Despre nivelul care consta in puterea de cumpărare și al conectării la tradiție, se poate constata o consolidare a numărului, identității și nivelului dezvoltării economice a producătorilor în funcție de dimensiunea și eventuala regionalitate a pieței corespunzătoare fiecărei categorii de produse.

Implicațiile utilizării tehnologiilor moderne în retail

Utilizarea tehnologiei crește din punct de vedere calitativ, se diversifică și se specializează. Mediul tehnologic informațional se asigură prin: nivelul de înzestrare tehnologică, receptivitate față de inovațiile tehnologice și gradul de înzestrare cu bunuri. Valorificarea oportunităților tehnologice informaționale trebuie să devină o prioritate permanentă a celor care conduc compania. Datorită Internetului, companiile care vor folosi comerțul electronic vor deveni companii cu afaceri internaționale. Sunt si dezavantaje pe care le întimpină companiile care desfășoară activități de comerț internațional cum ar fi: încrederea clienților, limbă, infrastructură.

Dezvoltarea tehnologiilor informaționale a revoluționat comerțul global, comerțul cu ridicata sau cu amănuntul, astfel că pentru tot mai multe companii, comerțul electronic este asociat cu creșterea profitului, deoarece comerțul electronic presupune desfășurarea unei afaceri, ca modalitate de a produce valoare, având ca bază rețeaua Internet și utilizarea anumitor programe specifice.

“La nivel mondial, comerțul electronic a contribuit la dezvoltarea economică a guvernelor țărilor dezvoltate, iar prin măsurile luate de aceste țări cu privire la stabilirea unor reglementări în realizarea unor tranzacții comerciale pe suport online, comerțul electronic este o componentă fundamentală a comerțului mondial”.

Organizațiile din comerț de toate dimensiunile din lumea întreaga folosesc rețele de calculatoare și Internetul pentru localizarea furnizorilor și viitori cumpărători, pentru negocierea contractelor și pentru unele servicii foarte importante în sprijinul lor. Prin folosirea rețelelor de calculatoare s-a dovedit ca este foarte productiva si poate fi folosita si pentru desfășurarea activităților de cercetare, coordonare organizaționala și control, dar si ideala pentru comerțul electronic și afacerile electronice. In prezent ne aflăm în mijlocul revoluției telecomunicațiilor care pot fi caracterizate si prin răspândirea tehnologiei de comunicații și servicii de telecomunicații peste tot globul.

Tot mai multe organizații din comerț preferă să utilizeze propriile rețele de telecomunicații pentru voce, date si imagini ca să poată oferi la rândul lor servicii de acest gen, dar sa elimine costurile cu folosirea unor rețele închiriate și cu serviciile procurate din afară. Îmbunătățirea poziției în competiție cântărește foarte greu în aceste decizii. Astfel că, cele mai bune decizii alese pentru organizațiile mari au fost investițiile în rețele care ajuta servicii multiple sa faciliteze execuția afacerilor electronice, iar prin folosirea rețelei proprii de calculatoare conectate la rețeaua naționala, astfel organizația devine interconectată, iar produsele informatice, resursele informaționale sunt organizate in asa fel in cat să ofere multă putere de calcul și comunicare la nivelul fiecărui loc de muncă din departamentele existente, deschizând noi oportunități pentru afaceri. Managerii actuali vor sa adopte încorporarea unor servicii și tehnologii în sistemele informaționale și procesele organizaționale.

Tehnologia cheie pentru comerțul electronic este Internetul, si este nevoie de investiții mari în rețele folosite in prezent cum ar fi, conectivitatea, sistemele informaționale, schimbările organizaționale importante, controlul managerial aspru si pregatirea riguroasa a personalului intreprinderilor.

Utilizarea tehnologiilor informaționale în cadrul unei companii impune câteva aspecte pe care le poate respecta:

– comunicare rapidă

– utilizarea uni volum mare de informații

Tehnologia informațională a devenit o etapă esențială pentru dezvoltarea societății moderne, care permite creșterea continuă a volumului și diversității informației, caracteristici care au dus la conceptul de societate informațională. Societate ce reprezintă o nouă eră a civilizației umane, care constă în utilizarea intensă a informației cu un impact economic și social deosebit, reprezintă un nou mod de viață, calitativ, schimbarea modului de lucru, asigură posibilitatea globalizării economice, produce transformări în toate domeniile vieții economice și sociale.

Perspectivă asupra retailului din România

Retailul din Romania este intr-o continua evoluție, si este un potențial foarte ridicat de expansiune in principui pe segmentul de proximitate, unde ponderea comertului traditional este mare si oferă mult loc pentru dezvoltarea acestor formate.

Retailerii și-au ales deja strategiile in acest sens iar acest trend a luat amploare și în țara noastră.

Retailerii sporesc încrederea în obiectivele de creștere ale pieței din România depășind nivelul Uniunii Europene, fapt care reflecta politicile de expansiune promovate. Supermarketurile sau discounterii și-au sporit numărul de unități, vizând o poziționare care să le poată oferi posibilitatea de a capta potențialul de pe piața României.  

Extinderea rapida a rețelelor de magazine, asociata cu presiunile existente a intensificat concurența și a accentuat presiunile asupra profitabilității retailerilor comportamentul consumatorului s-a schimbat în perioada crizei, iar retailerii care au fost nevoiți să se supună noilor reguli ale acestui comportament. Comerțul românesc cu amănuntul a înregistrat creșteri constante, trend ascendent întrerupt de criza economică ce a generat un declin.

Se evidențiază faptul că piața românească de retail se înscrie într-un trend pozitiv, influențată fiind de evoluția economică și socială de ansamblu a țării noastre, analizată prin prisma evoluției produsului intern brut, a salariului lunar mediu net, a cursului de schimb valutar și a ratei anuale a inflației. Interesant de remarcat este faptul că retailul românesc și-a continuat evoluția pozitivă și pe perioada crizei economice din ultimii ani, fapt justificat de dorința marilor investitori internaționali de a câștiga cote de piață importante, care vor genera venituri substanțiale în perioada de reviriment economic anticipată.

Se poate spune că piața de retail din Romania nu a ajuns încă la maturitatea, si se indreapta catre expansiune intr-un ritm mai lent si este concentrată pe mediul urban; comerțul tradițional este aproape neschimbat, din punctul de vedere al modului de funcționare, in zonele rurale,in orasele mici si in centrele en-gross. In acelasi timp ce tara se dezvolta economnic se va atinge și maturitatea retailului.

PwC estimează că ritmul de creștere al migrări consumatorilor și a consumului către mediul online este abia la început iar în anii următori va fi mult mai mare decât valoarea estimată a creșterii consumului per ansamblu. Comerțul online comercializează anumite tipuri de produse și servicii, de aceea retailul alimentar nu va fi foarte afectat de ascensiunea comerțului online, oricum retailerii din Romania trebuie să fie pregătiți si să răspundă unor provocări importante excelând cu un personal pregătit și numeros pentru onorarea comenzilor la termen,sa îmbunătățească siteuri-le pentru a parcurge cu ușurința pași pentru comanda online,stocurile de marfa expuse pe site sa corespunda cu cele din depozit si cel mai important să se aplice o strategie a prețurilor de pe online să beneficieze de o reducere față de cele din magazin pentru a atrage și convinge potențiali clienți să cumpere online.

CAPITOLUL 2

MODELE DE BUSINESS ÎN MEDIUL ONLINE

În acest capitol am expus mediul online ca mediu de afaceri, modele și aplicații de comerț electronic dar și tendințe de dezvoltare a comerțului electronic în România.

Dezvoltarea tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) a dus la apariția unei forme noi de comerț care se bazează și utilizează din plin resursele oferite de tehnologie,iar locul unde sunt tranzacționate bunurile digitale se numește piața electronică. Sursele electronice utilizate pentru participarea la o activitate de comerț electronic poartă numele de tranzacție electronică.

2.1. Mediul online – mediu de afaceri

Mediul online atrage multe companii care să își desfășoare afaceri în vederea creșterii profitului. Pentru ca o afacere să fie profitabilă trebuie să analizeze mediul de afaceri corespunzător: mediul de afaceri extern, și  specific. Vânzarea sau promovarea pe internet reprezintă viitorul, investițiile în promovarea online și angajarea unor persoane specializate în domeniu se pot dovedi foarte profitabile.

Internetul a revoluționat lumea afacerilor, dă șanse afacerilor mici si mijlocii să poată concura la un nivel local sau global cu marile companii. În mediul online oricine ar putea sa se dezvolte fără costuri prea mari. Afacerile electronice nu înseamnă un simplu comerț electronic. Companiile care utilizează mediul online în afaceri pot avea avantaje mai mari decât ceilalți competitorii. Afacerile online nu se limitează doar la vânzarea de produse sau servicii cu ajutorul Internetului, ci la stabilirea contactelor, promovarea produselor sau serviciilor oferite etc. Dezvoltarea unei afaceri în mediul online presupune familiarizarea cu câteva caracteristici: receptivitate și flexibilitate cu impact semnificativ asupra modului de realizare a afacerilor. Mediul electronic nu schimbă funcțiile pieței, ci impune noi reguli de comportament și noi mecanisme de stabilire a relațiilor între producători și furnizori și între vânzători și cumpărători. În noul mediu nu pot pătrunde și, mai ales, nu se pot menține decât cei capabili să se adapteze la exigențele noilor piețe și să facă față concurenței globale.

În afacerile electronice prioritară este senzația de confort a clientului. Internetul, a făcut ca orice companie, indiferent de dimensiune, să concureze cu șanse egale într-o afacere, si este cel mai dinamic mediu de afaceri, chiar daca a fost lansat inițial pentru schimbul unor informații și pentru poșta electronică.

Transformarea continuă a afacerilor electronice necesită schimbarea de noi modele de afaceri pentru toate companiile, iar adoptarea unor noi modele de afaceri electronice nu mai este caracteristică marilor corporații ci și a IMM-urilor, iar În momentul în care în mediile de afaceri există posibilitatea de a realiza tranzacții pe web, de a cuceri noi piețe, de a scădea prețul cu vânzarea și distribuția produselor datorită Internetului, s-a constatat că aceste afaceri pot fi foarte profitabile și s-au hotărât sa dezvolte aceste afaceri șic de a cuceri încrederea clienților vechi în același timp cu atragerea de alții noi.

Tranzacțiile online au evoluat de-a lungul timpului, începând foarte simplu si s-a transformat într-o armă foarte puternică. Folosirea Internetului pentru a dezvolta relațiile cu clienții este elementul care conduce la dezvoltarea unei afaceri pe web. Integrarea Internetului în cadrul afacerii aduce reduceri considerabile cheltuielilor suplimentare.

2.2. Afacerea electronică și comerțul electronic

Afacerile electronice trebuie atent analizate pentru a nu se suprapune cu afaceri deja existente. În funcție de modelul de afacere dorit, sunt necesare informații solide, în domenii diverse (economic, juridic, tehnic), un sediu al firmei, studii de piață pentru identificarea nevoilor clienților țintă. Promovarea produselor a crescut la nivel de conținut și la contactul interactiv cu clienții. Prin comerțul electronic s-a infintat un nou mod de distribuție și o mai buna comunicare bidirecțională, toate având costuri mult mai reduse. Comerțul electronic a oferit posibilitatea de personalizare în masă, si oferă un avantaj competitiv ce contribuie la creșterea cererii pentru mai multe produse ori servicii.

Internetul sau mediul de afaceri deoarece interfețele lui în diferite domenii de activitate sunt mult mai pronunțate pe zice trece, oferind noi valori stilului de derulare a afacerilor. Evoluția afacerilor electronice are o influență semnificativă și asupra comerțului, ducând la apariția unei forme moderne de afaceri denumită: comerț electronic. Internetul mărește sfera de acțiune a comercianților, chiar și pentru întreprinderile mici și mijlocii. Cantitatea de produse și servicii pusă la dispoziția clienților este mult mai mare, putând satisface cât mai bine doleanțele clienților, susține pe cei ce doresc să – și extindă activitatea în afara granițelor, astfel că mediul  electronic îi ferește de izolarea zonală sau națională.

Comerțul electronic se poate folosi cu scopul de a administra o afacere utilizând comunicarea cu Internetul sau alte rețele de calculatoare. Pentru comerțul electronic, Internetul a devenit indispensabil,are o acoperire mare și este prin descentralizat. Comerțul electronic depinde de o serie de activități care stau la baza economiei globale, inclusiv de cele ale rețelelor de comunicații. Este foarte important termenul de valoare virtuală al comerțului electronic, deoarece poate oferi posibilitatea introducerii de noi informații digitale în procesele de bază care apar în desfășurarea activităților de afaceri. Introducerea vânzărilor pe suport electronic într-o activitate de afaceri necesită unele schimbări. Modul de prezentare a unei informații, capătă o importanță destul de mare ca și conținutul. Internetul poate facilita transferul de informații în ambele sensuri, si poate sa oferă o serie de tehnologii pentru a putea efectua unele servicii de comunicare.

Crearea unei piețe electronice interactive presupune a renunță complet la hârtie și a trece întregile activități pe un suport electronic.  O modalitate suficient de realizabila a acestui deziderat este utilizarea Web-ului ca suport pentru servicii de grup.

Primul val în comerțul electronic a demonstrat că fiecare companie trebuie să identifice între activitățile și procesele sale de business pe acelea care pot fi îmbunătățite, eficientizate, sau înlocuite folosind noile tehnologii, si nu toate produsele pot fi comercializate online. Există unele produse care se pretează la vânzare online, si anume cele care corespund din punct de vedere al unor caracteristici.

Comerțul electronic este activitatea cea mai dinamică a Internetului, dă posibilitate clienților să transfere între ei produse și servicii în timp scurt, indiferent de distanță. Lumea cumpără online deoarece: prețul este mai mic, aleg dintr-o gamă foarte largă de produse dar și comoditatea.

Internetul este un mediu de afaceri și conferă afacerilor noi modele de desfășurare, a creat forme moderne de afaceri numite comerț electronic. Comerțul electronic permite realizarea de cumpărături în mediul electronic, dar și schimburi respectiv negocieri realizate între organizații, procese interne ale acestora pe care le pot desfășura ca suport pentru unele activități de cumpărare, aprovizionare, vânzare, angajări, planificare etc.

2.3. Modele și aplicații de comerț electronic

Comerțul electronic poate implica persoanele fizice,juridice dar si statul, cat și statul. În funcție de relațiile acestora au luat naștere mai multe modele de comerț electronic.

Modelele și aplicațiile de comerț electronic sunt diferite de cele pentru comerțul clasic, și pot fi clasificate în următoarele categorii:

Business to Business (B2B)

Business to Consumer (B2C)

Consumer to Consumer (C2C)

Consumer to Consumer (C2C)

Consumer to Business (C2B)

Business to Government (B2G)

Government toBusiness (G2B)

Government to Citizen (G2C)

Modelul Business-to-Business (B2B) – După modelul B2B toți participanții sunt companii sau organizații și utilizează rețelele informatice. Acest model care se aplică proceselor de cumpărare/vânzare între întreprinderi partenere.

.

Figura Nr:2.Business – a – Consumer (B2C)

După modelul de afaceri B2C companiile vând produsul direct la client. Clientul poate vizualiza produsele prezentate pe site-ul organizației, poate alege un produs și apoi trimite comanda prin e-mail, iar organizația va transporta produsele către client. Modelul B2C este cel mai frecvent gasit pe Internet, prin acest tip de comerț se tranzacționează o gamă diversificată de produse și servicii. 

Figura Nr:3.Consumer – to – Consumer (C2C)

După modelul de afaceri C2C consumatorii vând direct consumatorilor. Persoanele vând case, mașini, alte bunuri, cunoștințe, expertiză etc. pe site-uri ca: ebay.com, okazii.ro.

Figura Nr:4.Consumer- to – Business (C2B)

În acest model, un consumator folosește internetul pentru a vinde produse și servicii.  De exemplu, compararea ratelor dobânzii de împrumut/credit auto acordate de diferite bănci, prin intermediul internetului. Organizație de afaceri care îndeplinește cerința consumatorului în cadrul bugetului specificat se apropie de client si oferă serviciile sale.

Figura Nr:5.Business – to – Government (B2G)

Modelul B2G este o variantă a modelului B2B. Aceste site-uri sunt utilizate de către guvern pentru comerț și schimbul de informații cu diverse organizații de afaceri. Aceste site-uri sunt acreditate de către guvern să ofere un mediu de afaceri prin intensificarea utilizării Internetului..

Figura Nr:6.Government – to – Business (G2B)

Guvernul folosește modelul B2G să se apropie de organizații. Astfel că o instituție de guvern poate cumpără sau vinde produse de la persoanele juridice.

Figura Nr:7.Government – to- Citizen (G2C)

Guvernul folosește modelul G2C să se apropie de cetățean, în general. Aceste site-uri sprijină licitațiile de vehicule, mașini sau orice alte produs. Astfel de site-ul oferă, de asemenea servicii de înregistrare pentru certificatele de naștere, căsătorie sau deces. Principalele obiective ale site-ului G2C sunt de a reduce timpul mediu pentru îndeplinirea diferitelor servicii guvernamentale.

2.4. Modelul de comerț electronic B2C – evoluție, caracteristici și tipologie

Comerțul electronic este o ramură importantă a globalizării și este o sansa importanta pentru dezvoltarea comertului.

B2C (business – to – consumer) se referă la tranzacții între organizații și consumatori. Acesta se aplică pentru orice organizație care vinde produsele sau serviciile sale pentru consumatori pe internet. Organizațiile au posibilitatea de a putea interacționa online, direct cu clienții săi, eliminând intermediarii sau dealerii.

Entități implicate în comerțul B2C:

compania care vinde online;

cumpărătorul – persoana fizica

furnizorul de servicii care se ocupa cu plați online,si efectuează transferul de bani de la cumpărător la vânzător.

furnizorul de servicii logistice

platforma in care se fac tranzactii, in cazul B2C – Internet-ul

Tipul produselor tranzacționate:

produse electronice: ziare, informații publice, cărți sau reviste electronice, filme.

produse fizice: în special produse cu specificații standard, .

servicii:asigurari,e-banking..

Topologia aplicațiilor B2C este prezentată în figurile de mai jos:

Figura Nr:8.Topologia unei aplicații B2C

Tabelul 1 Exemple de afaceri B2C

Companiile B2C împart modelul în cinci categorii majore: vânzători directe, intermediari on-line, modele bazate pe publicitate, modele bazate pe comunitate și modele bazate pe taxa. Fiecare tip este atât de diferit de celelalte care nu sunt direct comparabile. De fapt, unele întreprinderi B2C utilizează mai mult de un tip pentru a ajunge la audiențe diferit.

CAPITOLUL 3

COMERȚ ELECTRONIC VERSUS COMERȚ CLASIC

În acest capitol am punctat asemănările și deosebirile dintre aceste forme, dar și avantajele și dezavantajele pentru comercianți și cumpărători.

In funcție de modul sau locul in care se desfășoară tranzacțiile, comerțul se clasifică în comerț tradițional și comerț electronic. Comerțul tradițional, caracterizat prin existența magazinelor clasice unde consumatorul merge sa si procure produsele necesare și comerțul electronic constă în faptul că tranzacțiile au loc prin telefon,internet, indiferent de forma sa de desfășurare comerțul are o mare importanță în viața economică a unui stat deoarece se obțin beneficii pentru întreaga societate: consumatori, producători, comercianți dar și stat.

Asemănări și deosebiri

Odată ce comerțului electronic s –a dezvoltat au început și unele disputele cu privire la viitorul comerțului tradițional, care se realiza prin diferite mijloace clasice, iar dezvoltarea societății a determinat o creștere a responsabilității activității comerciale, fapt pentru care comerțul se referă la activități care privesc un produs de la crearea sa până la procesul de consum sau de utilizare a acestuia.

Comerț electronic și comerț tradițional – asemănări. Conform cu definițiile date, comerțul electronic nu se ocupa numai de tranzacția comercială, ci și de relațiile dintre vanzator si cumparator. Componentele comerțului electronic sunt asemănătoare cu cele ale comerțului clasic, și anume:

produsul/serviciul.

locul de vânzare.

Publicitatea.

modalitatea de vânzare.

modalitatea de plată.

modalitatea de livrare.

Relația dintre vânzători și cumpărători, poate prezenta nenumarate forme de materializare cum ar fi:

relațiile in faza precontractuale, unde viitorii parteneri aflati într-o etapă de cercetare și de informare reciprocă;

relațiile in faze contractuale, unde se incheie acordul de voință al părților;

relațiile in faze post contractuale, atunci cand mărfurile sunt livrate și se fac plătite în conformitate cu s-a stabilit anterior.

Orice tranzacție comercială se poate împărți în trei etape principale:

etapa de căutare și publicitate;

etapa de contractare;

etapa de livrare și plată.

Evident, aceste etape principale pot fi realizate electronic. Deci, comerțul electronic nu diferă de comerțul tradițional:

vânzare fără intermediar, acesta vânzare nu se poate efectua prin procedee electronice;

baze de date necesare in afacerile electronice;

activități comerciale realizate electronic;

alegerea unui proiectant care realizează design-ul site-ului dar și baza de date;

vizibilitatea pe pagina principala cea mai frecventata;

atragerea de clienți prin publicitate, imagini,multimedia, video etc.

Comerț electronic și comerț tradițional – deosebiri. Comertul electronic difera foarte putin de comerțul tradițional sub aspectul etapelor cu care se pot realiza tranzacțiile. Cele două forme ale comerțului se diferențiază prin câteva aspecte.

În primul rând putem vorbi despre sfera de acțiune, a celor două forme de comerț, care se practica de IMM-uri, comerțul electronic reprezinta un rol foarte important al Strategiei guvernamentale pentru dezvoltare IMM-urilor. Pentru a dezvolta capacitatea competitiva a întreprinderilor mici si mijlocii, se poate obține prin promovarea tehnologiei e-business și printr-un sprijin a inovari și accesului IMM-urilor la noile tehnologii.

Comerțul electronic nu lucrează pe un teritoriu limitat, deoarece există mai multe particularități ale comerțului electronic cum ar fi: piața fiind deschisă la scară globală și sa reprezinte rețeaua, iar partenerii sa fie intr-un numar nelimitat. Comerțul electronic reduce pierderea timpului prin scurtarea unor cicluri de producție si vânzare, ajutand firmelor să opereze mult mai eficient și consumatorilor să faca tranzacții în orice moment, iar comerțul clasic oferă consumatorilor bunurile deja produse, deoarece el joacă rolul de distribuitor pentru consumatori.

3.2. Avantaje si dezavantaje pentru comercianți

Avantajele utilizării comerțului electronic, pot fi analizate din trei puncte de vedere: al companiei, al consumatorului și al societății.

Avantajele comerciantului în urma apariției comerțului electronic sunt:

Costuri mici ce permit ca unele mărfuri să fie vândute la prețuri reduse, astfel ca oamenii cu venituri mai mici să poată sa si permită mai mult, ridicându-le standardul de viață;

Atragerea de clienți noi prin intermediul unui nou canal de distribuție;

Accesul oamenilor din lumea a treia și a celor din zonele rurale să poată comanda produse și servicii, care altfel nu le-ar fi fost accesibile.

Cercetare de marketing – o ființă umana nu poate retine foarte multe date, dar un calculatorul poate memora numele și datele personale ale clienților.

Comerțul electronic prezintă dezavantaje pentru comercianți:

Securitatea datelor – o firmă care nu are acces la internet este mult mai protejata decât una care face tranzacții online, deoarece atunci când se conectează la internet, unde se poate conecta orice individ, ridică probleme serioase privind securitatea datelor pe când la comerțul tradițional nici nu se discuta de așa ceva.

3.3. Avantaje și dezavantaje pentru cumpărători

Având ca suport rețeaua Internet, comerțul electronic are avantajele pentru cumpărător:

Informații și comenzi la orice oră, în orice z i– este un avantaj major pentru oamenii care lucrează pana târziu și nu au timp să meargă direct in magazin, pot comanda foarte simplu de acasă.. Odată cu apariția comerțului online cuvântul „globalizare” a luat un nou sens.

Un avantaj mai este posibilitatea de căutare rapidă si de comparare a prețurilor și calităților potrivite de la noi din tara sau chiar din alta tara a produselor și serviciilor dorite;

Transportul rapid al produselor, mai ales al celor digitale;

Clienții pot participa la licitații virtuale, la reuniuni electronice din comunitățile virtuale, unde au loc schimb de idei, de experiențe;

Comoditate sporită;

Ajuta competiția, având ca rezultat reduceri majore.

Comerțul electronic prezintă și dezavantaje față de cumpărător, și anume:

Informații personale – majoritatea clienților încă le este teama de a cumpăra online deoarece încă sunt nesiguri de furnizarea on line a informațiilor legate de cartea de credit.

Frica de a nu putea accesa orice individ datele personale luate dintr-o baza de date a unei firme.

PARTEA a II-a – STUDIU DE CAZ

Studiul de caz al acestei lucrări l-am realizat în magazinul Media Galaxy Feeria – Băneasa București. Am început cu prezentarea organizației și analiza SWOT a magazinului fizic și online și am continuat cu cercetarea vizând percepția clienților privind vânzarea clasică și vânzarea online. După proiectarea chestionarului, a întrebărilor propriu-ziseam am centralizat răspunsurile respondenților si am interpretat rezultatele prezentant ipotezele si concluziile.

Capitolul 4. Prezentarea organizației

4.1. Media Galaxy – prezentare generala

Altex(Media Galaxy) este dupa cifra de afaceri primul retailer cu specialitate in electrocasnice, electrice, it si telecomunicatii cu o retea interna de 51 de magazine Altex si 15 Magazine Media Galaxy) ce insumeaza aproximativ 80.000 e metri patrati si peste 1.500 de angajati,are 5 depozite regionale cu o suprafata de depozitare de peste 16.000 mp, si cu un parc propriu de autovehicule uin numar de 300.Altex ar doua sedii administrative(Bucuresti,Piatra Neamt),are un portofoliu de peste 8.000 de produse din cele mai renumite branduri

Media Galaxy este un lant de magazine, specializat pe produse electrocasnice și multimedia, parte componentă din lanturile de magazine SC.Altex Romania SRL., fiind poziționată pe un nivel calitativ superior brandului Altex. Este o rețea tânără, dinamică, în plină dezvoltare, care reflectă pasiunea pentru tehnologie și pentru device-urile care fac accesibilă informația și conexiunea cu ceilalți. Prin generozitatea spațiului de expunere, peste 3.000 mp pe magazin, cât și prin selecția gamei de produse și branduri, Media Galaxy reprezintă un standard în retailul electro-IT din Romania. Brandul oferă consumatorului posibiliatatea de a alege dintr-o selecție de peste 10.000 de produse disponibile într-o singura locație.

In magazinele Media Galaxy si pe site-ul www.mediagalaxy.ro, puteți găsi o ofertă variată de branduri de televizoare, cu caracteristici variate, o gamă largă de produse IT, începând cu cele mai performante laptopuri și ajungând la cele mai portabile device-uri, tabletele. De asemeni, puteți descoperi o serie variata de modele de camere foto, de la aparate compacte pentru amatori, pana la DSLR-uri cu funcții complexe, dedicate fotografilor profesioniști. Pentru cei preocupați de confortul casei lor, și de economisirea timpului necesar activităților domestice, Media Galaxy vine cu o oferta variată de mașini de spălat, aragazuri, frigidere performante, aspiratoare, uscatoare de vase, plite și sute de alte produse care ne fac viața mai ușoară, la prețuri accesibile.

Media Galaxy este întotdeauna cu un pas înaintea pieței, reflectând ultimele tendințe din domeniu. Prin tot ceea ce face Media Galaxy inovează în permanență. Începând cu conceptul și designul magazinelor până la gama de produse și soluțiile de finanțare oferite, Media Galaxy își surprinde în mod plăcut clienții. Tot ceea ce aduce pe piață Media Galaxy este fundamentat pe competența, experiența și profesionalismul echipei. Media Galaxy oferă în exclusivitate produse și servicii de cea mai bună calitate bazându-se pe o echipă de profesioniști.

Primul magazin Media Galaxy a fost deschis în 2004 în București, iar în prezent rețeaua are magazine în toate orașele mari din Romania, magazinul cel mai recent deschis fiind Media Galaxy MegaMall, în mai 2015.

Misiunea companiei este tradus în sloganul Media Galaxy și reprezintă promisiunea de a aduce clienților cea mai variată gamă de produse, Media Galaxy este practic specialistul pe toate ariile de echipamente electronice. Dezideratul Media Galaxy este de a fi un model de leadership pentru industria de electro-IT și de a oferi mereu clienților săi cele mai noi tehnologii. Poziționarea de leadership în materie de selecție de gamă și competență în retail este susținută prin spațiul de vânzare, servicii variate, consilierea avizată din partea unor specialiști, serviciul de livrare, de instalare la cerere, de extragaranție sunt doar câteva dintre aceste servicii care aduc valoare adăugată produselor comercializate, plus serviciul de creditare direct in magazin prin 4 finantatori. Adresabilitatea largă a ofertelor Media Galaxy și selecția de gamă sunt generate de politica de preț proactivă care reflectă obiectivul companiei de a face tehnologia de mâine accesibilă nevoilor de azi. Stabilite în locații accesibile, central, magazinele Media Galaxy pot fi găsite atât în centre comerciale, cât și în locații proprii.

4.2. Prezentarea formelor de comerț practicate de organizație în mediul fizic și mediul online

In magazinele Media Galaxy, se practica doua forme de comert:

Comert electronic- domeniu care a ajutat dezvoltarea magazinului, fie prin ofertele disponibile in acest mediu online, fie datorita avantajului pe care il ofera lipsa timpului din viata cotidiana vanzatorului.

Comert traditional- vechiul tip de comert practicat inca din Antichitate, care a pornit de la un simplu schimb intre persoane pentru satisfacerea nevoilor reciproce, ajungand la ceea ce este astazi, un sistem economic nou, axat către societate, concentrat pe obiective și teme de dezvoltare.

Capitolul 5. Online și offline în cazul companiei

5.1. Considerații privind piața online și offline a produselor

In ciuda faptului ca piata online este un mediu in continua dezvoltare iar oamenii ii acorda din ce in ce mai multa incredere o data cu trecerea timpului, aceasta ramane inca inferioar pietei offline, care ofera siguranta si informatii multiple cerute de cumparator inaintea cumpararii produselor/ serviciilor chiar daca majoritatea sunt mai ieftine cu 3%, iar unele cu 15%, consumatorii tot sunt mai reticienti cu acest mod online de a cumpara. Aceasta afirmatie este confirmata si de managerul PwC in articolul de pe Wall-street;

Analizand ultimi ani se vede o crestere a retailului modern in detrimentul retailului traditional care a pierdut teren. In cadrul retailului modern, evident sunt diverse forme, la nivel de supermarket, hipermarket,DISCOUNT si cash & carry,totusi segmentul de cash&carry a scazut destul de mult si o parte din cifra de afaceri a acestui segment s-a dus catre retailul traditional,ca nu a putu sa fie compensata pana aacum de celelalte subsegmente.

5.2. Prezentarea magazinului fizic

Media Galaxy prezinta trei moduri de vanzare:

Vanzare asistata;

Vanzare in liber – service = autoservire

Vanzare la domiciliu;

Modul de amenajare al spatiului de vanzare :toate produsele sunt expuse la vedere, expunerea deschisa avand ca scop asigurarea contactului direct si facil cu produsele , astfel incat cumparatorul se va opri mai mult in fata acestora , le va vedea culorile reale iar decizia de cumparare va tinde sa creasca.

Fluxul clientilor in sala de vanzare este de la dreapta la stanga, casele fiind pozitionate in partea dreapta cand intrii in magazin ,prin urmare un client trebuie sa viziteze intreg magazinul pentru a ajunge la casa.De asemenea fluxul este directionat si de panourile de informare cu privire la grupele de marfuri.Asortimentul de marfuri este rentabil pentru distribuirtori.Toate produsele sunt asezate la vedere pe rafturi,astfel incat clientii cand intra in magazin sa vada in ansamblu,produsele mai sunt aranjate si pe grupele de marfuri in functie de pret si tipul acestora.

5.3. Analiza și evaluarea magazinului online

Altex(Media Galaxy) dispune de un magazin virtual www.altex/mediagalaxy.ro,raportat la restul magazinelor cu vanzatori,vitrine si produse prezente fizic in display,are oferta ceai mai larga si bine structurata cu preturi foarte rezonabile.Acest magazin virtual se adreseaza clientilor care prefera navigarea pe internet in locul modalitatilor traditionale de informare si cumparare si celor care doresc sa se convinga singuri de calitatea produselor fara a fi nevoie de personalul magazinului.

Analizarea site-urilor dupa design,continut si professionalism :

Design

Amplasarea produselor se realizeaza prin mai multe etape: identificarea nevoilor consumatorului, identificarea obiectivelor proiectării și definirea obiectivelor și a programului. Diferențierea designului Diferenta de design dintre mai multe site-uri Web se face prin metodologia acestora: planificarea, analiza, designul propriu-zis, testarea posibilităților de utilizare, implementarea site-ului și întreținerea site-ului. Principalele aspecte privind designul care sunt urmărite în elaborarea analizei sunt: lizibilitatea, paleta cromatică, stilul și identitatea vizuală, layoutul.

Observam diferente in unele aspecte intre aceste site-uri dar si lucruri care le aseamana. Paletele cromatice sunt folosite pentru a se diferentia, se folosesc culori aprinse pentru a atrage atentia clientilor,chiar daca unele site-uri accesate foarte des pot dauna ochiului uman.

Layouturile site-urilor mentionate sunt specifice domeniului in care activeaza, iar pe fiecare din aceste site-uri sunt prezente reclame, de obicei catre pagini interne.

Continut

Continutul site-ului trebuie sa fie relevant si adecvat domeniului de activitate. Site-urile care desfasoara activitati de comert electronic trebui sa contina informatii despre furnizori, servicii, livrare, preturi, termene si conditii generale si specifice, legislatia aplicabila, confidentialitate, proceduri de comanda si retur etc. Informatiile trebuie sa fie asezate astfel incat sa fie usor de accesat dar si de inteles, evitand formulari complicate si ambigue. .

Observam ca navigarea nu este la fel de usoara pe toate cele 2 site-uri analizate. Informatiile esentiale despre termeni si conditii sunt greu de gasit pe unele din acestea.

Structura site-urilor este destul de bine definita si impartita in categorii si grupe de produse. Pe i site-uri produsele sunt prezentate atat cu detalii generale cat si in termeni tehnici. Comunicarea cu clientii se face relativ bine in ambele organizatii. Toate site-urile au optiuni de call back sau de contact pe mail.

Profesionalism:

Imaginea unei companii este foarte importanta. Increderea consumatorilor se construieste in timp indelungat si se axeaza pe factori care ii fac pe acestia sa inteleaga un site ca fiind profesionist Este cunoscut faptul ca un client multumit aduce doi clienti iar un client nemultumit alunga 10 potentiali clienti. In comert, construirea unui brand este importanta deoarece de obicei acesta da renumele companiei. Este mai probabil ca cineva sa achizitioneze un produs de la o firma care si-a construit o imagine buna pe piata decat de la una care, desi are produse si servicii exceptionale, are o imagine nefavorabila sau nu este cunoscuta pe piata.

Am analizat site-urile alese prin prisma factorilor care pot da clientilor un sentiment de incredere.

Media Galaxy

Site-ul Media Galaxy foloseste elemente de natura sa asigure clientii de siguranta si increderea pe care o pot avea in acesta. Termenii si conditiile de livrare, plata si retur sunt prezente in totalite.

Site-ul asigura si o legatura cu vizitatorii interesati prin trimiterea de newslettere. Trimiterea acestora se face doar la solicitarea vizitatorilor. Acestea nu sunt agresive si sunt trimise la intervale de timp saptamanale,se poate face cu usurinta si dezabonarea acestora.

eMAG

In cadrul site-ului eMAG informatiile despre service si garantii pot fi regasite relativ usor,si datele de livrare,returnarea produselor este la fel de usoara.Si acest site se comporta intr-un mod profesionist cu privire la trimiterea de newslettere si dezabonarea de la primirea acestora se face destul de usor.

Avantajele site-ului www.mediagalaxy.ro:

Consumatorul poate intra in posesia unui bun alocand mai putin timp achizitionarii acestuia.

Consumatorii pot avea aces la detalii tehnice complexe,precum si la feedback din partea altor clienti prin intermediul comunicatiilor virtuale.

Distributia ieftina si rapida la nivel national.

Promovarea cu usurinta a magazinului prin metode moderne(campaniii pentru promovare,optimizarea pentru motoare de cautare etc.)

Dezavantajele site-ului www.mediagalaxy.ro:

Gradul de nesiguranta,in acest moment cumparatorii romani sunt foarte scepticiin privinta achizitionarii produselor in modul online.

Infrastructura se refera la faptul ca internetul a fost conceput ca un mediu deschis,,bazat pe interactiune dar nu neaparat sigur.

Ignoranta se refera la oamenii care nu vor sa accepte tehnologia si procesul ethnic dar si lipsa unei infrastructuri adecvate.

Pentru cumparatorii romani, obisnuiti cu comertul traditional, enumeram cateva obstacole de depasit:

Cumparatorii nu pot atinge/testa produsele. Iar prezentarea produselor conteaza foarte mult.

Nu exista un vanzator care sa poata face recomandari sau sa raspunda la intrebari, chiar daca majoritatea magazinelor online ofera asistenta online.

Magazinul trebuie promovat catre potentialii cumparatori.

Date despre vanzarile Media Galaxy online:

In 2014 Altex(Media Galaxy) a vandut on-line de 25 milioane de euro,cifra care plaseaza compania pe locul 1 si pe piata de comert electronic.

Altex(Media Galaxy) nu are ca scop sa dezvolte un canal de vanzari online,site-urile sunt concepute pentru comunitatile de clienti care prefer comertul on-line pentru care comoditatea este principalul atu.

Ponderea comertului electronic va depiunde doar de clienti dar deocamdata comertul traditional ramane cel mai puternic,comertul electronic este in faza incipienta in momentul de fata,chiar daca preturile pe magazinul online sunt cu 15% mai mici.

In general conform ANCOM doar 20% din companiile din Romania figureaza pe piata eCommerce,si au castiguri cu cel putin 25% mai mult fata de cele care inca nu activeaza pe aceasta piata.Doar 20%-30% dintre romani opteaza pentru cumparaturi online fata de 70%-80% dintre straini.

5.4. Metode de promovare online și offline utilizate de organizație

Promovarea online in magazinele Media Galaxy se face in mediul online si mass media.

In mediul online s-a apelat la urmatoarele metode:

Au fost angajati specialisti pentru a urca site-ul www.mediagalaxy.ro cat mai sus pe pagina pentru a atrage atentia vizitatorilor;

S-au platit site-uri mari sa promoveze acel site, sau chiar la Google pentru a reclame pe retelele de socializare precum Facebook;

S-a intrat pe piata cu cele mai bune oferte si cu preturi foarte rezonabile,unele sub pretul pietei cu 3% sau 15%;

S-au faut descrieri unice si foarte amanuntite la produsele expuse pe site;

S-a creat un sitemap pentru a putea fi trimisa ulterior la Google prin intermediul contului Webmaster Tools.

Promovarea offline de magazinele Media Galaxy se mandreste cu faptul ca ofera produsele la preturi cele mai mici decat concurenta iar pentru a intarii aceste afirmatii a prevazut o politica de promovare a vanzarii online ce este valabila pentru toate produsele.In cadrul magazinului, principalele forme de publicitate sunt:

Cataloage de prezentare a produselor;

Pliante;

Postere;

Afise;

Uniforma personal care are imprimata sigla firmei;

5.5. Analiza SWOT a magazinului fizic

Analizand componentele de mediu intern si rezultatele Altex din ultimii ani, se constată:

Punctele forte ale companiei Altex sunt urmatoarele:

Ocupa poziția de lider pe piața electrocasnicelor din Romania, caștigată in anul 2008; cota sa de piață atinge valoarea de 35%;

Detine o retea de distributie bine dezvoltata, extinsa la nivel national, ce cuprinde peste 150 de magazine specializate;

Detine o retea interna de 51 de magazine Altex si 15 Magazine Media Galaxy ce insumeaza aproximativ 80.000 e metri patrati si peste 1.500 de angajati;

are 5 depozite regionale cu o suprafata de depozitare de peste 16.000 mp

Dispune de o oferta foarte diferentiata de produse

Are cel mai mic pret de pe piata la majoritatea produselor comercializate

Comercializeaza pe piata din Romania 3 marci proprii:Mirya, Cata (hote si calorifere), Davio (linie PC & medii de stocare)

Este distribuitor exclusiv al marcilor Sanyo, Rotel, Ariete, Cata, Petra, Iner.

Sistem de creditare prin BRD,ERB,UCF.

Cardul de fidelitate transmisibil Bonus Card

Service gratuit pentru produsele in garantie, cat si alte servicii  de tipul: transport gratuit, consiliere tehnica

Serviciu performant de Relatii cu Clientii

Conceptul Media Galaxy infiintat pentru segmental premium de consumatori, cu suprafata mare si oferta foarte variata

Oferirea de promotii, reduceri de pret si alte avantaje promotionale pentru client

Existenta programelor de training pentru angajat

Am considerat ca puncte slabe urmatoarele:

Existența a prea putine case de marcat în interiorul marilor complexe Altex și Media Galaxy;

Conflictele repetate cu Consiliul National al Audiovizualului, care afecteaza in mod negativ perceptia consumatorilor asupra brandului Altex;

Probleme ale consumatorilor in comunicarea cu personalul firmei, desi acestia din urma au fost supusi unui proces de instruire foarte strict si meticulous.

Luand in calcul tendintele, limitarile pietei, mutarile strategice, evolutia pietei, elementele de macromediu si de micromediu ce influenteaza activitatea companiei Altex pe piata, am socotit drept oportunitati urmatoarele elemente:

Cresterea cererii de produse electrocasnice si mai ales de produse ce apartin de domeniul IT&C

Cresterea puterii de cumparare a romanilor 

Preferinta oamenilor pentru aceste tipuri de magazine, mari, aerisite, si cu un design deosebit, in defavoarea micilor magazine de electrocasnice

Tendinta tot mai accentuata a consumatorilor de a-si innoi produsele electronice, electrocasnice si de IT&C la intervale tot mai scurte de timp, pentru a fi in pas cu tehnologia

Amenintarile pentru Altex pe piata electrocasnicelor ar fi:

Miscarile concurentei, care i-ar putea diminua din cota de piata: Domo a incheiat o intelegere cu Kaufland de a-si deschide cate un magazin in fiecare din unitatile noi deschise de lantul Kaufland; fuziunea Flanco – Flamingo, cu fomarea unui gigant de retail in ce ceea priveste extinderea retelei de magazine

În asprirea conditiilor de acordare a creditelor, cu impact direct asupra practicii devenita comuna printre retaileri.

Analizand cele 4 elemente, puncte forte, puncte slabe, oportunitati si amenințări, propunem ca strategia Altex sa fie SW adica strategie agresiva, deoarece avem 14 puncte forte, 3 puncte slabe, 4 oportunitati si 3 amenintari. Deci cele mai multe sunt punctele forte si oportunitatile. Faptul ca Altex este “sfatuit” sa adopte o strategie agresiva, prin care sa isi consolideze pozitia de pe piata si sa incerce noi modalitati de extindere nu ridica nici un semnde intrebare. De altfel, asta a facut si pana acum Altex. A riscat si a castigat, a investit enorm in extindere zonala si in promovare, a dus preturile la un nivel cat mai scazut cu putinta, a incercat sa intampine cat mai efficient nevoile clientilor, dezvoltand pentru aceasta strategii orientate spre client foarte greu de egalat de concurenta. Altex este de asemenea inovatorul pietei. Concluzia este ca Altex este intr-o continua ascensiune, cu posibilitati (si proiecte) de penetrare a pietei externe. Fiind un brand cunoscut in toata tara, daca nu datorita produselor si serviciilor detinute, macar datorita spoturilor captivante, Altex se bucura de o clientela foarte variata, care este intr-o continua crestere.

5.6. Analiza SWOT a magazinului online

Punctele forte ale magazinului online sunt următoarele:

Existenta unui site foarte complex, in care se gasesc toate informatiile necesare consumatorilor.

Site-ul ofera posibilitatea cumparaturilor Online

Starneste interesul consumatorilor inaintea vanzarii si asigura suportul consumatorilor dupa vanzare

Piața este deschisă la scară globală

Reduce pierderea timpului

Tranzactiile comerciale au loc în orice moment utilizand proceduri de procesare automata combinate cu proceduri automate de schimb de informatii

Procesarea si transmiterea electronica a datelor incluzand text, sunet si imagini

Comercializarea electronica a produselor si serviciilor,

Livrarea prin retea a bunurilor,

Transferul electronic de capital,

Granitele fizice nu mai exista, deci mediul care poate fi investigat este nelimitat.

Puncte slabe

Produsele si serviciile prezentate prin intermediul paginilor web sunt de multe ori ignorate

Concurenta devine din ce in ce mai acerba o data cu inaintarea in timp 

Dependenta de noua tehnologie – al carei reprezentant de baza este computerul

Oportunitati

Explorarea Internetului este o experienta de invatare care satisface nevoia de cunoastere a mediului

Creșterea numărului de magazine online și a numărului de clienți care fac cumpărături online

Câștigarea încrederii clienților pentru cumpărăturile online

Amenintari

Tehnologia Internetului a creat și noi posibilități de fraudare

Clienții sunt nesiguri de furnizarea on line a informațiilor legate de cartea de credit

Cumpărători se tem că, prin intermediul Internetului, comercianții sau persoane rău intenționate pot culege informații personale

O firmă care nu are acces la internet este mult mai protejata decât una care face tranzacții online, deoarece atunci când se conectează la internet, unde se poate conecta orice individ, ridică probleme serioase privind securitatea datelor pe când la comerțul tradițional nici nu se discuta de așa ceva.

Capitolul 6. Cercetare vizând percepția clienților privind vânzarea clasică si vânzarea online practicate de Media Galaxy.

6.1. Scopul, obiectivele și ipotezele cercetării

Pеntru еlaborarеa acestei cеrcеtări am avut în vеdеrе următoarеlе instrumеntе dе rеfеrință: scopul cеrcеtării, obiеctivеlе și ipotеzеlе acеstеia.

În general, scopul unui sondaj de opinie este de a cunoaște părerile unui număr important de persoane în legătura cu o situație ce trebuie analizată.

Scopul cercetării de față este identificarea percepției clientilor privind vanzarea online folosite de către Media Galaxy.Pentru a obține un set de rezultate relevante, cercetarea a fost de tip exploratorie, efectuată asupra unui eșantion nereprezentativ.

Formularea obiectivelor constă în precizarea informațiilor necesare pentru alegerea unei variante decizionle optime.

Obiectivele acestei cercetări sunt:

Identificarea gradului de popularitate al cumparaturilor online;

Aflarea gradului de satisfacție al respondenților referitor la cumparaturile online;

Aflarea gradului de satisfacție al respondenților în legătură cu pagina de Facebook LEGO Duplo;

Identificarea de propuneri pentru îmbunătățirea prezenței online a Lego Duploș

Identificarea influenței metodelor de marketing online în cadrul deciziei de cumpărare;

Evaluarea eficienței campaniilor de promovare online;

Aflarea părerii respondenților referitor la propunerea legată de prezența unor bloggeri care să facă review-uri produselor LEGO Duplo;

Aflarea părerii respondenților referitor la propunerea legată de prezența unui specialist în psihologia copiilor/consultant vânzari specializat pe platformele online.

Ipotezele cercetării sunt următoarele:

Peste două treimi din respondenți sunt informați cu privire la microsite-ului http://legoduplo.desprecopii.com și/sau al paginii de Facebook LEGO Duplo;

Principalele modalități prin care aceștia au auzit de aceste platforme sunt WOM(prieteni, familie etc.) și motoarele de căutare;

Principala motivație pentru accesarea acestor platforme o reprezintă interesul pentru produsele LEGO;

În urma cercetării reiese că respondenții vor ca cei de la LEGO Duplo să fie mai activi rețelele sociale;

Principalul factor determinant în achiziția de produse LEGO Duplo il reprezintă efectul campaniilor de marketing(atât online cât și tradiționale);

Respondenții cred că prezența unei persoane care să îi ajute în anumite situații ar fi benefică, dar de preferat acesta să fie un specialist în psihologia copiilor;

Ideea referitoare la prezența unor bloggeri nu va avea priză la public.

6.2. Metodologia cercetari

Metodologia acestei cercetări a urmărit pașii următori:

Formularea obiectivelor și elaborarea ipotezelor;

Elaborarea chestionarului și stabilirea eșantionului;

Aplicarea chestionarului creat cu ajutorul Google Docs în mediul online;

Centralizarea sortarea și interpretarea rezultatelor;

Chеstionаrul rеprеzintă un instrumеnt dе culеgеrе а informațiilor care duce la rezultatele bune ale unei cercetări și cuprindе întrеbări chеiе cаrе ajută la realizarea obiеctivеlor.

Lа rеаlizаrеа lui s-а ținut cont dе scopul cеrcеtării cât și dе ipotеzеlе și obiеctivеlе аcеstеiа. Întrеbărilе sunt simplе, concisе, totodаtă lăsând loc pеntru subiеctivitаtе, fără а influеnțа pеrsoаnă chеstionаtă. Аcеst chеstionаr cuprindе 17 întrеbări (atât inchise cât și deschise) pеntru а pеrmitе rеspondеnților să аlеаgă răspunsul cu ușurință (Anexa 3)

Această cercetare a fost realizată pe un eșantion de 188 de persoane cu o vârsta de cel puțin 18 ani, eșantion la care s-a aplicat o întrebare filtru, astfel încât doar 144 de respondenți au fost eligibili pentru a putea răspunde la întrebări. Cercetarea s-a realizat prin distribuirea chestionarului în perioada 18 – 24 Mai 2015 pe rețelele sociale Facebook și Google+, prin mailuri individuale către persoane ce se încadrau în grupul țintă, pe forumuri și grupuri de discuție.

6.3. Prezentarea și analiza rezultatelor cercetării

Pentru a obține rezultate cât mai aproape de realitate și cât mai relevante chestionarul a fost realizat astfel încât să conțină o întrebare filtru la început „Știați de existența microsite-ului http://legoduplo.desprecopii.com și/sau a paginii de Facebook LEGO Duplo?” Cei care au răspuns afirmativ la această întrebare au fost eligibili pentru restul chestionarului, deci incluși în eșantion.

Peste trei sferturi dintre cei 188 de respondeți erau informati cu privire la existența acelor două platforme, aceștia reprezentând 77% din total, fiind cei eligibili pentru această cercetare, astfel prima ipoteză este confirmată de cele 144 de răspunsuri afirmative.

CONCLUZII

Comerțul electronic are un impact profund asupra evoluției afacerilor și cuprinde, în fapt, nu numai noile achiziții comerciale ci și totalitatea activităților care susțin obiectivele de

marketing ale unei firme. Ca urmare, s-a lărgit numărul de servicii furnizate de acest domeniu al afacerilor. Aceste servicii se referă la furnizorii de Internet, la sistemele de securitate, la semnăturile electronice, la tranzacțiile on-line, la rețelele de magazine, precum la serviciile cu caracter general, cum ar fi, designul de pagini web, elaborarea site-urilor. Un alt factor care duce la creșterea comerțului electronic este faptul că antreprenorii vor identifica noi oportunități care sunt din ce în ce mai multe în acest domeniu.

Comerțul electronic se află încă în fază incipientă. Clienții nu au încredere în ceea ce privește furtul cardurilor de credit și a confidențialității datelor personale. Furnizorii de servicii Internet fac cunoscut sistemul de cumpărare on-line tocmai pentru a încuraja clienții și pentru a spori încrederea în acest sistem online. Clienții români sunt încă tributari prejudecăților conform cărora bunul cumpărat trebuie să fie analizat în magazin, la fața locului. În ultimii ani a crescut numărul persoanelor care lucrează în mediul privat, care au un anumit stil de viață și utilizează intensiv Internetul. Pentru aceștia cumpărăturile on-line, cu avantajele lor evidente, încep să devină ceva obișnuit.

Internetul este o piață asupra căreia este foarte greu să ai controlul. Puterea este cel mai adesea la utilizatorul de Internet, care prin comentarii asupra produselor achiziționate poate să aducă sau să îndepărteze clienții. Centrele comerciale au aplicat activități noi ce vor apărea în cadrul procesului de vânzare clasic, și anume asigurarea unor acțiuni comerciale de tipul “cumpărare-spectacol”. Prin asemenea acțiuni firmele comerciale vor transforma magazinele în centre de atracție. Comerțul electronic nu a reușit să ajungă din urmă comerțul tradițional, deși numărul clienților magazinelor electronice și a firmelor care adoptă soluțiile comerțului electronic este în creștere.

BIBLIOGRAFIE

Albăstroiu (Mărunțelu) I – Contribuția comerțului electronic la dezvoltarea unei societăți informaționale competitive , teză doctorat, coord. Constantin Bob, Academia de științe Economice, București, 2010

Angheluță N. – Comerțul electronic, Avantajele și dezavantajele comerțului electronic

Bogdan Ghilic-Micu – Afacerile în economia digitala, Revista Informatica Economica, nr. 3(23)/2002)

Boronat D – Cum să vinzi mai mult pe internet, arta de a converti utilizatorii în clienți,Editura Corint, București, 2010

Bucur C.M – Comerț electronic, Editura ASE, București, 2002

Dumitru Patriche – Bazele comertului, Editura Didactică si Pedagogică, Bucuresti, 1995,

Enache D.D– Comerțul electronic în perspectiva globalizării piețelor, teză de doctorat, coordonator Marcel Duhaneanu, Academia de științe Economice, București, 2003

Mas P – The biusiness of e-commerce: from corporate strategy, Cambridge Univrsity Press, ed. 2000&2005

Onete B; Bucur C. M: – Internet pentru afaceri, Editura Tribuna Informatică, București, 2008

Patriche D; Stanescu I;. Grigorescu M; Felea M; Tomas S; Popescu N: – Bazele comerțului, http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/biblioteca1.asp?id=9 ;

Patriche D; Felea M; Anghel L.D; Antonescu E; Asandei M; Bălășescu M; Bob C: Comerțul globalizarea,

http://www.bibliotecadigitala.ase.ro/biblioteca/biblioteca1.asp?id=9;

Popescu D.V.- Comerț tradițional versus comerț electronic, Revista Amfiteatrul economic, Nr. 21, 2007, pp 130-131

Rappa, M. – Business Models on the Web. 2006

Richard G. Lipsey, K. Alec Chrystal-Economie pozitivă, Editura Economică, București, 1995

Bogdan Belciu, managerul PwC. „Romania este o piata de "supermarket".” Wall-street.ro 05 11 2014: 1.

Roșca I; Bucur C.M: – Comerț electronic – concepte, tehnologii, aplicații, Editura Economică, București, 2004;

Susana Irina Iosof: lector Doctor Dimitri Cantemir University,Bodoni Sandor 3-5, Targu Mures.

Roșca I – Comerțul electronic, Editura Economică, București, 2004

http://www.biblioteca.ase.ro./index.php/resurseelectronice

http://www.altex.ro,

http://www.mediagalaxy.ro

http://informatica.ase.ro/site/a140301/cap3.htm

http://informatica.ase.ro/site/A140201/ii_modele_de_comert_electronic.htm

Acasă

http://www.capital.ro

Anexe

BIBLIOGRAFIE

Albăstroiu (Mărunțelu) I – Contribuția comerțului electronic la dezvoltarea unei societăți informaționale competitive , teză doctorat, coord. Constantin Bob, Academia de științe Economice, București, 2010

Angheluță N. – Comerțul electronic, Avantajele și dezavantajele comerțului electronic

Bogdan Ghilic-Micu – Afacerile în economia digitala, Revista Informatica Economica, nr. 3(23)/2002)

Boronat D – Cum să vinzi mai mult pe internet, arta de a converti utilizatorii în clienți,Editura Corint, București, 2010

Bucur C.M – Comerț electronic, Editura ASE, București, 2002

Dumitru Patriche – Bazele comertului, Editura Didactică si Pedagogică, Bucuresti, 1995,

Enache D.D– Comerțul electronic în perspectiva globalizării piețelor, teză de doctorat, coordonator Marcel Duhaneanu, Academia de științe Economice, București, 2003

Mas P – The biusiness of e-commerce: from corporate strategy, Cambridge Univrsity Press, ed. 2000&2005

Onete B; Bucur C. M: – Internet pentru afaceri, Editura Tribuna Informatică, București, 2008

Patriche D; Stanescu I;. Grigorescu M; Felea M; Tomas S; Popescu N: – Bazele comerțului, http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/biblioteca1.asp?id=9 ;

Patriche D; Felea M; Anghel L.D; Antonescu E; Asandei M; Bălășescu M; Bob C: Comerțul globalizarea,

http://www.bibliotecadigitala.ase.ro/biblioteca/biblioteca1.asp?id=9;

Popescu D.V.- Comerț tradițional versus comerț electronic, Revista Amfiteatrul economic, Nr. 21, 2007, pp 130-131

Rappa, M. – Business Models on the Web. 2006

Richard G. Lipsey, K. Alec Chrystal-Economie pozitivă, Editura Economică, București, 1995

Bogdan Belciu, managerul PwC. „Romania este o piata de "supermarket".” Wall-street.ro 05 11 2014: 1.

Roșca I; Bucur C.M: – Comerț electronic – concepte, tehnologii, aplicații, Editura Economică, București, 2004;

Susana Irina Iosof: lector Doctor Dimitri Cantemir University,Bodoni Sandor 3-5, Targu Mures.

Roșca I – Comerțul electronic, Editura Economică, București, 2004

http://www.biblioteca.ase.ro./index.php/resurseelectronice

http://www.altex.ro,

http://www.mediagalaxy.ro

http://informatica.ase.ro/site/a140301/cap3.htm

http://informatica.ase.ro/site/A140201/ii_modele_de_comert_electronic.htm

Acasă

http://www.capital.ro

Similar Posts