Analiza Comparativa a Activitatii Turistice Intre Spania Si Italia

CUPRINS

Introducere

Capitolul I. Prezentarea generală a Spaniei și Italiei

Așezare și căi de acces

Repere geografice

Relief

Clima

Cadrul socio-economic

Etnii și limbi vorbite

Religie

Economia

Turismul

Turismul în Spania

Turismul în Italia

Capitolul II. Analiza ofertei și cererii turistice

2.1 Indicatorii ofertei

2.1.1 Numărul hotelurilor

2.1.2 Numărul locurilor din unitățile de cazare

2.2 Indicatorii cererii

2.2.1 Numărul sosirilor turiștilor străini

2.2.2 Numărul înnoptărilor turiștilor străini

2.2.3 Durata medie a sejurului

2.2.4 Densitatea circulției turistice

Capitolul III. Impactul turismului asupra dezvoltării economice

3.1 Exporturile vizitatorilor

3.2 Consumul turistic

3.3 Cheltuielile țărilor în turismul international

3.4 Contribuția direct a țărilor asupra angajaților din turism

Capitolul IV. Perspective de dezvoltare a turismului în cele două state

4.1 Strategii de promovare a turismului în Spania și Italia

4.2 Evaluarea strategiilor de promovare a turismului

4.3 Propuneri privind dezvoltarea turismului

Concluzii

Bibliografie

Anexe

INTRODUCERE

Studiul curent tratează comparația între Spania și Italia din punct de vedere turistic.

Etimologic, cuvântul „turism" provine din termenul englez „tour" (călătorie), sau „to tour", „to make a tour" (a călători, a face o călătorie), termen creat în Anglia, în jurul anilor 1700, pentru a desemna acțiunea de voiaj în Europa – în general și în Franța – în special. La rândul său, acest termen englez derivă din cuvântul francez „tour" (călătorie, plimbare, mișcare), fiind preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de călătorie de agrement.

Prin turism se înțelege: în primul rând, ansamblul de activități prin care omul își petrece timpul liber călătorind în altă localitate sau țară, pentru a vizita oameni și locuri, monumente și muzee, pentru a-și îmbogăți cunoștințele generale, pentru a se distra și a face sport, pentru odihnă sau tratament; în al doilea rând, industria creată pentru satisfacerea tuturor bunurilor și serviciilor solicitate de turiști la locul de destinație, la un înalt nivel calitativ și în condițiile protecției și conservării resurselor turistice, în special, și a mediului înconjurător, în general.

Cercetările întreprinse asupra rolului turismului au evidențiat faptul că acesta are un impact considerabil asupra economiei societăților și culturilor diferitelor țări. Acțiunea sa se manifestă pe multiple planuri: economic, social, cultural, politic, intensitatea acestor fiind diferite de la o țară la alta în funcție de nivelul de dezvoltare și politica promovată.

Scopul efectuării proiectului este de a face cunoscute date referitoare la ambele țări (așezare și căi de acces, relief, climă, etnii și limbi vorbite, religie, economia), formele de turism practicate, indicatorii turistici ai ofertei (numărul hotelurilor, numărul locurilor din capacitățile de cazare), indicatorii turistici ai cererii (numărul sosirilor turiștilor străini, numărul înnoptărilor, durata medie a sejurului și densitatea circulației turistice), exporturile vizitatorilor, consumul turistic, cheltuielile turistice, contribuția țărilor asupra angajărilor din domeniul turismului, propuneri de dezvoltare a strategiilor din domeniul turismului.

Obiectivele lucrării de față sunt de a evidenția importanța industriei turistice, care este o opțiune reală pentru dezvoltarea economiei unei țări, nevoia îmbunătățirii acesteia și a componentelor ei. Comparația între cele două țări are rolul de a arăta în ce măsură sunt Spania și Italia diferite, ce puncte comune au, cum încearcă să valorifice turismul și mai ales cum își revin atunci când întămpină probleme de natură economică.

În primul capitol vom prezenta pe larg Spania și Italia, aspecte care țin de așezarea lor și căile de acces, reperele geografice de genul: relief și climă, cadrul socio-economic care cuprinde etniile prezente în cele două țări și limbile vorbite pe teritoriul lor, religia, economia privită din perspectiva PIB-ului, ratei șomajului și ratei inflației, și nu în ultimul rând turismul practicat în Spania și Italia cu cele mai importante forme de turism.

Al doilea capitol va fi despre analiza cererii și ofertei cu numărul hotelurilor din respectivele țări, numărul locurilor din capacitățile de cazare, numărul sosirilor turiștilor străini, numărul înnoptărilor turiștilor străini, durata medie a sejurului și densitatea circulației turistice.

Capitolul trei va detalia aspecte legate de exporturile vizitatorilor, consumul turistic din cele două țări, cheltuielile Spaniei și Italiei în turismul internațional și contribuția directă a țărilor asupra angajărilor din turism.

Ultimul capitol va arăta strategiile de promovare a turismului în Spania și Italia, evaluarea acestor strategii de promovare și propuneri legate de dezvoltarea turismului.

CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALĂ A SPANIEI ȘI ITALIEI

În acest capitol vom discuta despre două țări europene destul de puternice din punct de vedere economic, anume Spania aflată în Sud-Vestul Europei și Italia aflată în Sudul continentului. Comparația se va face pornind de la caracteristicile generale ale fiecărei țări, cu potențial natural, factori politici, sociali și economici, principalele aspecte și culminând cu turismul din zonele respective, impactul acestuia asupra turiștilor, dar și asupra economiei din aceste două țări.

Așezare și căi de acces

Spania este poziționată în Europa Occidentală și ocupă cea mai mare parte a Peninsulei Iberice, precum și două arhipelaguri (Insulele Canare în Oceanul Atlantic, respectiv Insulele Baleare în Marea Mediterană) și două orașe (Ceuta și Melilla) în nordul Africii, precum și alte insule de dimensiuni reduse situate în vecinătatea țării. Este situată între restul continentului european și Africa și între două zone de influență, mediteraneană în est și atlantică în vest, lucru care determină și gradul ridicat de varietate a reliefului, climei, vegetației și populației.

Această țară are 105 aeroporturi situate în diferite regiuni, dintre care 33 sunt internaționale, care operează mai mult de 250 de companii aeriene, cele mai importante fiind la aeroportul Madrid-Barajas. Acest aeroport are un rol important în menținerea legăturii dintre Spania cu restul țărilor în special cele din Europa și America Latină , aeroportul dispunând de o capacitate de 70 milioane de călători. Un alt aeroport important în Spania este El Prat din Barcelona care are o capacitate de 55 milioane de pasageri, având ca scop obținerea titlului celui de-al doilea aeroport ca și mărime din sudul Europei.

Transportul feroviar spaniol este mai puternic dezvoltat în Madrid și Barcelona care conectează Spania cu Paris, Zurich, Milano și cu alte orașe europene. Serviciile Spaniole de mare viteză (AVE) furnizate de Renfe Operator reduce la jumătate timpul de călătorie cu mașina și viteza maximă de călătorie ajunge la peste 350 km / oră. Cu 3.000 de kilometri de linii feroviare, Spania a depășit în 2010 Franța la numărul de kilometri de linie de mare viteză instalați, și este acum pe primul loc în Europa și numărul doi în lume în acest domeniu.

Rețeaua de metrouri este disponibilă în șase orașe: Barcelona, Bilbao, Madrid, Palma de Mallorca, Sevilla si Valencia și este în construcție în orașe cum ar fi Alicante, Malaga și Granada, iar curând vor fi dezvoltate și la Santander.

Transportul rutier dispune de o infrastructură de până la 370 000 km care curpinde drumuri cu taxă, autostrăzi, șosele duble, iar în această categorie nu intră drumurile agricole sau cele forestiere urbane. Acest lucru face ca Spania să fie pe locul trei în lume în ceea ce privește acest domeniu, aflându-se chiar in spatele Statelor Unite și Chinei.

Porturile maritime din Spania sunt foarte bine specializate. Cele mai active și cele mai echipate docuri se găsesc în regiunile turistice. Cel mai mare volum de călători îl are portul din Tarifa, urmat de Mallorca, Valencia, Barcelona și Tenerife. Portul de la Vigo are specific pescăres, iar porturile din Barcelona, Bilbao, La Coruña și Gijón sunt de natură industrială. Există multe porturi destinate sporturilor maritime și petrecerii timpului liber.

Italia este așezată în mijlocul bazinului Mării Mediterane, ocupând Peninsula Italică, multe insule și o parte continentală cuprinzând Câmpia Padului și versantul sudic al Munților Alpi. Spre continent se învecinează cu Elveția, Franța, Austria și Slovenia. Țărmurile Italiei sunt mărginite de mai multe mări și au numeroase golfuri, peninsule, insule și strâmtori.

Cei de la conducerea statului au dezvoltat opțiuni de transport public și privat. Rețeaua feroviară italiană este extinsă în special în partea de nord, eclipsând necesitatea unei alternative cum ar fi autobuzul sau avionul. În timp ce un număr de căi ferate private oferă mai ales servicii de tip feroviar național pentru navetiști, Ferrovie dello Stato oferă servicii sofisticate feroviare de mare viteză care leagă marile orașe ale Italiei de la Napoli prin orașe din nord, cum ar fi Milano și Torino.

Rețeaua de drumuri din Italia are o lungime totală de aproximativ 487,700 km. Aceasta cuprinde atât o vastă rețea de autostrăzi (6,400 km) și cea mai mare parte a drumurilor cu taxă,drumurile naționale și cele locale.

Datorită deschiderii la apă, Italia are un număr mare de porturi pentru transportul de bunuri și pasageri, aceasta a fost o peninsulă maritimă datând din zilele etruscilor și grecilor.

Sistemul feroviar italian are o lungime de 19,394 km, acesta este format în prezent din două linii de legătură între toate marile orașe ale țării. Prima linie conectează Milano la Salerno via Bologna, Florența, Roma și Napoli, a doua se execută de la Torino la Veneția prin Milano. Rețeaua este proiectată pentru o viteză maximă de peste 300 km / h.

Italia ocupă locul cinci în Europa după numărul de pasageri din transportul aerian, cu aproximativ 148 milioane de pasageri sau aproximativ 10% din totalul european în 2011. Cea mai mare parte a transporturilor aerine o constituie cursele internaționale (57%) iar în privința zborurilor interne, acestea fac legătura între insulele cu o cerere turistică majoră(Sardinia și Sicilia ) și restul continentului. Numărul aeroporturilor din Italia este de 130 în anul 2012, cu 99 piste de zbor.

Repere geografice

În cadrul reperelor geografice intră atât clima, hidrografia, cât și relieful celor două țări, astfel vom oberva că nu există o diferență foarte mare între cele două.

Relief

Relieful din Spania este dezvoltat pe două categorii de structuri geologice: alpine și hercinice. Structurile alpine formează majoritatea regiunilor muntoase, dar mai ales cele două catene ale orogenezei alpine: Sierra Nevada și Munții Pirinei. Structurile hercinice se regăsesc sub forma unor resturi din vechile masive hercinice înglobate în orogeneza alpină.

Un element important al reliefului Spaniei și al Peninsulei Iberice îl reprezintă altitudinea medie foarte ridicată. Spania are o altitudine medie de 660 m, ceea ce reprezintă a doua valoare ca înălțime în Europa, după Elveția. Din această cauză, aspectul general al reliefului este similar cu cel al unui podiș înalt, înconjurat de masive muntoase.

O altă caracteristică ce poate fi observată în aspectul reliefului o reprezintă alternanța lanțurilor muntoase dispuse aproape paralel cu văi și podișuri întinse. De la nord la sud se întâlnesc o succesiune de munți, podișuri și văi care dau reliefului un aspect ondulat. În partea de nord se află lanțul Munților Pirinei, cu un relief foarte abrupt, văi adânci și creste greu accesibile, care pe alocuri este completat cu un relief original de circuri glaciare. Altitudinea maximă ajunge la 3.404 m (Pic d'Aneto).

În prelungirea Munților Pirinei se află Munții Cantabirici (2.648 m), care au un traseu paralel cu țărmul. Partea centrală a Peninsulei Iberice este ocupată de un mare podiș, care poartă numele generic de mesetă. Acestă mesepină.

Un element important al reliefului Spaniei și al Peninsulei Iberice îl reprezintă altitudinea medie foarte ridicată. Spania are o altitudine medie de 660 m, ceea ce reprezintă a doua valoare ca înălțime în Europa, după Elveția. Din această cauză, aspectul general al reliefului este similar cu cel al unui podiș înalt, înconjurat de masive muntoase.

O altă caracteristică ce poate fi observată în aspectul reliefului o reprezintă alternanța lanțurilor muntoase dispuse aproape paralel cu văi și podișuri întinse. De la nord la sud se întâlnesc o succesiune de munți, podișuri și văi care dau reliefului un aspect ondulat. În partea de nord se află lanțul Munților Pirinei, cu un relief foarte abrupt, văi adânci și creste greu accesibile, care pe alocuri este completat cu un relief original de circuri glaciare. Altitudinea maximă ajunge la 3.404 m (Pic d'Aneto).

În prelungirea Munților Pirinei se află Munții Cantabirici (2.648 m), care au un traseu paralel cu țărmul. Partea centrală a Peninsulei Iberice este ocupată de un mare podiș, care poartă numele generic de mesetă. Acestă mesetă reprezintă un rest al structurilor hercinice incluse în orogeneza alpină, ea este traversată de la est spre vest de mai multe lanțuri muntoase, cum ar fi Munții Castiliei și Munții Sierra Morena.

În partea de nord a Peninsulei Iberice, având o continuitate vizibilă a Munților Atlas din nordul Africii, se află un lanț muntos numit Cordiliera Betică (cu Munții Sierra Nevada 3.478 m).

Spania are și un relief de câmpie, care se regăsește mai ales pe litoral sau în unele bazine hidrografice interioare cum ar fi Câmpia Aragonului (pe raul Ebru) și Câmpia Andaluziei (pe râul Guadalquivir).

În ceea ce privește relieful Italiei, Munții Apenini și Munții Alpi sunt cei care îl determină. Alpii sunt situați în nord și au o formă curbată, ei se impart în trei grupe: în vest Alpii Occidentali, care culmineaza cu vârful Mont Blanc (4.807 m), în nord Alpii Centrali și în est Alpii Orientali.

Campia Padului se întinde între Munții Alpi și Munții Apenini, aceasta este străbătută în partea centrala, de la vest la est, de râul Pad (Pô), care adună apele din regiunile montane vecine.

Munții Apenini formează structura principală a Peninsulei Italice, prelungindu-se peste strâmtoarea Messina aflată in nordul Insulei Sicilia. În partea centrala a acestor munți, denumiți Abruzzi, cele mai mari altitudini sunt aproape de 3.000 m (Gran Sasso 2.914 m).

Cele care mărginesc munții sunt regiunile colinare (dealuri, podișuri, depresiuni) și lasă spre regiunile de coastă locul unor mici câmpii litorale.

Munții vulcanici reprezintă de asemenea un element important în relieful Italiei, dintre cei mai cunoscuți sunt Vezuviu (1.277 m, lângă Napoli) și Etna (3.323 m, în Sicilia).

Clima

În Spania, datorită anumitor condiții meteorologice, a poziției și orientării țărmurilor se poate vorbi de microclimate locale. Cele mai importante dintre acestea sunt:

Climatul temperat oceanic: se întâlnește în Galicia, Asturias, Cantabria, Țara Bascilor și Navarra. Precipitațiile abundente sunt cele care caracterizează acest tip de climat, ele sunt repartizate uniform de-a lungul anului și prin temperaturi moderate, atât iarna cât și vara (10,4 °C media lunii Ianuarie și 19,2 °C media lunii August)

Climatul temperat continental: se întâlnește în Castilla și Leon, Madrid, La Rioja, Castilla-La Mancha, Extramadura și Andalucia. Se caracterizează prin precipitații reduse, repartizate neuniform de-a lungul anului și prin amplitudini termice mari, acestea variază în funcție de anotimp și de alternanța zi-noapte.

Climatul mediteraneean: se întâlnește în Catalonia, Valencia, Murcia, Andalucia, precum și în Insulele Baleare. Se caracterizează prin precipitații ce scad în cantitate dinspre nordul spre sudul zonei (645 mm/an la Barcelona, 530 mm/an la Tortosa, 455 mm/an la Valencia, 340 mm/an la Alicante, 198 mm/an la Almeria). Aceste precipitații cad preponderent toamna sub formă de averse. Temperaturile înregistrate în acest tip de climat sunt relativ ridicate atât vara (23-27 °C media lunii August) cât și iarna (8-12 °C media lunii Ianuarie), diferența termică dintre cele două anotimpuri fiind mai ridicată decât în cazul climatului temperat oceanic, dar mai scăzută față de climatul temperat continental.

Climatul subtropical: se întâlnește în Insulele Canare și pe coasta estică a Andaluciei (supranumită și "Costa del Sol" – Coasta Soarelui). Se caracterizează prin temperaturi ridicate tot timpul anului (17,9 °C media lunii Inuarie și 25,1 °C media lunii August).

Microclimatul munților înalți: se întâlnește sporadic, în cazul masivelor muntoase ce depașesc 2000 m înălțime (Munții Pirinei, Munții Cantabrici, Cordiliera Iberică și Centrală, Sierra Morena etc.) Acest climat se caracterizează prin temperaturi reduse de-a lungul anului și precipitații mai abundente.

Microclimatul temperat continental excesiv: se întâlnește sporadic în Madrid, Castilla-La Mancha și Leon (suprapunându-se astfel Mesetei Centrale). Se caracterizează prin precipitații foarte scăzute (de obicei sub 255 mm/an), repartizate neuniform de-a lungul anului, temperaturi scăzute iarna și ridicate vara (amplitudini termice ridicate).

Clima Italiei este determinată de poziția sa geografică în mijlocul bazinului Mării Mediterane, de prezența Munților Alpi și de desfășurarea în latitudine (de la nord la sud). Elementele cele mai importante sunt scăderea accentuată a temperaturii medii anuale de la sud la nord și predominarea climatului mediteranean.

Pe o suprafață restrânsă, Italia are mai multe tipuri de climă: climat alpin, caracteristic Munților Alpi la altidudini de peste 3.000 m, cu ierni lungi și reci, cu precipitații abundente de cele mai multe ori sub formă de zapadă; climat continental, submediteranean, în Câmpia Padului, regiunile colinare și pe pantele Apeninilor; climat mediteranean, cald și relativ umed (deoarece marea este aproape); climat semiarid, în interiorul Siciliei (datorită obstacolelor montane).

Majoritatea zonelor nordice ale Italiei ca Turin, Milano și Bologna, au o climă continentală subtropicală umedă, cu foarte multe precipitații, iar zonele de coastă ale Liguriei și o parte din peninsula, la sud de Florența se potrivește în general climatului mediteranean.

Zonele de coastă ale peninsulei pot fi foarte diferite în funcție de altitudine în special în perioada lunilor de iarnă când zonele înalte tind să fie reci, umede și adesea cu zăpadă. Regiunile de coastă au ierni blânde, veri calde și uscate deși în văile din zona depresionară verile pot fi foarte calde și secetoase.

Cadrul socio-economic

Spania este o monarhie constituțională, cu o monarhie ereditară și cu un parlament bicameral, Cortes sau Ansamblul Național. Puterea executivă este formată din Consiliul de Miniștrii reprezentat de Președintele Guvernului (asemănător unui prim ministru), propus de monarh și ales de către Ansamblul Național după alegerile legislative.

Puterea legislativă este formată din Congresul Deputaților (Congreso de los Diputados) cu 355 de membrii, aleși prin votul populației, destinați să servească timp de patru ani, și un Senat sau Senado cu 260 de locuri din care 210 sunt aleși direct de populație prin vot direct, iar ceilalți 50 sunt trimiși de autoritățile locale, prestând servicii pe o perioadă determinată de 4 ani.

Italia a fost o republică parlamentară unitară din 02 iunie 1946, când monarhia a fost abolită de către un referendum constituțional. Președintele Italiei (Presidente della Repubblica), în prezent, Giorgio Napolitano din 2006, este șeful de stat din Italia. Președintele este ales pentru un singur mandat care durează nici mai mult nici mai puțin de șapte ani, de către Parlamentul Italiei în ședință comună. Italia are o constituție democratică scrisă, care rezultă din activitatea de la Adunarea Constituantă formată din reprezentanții tuturor forțelor anti-fasciste, care au contribuit la înfrângerea forțelor fasciste și naziste din timpul Războiului Civil.

Etnii și limbi vorbite

Poporul spaniol este un amestec de popoare indigene din peninsulă, cu popoare succesive care au cucerit peninsula și au ocupat-o pentru perioade prelungite.
Mai multe grupuri etnice din Spania au păstrat o identitate separată, din punct de vedere cultural și lingvistic. Aceștia fiind catalanii (16 la sută din populație), ce trăiesc în principal în nord-est și în insulele de est; galicienii (7 procente), ce trăiesc în nord-vestul Spaniei; basci (2 la sută), care trăiesc în principal în jurul Golfului Biscaya; și romii nomazi spanioli (țigani) ce mai sunt numiți și Gitanos.

Populația Spaniei este de aproximativ 40 de milioane de locuitori și are o densitate generală de 79 de persoane pe km pătrat. Spania se confruntă semnificativ cu migrația rural-urbană, ceea ce înseamnă că 78 la sută din populație trăiește în mediul urban.

Spania cuprinde 50 de provincii din 17 regiuni autonome: Andalucia, Aragon, Asturias, Insulele Baleare, Țara Bascilor, Insulele Canare, Cantabria, Castilia-La-Mancha, Castilia-Leon, Catalonia, Extremadura, Galicia, La Rioja, Madrid, Murcia, Navarra și Valencia.

Peste 97% din populație este romano-catolică restul făcând parte din comunitățile mici de protestanti, evrei și musulmani.

Cei mai mulți oameni din Spania vorbesc spaniola castiliană, cu o mare variatate de accente. Catalana este vorbită în Catalonia, Insulele Baleare și în regiunea Valencia, Gallego, iar basca este vorbită în Țara Bascilor.

Catalana, galiciana și castiliana, mai comun denumită "spaniolă", sunt descendente ale limbii latine și au propriile lor dialecte; există de asemenea și alte dialecte romanice, ca și asturiana sau Bable în Asturias și părți din León, aragoneza în o parte din Aragón, și araneza (o variantă gascono-occitană) în Val d'Aran la nord-vest de Catalonia. Spaniola vorbită în Americi este descendentă a dialectului spaniol vorbit în sud-vestul Spaniei.

Italia ocupă locul 5 în Europa în ceea ce privește densitatea populației, aproximativ 196 de persoane pe km². În ultimii 20 de ani, Italia a devenit o mare primitoare de imigranți, însemnând că peste 30 milioane de locuitori ai Italiei sunt cetățeni ai altor țări. Chiar dacă populația Italiei este în creștere, acest fapt se datorează în mare parte valului de migrații.

Populația Italiei este formată în proporție de 92% de cetățeni italieni, 2 % romani , 4% de alți europeni ( în special albanezi, ucrainieni , croați, sloveni și alții), 2% nord africani și 1,5% cetățeni ai altor etnii asiatice și sud-americane.

Câteva grupuri minoritare etnice sunt recunoscute legal iar un număr de limbi minoritare au statut co-oficial de-a lungul Italiei în diferite părți ale țării. Limba franceză este co-oficială în Valle d'Aosta, deși limba franco-provensală este vorbită aici în mod obișnuit și franco-corsicană în nordul Sardiniei, în zona orașelor Sassari și Porto-Torres. Dialectul sard (un amestec de 70 % italiana,20 % cataluna-callera și 10 % alte incluziuni lingvistice ) este întâlnit în jumătatea sudică a insulei Sardinia.

Limba germană are același statut în câteva părți ale Provinciei Bolzano-Bozen și în vecinătatea lui Trentino și Ladin. Limba slovenă este recunoscută oficial în provinciile Trieste, Gorizia și Udine din Veneția Giulia. În aceste regiuni documentele oficiale sunt bilingve (trilingve în comunitățile din Ladin), sunt disponibile după cerere în limba italiană sau în limba co-oficială.

Religie

Catolicismul este religia predominantă în Spania, acesta reprezentând un procent de 92% din populație, după catolici alte religii minoritare reprezintă restul de 8% din populația Spaniei, printre care islamismul care are un procent de 0,59 %, protestantismul și iudaismul având un procent de doar 0,3%.

În funcție de numărul membrilor, a doua religie este cea musulmană. Datele arată că peste 780.000 de persoane sunt de religie islamică. Urmează Martorii lui Iehova, cu 104.000 de credincioși. Comunitățile religioase care au procentul cel mai scăzut din populația Spaniei sunt: comunitațile de protestanți cu un număr de 49.000 de membrii, comunitățile de mormoni sunt reprezentate de 19.000 de oameni, iar comunitate iudaică nu depășește numărul de 15.000 de membrii.

La fel ca în Spania, cultul religios care predomină în Italia este tot catolicismul cu un procent de 81,7% din populația țării. Islamismul este acum în Italia cea de a doua mare religie după catolicism, datorită numărului mare de imigranți musulmani. Dar din rândul italienilor nativi, cel mai mare grup după catolici îl ocupă martorii lui Iehova.

Coordonatorul ”Enciclopediei Religiilor din Italia” Massimo Intrivigno , directorul Centrului de Studii afirmă:” Dacă vorbim de cetățenii italieni cu pașaport italian, religia cu cei mai mulți adepți după catolicism este reprezentată de martorii lui Iehova, în număr de 270.000, după modul lor de evaluare. Dacă folosim însă criteriile obișnuite pentru orice comunitate, adică incluzând și copiii și bătrânii, chiar dacă nu au o participare atât de activă, atunci martorii lui Iehova sunt în număr de 400.000. Protestanții sunt în număr de 360.000, urmați de budiști cu 74.000.”

Situația este însă diferită dacă se iau în calcul și imigranții. “Conform datelor noastre, ținând cont și de imigranți, numărul musulmanilor este de 580.000, iar al ortodocșilor de 140.000, în special datorită masivei imigrații românești și slavice”, a spus Introvigne. El a mai spus că “1,92% dintre cetățenii italieni aparțin unei alte religii decât cea catolică, procentul crescând la 3,5%”.

Economia

Industria prelucrătoare a devenit principala ramură a economiei spaniole în deceniul 7 al secolului XX, ocupând în prezent locul secund după servicii. Deși este foarte diversificată are ca puncte forte industria alimentară ( ulei de măsline- locul I pe glob obținut mai ales în Andaluzia, vin- locul I pe glob, cu renumitele vinuri de Alicante, Malagna, Xeres, etc, zahăr, țigări și produse lactate), apoi industria textilă și pielărie- încălțăminte ( concentrate îndeosebi în Catalonia și în unele orașe precum Cordolea, Salamanca).

În timp s-au amplificat și alte activități precum siderurgia, metalurgia neferoasă (aluminiu, cupru și zinc), construcția de mașini (autovehicule, nave maritime, avioane, etc) prezentă în marile orașe și în apropierea acestora cum ar fi Barcelona, Sevilla, Toledo, Madrid, Bilbao), dar și rafinarea petrolului este o activitate destul de importantă în economia spaniolă.

După intrarea în Uniunea Europeană, s-au dezvoltat foarte mult electronica și informatica contribuind astfel la majorarea indicelui economic.

Agricultura rămâne un sector de bază al economiei( în ciuda scăderii ponderii la mai puțin de 4% din PIB și 7% din populația activă). Spania este unul dintre cei mai mari producători mondiali de: măsline ( 4,56 milioane de tone în 2004, ocupând locul I pe glob), citrice (locurile III, IV ca producător și locul I ca numărul de exporturi), struguri (6, 9 milioane de tone în 2004, locul III în lume) și ocupă locul al II-lea ca producător european de fructe și legume.

Zootehnia este axată pe creșterea porcinelor( locul II în Europa și locul VI în pe glob) și ovinelor ( locul III în Europa și XI pe glob), urmate de bovine. O altă activitate importantă economică este pescuitul, acesta aflându-se pe locul V în Europa.

Rețeaua de transport este și ea importantă în activitatea economică, aceasta fiind foarte dezvoltată și diversificată. Ea ajută în special la dezvoltarea turismului din Spania, datorită acesteia și nu numai, țara dispune alături de Italia, Franța și SUA de cea mai dezvoltată industrie a turismului din lume. Anual, țara este ținta vacanțelor a peste 50 milioane persoane, veniturile din activitățile turistice depășind astfel 40 miliarde $ și contribuind semnificativ la ameliorarea balanței de plăți.

Tabel nr 1.1 Produsul Intern Brut al Spaniei

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=nama_gdp_c&lang=en

După cum se poate observa și în tabelul de mai sus, PIB-ul Spaniei în perioada 2008-2012 a avut o scădere bruscă de 1 100 € în anul 2009, acesta fiind afectat de criza economică. Ulterior acestui an, în 2010 a avut o ușoară scădere de doar 100 € reușind în cele din urmă să rămână la valoarea de 22 700 € și în anul 2011. Valoarea PIB-ului în ultimul an analizat, și anume în 2012 este de 22 300 € ceea ce reprezintă faptul că s-a produs și de această dată o scădere de 400 €.

Tabel nr 1.2 Rata șomajului în Spania

Sursa:http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&language=en&pcode=teilm020&tableSelection=1&plugin=1

Rata șomajului din anul 2008 fiind de doar 11,3%, a fost într-o continuă creștere până în 2012 când aceasta a atins valoarea de 24,8%, arătând faptul că pe durata acestor ani, foarte mulți oameni au fost afectați de criza economică și au rămas fără locuri de muncă.

Tabel nr 1.3 Rata inflației în Spania

Sursa:http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&language=en&pcode=tec00118&tableSelection=1&footnotes=yes&labeling=labels&plugin=1

După cum se vede în tabelul de mai sus cea mai mare creștere a ratei inflației este în anul 2010 de 10% față de anul anterior. Acest lucru se datorează creșterii generalizate a prețurilor și scăderii simultane a puterii de cumpărare a monedei naționale.

În ultimele decenii, economia Italiei a intrat în faza postindustrială, locul predominant al idustriei fiind luat de sectorul serviciilor, care contribuie deja cu peste 2/3 la PIB și folosește 60% din forța de muncă. Industria concentrează aproximativ 30% din populația activă a Italiei și contribuie cu mai mult de un sfert la PIB, astfel înregistrând cel mai ridicat ritm de creștere dintre țările membre UE.

Foarte diversificată și bazată în cea mai mare parte pe materii prime și energetice din import, industria este mai dezvoltată în nordul țării (peste jumătate din producția industrial este concentrată în triunghiul Torino-Milano-Genova, care acoperă mai puțin de un sfert din suprafața Italiei) și mai puțin dezvoltată în sudul acesteia.

Pe lângă ramurile tradiționale ale economiei, ca de exemplu industria textilă (în special industria prelucrării lânii) și industria alimentară care sunt foarte diversificate, se remarcă industria construcției de mașini (autovehicule, nave maritime, eletronică și electrotehnică, diverse aparate și utilaje, bunuri industriale de larg consum, etc), petrochimia, siderurgia ș.a .

Cele mai importante sunt: siderurgia, mai ales oțelul care ocupă locul 3 în Europa și locul 9 pe glob, construcția de mașini cu o gamă foarte largă de produse (autovehicule-locul 7 pe glob, aici încadrîndu-se Torino cu trustul Fiat, unul dintre cele mai puternice din lume, Modena, Napoli; construcțiile de nave, tractoare și mașini agricole se desfășoară în Lombardia și Piemont- Torino, Milano, Cremona, Verona etc.

Industria auto din Italia este un angajator destul de mare din țară, această industrie este foarte cunoscută pentru fabricarea mașinilor mici și sport, ea are o contribuție semnificativă de aproximativ 8,6% la PIB-ul italian. Italia este unul dintre cei mai importanți producători de mașini din Europa și din lume.

Agricultura în această țară ocupă 5% din forța de muncă. Varietatea condiților climatice, a solului și altitudinea permit cultivarea diferitelor produse. Una dintre cele mai răspandite culturi este vița de vie, care plasează țara printre marii producatori de vin din lume.

De asemenea, Italia se numără printe marii producători mondiali de măsline și ulei de măsline. Producția de măsline de la sfârșitul deceniului a fost de 2,5 milioane de tone și cea de ulei de masline a fost de 469.000 tone. Cele mai importante produse de grădina care contribuie la creșterea veniturilor populației rezidente sunt măslinele, portocalele, smochinele,curmalele și nucile.

Tabel nr 1.4 Produsul Intern Brut în Italia

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=nama_gdp_c&lang=en

În perioada analizată observăm că valoarea cea mai mare a PIB-ului din Italia este în anul 2008, după acest an s-a produs o scădere drastică de 4,19%, PIB-ul ajungând la valoarea cea mai mică din anii 2008-2012 și anume 25 200 €. Interesant este ceea ce s-a întâmplat și în anii următori, spre exemplu în anul 2010 valoarea PIB a ajuns la 25 700 €, în anul următor a avut o ușoară creștere de 1,16 % ajungând la suma de 26 000 €, iar surprinzător este faptul că în ultimul an a scăzut cu același procent cu care își ridicase valoarea în 2011, ajungând din nou la suma de 25 700 €.

Tabel nr 1.5 Rata șomajului în Italia

Sursa:http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tipsun30&plugin=0

Rata șomajului în perioada 2008-2012 a fost într-o continuă creștere, însă în anul 2011 a avut loc o stagnare la nivelul acestuia, procentul rămânând la aceeași valoare ca în 2010 și anume 8,4%. Cel mai mare procent al ratei șomajului a fost înregistrat în anul 2012 unde valoarea acesteia a crescut cu 27,38% față de anul 2011. Acest fapt se datorează faptului că în Italia sunt foarte mulți imigranți care lucrează ilegal și ocupă locurile de muncă care ar fi trebuit sa fie cuvenite cetățenilor italieni.

Tabel nr 1.6 Rata inflației în Italia

Sursa:http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&language=en&pcode=tec00118&tableSelection=1&footnotes=yes&labeling=labels&plugin=1

Conform datelor prezentate în tabelul de mai sus putem observa faptul că în anul 2010 rata inflației a crescut cu 100%, cea mai mare creștere a celor 5 ani analizați. Factorii care influențează direct acest lucru sunt deprecierea monedei naționale și creșterea prețurilor produselor.

1.4 Turismul

Turismul joacă un rol important în cele două țări membre UE, datorită potențialului său economic și de ocupare a forței de muncă, precum și implicațiilor sale sociale și de mediu. Acest rol jucat de turism, atât pentru sectorul afacerilor, cât și pentru cetățeni, a crescut considerabil în ultimele decenii.

1.4.1 Turismul în Spania

Turismul în Spania a fost dezvoltat în ultimii ani ai dictaturii lui Francisco Franco, atunci când țara a devenit un loc popular pentru vacanțele de vară, în special pentru turiștii din Regatul Unit, Franța, Germania și Scandinavia. De atunci Spania a fost a doua cea mai vizitată țară din lume după Franța. În 2007 aproape 60 de milioane de turiști străini au vizitat Spania, conform Organizației Mondiale a Turismului.

Industria turismului din Spania contribuie în mod direct, cu 6,5% din PIB, sau în jur de 63 miliarde € în 2010, potrivit World Travel and Tourism Council.

Spania are un potențial turistic foarte bun, potrivit pentru toate gusturile și pentru toate tipurile de turiști. Formele de turism practicate în această țară sunt numeroase, începând de la turismul cultural și cel religios, continuând cu turismul de litoral și cel montan, până la turismul sportiv sau cel al vieții de noapte, preferat în general de generația tânără și cei care își doresc sa se distreze.

Turismul de litoral a fost primul care s-a dezvoltat în Spania, dar și în prezent generează cel mai mare venit pentru economia spaniolă. Numeroasele plaje cu nisip din Marea Mediterană și Oceanul Atlantic, cele două arhipelaguri ale Spaniei (Insulele Baleare și respectiv Insulele Canare), dar și clima blândă tot timpul anului au fost atragerea turiștilor din zonele cu climat rece. Printre principalele atracții de litoral ale Spaniei se nunără următoarele : Costa del Sol, Costa de la Luz, Costa Blanca, Costa Brava, Insulele Baleare, etc.

Turismul sportiv este la fel de important și la fel de căutat în Spania, ca și turismul de litoral, deoarece sportul este o pasiune pentru spanioli. Indiferent dacă este vorba despre fotbal, o adevarată obsesie națională, sau golf (Costa del Sol este considerată capitala golfului în Spania, existând posibilități de practicare a acestui sport tot timpul anului), ciclism, sporturi nautice precum înotul, schi acvatic și windsurf (cea mai populară destinație printre împătimiții windsurf-ului este Tariff din Gibraltar), pescuitul sportiv s-a dezvoltat mai recent, acesta practicându-se mai ales în zonele montane(în special în Pirinei, unde păstrăvul este la mare căutare). Aceste activități ocupă o parte importantă din viața locuitorilor acestei țări și oferă turiștilor șansa de a se distra, de a se recreea și totodată pot învăța lucruri noi dar mai ales râmân cu amintiri plăcute.

Turismul cultural atrage turiștii din întreaga lume prin muzica și dansul Flamenco, prin luptele cu tauri, plajele fantastice si mult soare, Spania oferă mult mai mult decât atât. Este și a fost timp de secole unul dintre cele mai importante centre culturale ale Europei. Orașele îmbină arhitectura veche cu cea modernă, deși fiecare regiune este diferită în felul său prin așezare geografică, climă și chiar personalitate. Este o țara a cărei cunoaștere trebuie aprofundată.

Țara este foarte bogată în ceea ce privește numărul monumentelor istorice, castele sau cetăți, palate, case vechi, mânăstiri, biserici, statui, muzee, etc. Printre cele mai renumite zone în care se practică turismul cultural sunt: Andaluzia (cu principalele centre: Granada, Sevilla, Gordolo, Gadiz) și partea centrală a Castiliei ( aici cele mai importante puncte de atrcție fiind: Madrid, Escorial, Toledo, Avila, Guadalajara).

Turismul religios. Spania este un loc important pentru catolicism, islamism și iudaism, de fapt, unele dintre cele mai sfinte locuri pentru Biserica Catolică sunt în Spania: orașul din Santiago de Compostela este în Galicia (nord-vestul Spaniei), al treilea loc sfânt după Vatican din Roma și Ierusalim. Alte atracții religioase sunt Santo Toribio de Liébana, Cantabria (de asemenea, în Spania de Nord), urmat de Caravaca de la Cruz, la sud-est, regiunea Murcia (al cincilea cel mai sfânt loc). Aceste locuri atrag pelerini și turiști din toată lume.

Spre exemplu, Catedraga din Burgos se remarcă prin proporțiile monumentale decorate cu basoreliefuri (Intrarea Mântuitorului în Ierusalim) și picturile lui Murillo și El Greco. Aceasta este considerată una dintre cele mai frumoase catedrale din lume, o strălucită manifestare a artei gotice. Un alt exemplu ar fi Catedrala Sagrada Familia din Barcelona (sec XX),care conține elemente gotice transpuse în plan simbolistic și influențe folclorice.

Piramidele din Insulele Tenerife au fost construite din roci vulcanice de culoare neagră și au o origine controversată. Unii specialiști consideră că sunt simple terase naturale de piatră și nu o creație antică, în timp ce alții susțin contrariul, și anume că au fost construite de oameni, folosindu-se aceleași tehnici de construcție ca și la piramidele din Peru, Mesopotamia sau Mexic.

Spania este a doua țară cea mai muntoasă din Europa deoarece este plină de munți înalți și stațiuni de schi bune, cu pârtii renumite în toată Spania, acestea se află în Pirinei, Sistema Central, Sistema Iberico și Sierra Nevada, dând astfel posibilitatea practicării turismului montan.

Turismul de clubbing este și el prezent în Spania, acesta fiind foarte popular în rândul tinerilor, el este practicat pe tot teritoriul țării dar zona renumită pentru cele mai bune petreceri este Ibiza. De mai bine de trei decenii, Ibiza găzduiește, după apusul soarelui, cele mai libertine și mai lipsite de inhibiții petreceri ale Europei. Cluburile nu te uimesc doar prin proporții sau aspect, ci mai ales prin atmosfera creată de miile de petrecăreți care dansează pe muzica house, trance sau techno.

Gastronomia spaniolă se distinge prin folosirea unor ingrediente specifice, precum uleiul de masline, o mare varietate de legume, orez, usturoi care joacă un rol important în pregătirea preparatelor tradiționale. Se vor găsi în mai toate regiunile specialități din pește, legume și carne de porc. Din această cauză foarte mulți oameni vin în Spania pentru practicarea turismului gastronomic, și nu numai.

Localnicii încântă vizitatorii cu diferite arome, gusturi și mirosuri îmbietoare. Majoritatea oamenilor spun că mâncarea tipic spaniolă este “paella”, dar să nu uităm nici de șunca “Jamón Serrano”, această șuncă este preparată din carne de porc, cu o procedură de producție foarte grijulie și strict supravegheată, ea se poate cumpăra din magazine speciale de carne și mezeluri, se consuma în mai multe feluri: ca platou rece, ca sendvich sau lângă mâncăruri fierte (conform spaniolilor cel mai bine merge cu o felie de pâine și un pahar de vin).

Pe lângă numeroasele mâncăruri, o specialitate a spaniolilor este ”Sangria”, aceasta este o băutură preparată din vin roșu sau șampanie și diferite fructe, este un bolé ușor servit pe plajele spaniole, preferat atât de localnici cât și de către turiști.

1.4.2 Turismul în Italia

Italia este una din puținele țări europene unde se regăsesc aproape toate formele posibile de turism: țara se mândrește cu numeroase monumente aflate în patrimoniul cultural al umanității, are mii de kilometri de litoral, munți impresionanți, unde se pot practica în voie sporturile de iarnă, stațiuni balneoclimaterice și cam tot ce îi trebuie pentru a atrage turiști străini.

Numeroasele monumente istorice și colecțiile faimoase de artă din Peninsula Italică, dau o importanță istorică Italiei, reflectată și prin existența a 41 de situri incluse pe lista UNESCO, în acest fel nu este de mirare că turismul cultural se bate de la egal la egal cu sejururile estivale în ceea ce privește numărul de turiști străini. Acest fapt și existența unor faimoase stațiuni montane atât în Dolomiți, cât și în Alpi, fac Italia să fie o destinație frecventată de vizitatorii străini pe tot parcursul anului, și veniturile generate din turism să nu se subțieze foarte mult nici măcar toamna sau primăvara.

Țara a avut o influență culturală larg la nivel mondial, datorită faptului că numeroși italieni au emigrat în alte locuri în timpul diasporei italiane. Mai mult decât atât, națiunea are, în general, o valoare estimata de 100.000 de monumente de orice fel (muzee, palate, clădiri, statui, biserici, galerii de artă, vile, fântâni, case istorice și vestigii arheologice), generând astfel practicarea turismului cultural.

Centrul arhitecturii gotice din Italia se află la Siena, cu celebrul Dom din Siena, construit în sec. XII-XIV. Domul din Milano se caracterizează prin diversitatea stilurilor arhitectonice, acesta conține peste 2 300 de statui, arcade și contraforturi, el este cel mai important obiectiv turistic al orașului Milano.

Basilica San Marco din Veneția, catedralele San Vitale, San Appolinario din Ravena, St. Rufinus din Assisi sunt cunoscute prin arhitectura lor în stil romantic și prin valoarea mozaicurilor din marmură, sidef, argint și pietre prețioase. În același stil sunt construite catedralele din Pisa, Florența(San Miniato al Monte) și cele din Monreale.

Prima dată, turismul de litoral s-a dezvoltat în zona golfului Genova, respectiv în Riviera di Ponete( se localizează de la granița cu Franța și până la orașul Genova), cu stațiuni renumite ca: Bordighena, San Remo, Albenga, Savona, Imperia, etc, și dincolo de orașul Genova, Riviera di Levante, cu stațiunile: Portofino, Sestri Levante, Rapallo, Chiavari, etc.

Riviera Lingurică se continuă de la La Spezia spre sud, până la Viarreggio, printr-o serie de stațiuni litorale moderne. Aici peisajul este unul impresionant deoarece munții se îmbină cu litoralul, formându-se astfel un țărm abrupt, cu mici golfuri în care s-au amenajat locuri de tip ”marinas”, de aici venind și numele următoarelor stațiuni turistice: Marina di Carrara, Marina di Massa, Marina di Pietra Santa, ș.a.

În sudul țării, prezintă o importanță deosebită pentru turismul de litoral zona Golfului Napoli cu următoarele stațiuni: Torre del Greco, Castellamare, Soreto, etc. Insulele din zonă sunt și ele la fel de importante: Capri (Anacarpi) și Ischia (Ischia Porto). Pe coasta Mării Adriatice, o rețea mai densă de stațiuni funcționează între Trieste și Rimini, printre cele mai importante fiind: Chiogia, Bibione, Milano Maritima, Jesolo, Cervinia, Igea Marina, Marina di Ravenna, Cesenatico, etc.

Turismul sportiv este de asemenea foarte apreciat în Italia. Cel mai popular sport în această țară este fotbalul, echipa națională a Italiei a fost catalogată ca fiind a doua cea mai bună echipa de fotbal din lume, imediat după Brazilia. Alte sporturi apreciate în această țară sunt : baschet, volei, rugby, toate aceste sporturi au echipe foarte pregătite pentru participarea la evenimentele sportive, clasându-se mai mereu pe primele locuri, acest lucru motivează suporterii să călătorească în Italia pentru a putea participa la competițiile sportive și pentru a-și susține preferații.

Turismul de shopping este la mare căutare deoarece în această țară se află printre cele mai mari și mai numeroase case de modă din lume cum ar fi: Gucci, Prada, Versace, Valentino, Armani, Dolce & Gabbana, Missoni, Fendi, Moschino, Max Mara si Ferragamo. Milano, Florența și Roma sunt principalele capitale ale modei din Italia. De asemenea, revista Vogue își are originea în Italia și este considerată cea mai bună revistă de modă din lume.

Turismul gastronomic. Preparatele din bucătăria italiană au rădăcini puternice, începând de la influențele etrusce, grecești, romane, bizantine, și evreiești. Schimbări semnificative au avut loc cu descoperirea Lumii Noi și totodată cu introducerea de elemente cum ar fi cartofi, roșii, ardei și porumb. Bucătăria italiană este de remarcat pentru diversitatea sa regională, abundența de diferență de gust, și este cunoscută pentru să fie una dintre cele mai populare din lume. Cele mai cunoscute mâncăruri tradiționale italienești sunt pizza și pastele care au făcut înconjurul lumii și în momentul de față sunt la îndemâna oricui.

Un punct forte în practicarea turismului montan îl constituie accesibilitatea, adică sunt numeroase căi rutiere care fac legătura peste Munții Alpi cu țările vecine.

În zona Alpilor Lombardieri, cea mai importantă stațiune turistică este Bornio, dar alte două stațiuni renumite sunt Merano și Trento. Recoaro 1000 și Recoaro 2000 sunt stațiuni noi, moderne care au apărut în urma unor ample amenajări. Pe versanții sudici ai masivelor Materhorn și Monte Rosa, cea mai mare este stațiunea Cervinia, situată la 2000 m altitudine.

Spre vest, în zona masivului Mont Blanc, se află una dintre cele mai vechi stațiuni montane și anume Courmayeur, aceasta este situată la ieșirea unui tunel care face legătura cu stațiunea franceză Chamonix. La sud de Mont Blanc întâlnim rezervația Grand Paradiso, și mai la sud, în zona Alpilor Cotici este o stațiune aflată într-o zonă foarte circulată, cu o legătura spre Franța, și anume Sestriere. Tot în această zonă se află și Bardonecchia, o stațiune de mare altitudine (2000 m), construită de către firma de autoturisme Fiat pentru angajații ei.

În zona Alpilor Dolomitici, renumiți pentru altitudinile maxime de 3 400 m, se practică cel mai des alpinismul. Aici sunt cuprinse circa 25 de stațiuni turistice printre care se numără: Valgardena, Ortisei, Misurina, etc. Prestatorii de servicii turistice din această zonă folosesc un sistem complex si foarte modern de utilizare a domeneniului schiabil, unde sunt amplasate instalații de transport pe cablu ce unește cele 25 de stațiuni, pe o lungime de 500 km.

După numărului pârtiilor de schi, pe primul loc se află stațiunea Valgardena(81) urmată de Cortina D’Ampezzo și Madonna di Campiglio(fiecare cu câte 63). În ceea ce privește lungimea pârtiilor de schi, supremația este deținută de Cervinia (185 km în total), pe locuri secundare aflându-se Cortina D’Ampezzo( 75 km) și Valgardena (71 km). După nr total al instalațiilor de transport pe cablu, cele mai importante sunt: Alta Badina (565), Cortina D’Ampezzo( 523), Monte Rosa (254), Courmayeur( 215) ș.a.

Principalele zone și obiective turistice ale Italiei sunt: Roma, pe lângă faptul că este capitala țării, este orașul cu cele mai multe monumente istorice și de artă de pe glob, Venezia unde se pot vizita bazilica San Marco, numeroase poduri și palate, Florența cu puncte de atracție ca Domul și palatul Strozzi, Ravenna unde se poate vizita biserica San Vitale, cu celebrele mozaicuri. Pe lângă acestea cele mai cunoscute obiective turistice în rândul turiștilor sunt Colosseum-ul, Fontana di Trevi, Phanteonul, Vaticanul, etc.

* *

*

Încă de la început, ne putem da seama că cele două țări sunt destul de asemănătoare, atât din punct de vedere economic, social, dar și în funcție de formele de turism practicate de către turiști atât în Spania, cât și în Italia.

Putem spune că ambele țări beneficiază de o infrastructură modernă, cele două țări au toate mijloacele de transport necesare pentru desfășurarea tuturor activităților precum cele turistice, importurile, exporturile, etc.

Atât Spania, cât și Italia se confruntă cu un număr destul de mare de imigranți, țările sunt preferate și de cei din România datorită faptului că în cele două țări sunt locuri de muncă mai bine plătite.

Din punct de vedere economic, tările se aseamănă în privința industriilor la care excelează. Ambele se află printre primele locuri pe glob și în Europa în ceea ce privește agricultura, siderurgia și industria auto.

În ceea ce privește indicatorii economici, Italia are o poziție mai bună decât Spania, aceasta având un PIB semnificativ mai mare decât Spania. Rata șomajului și rata inflației în cazul Spaniei sunt cu aproximativ 10% mai mari decât cele ale Italiei, acest fapt demonstrând că Spania ar trebui să pună la dispoziție mai multe locuri de muncă pentru locuitorii săi și să valorifice mai mult moneda națională.

CAPITOLUL II. ANALIZA OFERTEI ȘI CERERII TURISTICE

În capitolul acesta vom avea în vedere analiza comparativă între indicatorii turistici ai celor două țări. Accentul va fi pus pe indicatorii ofertei (numărul hotelurilor și numărul locurilor din capacitățile de cazare) și indicatorii cererii (numărul turiștilor, numărul înnoptărilor, durata medie a sejurului și densitatea circulației turistice).

2.1 Indicatorii ofertei

Cadrul și potențialul natural și antropic, echipamentul de producție a serviciilor turistice, masa de bunuri materiale (alimentare, industriale) destinate consumului turistic, forța de muncă specializată în activități specifice, infrastructura turistică și condițiile de comercializare ( preț, facilități, etc) formează oferta turistică.

2.1.1 Numărul hotelurilor

Hotelul este structura de primire turistică amenajată în clădiri sau în corpuri de clădiri, care pune la dispoziția turiștilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzător, asigură prestări de servicii specifice și dispune de recepție și de spații de alimentație în incintă. Hotelurile compuse din apartamente sau garsoniere dotate astfel încât să asigure păstrarea și prepararea alimentelor, precum și servirea mesei în incinta acestora sunt considerate hoteluri-apartament.

În Spania, posibilitatea turiștilor de a găsi o unitate de cazare preferată este foarte mare, ei putând alege din peste cele 10 mii de unități de cazare. Prețurile diferă, existând unități de cazare pentru toate buzunarele și pentru toate tipurile de turiști, începând de la cele mai ieftine, până la cele mai luxoase hoteluri. Această țară este una dintre cele mai ieftine din Europa de Vest, drept pentru care, 10% dintre turiștii care călătoresc în străinătate, aleg Spania pentru facilitățile si confortul de acolo.

Aici există hoteluri HR (Hotel Residencia), sau HsR (Hostal-Residencia), în aceste hoteluri nu se servesc mâncăruri calde dar este servit micul dejun. Hotelurile de tip apartament sunt poziționate în zonele mai liniștite ale orașelor și stațiunilor, acestea sunt cele HA (Hotel Aartamentos) sau RA (Residenci Apartamentos).

Restaurantele hotelurilor spaniole sunt disponibile și turiștilor care nu sunt cazați în incinta hotelurilor respective, iar unele unități de cazare nu dispun de restaurante proprii.

Tabel nr 2.1 Numărul hotelurilor din Spania

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Conform tabelului de mai sus, ne putem da seama că numărul hotelurilor a crescut semnificativ de la un an la altul. În anul 2012, acesta ajungând la numărul de 19 532 hoteluri. Cel mai mare procent de creștere a fost în anul 2011, unde valoarea ritmului de creștere a fost de 3,36%.

Grafic nr 2.1 Numărul hotelurilor din Spania

Sursa: Eurostat

Realizat de autor.

Italia oferă posibilitatea turiștilor de a alege dintre hotelurile mici, romantice, spa, hoteluri pentru luna de miere sau hotelurile luxury. Hotelurile acoperite cu viță de vie, amplasate în afara orașelor sunt perfecte pentru explorarea unicității Italiei. Pentru adepții ambianței istorice, cele mai potrivite hoteluri ar fi cele de tip boutique, iar în partea de Nord a Italiei, se vor găsi hoteluri design care oferă o eleganță aparte acomodării turiștilor.

Tabel nr 2.2 Numărul hotelurilor din Italia

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Din punct de vedere al numărului hotelurilor, se poate spune, conform tabelului de mai sus, că Italia are un număr mult mai mare de hoteluri decât Spania. O diferență semnificativă se observă, de exemplu, în anul 2012 când în Spania a fost înregistrat cel mai mare număr de hoteluri, acesta fiind de 19 532, iar în Italia în 2012 numărul hotelurilor a fost de 33 728 hoteluri, o diferență de aproximativ 14 200 unițăți.

Analizând doar evoluția Italiei, aceasta a avut o tendință de scădere, cele mai multe hoteluri fiind înregistrate în anul 2008, iar cele mai puține în 2012.

Grafic nr 2.2 Numărul hotelurilor din Italia

Sursa: Eurostat

Realizat de autor.

2.1.2 Numărul locurilor din capacitățile de cazare

Pentru a avea o mai bună viziune asupra situației turistice din cele două țări, vom analiza și numărul de locuri din hotelurile prezentate anterior.

Tabel nr 2.3 Numărul locurilor din Spania

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Cel mai mare procent de creștere, în perioada analizată, a fost în anul 2009 când numărul locurilor a crescut cu 3, 07% față de anul precedent. Însă numărul locurilor a fost la fel ca în cazul numărului hotelurilor, într-o continuă creștere ca în ultimul an să se înregistreze cea mai mare valoare.

Grafic nr 2.3 Numărul locurilor din Spania

Sursa: Eurostat

Realizat de autor.

Tabel nr 2.4 Numărul locurilor din Italia

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Conform datelor din tabelul de mai sus, numărul locurilor din Italia nu are o evoluție constantă, până în anul 2010 acesta înregistrează o creștere treptată ajungând la valoarea maximă de 2 253 342 locuri în hoteluri, după care scade ușor cu 0,02 % în anul 2011, iar în ultimul an scade cu 0, 11 % față de anul precedent.

Grafic nr 2.4 Numărul locurilor din Italia

Sursa: Eurostat

Realizat de autor.

2.2 INDICATORII CERERII

În cadrul acestui subcapitol vom analiza numărul sosirilor turiștilor, numărul înnoptărilor acestora, durata medie a sejurului și densitatea circulației turistice.

2.2.1 Numărul sosirilor turiștilor străini

Numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică curpinde toate persoanele care călătoresc în afara țării de reședintă pentru o perioadă mai mică de 12 luni și înnoptează cel puțin o dată în țara vizitată, motivul principal al călătoriei fiind altul decât a presta activități renumerate în țara vizitată.

Tabel nr 2.5 Numărul sosirilor în Spania

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Numărul sosirilor turiștilor străini din Spania în perioada analizată a scăzut în anul 2009 cu 10,48% față de anul de bază, a crescut ulterior cu 11,41%, în anul 2011 a avut la fel o creștere de 10,90%, iar în anul 2012 a crescut foarte puțin, cu doar 0, 99%.

Grafic nr 2.5 Numărul sosirilor turiștilor străini în Spania

Sursa: Eurostat

Realizat de autor.

Tabel nr 2.6 Numărul sosirilor în Italia

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Conform tabelului de mai sus, numărul sosirilor turiștilor străini în Italia a avut o scădere în anul 2009 de 3,08% față de anul de bază, ulterior înregistrându-se creșteri relativ mari de 7, 31 % în 2010, respectiv 8,46% în 2011, iar în 2012 o creștere mai mică de doar 2,32%. În ultimul an, după cum se poate vedea și în graficul de mai jos, cel mai mare număr al sosirilor turiștilor străini în Italia este semnificativ mai mare decât ceilalți ani.

Grafic nr 2.6 Numărul sosirilor turiștilor străini în Italia

Sursa: Eurostat

Realizat de autor.

2.2.2 Numărul înnoptărilor turiștilor străini

Înnoptarea este intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidența hotelului și beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spațiului ocupat, chiar dacă durata de ședere efectivă este inferioară intervalului menționat.

Tabel nr 2.7 Numărul înnoptărilor turiștilor străini în Spania

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

În perioada analizată, a fost observată o scădere de 9,09 % în anul 2009 față de anul 2008 iar cea mai mare creștere a numărului înnoptărilor, a fost înregistrată în anul 2011, când valoarea acestuia a fost de 13,84 % mai mare decât anul precedent. De asemenea, cel mai mare număr al înnoptărilor turiștilor străini în Spania a fost în 2012, cu o creștere de 1,90 % față de anul anterior.

Grafic nr 2.7 Numărul înnoptărilor turiștilor străini în Spania

Sursa: Eurostat

Realizat de autor.

Tabel nr 2.8 Numărul înnoptărilor turiștilor străini în Italia

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Numărul înnoptărilor în Italia, conform tabelului de mai sus, doar în anul 2009 s-a înregistrat o scădere de 3, 32% față de anul 2008, iar pe parcursul următorilor ani a fost observată o creștere continuă până în ultimul an, astfel cea mai mare valoare a acestuia a fost în 2012.

Grafic nr 2.7 Numărul înnoptărilor turiștilor străini în Italia

Sursa: Eurostat

Realizat de autor.

2.2.3 Durata medie a sejurului

Acest indicator se calculează ca fiind raportul între numărul înnoptărilor turiștilor și numărul sosirilor acestora. Durata medie a sejurului oferă informații despre amploarea activității turistice în țara respectivă, determinată de anumiți factori cum ar fi: veniturile turiștilor și structura lor, politica tarifară, timpul alocat serviciului și timpul rămas liber.

Tabel nr 2.9 Durata medie a sejurului în Spania și Italia

Sursa: Eurostat

Se poate observa clar din tabelul de mai sus că diferența dintre cele două țări în ceea ce privește durata medie a sejurului este că în Spania turiștii petrec mai mult timp în vacanță și anume aproape 4, 5 zile înregistrate în anii 2008-2012. În Italia, spre deosebire de Spania, timpul petrecut de turiști pe teritoriul acestei țări este mai puțin cu o zi, durata cea mai mare a sejurului fiind înregistrată în anul 2008, când valoarea acesteia a fost de 3, 28 zile.

2.2.4 Densitatea circulației turistice

Densitatea circulației turistice este o mărime relativă de intensitate, ce pune în legătură circulația turistică cu populația autohtonă a țării receptoare. Aceasta se calculează ca fiind raportul dintre numărul sosirilor de turiști într-o zonă și populația țării respective, în cazul de față populația Spaniei și Italiei, sau ca raport între numărul sosirilor de turiști și suprafața țărilor.

Acest indicator aduce informații cu privire la frecventarea zonelor și ce măsuri trebuie luate pentru satisfacerea turiștilor fără a fi întâlnită suprasolicitarea zonei.

Tabel nr 3.0 Densitatea circulației turistice în Spania și Italia

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=demo_gind&lang=en

Și în cazul denstității circulației turistice, Italia este inferioară Spaniei, aceasta având un procent al indicatorului mai mic decât cel al Spaniei. Cele mai mari valori ale densității circulației turistice în raport cu populația țărilor au fost înregistrate în anul 2012 când Spania a avut indicatorul de 0,85 iar Italia de 0,65.

* *

*

Analizând din punct de vedere al numărului hotelurilor din cele două țări, putem spune că Spania s-a axat mai mult pe industria hotelieră, a investit în deschiderea unor noi unități de cazare, ceea ce explică faptul că în perioada anilor 2008-2012 numărul hotelurilor a fost într-o continuă creștere. Italia spre deosebire de Spania, nu a avut succesul de a atrage investitori hotelieri, de aceea pe durata celor 5 ani analizați numărul hotelurilor din această țară a înregistrat o scădere continuă.

În ceea ce privește numărul locurilor din unitățile de cazare, în Spania, după cum era de așteptat a fost într-o creștere continuă iar în Italia a avut un moment de creștere, a stagnat o perioadă și după aceea a avut o ușoară scădere, ceea ce denotă faptul că există o ușoară instabilitate în industria hotelieră.

Numărul sosirilor turiștilor străini și numărul înnoptărilor acestora sunt semnificativ mai mari în Spania, fiind vizibil faptul că Spania este mult mai căutată în rândul turiștilor străini decât Italia.

Durata medie a sejurului turiștilor în Spania este de aproximativ 4 zile și jumătate iar în Italia de doar 3 zile.

Ca o concluzie finală, după analiza tuturor acestor indicatori turistici putem spune că Spania se află în fruntea clasamentului din punct de vedere a industriei turismului, adică a investit mai mult în capacitățile de cazare și atrage mai mulți turiști străini care petrec mai mult timp pe teritoriul spaniol.

CAPITOLUL III. IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA DEZVOLTĂRII ECONOMICE

Cheltuielile turistice din acest capitol sunt privite atât din privința turistului care investește bani în transport, cazare, alimentație și agrement la locul destinației, dar și din perspectiva funcțiilor de conducere spaniole și italiene în ceea ce privește contribuția lor asupra angajărilor din domeniul turismului.

3.1 Exporturile vizitatorilor

Exporturile au o foarte mare importanță în ceea ce privește domeniul turismului deoarece majoritatea oamenilor care călătoresc în diferite țări pentru a exporta diferite bunuri, au șansa de a cunoaște câte puțin din cultura și obiceiurile tărilor respective.

În Spania s-a constat recent că exporturile au avut o creștere semnificativă, ceea ce indică faptul că tot mai multă lume ajunge pe teritoriul spaniol pentru a achiziționa diferite produse ( în special fructe și legume), ea fiind clasată pe primul loc în lume în ceea ce privește exporturile, urmată de Statele Unite și Olanda. Acest tip de activitate îmbunătățeste semnificativ nivelul de trai al locuitorilor, aceștia putând investi în valorificarea turismului din zonă.

Tabel nr 3.1 Exporturile din Spania

Sursa : http://wttc.org/research/economic-impact-research/country-reports/s/spain/

Exporturile în Spania sunt foarte puternice, ele cresc de la an la an și aduc un plus atât economiei spaniole cât și creșterii nivelului de trai al rezidenților. În ceea ce privește tabelul de mai sus, se poate observa că în anul 2009 a avut loc o scădere drastică de 10,45% față de anul de bază, și anume 2008. Ulterior acestui an, exporturile au fost într-o continuă creștere, cel mai mare procent înregistrându-se în anul 2011 fiind de 9,42% față de anul 2010.

Grafic nr 3.1 Exporturile din Spania

Sursa: www.wttc.org

Realizat de autor.

Analizând graficul de mai sus, putem observa că în anul 2009, exporturile au fost puternic afectate de criza economică, valoarea acestora fiind de 42 milioane de euro, practic cea mai mică din perioada analizată. Ulterior în anul 2010, exporturile au crescut până la 43,5 milioane euro, după aceea industria exporturilor a fost într-o creștere continuă până în anul 2012 când a fost înregistrată cea mai mare valoare a acestora de 48,1 milioane de euro.

Spre deosebire de Spania care este lider în exportul fructelor și legumelor, Italia excelează în exportul obiectelor de valoare cum ar fi bijuteriile, mobila scumpă, autoturismele, etc.

Tabel nr 3.2 Exporturile din Italia

Sursa : http://wttc.org/research/economic-impact-research/country-reports/i/italy/

Din cauza exporturilor mai valoroase decât ale Spaniei, Italia se află pe locul 2 demonstrând faptul că lucrurile scumpe nu sunt la îndemâna oricui. În tabelul de mai sus, observăm că aceste exporturi nu au avut o creștere foarte mare. Putem spune că și Italia a fost afectată în anul 2009 de criza economică, înregistrând în acel an o scădere de 9,1 % față de anul precedent. În 2010, exporturile au avut aceeași valoare ca în 2009 iar în 2011 putem spune că exporturile și-au revenit complet deoarece ritmul de creștere în acest an a fost cel mai mare din perioada analizată și anume 7,93% față de anul ulterior.

Grafic nr 3.2 Exporturile din Italia

Sursa: www.wttc.org

Realizat de autor.

În graficul de mai sus, observăm că cea mai mică valoare a exporturilor este de 29 milioane de euro în anii 2009 și 2010. În 2011 valoarea lor a crescut semnificativ până la 31,2 milioane euro, iar în anul 2012 putem spune că exporturile și-au revenit complet după criza economică, depășind chiar și valoarea inițială din 2008 care era de 31,9 milioane euro, ajungând la 32,2 milioane euro.

3.2 Consumul turistic

În categoria consumului turistic intră cheltuielile turiștilor la locul destinației și anume cheltuieli privind transportul, cazarea, alimentația, agrementul, etc. Practic, acest consum turistic se referă la efectuarea activităților turistice de către turist în țările vizitate, în cazul de față, în Spania și în Italia.

Prețurile ofertelor turistice și veniturile turiștilor sunt cele care influențează în mod direct consumul turistic. În Spania, turiștii britanici, francezi, ruși și germani au fost cei care au cheltuit cel mai mult în această țară, astfel cheltuielile lor ajungând până la mii de euro.

Tabel nr 3.3 Consumul turistic din Spania

Sursa : http://wttc.org/research/economic-impact-research/country-reports/s/spain/

În perioada analizată consumul turistic nu are o evoluție standard, la început, adică în 2009 se observă cea mai mare scădere de 8,32 % față de anul precedent după care se înregistrează o creștere ușoară de 1,79%, creșterea aceasta este vizibilă și în anul 2011 când se înregistrează cel mai mare procent de creștere în valoare de 3,99%. În ultimul an valoarea consumului turistic scade cu doar 0,9% față de anul 2011.

Grafic nr 3.3 Consumul turistic din Spania

Sursa: www.wttc.org

Realizat de autor.

Cel mai mare consum turistic în Spania se pare că a fost în anul 2008, când cheltuielile turiștilor au fost de 115,4 milioane euro. Și în acest caz, anul 2009 este anul în care s-au produs scăderi drastice, consumul turistic ajungând la 105,8 milioane euro. Ulterior lucrurile și-au revenit, valorile au crescut treptat până în anul 2011 când cheltuielile vizitatorilor au fost de 112 milioane euro. Din păcate pentru Spania, în 2012 s-a înregistrat iar o scădere a consumului turistic, valoarea acestuia ajungând la 111 milioane euro.

Tabel nr 3.4 Consumul turistic din Italia

Sursa : http://wttc.org/research/economic-impact-research/country-reports/i/italy/

La fel ca și în cazul Spaniei, consumul turistic în perioada analizată în Italia nu are o evoluție doar crescătoare sau doar descrescătoare. Identic cu situația Spaniei, evoluția acestuia este la început de scădere bruscă în valoare de 7,34%, ușoară creștere în anul 2010 de 2,42%, se continuă tot cu o creștere, dar de data aceasta ceva mai mare adică de 6,05% față de anul 2010. Iar în anul 2012, ca și la Spania se înregistrează o scădere, în cazul de față de 1,5 % față de anul precedent.

Grafic nr 3.4 Consumul turistic din Italia

Sursa: www.wttc.org

Realizat de autor.

Chiar dacă evoluția celor două țări în ceea ce privește consumul turistic este identic, Italia are valori mai mari decât Spania. Cea mai mică valoare înregistrată în Italia a fost în anul 2009 de 111,2 iar în Spania tot în același an consumul turistic a fost de 105,8 milioane euro. Cel mai mare consum turistic în ambele țări a fost în 2008, unde în Italia valoarea acestuia a fost de 120 milioane de euro iar în Spania de 115,4 milioane euro.

3.3 Cheltuielile țărilor în turismul internațional

În acest subcapitol vom vedea în ce măsură călătoresc atât spaniolii, cât și italienii, cât sunt ei dispuși să ofere bani în schimbul anumitor bunuri sau servicii turistice în alte țări decât cele de reședință. În acest fel vom observa dacă lor le place să călătorească și cam cât sunt dispuși să cheltuiască pentru vacanțe.

Tabel nr 3.5 Cheltuielile țărilor în turismul internațional

Sursa :www.wttc.org

După cum se poate vedea în tabelul de mai sus, Italia are cheltuieli semnificativ mai mari decât Spania ceea ce demonstrează faptul că italienilor le place să călătorească și să investească mai mulți bani în vacanțele internaționale.

Grafic nr 3.5 Cheltuielie țărilor în turismul internațional

Sursa: www.wttc.org

Realizat de autor.

În graficul de mai sus putem observa că evoluția cheltuielilor celor două țări este identică și relativ constantă, singurele care diferă sunt sumele investite în turismul internațional de către rezidenți.

Cele mai mari cheltuieli ale spaniolilor au fost în anul 2008 în valoare de 17,8 milioane euro, în 2009 acestea au scăzut până la 15,8 milioane euro ca în anul următor să crescă, valoarea acestora ajungând la 16,5 milioane euro. În 2011 și în 2012 cheltuielile au rămas la aceeași valoare și anume 16,4 milioane euro.

Analizând evoluția cheltuielilor italienilor putem spune că în anul 2008 acestea au avut cea mai mare valoare și anume 24,9 milioane euro, în anul următor a avut loc o scădere de aproximativ 4 % ajungând la suma de 23,9 milioane euro. În anul 2010 cheltuielile italienilor în ceea ce privește turismul internațional erau de 24,1 milioane euro iar în 2011 putem spune că apoape au ajuns la suma inițială din 2008 însă acestea au fost de 24,7 milioane euro, urmând ca în ultimul an sa mai scadă puțin până la 24,6 milioane euro.

3.4 Contribuția directă a țărilor asupra angajărilor din turism

Contribuția directă asupra angajărilor din turism reprezintă practic toate veniturile angajaților din domeniul turismului, investițiile făcute de firmele de turism pentru salariații lor precum și sponzorizarea tuturor training-urilor, teambuilding-urilor, etc.

Această contribuție ne va arăta cât de dispuse sunt cele două țări să ofere prestatorilor de servicii turistice, investiții în dezvoltarea lor ca persoane dar mai ales ca angajați în domeniul turismului fie că este vorba de o agenție de turism, hotel, restaurant sau parc de distracții.

Tabel nr 3.6 Contribuția Spaniei asupra angajărilor din turism

Sursa : http://wttc.org/research/economic-impact-research/country-reports/s/spain/

Cea mai mare scădere în ceea ce privește evoluția contribuției Spaniei asupra angajărilor din turism în perioada analizată a fost înregistrată în anul 2009 cu 10,46% față de anul 2008. Ulterior acestui an, a urmat tot o scădere de doar 2,24% de această dată în anul 2010, iar în anul 2011 singura creștere din perioada 2008-2012 a fost în anul 2011 de doar 0,53% față de anul 2010. Ultimul an s-a încheiat și el cu o scădere, însă de această dată nu la fel de mare ca cea din 2009, ci de 0,46% mai mică față de anul 2011.

Grafic nr 3.6 Contribuția Spaniei asupra angajărilor în turism

Sursa: www.wttc.org

Realizat de autor.

Conform graficului de mai sus, observăm că cea mai mare contribuție a Spaniei asupra angajărilor din domeniul turismului a fost în anul 2008 cu 1 006,4 milioane euro investiți în salariați. În anul 2009 putem spune că valoarea contribuției este aproape la jumătatea anului precedent iar următorul an se observă că este cea mai mică valoare a contribuției și anume 881,1 milioane euro. În următoriul an a fost întregistrată o creștere până la 885,8 milioane euro iar în anul 2012 contribuția spaniolă asupra angajaților din domeniul turismului a scăzut până la 881,8 milioane euro.

În acest fel, putem deduce că investitorii spanioli nu au mai avut capital suficient pentru a dezvolta noi cariere în ceea ce privește prestatorii de serviciii turistice. A doua cauză care a dus la scăderea angajărilor din domeniul turismului ar putea fi lipsa forței de muncă sau lipsa experienței oamenilor.

Tabel nr 3.7 Contribuția Italiei asupra angajărilor din turism

Sursa : http://wttc.org/research/economic-impact-research/country-reports/i/italy/

Spre deosebire de Spania, contribuția Italiei în ceea ce privește angajările din domeniul turismul este ceva mai mare, dar și evoluția acesteia a fost relativ contantă, nu a scaăzut atât de mult de la un la altul, singura scădere mai mare fiind în anul 2009 de doar 4,05% față de anul 2008 iar umătoarea scădere a fost în anul 2010 de 0,45% față de anul 2009. În anul 2011 a avut loc o creștere destul de mare de 5,37% față de anul precedent iar ultimul an a avut de asemenea o creștere, însâ nu la fel de mare, ci de doar 0,92%.

Grafic nr 3.7 Contribuția Italiei asupra angajărilor în turism

Sursa: www.wttc.org

Realizat de autor.

Făcând o comparație între cele două țări, evoluția contribuției Italiei asupra angajaților din domeniul turismului este total diferită de cea a Spaniei. Spre deosebire de Spania care a avut o scădere continuă, Italia a avut o scădere în anul 2009 și 2010 ajungând la valoarea de 1048,6 milioane euro și respectiv 1043,9 milioane euro. În următorul an a fost înregistrată o creștere semnificativă, investițiile în angajații din turism ajungând la valoarea de 1100 milioane euro. Ultimul an a fost cel mai rentabil pentru industria turismului din Italia deoarece valoarea contribuției italienilor asupra angajărilor din turism a fost cea mai mare din perioada analizată atingând valoarea de 1110, 2 milioane de euro.

Din acest punct de vedere, putem spune că Italia este fruntașă la investițiile în angajările prestatorilor de servicii turistice, astfel o clasează pe Spania pe un loc inferior ei.

* *

*

În ceea ce privește evoluția exporturilor pe durata anilor 2008-2012, în ambele țări au fost înregistrate scăderi majore în anul 2009, acestea fiind afectate de criza economică, dar acestea și-au revenit, ambele înregistrând cele mai mari valori ale exporturilor în ultimul an analizat, când Spania a avut un nr de 48,1 milioane euro iar Italia 32,2 milioane euro

Exporturile din Spania sunt mai mari deoarece țara este cel mai mare distribuitor de fructe și legume iar Italia are un număr mai mic de exporturi datorită faptului că se bazează pe exporturile de bunuri materiale mai sofisticate.

Consumul turistic are o evoluție asemănătoare între cele două țări, dar Italia are valori mai mari decât Spania ceea ce arată faptul că în Italia turiștii care vizitează țara cheltuie mai mulți bani.

În privința cheltuielilor în turismul internațional și de această dată Italia este superioară Spaniei, valoarea cea mai mare a cheltuielilor din Spania în anul 2008 fiind de 17,8 milioane euro iar în Italia, tot în anul 2008 valoarea este de 24,8 milioane euro.

Contribuția la angajările din turism ne arată că Spania la începutul perioadei a avut un mai mare interes în ceea ce privește valorificarea potențialului angajaților, după care a avut o scădere continuă. Italia, spre deosebire de Spania a avut cele mai mari valori ale contribuției asupra angajărilor din domeniul turismului la sfârșitul perioadei analizate și anume în anii 2011 și 2012.

CAPITOLUL IV. PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN CELE 2 STATE

Dezvoltarea turismului este foarte importantă deoarece această industrie generează foarte multe locuri de muncă, asigură un plus economic tărilor și implicit ajută la îmbunătățirea traiului de viață al rezidenților. Strategiile de dezvoltare sunt inițiate pentru a putea fi puse în practică în viitorul apropiat, ele ajută în acest sens la buna desfășurare a activitităților turistice.

4.1 Strategii de promovare a turismului în Spania și Italia

Spania reușește să atragă toate categoriile de turiști prin dezvoltarea tuturor ramurilor ce țin de acest domeniu. Spania se pliază pe tipurile de turism cunoscute: de recreere și odihnă, de afaceri, cultural, sportiv. În acest fel, țara prezintă interes pentru potențialii vizitatori și investitori străini.

În plus, Spania reușește să combine cu succes potențialul natural și antropic cu serviciile de calitate și ospitalitatea, cu promovarea bună la nivel intern și internațional, folosindu-se de toate resursele din toate sectoarele economice pentru a-și păstra statutul de destinație turistică atractivă.

Un aspect foarte important în dezvoltarea turismului îl constituie infrastructura de transport. Existența căilor rutiere, feroviare, aeriene, navale moderne de transport facilitează accesul vizitatorilor la ofertele turistice și implicit la fluxul de turiști. Este foarte important să există căi de acces amenajate pentru a permite persoanelor să ajungă în timp util în orice colț al țării în condiții de siguranță. De asemenea este necesară modernizarea mijloacelor de transport în comun care să permită deplasarea în condiții civilizate nu numai a turiștilor, ci și a localnicilor. Turiștii apelează des la această modalitate de călătorie ieftină, rapidă, confortabilă și sigură.

Spania este inclusă în programul Interrail alături de alte state europene care datorită notorietății și avantajelor oferite contribuie la fluxul mare de turiști străini care vin să descopere orașele spaniole. Un tur de câteva zile prin cele mai importante orașe ajută atât la dezvoltarea turismului în zonă prin consumul de produse turistice, cât și la promovarea imaginii în rândul străinilor. Acest program Interrail oferă posibilitatea turiștilor de a călători cu transportul feroviar în toată Europa.

Dezvoltarea anumitor tipuri de turism în Spania este necesară, datorită potențialului natural. Turismul cultural atrage mii de turiști din întreaga lume prin muzica și dansul flamenco. Spania oferă mult mai mult de atâta: a fost și este una dintre cele mai importante centre culturale ale Europei. Orașele îmbină arhitectura veche cu cea modernă, deși fiecare regiune este diferită prin felul său.

Autoritățile Spaniei au în proces de derulare câteva proiecte de îmbunătățire a imaginii țării în rândul turiștilor străini, proiecte care ajută la păstrarea mediului înconjurător și promovarea eco-turismului.

Unul dintre cele mai importante proiecte este Marca Espana, rezultatele acestuia se vor vedea pe termen lung iar garanția și provenința acestui proiect se datorează schimbărilor politice și economice suferite în ultimii ani. Obiectivul principal al acestui proiect este de a îmbunătății imaginea țării atât în interiorul granițelor cât și la nivel internațional. Trăind într-o continuă globalizare, o imagine pozitivă a unei țări este un bun activ care contribuie la susținerea poziției internaționale a unui stat politic, economic, cultural, social, științific și tehnologic.

Încadrarea acestui brand trebuie să acorde prioritate din punct de vedere economic pentru a ajuta la recuperarea creșterii economice și sporirea locurilor de muncă. Beneficiile incluse în proiectul Marca Espana sunt: creșterea exporturilor, atragerea investitorilor străini, sprijinirea internaționalizării companiilor spaniole prin promovarea lor asupra companiilor mari, creșterea turismului și implicit redresarea economiei Spaniei.

Proiecte care au în vedere protejarea mediului înconjurător și care se bazează pe crearea de autoturisme electrice cu scopul de a reduce gradul poluării sunt: Verde Project, care se desfășoară în regiunile autonome Andaluzia, Aragon, Catalonia, Madrid, Țara Bascilor și Valencia, este axat pe cercetarea și generarea de cunoștințele necesare pentru fabricarea și comercializarea de vehicule ecologice în Spania, în principiu, plug-in-vehicule electrice hibride (PHEV) și vehicule electrice (EV), Mugielec cu obiectivul său principal de a dezvolta toate sistemele necesare alimentării acestor vehicule atât în stațiile special amenajate cât și la domiciliul sau garajul privat al rezidenților.

Un alt proiect pus în valoare este Crisalida care are obiectivul principal de a cerceta rețeaua secundară de distribuție a energiei electrice care va fi necesară în viitorul apropiat. Acesta susține o mai bună calitate și garanție de alimentare cu energie, siguranță mai mare pentru bunuri și persoane și impact redus asupra mediului înconjurător.

Pentru promovarea eco-turismului, primul proiect care se vrea realizat este Eco-turismului la Malahá, din Granada. Susținătorii acestui proiect sunt cei de la Eco Vida care promovează turismul la nivel ”non-urbanizare”. Filozofia acestui proiect este respectul pentru peisajul și arhitectura durabilă. Acest proiect include cazare rurală de lux, sporturi în aer liber și facilități de camping situate la aproximativ 15 minute de Granada. Nu vor fi instalate mai mult de 50 cabane individuale, urmând ca pe parcurs numărul acestora sa crească până la 100, împreună cu restaurante și alte facilități, inclusiv terenuri de tenis, lacuri naturale sau piscine.

Eco Vida mai are două proiecte în desfășurare și anume ” Boutique Hotels and Retreats” și ”Retirement Villages” care promovează nivelul ridicat al serviciilor și construcțiile izolate acustic. Retirement Villages nu se ocupă doar de nevoile medicale ale turiștilor și locuitorilor Spaniei, ci și cele sociale și spirituale. Vizitatorii vor fi în armonie din punct de vedere estetic, fizic cu mediul înconjurător, vor genera propria energie, și vor ajuta la reciclarea deșeurilor și apei.

Un alt tip de promovare a turismului în Spania îl reprezintă posibilitatea turiștilor care vizitează această țară de a achiziționa carduri turistice. Cu ajutorul acestor carduri turistice ei beneficiază de acces nelimitat la transportul public cu autobuzele, intrări libere în muzee dar și discount-uri la diferite spectacole dau chiar mall-uri. Fiecare card este personalizat în funcție de posesorul lui și poate fi de 8 euro sau până la 60 euro. Încă de la achiziționarea acestui card, turiștii primesc pe lângă o hartă turistică a Spaniei și o listă cu monumente, muzee și restaurante care merită văzute.

Câteva exemple de beneficii ale cardurilor turistice sunt: în Cordoba accesul este gratuit la diferite muzee și monumente, în Granada turiștii care beneficiază de carduri turistice au prioritate la rezervările din Palatele Nasrid de la Alhambra, în Sevilla se poate vizita Turnul Giralda, în Salamanca se vizitează Catedrala Veche iar în Zaragova se beneficiază de un tur al orașului cu un ghid turistic. De asemenea, cei care vor să viziteze Silk Exchange din Valencia, Muzeul Picasso din Barcelona vor beneficia de aceleași caracteristici ale cardurilor turistice, plus o reducere de 5- 10% la restaurantul Bilbao. Pentru cei care vizitează Madridul cu copii, este bine de știut faptul că cei mici au reduceri la grădinile zoologice și la parcurile de distracții din acest oraș.

Spaniolii se axează și pe recrutarea angajaților potriviți pentru întâmpinarea oaspeților lor, de aceea ei pun foarte mult accent și pe programele de instruire și perfecționare a personalului calificat. Spre exemplu, în Barcelona există o școală care se ocupă de instruirea celor care doresc o carieră în domeniul turismului și anume European University Business School, cu ramura MBA Leisure and Tourism Management. Această școală se adresează cererii tot mai mare de absolvenți care doresc să se specializeze în turism și care înteleg cerințele acestui sector divers și interesant. Cursurile de aici pregătesc studenții pentru funcțiile de conducere din acest sector econimic, îi înzestrează cu informații și abilități necesare pentru a reuși în plainificarea, conducerea unor afaceri sau anumitor cercetări. Examinarea este una dură și dă șansa profesioniștilor de a răspunde gradului ridicat de cerințe legate de sustenabilitate, diversitate și calitate pe piața turismului.

Italia la fel ca și Spania atrage vizitatori interesați de toate formele de turism începând de la turismul cultural, religios, până la turismul sportiv, cel montan sau de litoral.

Ministerul turismului din Italia a pus în practică un proiect și anume ”Strategia națională pentru a spori dezvoltarea turismului în Italia”, care are în vedere următoarele aspecte : înființarea unui grup de lucru pentru a promova Italia ca o destinație, printr-o acțiune puternică de marketing și comunicare, îmbunătățirea relațiilor dintre administrațiile naționale și regionale astfel încât să facă față provocărilor de logistică, infrastructură, rețele de servicii și transport, semnarea de acorduri strategice cu tour-operatorii cheie internaționali, asigurarea unui management orientat spre afaceri, organizarea de evenimente culturale sau sportive, îmbunătățirea nivelului de pregătire profesională a angajaților din domeniul turismului, etc.

Inițiativele acestui proiect sunt luate pentru îmbunătățirea prosperității economice, adică pentru a asigura pe termen lung competitivitatea, viabilitatea și prosperitatea întreprinderilor și destinațiilor turistice și pentru a oferi locuri de muncă de calitate, oferind salarii și condiții echitabile de muncă pentru toți anagajații, eliminând orice formă de discriminare, pentru a îmbunătății calitatea vieții comunităților locale prin turism și pentru a le angaja în plainificarea și gestionarea acestuia, dar și pentru a oferi vizitatorilor o experiență satisfăcătoare fără discriminare de sex, rasă, religie, handicap sau orice alt fel.

De asemenea, s-a luat în calcul și protejarea mediului natural și cultural prin minimalizarea poluarea și degradarea mediului la nivel global și local dar și prin reducerea utilizării resurselor limitate de activități turistice, prin menținerea și consolidarea bogăția culturală și biodiversitatea și contribuirea lor la apreciere și conservare.

Infrastructura și în acest caz este la fel de importantă deoarece ajută la practicarea turismului în această țară de oameni de peste tot din lume. Combinând potențialul turistic cu cel antropic, Italia reușește să se mențină în topul celor mai atractive destinații de vacanță.

Proiecte care se află în desfășurare pentru promovarea turismului și îmbunătățirea imaginii Italiei sunt destul de numeroase. Majoritatea se referă la protejarea mediului, fapt ce ne indică nivelul tot mai mare de poluare dar și intenția autorităților de a remedia acest lucru.

Unul dintre proiectele de acest gen este Archimede Solar Energy Spa din Massa Martana (Perugia), care face parte din grupul Angelantoni și operează în sectorul energiei regenerabile. Acest proiect a fost dezvoltat cu scopul de a stabili un punct de reper în domeniul contrucțiilor de clădiri cu consum redus de energie și emisii reduse de carbon. Clădirea va avea 3 etaje și o suprafață totală de 3500 m2 pentru zone rezidențiale, birouri și spații publice. Reducerea consumului de energie termică va fi estimat în jur de 50% pe durata verii și 80% pe timpul iernii, energia primară a fost redusă de asemenea cu 60% și respectiv 40%.

Bologna Railway Station este un proiect care are în vedere reducerea timpului petrecut între două destinații și mărirea confortului oferit turiștilor pe durata călătoriei. Acesta este o stație de tren care va face legătura între orașul Bologna și sistemul de transport metropolitan și regional. Fiind o nouă stație de transport, ea va reflecta viața de oraș, continua agitație și mișcarea continuă a oamenilor, oferind astfel oportunitatea de a face cumpărături, de a vizita diferite spații deschise și locuri culturale.

Un alt proiect care are în vedere dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii transportului feroviar este Nuovo Belfiore din Florența. Pe lângă principalele acțiuni avute în vederea reamenajării gării din Florența, investitorii acestui proiect doresc ca aceasta să devină un muzeu. De asemenea, proiectul presupune crearea de noi spații comerciale și birouri pentru sistemul feroviar existent, dar și o parcare subterană pe trei niveluri astfel încât să se evite aglomerația și blocajul traficului din apropierea clădirii.

Central Park din Schio, Vicenza are în vedere construirea de case bioclimatice reducând astfel costurile de întreținere și folosirea substanțelor poluante. Proiectul se concentrează pe aspecte legate de mediu și pe surse regenerabile de energie prin utilizarea factorilor climatici și forma clădirilor. Beneficiile implementării acestui proiect sunt numeroase, în primul rând pentru mediul înconjurător datorită reducerii substanțelor poluante, iar în al doilea rând pentru rezidenți datorită costurilor de întreținere reduse.

Citylife Libesking Museum din inima orașului Milano va avea în jur de 18 000 m2 speciali pentru un nou muzeu de artă contemporană. Ca toate celelalte proiecte de până acum, și acest muzeu este structurat în așa fel încât să reducă energia electrică cu 50% față de consumul obișnuit al unei clădiri oarecare. Strategia acestui muzeu de artă contemporană are scopul de a crea vizitatorului o experiență senzorială prin spații care asigură confort și siguranță, dar principalul obiectiv este acela de a face turistul să perceapă munca depusă ca și o artă. Geometria clădirii se bazează pe transformarea din tradiționala formă pătrată într-o formă circulară, creând astfel o iluzie privitorului de o continuă mișcare.

Cel mai mare proiect de natură socială organizat de rezidenții Italiei este crearea unei organizații de afiliere cu Azerbaijan, acest proiect se numește Italy-Azerbaijan Association care are scopul de a crea o legătură spirituală, culturală și socială între cele două țări. Principalul motiv în crearea acestei organizații a fost schimbarea percepției italienilor despre locuitorii Azerbaijan-ului în așa fel încât să se implice în proiecte umanitare. Legătura dintre cele două țări aduce beneficii în domeniul turismului, culturii și educației. De asemenea, economia țărilor are de câștigat de pe urma acestei alianțe deoarece acestea importă și exportă bunuri una de la cealaltă.

Un proiect care va aduce un număr foarte mare de turiști străini în Italia și nu numai, este construirea unui nou stadion pentru echipa de fotbal FC Inter din Milano. Acest stadion privat va avea în total 60 de mii de locuri pentru suporteri și urmează să fie construit în următorii 4 ani. Acesta trebuia să fie lansat în urmă cu doi ani în urmă, însă din cauza crizei economice nu a mai putut fi implementat, resursele financiare fiind insuficiente.

De asemenea, restaurarea Colloseum-ului va aduce un plus de valoare deoarece arhitectura veche de peste 2000 de ani necesită întăriri. Restaurarea va dura aproximativ 3 ani și punerea în practică a acestui proiect a necesitat o investiție de capital de 25 milioane de euro. Autoritățile locale au declarat că pe durata construcțiilor, turiștii vor putea să viziteze în continuare acest imens obiectiv turistic. Această proiect are în plan și contruirea unui centru de servicii turistice în afara monumentului.

În ultimii ani, ca o formă de promovare, cea mai săracă regiune a Italiei, Calabria, a făcut mari eforturi pentru a dezvolta inițiative pentru un turism durabil iar la un an după încheierea unui proiect parțial finanțat de UE, această regiune este aproape de a deveni una dintre cele mai de top destinații de vacanță.

Regiunea este una cu cele mai frumoase peisaje din țară iar alături de alte regiuni din Europa participă la proiecte forestiere ecologice care pot stimula economia în scădere din această regiune. Un proiect de acest gen este cel denumit ” Destination Mountain” care se concentrează pe promovarea turismului durabil în zone precum Kainnu din Finlandia, Harghita din România și din Italia avem două provincii : Cosenza și Reggio Calabria, ambele din Calabria.

Cu acest proiect, Calabria a încercat punerea în aplicare a planificării și gestionării demersurilor din păduri dar și extinderii sezonului turistic. În plus, pe lângă contribuția directă asupra economiei prin mărirea numărului de turiști, dezvoltarea zonelor turistice din zonă necesită și dezvoltarea infrastructurii. Îmbunătățirea calității vieții comunităților locale este un alt obiectiv al acestui proiect.

4.2 Evaluarea strategiilor de promovare a turismului din cele două țări

Având în vedere că majoritatea proiectelor puse în practică atât în Spania, cât și în Italia se axează pe reducerea poluării și protejarea mediului, pot spune că sunt total de acord cu ele, astfel se va dezvolta un turism responsabil iar locuitorii cât și vizitatorii trebuie să fie mult mai atenți cu mediul înconjurător și ce fel de agenți poluanți folosesc zi de zi.

În primul rând, în Spania, programul Interrail fiind primul prezentat, este unul foarte folositor deoarece în acest sens ajută la dezvoltarea turismului și la reducerea timpului de călătorie dând șansa turiștilor ca în timpul rămas să viziteze împrejurimile și să investească în cazare, masă și agrement, sporind astfel contribuția lor asupra economiei spaniole.

Marca Espana mi s-a părut cel mai mare și important proiect, nu datorită faptului că are în vedere îmbunătățirea imaginii Spaniei, ci faptul că implică mai multe domenii de activitate printre care și domeniul turismului. Practic, implicând atât mediul politic, social și economic are toate șansele de reușită pentru că promovează ce este mai bun din fiecare domeniu, astfel investitorii pot alege foarte ușor ceea ce îi interesează ca și domeniu de activitate.

Toate proiectele care au în vedere promovarea eco-turismului și grija pentru mediul înconjurător sunt foarte bune și cu ajutorul voluntarilor vor reuși să educe și să informeze restul oamenilor cu privire la practicarea unui turism responsabil.

Posibilitatea achiziționării unor carduri turistice care permit vizitarea anumitor monumente istorice sau muzee gratuit, accesul nelimitat la mijlocul de transport în comun dar și reduceri semnificative prin centrele comerciale sau în restaurantele din zona celor mai vizitate locuri din Spania este bine venită. În primul rând, turiștii sunt în general atrați de astfel de promoții și când își dau seama că pot vizita foarte multe locuri la preț mic sau chiar gratuit, îi îndeamnă să călătorească mai mult, până la acele monumente. De asemenea, în cazul restaurantelor care oferă reduceri de 5-10% turiștilor care achiziționează aceste carduri turistice se va produce un fel de promovare, pentru că un turist satisfăcut este prin sine o formă de publicitate și promovare, deoarece va informa și alți turiști care au în posesie un card din acesta și îi va îndemna cu încredere să viziteze același locuri.

În ceea ce privește MBA Leisure and Tourism Management, toate demersurile perfecționării personalului din domeniul turismului sunt bine venite. În primul rând, să nu uităm că turismul este un serviciu și prima impresie a turistului într-o țară străină este despre interacțiunea cu personalul din aeroport, hotel sau restaurant. Tocmai din această cauză, cei care interacționează cu turiștii trebuie să știe cum să zâmbească, cum să se facă plăcuți, și mai ales să ofere o ședere plăcută turistului în așa fel încât să îl facă să revină și de ce nu să aducă mai mulți prieteni.

La fel ca Spania, cea de-a doua țară analizată și anume Italia are proiecte care se bazează pe dezvoltarea infrastructurii turistice și pe implicarea oamenilor în construcția clădirilor care ajută la reducerea consumului de energie și agenți poluanți.

În cazul Spaniei a fost Marca Espana care se ocupă cu îmbunătățirea imaginii la nivel național și internațional, dar în ceea ce privește imaginea Italiei, un proiect care se ocupă de acest lucru este ” Strategia națională pentru a spori dezvoltarea turismului în Italia”.

Acest proiect are la bază în primul rând atragerea de noi turiști care vor investi timp și bani pe durata șederii lor în Italia. Cu cât mai mulți turiști vin pe teritoriul țării, cu atât se va îmbunătăți economia, calitatea vieții comunităților locale de asemenea va avea tendința de a crește.

Deoarece practicarea turismului este într-un număr foarte mare, mediul înconjurător are numai de suferit, ceea ce a făcut ca autoritățile locale să ia măsuri, prin evitarea aglomerării din spațiile cele mai căutate.

Ceea ce a ieșit în evidență în cazul Italiei, este proiectul Nuevo Bielfore din Florența care are în vedere crearea unui muzeu dintr-o stație feroviară. Construcția unui alt muzeu este pe lista proiectelor care doresc a fi puse în aplicare, însă de această dată, muzeul este unul de artă contemporană și este situat în Milano.

Asociația Italia-Azerbaijan este una foarte bine gândită, aducând beneficii ambelor țări atât din punct de vedere economic dar și privit din perspectiva mediului social și cultural, dând astfel șansa rezidenților celor două țări să descopere cultura, religia, formele de educație și în special turismul celeilalte țări.

Restaurarea faimosului Colloseum este foarte importantă, nu datorită faptului că atrage mulți turiști, pentru că acesta și înainte de a fi restaurat atrăgea foarte mulți turiști, ci datorită faptului că elimină orice fel de risc de a pune turiștii în pericol prin căderea tencuielii, monumentul fiind foarte vechi.

Ultimul, dar nu cel din urmă proiect al Italiei este construirea stadionului FC Inter. Datorită faptului că fotbalul în ziua de azi este cel mai popular sport, deschiderea acestui stadion și organizarea de evenimente sportive în cadrul acestuia vor aduce un număr semnificativ de mare de turiști curioși să vadă cum arată stadionul, dar și să își susțină echipele preferate.

4.3 Propuneri privind dezvoltarea turismului

Datorită faptului că cele două țări sunt destul de asemănătoare, fiind diferite doar în privința anumitor date econonomice, propunerile sunt identice pentru fiecare țară, fapt ce se datorează și strategiilor de promovare a turismului care se axează cam pe aceleași principii și anume protejarea mediului, dezvoltarea infrastructurii, îmbunătățirea imaginii țărilor respective și promovarea turismului responsabil.

Pentru valorificarea turismului și modernizarea acestuia dar și adaptarea lui la noile tendințe în ceea ce privește evoluția tehnologică și gradul mare de poluare consider că este necesar ca ambele țări, atât Spania, cât și Italia să aibă în vedere următoarele: protecția mediului, dezvoltarea unei infrastructuri care să permită accesul rapid al turiștilor în cele două țări și reducerea timpului de călătorie, dezvoltarea și învățarea angajaților, oferirea clienților de produse durabile și dezvoltarea afacerilor din domeniul turismului care sunt din punct de vedere social, ecologic și financiar, durabile.

Așa cum am vorbit în subcapitolul de mai sus, atât Spania cât și Italia sunt două țări care atrag anual mii de turiști, iar acest lucru este posibil doar cu ajutorul promovării atracțiilor turistice.

Turismul de litoral, cel montan și cel cultural sunt cele care predomină în ambele țări datorită faptului că au beneficiat de o promovare destul de consistentă și au făcut ca turiștii străini să afle destule informații despre cele două țări încât să îi determine să le viziteze.

Promovarea este un aspect vital în desfășurarea activităților turistice în Spania și Italia. Fără a le face cunoscute potențialilor vizitatori atât din țară, cât și din înafară, numeroasele oferte ar rămâne nevalorificate. Cele două țări urmăresc atragerea oaspeților gata să investească timpul și veniturile în produsele oferite. Uneori promovarea trebuie să fie dură și trebuie făcută prin toate mijloacele posibile (media, companii aeriene, agenții de turism, etc). Destinațiile turistice necunoscute pot fi remarcate doar prin strategii de promovare foarte bine puse la punct.

Promovarea unor atracții precum turismul de clubbing, luptele cu taurii sau dansurile flamenco fac ca Spania să fie recunoscută pe plan mondial. Un număr foarte mare de turiști este atras aici anual pentru a se convinge de veridicitatea imaginii promovate. Dar și în cazul Italiei turismul sportiv și turismul de shopping sunt destul de căutate.

Pe lângă toate aceste oportunități de valorificare a turismului, gastronomia este un plus de valoare pentru fiecare din cele două țări.

Un alt mod de promovare al țărilor s-ar putea face prin dezvoltarea agroturismului, deoarece sunt foarte mulți turiști pasionați de turismul rural.

CONCLUZII

Diferențele dintre cele două țări nu sunt foarte mari, datorită faptului că Spania și Italia se află pe continentul Europei ambele întâmpină cam același gen de probleme și indiferent de natura acestora, modul de rezolvare va fi inevitabil asemănător cu cealaltă țară.

Principala asemănare dintre cele două este cea care privește cele mai importante forme de turism practicate și anume: turismul de litoral fiind cel mai căutat atât în Spania, cât și în Italia, turismul montan care este la fel de popular și turismul cultural.

Un alt punct în comun care îl au cele două țări este infrastructura dezvoltată care permite accesul turiștilor în țări fără a întâmpina probleme de nivel tehnic. Spania și Italia pun foarte mare accent pe transportul feroviar, acestea având cele mai avansate trenuri de mare viteză care fac legatura între orașe într-un timp foarte scurt.

Țările sunt similare și în ceea ce privește mediul economic și cel social, din punct de vedere economic ele se aseamănă prin prisma industriilor la care excelează, ambele clasându-se prin primele locuri în lume și în Europa în ceea ce privește industria auto, agricultura, siderurgia și exporturile. Axându-ne pe mediul social, ne dăm seama că și Spania, și Italia sunt afectate de un număr exagerat de mare al imigranților, românii aflându-se și ei în topul celor care imigrează în aceste două țări.

Analizând indicatorii economici, ne-am dat seama că există diferențe între Spania și Italia, prima diferență ar fi cea legată de PIB, rata șomajului și rata inflației, unde s-a demonstrat că Italia este superioară Spaniei având valori ale acestor indicatori economici semnificativ mai mari.

Ceea ce a fost surprinzător a fost la capitolul 2, unde a avut loc o răsturnare de situație, balanța înclinându-se de această dată în favoarea Spaniei. Analiza indicatorilor turistici și anume: numărul hotelurilor, numărul locurilor din unitățile de cazare, numărul sosirilor turiștilor străini și durata medie a sejurului, ne-a demonstrat faptul că Spania se află în fruntea clasamentului din punct de vedere a industriei turismului, adică a investit mai mult în capacitățile de cazare și atrage mai mulți turiști străini care petrec mai mult timp pe teritoriul spaniol.

Un punct forte al Spaniei îl reprezintă și exporturile, unde și de această dată țara a ocupat locul fruntaș, în spate rămânând Italia.

În ceea ce privește cheltuielile turistice care au avut loc pe teritoriul celor două țări, Italia este superioară Spaniei deoarece turiștii care preferă teritoriul italian cheltuiesc mai mulți bani și investesc mai mult capital în spațiile de cazare, alimentație și agrement. Dar și în privința cheltuielilor internaționale și contribuției asupra nivelului angajărilor din domeniul turismului, tot Italia este cea care a excelat. Contribuția la angajările din turism ne arată că Spania la începutul perioadei a avut un mai mare interes în ceea ce privește valorificarea potențialului angajaților, după care a avut o scădere continuă. Italia, spre deosebire de Spania a avut cele mai mari valori ale contribuției asupra angajărilor din domeniul turismului la sfârșitul perioadei analizate și anume în anii 2011 și 2012.

Din punct de vedere al promovării turismului, ambele țări au proiecte foarte bine puse la punct care le ajută să atragă turiști și investitori străini. Și de această dată am obaservat că există o asemănare între Spania și Italia deoarece proiectele acestora sunt similare și se bazează pe dezvoltarea infrastructurii, promovarea eco-turismului, grija pentru mediul înconjurător și îmbunătățirea imaginii țărilor în afara granițelor dar și în interiorul lor.

Proiectele care favorizează dezvoltarea infrastructurii sunt benefice deoarece reduc timpul petrecut între două destinații, astfel turiștii ajung mai repede la locul dorit unde contribuie la îmbunătățirea economiei, investind capital în cazare, masă și agrement.

Grija pentru mediu este mare în ambele țări, ele încercând să reducă consumul de energie electrică și de substranțe poluante dar să și educe în același timp oamenii să ajute la dezvoltarea unui turism responsabil.

Deși au fost anumite puncte care puse în balanță au favorizat o țară sau alta, practic putem spune că nu exista o diferență semnificativ de mare între cele două țări, ambele fiind la fel de căutate de turiști pentru ceea ce oferă ele, atât din punct de vedere al mediului natural dar și din prisma ospitalității lor.

BIBLIOGRAFIE

Lucrări

Botezatu C., Mihălcescu C., Iacob I., Sisteme informatice cu baze de date în turism, Editura Universitară, București, 2011

Busuioc Marian Florin, “Strategii de dezvoltare și promovare a turismului cultural în România”, editura Universitară, București, 2008

Dinu Mihaela, Geografia turismului, Editura Universitară, București, 2007

Dodu P., Tehnici operaționale în agenția de turism, Ediția a II-a, Editura Pro Universitaria, București, 2008

Firoiu D., Dodu P., Dridea C., Gheorghe C., Industria turismului și a călătoriilor, Ediția a III-a, Editura Pro-Universitaria, București, 2010

Firoiu Daniela, Dodu Patricia, Dridea Catrinel, Gheorghe Camelia, Studii de caz în industria turismului și a călătoriilor, Editura Pro Universitaria, București, 2006

Firoiu D., Resurse umane în turism, Editura Pro Universitaria, București, 2007

Glăvan V., Resurse turistice pe Terra, Editura Economică, București, 2000

Gheorghilaș Aurel, Geografia turismului, Editura Credis, București

Gheorhe C.-Transporturi turistice aeriene și ticketing , Editura Pro Universitaria, București, 2010

Grigorescu Ioan, Spectacolul lumii: arta de a călători, Volumul al II-lea Italia. Spania, Editura Neverland, 2010

Insight guide, Ghid complet, Italia, Editura Aquila, 2011

Matei H., Neguț S., Nicolae I., Enciclopedia statelor lumii, Editura Meronia, 2005

Matei Horia C., Neguț Silviu, Neculce Ion, Enciclopedia statelor lumii, Ediția a XI-a, Editura Meronia, București

Mihălcescu Cezar, Sion Beatrice, Bazele informaticii. Ghidul utilizatorului în turism, Editura Pro Universitaria, București, 2010

Neagu Vasile V, Management, Editura Pro Universitaria, București, 2005

Neagu V, Busuioc M., Managementul calității serviciilor turistice, Editura Pro Universitaria, București, 2007

Neacșu N., Neacșu M., Băltărețu A., Drăghilă M., Resurse și destinații turistice interne și internaționale, Editura Universitară, București, 2011

Patrichi Ioana Cristiana, Turismul internațional. Evoluție, particularități și tendințe, Editura Pro Universitaria, București, 2013

Patrichi I., Turism durabil- o nouă perspectivă, Editura Pro Universitaria, București, 2012

Rațiu M.P.-Strategii în turism și servicii, Editura Universitară „Carol Davila”,București, 2010

Roșulescu Vladimir, Spania, Editura Scorilo, Craiova, 2000

Secăreanu Constantin, Gruiescu Mihaela, Andrei Ruxandra, Statistică. Sinteze, teste și aplicații, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2010

Stănescu Dorina, Voicu Oana Luminița, Sztruten Gina, Particularități tehnologice în serviciile de alimentație, Editura Universitară, București, 2008

Zaharia Marian, Stan Roxana, Vădineanu Cristina, Busuioc Marian, Economia Serviciilor. Aplicații și studii de caz, Editura Universitară, București, 2004

Zaharia Marian, Stan Roxana, Vădineanu Cristina, Busuioc Marian, Economia Serviciilor, Editura Universitară, București, 2004

Zaharia Marian, Stan Roxana, Vădineanu Cristina, Modele și metode cantitative în economia firmei, Editura Universitară, București, 2007

Site-uri web

www.aboutmilan.com

www.arup.com

www.agro-stiri.info

www.azernews.az

www.catholica.ro

www.eurostat.eu

www.europa.eu

www.ecovidainternational.com

www.gandul.info

www.geografialumii.ro

www.globi.ro

www.iberdroladistribucionelectrica.com

www.italia.it

www.italia.hartaeuropa.com

www.masterportal.eu

www.manicaarchitecture.com

www.mediafax.ro

www.railway-technology.com

www.spain.info

www.spania-online.ro

www.spania.travelon.ro

www.statistica.md

www.tourspain.es

www.travelwiz.ro

www.visiteurope.com

www.wttc.org

ANEXE

PIB-ul Spaniei și Italiei

Rata șomajului

Rata inflației

Numărul hotelurilor

Numărul locurilor din capacitățile de cazare

Număr sosiri turiști străini

Număr înnoptări

Populația

Exporturile, consumul turistic, cheltuieli turistice, contribuția asupra angajărilor din domeniul turismului în Spania

Exporturile, consumul turistic, cheltuieli turistice, contribuția asupra angajărilor din domeniul turismului în Italia

BIBLIOGRAFIE

Lucrări

Botezatu C., Mihălcescu C., Iacob I., Sisteme informatice cu baze de date în turism, Editura Universitară, București, 2011

Busuioc Marian Florin, “Strategii de dezvoltare și promovare a turismului cultural în România”, editura Universitară, București, 2008

Dinu Mihaela, Geografia turismului, Editura Universitară, București, 2007

Dodu P., Tehnici operaționale în agenția de turism, Ediția a II-a, Editura Pro Universitaria, București, 2008

Firoiu D., Dodu P., Dridea C., Gheorghe C., Industria turismului și a călătoriilor, Ediția a III-a, Editura Pro-Universitaria, București, 2010

Firoiu Daniela, Dodu Patricia, Dridea Catrinel, Gheorghe Camelia, Studii de caz în industria turismului și a călătoriilor, Editura Pro Universitaria, București, 2006

Firoiu D., Resurse umane în turism, Editura Pro Universitaria, București, 2007

Glăvan V., Resurse turistice pe Terra, Editura Economică, București, 2000

Gheorghilaș Aurel, Geografia turismului, Editura Credis, București

Gheorhe C.-Transporturi turistice aeriene și ticketing , Editura Pro Universitaria, București, 2010

Grigorescu Ioan, Spectacolul lumii: arta de a călători, Volumul al II-lea Italia. Spania, Editura Neverland, 2010

Insight guide, Ghid complet, Italia, Editura Aquila, 2011

Matei H., Neguț S., Nicolae I., Enciclopedia statelor lumii, Editura Meronia, 2005

Matei Horia C., Neguț Silviu, Neculce Ion, Enciclopedia statelor lumii, Ediția a XI-a, Editura Meronia, București

Mihălcescu Cezar, Sion Beatrice, Bazele informaticii. Ghidul utilizatorului în turism, Editura Pro Universitaria, București, 2010

Neagu Vasile V, Management, Editura Pro Universitaria, București, 2005

Neagu V, Busuioc M., Managementul calității serviciilor turistice, Editura Pro Universitaria, București, 2007

Neacșu N., Neacșu M., Băltărețu A., Drăghilă M., Resurse și destinații turistice interne și internaționale, Editura Universitară, București, 2011

Patrichi Ioana Cristiana, Turismul internațional. Evoluție, particularități și tendințe, Editura Pro Universitaria, București, 2013

Patrichi I., Turism durabil- o nouă perspectivă, Editura Pro Universitaria, București, 2012

Rațiu M.P.-Strategii în turism și servicii, Editura Universitară „Carol Davila”,București, 2010

Roșulescu Vladimir, Spania, Editura Scorilo, Craiova, 2000

Secăreanu Constantin, Gruiescu Mihaela, Andrei Ruxandra, Statistică. Sinteze, teste și aplicații, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2010

Stănescu Dorina, Voicu Oana Luminița, Sztruten Gina, Particularități tehnologice în serviciile de alimentație, Editura Universitară, București, 2008

Zaharia Marian, Stan Roxana, Vădineanu Cristina, Busuioc Marian, Economia Serviciilor. Aplicații și studii de caz, Editura Universitară, București, 2004

Zaharia Marian, Stan Roxana, Vădineanu Cristina, Busuioc Marian, Economia Serviciilor, Editura Universitară, București, 2004

Zaharia Marian, Stan Roxana, Vădineanu Cristina, Modele și metode cantitative în economia firmei, Editura Universitară, București, 2007

Site-uri web

www.aboutmilan.com

www.arup.com

www.agro-stiri.info

www.azernews.az

www.catholica.ro

www.eurostat.eu

www.europa.eu

www.ecovidainternational.com

www.gandul.info

www.geografialumii.ro

www.globi.ro

www.iberdroladistribucionelectrica.com

www.italia.it

www.italia.hartaeuropa.com

www.masterportal.eu

www.manicaarchitecture.com

www.mediafax.ro

www.railway-technology.com

www.spain.info

www.spania-online.ro

www.spania.travelon.ro

www.statistica.md

www.tourspain.es

www.travelwiz.ro

www.visiteurope.com

www.wttc.org

ANEXE

PIB-ul Spaniei și Italiei

Rata șomajului

Rata inflației

Numărul hotelurilor

Numărul locurilor din capacitățile de cazare

Număr sosiri turiști străini

Număr înnoptări

Populația

Exporturile, consumul turistic, cheltuieli turistice, contribuția asupra angajărilor din domeniul turismului în Spania

Exporturile, consumul turistic, cheltuieli turistice, contribuția asupra angajărilor din domeniul turismului în Italia