Analiza Comertului Exterior cu Produse Agricole ale Romaniei In Perioada 2007 2014
REZUMAT
al tezei de doctorat intitulată “PERSPECTIVE ALE COMERȚULUI EXTERIOR CU CEREALE ȘI OLEAGINOASE ALE ROMâNIEI îN CONTEXTUL IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI EUROPA 2020”,
elaborată de Drd ARGHIROIU GEORGIANA ARMENIȚA,
Conducători științifici: Prof. Univ. Dr. Cristea Stelica și Alecu Ioan Niculae,
2015, USAMV – București
Cuvinte cheie: comerț, import, export, balanță comercială, Politica Comercială Comună, cereale, oleaginoase, politici comerciale, regresii, Strategia Europa 2020, Hecksher-Ohlin-Samueson, paradoxul Leontief, previziuni, prețuri medii lunare, indicatori comerciali, indicatorul Balassa, indicatorul Grubel-Lloyd, grad de acoperire al importului prin export
Prezenta lucrare are ca subiect studierea comerțului exterior de cereale și oleaginoase, prin utilizarea unor indicatori comerciali de apreciere a situației schimburilor și fluxurilor de produse și marfă. Acești indicatori au rolul de a furniza o privire de ansamblu asupra situației importurilor și exporturilor dintr-o țară, atât la nivel național, dar și pe ramuri de produse.
Teza a fost redactată în 6 capitole, în care am realizat pentru început, o parcurgere a principalelor moduri de definire a noțiunii de comerț, apoi a evoluției istorice a conceptului de comerț, urmate de menționarea principalelor funcții ale comerțului și de motivarea importanței schimburilor comerciale asupra economiei României. Am continuat cu trecerea în revistă a principalelor politici comerciale ale Uniunii Europene în ceea ce privește produsele agricole, dar și a principalelor obiective ale Strategiei Europa 2020.
Principalul obiectiv al acestei lucrări îl reprezintă realizarea unor prognoze ale importurilor și exporturilor și ale prețurilor lor corespondente.
Teza este împărțită în 2 mari părți distincte, prima parte având în componență primele 2 capitole și făcând referire la stadiul cunoașterii în domeniu în legătură cu tema aleasă. Cea de-a doua parte se constituie din alte 4 capitole, inclusiv “Concluzii și propuneri”, care reprezintă partea de contribuții proprii aduse lucrării.
Conținutul tezei de doctorat se desfășoară pe 208 de pagini, din care prima parte a lucrării cuprinde 29 de pagini, ceea ce reprezintă aproximativ 13% din întregul cuprins al tezei. A doua parte a tezei conține 149 de pagini, ceea ce reprezintă peste 70% din lucrare.
În prima parte a lucrării, constituită din 2 capitole teoretice, este definită pe scurt noțiunea de comerț, funcțiile sale și importanța globalizării asupra sa, urmate de parcurgerea principalelor politici europene privind comerțul de produse agricole.
În primul capitol, intitulat “COMERȚUL EXTERIOR CU PRODUSE AGRICOLE ȘI IMPORTANȚA ACESTUIA PENTRU ROMÂNIA”, am prezentat evoluția noțiunii de comerț, menționând principalele moduri de definire ale conceptului. Este prezentat apoi modul în care conceptul de comerț a evoluat de-a lungul timpului, urmat de principalele 10 funcții ale comerțului, de reglementările privind politica de protecția consumatorului și de modul în care fenomenul de globalizare a influențat evoluția schimburilor comerciale. Spre finalul capitolului am dezbătut importanța pe care comerțul exterior îl are în economia României, subliniind influența negativă a deficitelor înregistrate în ultimii ani asupra creșterii economice a României. Am încheiat prin a face o scurtă prezentare a evoluției comerțului în țara noastră, pornind din antichitate și până în prezent.
Capitolul II, se intitulează “POLITICA UNIUNII EUROPENE ÎN DOMENIUL COMERȚULUI EXTERIOR CU PRODUSE AGRICOLE ÎN PERIOADA 2007 – 2014”. În primul subcapitol, am detaliat rolul, și funcția în cadrul politicilor economice, precum și obiectivele Politii Comerciale Comune, menționând principalele reglementări în ceea ce privește exporturile și importurile, barierele comerciale, subvențiile la export și dumping-ul la import al țărilor care nu sunt membre ale Comunității. Am continuat prin a enumera principalele reglementări în ceea ce privește informarea și promovarea produselor agricole, dar și comercializarea cerealelor și semințelor oleaginoase. Capitolul și prima parte a tezei se încheie printr-o prezentare a Strategiei Europa 2020, în care sunt menționate principalele obiective, cele 7 teme majoritare, prioritare în realizarea obiectivelor și cei doi piloni de bază ai strategiei.
În cea de-a doua parte, cea de “Contribuții proprii”, am prezentat mai întâi scopul și obiectivele cercetării, precum și metodologia utilizată în cadrul cercetării. Ulterior, am analizat comerțul exterior din perspectiva principalilor indicatori comerciali utilizați, ajungând de la comerțul cu produse agricole, la cel cu cereale și oleaginoase. În final, am realizat o serie de prognoze ale evoluției comerțului exterior, atât pentru grupa de cereale, cât și pentru grupa de oleaginoase.
În încheiere, am extras o serie de concluzii generale și am realizat câteva propuneri de remediere a deficitelor înregistrate în ultimii ani la anumite tipuri de produse agroalimentare și de menținere și creștere a excedentelor, acolo unde este cazul.
Capitolul III se intitulează “TEHNICI ȘI METODE DE ANALIZĂ ȘI PROGNOZĂ PRIVIND EVOLUȚIA COMERȚULUI EXTERIOR CU PRODUSE AGRICOLE”. În acest capitol am stabilit scopul și principalele obiective ale tezei precum și noțiunile generale de metodologie și modul în care acestea au evoluat. Scopul cercetării este reprezentat de analizarea comerțului de produse agroalimentare și preconizarea evoluțiilor viitoare ale comerțului cu cereale și oleaginoase. Ulterior determnării scopului și obiectivelor am făcut o analiză a evoluției principalelor modele de gândire economică în ceea ce privește comerțul exterior.Am continuat apoi prin a prezenta cele 3 categorii de statistică utilizate în analiza fenomenelor socio-economice de masă.
În redactarea tezei am utilizat ca surse de informație mai multe publicații și volume de cărți, pachetul Microsoft Office și în mod special Add-in-ului Data Analysis Plus pentru Microsoft Excel.
Metodele de analiză utilizate au fost: analiza seriilor cronologice de timp, metoda grafică, regresia liniară, corelația. De asemenea, am utilizat următorii indicatori statistici de analiză a comerțului: balanța comercială, indicii individuali, indicele valoric, indicele volumului fizic, indicatorul Grubel – Lloyd, indicatorul Balassa, gradul de acoperire al importului prin export, etc.
În capitolul IV, intitulat “ANALIZA COMERȚULUI EXTERIOR CU PRODUSE AGRICOLE ALE ROMÂNIEI ÎN PERIOADA 2007-2014”, am făcut o analiză împărțită în 3 component aferente unor subcapitole distincte.
Primul subcapitol analizează comerțul exterior cu produse agricole în perioada 2007-2014, cu ajutorul balanței comerciale și a indicatorilor comerciali menționați în capitolul III. Același tip de analiză a fost făcut și în următoarele două subcapitole, care studiază comerțul exterior cu cereale, respectiv cu oleaginoase. Principalii indicatori utilizați în efectuarea analizelor au fost: indicatorul Grubel – Lloyd, indicatorul Balassa, gradul de acoperire a importurilor prin exporturi, indicatorii gradului de dezvoltare al comerțului exterior al unei țări, indicele de concentrare teritorială și prețurile medii lunare de export și import.
În urma analizelor am constatat că din punct de vedere al produselor agroalimentare, România a devenit excedentară începând din 2013. Pe lângă grupa cerealelor și oleaginoaselor, excedentul există și în ceea ce privește categoriile “Tutun”, “Animale vii” și “Materiale pentru împletituri de origine vegetală”. Cel mai mare deficit observat a fost în cazul grupei “Carne”, iar cel mai mic a fost pentru grupa de “Produse din carne”, ceea ce însemnă că importăm masiv carne proaspătă și în cantități mai mici preparate din carne. În urma utilizării indicatorului Grubel-Lloyd am sesizat că principalele grupe care au valori mai ridicate sau mai apropiate de 1 (ceea ce se traduce printr-o tendință mai mare către export decât către import pentru respectivele grupe) sunt: preparatele din carne, grăsimile și uleiurile, alte produse de origine animală și animalele vii.
În ceea ce privește indicatorul Balassa, se poate observa că grupele la care țara noastră realizează mai multe exporturi decât importuri sunt aceleași ca cele descoperite anterior. Se remarcă 3 grupe pentru care realizăm aproape în întregime numai importuri: “Flori”, “Cafea, ceai” și “Extracte vegetale”.
În capitolul V, intitulat “PERSPECTIVE ALE EVOLUȚIEI COMERȚULUI ROMÂNIEI CU CEREALE ȘI OLEAGINOASE ÎN CONTEXTUL IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI EUROPA 2020”, am realizat o serie de prognoze, pe baza regresiilor liniare simple și a regresiilor liniare multiple realizate anterior. Preconizările pe care le-am efectuat au vizat în principal evoluția comerțului cu cereale și oleaginoase și anume, balanța lor comercială și prețurile medii lunare. Pentru prognozarea evoluției prețurilor medii lunare am utilizat, pe lângă regresia liniară, și indicii sezonieri, calculați cu ajutorul Add-in-ului Excel Data Analysis Plus. Categoriile de cerealele pentru care am realizat previzionare au fost: grâu și meslin, porumb, iar pentru oleaginoase, am efectuat diferite scenarii de previziune pentru rapiță și floarea – soarelui.
În capitolul VI, “CONCLUZII ȘI PROPUNERI”, am prezentat concluziile studiului, grupate pe capitole, precum și concluziile generale. Am continuat apoi cu câteva recomandări în ceea ce privește modul de acțiune în vederea menținerii dar și a creșterii gradului de asigurare a securității alimentare a popualației, începând de la nivel național până la nivel județean și local.
Bibliografia a cuprins o serie de lucrări științifice, cărți de referință în domeniu, manuale, articole științifice, documente juridice legate de legislația în domeniul comerțului cu produse agricole, precum și site-uri web cu baze de date dar și cu informații ale diferitelor instituții și reviste științifice. Toate aceste documente consultate s-au constituit în peste 100 de titluri citate în cuprinsul lucrării.
Contribuția proprie adusă acestei cercetări se referă la:
redactarea și publicarea în volume de specialitate a cinci articole științifice care prezintă o parte din rezultatele obținute inițial. Dintre acestea, 2 articole au fost publicate în reviste internaționale, cotate ISI;
susținerea unei prezentări pe tema comerțului cu produse agricole în cadrul unei conferințe internaționale de interes științific în domeniu;
calcularea unor indicatori, precum balanța comercială, indicatorul Grubel-Lloyd, indicatorul Balassa, gradul de acoperire al importurilor prin exporturi, indicele de concentrare teritorială, prețurile medii lunare de import și export, etc, și prelucrarea datelor și indicatorilor preluați din bazele de date INSSE, și MADR;
calcularea modelului de regresie liniară pentru comerțul exterior cu cereale dar și cu oleaginoase, balanța comercială cu cereale, respectiv cu oleaginoase și prețurile medii lunare ale cerealelor și oleaginoaselor
efectuarea unor prognoze în ceea ce privește evoluția indicatorilor pentru care am efectuat anterior regresii liniare. Prognozele au vizat un termen relativ scurt, fiind în principal efectuate pentru perioada 2015-2020. Excepție fac prețurile medii lunare calculate pentru cereale și oleaginoase, pentru care prognoza a vizat perioada iulie 2014 – decembrie 2020.
Prezenta teză de doctorat a fost elaborată în cadrul proiectului “Programe doctorale și postdoctorale pentru promovarea excelenței în cercetare, dezvoltare și inovare în domeniile prioritare – agronomic și medical veterinar, ale societății bazate pe cunoaștere” (Contract POSDRU/159/1.5/S/132765), proiect cofinanțat din Fondul Social European, Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
RESUME
al tezei de doctorat intitulată “PERSPECTIVE ALE COMERȚULUI EXTERIOR CU CEREALE ȘI OLEAGINOASE ALE ROMâNIEI îN CONTEXTUL IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI EUROPA 2020”,
elaborată de Drd ARGHIROIU GEORGIANA ARMENIȚA,
Conducători științifici: Prof. Univ. Dr. Cristea Stelica și Alecu Ioan Niculae,
2015, USAMV – București
Cuvinte cheie: comerț, import, export, balanță comercială, Politica Comercială Comună, cereale, oleaginoase, politici comerciale, regresii, Strategia Europa 2020, Hecksher-Ohlin-Samueson, paradoxul Leontief, previziuni, prețuri medii lunare, indicatori comerciali, indicatorul Balassa, indicatorul Grubel-Lloyd, grad de acoperire al importului prin export
Prezenta lucrare are ca subiect studierea comerțului exterior de cereale și oleaginoase, prin utilizarea unor indicatori comerciali de apreciere a situației schimburilor și fluxurilor de produse și marfă. Acești indicatori au rolul de a furniza o privire de ansamblu asupra situației importurilor și exporturilor dintr-o țară, atât la nivel național, dar și pe ramuri de produse.
Teza a fost redactată în 6 capitole, în care am realizat pentru început, o parcurgere a principalelor moduri de definire a noțiunii de comerț, apoi a evoluției istorice a conceptului de comerț, urmate de menționarea principalelor funcții ale comerțului și de motivarea importanței schimburilor comerciale asupra economiei României. Am continuat cu trecerea în revistă a principalelor politici comerciale ale Uniunii Europene în ceea ce privește produsele agricole, dar și a principalelor obiective ale Strategiei Europa 2020.
Principalul obiectiv al acestei lucrări îl reprezintă realizarea unor prognoze ale importurilor și exporturilor și ale prețurilor lor corespondente.
Teza este împărțită în 2 mari părți distincte, prima parte având în componență primele 2 capitole și făcând referire la stadiul cunoașterii în domeniu în legătură cu tema aleasă. Cea de-a doua parte se constituie din alte 4 capitole, inclusiv “Concluzii și propuneri”, care reprezintă partea de contribuții proprii aduse lucrării.
Conținutul tezei de doctorat se desfășoară pe 208 de pagini, din care prima parte a lucrării cuprinde 29 de pagini, ceea ce reprezintă aproximativ 13% din întregul cuprins al tezei. A doua parte a tezei conține 149 de pagini, ceea ce reprezintă peste 70% din lucrare.
În prima parte a lucrării, constituită din 2 capitole teoretice, este definită pe scurt noțiunea de comerț, funcțiile sale și importanța globalizării asupra sa, urmate de parcurgerea principalelor politici europene privind comerțul de produse agricole.
În primul capitol, intitulat “COMERȚUL EXTERIOR CU PRODUSE AGRICOLE ȘI IMPORTANȚA ACESTUIA PENTRU ROMÂNIA”, am prezentat evoluția noțiunii de comerț, menționând principalele moduri de definire ale conceptului. Este prezentat apoi modul în care conceptul de comerț a evoluat de-a lungul timpului, urmat de principalele 10 funcții ale comerțului, de reglementările privind politica de protecția consumatorului și de modul în care fenomenul de globalizare a influențat evoluția schimburilor comerciale. Spre finalul capitolului am dezbătut importanța pe care comerțul exterior îl are în economia României, subliniind influența negativă a deficitelor înregistrate în ultimii ani asupra creșterii economice a României. Am încheiat prin a face o scurtă prezentare a evoluției comerțului în țara noastră, pornind din antichitate și până în prezent.
Capitolul II, se intitulează “POLITICA UNIUNII EUROPENE ÎN DOMENIUL COMERȚULUI EXTERIOR CU PRODUSE AGRICOLE ÎN PERIOADA 2007 – 2014”. În primul subcapitol, am detaliat rolul, și funcția în cadrul politicilor economice, precum și obiectivele Politii Comerciale Comune, menționând principalele reglementări în ceea ce privește exporturile și importurile, barierele comerciale, subvențiile la export și dumping-ul la import al țărilor care nu sunt membre ale Comunității. Am continuat prin a enumera principalele reglementări în ceea ce privește informarea și promovarea produselor agricole, dar și comercializarea cerealelor și semințelor oleaginoase. Capitolul și prima parte a tezei se încheie printr-o prezentare a Strategiei Europa 2020, în care sunt menționate principalele obiective, cele 7 teme majoritare, prioritare în realizarea obiectivelor și cei doi piloni de bază ai strategiei.
În cea de-a doua parte, cea de “Contribuții proprii”, am prezentat mai întâi scopul și obiectivele cercetării, precum și metodologia utilizată în cadrul cercetării. Ulterior, am analizat comerțul exterior din perspectiva principalilor indicatori comerciali utilizați, ajungând de la comerțul cu produse agricole, la cel cu cereale și oleaginoase. În final, am realizat o serie de prognoze ale evoluției comerțului exterior, atât pentru grupa de cereale, cât și pentru grupa de oleaginoase.
În încheiere, am extras o serie de concluzii generale și am realizat câteva propuneri de remediere a deficitelor înregistrate în ultimii ani la anumite tipuri de produse agroalimentare și de menținere și creștere a excedentelor, acolo unde este cazul.
Capitolul III se intitulează “TEHNICI ȘI METODE DE ANALIZĂ ȘI PROGNOZĂ PRIVIND EVOLUȚIA COMERȚULUI EXTERIOR CU PRODUSE AGRICOLE”. În acest capitol am stabilit scopul și principalele obiective ale tezei precum și noțiunile generale de metodologie și modul în care acestea au evoluat. Scopul cercetării este reprezentat de analizarea comerțului de produse agroalimentare și preconizarea evoluțiilor viitoare ale comerțului cu cereale și oleaginoase. Ulterior determnării scopului și obiectivelor am făcut o analiză a evoluției principalelor modele de gândire economică în ceea ce privește comerțul exterior.Am continuat apoi prin a prezenta cele 3 categorii de statistică utilizate în analiza fenomenelor socio-economice de masă.
În redactarea tezei am utilizat ca surse de informație mai multe publicații și volume de cărți, pachetul Microsoft Office și în mod special Add-in-ului Data Analysis Plus pentru Microsoft Excel.
Metodele de analiză utilizate au fost: analiza seriilor cronologice de timp, metoda grafică, regresia liniară, corelația. De asemenea, am utilizat următorii indicatori statistici de analiză a comerțului: balanța comercială, indicii individuali, indicele valoric, indicele volumului fizic, indicatorul Grubel – Lloyd, indicatorul Balassa, gradul de acoperire al importului prin export, etc.
În capitolul IV, intitulat “ANALIZA COMERȚULUI EXTERIOR CU PRODUSE AGRICOLE ALE ROMÂNIEI ÎN PERIOADA 2007-2014”, am făcut o analiză împărțită în 3 component aferente unor subcapitole distincte.
Primul subcapitol analizează comerțul exterior cu produse agricole în perioada 2007-2014, cu ajutorul balanței comerciale și a indicatorilor comerciali menționați în capitolul III. Același tip de analiză a fost făcut și în următoarele două subcapitole, care studiază comerțul exterior cu cereale, respectiv cu oleaginoase. Principalii indicatori utilizați în efectuarea analizelor au fost: indicatorul Grubel – Lloyd, indicatorul Balassa, gradul de acoperire a importurilor prin exporturi, indicatorii gradului de dezvoltare al comerțului exterior al unei țări, indicele de concentrare teritorială și prețurile medii lunare de export și import.
În urma analizelor am constatat că din punct de vedere al produselor agroalimentare, România a devenit excedentară începând din 2013. Pe lângă grupa cerealelor și oleaginoaselor, excedentul există și în ceea ce privește categoriile “Tutun”, “Animale vii” și “Materiale pentru împletituri de origine vegetală”. Cel mai mare deficit observat a fost în cazul grupei “Carne”, iar cel mai mic a fost pentru grupa de “Produse din carne”, ceea ce însemnă că importăm masiv carne proaspătă și în cantități mai mici preparate din carne. În urma utilizării indicatorului Grubel-Lloyd am sesizat că principalele grupe care au valori mai ridicate sau mai apropiate de 1 (ceea ce se traduce printr-o tendință mai mare către export decât către import pentru respectivele grupe) sunt: preparatele din carne, grăsimile și uleiurile, alte produse de origine animală și animalele vii.
În ceea ce privește indicatorul Balassa, se poate observa că grupele la care țara noastră realizează mai multe exporturi decât importuri sunt aceleași ca cele descoperite anterior. Se remarcă 3 grupe pentru care realizăm aproape în întregime numai importuri: “Flori”, “Cafea, ceai” și “Extracte vegetale”.
În capitolul V, intitulat “PERSPECTIVE ALE EVOLUȚIEI COMERȚULUI ROMÂNIEI CU CEREALE ȘI OLEAGINOASE ÎN CONTEXTUL IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI EUROPA 2020”, am realizat o serie de prognoze, pe baza regresiilor liniare simple și a regresiilor liniare multiple realizate anterior. Preconizările pe care le-am efectuat au vizat în principal evoluția comerțului cu cereale și oleaginoase și anume, balanța lor comercială și prețurile medii lunare. Pentru prognozarea evoluției prețurilor medii lunare am utilizat, pe lângă regresia liniară, și indicii sezonieri, calculați cu ajutorul Add-in-ului Excel Data Analysis Plus. Categoriile de cerealele pentru care am realizat previzionare au fost: grâu și meslin, porumb, iar pentru oleaginoase, am efectuat diferite scenarii de previziune pentru rapiță și floarea – soarelui.
În capitolul VI, “CONCLUZII ȘI PROPUNERI”, am prezentat concluziile studiului, grupate pe capitole, precum și concluziile generale. Am continuat apoi cu câteva recomandări în ceea ce privește modul de acțiune în vederea menținerii dar și a creșterii gradului de asigurare a securității alimentare a popualației, începând de la nivel național până la nivel județean și local.
Bibliografia a cuprins o serie de lucrări științifice, cărți de referință în domeniu, manuale, articole științifice, documente juridice legate de legislația în domeniul comerțului cu produse agricole, precum și site-uri web cu baze de date dar și cu informații ale diferitelor instituții și reviste științifice. Toate aceste documente consultate s-au constituit în peste 100 de titluri citate în cuprinsul lucrării.
Contribuția proprie adusă acestei cercetări se referă la:
redactarea și publicarea în volume de specialitate a cinci articole științifice care prezintă o parte din rezultatele obținute inițial. Dintre acestea, 2 articole au fost publicate în reviste internaționale, cotate ISI;
susținerea unei prezentări pe tema comerțului cu produse agricole în cadrul unei conferințe internaționale de interes științific în domeniu;
calcularea unor indicatori, precum balanța comercială, indicatorul Grubel-Lloyd, indicatorul Balassa, gradul de acoperire al importurilor prin exporturi, indicele de concentrare teritorială, prețurile medii lunare de import și export, etc, și prelucrarea datelor și indicatorilor preluați din bazele de date INSSE, și MADR;
calcularea modelului de regresie liniară pentru comerțul exterior cu cereale dar și cu oleaginoase, balanța comercială cu cereale, respectiv cu oleaginoase și prețurile medii lunare ale cerealelor și oleaginoaselor
efectuarea unor prognoze în ceea ce privește evoluția indicatorilor pentru care am efectuat anterior regresii liniare. Prognozele au vizat un termen relativ scurt, fiind în principal efectuate pentru perioada 2015-2020. Excepție fac prețurile medii lunare calculate pentru cereale și oleaginoase, pentru care prognoza a vizat perioada iulie 2014 – decembrie 2020.
Prezenta teză de doctorat a fost elaborată în cadrul proiectului “Programe doctorale și postdoctorale pentru promovarea excelenței în cercetare, dezvoltare și inovare în domeniile prioritare – agronomic și medical veterinar, ale societății bazate pe cunoaștere” (Contract POSDRU/159/1.5/S/132765), proiect cofinanțat din Fondul Social European, Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
RESUME
al tezei de doctorat intitulată “PERSPECTIVE ALE COMERȚULUI EXTERIOR CU CEREALE ȘI OLEAGINOASE ALE ROMâNIEI îN CONTEXTUL IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI EUROPA 2020”,
elaborată de Drd ARGHIROIU GEORGIANA ARMENIȚA,
Conducători științifici: Prof. Univ. Dr. Cristea Stelica și Alecu Ioan Niculae,
2015, USAMV – București
Cuvinte cheie: comerț, import, export, balanță comercială, Politica Comercială Comună, cereale, oleaginoase, politici comerciale, regresii, Strategia Europa 2020, Hecksher-Ohlin-Samueson, paradoxul Leontief, previziuni, prețuri medii lunare, indicatori comerciali, indicatorul Balassa, indicatorul Grubel-Lloyd, grad de acoperire al importului prin export
Prezenta lucrare are ca subiect studierea comerțului exterior de cereale și oleaginoase, prin utilizarea unor indicatori comerciali de apreciere a situației schimburilor și fluxurilor de produse și marfă. Acești indicatori au rolul de a furniza o privire de ansamblu asupra situației importurilor și exporturilor dintr-o țară, atât la nivel național, dar și pe ramuri de produse.
Teza a fost redactată în 6 capitole, în care am realizat pentru început, o parcurgere a principalelor moduri de definire a noțiunii de comerț, apoi a evoluției istorice a conceptului de comerț, urmate de menționarea principalelor funcții ale comerțului și de motivarea importanței schimburilor comerciale asupra economiei României. Am continuat cu trecerea în revistă a principalelor politici comerciale ale Uniunii Europene în ceea ce privește produsele agricole, dar și a principalelor obiective ale Strategiei Europa 2020.
Principalul obiectiv al acestei lucrări îl reprezintă realizarea unor prognoze ale importurilor și exporturilor și ale prețurilor lor corespondente.
Teza este împărțită în 2 mari părți distincte, prima parte având în componență primele 2 capitole și făcând referire la stadiul cunoașterii în domeniu în legătură cu tema aleasă. Cea de-a doua parte se constituie din alte 4 capitole, inclusiv “Concluzii și propuneri”, care reprezintă partea de contribuții proprii aduse lucrării.
Conținutul tezei de doctorat se desfășoară pe 208 de pagini, din care prima parte a lucrării cuprinde 29 de pagini, ceea ce reprezintă aproximativ 13% din întregul cuprins al tezei. A doua parte a tezei conține 149 de pagini, ceea ce reprezintă peste 70% din lucrare.
În prima parte a lucrării, constituită din 2 capitole teoretice, este definită pe scurt noțiunea de comerț, funcțiile sale și importanța globalizării asupra sa, urmate de parcurgerea principalelor politici europene privind comerțul de produse agricole.
În primul capitol, intitulat “COMERȚUL EXTERIOR CU PRODUSE AGRICOLE ȘI IMPORTANȚA ACESTUIA PENTRU ROMÂNIA”, am prezentat evoluția noțiunii de comerț, menționând principalele moduri de definire ale conceptului. Este prezentat apoi modul în care conceptul de comerț a evoluat de-a lungul timpului, urmat de principalele 10 funcții ale comerțului, de reglementările privind politica de protecția consumatorului și de modul în care fenomenul de globalizare a influențat evoluția schimburilor comerciale. Spre finalul capitolului am dezbătut importanța pe care comerțul exterior îl are în economia României, subliniind influența negativă a deficitelor înregistrate în ultimii ani asupra creșterii economice a României. Am încheiat prin a face o scurtă prezentare a evoluției comerțului în țara noastră, pornind din antichitate și până în prezent.
Capitolul II, se intitulează “POLITICA UNIUNII EUROPENE ÎN DOMENIUL COMERȚULUI EXTERIOR CU PRODUSE AGRICOLE ÎN PERIOADA 2007 – 2014”. În primul subcapitol, am detaliat rolul, și funcția în cadrul politicilor economice, precum și obiectivele Politii Comerciale Comune, menționând principalele reglementări în ceea ce privește exporturile și importurile, barierele comerciale, subvențiile la export și dumping-ul la import al țărilor care nu sunt membre ale Comunității. Am continuat prin a enumera principalele reglementări în ceea ce privește informarea și promovarea produselor agricole, dar și comercializarea cerealelor și semințelor oleaginoase. Capitolul și prima parte a tezei se încheie printr-o prezentare a Strategiei Europa 2020, în care sunt menționate principalele obiective, cele 7 teme majoritare, prioritare în realizarea obiectivelor și cei doi piloni de bază ai strategiei.
În cea de-a doua parte, cea de “Contribuții proprii”, am prezentat mai întâi scopul și obiectivele cercetării, precum și metodologia utilizată în cadrul cercetării. Ulterior, am analizat comerțul exterior din perspectiva principalilor indicatori comerciali utilizați, ajungând de la comerțul cu produse agricole, la cel cu cereale și oleaginoase. În final, am realizat o serie de prognoze ale evoluției comerțului exterior, atât pentru grupa de cereale, cât și pentru grupa de oleaginoase.
În încheiere, am extras o serie de concluzii generale și am realizat câteva propuneri de remediere a deficitelor înregistrate în ultimii ani la anumite tipuri de produse agroalimentare și de menținere și creștere a excedentelor, acolo unde este cazul.
Capitolul III se intitulează “TEHNICI ȘI METODE DE ANALIZĂ ȘI PROGNOZĂ PRIVIND EVOLUȚIA COMERȚULUI EXTERIOR CU PRODUSE AGRICOLE”. În acest capitol am stabilit scopul și principalele obiective ale tezei precum și noțiunile generale de metodologie și modul în care acestea au evoluat. Scopul cercetării este reprezentat de analizarea comerțului de produse agroalimentare și preconizarea evoluțiilor viitoare ale comerțului cu cereale și oleaginoase. Ulterior determnării scopului și obiectivelor am făcut o analiză a evoluției principalelor modele de gândire economică în ceea ce privește comerțul exterior.Am continuat apoi prin a prezenta cele 3 categorii de statistică utilizate în analiza fenomenelor socio-economice de masă.
În redactarea tezei am utilizat ca surse de informație mai multe publicații și volume de cărți, pachetul Microsoft Office și în mod special Add-in-ului Data Analysis Plus pentru Microsoft Excel.
Metodele de analiză utilizate au fost: analiza seriilor cronologice de timp, metoda grafică, regresia liniară, corelația. De asemenea, am utilizat următorii indicatori statistici de analiză a comerțului: balanța comercială, indicii individuali, indicele valoric, indicele volumului fizic, indicatorul Grubel – Lloyd, indicatorul Balassa, gradul de acoperire al importului prin export, etc.
În capitolul IV, intitulat “ANALIZA COMERȚULUI EXTERIOR CU PRODUSE AGRICOLE ALE ROMÂNIEI ÎN PERIOADA 2007-2014”, am făcut o analiză împărțită în 3 component aferente unor subcapitole distincte.
Primul subcapitol analizează comerțul exterior cu produse agricole în perioada 2007-2014, cu ajutorul balanței comerciale și a indicatorilor comerciali menționați în capitolul III. Același tip de analiză a fost făcut și în următoarele două subcapitole, care studiază comerțul exterior cu cereale, respectiv cu oleaginoase. Principalii indicatori utilizați în efectuarea analizelor au fost: indicatorul Grubel – Lloyd, indicatorul Balassa, gradul de acoperire a importurilor prin exporturi, indicatorii gradului de dezvoltare al comerțului exterior al unei țări, indicele de concentrare teritorială și prețurile medii lunare de export și import.
În urma analizelor am constatat că din punct de vedere al produselor agroalimentare, România a devenit excedentară începând din 2013. Pe lângă grupa cerealelor și oleaginoaselor, excedentul există și în ceea ce privește categoriile “Tutun”, “Animale vii” și “Materiale pentru împletituri de origine vegetală”. Cel mai mare deficit observat a fost în cazul grupei “Carne”, iar cel mai mic a fost pentru grupa de “Produse din carne”, ceea ce însemnă că importăm masiv carne proaspătă și în cantități mai mici preparate din carne. În urma utilizării indicatorului Grubel-Lloyd am sesizat că principalele grupe care au valori mai ridicate sau mai apropiate de 1 (ceea ce se traduce printr-o tendință mai mare către export decât către import pentru respectivele grupe) sunt: preparatele din carne, grăsimile și uleiurile, alte produse de origine animală și animalele vii.
În ceea ce privește indicatorul Balassa, se poate observa că grupele la care țara noastră realizează mai multe exporturi decât importuri sunt aceleași ca cele descoperite anterior. Se remarcă 3 grupe pentru care realizăm aproape în întregime numai importuri: “Flori”, “Cafea, ceai” și “Extracte vegetale”.
În capitolul V, intitulat “PERSPECTIVE ALE EVOLUȚIEI COMERȚULUI ROMÂNIEI CU CEREALE ȘI OLEAGINOASE ÎN CONTEXTUL IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI EUROPA 2020”, am realizat o serie de prognoze, pe baza regresiilor liniare simple și a regresiilor liniare multiple realizate anterior. Preconizările pe care le-am efectuat au vizat în principal evoluția comerțului cu cereale și oleaginoase și anume, balanța lor comercială și prețurile medii lunare. Pentru prognozarea evoluției prețurilor medii lunare am utilizat, pe lângă regresia liniară, și indicii sezonieri, calculați cu ajutorul Add-in-ului Excel Data Analysis Plus. Categoriile de cerealele pentru care am realizat previzionare au fost: grâu și meslin, porumb, iar pentru oleaginoase, am efectuat diferite scenarii de previziune pentru rapiță și floarea – soarelui.
În capitolul VI, “CONCLUZII ȘI PROPUNERI”, am prezentat concluziile studiului, grupate pe capitole, precum și concluziile generale. Am continuat apoi cu câteva recomandări în ceea ce privește modul de acțiune în vederea menținerii dar și a creșterii gradului de asigurare a securității alimentare a popualației, începând de la nivel național până la nivel județean și local.
Bibliografia a cuprins o serie de lucrări științifice, cărți de referință în domeniu, manuale, articole științifice, documente juridice legate de legislația în domeniul comerțului cu produse agricole, precum și site-uri web cu baze de date dar și cu informații ale diferitelor instituții și reviste științifice. Toate aceste documente consultate s-au constituit în peste 100 de titluri citate în cuprinsul lucrării.
Contribuția proprie adusă acestei cercetări se referă la:
redactarea și publicarea în volume de specialitate a cinci articole științifice care prezintă o parte din rezultatele obținute inițial. Dintre acestea, 2 articole au fost publicate în reviste internaționale, cotate ISI;
susținerea unei prezentări pe tema comerțului cu produse agricole în cadrul unei conferințe internaționale de interes științific în domeniu;
calcularea unor indicatori, precum balanța comercială, indicatorul Grubel-Lloyd, indicatorul Balassa, gradul de acoperire al importurilor prin exporturi, indicele de concentrare teritorială, prețurile medii lunare de import și export, etc, și prelucrarea datelor și indicatorilor preluați din bazele de date INSSE, și MADR;
calcularea modelului de regresie liniară pentru comerțul exterior cu cereale dar și cu oleaginoase, balanța comercială cu cereale, respectiv cu oleaginoase și prețurile medii lunare ale cerealelor și oleaginoaselor
efectuarea unor prognoze în ceea ce privește evoluția indicatorilor pentru care am efectuat anterior regresii liniare. Prognozele au vizat un termen relativ scurt, fiind în principal efectuate pentru perioada 2015-2020. Excepție fac prețurile medii lunare calculate pentru cereale și oleaginoase, pentru care prognoza a vizat perioada iulie 2014 – decembrie 2020.
Prezenta teză de doctorat a fost elaborată în cadrul proiectului “Programe doctorale și postdoctorale pentru promovarea excelenței în cercetare, dezvoltare și inovare în domeniile prioritare – agronomic și medical veterinar, ale societății bazate pe cunoaștere” (Contract POSDRU/159/1.5/S/132765), proiect cofinanțat din Fondul Social European, Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
INTRODUCERE
INTRODUCTION
Pornind de la Harta foametei, pusă la dispoziție de cei de la FAO și prezentă în Anexa 1, se poate observa că din punct de vedere mondial încă nu ne putem asigura necesarul de hrană, în condițiile în care populația globului este în creștere. Dacă în octombrie 2011 numărul total de locuitori era mai mare de 7 miliarde, se preconizează că în 2040 acesta va depăși 9 miliarde, ceea ce va duce la o creștere masivă a cererii de produse agroalimentare. (Wikipedia, www.descopera.ro)
Fiecare stat mondial prezintă anumite avantaje competitive pentru diferite produse. Deseori, este mai convenabil să imporți dintr-o țară care produce la un preț mai redus decât să obții respectivul bun la costuri mai ridicate, care să implice un preț mai mare de cumpărare.
Nevoile de anumite bunuri, care nu pot fi asigurate din producția proprie, au dus la apariția comerțului și la crearea de interdependențe între statele lumii. Această interdependență o întâlnim astăzi sub denumirea de globalizare.
Înlăturarea taxelor vamale între membrii Uniunii Europene a dus la crearea unei piețe unice și la o legătură strânsă între acestea. Poate fi afirmat, că după aderare, principalul partener comercial al țării noastre a devenit Uniunea Europeană.
Cercetarea a pornit în urma observării faptului că România are tendința de a importa masiv produse din alte țări, în special membre ale comunității. Analiza s-a bazat pe studiul importului și exportului principalelor produse agroalimentare, în particular cereale și oleaginoase prin utilizarea de diferiți indicatori comerciali, care să ne arate impactul acestora în balanța comercială. Astfel, în ceea ce privește comerțul cu produse agroalimentare, am putut observa că din 24 de grupe de produse, doar pentru 5 dintre acestea suntem excedentari. Balanța comercială a înregistrat un sold negativ din 2002 până în 2013, când, datorită cerealelor, în principal, dar și oleaginoaselor, am avut excedent comercial pentru produsele agroalimentare.
Strategia Europa 2020 are drept obiective principale dezvoltarea economică și asigurarea securității alimentare, iar comerțul este considerat un element important în realizarea acestora.
Prin utilizarea de analize econometrice am realizat prognoze pentru evoluția comerțului în următorii 5 ani.
INTRODUCTION
Pornind de la Harta foametei, pusă la dispoziție de cei de la FAO și prezentă în Anexa 1, se poate observa că din punct de vedere mondial încă nu ne putem asigura necesarul de hrană, în condițiile în care populația globului este în creștere. Dacă în octombrie 2011 numărul total de locuitori era mai mare de 7 miliarde, se preconizează că în 2040 acesta va depăși 9 miliarde, ceea ce va duce la o creștere masivă a cererii de produse agroalimentare. (Wikipedia, www.descopera.ro)
Fiecare stat mondial prezintă anumite avantaje competitive pentru diferite produse. Deseori, este mai convenabil să imporți dintr-o țară care produce la un preț mai redus decât să obții respectivul bun la costuri mai ridicate, care să implice un preț mai mare de cumpărare.
Nevoile de anumite bunuri, care nu pot fi asigurate din producția proprie, au dus la apariția comerțului și la crearea de interdependențe între statele lumii. Această interdependență o întâlnim astăzi sub denumirea de globalizare.
Înlăturarea taxelor vamale între membrii Uniunii Europene a dus la crearea unei piețe unice și la o legătură strânsă între acestea. Poate fi afirmat, că după aderare, principalul partener comercial al țării noastre a devenit Uniunea Europeană.
Cercetarea a pornit în urma observării faptului că România are tendința de a importa masiv produse din alte țări, în special membre ale comunității. Analiza s-a bazat pe studiul importului și exportului principalelor produse agroalimentare, în particular cereale și oleaginoase prin utilizarea de diferiți indicatori comerciali, care să ne arate impactul acestora în balanța comercială. Astfel, în ceea ce privește comerțul cu produse agroalimentare, am putut observa că din 24 de grupe de produse, doar pentru 5 dintre acestea suntem excedentari. Balanța comercială a înregistrat un sold negativ din 2002 până în 2013, când, datorită cerealelor, în principal, dar și oleaginoaselor, am avut excedent comercial pentru produsele agroalimentare.
Strategia Europa 2020 are drept obiective principale dezvoltarea economică și asigurarea securității alimentare, iar comerțul este considerat un element important în realizarea acestora.
Prin utilizarea de analize econometrice am realizat prognoze pentru evoluția comerțului în următorii 5 ani.
CAPITOLUL I COMERȚUL EXTERIOR CU PRODUSE AGRICOLE ȘI IMPORTANȚA ACESTUIA PENTRU ROMÂNIA
CHAPTER I FOREIGN TRADE WITH AGRICULTURAL PRODUCTS AND THE IMPORTANCE OF IT FOR ROMANIA
Comerțul – concepte și noțiuni
1.1. Trade – concepts and notions
Comerțul exterior reprezintă volumul exporturilor și importurilor de bunuri economice ale unei țări. (Popescu A., 2012)
Comerțul exterior este o parte importantă a economiei mondiale. Acesta are implicații în o multitudine de zone: consumatori, salariați, lupta contra sărăciei, mediu, relații externe. Orice stat de pe mapamond este nevoit să relaționeze cu alte țări ale lumii, chiar și doar din punct de vedere comercial. (Giurgiu A., 2008, pag. 43) Se poate afirma că, aptitudinea unei țări de a se adapta și a se dezvolta economic este proporțională cu performanțele comerciale ale acesteia. (Kedar, Inder, 2003)
Însă, pentru a înțelege, noțiunea de comerț este necesară atât o abordare economică, cât și o abordare juridică. Sunt o serie de definiții în ceea ce privește comerțul, din punct de vedere economic, și anume: ”a cumpăra materii prime sau produse pentru a le revinde sub aceeași formă fizică în condiții de loc, timp, cantități, gamă sortimentală și preț convenabile pentru consumatori” (Patriche D. și colab., 1995, Patriche D. , 1998, Patriche D. și colab., 1999); ”schimbul de produse și mărfuri prin vânzare – cumpărare” (Cambridge International Dictionary, 1993); ”schimbul de bunuri și/sau servicii între oameni și țări” (Longman Dictionary, 1992); ”ramură a economiei naționale în cadrul căreia se desfășoară circulația mărfurilor și care realizează legătura dintre producție și consum” (Dicționar enciclopedic român, 1972); ”toate activitățile de schimb de bunuri destinate obținerii unui profit” (Cambridge International Dictionary, 1993); ”activitate economică reprezentând schimbul de produse sub formă de vânzare – cumpărare, atât la nivelul celor doi parteneri cât și la nivelul economiei naționale” (Fundătura D. și colab., 1992); ”profesiunea unui corp de agenți economici care acționează în cadrul pieței, asigurând actele de schimb” (Dayan A., 1987 citate de Patriche D., 1998).
Din punct de vedere economic, comerțul poate fi, de asemenea, definit, atât la nivel microeconomic, cât și la nivel macroeconomic.
”La nivel microeconomic, comerțul reprezintă totalitatea activităților economice de cumpărare de materii prime, produse, mărfuri în vederea revânzării lor sub aceeași formă sau pregătite pentru revânzare, în anumite condiții de loc, timp, cantități, sortimente, preț convenabile pentru consumatori, împreună cu serviciile comerciale aferente vânzării, în scopul satisfacerii trebuințelor consumatorului și obținerii profitului de către comerciant.
La nivel microeconomic, comerțul reprezintă acea ramură a economiei naționale în cadrul căreia se desfășoară circulația mărfurilor de la producător la consumator prin intermediul actelor de vânzare – cumpărare.” (Rusu C. și colab., pag. 3)
Din punct de vedere juridic, noțiunea de comerț se referă la transferul titlurilor de proprietate asupra materialelor sau serviciilor, precum și la prestațiile de servicii realizate între diferite stadii ale producției sau între producător și consumator (Dictionnaire Commercial de l”Academie des Sciences Commerciales, Ed. Hachete, Paris, 1979, citat de Patriche D., 1998).
Noțiunea de comerț este complexă din punct de vedere al conținutului, având drept funcție economică, achiziționarea de materii prime sau produse, pentru a le revinde în același stadiu fizic, dar în condiții convenabile consumatorilor, și de asemenea reprezintă o acțiune a agenților economici care asigură actele de schimb în cadrul pieței. (Patriche D și colab.)
Comerțul internațional poate fi definit ca fiind reprezentat de schimburile de bunuri și/sau servicii care presupun trecerea granițelor vamale a cel puțin două state. Condiția de bază pentu ca o astfel de operațiune să fie înregistrată ca act de comerț internațional este ca agenții participanți să provină din teritorii vamale diferite, astfel încât operațiunea economică desfășurată de ei să genereze cele două fluxuri comerciale ce alcătuiesc comerțul internațional – exportul și importul. (Giurgiu A., 2008, pag. 45)
1.1.1.Caracteristici generale și conținutul activității de comerț
1.1.1. General characteristics and trade activity content
Comerțul internațional se manifestă, în special, datorită caracteristicilor geografice. Fiecare țară este specializată în producția de anumite bunuri și servicii, pentru care aceasta prezintă un avantaj specific, fie că este vorba de produse sau servicii caracteristice doar anumitor regiuni, fie că acestea se obțin la prețuri mai mici în țările de unde se importă și atunci este preferabil importul în detrimentul producerii acestora.
În general, prin comerț se caută obținerea de bunuri și servicii la prețuri cât mai mici, calitate cât mai ridicată, fapt care dă naștere competiției internaționale.
Activitatea de comerț se bazează pe nevoile consumatorilor. Aceasta cuprinde următoarele aspecte: preconizarea nevoilor reale și potențiale ale consumatorilor bazate pe cercetări de piață; satisfacerea nevoilor consumatorilor; influențarea producătorilor de a produce numai ce cere piața; realizarea circulației și distribuției bunurilor de la producător la consumator pe trasee cât mai eficiente și mai scurte; realizarea actelor de vânzare – cumpărare de bunuri și servicii; informarea și educarea consumatorilor; publicitatea produselor și serviciilor; promovarea unei palete largi de servicii conexe; asigurarea unui mediu civilizat; asigurarea protecției consumatorilor; recuperarea, refolosirea și recircularea produselor după consum. (Popescu, 2012, pag. 25-26)
1.1.2. Istoria comerțului
1.1.2. The history of the trade
Începuturile comerțului datează în urmă cu 150.000 ani, conform Peter Watson. Schimburile comerciale au avut loc încă din Epoca de Piatră, pentru acest lucru existând și dovezi arheologice.
În ceea ce privește comerțul internațional, primele însemnări apar din anul 3.000 î. Hr. și vizează comerțul cu materialele din care se produceau bijuteriile în Egipt. În această perioadă apar și primele drumuri comerciale, terestre și maritime, deschise de mesopotamieni și fenicieni. Primele legături între civilizațiile din Mesopotamia și cele din jurul Mării Mediteraneene au fost create datorită comercializării de diferite produse, pe rutele terestre. Cea mai importantă rută terestră este cea care lega China de Imperiul Roman, și care era cunoscută drept ”drumul mătăsii”.
Comerțul roman a dus la dezvoltarea imperiului, însă odată cu căderea acestuia s-a creat o instabilitate în vestul Europei, ceea ce a dus la colapsul rețelelor comerciale.
Din secolul al VIII-lea și până în secolul al XI-lea, atât vikingii cât și slavii desfășurau comerț în timp ce navigau spre și dinspre Scandinavia.
Liga Hanseatică, prima alianță transfrontalieră a orașelor comerciale, a deținut monopolul comerțului în aproape tot nordul Europei și regiunea Baltică, între secolele al XIII-lea și al XVII-lea. (Giurgiu A., 2008, pag. 49-50)
Marile descoperiri geografice din secolul al XV-lea au condus la dezvoltarea producției manufacturiere capitaliste, aurul și argintul devin bani universali, ceea ce a ghidat deplasarea concentrării comerțului european din Marea Mediteraneană în Oceanul Atlantic, iar țări precum Spania, Țările de Jos, Portugalia, Anglia, Franța au contribuit la formarea pieței mondiale.
Producția de mărfuri se dezvoltă între secolele al XVI – lea și al XVIII – lea, apar organe de control generale ale comerțului, tehnicile de comercializare se perfecționază și mijloacele de comunicație se îmbunățesc.
Se trece la capitalismul liberei concurențe, iar perioada dintre sfârșitul secolului al XIV- lea și începutul primului război mondial este caracterizată de monopol și capital financiar.
Capitalismul își micșorează sfera de influență, datorită luptei pentru piețe în perioada dintre cele două războaie mondiale, apar crizele economice de supraproducție, ceea ce provoacă modificarea politicilor comerciale și influențarea comerțului internațional. După cel de-al doilea război mondial, relațiile comerciale internaționale sunt influențate major de schimbarea raportului de forțe în favoarea SUA. Circumstanțele create marchează dezvoltarea economică și comerțul internațional al țărilor, în așa fel încât, ritmul de dezvoltare al țărilor capitaliste este diferit și mai amplificat în comparație cu cel al țărilor în curs de dezvoltare.
Interdependențele economice internaționale se extind, iar acest lucru duce la instituirea de reglementări, acorduri, organisme internaționale și zonale, care se ghidează după politicile comerciale existente, reguli, metode și instrumente. (Popescu, 2012, pag. 21-24)
1.1.3. Funcțiile comerțului
1.1.3. The functions of the trade
Principalul rol al comerțului constă în a procura consumatorului bunurile de care acesta are nevoie, astfel încât prin activitatea sa, prin locul pe care îl deține în circuitul economic al bunurilor, comerțul, face legătura dintre producție și schimburile de mărfuri. (Giurgiu A., 2008, pag. 44)
O multitudine de funcții ale comerțului sunt redate în literatura de specialitate din țară și din străinătate, care să demonstreze importanța acestuia în economia de piață. O sinteză a funcțiilor comerțului, conform Popescu A. și Rusu C. și colab. este prezentată în continuare (Popescu A., 2012, pag. 26 – 30, Rusu C. și colab., 2002, pag. 9 – 12):
Cumpărarea mărfurilor de la producători, urmărește achiziționarea cantităților și sortimentelor necesare de bunuri (produse naturale, transformate sau fabricate), la calitățile corespunzătoare, în vederea stocării și pregătirii lor pentru redistribuirea către intermediari sau consumatori finali. Pentru a realiza acest lucru, agenții economici desfășoară următoarele activități: studiază ofertele producătorilor interni și externi, lansează comenzile, încheie contractele comerciale, negociază clauzele contractuale, stabilesc graficul de eșalonare a livrărilor, modalitățile de plată, efectuează aprovizionarea propriu – zisă cu bunuri.
Transferarea mărfurilor cumpărate de la producători în depozite constă în aducerea bunurilor de la producători în depozitele comercianților en gros sau en detail în vederea stocării. Exercitarea acestei funcții necesită: efectuarea recepției cantitative și calitative a mărfurilor, asigurarea condițiilor de manipulare corespunzătoare a modalităților de încărcare – descărcare adecvate, efectuarea transportului mărfurilor de la furnizori la locul de depozitare folosind cele mai adecvate mijloace de transport (rutiere, maritime, fluviale, aeriene etc.), în raport cu categoria de produs, asigurarea unor condiții optime pe timpul transportului (igienico – sanitare, securitate, de microclimat) pentru menținerea integrității și calității mărfurilor, asigurarea spațiilor corespunzătoare pentru depozite (hale, magazii, depozite etc.), a condițiilor optime de păstrare a mărfurilor pe perioada de depozitare (condiții de microclimat, curățenie, igienico – sanitare, microclimat).
Stocarea mărfurilor în depozite este o consecință a realizării celorlaltor două funcții. Prin această funcție se dorește concentrarea unor cantități mari de mărfuri, pe o anumită perioadă de timp, în anumite spații special amenajate, care să asigure menținerea calității și integrității mărfurilor până în momentul revânzării lor către comercianții en detail sau altor beneficiari, în cantitățile sau sortimentele cerute de către aceștia. Prin stocare se urmărește crearea unui echilibru între cererea și oferta pieței. Comerțul ajută la realizarea unei stabilități spațiale, prin reducerea distanțelor dintre locul producerii și cel de consum al bunurilor. De asemenea, este facilitată satisfacerea nevoilor consumatorilor, care nu corespunde neapărat cu momentul producerii bunurilor. Prin stocaj sunt observate nevoile reale ale consumatorilor, dar se urmărește și informarea acestora, dar și influențarea comportamentului de consum.
Exercitarea funcției de stocare a mărfurilor presupune o serie de activități diferite și complexe, și anume: studii de piață, gestionarea stocurilor, asigurarea spațiilor de depozitare, organizarea interioară a depozitelor, asigurarea mecanizării și automatizării proceselor de primire, depozitare și livrare a mărfurilor din depozit, asigurarea condițiilor optime pe timpul stocării (temperatură, umiditate, curenți de aer, securitate, igienă etc.), asigurarea infrastructurii corespunzătoare aferente locurilor de depozitare, informatizarea preluării, executării și evidenței comenzilor primite de la beneficiari.
Pregătirea mărfurilor pentru vânzare către utilizatori finali sau intermediari vizează transformarea sortimentului industrial, format din partizi mari de produse, de diferite mărimi, categorii, modele etc., pe care comerțul le-a achiziționat de la producători, în sortiment comercial, adică în partizi mai mici de mărfuri, conform varietății cererii consumatorilor finali sau intermediari. Operațiunile specifice impuse de către această funcție sunt legate de natura produselor și structura cererii și se referă la: porționarea, fracționarea, dozarea mărfurilor, preambulul mărfurilor, preambalarea acestora, asortarea loturilor de produse, formarea sortimentului comercial, controlul calității produselor, etichetarea etc. care pregătesc mărfurile pentru revânzare.
Transferarea mărfurilor din depozite în locurile de vânzare către consumatori implică distribuția partizilor mici de mărfuri de la locul de depozitare către locurile de consum din diferite zone care se află în raza de activitate a depozitelor comerciale. Exercitarea acestei funcții presupune primirea comenzilor de la beneficiari, stabilirea și orientarea partizilor mici de mărfuri către punctele de desfacere, alegerea itinerariilor cele mai scurte și mai directe de parcurs, asigurarea manipulării cu atenție a mărfurilor, asigurarea condițiilor corespunzătoare de încărcare – descărcare, asigurarea mijloacelor de transport corespunzătoare, condițiile de igienă, microclimat și securitate pe timpul transportului.
Recrutarea și calificarea personalului comercial implică componenta socială a procesului de muncă în comerț și vizează calitățile profesionale, morale, psihice și comportamentale ale personalului comercial. Astfel că, prin exercitarea acestei funcții comerțul trebuie să asigure atât numărul de lucrători necesari desfășurării activității comerciale, dar și o structură socio – profesională adecvată privind personalul operativ, tehnic și administrativ, personalul de conducere.
Exercitarea acestei funcții presupune: selecția pe criterii obiective a personalului, perfecționarea pregătirii profesionale a acestuia, promovarea personalului, recompensarea angajaților în raport cu volumul de muncă, dar și calitatea muncii depuse.
Crearea și dezvoltarea infrastructurii necesare efectuării operațiunilor comerciale este funcția prin care comerțul își asigură dotările tehnico – materiale.
Promovarea produselor și informarea consumatorilor este funcția prin care se dorește atât prezentarea diferitelor produse comercializate pe piață, dar și informarea consumatorilor asupra caracteristicilor produselor, calității, alte facilități și informații legate de actul vânzării.
Exercitarea acestei funcții presupune cunoașterea mărfurilor comercializate, a comportamentului de cumpărare și consum, identificarea tuturor segmentelor de piață, a consumatorilor actuali și identificarea celor potențiali, exigențelor acestora. Realizarea tuturor acestor activități se face în primul rând prin activitatea directă desfășurată de vânzători în momentul actului de schimb, dar și prin mass – media pentru a stimula consumatorii și a îi determina să ia decizia de cumpărare.
Cercetarea pieței implică identificarea nevoilor consumatorilor în funcție de structura acestora, adică: vârstă, sex, grad de instruire, putere de cumpărare, evaluarea capacității de percepție a informațiilor. Exercitarea acestei funcții presupune utilizarea unei game variate de metode și tehnici de marketing (studii de piață, anchete, testări pe eșantioane reprezentative de consumatori etc.) care de regulă se folosesc prin conjugarea eforturilor comercianților și producătorilor atât pentru efectuarea sondajelor comerciale, cât și pentru proiectarea noilor tehnologii sau produse, la sugestia consumatorilor.
Asigurarea managementului gestiunii și financiar al resurselor materiale și financiare, în raport cu volumul activității comerciale în vederea creșterii eficienței economice și a rentabilității, este funcția prin care se stabilește politica de finanțare, respectiv autofinanțare, utilizarea creditelor pentru completarea mijloacelor financiare și pentru investiții noi în comerț și utilizarea acestora pe baza unor decizii manageriale fundamentate științific. Ar trebui să vizeze creșterea capitalului, devansarea ritmului de creștere al veniturilor în raport cu ritmul de creștere al cheltuielilor, creșterea și repartizarea profitului, asigurarea unui flux normal al încasărilor și plăților, a echilibrului financiar.
Examinând funcțiile de mai sus ale comerțului, putem spune despre comerț că este extrem de important atât pentru producător, cât și pentru consumatori, depășind astfel statutul de intermediar. (Putz, Luț, 2007, pag. 16-19)
Protecția consumatorului
1.2. Consumer Protection
Protecția consumatorilor înglobează mai multe seturi de activități specializate, care au ca scop apărarea și conservarea integrității bio-psiho-sociale a persoanei, ca utilizator al bunurilor și serviciilor comercializate sau distribuite pe piața națională. (Stanciu și colab., 2005)
Pentru a fi îndeplinită protecția consumatorului, acesta trebuie să fie informat și să aibă posibilitatea să achiziționeze produse sau servicii la prețuri convenabile, reflectate din cadrul unei piețe transparente. (Albu, Nedelea, 2006)
În România, cadrul legal pentru protecția consumatorilor a luat naștere în 1992, prin Ordonanța Guvernului nr. 21, devenită ulterior Legea nr. 11/94. (Albu, Nedelea, 2006)
Perioada 2007 – 2013 a fost caracterizată de o politică a consumatorilor care asigura o atenție sporită asupra puterilor și drepturilor acestora, bunăstarea lor în ceea ce privește calitatea bunurilor achiziționate, prețurile produselor și nu în ultimul rând, creșterea încrederii în organismele specializate în acest domeniu. (Bostan și colab., 2010)
Legislația românească cu privire la protecția consumatorilor respectă directivele europene și anume: securitatea generală a produselor, publicitatea înșelătoare și comparativă, imitațiii periculoase, răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele defectuoase, vânzarea la distanță, vânzarea în afara spațiilor comerciale, indicarea prețurilor, pachete de servicii turistice, clauze abuzive în contracte, produse cosmetice, etichetarea produselor alimentare, a produselor textile, a încălțămintei, a detergenților. (Rusu C. și colab., 2002, pag. 58 – 59)
1.3.Influența globalizării asupra comerțului
1.3. The globalization influence concerning the trade
Momentul în care fenicienii au dezvoltat bărcile echipate pentru a efectua tranzacții pe întreaga mare Mediterană, a fost considerat globalizare. Când exploratorii europeni au ajuns din vestul Europei, în estul Chinei, rută comercială care a reprezentat o pârtie pentru transatlantic, a fost un fenomen al procesului de globalizare. Globalizarea, definită ca nimic altceva decât ca un lucru care facilitează interacțiunea economică între țări, a apărut de foarte mult timp. Fenomenul de globalizare face posibilă facilitarea cumpărării și vânzării de bunuri și servicii dincolo de frontierele naționale; în cazul unei firme dintr-o țară, configurarea facilităților de producție dintr-o alta; pentru un investitor, siguranța de a investi în titluri de valoare într-o altă țară; iar pentru un lucrător posibilitatea de a călători și de a căuta un loc de muncă într-o altă țară. (McLaren J., 2013) Altfel spus, putem afirma că trăsătura fundamentală a globalizării constă în reducerea distanței spațiale și diminuarea timpului, prin faptul că o activitate dintr-un punct al lumii poate influența un alt stat îndepărtat într-un timp foarte scurt.
Legăturile economice dintre țări creează competitivitate între acestea și arată modul în care economiile naționale gestionează prezentul, aflat sub impactul globalizării. Globalizarea se manifestă multidimensional: economic, politic, social, cultural și de asemenea, în comerțul internațional, prin intensificarea legăturilor economice dintre statele lumii, delocalizare și supra (trans)-teritorialitate, inovații tehnologice, crearea și funcționarea corectă a piețelor globale. (Trifu, 2010, Soubbotina, Sheram, 2000)
Procesul de globalizare a fost limitat la începutul secolului al XX – lea de către politicile protecționiste. Cooperarea internațională realizată prin intermediul GATT (General Agreement on Tariffs and Trade) și WTO (World Trade Organisation) sau OMC (Organizația Mondială a Comerțului), a dus la reducerea tarifelor comerciale practicate. În afară de reducerea tarifelor, o altă forță majoră care a influențat globalizarea, în a doua jumătate a secolului al XX – lea, a fost avansul tehnologic în domeniul transporturilor, care a dus la reducerea costurile de transport internațional. (McLaren J., 2013)
Dezvoltarea comerțului internațional reflectă procesul de globalizare a piețelor, prin creșterea gradului de interdependență dintre state. (Teau A.M., 2009, pag. 18-33)
1.4. Importanța schimburilor comerciale în economia României
1.4. The importance of commercial trading in Romanian economy
Eliberarea de barierele economice existente a facilitat lărgirea orizonturilor economiilor naționale prin competitivitate economică, progres tehnic, dar și polarizarea schimburilor comerciale, în așa fel încât fiecare țară să beneficieze de anumite relații comerciale, culturale, istorice și politice. (Trifu, 2010)
Comerțul poate fi considerat elementul principal al economiei de piață, întrucât acesta stabilește mecanismul fundamental prin care consumatorii acționează asupra repartizării și valorificării resurselor în economie.
Comerțul exterior al României a periclitat creșterea economică de-a lungul ultimilor ani, datorită deficitelor înregistrate, însă ca urmare a aderării la UE nivelul de protecție tarifară față de statele extra – UE s-a diminuat, ceea ce a dus pe de o parte la anumite avantaje privind importurile de materii prime, dar și efecte negative, datorită creșterii gradului de penetrare al importurilor pe piața noastră, ceea ce poate duce la accentuarea deficitului balanței comerciale. (Georgescu G., 2006)
Comerțul exterior, în total activitate, a evoluat negativ în ultimii ani, atât din punct de vedere al volumului, precum și în ceea ce privește importul, respectiv exportul. Reducerea schimburilor comerciale a fost stimulată și de ușoara apreciere a monedei naționale. Analizând balanța comercială din 2007 – 2013, se poate afirma că România și-a redus deficitul cu aproape 14%, dar și începutul anului 2014 a înregistrat o creștere ușoară a exporturilor, fapt ce a influențat pozitiv economia națională. (Anghelache C., 2014, pag. 142-152)
1.5. Tradiția comerțului cu produse agricole, în particular cu cereale și oleaginoase, în România
1.5. Trading traditions with agricultural products, particularly with cereals and oilseeds, in Romania
Cerealele sunt considerate ca fiind baza marilor civilizații și au format una dintre primele activități agricole, furnizând un regim alimentar regulat, în jurul căruia activitatea umană s-a putut organiza. Astfel că civilizațiile din Europa sau Orientul Mijlociu s-au constituit cu ajutorul grâului, cea din Orientul Îndepărtat cu ajutorul orezului, cele de nativi americani cu porumb, iar cea din Africa cu ajutorul meiului. (Abis S., 2012, pag. 241)
În ceea ce privește comerțul României, putem afirma că teritoriul a fost favorizat încă din Antichitate de deschiderea la Marea Neagră și de Dunăre. Până în secolul I î.Hr. schimburile comerciale au loc, în principal, cu civilizația grecească, iar ulterior, cu cea romană.
Cerealele sunt cultivate pe teritoriul României încă din cele mai vechi timpuri, cu aproape 6.000 de ani în urmă, așa cum atestă o descoperire arheologică, cu precădere grâu, dar și orz și secară. (România Rurală, 2014)
Primele cetăți grecești întemeiate pe malul vestic al Mării Negre reprezintă locul principal de interferență economică și culturală dintre greci și traci. Grecii cumpărau de la geto – daci grâu, miere, ceară, piei, blănuri, sclavi etc. și le vindeau ceramică, obiecte de podoabă, sticlă, țesături fine, untdelemn, vin grecesc, fructe exotice etc. Comerțul cu cereale era însă cel mai mare interes al cetăților grecești, în secolul al V-lea și chiar în cel următor, Atena acaparând comerțul Mării Negre și cea mai mare parte din exportul de grâu.
Secolele III-II î. Hr. fac cunoscută ascensiunea unei noi puteri economice, Imperiul Roman și declinul lumii grecești. În cadrul Daciei se dezvoltă o serie de rute comerciale care duce la dezvoltarea comerțului exterior. (Sută și colab., 1998, pag.22 – 25)
Administrația romană instituie taxe vamale (portoria) circulației mărfurilor atât la intrarea și ieșirea din provincie, cât și în interior. Sistemul vamal este asigurat de o serie de funcționari: încasatori de taxe, casieri (arcarii), verificatori de acte (contrascriptores), socotitori, contabili (tabularii). Punctele pentru încasarea taxelor se numeau stationes portorii, iar biroul de încasări se numea tabularium.
Chiar dacă teritoriul Daciei iese de sub influența Imperiului Roman, fluxurile comerciale se mențin. Apare o scădere a schimburilor comerciale în timpul invaziei hunice, datorită unei prezențe monetare slabe în teritoriul nostru. Însă, din secolul al VI-lea, economia de schimb se dezvoltă și este influențată pozitiv de pătrunderea monedei bizantine în spațiul dacic. (Pațac, 2009, pag. 18-20)
Secolul al XIX – lea este caracterizat de dominația agriculturii în economia națională, cu peste 85% din populația activă lucrând în această ramură. Suprafața agricolă cultivată este în creștere, ceea ce duce și la creșteri ale producțiilor, în special ale cerealelor (predominant grâu și porumb), plante industriale – textile și oleaginoase, sfeclă, tutun, leguminoase, plante furajere, dar și vii sau livezi. (Sută și colab., 1998, pag.70 – 73)
Exporturile de cereale dețin ponderea cea mai ridicată, atât din punct de vedere valoric, cât și cantitativ, în total export. De-a lungul secolului al XIX –lea și începutul secolului al XX – lea, acestea au suportat o ușoară scădere înainte de primul război mondial. (Sută și colab., 1998, pag. 116-117)
Perioada dintre cele două războaie mondiale este caracterizată de menținerea primului loc, sub aspect valoric, a exportului cu cereale și leguminoase. Izbucnirea crizei economice de supraproducție din 1929 schimbă situația, principala grupă exportatoare devenind petrolul și produsele petroliere, grupa cerealelor suportând oscilații în perioada următoare. (Sută și colab., 1998, pag. 144)
Analizând ultimii ani, putem observa că grupele de cereale și oleaginoase sunt principalele grupe care au creat un excedent pentru balanța comercială a produselor agroalimentare, ceea ce evidențiază importanța comerțului cu cereale. (Arghiroiu G.A. și colab., 2015)
CAPITOLUL II POLITICA UNIUNII EUROPENE ÎN DOMENIUL COMERȚULUI EXTERIOR CU PRODUSE AGRICOLE ÎN PERIOADA 2007 – 2014
CHAPTER II EUROPEAN UNION POLICY IN FOREIGN TRADE FIELD WITH AGRICULTURAL PRODUCTS IN THE PERIOD OF 2007 – 2014
2.1. Politica Comercială Comună. Principalele elemente ale Politicii Comerciale Comune
2.1. Common Trading Policy. Main elements of common trade policy
Politica comercială este una din componentele de bază ale politicii economice generale a fiecărui stat independent, care vizează sfera relațiilor economice externe. În accepțiunea sa clasică, politica comercială cuprinde totalitatea măsurilor adoptate de guvern cu caracter juridic, administrativ, fiscal, bugetar, valutar etc., în scopul reglementării activității de comerț exterior, promovării schimburilor comerciale cu alte state și protejării economiei naționale față de concurența străină. (Giurgiu A., 2008, pag. 47, Fota C.și colab., 1993, pag. 23)
Politicile comerțului mondial au fost caracterizate în ultimul deceniu al secolului XX de liberalizarea activităților economice și comerciale. (Trifu, 2010)
Politica comercială comună reprezintă unul dintre pilonii relațiilor externe ale Uniunii Europene. Aceasta se bazează pe un set de norme uniforme în temeiul Uniunii vamale și al Tarifului vamal comun și reglementează relațiile comerciale ale statelor membre cu țările terțe. Obiectivul instrumentelor de protecție comercială și de acces pe piață este, în principal, de a proteja întreprinderile europene împotriva obstacolelor în calea comerțului. UE a evoluat în contextul globalizării, având drept obiectiv să asigure o dezvoltare armonioasă a comerțului mondial și să promoveze caracterul echitabil și durabil al acestuia. De asemenea, Uniunea încurajează în mod activ deschiderea piețelor și dezvoltarea comerțului în cadrul sistemului multilateral al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). În același timp, UE sprijină țările și regiunile în curs de dezvoltare în cadrul relațiilor bilaterale, în perspectiva integrării acestora în comerțul mondial prin intermediul unor măsuri preferențiale.
Putem spune că beneficiile lărgirii UE spre Est sunt atât de natură politică, cât și economică: securitatea cetățenilor va spori prin extinderea zonei de pace, prosperitate și stabilitate; creșterea dimensiunii pieței Uniunii Europene va stimula creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă în toate țările UE; pe măsură ce noile țări membre adoptă politicile UE, calitatea vieții cetățenilor se va îmbunătăți; de asemenea, extinderea consolidează poziția UE pe plan mondial – în politica externă și de securitate, politica comercială și în alte domenii ale guvernării globale. Se dorește astfel, eliminarea decalajelor gradului de asigurare a securității alimentare pentru statele membre noi, cum ar fi România, unde prețurile la alimente sunt ridicate și reprezintă un procent mare în ponderea cheltuielilor de consum. (Zahiu și colab., 2005, pag. 20-21)
2.1.1. Regimul comun aplicabil exporturilor
2.1.1. Applicable common rules for exports
În cadrul Regulamentului (CE) nr. 1061/2009 din 19 octombrie 2009, privind instituirea unui regim comun aplicabil exporturilor, este stabilit regimul comun aplicabil exporturilor din Uniunea Europeană în temeiul principiului libertății exporturilor și, de asemenea, sunt definite procedurile care îi permit Uniunii Europene să aplice, când este cazul, măsurile de salvgardare și supraveghere necesare.
Regulamentul instituie principiul libertății exporturilor, conform căruia exporturile din Uniunea Europeană în țările terțe nu se supun unor restricții cantitative.
Măsurile de salvgardare pot fi adoptate de către statele membre în cazul în care se consideră necesar datorită unor evoluții neobișnuite pe piață. Înainte de a fi aplicate, statul membru în cauză trebuie să informeze în această privință Comisia Europeană, care va avertiza apoi celelalte state membre. În cadrul unui comitet consultativ, care este compus din reprezentanți din fiecare stat membru și prezidat de către un reprezentant al Comisiei, pot fi deschise consultări în orice moment. Acestea se raportează la condițiile și evoluția exporturilor pentru produsul la care se face referire și măsurile care ar trebui adoptate. (Regulamentul (CE) nr. 1061/2009)
Statelor membre li se pot solicita date statistice legate de evoluția pieței unui anumit produs, cu scopul evaluării situației comerciale și economice. De asemenea, Comisia poate solicita supravegherea anumitor produse în conformitate cu legislația națională și cu procedura indicată de către aceasta.
În cazul penuriei de produse de bază sunt impuse măsuri sau restricții cantitative la export. La cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, Comisia poate impune ca exporturile anumitor produse să se facă doar pe baza prezentării unor autorizații de export. Autorizația de export este acordată în conformitate cu procedurile și în limitele pe care Comisia le hotărăște, până la adoptarea deciziei ulterioare a Consiliului. Măsurile adoptate sunt comunicate Consiliului și statelor membre și sunt aplicabile imediat. Aceste măsuri de salvgardare pot fi limitate la exporturile în anumite țări sau la exporturile din anumite regiuni ale Uniunii Europene. Ele nu afectează produsele aflate deja în drum spre frontiera Uniunii Europene. (Regulamentul (CE) nr. 1061/2009)
Consiliul poate adopta măsurile de salvgardare, prin hotărâre cu majoritatea calificată cu privire la propunerea Comisiei. Aceste măsuri pot fi consultate, evaluate pe parcursul utilizării și pot fi modificate sau abrogate în cazul în care nu mai sunt necesare.
Regulamentul nu împiedică adoptarea sau punerea în aplicare de către statele membre a unor restricții cantitative la export, justificate de motive de moralitate publică, de ordine publică, de siguranță publică, de protecție a sănătății și a vieții persoanelor și a animalelor sau de conservare a plantelor, de protecție a bogățiilor naționale cu valoare artistică, istorică sau arheologică sau de protecție a proprietății industriale și comerciale. (Regulamentul (CE) nr. 1061/2009)
2.1.2. Regimul comun aplicabil importurilor
2.1.2. Applicable common rules for imports
Regimul comun aplicabil importurilor în Uniunea Europeană în temeiul principiului libertății importurilor este stabilit conform Regulamentului (CE) nr. 260/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009, care, de asemenea definește procedurile care îi permit Uniunii Europene să aplice, când este cazul, măsurile de salvgardare și supraveghere necesare pentru a-și apăra interesele.
Prin intermediul acestui regulament este instituit principiul libertății de a importa produse care provin din țările din afara Uniunii Europene și care fac obiectul unor posibile măsuri de salvgardare. Regulamentul se aplică importurilor în Uniunea Europeană de produse originare din țări terțe, exceptând produselor textile supuse unui regim special aplicabil importurilor și produselor originare din țări terțe care sunt supuse unui regim de import propriu statului în cauză.
De asemenea, Comunitatea mai aplică și Principiul Preferinței Comunitare, apărut ca o consecință a pieței agricole unice, din dorința Uniunii Europene de a elimina dependența importurilor din piața externă. Ca urmare a acestui fapt, prețul produselor din spațiul intracomunitar este mai avantajos, fiind mai mic decât cel al produselor importate. (Regulamentul (CE) nr. 260/2009)
În cazul în care evoluția importurilor sugerează necesitatea recurgerii la măsuri de supraveghere sau de salvgardare statele membre ale UE trebuie să informeze Comisia. Atât la cererea unui stat membru, cât și la inițiativa Comisiei pot fi demarate consultări, care vor fi desfășurate în cadrul unui comitet consultativ, compus din reprezentanți ai fiecărui stat membru și prezidat de către un reprezentant al Comisiei. Consultările au drept scop examinarea condițiilor de efectuare a importurilor, a situației economice și comerciale și a eventualelor măsuri care urmează a fi adoptate și pot avea loc în scris sau pot fi orale, într-un termen cuprins între cinci și opt zile lucrătoare. (Regulamentul (CE) nr. 260/2009)
Dacă în urma încheierii consultărilor se constată existența a suficiente dovezi pentru a justifica deschiderea unei anchete, Comisia deschide o anchetă în termen de o lună și publică un aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, care conține un rezumat al informațiilor primite. În cadrul anchetei se urmărește stabilirea consecințelor pe care poate să le producă importurile produsului respectiv. În cadrul anchetei sunt examinate următoarele elemente: volumul importurilor, prețul importurilor, impactul pe care îl au acestea asupra producătorilor din Uniunea Europeană, factorii, alții decît evoluția importurilor, care cauzează sau pot să fi cauzat un prejudiciu producătorilor respectivi din Uniunea Europeană. (Regulamentul (CE) nr. 260/2009)
Încheierea anchetei se realizează prin prezentarea unui raport comitetului consultativ de către Comisie și, în funcție de concluziile trase se decide închiderea anchetei sau aplicarea unor măsuri de supraveghere sau de salvgardare.
În circumstanțe speciale, procedura de anchetă nu exclude adoptarea unor măsuri de supraveghere sau de salvgardare provizorii. Măsurile provizorii nu pot depăși 200 de zile, perioadă în care acestea trebuie să îmbrace forma unor majorări de taxe vamale. Taxele vamale reprezintă un impozit indirect, pe care statul îl percepe asupra mărfurilor, atunci când trec granițele vamale ale țării.
Importurile unui anumit produs pot fi supuse unor controale ale Uniunii Europene în temeiul unei decizii a Consiliului sau a Comisiei, dacă evoluția pieței acestui produs amenință să cauzeze un prejudiciu producătorilor din UE de produse similare sau concurente și dacă interesele UE reclamă aceasta. (Regulamentul (CE) nr. 260/2009)
Măsurile de supraveghere sunt hotărâte de către Comisie și pot consta în controale a posteori ale importurilor, adică o evidență statistică sau în controale prealabile. În cel de-al doilea caz, punerea în liberă circulație a produselor aflate sub supraveghere prealabilă este condiționată de prezentarea unui document de import. Documentul de import este eliberat în mod gratuit de către statele membre, în termen de maxim cinci zile, de la primirea unei declarații de la importator, indiferent unde este acesta localizat în Uniunea Europeană. Documentul este valabil pe tot teritoriul Uniunii Europene, indiferent de statul care l-a emis. (Regulamentul (CE) nr. 260/2009)
În ceea ce privește măsurile de salvgardare, acestea pot fi aplicate în cazul produselor importate în Uniunea Europeană în cantități atât de mari și/sau în astfel de condiții sau modalități încât să cauzeze sau să amenințe producerea unui prejudiciu grav producătorilor din Uniunea Europeană. Pentru membrii Organizației Mondiale a Comerțului măsurile sunt cumulative.
Dacă condițiile sunt îndeplinite, Comisia poate să modifice perioada de valabilitate a documentelor de import care au fost eliberate cu privire la supraveghere și, de asemenea, poate să instituie o procedură de autorizare a importurilor, în special un sistem de contingente pentru importuri.
Contigentul se stabilește ținându-se seama de interesul de a menține fluxul schimburilor comerciale tradiționale și volumul bunurilor exportate în baza contractelor încheiate înaintea intrării în vigoare a măsurii de salvgardare, iar nivelul nu trebuie să fie mai mic decât media importurilor efectuate în cursul ultimilor trei ani. (Regulamentul (CE) nr. 260/2009)
Măsurile de salvgardare nu pot depăși, în principiu, o durată de cinci ani, cu excepția cazurilor în care prelungirea are loc în aceleași condiții ca și adoptarea măsurilor inițiale, dar nu pe o perioadă mai mare de opt ani.
Pe lângă măsurile de salvgardare, la propunerea Comisiei, pe baza regulamentului, Consiliul poate să adopte măsuri corespunzătoare pentru a permite exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor Uniunii Europene sau ale tuturor statelor membre pe plan internațional, în special în ceea ce privește comerțul cu produse de bază.
Regulamentul (CE) nr. 260/2009 nu împiedică îndeplinirea obligațiilor care decurg din acordurile speciale încheiate între Uniunea Europeană și țări terțe, dar nici adoptarea sau aplicarea de către statele membre a unor măsuri justificate prin considerente de ordine publică, de moralitate publică, de siguranță publică, de protecție a sănătății și a vieții persoanelor și animalelor sau de conservare a plantelor, de protecție a patrimoniului național, de protecție a proprietății industriale și comerciale și de formalități speciale în cadrul schimburilor valutare. (Regulamentul (CE) nr. 260/2009)
2.1.3. Regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe
2.1.3. Applicable common rules for imports from certain third party countries
În data de 7 iulie 2009 a fost stabilit Regulamentul (CE) nr. 625/2009 al Consiliului privind regimul comun aplicabil importurilor în Uniunea Europeană de produse originare din anumite țări terțe, care instituie procedurile prin care se permite Uniunii Europene să aplice măsuri de supraveghere și de salvgardare necesare pentru a apăra interesele UE.
Acest regulament nu impune nicio restricție calitativă în ceea ce privește importul de produse, și prin urmare, acesta se desfășoară liber, sub rezerva unor posibile măsuri de salvgardare.
Regulamentul este aplicat pentru produsele originare din oricare din următoarele țări terțe: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Coreea de Nord, Kazahstan, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan și Vietnam, iar domeniul de aplicare nu include și produsele reglementate de regimul comun aplicabil importurilor. (Regulamentul (CE) nr. 625/2009)
Dacă evoluția importurilor sugerează necesitatea impunerii măsurilor de supraveghere sau de salvgardare. Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să informeze Comisia.
Se pot demara consultări fie la cererea unui stat membru, fie la inițiativa Comisiei. Consultările se desfășoară în cadrul unui comitet consultativ, compus din reprezentanți ai fiecărui stat membru și prezidat de către un reprezentant al Comisiei. (Regulamentul (CE) nr. 625/2009)
În cadrul consultărilor sunt examinate următoarele aspecte: condițiile importurilor; situația economică și comercială; chestiunile referitoare la administrarea acordurilor comerciale dintre Uniunea Europeană și țara terță în cauză din cele enumerate mai sus; după caz, măsurile care urmează a fi adoptate. (Regulamentul (CE) nr. 625/2009)
În cadrul unei anchete justificate se analizează următoarele elemente: volumul importurilor; prețul importurilor; impactul pe care îl au acestea asupra producătorilor din Uniunea Europeană; sistemul economic specific al țărilor în cauză. (Regulamentul (CE) nr. 625/2009)
Durata unei anchete este 9 luni, cu posibilitatea de a se prelungi cu încă 2 luni, timp în care va fi analizată rata de creștere a exporturilor către Uniunea Europeană și capacitatea de export a țării de origine sau a țării exportatoare.
Pe toată durata anchetei trebuie respectate drepturile procedurale, și anume accesul la informații neconfidențiale, dreptul de a fi audiat, confidențialitatea.
Încheierea anchetei se face cu prezentarea unui raport comitetului consultativ, iar în funcție de concluzii se decide închiderea acesteia sau aplicarea de măsuri de supraveghere sau salvgardare.
Anumite importuri pot fi supravegheate ulterior sau condiționate de o supraveghere prealabilă, de către Comisie, dacă interesele Uniunii Europene reclamă acest lucru.
Produsele care sunt aflate sub supraveghere prealabilă pot fi puse în liberă circulație doar cu un document de supraveghere. Documentul, indiferent de statul membru emitent, este valabil pe întreg teritoriul Uniunii Europene. (Regulamentul (CE) nr. 625/2009)
Măsurile de salvgardare pot fi aplicate produselor importate de către Uniunea Europeană în cantități mari sau altfel de modalități și condiții care să afecteze producătorii Uniunii Europene. Condițiile sunt similare cu cele din Regulamentul (CE) nr. 260/2009. Măsurile de salvgardare se aplică fiecărui produs care este pus în liberă circulație după intrarea lor în vigoare. Cu toate acestea, ele nu împiedică punerea în liberă circulație a produselor care sunt deja în drum spre Uniunea Europeană.
În cazul în care între Uniunea Europeană și țările terțe există acorduri speciale, acest regulament nu împiedică îndeplinirea obligaților care reies din acestea. De asemenea, nu împiedică adoptarea sau punerea în aplicare de către statele membre a unor interdicții, a unor restricții cantitative sau a unor măsuri de supraveghere justificate prin considerente de: moralitate publică, de ordine publică, de siguranță publică, de protecție a sănătății și a vieții persoanelor și a animalelor sau de conservare a plantelor, de protecție a bogățiilor naționale cu valoare artistică, istorică sau arheologică, de protecție a proprietății industriale și comerciale și de formalități speciale în cadrul schimburilor valutare. (Regulamentul (CE) nr. 625/2009)
2.1.4. Procedura Uniunii Europene de administrare a contingentelor cantitative
2.1.4. European Union procedure for administrating quantitative quotas
Regulamentul (CE) nr. 717/2008 al Consiliului din 15 iulie 2008 privind instituirea unei proceduri comunitare de administrare a contingentelor cantitative este aplicat atunci când Uniunea Europeană instituie, în mod autonom sau convențional, contingente cantitative la import și export.
Pot fi excluse din contingentele tarifare bunurile care nu sunt produse în cantități suficiente în cadrul Uniunii Europene, exceptând produse finite, deși suspendările tarifare ar putea fi acordate pentru ”produsele finite” utilizate drept componente în produsul final, dar și produsele pescărești și anumite produse agricole. (Comunicarea Comisiei privind suspendările și contingentele tarifare autonome 2011/C 363/02)
În cadrul Jurnalului Oficial al Uniunii Europene este publicat de către Comisie un aviz de deschidere a contigentelor, condițiile de admisibilitate a cererilor de licență, termenele limită de prezentare a acestora și lista autorităților naționale competente cărora acestea trebuie să le fie adresate. (Procedura UE de administrare a contingentelor cantitative)
Contingentele sunt distribuite între solicitanți, în cel mai scurt termen, după ce au fost deschise și pot fi distribuite în mai multe tranșe. (Regulamentul (CE) nr. 717/2008)
În cazul în care cantitățile nu sunt distribuite, atribuite sau utilizate acestea vor fi redistribuite. Cantitățile care trebuie redistribuite sunt determinate de Comisie pe baza informațiilor comunicate de către statele membre ale UE, și anume în funcție de cantitățile de produse contingentate care au fost importate sau exportate în cursul lunii precedente. (Regulamentul (CE) nr. 717/2008)
Regulamentul precizează trei metode de administrare a contigentelor, și anume: metoda bazată pe fluxurile comerciale tradiționale, metoda bazată pe ordinea cronologică de depunere a cererilor și metoda de distribuire proporțional cu cantitățile solicitate.
În cadrul metodei bazate pe fluxurile comerciale tradiționale, atunci când contingentele sunt distribuite luându-se în considerare fluxurile comerciale tradiționale, o parte a contingentului este rezervată importatorilor sau exportatorilor tradiționali, cealaltă revenind celorlalți importatori sau exportatori. (Regulamentul (CE) nr. 717/2008)
Importatorii sau exportatorii tradiționali sunt considerați aceia care pot demonstra că au întreprins schimburi comerciale în sau din Uniunea Europeană, ale unui produs sau ale unor produse care fac obiectul contingentului, în cursul unei perioade anterioare, denumită perioadă de referință. (Procedura UE de administrare a contingentelor cantitative)
Criteriile de conformitate cu care sunt satisfăcute cererile importatorilor sau exportatorilor tradiționali sunt stabilite de către Comisie în funcție de informațiile furnizate de către statele membre cu privire la numărul și volumul global al cererilor de import sau de export.
Dacă totalul cererilor include o cantitate egală sau mai mică decât cantitatea care este destinată importatorilor sau exportatorilor tradiționali, acestea sunt îndeplinite integral. În schimb, dacă totalul cererilor vizează o cantitate mai mare decât cantitatea destinată lor, cererile sunt onorate în mod proporțional cu partea fiecărui solicitant din totalul importurilor sau exporturilor de referință.
Distribuirea părții din contingent care le revine importatorilor sau exportatorilor netradiționali se efectuează în conformitate cu metoda bazată pe ordinea cronologică de depunere a cererilor. (Procedura UE de administrare a contingentelor cantitative)
Metoda bazată pe ordinea cronologică de depunere a cererilor se efectuează după principiul „primul venit, primul servit”, cantitatea pe care o poate primi orice operator până la epuizarea contingentului este egală pentru toți și se stabilește ținându-se seama de necesitatea atribuirii de cantități apreciabile, din punct de vedere economic, în funcție de natura produsului respectiv. Dacă beneficiarii unei licențe de import sau de export și-au utilizat contingentul distribuit, aceștia pot prezenta o nouă cerere de licență (Regulamentul (CE) nr. 717/2008)
În cadrul articolului 13 din regulament este prezentată metoda de distribuire proporțional cu cantitățile solicitate. Statele membre comunică Comisiei informații referitoare la cererile de licență primite, în urma cărora se determină numărul de cereri și volumul global al cantităților cerute. După analizarea acestor informații Comisia determină cantitatea contingentului sau a tranșelor sale, pentru care aceste autorități trebuie să emită licențele de import sau de export.
Atunci când volumul total al cererilor de licență nu depășește cantitatea contingentului, cererile sunt satisfăcute integral. Atunci când cererile depășesc volumul contigentului, ele sunt satisfăcute proporțional cu cantitățile cerute. (Regulamentul (CE) nr. 717/2008)
Licențele de import sau de export autorizează importul sau exportul produselor care fac obiectul contingentelor și sunt valabile în toată Comunitatea și au o durată de valabilitate de patru luni.
2.1.5. Protecționismul comercial și protecția împotriva barierelor comerciale
2.1.5. Tariff protectionism and protection against commercial barriers
Protecționismul comercial a jucat întotdeauna un rol de prim plan în cadrul relațiilor economice internaționale, deși cristalizarea sa ca element important al politicilor economice naționale datează în principal din epoca modernă. Pe parcursul secolului al XX – lea, odată cu amplificarea continuă și fără precedent a schimburilor comerciale la scară mondială, practicile protecționiste s-au diversificat și au îmbrăcat forme tot mai subtile. (Negrescu D., 1998, pag. 11)
Începând cu data de 22 decembrie 1994 a fost instituit Regulamentul (CE) nr. 3286/94 al Consiliului privind adoptarea procedurilor comunitare în domeniul politicii comerciale comune, în vederea asigurării exercitării de către Comunitate a drepturilor care îi sunt conferite de normele comerțului internațional, în special de cele instituite sub egida Organizației Mondiale a Comerțului. Acest regulament vizează să stabilească o procedură care să le permită operatorilor economici și statelor membre ale Uniunii Europene să solicite instituțiilor comunitare să răspundă la orice bariere comerciale instituite de țările terțe, în scopul înlăturării prejudiciului sau a efectelor comerciale negative care decurg din acestea, în conformitate cu normele comerțului internațional. (Regulamentul (CE) nr. 3286/94 )
Prezentul regulament vine ca o înlocuire a regulamentului din 1984 cu privire la practicile ilicite. Acesta acoperă barierele comerciale care pot împiedica exporturile comunitare către piețele țărilor terțe. Spre deosebire de domeniul de aplicare al regulamentului referitor la practicile ilicite, domeniul regulamentului actual este mai extins, cuprinzând pe lângă bunuri și anumite servicii, în special serviciile transfrontraliere.
Dacă ne referim la bariera comercială, putem spune că aceasta reprezintă orice modalitate comercială pe care o țară terță o adoptă, dar care este interzisă de normele de comerț internațional, care îi conferă unei părți lezate de această practică dreptul de a căuta să înlăture efectul practicii în cauză. Normele de comerț internațional sunt, în principal, cele utilizate de către OMC, dar și cele stabilite în cadrul acordurilor bilaterale cu țările terțe din care face parte și UE. (Regulamentul (CE) nr. 3286/94 )
Regulamentul definește termenul ”prejudiciu” ca fiind orice pagubă materială pe care îl poate aduce industriei comunitare de pe piața UE un obstacol în calea comerțului. Sunt considerate „efecte comerciale negative” consecințele care pot apare datorită unui obstacol în calea comerțului, în legătură cu un produs sau cu un serviciu, pentru întreprinderile comunitare de pe piața unei țări terțe și care au un impact important asupra economiei Comunității sau a unei regiuni sau a unui sector al activității economice a Comunității.
”Industria comunitară” înseamnă ansamblul tuturor producătorilor sau furnizorilor de produse sau de servicii comunitare care fac subiectul unui obstacol în calea comerțului sau ansamblul tuturor producătorilor sau furnizorilor a căror producție cumulată reprezintă o proporție majoră din producția totală a Comunității de produsele sau serviciile în cauză. Noțiunea de „întreprindere comunitară” face referire la o societate constituită în conformitate cu legislația unui stat membru și care își are sediul social, administrația centrală sau locul principal de desfășurare a activității în Comunitate, direct interesată de producția de bunuri sau de furnizare de servicii care fac obiectul obstacolului în calea comerțului. (Regulamentul (CE) nr. 3286/94 )
Pe baza acestui regulament, pot exista trei tipuri de plângeri, și anume : în numele unei industrii comunitare care a suferit prejudicii materiale ca urmare a barierelor comerciale care afectează piața Comunității; în numele uneia sau al mai multor societăți comunitare care au suferit efecte comerciale negative, ca urmare a barierelor comerciale care afectează piața unei țări terțe; de către un stat membru al UE care denunță un obstacol în calea comerțului. (Regulamentul (CE) nr. 3286/94 )
Plângerea trebuie să conțină suficiente elemente de probă ale existenței barierei comerciale și a prejudiciilor sau efectelor comerciale negative care rezultă din acestea. La examinarea prejudiciilor sau a efectelor comerciale negative, Comisia va lua în considerare anumiți factori, cum ar fi volumul importurilor sau exporturilor comunitare, prețurile concurenței industriei comunitare, rata de creștere a exporturilor către piața unde are loc concurența cu produsele comunitare, capacitatea de export în țara de origine a exportului etc. (Regulamentul (CE) nr. 3286/94 )
Plângerile predate Comisiei se realizează în scris și sunt evaluate în maxim 45 de zile. Termenul poate fi suspendat la cererea sau cu consimțământul reclamantului, pentru a putea permite colectarea de informații complementare.
Comitetul consultativ este alcătuit din reprezentanți din fiecare stat membru UE și prezidat de un reprezentant al Comisiei și servește drept forum în vederea furnizării de informații către statele membre, fiind și locul unde opiniile pot fi expuse în scris sau prin solicitarea unei consultări orale.
Dacă o plângere este considerată admisibilă, se inițiază și se anunță o examinare prin publicarea unui anunț în Jurnalul Oficial, care va indica produsul sau serviciile și țările vizate. Ulterior, Comisia va reuni toate informațiile relevante provenite de la părțile implicate. (Regulamentul (CE) nr. 3286/94 )
În cazul în care în urma procedurii de examinare nu este necesară nicio acțiune în interesul Comunității, procedura se încheie. Dacă la sfârșitul încheierii procedurii de examinare, țara sau țările terțe în cauză iau măsuri în vederea eliminării efectelor comerciale negative sau a prejudiciilor indicate în cadrul plângerii, procedura poate fi suspendată. Procedura mai poate fi suspendată și prin căutarea unei soluții amiabile care poate duce la încheierea unui acord între o țară sau țările terțe vizate și UE.
Dacă din procedura de examinare rezultă necesitatea unei acțiuni în interesul Comunității, se iau o serie de măsuri corespunzătoare, pe baza regulamentului. Măsurile pot fi: suspendarea sau retragerea oricărei concesii rezultate de negocierile de politică comercială; creșterea drepturilor vamale existente sau introducerea oricărei alte impuneri la import; instaurarea restricțiilor cantitative sau a oricărei alte măsuri care modifică condițiile de import sau de export sau care afectează în alt mod schimburile comerciale cu țara terță în cauză. (Regulamentul (CE) nr. 3286/94 )
2.1.6. Subvențiile la export
2.1.6. Export subsidy
Pentru a putea atinge diverse obiective de politică economică guvernele utilizează subvențiile. Acordul privind subvențiile și măsurile compensatorii restrânge dreptul guvernelor de a acorda subvenții care au efecte semnificative de distorsionare a comerțului. (Acordul privind subventiile si masurile compensatorii)
Conform acordului, subvențiile pot fi interzise sau permise. Subvențiile interzise reprezintă subvențiile la export si subvențiile subordonate utilizării de produse naționale cu preferință față de produsele importate. În cazul în care subvențiile acordate de guvern afectează interesele comerciale ale altor țări, acordul prevede două tipuri de remedii:
Dacă efectele adverse sunt sub formă de prejudiciu material adus industriei naționale a țării importatoare, conform acordului, țara respectivă are dreptul să perceapă taxe compensatorii pentru a contracara subvenția. Asemenea taxe pot fi percepute numai dacă, în urma unor investigații întreprinse, se constată o legătură de cauzalitate între importurile subvenționate și prejudiciul material adus ramurii industriale în cauză. Investigațiile pot fi realizate doar pe baza unei cereri înaintate de către ramura industrială afectată, în care se reclamă că importurile respective i-au cauzat pierderi. (Acordul privind subventiile si masurile compensatorii)
Dacă situația nu se rezolvă pe cale amiabilă și se ajunge la diferend, atât în caz de prejudiciu grav, dar și alte efecte adverse, țara importatoare poate ridica problema în fața Organului de Reglementare a Diferendelor, pentru a asigura retragerea sau modificarea, de către țara incriminată, a subvențiilor care provoacă efecte adverse. (Acordul privind subventiile si masurile compensatorii)
Potrivit Acordului privind subvențiile și măsurile compensatorii, subvenția reprezintă obținerea unui beneficiu, de către o ramură industrială, prin: transfer de fonduri direct de la guvern sau garanții guvernamentale pentru plata împrumuturilor; neîncasarea de către guvern a taxelor care i se cuveneau; furnizarea de bunuri sau servicii de către guvern sau achiziționarea de bunuri de către acesta. (Acordul privind subventiile si masurile compensatorii)
Dacă ne referim la subvențiile permise, acestea de împart în subvenții acționabile și subvenții neacționabile.
Acordul folosește termenul de "specificitate" cu scopul de a diferenția subvențiile acționabile de cele neacționabile. O subvenție este specifică, dacă se limitează la: o întreprindere sau un grup de întreprinderi; un sector industrial sau un grup de ramuri industriale, sau o anumită regiune geografică aflată sub jurisdicția autorității care acordă subvenția. (Acordul privind subventiile si masurile compensatorii)
Subvențiile specifice acționabile, cu câteva excepții sunt cele care provoacă, conform Acordului "efecte adverse intereselor altor Membri". Aceste efecte se pot manifesta astfel: prejudiciul grav adus intereselor altui membru sau amenințarea cu prejudiciul grav; prejudiciu sau amenințarea cu prejudiciu a industriei naționale; anularea sau știrbirea avantajelor obținute în cadrul acordurilor din OMC. (Acordul privind subventiile si masurile compensatorii)
Toate subvențiile care nu sunt "specifice" sunt neacționabile. În această categorie intră subvențiile pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru domeniul social, învățământ, sănătate, cultură etc. (Acordul privind subventiile si masurile compensatorii)
Programele de subvenții potrivit cărora subvențiile sunt acordate după criterii obiective, economice ca natură și orizontale ca aplicare sunt neacționabile. Anumite subvenții specifice sunt neacționabile dacă au fost acordate în situații specifice conforme cu cerințele Acordului, cum ar fi: subvențiile specifice permise pentru cercetare, subvenții specifice pentru regiuni defavorizate și subvenții specifice pentru protecția mediului înconjurător.
2.1.7. Măsuri antidumping
2.1.7. Anti-dumping measures
Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor non-membre ale Comunității Europene, conține norme referitoare inclusiv la calcularea marjei de dumping, la procedurile de deschidere și de desfășurare a anchetei, la instituirea de măsuri provizorii și definitive, la durata și reexaminarea măsurilor antidumping. (Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 )
Un produs face obiectul unui dumping dacă prețul său de export către Uniunea Europeană este mai mic decât prețul comparabil, practicat în cadrul operațiunilor comerciale normale, pentru un produs similar în țara exportatoare. (Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 )
Valoarea normală a unui preț este stabilită în funcție de prețurile plătite sau care urmează a fi plătite în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare. În schimb, dacă exportatorul din țara exportatoare nu produce sau nu vinde un produs analog, valoarea normală este stabilită pe baza prețurilor altor comercianți sau producători. În alte condiții speciale, valoarea normală a unui produs analog poate fi calculată pe baza costului de producție din țara de origine. (Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 )
Marja de dumping mai este stabilită și în funcție de prețul de export. Acesta este prețul care se plătește efectiv sau care urmează a fi plătit pentru produsul vândut la export către Uniunea Europeană. Marja de dumping reprezintă suma cu care valoarea normală depășește prețul de export. Se ține cont de vânzările efectuate în aceeași etapă comercială și la date cât mai apropiate posibil una de cealaltă, diferențele între condițiile de vânzare, de impozitare și de alte diferențe care afectează comparabilitatea prețurilor pentru a opera ajustările necesare. (Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 )
Taxele anti – dumping se aplică doar în cazul în care este adus un prejudiciu material important unei industrii a Uniunii Europene. Taxele anti – dumping constau în plata unor sume suplimentare, pe lângă taxele vamale, în care sunt vizați importatorii. (Rusu C. și colab., 2002, pag. 75)
Existența unui prejudiciu se stabilește în urma examinării următoarelor elemente: volumul importurilor care fac obiectul unui dumping, în special al celor care au crescut substanțial, în cantități absolute, fie în raport cu producția, fie cu consumul în UE; prețul importurilor care fac obiectul unui dumping, în special pentru a stabili dacă a avut loc o subcotare semnificativă a prețului în raport cu prețul unui produs similar din industria UE, sau dacă aceste importuri au ca efect diminuarea semnificativă a prețurilor sau împiedicarea creșterii prețurilor; impactul acestor importuri asupra industriei UE în cauză, în special în raport cu producția și utilizarea capacităților, cu stocurile, cu vânzările, cu cota de piață, cu evoluția prețurilor, cu profiturile, cu rentabilitatea investițiilor, cu fluxul de lichidități și cu ocuparea forței de muncă. (Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 )
Dacă se dorește adoptarea de măsuri, precum taxele provizorii sau definitive sau pentru încheierea unei investigații, Comisia este asistată de un comitet de apărare a comerțului. Comitetul este compus din reprezentanți ai statelor membre și este prezidat de către un membru din Comisie. Comitetul are rolul de forum de discuție între Comisie și statele membre, căutându-se întotdeauna soluția cea mai benefică .
În cazul unei plângeri în scris, depusă de către orice persoană fizică sau juridică, respectiv asociație, care acționează în numele unei industrii a Uniunii Europene, se inițiază o procedură. Plângerea trebuie să conțină o serie de informații legate de: identitatea reclamantului și o descriere a volumului și a valorii producției UE în cauză; o descriere completă a produsului care se presupune că face obiectul unui dumping, numele țării de origine, identitatea fiecărui exportator/producător și importator cunoscut; informații privind prețurile la care este vândut produsul în cauză dacă este destinat consumului pe piața internă a țării de origine sau exportatoare, prețul de export al produsului; informații privind evoluția volumului importurilor produsului respectiv și efectul acestor importuri asupra prețurilor produsului similar pe piața Uniunii Europene. (Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 )
Plângerea este luată în considerare dacă este susținută de producătorii din Uniunea Europeană ale căror producții comune reprezintă în total mai mult de 25 % din producția totală a UE.
Ancheta realizată de către Comisie vizează atât dumpingul, cât și prejudiciul. În funcție de rezultatul obținut la încheierea anchetei, pot fi impuse taxe antidumping provizorii sau definitive. Nu se aplică măsuri antidumping atunci când se concluzionează că nu este în interesul Uniunii Europene să se aplice astfel de măsuri. (Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 )
2.2. Politica privind comerțul exterior cu produse agricole
2.2. Policy on foreign trade with agricultural products
2.2.1. Posibilități de promovare a produselor agricole
2.2.1. Promoting possibilities of agricultural products
Uniunea Europeană are posibilitatea de a finanța, parțial, atât în interiorul pieței unice, cât și pe terțe piețe, anumite măsuri care au scopul de a promova produsele agricole de origine comunitară, conform Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului privind acțiunile de informare și promovare pentru produsele agricole pe piața internă și în țările terțe.
Pot fi finanțate de către Uniunea Europeană o serie de metode, cum ar fi: participări la târguri și expoziții, campanii de informare asupra sistemului comunitar referitor la protecția produselor cu denumire de origine controlată și a celor cu indicație geografică specifică. Pot beneficia de sume de la bugetul comunitar și studii cu privire la accesarea de noi piețe de desfacere.
Aceste măsuri sunt finanțate în proporție de până la 50% din bugetul UE, restul sumei fiind acoperit de către organizațiile inter–profesionale și de statul membru care le propune. (Popescu A., 2012, pag. 138)
2.2.2. Politica comercială cu cereale și semințe oleaginoase
2.2.2. Trading policy with cereals and oilseeds
Cerealele pot fi vândute de către producătorii agricoli persoane juridice pe piața internă sau la export pe baza contractelor de vânzare cumpărare încheiate și a facturilor fiscale. În cazul în care producătorii agricoli sunt persoane fizice, vânzarea se face pe baza contractelor de vânzare cumpărare și a borderourilor de achiziții cu regim special, personalizate. Sunt exceptate de la aceste reguli vânzările de cereale cu amănuntul, realizate în anumite spații publice.
Potrivit Codului fiscal, de la 1 septembrie 2013, cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele livrări de bunuri:
• toate sortimentele de pâine, precum și următoarele specialități de panificație: cornuri, chifle, batoane, covrigi, minibaghete, franzeluțe și împletituri, care se încadrează în grupa produse de brutărie la codul CAEN 1071;
• făina albă de grâu, făina semialbă de grâu, făina neagră de grâu și făina de secară, care se încadrează la codul CAEN 1061;
• triticum spelta, grâu comun și meslin, care se încadrează la codul NC 1001 99 00, și secara care se încadrează la codul NC 1002 90 00.
Așadar, triticum spelta, grâul comun și secara sunt trei categorii de cereale pentru a căror livrare în interiorul țării se aplică cota redusă de TVA de 9 %. În același timp, pentru aceste tipuri de cereale se aplică și taxarea inversă.
Potrivit unei circulare emise de Ministerul Finanțelor, pentru triticum spelta, grâul comun și secara, dacă atât furnizorul, cât și beneficiarul sunt persoane impozabile, înregistrate în scopuri de TVA în România, se aplică taxarea inversă. Acest lucru înseamnă că beneficiarul determină taxa aferentă, care se evidențiază în decontul de TVA, atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă, prin aplicarea cotei de TVA de 9 %.
De asemenea, în circulara emisă se mai precizează că nu se poate aplica taxarea inversă dacă beneficiarul nu are un cod valid de TVA. În această situație, furnizorul (persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA) va colecta TVA aplicând cota redusă de TVA de 9% pentru livrările de astfel de produse în interiorul țării.
Taxarea inversă pe cereale se aplică de asemenea și în cazul plantelor oleaginoase. Aplicarea taxării inverse este o măsură de simplificare a plații taxei pe valoarea adăugată, astfel încât persoana obligată la plata taxei este beneficiarul în locul furnizorului.
2.3. Strategia Europa 2020
2.3. Europe 2020 Strategy
Strategia Europa 2020 este o strategie a Uniunii Europene care vizează dezvoltarea acesteia prin trei priorități care se susțin reciproc: creștere inteligentă – dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare; creștere durabilă – promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive; creștere favorabilă incluziunii – promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială. (Comunicare a Comisiei Europa 2020, O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii)
Comisia Europeană propune drept obiective principale pentru Uniunea Europeană în perioada 2014 -2020 următoarele: 75% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă; 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D); obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite, inclusiv o reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens; rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% și cel puțin 40% din generația tânără ar trebui să aibă studii superioare; numărul persoanelor amenințate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane. (Comunicare a Comisiei Europa 2020, O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii)
Comisia propune ca aceste ținte ale UE să fie transpuse în obiective și traiectorii naționale, adaptate la situațiile specifice ale fiecărui stat membru. De asemenea, aceasta propune șapte teme prioritare care să ducă la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, și anume (Comunicare a Comisiei Europa 2020, O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii):
„O Uniune a inovării”, cu scopul de a îmbunătăți condițiile-cadru și accesul la finanțările pentru cercetare și inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse și servicii care creează creștere și locuri de muncă;
„Tineretul în mișcare”, în vederea consolidării performanței sistemelor de educație și facilitarea accesului tinerilor pe piața muncii;
„O agendă digitală pentru Europa”, care are drept scop accelerarea dezvoltării serviciilor de internet de mare viteză și valorificarea beneficiilor pe care le oferă o piață digitală unică gospodăriilor și întreprinderilor;
„O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”, care să permită decuplarea creșterii economice de utilizare a resurselor, care să sprijine trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, care să crească utilizarea surselor regenerabile de energie, care să ajute la modernizarea sectorul transporturilor și promovarea eficienței energetice;
„O politică industrială adaptată erei globalizării”, care are drept țel îmbunătățirea mediului de afaceri, în special pentru IMM-uri, și sprijinirea dezvoltării unei baze industriale solide și durabile, în măsură să facă față concurenței la nivel mondial;
„O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă”, pentru a moderniza piețele muncii și a oferi mai multă autonomie cetățenilor, prin dezvoltarea competențelor acestora pe tot parcursul vieții, în vederea creșterii ratei de participare pe piața muncii și a unei mai bune corelări a cererii și a ofertei în materie de forță de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională;
„Platforma europeană de combatere a sărăciei”, care să garanteze coeziunea socială și teritorială, astfel încât beneficiile creșterii și locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viață demnă și de a juca un rol activ în societate.
Strategia Europa 2020 se sprijină pe doi piloni în vederea îndeplinirii obiectivelor pentru perioada următoare, și anume abordarea tematică prevăzută, care reunește principalele obiective și priorități, dar și întocmirea de rapoarte de țară, care să permită națiunilor dezvoltarea de strategii proprii cu scopul dezvoltării economice.
Criza economică a dus la scăderea PIB-ului UE, dar și la o lipsă masivă de locuri de muncă. Uniunea Europeană funcționează ca un tot unitar, iar economiile statelor membre sunt interdependente. Creșterea efectului globalizării duce la o sprijinire mai aprofundată a industrializării. Apariția pieței unice a dus la îndepărtarea taxelor vamale și la o dependență a schimburilor comerciale. Comerțul este un instrument de dezvoltare economică a statelor membre, astfel că din acest punct de vedere Europa trebuie să acționeze în sprijinul competitivității. UE s-a dezvoltat financiar datorită comerțului, exportând pe plan mondial și importând atât materii prime, cât și produse finite. Piețele de export sunt caracterizate de o presiune intensă datorită unui flux din ce în ce mai mare de materii prime. Strategia are drept obiectiv sprijinirea creșterii productivității, cu scopul extinderii schimburilor comerciale care favorizează dezvoltarea economică.
CAPITOLUL III TEHNICI ȘI METODE DE ANALIZĂ ȘI PROGNOZĂ PRIVIND EVOLUȚIA COMERȚULUI EXTERIOR CU PRODUSE AGRICOLE
CHAPTER III ANALYSING METHODS AND TECHNICS AND PREDICTIONS ON THE EVOLUTION OF FOREIGN TRADE WITH AGRICULTURAL PRODUCTS
3.1. Scopul și obiectivele cercetării
3.1. Research – purpose and objectives
Scopul cercetării este de a analiza situația comerțului cu produse agroalimentare a României, în particular cu cereale și oleaginoase, și de a găsi modalități de îmbunătățire a acestuia.
Plecând de la scopul cercetării au fost identificate următoarele obiective specifice:
Descrierea comerțului în economia României:
Găsirea de modalități pentru îmbunătățirea exportului de cereale și oleaginoase:
Care sunt principalele țări partenere pentru schimburile comerciale cu cereale și oleaginoase în 2014:
Influența strategiei Europa 2020 asupra comerțului;
Realizarea de prognoze ale importului și exportului, dar și ale prețurilor de import și export, pentru principalele produse din grupa cerealelor și oleaginoaselor, pentru perioada 2015 -2020;
3.2. Noțiuni generale de metodologie
3.2. General notion of methodology
Relațiile economice internaționale desemnează totalitatea legăturilor, schimburilor și tranzacțiilor economice dintre statele lumii. (Gh. Popescu, 2001)
Ele cuprind:
circulația internațională a mărfurilor corporale;
circulația internațională a serviciilor;
fluxurile internaționale de credit și financiare;
cooperarea și specializarea în producție;
fluxurile internaționale ale rezultatelor cercetării științifice;
fluxurile internaționale ale resurselor umane.
În timp, datorită extinderii acestor relații economice la nivel internațional, s-a produs crearea pieței mondiale unice, dar și formarea economiei naționale unitare.
Importanța schimburilor economice internaționale sporește continuu, statele lumii fiind tot mai puternic interdependente, mai implicate în fluxurile mondiale de valori, (Gh. Popescu, 2001) dar și de mărfuri, ceea ce face ca activitatea de comerț să devină una extrem de importantă.
Formarea bazei teoretice a studierii raporturilor economice internaționale s-a format de-a lungul timpului.
Începuturile le găsim poate în Antichitatea grecească, în operele lui Aristotel, dar și ale altora, Platon sau Xenofon. Anticii erau adepții unei economii închise și nu marelui comerț. Structurile din Antichitate, dar și din Evul Mediu până la sfârșitul secolului al XV – lea erau dominate de producția naturală de autoconsum, ceea ce a restricționat formarea comerțului internațional.
Comerțul internațional corespunde liberalismului economic, importurilor și exporturilor de bunuri și servicii în alte țări și investițiilor străine. Este necesar pentru o țară să își consume propriile resurse, dar și să își vândă producția.
Teoria comerțului internațional este fondată pe baza teoriilor clasice de economie, care au încercat să definească comerțul internațional.
Primul model de comerț internațional este cel mercantilist, care s-a dezvoltat pe parcursul unei perioade de aproximativ 250 de ani, în secolele al XVI –lea și al XVII – lea. Acesta se baza pe balanța excedentară. Neacceptată în primă fază, în secolul al XX – lea, aceasta și-a luat revanșa prin succesul pe care l-au obținut economiile bazate pe modelul neomercantilist din Japonia, Taiwan, Coreea de Sud, care au reușit să mențină o balanță comercială excedentară.
Modelul fiziocrat, al balanței comerciale echilibrate, a fost cel de-al doilea apărut, urmat de modelul clasic. Adam Smith (1723–1790), David Ricardo (1772–1823) și John Stuart Mill (1806–1873) au formulat noțiunile de avantaj absolut, costuri comparative și avantaje relative, sau teoria valorilor internaționale, care au reprezentat baza și esența acestui model.
La baza teoriei lui Adam Smith se găsesc ca premise esențiale teoria valorii muncă, care susține că munca este unicul factor de producție și că într-o economie de tip închis bunurile se modifică în funcție de munca încorporată în producerea lor, ipoteza pieței cu concurența pură și perfectă, dar și aceea a deplinei mobilități internaționale a muncii. (Giurgiu A, 2008, pag. 52)
Friedrich List a creat un nou model, care a format bazele protecționismului educator. Acesta considera că o națiune poate avansa printr-o etapă agrar – industrială.
Mihail Manoilescu (1891–1950), gânditor liberal român, considera că fiecare țară trebuie să se orienteze către ramurile cu cea mai mare productivitate națională, model care formează esența protecționismului economic permanent. Toate activitățile care au o productivitate superioară productivității medii naționale ar trebui încurajate de către politica economică. Protecția vamală ce va fi stabilită trebuie să pună condiții de egalitate între producția națională și concurența externă. Economistul român a demonstrat că – totdeauna și pretutindeni – în comerțul dintre țări, nivelul productivității muncii naționale este determinant în obținerea câștigului sau înregistrarea pierderii. În comerțul internațional vor câștiga țările industriale (care au o productivitate națională superioară) și vor pierde țările agrare (care au o productivitate a muncii naționale mai mică). (Popescu Gh., 2001)
Autorii modelului HOS, suedezii Bertil Gothard Ohlin (1899–1979), Eli Filip Heckscher (1879–1952), americanul Paul Anthony Samuelson (1915-2009) și germano–americanul Wolfgang Friedrich Stolper (1911–2002), au utilizat instrumentarul marginalist al teoriei subiective a valorii determinată de utilitate, din modelul ricardian. Așa a luat naștere teoria proporției factorilor și a egalizării prețurilor în comerțul internațional.
3.3. Modele ale evoluției comerțului exterior
3.3. Evolution model of foreign trade
3.3.1. Modelul mercantilist. Balanța comercială excedentară
3.3.1. The Mercantilist Model. Excendentary Trade Balance
Mercantilismul a fost primul curent de gândire economică, care s-a afirmat în Europa între anii 1500 – 1750 și se baza pe trecerea de la economia locală la cea națională, de la feudalism la capitalism, de la un comerț rudimentar la unul internațional.
Balanța comercială excedentară reprezintă conceptul prin care puterea unei națiuni poate fi mărită, dacă exporturile sunt superioare importurilor.
Principalul ax de analiză a schimburilor economice internaționale îl constituie, în modelul mercantilist, raportul dintre veniturile și cheltuielile legate de comerț. De asemenea, mercantiliștii susțin că bogăția unei țări este măsurată prin deținerile ei de aur și argint, iar comerțul exterior este un mijloc de îmbogățire.
În evoluția gândirii și practicii mercantiliste cu privire la comerțul exterior se disting două etape, și anume Balanța bănească excedentară și Balanța comercială excedentară.
Balanța bănească excedentară a presupus printre altele încercarea de impunere a următoarelor măsuri (Popescu Gh., 2001):
conferirea unei puteri de cumpărare superioare – față de conținutul lor metalic – banilor străini, comparativ cu cei naționali;
impunerea plății impozitelor cu bani de către negustori și industriași în vederea repatrierii valutei încasate din exporturi;
limitarea importului produselor manufacturate străine;
interzicerea practicii comerțului național de către străini sau scoaterea monezii peste graniță și favorizarea naționalilor pentru practicarea comerțului în interiorul țării;
dezvoltarea industriei prelucrătoare naționale, cu scopul de a oferi produse scumpe la export;
instituirea monopolului la transportul mărfurilor, exclusiv pentru mijloacele de transport naționale (Actele de navigație din Anglia din anii 1651 și 1660).
Balanța comercială excedentară are ca și principiu cumpărarea si vinderea cât mai masivă, oriunde și oricât, cu condiția ca încasările să fie mai mari decât plățile.
Altfel spus, dinamica gândirii mercantiliste a fost următoarea (Popescu Gh., 2001):
3.3.2. Modelul fiziocrat
3.3.2. The Physciocart Model
Popescu Gh. afirmă despre comerțul exterior, ca și cel intern, că nu produce o bogăție reală, ci numai un câștig pentru unii, egal cu pierderea celorlalți. Fiziocrații consideră comerțul un joc cu sumă nulă. (Popescu Gh., 2001)
„Toate națiunile comerciale se mândresc la fel de a se îmbogăți prin comerț, dar lucru de mirare! ele cred toate să se îmbogățească, câștigând unele de la altele. Trebuie convenit că acest pretins câștig, așa cum îl concep dânsele, trebuie să fie un lucru miraculos, căci după această părere, fiecare câștigă și nimeni nu pierde” (Guide C., Rist C., 1926, pag.27)
O serie de aspecte sunt remarcate în ceea ce privește comerțul și banii, conform fiziocrațiilor (Popescu Gh., 2001):
1. Bunurile și serviciile economice, sau altfel spus, bogăția comercială, pot fi schimbate pe bani. Dar, fiziocrații acceptă că prin schimb utilitatea mărfurilor schimbate crește.
2. Mărfurile au atât, „valoare uzuală” (utilitate), cât și, „valoare venală” (de schimb).
3. Prețul reprezintă expresia bănească a valorii de schimb.
4. Valoarea de schimb nu este o funcție a utilității. Prețul și utilitatea sunt noțiuni diferite. Nevoile oamenilor sunt cele care au dus la crearea utilității bunurilor, iar prețul este determinat de factori independenți de voința umană (costuri, concurență etc.).
5. În concepția fiziocraților o parte din bunuri sunt considerate „oarecare”, cum ar fi aerul, lumina zilei, întunericul nopții etc. și nu au valoare de schimb, nu devin mărfuri. Astfel că, conform acestora bunurile economice sunt cele care formează bogăția comercială.
3.3.3. Modelul avantajului absolut. Adam Smith
3.3.3. The Model of Absolute Advantage. Adam Smith
Adam Smith este considerat ca fiind unul dintre primii economiști moderni care au încurajat comerțul liber.
Gândirea sa cu privire la diviziunea muncii, care duce la îmbunătățiri calitative și cantitative ale producției, constituie baza comerțului internațional. Comerțul exterior este avantajos pentru națiuni pentru că acordă valoare surplusurilor, prin schimbarea lor în altceva, care să satisfacă o parte din nevoile statelor. Prin extinderea pieței se creează o creștere a consumului și implicit a producției, veniturilor și bunăstării societății și populației. (Schumacher, 2012)
Conform Popescu Gh. avantajul absolut reprezintă câștigul pe care îl obține o țară din comerțul internațional, când reușește să importe o marfă la un preț extern inferior costului său național unitar.(Popescu Gh., 2001)
Pentru a întelege teoria smithiană despre comerțul internațional se au în vedere următoarele principii (Popescu Gh., 2001):
Principiul maximizării eficienței. Fiecare economie națională și fiecare întreprinzător trebuie să producă și să exporte, în special, mărfuri pentru care au cei mai ieftini și abundenți factori de producție, sau altfel spus bunuri obținute cu cel mai mic cost unitar.
Principiul liberei concurențe în comerțul internațional, adică fără monopol sau restricții tarifare ori netarifare.
Principiul circulației libere a metalelor prețioase între țări și al convertibilității depline a banilor de hârtie.
„Maxima oricărui cap de familie prudent este de a nu încerca să producă în casă lucruri care l–ar costa mai mult producându–le decât cumpărându–le. Croitorul nu încearcă să–și facă singur ghete, ci și le cumpără de la cizmar. Cizmarul nu încearcă să–și facă singur haine, ci îi încredințează acest lucru croitorului. Fermierul nu încearcă să–și facă nici haine, nici ghete, ci se folosește în acest scop de meseriașii respectivi. Toți văd că e în interesul lor să–și exercite munca, într–un mod care să le ofere oarecare superioritate față de vecini; și să cumpere cu o parte din produsul activității lor sau – ceea ce e același lucru – cu prețul unei părți din acest produs, toate cele de care mai au nevoie” (Smith A.,1962, pag. 305)
3.2.4. Modelul costurilor comparative și al avantajelor relative. David Ricardo
3.2.4. The Model of Comparative Costs and of Relative Advantages. David Ricardo
Teoria clasică a comerțului internațional este atribuită lui David Ricardo, deși nu a fost singurul care a scris despre costul comparativ, și putem să îl dăm exemplu pe Robert Torrens, cu lucrarea ”Eseu asupra comerțului cu cereale”. (Gandolfo G., 2014, Giurgiu A., 2008)
David Ricardo a afirmat că principala variabilă care explică existența și modelul comerțului internațional este dat de tehnologie. Deosebirea dintre costurilor comparative de producție – condiția necesară pentru ca schimbul internațional să aibă loc – reflectă, de fapt, o diferență în tehnicile de producție. Teoria vizează, de asemenea, demonstrarea faptului că comerțul este benefic pentru toate țările participante. (Gandolfo G., 2014)
Ricardo explică avantajul comparativ ca o diferență a productivității muncii și îl consideră relativ, spre deosebire de Adam Smith, care apreciază avantajul ca fiind absolut. O țară realizează un avantaj relativ din comerțul internațional dacă în schimbul mărfii exportate obține o cantitate mai mare din marfa importată decât și-ar putea produce singură cu același consum de resurse. (Popescu Gh., 2001)
Conform David Ricardo, o țară se va specializa în producerea acelor bunuri pe care le poate fabrica mai eficient și va cumpăra din altă țară acele bunuri pe care le realizează mai puțin eficient, chiar dacă ea ar putea produce aceste bunuri mai eficient decât țara terță. (Udrescu M., 2012)
Ca și Adam Smith, economistul a dezaprobat protecționismul, în favoarea liberului schimb, considerând că singurul efect al subvențiilor și taxelor este deturnarea unui capital de la utilizarea către care el ar fi normal orientat. (Giurgiu A., 2008)
3.3.5. Modelul valorilor internaționale. John Stuart Mill
3.3.5. The Model of International Values. John Stuart Mill
John Stuart Mill a pornit teoria sa de la cea formulată de David Ricardo, a costurilor comparative, neacceptând însă concluzia acestuia, conform căreia fiecare țară participantă obține avantaje relative la schimburile comerciale. Conform economistului, produsele unei țări se schimbă contra produselor altor țări de așa manieră încât totalitatea exporturilor sale acoperă exact totalitatea importurilor proprii. Legea valorilor internaționale nu este decât o generalizare a legii generale a valorii pe care noi o numim ecuația cererii și ofertei. (John Stuart Mill, Principes d'économie politique et de l'impôt, p. 592, reprodus după Popescu Gh., 2001, pag. 90). De asemenea, J.S. Mill consideră că oferta de export a unei țări este identică cu cererea sa de import. (Pohoață I, 1993, pag. 160).
Produsul unei țări se schimbă pentru produsul altor țări, la asemenea valori încât exporturile sale să poată plăti integral importurile. Această Lege a valorilor internaționale, apreciază John Stuart Mill este o extensiune a legii generale a valorii, pe care noi o denumim Ecuația Ofertei și Cererii. Am văzut că valoarea unei mărfi se modifică astfel încât să aducă cererea exact la același nivel cu oferta. (Backhouse R., 1994, pag. 77).
John Stuart Mill formulează, de asemenea, conținutul raportului de schimb, prin afirmația că valoarea produselor importate se măsoară prin valoarea produselor exportate, care ar trebui date în schimb. (Popescu Gh., 2001, pag. 91-92)
3.3.6. Modelul protecționismului educator tempoar. Friedrich List
3.3.6. The Model of Educative and Temporary Protectionism. Friedrich List
Friedrich List a fost inițiatorul Școlii Istorice Germane de Economie Politică, care considerând liberalismul clasic inacceptabil, a pus bazele teoriei protecționismului educator. (Popescu Gh., 2001, pag. 104)
Protecționismul reprezintă modalitate de apărare a țărilor în curs de dezvoltare împotriva celor industrializate, în așa fel încât țările dezvoltate să nu acapareze economia națională. Unele națiuni, care au fost favorizate de împrejurări, scrie Alain Geledan, au devansat pe altele în manufacturi, în comerț și navigație. Acestea sunt conștiente că progresul pe care l–au realizat constituie mijlocul cel mai eficient de a dobândi și de a conserva supremația politică. Ele au adoptat și conservă și astăzi măsuri calculate pentru a monopoliza manufacturile și comerțul și pentru a împiedica progresul națiunilor mai slab dezvoltate. (Geledan A., 1993, pag. 202) Friedrich List consideră că politica vamală poate fi aplicată cu succes doar în perioada în care se trece de la starea agricolă la cea agricol – industrială. (List F., 1973, pag. 35). Se poate concluziona că, cu ajutorul protecționismului vamal se urmărește dezvoltarea industriei naționale. (Popescu Gh., 2001, pag. 112-113)
3.3.7. Forțele naționale productive și comerțul exterior. Modelul protecționismului permanent. Mihail Manoilescu
3.3.7. National Productive Forces and International Trade. The Model of Permanent Internal Protectionism. Mihail Manoilescu
În lucrările sale, economistul Mihail Manoilescu demonstrează că teoria comerțului, după modelele lui Adam Smith și David Ricardo, nu oferea soluții pentru țările care se aflau încă în curs de dezvoltare, cu putere redusă de cumpărare a importurilor. (Botez Gh.O., 2012)
Modelul protecționismului tarifar este în principal axat pe economia națională, care este privită atât ca o sumă a forțelor de producție, cât și ca o asociere de agenți economici individuali. (Păiușan R. și colab., 2004) Economistul consideră că doi indicatori economici, productivitatea muncii și productivitatea capitalului facilitează realizarea performanțelor economice. Promovarea unei politici protecționiste permanente, care să își aducă suportul în ramurile economiei corelat cu eficiența acestora , dar și impunerea dezvoltării industriale a țărilor agricole prin protecția materiilor prime proprii față de comerțul internațional sunt considerate necesare de către Mihail Manoilescu. (Popescu Gh., 2001, pag. 138-140)
Concluziile lui Popescu Gh. cu privire la modelul protecționismului permanent sunt următoarele: (Popescu Gh., 2001, pag. 149-150)
1. Când o țară are o productivitate națională mai mare la marfa A și una mai scăzută la marfa B, întotdeauna va produce și va exporta marfa A, iar marfa B va fi importată.
2. Dacă țara menționată la punctul 1., care efectuează schimburi comerciale deține un avantaj comparativ, ea obține și un avantaj competitiv (veniturile din export sunt mai mari decât plățile pentru import, sau > 1) și are un comerț exterior rentabil. Rentabilitatea comerțului exterior și avantajul său competitiv sunt direct proporționale.
3. Un alt scenariu ar fi ca schimbul să aibă loc între o țară cu avantaj comparativ și una cu dezavantaj comparativ, întotdeauna, numai prima va câștiga, iar cea de a doua va pierde. Câștigul primei țări este direct proporțional cu avantajul său competitiv ( > 1), iar pierderea celei de a doua este direct proporțională cu dezavantajul său competitiv ( < 1).
3.3.8. Modelul proporției factorilor de producție și al egalizării prețurilor în țările partenere. Heckscher-Ohlin-Samueson (HOS)
3.3.8. The Model of Proportions of Productive Factors and Equalization of Prices in Partner Countries. Heckscher-Ohlin-Samueson (HOS)
Economiștii considerau că sursa avantajului comparativ o reprezintă diferențele apărute datorită factorilor de producție existenți. Într-o analiză rigidă a modelului, observăm că permite susținerea deschiderii țărilor la IT, arătând că este eficientă, reciproc avantajoasă și pozitivă pentru întreaga lume. Cu toate acestea, limitează analiza la câștigurile statice de bunăstare. (Afonso Óscar, 2001)
Conform Popescu Gh. putem să tragem următoarele concluzii cu privire la modelul HOS (Popescu Gh., 2001, pag. 150 – 160):
1. Atât capitalul, cât și munca se regăsesc în structuri și volume diferite în fiecare țară.
2. Dacă se respectă corelația k’ ≠ s’, unde, k’ reprezintă capitalul și s’ munca, în fiecare țară există o abundență relativă dintr-un factor anume.
3. În cazul existenței unei abundențe relative de capital, este necesar ca fiecare țară să se specializeze în producția și exportul mărfii la care k’/s’ este cel mai mare (sau s’/k’ este cel mai mic), comparativ cu alte mărfuri produse în aceeași țară. În schimb, dacă vorbim de o abundență relativă de muncă, fiecare țară se specializează în producția și exportul mărfii la care s’/k’ este cel mai mare (sau k’/s’ este cel mai mic), comparativ cu alte mărfuri produse în aceeași țară. Se dorește ca în acest fel fiecare țară să își orienteze producția către bunurile pentru care se consumă cele mai ieftine și mai abundente materii prime.
4. În acest fel, scopul comerțului internațional este de a exporta (prin mărfurile sale) factorii de producție relativ abundenți și de a importa (prin mărfurile străine) factorii de producție relativ rari.
5. Orice țară poate obține un avantaj din comerțul exterior, prin exportarea mărfurilor produse la cele mai mici costuri. Comerțul exterior va fi rentabil în cazul în care încasările vor depăși plățile pentru import (iar acestea vor fi inferioare costurilor unitare interne, cerute de producerea în țară a mărfurilor importate). În acest caz, țara înregistrează atât un avantaj competitiv, cât și unul absolut, în sens smithian.
6. Exporturile și importurile duc la modificarea cantităților și prețurilor factorilor de producție și bunurilor finale în fiecare țară, dar și pe plan mondial. Datorită exportului factorilor abundenți și importului factorilor rari se realizează o redistribuire a cantităților de factori și de mărfuri între țări și regiuni. Acest lucru duce la o abundența relativă de factori de producție și de mărfuri datorită transformării în raritate relativă și invers, raritatea relativă se transformă în abundență relativă. În general, țările și regiunile au aceeași dotare relativă, atât cantitativ cât și structural, de factori de producție și de mărfuri. Acest lucru duce la scăderea prețurilor factorilor de producție abundenți și, respectiv a mărfurilor abundente și creșterea prețurilor celor rari(e). Astfel, se poate spune că are loc egalizarea cererii cu oferta de factori de producție și de mărfuri în fiecare țară și pe plan mondial. În asemenea condiții, conform teoremei Stolper–Samuelson, prețurile factorilor de producție și ale mărfurilor tind să se egalizeze pe piața internațională.
3.3.9. Paradoxul Leontief
3.3.9. Leontief Paradox
Paradoxul Leontief s-a creat din încercarea acestuia de a demonstra teorema HOS și se bazează pe o neînțelegere conceptuală simplă. Se presupune că, dacă capitalul pe cap de locuitor reprezentat prin exporturi este mai mic decât capitalul pe cap de locuitor reprezentat prin importuri, atunci țara respectivă este slab dotată raportat la forța de muncă, afirmație care poate fi falsă. Aceasta poate fi adevărată dacă exportul net rezultat din forța de muncă este la polul opus față de exportul net rezultat din capital. (Leamer E.E., 1980 )
Sintetizând, afirmă Popescu Gh., noutățile aduse de către această teorie sunt următoarele (Popescu Gh., 2001, pag. 170 – 174):
1. Țările relativ abundente în capital exportă mărfuri intensive în muncă superior calificată, iar țările abundente în muncă exportă mărfuri intensive în muncă inferior calificată.
2. Țările avansate tehnologic exportă mărfuri intensive în tehnologii noi, iar țările rămase în urmă exportă mărfuri intensive în tehnologii inferioare, ca urmare a decalajului tehnologic. Datorită transferului de informație, țările avansate tehnologic trebuie să aibă o activitate inovațională continuă, pentru a evita pierderea avansului tehnologic.
3. Evoluția produselor în timp este în strânsă legătură cu comerțul internațional. La începutul ciclului lor de viață mărfurile sunt exportate de țările avansate tehnologic (abundente și intensive în capital), iar în faza finală a ciclului lor mărfurile sunt exportate de țările rămase în urmă (abundente și intensive în muncă).
4. Toate țările participante la comerțul internațional obțin un avantaj comparativ intern (în sens ricardian) dacă se specializează pe producția și exportul mărfurilor pentru care dispun de o abundență relativă de factori de producție (naturali sau dobândiți).
Fiecare țară poate realiza și un avantaj relativ din comerțul internațional dacă (și numai dacă) în schimbul mărfii exportate obține o cantitate mai mare din marfa importată decât și–ar putea produce singură cu același consum de resurse (în autarhie).
5. Avantajele din comerțul internațional sunt distribuite inegal între țările partenere. Cel mai adesea, țările abundente și intensive în capital (de regulă cele industrial dezvoltate) obțin avantaje mai mari decât cele abundente și intensive în muncă (de regulă cele cu structuri industriale mai puțin dezvoltate sau agrare). Este vorba, aici, în principal și în primul rând, de avantajele competitive și nu – neapărat – și de cele comparative, sau de cele absolute.
3.4. Statistica în comerțul exterior
3.4. Foreign Trade Statistics
3.4.1. Statistică – noțiuni generale
3.4.1. Statistic – general notions
Statistica este știința care studiază aspectele cantitative și calitative ale fenomenelor social – economice de masă, fenomene care sunt supuse acțiunii legilor statistice ce se manifestă în condiții concrete variabile în timp și spațiu (Neacșu G., 2009).
Statistica se clasifică în trei categorii: Statistică teoretică, care are ca obiect de studiu elaborarea principiilor, tehnicilor și metodelor folosite în procesul cercetării statistice, Statistica de ramură (agricultură, industrie, transporturi, turism, construcții etc.) și Statistică macroeconomică, care permite măsurarea variabilelor macroeconomice: produsul intern brut, venitul național, produsul național brut etc. (Neacșu G., 2009).
Statistica macroeconomică studiază latura cantitativă, în strânsă legătură cu cea calitativă, a structurii, funcționalității și comportamentului de ansamblu a sistemului, cu scopul de a oferii informații care sunt necesare pentru fundamentarea deciziilor viitoare. (Băcescu – Cărbunaru A., 2009, pag. 11)
Populația și eșantionul, pe care le definim în continuare sunt concepte de bază în statistică. Populația reprezintă mulțimea tuturor itemilor de interes într-un anumit studiu. Itemul este denumirea generică pentru orice element al mulțimii date pe care o analizăm, fie că este vorba despre populație, fie despre eșantion. Eșantionul este o parte a populației care a fost selectată pentru a reprezenta caracteristicile de interes ale întregii mulțimi de date. (Elena Druică, 2011).
Datele pot fi prezentate prin serii statistice. Seria statistică definește corespondența dintre două șiruri de date statistice în care primul reprezintă variația caracteristicii urmărite, iar al doilea șir cuprinde frecvențele de apariție a variantelor caracteristicii. (Isaic Maniu și colab., 1999, pag. 51-52)
În funcție de natura caracteristiilor urmărite, acestea sunt clasificate în serii de repartiție sau de distribuție (sunt elaborate când caracteristica urmărită este numerică sau cantitativă), serii cronologice sau de timp (acestea prezintă evoluția în timp a unui fenomen sau descrie un anumit proces și se prezintă sub forma unui șir sistematizat de valori), serii teritoriale sau de spațiu (reprezentând variația teritorială a fenomenelor analizate) și serii descriptive sau enumerative (prezentate sub formă de listă ale unităților după o anumită caracteristică) (A. Isaic – Maniu și colab., 1999, Voineagu V. și colab., 2001).
3.4.2. Regresia liniară și corelația
3.4.2. Linear Regressions and Correlations
Statistica cuprinde printre altele și testarea ipotezelor, estimări și preconizări. În economie dependențele sunt relevate ca o tendință, putând fi scoase în evidență doar prin studiul unui număr mare de cazuri individuale. (Alexandru Isaic – Maniu & colab., 1999, pag. 167)
Pentru a scoate în evidență legea care se manifestă în legătura dintre fenomene este necesar să se descrie, prin intermediul unei ecuații analitice, forma corespunzătoare a legăturii dintre variabile. (Alexandru Isaic – Maniu & colab., 1999)
Funcția de regresie descrie modul în care caracteristica Y este legată sau evoluează sub influența lui X (Alexandru Isaic – Maniu & colab., 1999, J.Holton Wilson & colab., 2012). Un prim pas în alegerea unui model de regresie îl reprezintă construirea corelogramei. Cele mai utilizate modele în studiul fenomenelor și proceselor social – economice sunt: modelul liniar, de forma y=a+bx; modelul exponențial de foma y= sau log y = log a + x log b = a +bx; modelul putere, de forma y= sau log y = log a + b log x; modelul parabolic, de forma y=a+bx+cx²; modelul parabolic de forma y=a+b·; modelul Gomez, de forma y=a·.(Gabriela Neacșu, 2009) Un model de regresie există, doar atunci când există o conexiune între X și Y. (Harrell, 2001)
Analiza comparativă a două sau mai multe serii cronologice prezintă, de asemenea interes. Dependența reciprocă dintre două variabile aleatoare este studiată cu ajutorul coeficientului de corelație (ρ). Coeficientul de corelație este rădăcina pătrată din coeficientul de determinare (ρ²), care este unul dintre cei cinci parametri prin care este caracterizată o repartiție bidimensională, după formula: (Sandu Gh., 1995, Isaic – Maniu A. & colab., 1999, pag. 192, 270-275)
– fiind abaterile medii pătratice ale celor două variabile.
Covariația liniară este echivalentă cu coeficientul de corelație, dar conținutul este diferit, în sensul că măsoară intensitatea legăturii variațiilor dintre fenomene. (Isaic – Maniu A. & colab., 1999, pag. 270-275)
Conform Voineagu V. și colab. coeficientul de corelație ia valori cuprinse între +1 și -1. Semnul indicatorului arată sensul legăturii, legătură directă dacă este pozitiv și legătură indirectă dacă este negativ. Atunci când acesta ia valoarea 0, cele două variabile nu sunt corelate liniar. Dacă valoriile sunt apropiate de ±1 legătura între x și y este extrem de puternică, apropiată de legăturile de tip funcțional. Valorile intermediare ale indicatorului (între 0 și ±1) corespund unei intensități diferite ale corelației, mergînd de la o legătură slabă (sub 0,5) până la o legătură foarte puternică (peste 0,75). (Voineagu V. și colab., 2001, pag. 205-206)
3.4.3. Indicatori statistici ai comerțului exterior
3.4.3. Statistic Indicators of Foreign Trade
În cel mai larg sens, indicatorul poate fi definit ca expresia numerică a unor fenomene, procese, activități sau categorii economice și sociale delimitate în timp, spațiu și structură organizatorică. Pentru a cunoaște fenomenele de masă, indicatorii statistici îndeplinesc mai multe funcții: de măsurare, de comparare, de estimare, de sinteză, de verificare a ipotezelor și/sau testare a semnificației parametriilor utilizați. (A. Isaic – Maniu și colab., 1999, pag. 56)
Comerțul exterior reprezintă volumul exporturilor și importurilor de bunuri economice ale unei țări. (Popescu A., 2012)
Volumul valoric al comerțului exterior al fiecărei țări se obține prin însumarea datelor statistice referitoare la valoarea importului și exportului țării respective.
Volumul valoric al mărfurilor care se schimbă între diferitele țări care participă la comerțul internațional se determină, în general, fie prin volumul valoric al exportului tuturor țărilor participante, fie prin valoarea importului total al acestora. (Mănescu M., Titus C., 1975, pag. 101)
Balanța comercială reprezintă diferența dintre export și import și se exprimă în valută convertibilă. Dacă rezultatul acestei diferențe este pozitiv, avem de-a face cu un sold pozitiv sau excedentar, situație în care țara respectivă este ”net exportatoare”, iar în cazul în care acesta este negativ, întâlnim un sold negativ sau deficitar al balanței comerciale, iar țara se numește ”net importatoare”. Este important ca valoarea exporturilor să fie mai mare decât a importurilor. (Popescu A., 2012)
Indicii individuali exprimă variația caracteristicii unui singur fel de marfă și pentru calcularea lor se utilizează, atât la export cât și la import formulele cunoscute:
=x100, pentru exprimarea variației cantitative a caracteristicii
=x100, pentru exprimarea variației calitative a caracteristicii,
în care 1 și 0 pe lângă literele q și p arată, în cazul indicilor dinamici, perioada curentă (raportată) respectiv perioada de bază pentru care sunt considerate cantitățile sau prețurile luate în studiu.
Circulația mărfurilor în comerțul exterior înglobează de obicei un număr mare de mărfuri. Indicele valoric exprimă variația, de la o perioadă la alta, a valorii unei grupe sau a totalității mărfurilor exportate sau importate. Acest indice se elaborează prin însumarea valorii mărfurilor individualizate, pe baza formulei:
=x100,
simbolizându-se indicele de grup (general) cu I, iar procedeul însumării cu litera majusculă ∑ (sigma).
Variațiile valorilor care se înregistrează pentru export și import sunt determinate de schimbarea cantității de mărfuri aflate în circulație și a prețurilor de vânzare sau cumpărare.
Indicele volumului fizic reflectă schimbările intervenite în totalul cantitativ al unei grupe de mărfuri sau al ansamblului exportului și importului, precum și al întregului comerț exterior, utilizându-se prețuri constante sau prețuri convenționale, pentru a se elimina influența modificării prețurilor de la o perioadă la alta sau din punct de vedere teritorial. El permite să se cunoască în ce măsură creșterea sau descreșterea valorii schimburilor în total, pe grupe de mărfuri sau pe țări, este o consecință a sporirii sau diminuării cantităților de mărfuri schimbate. (Mănescu M., Titus C., 1975, pag. 123)
Indicele volumului fizic trebuie să fie construit cu ponderea constantă de bază, respectiv cu coeficientul nivelului neschimbat al prețurilor din perioada de bază, iar indicele prețurilor trebuie să fie calculat cu ponderea variabilă curentă, adică cu coeficientul cantităților din perioada curentă. Formulele respective vor fi (Mănescu M., Titus C., 1975, pag. 125):
=x100, =x100.
În analiza activității de comerț exterior, pentru a putea studia dinamica, evoluția în timp pe mai multe perioade sunt utilizați indicii cu baza fixă sau cu baza în lanț. Indicii cu bază fixă () exprimă modificările indicatorului studiat în diferite momente de timp în comparație cu nivelul înregistrat într-un anumit moment, numit ”baza de comparație”. Indicii cu bază în lanț () exprimă modificările indicatorului studiat de la un moment la altul în comparație cu nivelul înregistrat în momentul precedent, așadar baza de comparație este mobilă sau în lanț. (Popescu Agatha, 2012)
Indicatorul Grubel – Lloyd, care se notează cu ”GL”, exprimă intensitatea schimburilor comerciale într-o ramură. Acest indicator ajută la determinarea locului pe care îl ocupă comerțul exterior al unei țări în cadrul unei ramuri economice, prin evidențierea exporturilor și importurilor unei categorii de produse în exporturile și importurile totale ale țării respective. (Popescu A., 2012)
Acest indicator se calculează după următoarea formulă (D. Greenaway și R.C. Hine, ):
GL=
unde:
= exporturile din categoria i produse;
= importurile din categoria i produse;
Indicatorul Grubel – Lloyd poate avea orice valoare între 1 și 0, iar cu cât comerțul intraramură este mai apropiat de 1, acesta este considerat mai semnificativ.
Pentru caracterizarea evoluției comerțului exterior din punctul de vedere al evoluției paralele a două curente de mărfuri se utilizează gradul de acoperire a importului prin export. Dezvoltarea proporțională a economiei cere ca între export și import să existe un raport echilibrat, respectiv ca rezultatele circulației mărfurilor din afară în țară, și invers, să prezinte o balanță excedentară. Gradul de acoperire a importului prin export caracterizează aceste situații, putând să arate măsura în care echilibrul nu este realizat.
Gradul de acoperire al importului prin exporturi reprezintă un indicator de competitivitate economică și se calculează după formula următoare: (Anghelache C., 2008)
reprezintă gradul de acoperire al importului prin exporturi;
E – valoarea exporturilor;
M – valoarea importurilor.
Indicatorul Balassa (IB), determină fluxurile intraramură după relația:
IB=
unde: exprimă exporturile ramurii i;
exprimă importurile ramurii i.
Indicatorul poate lua valori cuprinse între -1, situație în care țara respectivă nu realizează decât importuri și +1, când se realizează numai exporturi, intensitatea maximă a schimburilor intraramură este realizată atunci când indicatorul are valoarea zero. (Giurgiu A., 2008)
Volumul comerțului exterior/locuitor, , este un indicator al gradului de dezvoltare al comerțului exterior și este dat de raportul dintre valoarea exporturilor și importurilor unei țări și numărul mediu al populației. Creșterea în dinamică a acestuia reflectă dezvoltarea comerțului exterior al țării respective. (Popescu A., 2012)
Valoarea exportului pe un locuitor este o expresie a performanței exterioare a economiei unei țări. Cu cât valoarea acestui indicator este mai ridicată, cu atât economia țării este mai puternic antrenată în schimburile de mărfuri cu țări terțe. (Moineagu C. și colab., 1976, pag. 530)
Un alt indicator ce se dorește a fi realizat este utilizat pentru a cunoaște modul în care activitatea de comerț exterior este dispersată în profil teritorial (geografic). Pentru acest lucru se calculează indicele de concentrare, după următoarele formule:
Pentru export:
Pentru import:
În care: j reprezintă piața (țara) externă; i produsul; exportul produsului i către țara j; total exporturi; ponderea produsului i în exportul țării j; M importul.
Indicii au o semnificație deosebită, întrucât fiind mărimi de structură, pe total trebuie să dea 100, ceea ce înseamnă că evidențiază modul în care țara respectivă, care își aliniază concentrarea activității comerciale, este foarte restrânsă sau, dimpotrivă, foarte diversificată. (Anghelache C., 2008, pag. 514 – 515)
3.4.4. Utilizarea Excel-ului în statistică
3.4.4. Using Excel in Statistics
Presupunem o legătură directă și de formă liniară, respectiv =a+bX+ε, unde – este variabila dependentă (explicată, endogenă, rezultativă), a – Y intercept (termenul constant), b – panta dreptei de regresie, X – vectorul variabilei independente (explicative, exogene), ε – o variabilă, interpretată ca eroare (perturbare, eroare de măsurare).
Este rezonabil să presupunem că media variabilei Y depinde de X printr-o relație liniară.
Utilizând programul Excel/Data Analysis se poate sesiza că obținem: Multiple R, care este coeficientul de corelație multiplă sau de corelație simplă între x și y. Cu cât Multiple R este mai aproape de 1 înseamnă că între variabilele X și Y considerate există o legătură directă și foarte puternică. R Square, R² este coeficientul de determinație, care arată validitatea modelului ales, pentru explicarea variației lui y; Multiple R se obține din R Square. Adjusted R Square este un coeficient de determinație corectat cu grade de libertate având aceeași semnificație ca și R².
Standard Error este eroarea standard care arată cu cât se abat în medie valorile observate de la valorile teoretice aflate pe dreapta de regresie, Valoarea ridicată la puterea a 2-a reprezintă dispersia reziduurilor. Observations este n, numărul de observări.
ANOVA reprezintă tabelul de analiză a varianței. Pentru varianta datorată factorului x, Regression, varianța reziduală, datorată celorlalți factori neînregistrați, Residual și varianța totală, datorată tuturor factorilor, Total, se specifică:
– df (degrees freedom), gradele de libertate: k – numărul de variabile explicative x (regresie simplă k=1), n-k-1 pentru reziduuri și n-1 pentru total variație; Suma df pentru Regression și Residual este egală cu df pe Total: k + (n – k – 1) = n – 1;
– SS (prescurtarea de la Sum Square) – suma pătratelor abaterilor,
– Regression ;
– Residual
– Total
Între variante există relația: Total= Regression + Residual, adică
MS (prescurtarea de la Modified Sum) numite sume modificate, de fapt, dispersii modificate:
Regression
Residual
F, testul Fisher de semnificație globală a regresiei, reprezintă raportul dintre cele două dispersii corectate cu gradele de libertate.
Intercept este denumirea pentru termenul liber (constant) al modelului.
Coefficients – conține valorile estimate ale coeficienților a și b. (Anghelache C. și colab., 2013)
3.5. Metode de realizare a previziunilor
3.5. Methods of achievements on predictions
Pentru a observa o tendință mai exactă a evoluției unui fenomen trebuie luați în calcul toți termenii seriilor cronologice. Metodele analitice se bazează pe funcții matematice (=f(t)) numite și funcții de ajustare a trendului, de estimare a tendinței centrale.
Aceste funcții de ajustare sunt funcții matematice uzuale (funcția de gradul unu și doi, exponențială, hiperbolă, logistică etc.). Ele se fixează în raport cu traiectoriile reale ale evoluției în timp a fenomenelor; cu analiza teoretică, calitativă, complexă a fenomenului etc. ) (A. Isaic – Maniu și colab., 1999, pag. 235, 257-258)
Determinarea statistică a trendului și a oscilațiilor periodice este o etapă necesară pentru analiza evoluției probabile viitoare a seriilor cronologice sau de timp.
Previzionarea sau extrapolarea pe baza datelor seriilor cronologice implică stabilirea unor termeni viitori, aflați în afara orizontului de analiză. Astfel, extrapolarea presupune folosirea unui model de tipul =f(t) și introducerea în model a valorii convenționale a variabilei timp corespunzătoare momentului pentru care se efectuează previziunea. O astfel de previziune se numește tendențială și presupune următoarele (A. Isaic – Maniu și colab., 1999, pag. 268-270):
Modul de manifestare a evoluției fenomenului analizat în funcție de seriile de timp să se mențină aceleași și în orizontul de prognoză;
Lungimea seriilor de timp să fie suficient de mare, pentru a putea fi sesizată regularitatea mișcării în timp a fenomenului ce se dorește a fi analizat. Se recomandă ca lungimea seriilor cronologice să fie de minim 10 ani.
Orizontul de prognoză nu trebuie să fie prea mare, pentru a respecta ipoteza de la punctul 1. Este recomandat să nu se depășească o treime din lungimea orizontului pentru care s-a determinat tendința generală.
Așa cum am putut observa, seriile de timp pot fi caracterizate de tendințe și/sau caracter sezonier sau ciclicitate.
Tendințele unei variabile pot fi lineare sau nelineare, iar cea mai simplă metodă de a măsura o tendință pe termen lung este analiza regresiei, unde variabila independentă este reprezentată de timp. Considerând tendința pe termen lung ca fiind lineară vom folosi următorul model: (Keller G., 2008, pag. 618)
Unde:
y – variabila dependentă
x – variabila independentă
– constanta
– panta liniei
ε – variabila eroare
Variația sezonieră poate apărea de-a lungul unui an sau în intervale mai scurte de timp, cum ar fi trimestrial, lunar, săptămânal sau zilnic. Pentru a măsura efectele sezoniere, calculăm indicii sezonieri care apreciază gradul în care un sezon diferă de un altul. Pentru a putea calcula indicii sezonieri sunt necesare serii lungi de date.
Indicii sezonieri se calculează după cum urmează: (Keller G., 2008, pag. 833 – 846)
1. Se înlătură caracterul de sezonalitate și de variație întâmplătoare prin utilizarea regresiei. Aceasta se efectuează printr-o analiză liniară: ;
2. Pentru fiecare perioadă de timp se calculează raportul: ;
3. Pentru fiecare tip de sezon se calculează media raporturilor de la punctul 2. Această procedură înlătură în mare parte toate variațiile întâmplătoare, creând o sezonalitate.
CAPITOLUL IV ANALIZA COMERȚULUI EXTERIOR CU PRODUSE AGRICOLE ALE ROMÂNIEI ÎN PERIOADA 2007-2014
CHAPTER IV MODERN TRADE ANALYSIS WITH ROMANIAN AGRICULTURAL PRODUCTS IN THE PERIOD OF 2007-2014
4.1. Analiza comerțului exterior cu produse agricole în perioada 2007 – 2014
4.1. Foreign trade analysis with Romanian agricultural products in the period of 2007 – 2014
Realizarea de analize macroeconomice, pe baza cărora să se scoată în evidență tendințele de evoluție pe care le manifestă economia unei țări, este semnificativă pentru orice economie națională care este guvernată de mecanisme de piață. (Anghelache C., 2008)
Analizarea activității de comerț exterior este, ca și în cazul celorlaltor ramuri ale economiei naționale, de o importanță majoră pentru stabilirea eficienței, identificarea tendințelor și fundamentarea deciziilor specifice acestei activități. (Anghelache C., 1999)
4.1.1. Balanța comercială
4.1.1. Trade balance
Așa cum am putut observa în capitolul anterior, balanța comercială este considerată ca fiind diferența dintre export și import. În cazul în care rezultatul este pozitiv avem de-a face cu un excedent, iar dacă acesta este negativ, cu deficit.
În figura 4.1.1.1. se poate observa evoluția comerțului cu produse agroalimentare în perioada 2007-2014. România este o țară net importatoare până în anul 2013, când devine excedentară pentru produsele agroalimentare, în principal datorită schimburilor comerciale cu cereale și oleaginoase. Făcând un cumul al soldului produselor agroalimentare se poate observa că pentru perioada studiată cel mai mare deficit este întâlnit în anul 2008, când valoarea acestuia este de 3.036.225,38 mii $. Anul 2008 a fost caracterizat de creșterea prețurilor, în special pentru cereale, oleaginoase, creștere datorată mai multor factori, cum ar fi: recolte slabe, interdicții la export, creșterea prețului petrolului care a dus la o majorare a prețurilor combustibililor și îngrășămintelor, activitate crescută pe piețele de mărfuri etc. (Monitoring Agri-trade Policy, 2008) Așa cum se poate observa în figura următoare din anul 2013, dar și pentru anul 2014 devenim excedentari. Putem afirma că, balanța comercială pentru produse agroalimentare cunoaște un trend ascendent în perioada 2007 – 2014.
Fig. 4.1.1.1. Evoluția comerțului cu produse agroalimentare în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.1.1. Trade evolution with agro-food products in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Fig. 4.1.1.2. Soldul principalelor grupe de produse agroalimentare cumulate pentru perioada 2007-2014 Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.1.1.2. Main sold of the agro-food groups cumulated in the period of 2007-2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Se poate observa că pe parcursul perioadei studiate suntem excedentari doar pentru 5 din cele 24 de grupe de produse agroalimentare comercializate, și anume, cereale, semințe și fructe de plante oleaginoase, tutun, animale vii și materiale pentru împletituri de origine vegetală, deficitul fiind realizat în principal pentru grupa de carne, pe care o importăm masiv.
Figura 4.1.1.3. prezintă dinamica grupei de animale vii pentru perioada studiată. Fiind una dintre grupele excedentare, se poate sesiza că, din 2007 până în 2014, valorile exporturilor le depășesc pe cele ale importurilor, creând astfel un sold excedentar, cu maximul în anul 2012, de 214.757,37 mii $.
Fig. 4.1.1.3. Evoluția comerțului cu animale vii în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.1.3. Trade evolution with live animals in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Fig. 4.1.1.4. Evoluția comerțului cu carne în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.1.4. Trade evolution with meat in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Figura 4.1.1.4. prezintă evoluția pentru grupa cărnii, care reprezintă principala grupă pentru care țara noastră este deficitară. Chiar dacă consumul se menține ridicat, la valoarea de 58 kg/locuitor (adevarul.ro), se poate sesiza că spre deosebire de 2008, când am cunoscut un sold de -972.653,34 mii $, în anii următori, schimburile comerciale cu carne au scăzut, anul 2014 cunoscând o creștere ușoară comparativ cu ultimii trei ani și ajungând la -424.850,87 mii $.
Fig. 4.1.1.5. Evoluția comerțului cu pește în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.1.5. Trade evolution with fish in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
În ceea ce privește grupa de produse agroalimentare, pește, se poate constata că suntem de asemenea deficitari, iar valoarea soldului și-a urmat trendul negativ de la an la an, ajungând în anul 2014, la un sold de -151.766,76 mii $, așa cum este reprezentat în figura 4.1.1.5.
Fig. 4.1.1.6. Evoluția comerțului cu lapte în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.1.6. Trade evolution with milk in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Evoluția comerțului cu lapte este reprezentată în figura 4.1.1.6., unde se poate observa că deficitul a crescut față de anul 2007, atingând valori maxime în anii 2008 și 2011, soldul din 2014 fiind de -186.027,57 mii $.
Fig. 4.1.1.7. Evoluția comerțului cu alte produse de origine animală în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.1.7. Trade evolution with other products of animal origin in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Deși valoarea schimburilor comerciale cu alte produse de origine animală, în care includem intestine de animale, păr de porc, piei de păsări etc., este scăzută vis-a-vis de valoarea altor grupe de produse agroalimentare, se poate sesiza că suntem deficitari pe parcursul perioadei analizate, cu un sold ce întâlnește valoarea maximă în anul 2008 și valoarea minimă în 2013.
Fig. 4.1.1.8. Evoluția comerțului cu flori în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.1.8. Trade evolution with flowers in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Piața florilor cunoaște niște caracteristici speciale, mai exact, florile nu sunt produse indispensabile pentru viața de zi cu zi, iar Dinu T.A. și colab. afirmă că nivelul veniturilor populației influențează procesul de vânzare – cumpărare al acestora. România nu are capacitatea de a asigura nevoile interne, așa că importurile sunt destul de ridicate. (Dinu T.A. și colab., 2015) Figura 4.1.1.8. prezintă trendul balanței comerciale pentru flori. Soldul acesteia este de asemenea negativ, dar relativ constant, situându-se în jurul valorii de 94.000 mii $, cu un minim de -67.845,11 mii $ în anul 2007 și cu un maxim în anul 2011, de -112.227,87 mii $.
Se poate observa în figura 4.1.1.9. că valoarea importurilor o depășește pe cea a exporturilor și pentru legume, cu un trend ascendent din anul 2010 și atingând deficitul maxim în anul 2014, când soldul a atins -180.199,73 mii $.
Fig. 4.1.1.9. Evoluția comerțului cu legume în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.1.9. Trade evolution with vegetables in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Asemeni legumelor, fructele sunt importante pentru alimentație, datorită caracteristicilor senzoriale și valorilor nutriționale pe care le dețin. (Cîrstea A. și colab., 2013) Figura 4.1.1.10. prezintă evoluția comercială a fructelor pentru perioada 2007-2014. Se poate observa că, deficitul crește ascendent din anul 2010 și atinge nivelul maxim în anul 2014, de -320.164,60 mii $.
Fig. 4.1.1.10. Evoluția comerțului cu fructe în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.1.10. Trade evolution with fruits in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Balanța comercială pentru cafea și ceai este reprezentată în graficul din figura 4.1.1.11, unde se poate observa că este deficitară cu un maxim, tot în anul 2014, de -204.833,97 mii $.
Fig. 4.1.1.11. Evoluția comerțului cu cafea, ceai în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.1.11. Trade evolution with coffee, tea in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Fig. 4.1.1.12. Evoluția comerțului cu cereale în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.1.12. Trade evolution with cereals in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Cerealele reprezintă principala grupă datorită căreia am reușit să devenim excedentari în ultimii doi ani. Așa cum se poate observa în figura 4.1.1.12. în anul 2007, soldul a fost deficitar, devenind pozitiv din anul 2008 și crescând de la un an la altul, și reușind în anul 2014 să atingă un excedent de 2.217.280,32 mii $, an în care, alături de Rusia, România a exportat grâu masiv Egiptului, care intenționează să creeze o bursă a cerealelor în Orientul Mijlociu. (Recolta.eu)
Fig. 4.1.1.13.Evoluția comerțului cu preparate ale industriei morăritului în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.1.13. Trade evolution with milling industry preparations in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
În ceea ce privește comerțul cu preparate ale industriei morăritului se poate observa că situația este complet diferită, și că suntem importatori de făinuri, griș, amidon, gluten de grâu. Valoarea importurilor o depășește pe cea a exporturilor, iar soldul fluctuează de la an la an, neexistând însă diferențe foarte mari. Observăm un sold minim în anul 2010, de -69.001,33 mii $ și un sold maxim în 2008, în timpul crizei economice, de -163.991,15 mii $.
Fig. 4.1.1.14. Evoluția comerțului cu semințe și fructe de plante oleaginoase în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.1.14. Trade evolution with oleaginous seeds and fruits in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Creșterea cererii de oleaginoase apare ca urmare a prelucrării acestora în uleiuri vegetale, datorită augmentării populației, dar și cu scop furajer sau pentru transformarea în biocombustibili. (Monitoring Agri-trade Policy, 2008) Grupa de semințe și fructe de plante oleaginoase este cea de-a doua grupă pentru care suntem excedentari, așa cum putem observa în figura 4.1.1.14. Cunoaște cele mai ridicate valori ale soldului comercial în anii 2011, 2013 și 2014.
Fig. 4.1.1.15. Evoluția comerțului cu extracte vegetale în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.1.15. Trade evolution with vegetal extracts in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Figura 4.1.1.15. prezintă evoluția comerțului cu extracte vegetale, grupă pentru care suntem, de asemenea deficitari. Se poate observa că valorile oscilează între -18.379,96 mii $ și -31.617,17 mii $, cu o valoare de -23.835,57 mii $ în anul 2014.
Fig. 4.1.1.16. Evoluția comerțului cu materiale pentru împletituri vegetale în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.1.16. Trade evolution with vegetable plating materials in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Deși în anul 2010 am fost deficitari, pentru ceilalți ani din perioada studiată, grupa de materiale pentru împletituri vegetale este excedentară, cu un maxim în anul 2007 de 1.286,43 mii $., așa cum poate fi sesizat în figura 4.1.1.16.
Fig. 4.1.1.17. Evoluția comerțului cu grăsimi și uleiuri în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.1.17. Trade evolution with fat and oils in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
În figura 4.1.1.17. putem observa evoluția comercială cu grăsimii și uleiuri, adică grăsimi de porc, pasăre, bovine, margarină, glicerină, uleiuri de floarea-soarelui, rapiță, măsline etc. Putem sesiza că, dacă până în anul 2012, inclusiv eram importatori pentru această grupă, din anul 2013 am devenit excedentari.
Fig. 4.1.1.18. Evoluția comerțului cu preparate de carne în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.1.18. Trade evolution with meat preparations in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Figura 4.1.1.18 prezintă evoluția comerțului cu preparate de carne, în care sunt incluse următoarele produse: cârnați, cârnăciori și produse similare, alte preparate sau conserve de pește, crustacee. Ca și în cazul grupei de carne și pentru preparate din carne suntem deficitari, dar la valori mai puțin ridicate, observând un maxim în 2008, de – 41.049,25 mii $.
După aderarea României la Uniunea Europeană a fost impusă o cotă națională de 109.000 tone de zahăr alb din sfeclă de zahăr și posibilitatea să rafinăm tradițional 329.000 de tone de zahăr alb, obținut din zahărul brut din trestie importată, adică un total de 438.000 de tone, fapt care a dus la descreșterea producției naționale de zahăr. (Dinu T.A. și colab., 2012) Se poate observa că valoarea importurilor a crescut între 2007 și 2011, iar valoarea deficitului de zahăr este oscilantă, cu un minim de -183.609,62 mii $ în anul 2014 și cu un maxim deficitar de -338.091,78 mii $ în anul 2012, valorile din anii 2008, 2011 fiind apropiate de sold deficitar maxim.
Fig. 4.1.1.19. Evoluția comerțului cu zahăr și produse zaharoase în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.1.19. Trade evolution with sugar and sugary products in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Figura 4.1.1.20. prezintă evoluția comerțului cu cacao, grupă deficitară, de asemenea, pe parcursul perioadei studiate. Se poate constata că trendul evoluției este ușor oscilant, dar crescător, anul 2007 cunoscând cel mai mic deficit de -98.878,67 mii $ și ajungând la -177.691,16 mii $ în anul 2014.
Fig. 4.1.1.20. Evoluția comerțului cu cacao în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.1.20. Trade evolution with cocoa in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Dacă discutăm despre preparate pe bază de cereale, ne referim în principal la produse de brutărie, extracte de malț și aluat alimentar. Așa cum se poate observa în figura următoare, este una dintre cele 24 de grupe pentru care suntem deficitari, cu o valoare de -220.554,54 mii $, în anul 2014.
Fig. 4.1.1.21. Evoluția comerțului cu preparate pe bază de cereale în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.1.21. Trade evolution with cereal based preparations in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Valoarea importurilor o depășește pe cea a exporturilor și în cazul preparatelor din legume, unde putem observa, în figura 4.1.1.22. că deficitul depășește -128.630,22 mii $, cu o valoare maximă de -234.072,53 mii $ în 2008 și ajungând în anul 2014 la -205.885,10 mii $.
Fig. 4.1.1.22. Evoluția comerțului cu preparate din legume în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.1.22. Trade evolution with vegetable preparations in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Drojdiile, sosurile, înghețata sunt cuprinse în preparatele diverse, grupă pentru care importurile la începutul perioadei studiate sunt sub 50.000 mii $. Așa cum se poate observa în figura 4.1.1.23. deficitul depășește valoarea de 200.000 mii $ în fiecare an, cu -328.042,85 mii $, deficit maxim în anul 2008, anul 2014 cunoscând un deficit de -246.213,36 mii $.
Fig. 4.1.1.23. Evoluția comerțului cu preparate diverse în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.1.23. Trade evolution with miscellaneous edible preparations in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
În grupa băuturi, lichide alcoolice întâlnim apa, berea fabricată din malț, vinul, alcoolul etilic, otețul. Figura 4.1.1.24. prezintă evoluția comerțului acestei grupe în perioada 2007 – 2014. Se poate sesiza că este una din grupele deficitare, cu solduri pornind de la -133.689,19 mii $, în anul 2007, -202.451,63 mii $ în 2008, crescînd ușor în 2010 la -73.512,05 mii $ și ajungând în anul 2014 la o valoare de -154.372,48 mii $.
Fig. 4.1.1.24. Evoluția comerțului cu băuturi, lichide alcoolice în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.1.24. Trade evolution with beverage, spirits and vinegar in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Dacă ne referim la reziduri alimentare vorbim în principal de turte și alte reziduri din extracția uleiului de soia, și putem sesiza că importul acestora a crescut din 2007 până în 2013, în 2013 ajungând la valoarea maximă de import pentru perioada studiată. Valoarea exporturilor se situează undeva la jumătatea valorii importurilor, așa cum se poate observa și în figura 4.1.1.25. astfel că se pot observa valori ale soldului de la -169.458,10 mii $, în anul 2007 la -242.845,95 mii $, în 2014.
Fig. 4.1.1.25. Evoluția comerțului cu reziduuri alimentre în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.1.25. Trade evolution with residues and waste from the food industries in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Fig. 4.1.1.26. Evoluția comerțului cu tutun în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.1.26. Trade evolution with tobacco in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Tutunul este cea de-a treia grupă care influențeazaă în mod pozitiv balanța comercială, în figura 4.1.1.26 putând fi observată evoluția acesteia din 2007 până în 2014. Se poate constata că exporturile reprezintă de cele mai multe ori dublul importurilor. Anul 2007 este singurul an în care valoarea importurilor a depășit-o pe cea a exporturilor, cu 22.145,54 mii $, din 2008 grupa intrând pe excedent și ajungând la o valoare maximă de 578.574,79 mii $, în anul 2014.
4.1.2. Indicatori comerciali
4.1.2. Trading Indicators
4.1.2.1. Indicatorul Grubel – Lloyd
4.1.2.1. Grubel – Lloyd Indicator
Indicatorul Grubel – Lloyd exprimă intensitatea schimburilor comerciale într-o ramură.
În tabelul 4.1.2.1.1. avem calculat indicatorul Grubel – Lloyd pentru 2007-2014, pentru cele 24 de grupe de produse agroalimentare. Putem observa că pe parcursul perioadei studiate, dacă ne referim la grupa de produse agroalimentare, în ansamblu, comerțul intraramură devine mai semnificativ din 2011, indicatorul depășind valoarea de 0,90. Grupele deficitare de flori, extracte vegetale și cafea, ceai au un indicator Grubel – Llloyd aproape de 0, ceea ce semnifică că România, în principal, importă aceste produse. Fructele, preparatele ale industriei morăritului, zahărul și produsele zaharoase, cacao, preparatele diverse, dar și preparatele din legume au valori foarte scăzute ale indicatorului, ceea ce semnifică importuri mult mai importante decât exporturi ale acestora. Cerealele, principala grupă pentru care suntem excedentari și datorită căreia ne-am creat avantaje competitive și am devenit autosuficienți, cunoaște o scădere a indicatorului, ajungând să fie 0,25, în 2014, datorită creșterii masive a exporturilor.
Tabel 4.1.2.1.1. Indicatorul Grubel – Lloyd pentru grupele de produse agroalimentare (Original)
Tabel 4.1.2.1.1. Grubel – Lloyd Indicator for agro-food groups products (Original)
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR
4.1.2.2. Indicatorul Balassa
4.1.2.2. Balassa Indicator
Indicatorul Balassa determină fluxurile intraramură, luând valori cuprinse între -1, când țara analizată nu realizează decât importuri și +1,când sunt realizate doar exporturi.
Tabelul următor prezintă indicatorul Balassa pentru grupele studiate. Se poate sesiza că sunt doar câteva grupe pentru care România realizează exporturi, și anume grupele de cereale, oleaginoase, animale vii, pentru grupele de flori, extracte vegetale, am putea spune și cafea, ceai, pește țara noastră efectuează în principal importuri.
Tabel 4.1.2.2.1. Indicatorul Balassa pentru principalele grupe de produse agroalimentare (Original)
Table 4.1.2.2.1. Balassa Indicator for agro-food group products (Original)
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR
4.1.2.3. Gradul de acoperire al importurilor prin exporturi
4.1.2.3. The imports coverage degree by exports
Un indicator de competitivitate economică frecvent utilizat este gradul de coperire al importului prin exporturi. Figura 4.1.2.3.1 prezintă gradul de acoperire al importurilor prin exporturi pe grupa cumulată de produse agroalimentare. Se poate observa că în anul 2007, indicatorul este cel mai scăzut și că doar 33,91% din valoarea exporturilor este inclusă în cea a importurilor. Gradul crește constant, din anul 2013, când devenim excedentari putându-se observa că devine 106,84%, în 2013, respectiv 110,10% în 2014.
Fig. 4.1.2.3.1. Gradul de acoperire al importului prin exporturi pentru total grupe agroalimentare în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.2.3.1. The imports coverage degree by exports for all agro-food groups in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Animalele vii reprezintă una din grupele pentru care, am observat că suntem excedentari. Figura 4.1.2.3.2. ne arată situația clară a gradului de acoperire al importurilor prin exporturi și putem observa, că deși din punct de vedere valoric, atât importurile, cât și exporturile cresc, indicatorul are valoarea cea mai ridicată în anul 2007, de 396,61%, ceea ce semnifică o valoare a exporturilor de aproape 4 ori mai mare decât cea a importurilor. În anul 2014, valoarea exporturilor a depășit-o pe cea a importurilor cu 84,88%.
Fig. 4.1.2.3.2. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu animale vii în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.2.3.2. The imports coverage degree by exports with live animals in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Carnea, principala grupă pentru care suntem deficitari, cunoaște o scădere a schimburilor comerciale, comparativ cu primii 3 ani, când de asemenea gradul de acoperire al importului prin exporturi este foarte scăzut. Se poate observa că în 2007, doar 4,87% din valoarea importurilor este reprezentată de valoarea exporturilor, în 2008, 5,13%, iar în 2009, 9,94%, iar în anul 2014 gradul de acoperire este 38,83%.
Fig. 4.1.2.3.3. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu carne în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.2.2.3. The imports coverage degree by exports with meat in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Figura 4.1.2.3.4. prezintă gradul de acoperire al importului prin exporturi pentru pește. Se poate observa că valoarea exporturilor este aproape insignificantă comparativ cu cea a importurilor, chiar dacă suportă o ușoară creștere în ultimii ani analizați. Cea mai mare valoare a indicatorului este în 2011, când exporturile reprezintă 13,83% din valoarea importurilor.
Fig. 4.1.2.3.4. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu pește în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.2.3.4. The imports coverage degree by exports with fish in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Laptele este de asemenea una din grupele pentru care suntem deficitari și așa cum se poate observa în figura 4.1.2.3.5. gradul de acoperire al importurilor prin exporturi este relativ scăzut. Se poate observa că de-a lungul anilor atât importurile, cât și exporturile cresc. Dacă în anul 2007, indicatorul are o valoare de 21,92%, în 2008 acesta scade la 20,93%, crescând ușor apoi și ajungând în anul 2014 la valoarea de 51,50%
Fig. 4.1.2.3.5. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu lapte în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.2.3.5. The imports coverage degree by exports with milk in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Gradul de acoperire al importurilor prin exporturi pentru alte produse de origine animală este reprezentat în cadrul graficului din figura 4.1.2.3.6. Așa cum se poate observa, exporturile reprezintă doar 20,01 % din importuri în anul 2007, crește ușor în 2008, la 20,13%, ajunge la 78,49% în 2013 și scade ușor în 2014, la 66,50%.
Fig. 4.1.2.3.6. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu alte produse de origine animală în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.2.3.6. The imports coverage degree by exports with other products of animal origin in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Fig. 4.1.2.3.7. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu flori în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.2.3.7. The imports coverage degree by exports with flowers in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
În ceea ce privește grupa florilor, observăm în graficul de la figura 4.1.2.3.7., că acestea sunt exportate în valori mai mici de 10.000 mii $, în timp ce exporturile depășesc și 100.000 mii $. Se poate observa că indicatorul, gradul de acoperire al importurilor prin exporturi este foarte scăzut, cu o maximă de 5,01% în anul 2012, iar în anul 2009, doar 1,17% din valoarea importurilor este reprezentată de cea a exporturilor.
Fig. 4.1.2.3.8. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu legume în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.2.3.8. The imports coverage degree by exports with vegetables in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Figura 4.1.2.3.8. ilustrează indicatorul calculat pentru legume. Se poate observa că, importul de legume ajunge aproape de 300.000 mii $ în anul 2014, fiind și cel mai mare import din perioada studiată. Exporturile reprezintă 30,15% din valoarea importurilor în anul 2007, oscilând de-a lungul aniilor și ajungând la 36,73% în anul 2014.
Fig. 4.1.2.3.9. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu fructe în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.2.3.9. The imports coverage degree by exports with fruits in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
În ceea ce privește fructele, se poate constata că situația nu este foarte diferită de cea a legumelor. Importurile ajung în jurul valorii de 450.000 mii $, în anul 2014, an cu cele mai mari importuri. În ceea ce privește gradul de acoperire, putem observa că acesta este 15,91% în 2007 și 26,89% în 2014, în 2011 întâlnind valoarea cea mai ridicată, de 36,87%.
Importurile pentru cafea, ceai au crescut ușor în perioada 2007 – 2014, și așa cum putem observa în figura 4.1.2.3.10. valoarea exporturilor este foarte mică comparativ cu cea a importurilor. În 2007, gradul de acoperire al importurilor prin exporturi este de 4,20%, în 2008 de 5,55% și crește ușor în continuare, în 2014 ajungând la 9,63%.
Fig. 4.1.2.3.10. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu cafea, ceai în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.2.3.10. The imports coverage degree by exports with coffee, tea in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Figura 4.1.2.3.11 ilustrează gradul de acoperire al importurilor prin exporturi pentru cereale. Putem observa că în anul 2007, când grupa a fost deficitară valoarea exporturilor acoperă doar 56,89% din valoarea importurilor. Din 2008, când soldul devine pozitiv, se observă și o creștere a indicatorului, în 2013 și 2014 valoarea exporturilor ajungând să reprezinte 621,83% din valoarea importurilor, respectiv 687,51%.
Fig. 1.2.2.11. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu cereale în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 1.2.2.11. The imports coverage degree by exports with cereals in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Indicatorul pentru preparate ale industriei morăritului este reprezentat în figura 4.1.2.3.12. Așa cum se poate observa valoarea importurilor este mult mai ridicată decât cea a exporturilor, gradul de acoperire al importurilor prin exporturi fiind de 5,25% în 2007, 5,14% în 2008, devine de 5, respectiv 4 ori mai mare în 2010 și 2011 și scade din nou în ultimii doi ani, ajungând la 12,69% în 2014.
Fig. 4.1.2.3.12. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu preparate ale industriei morăritului în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.2.3.12. The imports coverage degree by exports with milling industry preparations in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Semințele și fructele de plante oleaginoase sunt cea de-a doua grupă de produse agroalimentare pentru care suntem excedentari. Spre deosebire de cereale, pentru oleaginoase suntem excedentari pe toată perioada studiată, iar gradul de acoperire al importurilor prin exporturi crește de la 172,52% în 2007 la 313,16% în 2011, scade în 2012 la 175,76% și crește din nou, ajungând în 2014 la o acoperire a importurilor prin exporturi de 334,56%.
Fig. 4.1.2.3.13. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu semințe și fructe de plante oleaginoase în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.2.3.13. The imports coverage degree by exports with oleaginous seeds and fruits in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Figura 4.1.2.3.14. ilustrează gradul de acoperire al importurilor prin exporturi pentru extractele vegetale, care este o altă grupă deficitară. Valoarea exporturilor este foarte scăzută, maximul ajungând la 988,53 mii $ în anul 2014. Gradul de acoperire este de doar 0,83% în 2007, crește ușor și ajunge la un maxim de 3,98% în anul 2014, ceea ce ne arată că exporturile cu extracte vegetale sunt aproape inexistente.
Fig. 4.1.2.3.14. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu extracte vegetale în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.2.3.14. The imports coverage degree by exports with vegetal extracts in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Grupa de materiale pentru împletituri de origine vegetală are gradul de acoperire al importurilor prin exporturi reprezentat în figura 4.1.2.3.15. Este una din grupele pentru care România înregistrează excedent comercial, exceptând anul 2010 când exporturile acoperă doar 73,79% din valoarea importurilor. Indicatorul este scăzut de asemenea în 2011, 104,19%, iar în 2014 ajunge la valoarea maximă din perioada studiată 213,10%.
Fig. 1.2.2.15. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu materiale pentru împletituri vegetale în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 1.2.2.15. The imports coverage degree by exports with vegetable plaiting materials in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Gradul de acoperire al importurilor prin exporturi pentru grăsimi și uleiuri este reprezentat în figura 4.1.2.3.16. Așa cum se poate observa în anul 2007 suntem deficitari, iar valoarea exporturilor reprezintă doar 46,99% din valoarea importurilor, din anul 2013 devenind excedentari, iar indicatorul din 2014 este 131,30%.
Fig. 4.1.2.3.16. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu grăsimi și uleiri în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.2.3.16. The imports coverage degree by exports with fat and oils in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Fig. 4.1.2.3.17. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu preparate de carne în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.2.3.17. The imports coverage degree by exports with meat preparations in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
În figura 4.1.2.3.17 este ilustrat gradul de acoperire al importurilor prin exporturi pentru preparatele de carne. Deși suntem deficitari pentru această grupă se poate sesiza că din anul 2011 valoarea exporturilor reprezintă peste 91% din valoarea importurilor, în anul 2013 valoarea exportturilor fiind aproape egală cu valoarea importurilor, cu un grad de acoperire de 99,45%.
Fig. 4.1.2.3.18. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu zahăr și produse zaharoase în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.2.3.18. The imports coverage degree by exports with sugar and sugary products in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Zahărul și produsele zaharoase este, de asemenea, una din principalele grupe deficitare ale comerțului exterior. Se poate observa că în ultimii ani importurile au crescut, dar în același timp au crescut ușor și exporturile. Dacă în 2007, indicatorul este 6,68%, se poate observa că în perioada 2011-2014 depășește 26%, cu o valoare maximă de acoperire a importurilor prin expoturi de 38,02% în 2011.
Vorbind despre cacao, ne referim în principal la ciocolată, dar și pudră și unt de cacao. Așa cum poate fi observat în graficul de la figura 4.1.2.3.19., este o grupă deficitară, iar valoarea exporturilor acoperă cel mul 25,72% din valoarea importurilor în anul 2014.
Fig. 4.1.2.3.19. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu cacao în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.2.3.19. The imports coverage degree by exports with cocoa in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Deși valoarea exporturilor cunoaște creșteri minore în timpul perioadei analizate același lucru putem spune și pentru valoarea importurilor, în ceea ce privește grupa de preparate pe bază de cereale. Gradul de acoperire s-a mărit de-a lungul anilor, ajungând la 40,72%.
Fig. 4.1.2.3.20. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu preparate pe bază de cereale în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.2.3.20. The imports coverage degree by exports with cereal based preparations in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Figura 4.1.2.3.21. prezintă gradul de acoperire al importurilor prin exporturi pentru grupa preparatelor din legume. Valoarea exporturilor acoperă pe parcursul perioadei studiate maxim 26,20% din valoarea importurilor în anul 2012, în 2008, doar 9,46% din valoarea exporturilor regăsindu-se în cea a importurilor, iar în ultimul an analizat 18,55%.
Fig. 4.1.2.3.21. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu preparate din legume în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.2.3.21. The imports coverage degree by exports with vegetable preparations in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Deși valoarea importurilor pentru preparatele diverse se menține aproximativ constantă, se poate observa că exporturile se măresc ușor de la un an la altul, ajungând la un nivel maxim pentru perioada analizată în anul 2014. Figura 4.1.2.3.22. prezintă gradul de acoperire al importurilor prin exporturi pentru această categorie de produse. Indicatorul pornește de la 10,52% în 2007, pentru a ajunge în anul 2014 la 38,73%.
Fig. 4.1.2.3.22. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu preparate diverse în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.2.3.22. The imports coverage degree by exports with miscellaneous edible preparations in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Și băuturile, lichidele alcoolice intră în categoria produselor agroalimentare pentru care nu înregistrăm solduri pozitive. Se poate remarca o acoperire a importurilor prin exporturi de 35,80% în 2007,un maxim de 60,11% în 2010 și 46,58% în anul 2014.
Fig. 4.1.2.3.23. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu băuturi, lichide alcoolice în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.2.3.23. The imports coverage degree by exports with beverage, spirits and vinegar in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Deși odată cu aderarea la Uniunea Europeană ne-a fost banată opțiunea de a cultiva soia modificată genetic, importăm turte și șroturi de soia masiv de la țări terțe non UE. Așa cum se poate vedea în figura 4.1.2.3.24. importurile cresc de-a lungul perioadei studiate, dar și exporturile cunosc o mărire, astfel încât valoarea importurilor ajunge la un grad de acoperire prin exporturi de la 21,29% în 2007 la 51,07% în 2014.
Fig. 4.1.2.3.24. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu reziduuri alimentre în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.2.3.24. The imports coverage degree by exports with residues and waste from the food industry in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Fig. 4.1.2.3.25. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu tutun în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.1.2.3.25. The imports coverage degree by exports with tobacco in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Figura 4.1.2.3.25. ilustrează gradul de acoperire al importurilor prin exporturi pentru tutun, grupă pentru care suntem excedentari, excepție făcând anul 2007, când indicatorul este de 89,50%. În restul perioadei, exporturile depășesc importurile cu cel puțin jumătate din valoarea acestora.
4.1.2.5. Indicatorii gradului de dezvoltare al comerțului exterior al unei țări
4.1.2.5. Foreign trade development degree indicator of a country
Prin calcularea volumului comerțului exterior pe locuitor putem afla gradul de dezvoltarea al comerțului exterior al unei țări. Creșterea acestuia reflectă progresul comerțului exterior al țării respective.
Pentru a putea calcula acest indicator a fost utilizată seria de date aflată în Anexa 2 .
Tabel 4.1.2.5.1. Volumul comerțului exterior/locuitor (€/locuitor)
Table 4.1.2.5.1. Foreign trade volume/inhabitant (€/inhabitant)
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR și INSSE
Conform rezultatelor indicatorului de volum comerț exterior/locuitor se poate remarca o dezvoltare a comerțului României în ultimii ani, în special pentru cereale, principala grupă de produse care a permis crearea de excedent și pe totalul balanței comerciale cu produse agroalimentare.
4.2. Analiza comerțului exterior cu cereale în perioada 2007 – 2014
4.2. Foreign trade analysis with cereals in the period of 2007-2014
4.2.1. Balanța comercială a cerealelor
4.2.1. Commercial balance for cereals
Dacă în subcapitolul anterior a fost analizată balanța comercială pentru principalele grupe de produse agricole, în acest subcapitol studiul este realizat pentru grupa cerealelor și produselor componente ale acesteia.
Așa cum am putut observa în primul subcapitol din capitolul IV, în figura 4.1.1.12, cerealele sunt o grupă excedentară, cu creșteri masive ale exporturilor începând cu anul 2010. În figura următoare, putem însă remarca cum au influențat produsele componente ale acestei grupe soldul, cumulat pentru perioada analizată. Putem constata că în ceea ce privește orezul suntem deficitari, iar influența cea mai mare vine din partea grâului și meslinului, porumbului, dar și orzului, pentru restul produselor nefiind la fel de important.
Fig. 4.2.1.1. Evoluția comerțului cu cereale cumulat pentru perioada 2007 – 2014 Sursa: Propriile calcule după datele MADR (Original)
Fig. 4.2.1.1. Trade evolution with cereals cumulated for the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Figura 4.2.1.2. prezintă evoluția comerțului cu grâu și meslin pentru 2007-2014. Se poate observa că în anul 2007 suntem deficitari, urmând ca din 2008 să devenim excedentari, cu creșteri masive ale valorii exporturilor în ultimii doi ani.
Fig. 4.2.1.2. Evoluția comerțului cu grâu și meslin în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.2.1.2. Trade evolution with wheat and meslin in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Comerțul cu secară este de mai mici dimensiuni, iar așa cum se poate constata în figura următoare, întâlnim deficit în anii 2007, 2008, dar și 2014. Exporturile pentru secară cunosc valoarea cea mai ridicată, în 2009 când avem un excedent de 799,57 mii $.
Fig. 4.2.1.3. Evoluția comerțului cu secară în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.2.1.3. Trade evolution with rye in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Figura 4.2.1.4. creionează ce s-a întâmplat cu orzul în perioada analizată. Fiind cea de-a treia categorie de produse din grupa cerealelor pentru care realizăm exporturi importante, putem vedea din figura de mai jos că importurile sunt foarte mici comparativ cu exporturile. Anul 2014 este anul în care exportăm cel mai mult orz, an cu un sold în valoare de 273.150,51 mii$.
Fig. 2.1.4. Evoluția comerțului cu orz în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 2.1.4. Trade evolution with barley in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Comerțul cu ovăz în schimb, nu influențează atât de mult excedentul de care România dă dovadă, datorită grupei cerealelor. Putem observa chiar, că pentru anii 2008, 2009 și 2010, suntem deficitari pentru acest produs. Schimburile comerciale cunosc o creștere în 2012 și 2013, pentru ca în 2014, valorile comercializate să scadă, iar valoarea soldului să fie de 229,20 mii $.
Fig. 4.2.1.5. Evoluția comerțului cu ovăz în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.2.1.5. Trade evolution with oat in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Porumbul este a doua categorie de produse care crează excedent pentru comerțul exterior al României. Figura 4.2.1.6. prezintă evoluția comerțului cu porumb din perioada analizată. După un an deficitar, 2007, balanța cunoaște valori excedentare crescătoare, în 2013 ajungând la un maxim de 813.086,06 mii $, iar în 2014 soldul este de 752.782,73 mii $.
Fig. 4.2.1.6. Evoluția comerțului cu porumb în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.2.1.6. Trade evolution with corn in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Fig. 2.1.7.Evoluția comerțului cu orez în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 2.1.7. Trade evolution with rice in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Graficul reprezentat în figura 4.2.1.7. ne arată evoluția comerțului cu orez, categorie de produse pentru care suntem deficitari, datorită suprafețelor aproape inexistente care se cultivă la noi în țară. Putem vedea că întâlnim cele mai mari deficite în 2008, de -43.705,81 mii $ și -36.824,48 mii $ în 2011, în 2014 soldul cunoscând o valoare de -20.100,54 mii $.
Fig. 4.2.1.8. Evoluția comerțului cu boabe de sorg în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Orginal)
Fig. 4.2.1.8. Trade evolution with grain sorghum in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Evoluția comerțului cu boabe de sorg poate fi observată în graficul de la figura 4.2.1.8. După primii doi ani în care am fost deficitari, soldul crește până în anul 2012, la valoarea de 2.694,67 mii $, devine din nou negativ în 2013, -332,59 mii $, pentru ca în 2014 șă înregistrăm un excedent de 3.859,58 mii $.
Fig. 4.2.1.9. Evoluția comerțului cu hrișcă, mei, semințe de Phalaris Canaricusis, alte cereale în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.2.1.9. Trade evolution with buckwheat, millet, Phalaris Canaricusis seeds and other cereals in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Figura 2.1.9. creionează evoluția comerțului cu hrișcă mei, semințe de Phalaris Canaricusis și alte cereale. Putem observa că după trei ani deficitari, intrăm pe un sold pozitiv, ajungând în 2014 la un excedent maxim pentru perioada analizată, de 11.510,14 mii $.
4.2.2. Indicatori comerciali
4.2.2. Trade indicators
4.2.2.1. Indicatorul Grubel – Lloyd
4.2.2.1. Grubel – Lloyd Indicator
Indicatorul Grubel – Lloyd putea avea orice valoare intre 1 și 0, așa cum am observat în capitolul I și cu cât comerțul intraramură era mai apropiat de 1, comerțul este considerat mai semnificativ.
Tabel 4.2.2.1.1. Indicatorul Grubel – Lloyd pentru grupa cerealelor
Table 4.2.2.1.1. Grubel – Lloyd indicator for the cereal group
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR
Făcând o analiză a evoluției indicatorului Grubel – Lloyd în anul 2014, se poate sesiza că cel mai semnificativ comerț intraramură are loc cu ovăzul, secara, orezul, dar și boabele de sorg. Cea mai mică valoare a indicatorului o întâlnește hrișca, meiul, semințele de Phalaris Canaricusis și alte cereale. Deși excedentul se datorează în mare parte grâului și meslinului, dar și porumbului, observăm că indicatorul cunoaște valori mai mici în ultimii ani ai perioadei analizate.
4.2.2.2. Indicatorul Balassa
4.2.2.2. Balassa Indicator
În capitolul III am aflat modalitatea de calcul a indicatorului Balassa și, de asemenea, că acesta poate lua valori cuprinse între -1 și +1. Cazul în care valoarea indicatorului este negativă este specifică predominației importurilor, așa cum se poate observa în tabelul 4.2.2.2.1. pentru anul 2007, dar și pentru alte categorii de produse în diferiți ani. Constatăm de asemenea că indicatorul este egal cu -1 pentru boabe de sorg în 2007 și pentru ovăz în 2008, ceea ce semnifică inexistența exporturilor. Valori apropiate de +1, caz în care exporturile depășesc valoarea importurilor putem vedea la grâu și meslin, orz, porumb și chiar pentru hrișcă, mei, semințe de Phalaris Canaricus și alte cereale în 2014.
Tabel 4.2.2.2.1. Indicatorul Balassa pentru cereale și subgrupele acestora
Table 4.2.2.2.1. Balassa Indicator for cereals and their subgroups
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR
4.2.2.3. Gradul de acoperire al importurilor prin exporturi al cerealelor
4.2.2.3. The imports coverage degree by exports for cereals
Tot în capitolul III am putut vedea modul de calcul al gradului de acoperire al importurilor prin exporturi. Așa cum se poate sesiza în figura următoare, cerealele reușesc să aibă o valoare a exporturilor mai mare de 6, aproape 7 ori în ultimii doi ani analizați.
Fig. 4.2.2.3.1. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu cereale în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.2.2.3.1. The imports coverage degree by exports with cereals Source: MADR and own calculations (Original)
Figura 4.2.2.3.2. ilustrează gradul de acoperire al importurilor prin exporturi pentru grâu și meslin. După anul 2007, în care valoarea exporturilor reprezintă doar 42,75% din valoarea importurilor, indicatorul crește la 405,22%, după care scade până în 2011, pentru a urca apoi din nou apoi și pentru a atinge valori de 797,65% în 2013 și 827,74% în 2014.
Fig. 4.2.2.3.2. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu grâu și meslin în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.2.2.3.2. The imports coverage degree by exports with wheat and meslin in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Vorbind însă de secară, putem observa că valorile sunt oscilante. Dacă în 2007, 2008 și 2014 valoarea exporturilor acoperă doar 12,69%, 37,13%, respectiv 29,47% din valoarea importurilor, în anul 2009 indicatorul este 985,23%, pe când în 2011 este 2254,60%.
Fig. 4.2.2.3.3. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu secară în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.2.2.3.3. The imports coverage degree by exports with rye in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Fig. 4.2.2.3.4. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu orz în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.2.2.3.4. The imports coverage degree by exports with barley in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Orzul este de asemenea unul din produsele pentru care suntem excedentari și așa cum se poate observa în figura 4.2.2.3.4. gradul de acoperire al importurilor prin exporturi suportă oscilații importante. Se poate observa că de-a lungul anilor exporturile cresc, iar dacă în anul 2007, indicatorul are o valoare de 262,74%, în 2009 acesta crește la 1147,96%, scade ușor apoi și ajunge în anul 2014 la valoarea de 1405,82%.
Fig. 4.2.2.3.5. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu ovăz în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.2.2.3.5. The imports coverage degree by exports with oat in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Gradul de acoperire al importurilor prin exporturi pentru ovăz este reprezentat în cadrul graficului din figura 4.2.2.3.5.. Așa cum se poate observa, exporturile reprezintă 163,72% în 2007 din importuri, 0 % din importuri în anul 2008, ceea ce ne duce la concluzia că nu am exportat ovăz în acest an, crește ușor în anii următori până la 347,48% în 2013 și apoi scade în 2014, doar 171,79% din valoarea importurilor fiind reprezentată de cea a exporturilor în acest an.
Fig. 4.2.2.3.6. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu porumb în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.2.2.3.6. The imports coverage degree by exports with corn in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
În ceea ce privește porumbul, observăm în graficul de la figura 4.2.2.3.6., că acesta este deficitar în 2007 și 2008, când exporturile nu acoperă decât 59,29%, respectiv 97,70% din importuri. Se poate observa că indicatorul, gradul de acoperire al importurilor prin exporturi crește, începând cu anul 2009, suportă o ușoară descreștere în 2012, pentru a atinge valoarea maximă în 2014 de 637,96%.
Fig. 4.2.2.3.7. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu orez în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.2.2.3.7. The imports coverage degree by exports with rice in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Figura 4.2.2.3.7. ilustrează indicatorul calculat pentru orez. Am am observat în subcapitolul anterior că este singura categorie de produse din cadrul grupei cerealelor pentru care suntem deficitari pe toată perioada analizată. Astfel că, exporturile reprezintă 6,67% din valoarea importurilor în anul 2007, oscilează de-a lungul aniilor și ajunge la un maxim de 79,12% în anul 2012 și la o valoare de 39,84% în anul 2014.
Fig. 4.2.2.3.8. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu boabe de sorg în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.2.2.3.8. The imports coverage degree by exports with grain sorghum in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
În ceea ce privește boabele de sorg, se poate constata că, gradul de acoperire este 0% în 2007, 2,98% în anul 2008, pentru a ajunge apoi la 351,27% în 2009, când devenim excedentari pentru această categorie de produs. Deși schimburile comerciale devin mai importante, indicatorul scade ușor, până în 2013, când observăm că suntem din nou deficitari și atinge o acoperire a importurilor prin exporturi de 424,89% în 2014.
Exporturile pentru hrișcă, mei, alte cereale au crescut semnificativ din 2010, după cum putem observa în figura 2.2.2.9. În 2007, gradul de acoperire al importurilor prin exporturi este de 251,44%, în 2008 și 2009 când devenim deficitari de 19,28%, respectiv 4,70% pentru a crește în continuare, în 2014 ajungând la 982,09%.
Fig. 4.2.2.3.9. Gradul de acoperire al importului prin exporturi cu hrișcă, mei, semințe de Phalaris Canaricusis, alte cereale în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.2.2.3.9. The imports coverage degree by exports with buckwheat, millet, Phalaris Canaricusis seeds and other cereals in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
4.2.2.4. Indicatorii gradului de dezvoltare al comerțului exterior al unei țări pentru grupa cerealelor
4.2.2.4. Foreign trade development degree indicator of a country for the cereal group
Se poate observa în tabelul următor o creștere a volumului comerțului exterior/locuitor pentru grupa de cereale, din care grâu și meslin, orz și porumb, ceea ce ne face să concluzionăm că pentru aceste produse comerțul s-a dezvoltat pe parcursul perioadei analizate.
Tabel 4.2.2.4.1. Volumul comerțului exterior/locuitor pentru cereale
Table 4.2.2.4.1. Foreign trade volume/inhabitant for cereals
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR și INSSE
4.2.2.5. Indicele de concentrare teritorială
4.2.2.5. Indicele de concentrare teritorială
Indicele de concentrare teritorială se focusează pe determinarea principalelor țări partenere pentru schimburile comerciale. Cu ajutorul datelor din anul 2014 am putut observa care sunt principalele țări în care exportăm, dar și din care importăm cerealele.
a) b)
Fig. 4.2.2.5.1. Țările de exportat (a) și import (b) pentru grâu și meslin în 2014 Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.2.2.5.1. Țările de export (a) și import (b) pentru grâu și meslin în 2014 Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
În figura 4.2.2.5.1 a) și b) pot fi observate principalele țări partenere pentru exportul, respectiv importul de grâu și meslin. Se poate observa că o mare parte din grâul exporatta ajunge în Egipt, cu un procent de 38%,, dar și Iordania 11%, Marea Jamahirie Araba Libiană, Italia, iar printre alte țări întâlnim: Israel, Sudan, Grecia, Etiopia, R.S.Vietnam, Filipine, Coreea Sud, Republica Arabă Siriană, Liban, Indonezia, Bangladesh, Maroc, Congo, Nigeria, Japonia, Canada etc. Observăm că grâul se importă în proporție de 68,92% din Bulgaria, 21,25% Ungaria, iar printre alte țări enumerăm: Republica Slovacă, Republica Cehă, Italia, Franța, Serbia, Polonia etc.
a) b)
Fig. 4.2.2.5.2. Țările de export (a) și import (b) pentru secară în 2014 Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.2.2.5.2. Țările de export (a) și import (b) pentru secară în 2014 Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Așa cum poate fi observat în figura 4.2.2.5.2 a) și b) exportăm secara într-o proporție de 78,10% în Elveția, 17,62% în Germania, 4,26% în Bulgaria și un procent foarte scăzut de 0,02% în Republica Moldova. În schimb importăm masiv din Ungaria într-o proporție de 93,94%, dar și din Germania, Italia, Danemarca, Austria și Franța.
a) b)
Fig. 4.2.2.5.3. Țările de export (a) și import (b) pentru orz în 2014 Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.2.2.5.3. Țările de export (a) și import (b) pentru orz în 2014 Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Observăm că orzul se exportă în mai multe țări partenere, printre cele principale regăsindu-se Arabia Saudită, Iordania, Algeria, Turcia, Japonia, Cipru etc. În ceea ce privesc importurile putem constata că principalel țări din care obținem orzul sunt Bulgaria și Ungaria.
a) b)
Fig. 4.2.2.5.4. Țările de export (a) și import (b) pentru ovăz în 2014 Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.2.2.5.4. Țările de export (a) și import (b) pentru ovăz în 2014 Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Exportăm ovăz în principal în Franța 46,17% și Germania 38,13%, Italia, Elveția, dar și alte țări: Republica Cehă, Norvegia, Olanda, Regatul Unit al Marii Britanii, așa cum poate fi observat în figura 4.2.2.5.4 În schimb realizăm importuri în proporție de peste 40% cu Republica Cehă, cu Ungaria 14,53%, cu Franța 13,28%, dar și Germania, Ucraina, Austria, Slovenia, Italia și Republica Slovacă.
a) b)
Fig. 4.2.2.5.5. Țările de export (a) și import (b) pentru porumb în 2014 Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.2.2.5.5. Țările de export (a) și import (b) pentru porumb în 2014 Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Partenerii comerciali pentru exporturile de porumb sunt multiplii, așa cum poate fi observat în figura 4.2.2.5.5., iar principalii sunt: Olanda, Spania, Italia, Ucraina, Federația Rusă etc. Importurile în schimb sunt realizate cu un număr mult mai mic de parteneri comerciali, în principal Bulgaria, cu 48,58%, dar și Franța cu 18,30%Ungaria, Chile, Serbia, Republica Moldova, Germania, Austria, Croația, Italia, Spania, S.U.A. etc.
a) b)
Fig. 4.2.2.5.6. Țările de export (a) și import (b) pentru orez în 2014 Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.2.2.5.6. Țările de export (a) și import (b) pentru orez în 2014 Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Figura 4.2.2.5.6 prezintă țările în care exportăm și din care importăm orez în anul 2014. Așa cum poate fi observat exoprtăm în principal în Italia, Albania, Republica Moldova, Republica Cehă, Germania, Olanda, Polonia, Bulgaria dar și Turcia, Republica Slovacă, Belgia, Regatul Unit al Marii Britanii, Ucraina, Ungaria, Cipru, Lituania, Estonia, Franța, Spania, Grecia și Luxemburg. Orezul se importă, în principal, tot din Bulgaria, dar și Grecia, Italia, Ungaria și alte țări, printre care: Regatul Unit al Marii Britanii, Cambodgia, Polonia, Belgia, Spania, Germania, Argentina, Egipt, Franța, India, Olanda etc.
a) b)
Fig. 4.2.2.5.7. Țările de export (a) și import (b) pentru boabe de sorg în 2014 Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.2.2.5.7. Țările de export (a) și import (b) pentru boabe de sorg în 2014 Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Boabele de sorg sunt exportate 75,13% în Italia, 5,72% în Germania, 5,37% în Ungaria și în proporții mai mici în Bulgaria, Franța, Federația Rusă, Ucraina, Polonia, Spania, Republica Slovacă și Republica Moldova, așa cum poate fi observat în 4.2.2.5.7. În schimb importăm într-o proporție la fel de ridicată, de 76,81% din Franța, dar și Australia, Italia, Bulgaria, Spania, S.U.A., Germania, Republica Moldova și Ungaria.
a) b)
Fig. 4.2.2.5.8. Țările de export (a) și import (b) pentru hrișcă în 2014 Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.2.2.5.8. Țările de export (a) și import (b) pentru hrișcă în 2014 Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Țările de export și import pentru hrișcă sunt reprezentate în figura 4.2.2.5.8. Observăm că exportăm în Olanda, Italia, Spania, Ungaria etc. și importăm din Ungaria, Germania, Bulgaria, Italia ș.a.
4.2.2.6. Prețuri medii lunare de import și de export
4.2.2.6. Import and export monthly medium prices
Pentru a putea calcula prețurile medii de import, respectiv export s-a folosit următoarea formulă:
Fig. 4.2.2.6.1.Prețurile medii de import și export, lunare pentru cereale în perioada Ianuarie 2007 – Iunie 2014 ($/tonă) Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.2.2.6.1. Import and export monthly medium prices for cereals in the period of January 2007 – June 2014 ($/ton) Source: Own calculations based on MADR database (Original)
În ceea ce privește grupa cerealelor, putem remarca în figura 4.2.2.6.1. o oscilare a prețurilor medii lunare de import și de export între 200 și 600 $/tonă, cu câteva valori excepționale în august, septembrie, noiembrie și decembrie 2007. Se mai poate observa și că de cele mai multe ori prețul de export este mai mare decât cel de import.
Fig. 4.2.2.6.2. Prețurile medii de import și export, lunare pentru grâu și meslin în perioada Ianuarie 2007 – Iunie 2014 ($/tonă) Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.2.2.6.2. Import and export monthly medium prices for wheat and meslin in the period of January 2007 – June 2014 ($/ton) Source: Own calculations based on MADR database (Original)
Figura 4.2.2.6.2. ilustrează prețurile medii lunare de import și de export pentru grâu și meslin din perioada ianuarie 2007 – iunie 2014. Putem observa că avem valori excepționale în aceleași luni ca și grupa de cereale, ceea ce ne duce la concluzia că cerealele au valori excepționale în acele luni, datorită grâului și meslinului. Prețurile medii lunare de export sunt, în general, mai mari decât cele de import și oscilează între 200 și 400 $/tonă.
Fig. 4.2.2.6.3. Prețurile medii de import și export, lunare pentru secară în perioada Ianuarie 2007 – Iunie 2014 ($/tonă) Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.2.2.6.3. Import and export monthly medium prices for rye in the period of January 2007 – June 2014 ($/ton) Source: Own calculations based on MADR database (Original)
Se poate observa că secara, ale cărei prețuri medii lunare de import, respectiv export, sunt reprezentate în figura 4.2.2.6.3, nu este comercializată în toate lunile din perioada analizată. Prețurile variază în general de la 100 la 500 $/tonă, dar sunt mult mai multe luni în care valorile prețurilor medii de import depășesc 1000$/tonă, ajungând chiar la 5400 $/tonă, pentru august 2008, februarie, iunie și noiembrie 2011, aproape tot anul 2012, exceptând lunile septembrie și octombrie, februarie, aprilie și mai 2014.
Fig. 4.2.2.6.4. Prețurile medii de import și export, lunare pentru orz în perioada Ianuarie 2007 – Iunie 2014 ($/tonă) Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.2.2.6.4. Import and export monthly medium prices for barely in the period of January 2007 – June 2014 ($/ton) Source: Own calculations based on MADR database (Original)
Importăm orz în toată perioada analizată și nu realizăm exporturi în februarie, mai și iunie 2007, februarie, iunie și iulie 2008, dar și mai 2011. În ceea ce privește evoluția prețurilor putem remarca, că în general prețurile medii de export sunt mai mici sau aproximativ egale cu cele de import, exceptând luna noiembrie 2007, când valorile ies din tipar. Valori excepționale pentru orz găsim de asemenea pentru ambele prețuri în august, septembrie, noiembrie și decembrie 2007, pentru prețul mediu lunar de import în februarie și martie 2010, iar pentru prețul mediu lunar de export aprilie 2009, când este doar 0,12 $/tonă.
Figura 4.2.2.6.5. ilustrează prețurile medii lunare de import și de export pentru ovăz. Se poate observa că până în ianuarie 2009 sunt câteva luni în care nu importăm, în timp ce exporturi realizăm doar în câteva luni ale perioadei analizate. În acest caz prețurile medii de export sunt, de obicei mai mici decât cele de import, cu o lună în care prețul mediu lunar de export iese foarte mult din tipar, și anume noiembrie 2009, când are valoarea de 37636,36 $/tonă.
Fig. 4.2.2.6.5. Prețurile medii de import și export, lunare pentru ovăz în perioada Ianuarie 2007 – Iunie 2014 ($/tonă) Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.2.2.6.5. Import and export monthly medium prices for oat in the period of January 2007 – June 2014 ($/ton) Source: Own calculations based on MADR database (Original)
Prețurile medii lunare de export ale porumbului sunt mai mici decât cele de import în perioada ianuarie 2007 – iunie 2014 și oscilează, în principiu, între 160 și 700 $/tonă. Observăm valori atipice în august, septembrie, noiembrie și decembrie 2007, martie 2008, ianuarie, februarie, martie și iunie 2013, ianuarie, februarie și martie 2014, când putem presupune că s-au importat hibrizi care au prețurile mult mai ridicate.
Fig. 4.2.2.6.6. Prețurile medii de import și export, lunare pentru porumb în perioada Ianuarie 2007 – Iunie 2014 ($/tonă) Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.2.2.6.6. Import and export monthly medium prices for corn in the period of January 2007 – June 2014 ($/ton) Source: Own calculations based on MADR database (Original)
Fig. 4.2.2.6.7. Prețurile medii de import și export, lunare pentru orez în perioada Ianuarie 2007 – Iunie 2014 ($/tonă) Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.2.2.6.7. Import and export monthly medium prices for rice in the period of January 2007 – June 2014 ($/ton) Source: Own calculations based on MADR database (Original)
Prețurile medii lunare de export, respectiv import pentru orez sunt ilustrate în figura 4.2.2.6.7. În general prețurile medii lunare de export sunt mai mari decît cele de import, ceea ce sugerează că o parte din orezul importat este exportat în alte țări, la un preț mai ridicat decât cel de import.
Fig. 4.2.2.6.8. Prețurile medii de import și export, lunare pentru boabe de sorg în perioada Ianuarie 2007 – Iunie 2014 ($/tonă) Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.2.2.6.8. Import and export monthly medium prices for grain sorghum in the period of January 2007 – June 2014 ($/ton) Source: Own calculations based on MADR database (Original)
Schimburile comerciale cu boabe de sorg nu au loc într-o mare parte din lunile studiate. Observăm, de asemenea, în figura 4.2.2.6.8., că prețurile medii lunare de import sunt foarte ridicate comparativ cu prețurile medii lunare de export.
Figura 4.2.2.6.9. prezintă prețurile medii de export și de import pentru hrișcă, mei, semințe de Phalaris Canaricusis și alte cereale. Așa cum poate fi sesizat prețurile de import ajung până la valori apropiate de 4000 $/tonă, iar prețurile de export oscilează până la 2000 $/tonă, cu o valoare excepțională în mai 2008 de 8000 $/tonă.
Fig. 4.2.2.6.9. Prețurile medii de import și export, lunare pentru hrișcă, mei, semințe de Phalaris Canaricusis, alte cereale în perioada Ianuarie 2007 – Iunie 2014 ($/tonă) Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR
Fig. 4.2.2.6.9. Import and export monthly medium prices for buckwheat, millet, Phalaris Canaricusis seeds and other cereals in the period of January 2007 – June 2014 ($/ton) Source: Own calculations based on MADR database (Original)
4.3. Analiza comerțului exterior cu oleaginoase în perioada 2007 – 2014
4.3. Foreign trade analysis with oleaginous in the period of 2007 – 2014
4.3.1. Balanța comercială a oleaginoaselor
4.3.1. Trade balance for oleaginous
Așa cum s-a procedat și în cadrul primelor două subcapitole, și pentru grupa de semințe și fructe de plante oleaginoase s-au realizat o serie de indicatori, începând cu balanța comercială.
Fig. 4.3.1.1. Evoluția comerțului cu semințe și fructe de plante oleaginoase cumulat pentru perioada 2007 – 2014 Sursa: Propriile calcule pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.3.1.1. Trade evolution with oleaginous seeds and fruits cumulated for the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Deși suntem excedentari pentru grupa de oleaginoase, din graficul reprezentat în figura de mai sus, observăm că de fapt suntem excedentari pentru cumulul din perioada 2007 – 2014, doar pentru 3 din cele 14 grupe de produse, și anume semințe de floarea-soarelui, semințe de rapiță și semințe de in, pentru restul produselor agricole înregistrând deficit. Totuși putem observa că produsele deficitare sunt mai numeroase decât cele excedentare, soldurile acestora nu influențează decât într-o mică măsură soldul grupei de oleaginoase, întrucât în toți anii din perioada studiată a fost o grupă excedentară.
Figura 4.3.1.2. prezintă dinamica produsului boabe de sorg pentru perioada studiată. Observăm că pentru această grupă nu înregistrăm excedent decât în anii 2010, 2011 și 2012. Cel mai mare deficit îl întâlnim în anul 2013, când soldul este -41.266.56 mii $/tonă, urmat de anul 2008 cu -36.794,34 mii $/tonă și 2014 cu 32.087,51 mii $/tonă.
Fig. 4.3.1.2. Evoluția comerțului cu boabe de soia, chiar sfărâmate în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.3.1.2. Trade evolution with soya beans, whether or not crushed in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Figura 4.3.1.3. prezintă evoluția arahidelor, care după cum se poate observa este un produs deficitar pe parcursul întregii perioade studiate, cu solduri de peste -6.400,00 mii $ și cu un maxim în anul 2008, de -16.916,94 mii $.
Fig. 4.3.1.3. Evoluția comerțului cu arahide, neprăjite și nici altfel preparate termic în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.3.1.3. Trade evolution with ground nuts, not roasted or otherwise cooked, whether or not shelled or crushed in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Fig. 4.3.1.4. Evoluția comerțului cu copra în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.3.1.4. Trade evolution with copra in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
După cum se poate observa copra este comercializată doar în 2007, 2008, 2009, 2013 și 2014, iar valorile comercializate sunt nesemnificative comparativ cu cele ale celorlaltor produse din grupă și exceptând anii 2008 și 2014 este un produs deficitar.
Fig. 4.3.1.5. Evoluția comerțului cu semințe de in, chiar sfărâmate în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.3.1.5. Trade evolution with linseeds, whether or not crushed in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Deși în primii doi ani ai perioadei analizate soldul semințelor de in a fost negativ, începând cu anul 2009 valorile exportului au crescut, ajungând la o valoare maximă în 2012 cu un sold de 700,36 mii $ și scăzând puțin în următorii ani.
Fig. 4.3.1.6. Evoluția comerțului cu semințe de rapiță sau de rapiță sălbatică, chiar sfărâmate în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.3.1.6. Trade evolution with colza seeds, whether or not crushed in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
În ceea ce privește comerțul cu semințe de rapiță, putem sesiza un schimb comercial foarte scăzut în anul 2012 și un excedent maxim în anul 2014, de 408.407,92 mii $.
Evoluția comerțului cu semințe de floarea-soarelui, principalul produs din grupa oleaginoaselor care realizează excedent este ilustrată în figura 4.3.1.7. Putem constata că schimburile comerciale au crescut în ultimii patru ani, cu un excedent maxim în 2013, de 600.293,31 mii $.
Fig. 4.3.1.7. Evoluția comerțului cu semințe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.3.1.7. Trade evolution with sunflower seeds, whether or not crushed in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Se poate observa în figura 4.3.1.8. că alte semințe și fructe oleaginoase sunt tot o categorie de produse deficitare. Dacă valoarea soldului negativ se micșorează până în 2010, putem observa că apoi începe să se mărească și ajunge în anul 2014 la -9.549,19 mii $.
Fig. 4.3.1.8. Evoluția comerțului cu alte semințe și fructe oleaginoase, chiar sfărâmate în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.3.1.8. Trade evolution with other oleaginous fruits and seeds, whether or not crushed in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Fig. 4.3.1.9. Evoluția comerțului cu făină și griș din fructe și semințe oleaginoase în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.3.1.9. Trade evolution with flour and semolina from oleaginous fruits and seeds in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Soldul comerțului cu făină și griș din fructe și plante oleaginoase este unul pentru care înregistrăm tot sold negativ pe parcursul perioadei studiate. Cel mai mare deficit este tot în anul 2014, de -1.592,94 mii $.
Fig. 4.3.1.10. Evoluția comerțului cu semințe, fructe și spori destinate însămânțării în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.3.1.10. Trade evolution with seeds, fruits and spores, of a kind, used for sowing in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Figura 4.3.1.10. prezintă evoluția comerțului cu semințe, fructe și spori destinate însămânțării. Se poate observa că importurile sunt nesemnificative, comparativ cu exporturile, iar deficitul depășește -22.649,16 mii $, de-a lungul perioadei studiate, ajungând în 2013 la valoarea de -36.887,57 mii $.
Fig. 4.3.1.11. Evoluția comerțului cu conuri de hamei, proaspete sau uscate, chiar sfărâmate, maci în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.3.1.11. Trade evolution with hop cones, fresh or dries, whether or not ground, powdered or in the form of pallets, poppies in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Conurile de hamei, proaspete sau uscate, chiar sfărâmate, a cărei evoluție este ilustrată în figura 4.3.1.11. este de asemenea o categorie de produse deficitare. Însă comparativ cu anul 2008, când soldul a fost de -18.261,55 mii $, deficitul s-a micșorat în ultimii ani, ajungând în 2014 la valoarea de -5.964,18 mii $.
Evoluția comerțului cu plante și părți de plante în perioada 2007-2014 este ilustrată în graficul de la figura 4.3.1.12. Se poate remarca un sold deficitar pe toată perioada studiată, cu un maxim de sold negativ în 2007, de -4.414,85 mii $ și un minim în 2014, de -1.174,76 mii $.
Fig. 4.3.1.12. Evoluția comerțului cu plante și părți de plante în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.3.1.12. Trade evolution with plants and parts of plants in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Fig. 4.3.1.13. Evoluția comerțului cu roscove, alge, sfecla de zahar si trestie de zahar, proaspete în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.3.1.13. Trade evolution with locust beans, seaweeds, sugar beet and sugar cane, fresh in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Categoria de produse roșcove, alge, sfeclă de zahăr și trestie de zahăr, proaspete a fost introdusă în cadrul grupei de oleaginoase începând cu anul 2013 și putem observa că atât în 2013 cât și în 2014 suntem deficitari în ceea ce o privește, cu o valoare a importurilor care o depășește pe cea a exporturilor cu -1.032,95 mii $, respectiv -1.079,67 mii $.
Fig. 4.3.1.14. Evoluția comerțului cu paie si pleava de cereale brute, chiar tocate, macinate în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.3.1.14. Trade evolution with thatch and chaff of gross grains, whether or not chopped, ground in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Comerțul cu paie și pleavă de cereale brute, chiar tocate, măcinate este deficitar, cu excepția anului 2011 și scăzut valoric până în 2011. Se poate vedea că în ultimii trei ani soldul negativ a crescut, ajungând în 2014 la un deficit de -3.467,01 mii $.
Fig. 4.3.1.15. Evoluția comerțului cu gulii furajere, sfeclă furajeră, rădăcini furajere, fân, lucernă în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.3.1.15. Trade evolution with foddered kohlrabi, foddered beet, foddered roots, hay, alfalfa in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Guliile furajere , sfecla furajeră, rădăciniile furajere, fânul, lucerna reprezintă tot o categorie de produse deficitare, așa cum se poate observa și în figura de mai sus.
4.3.2. Indicatori comerciali
4.3.2. Trade indicators
4.3.2.1. Indicatorul Grubel – Lloyd
4.3.2.1. Grubel – Lloyd Indicator
Tabel 3.2.1.1. Indicatorul Grubel – Lloyd pentru semințe și fructe de plante oleaginoase
Table 3.2.1.1. Grubel – Lloyd indicator for oleaginous seeds and fruits
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR
În tabelul 4.3.2.1.1. este calculat indicatorul Grubel – Lloyd pentru semințe și fructe de plante oleaginoase. Se poate observa o scădere a acestuia pentru grupa de oleaginoase cu un minim în 2014, ceea ce semnifică o creștere substanțială și a importurilor, nu numai a exporturilor. Putem remarca un comerț semnificativ al rapiței în 2008, când indicatorul este 1, și de asemenea, indicatorul mai este semnificativ și pentru in, alte semințe și fructe oleaginoase.
4.3.2.2. Indicatorul Balassa
4.3.2.2. Balassa Indicator
Se poate remarca în tabelul următor indicatorul Balassa calculat pentru semințe și fructe de plante oleaginoase, unde putem observa că pentru majoritatea produselor acesta este negativ, exceptând grupa ca și total, rapița, floarea-soarelui, dar și inul începând cu anul 2009.
Tabel 3.2.3.1. Indicatorul Balassa pentru semințe și fructe de plante oleaginoase
Table 3.2.3.1. Balassa Indicator for the oleaginous fruits and seeds
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR
4.3.2.3. Gradul de acoperire al importurilor prin exporturi al oleaginoaselor
4.3.2.3. The imports coverage degree by exports for the oleaginous
Gradul de acoperire al importurilor prin exporturi pentru semințe și fructe de plante oleaginoase este reprezentat în cadrul graficului din figura 4.3.2.3.1. Așa cum se poate observa, exporturile reprezintă 175,52% din importuri în anul 2007, crește ușor din 2008 și scade în 2012, iar în 2014 cunoaște o valoare de 334,56%.
Fig. 4.3.2.3.1. Gradul de acoperire al importului prin exporturi al grupei de semințe și fructe de plante oleaginoase în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.3.2.3.1. The imports coverage degree by exports of the oleaginous seeds and fruits group in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Fig. 4.3.2.3.2. Gradul de acoperire al importului prin exporturi pentru boabe de soia, chiar sfărâmate în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.3.2.3.2. The imports coverage degree by exports for soya beans, whether or not crushed in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Se preconizează o creștere a cantităților prelucrate de boabe de soia, datorită consumului ridicat de șrot de soia pentru furajarea animalelor, dar și unei utilizări din ce în ce mai intense a uleiului de soia pentru biodiesel. (Studiu sectorial, Proiectul "Facilitarea comerțului cu produse agro-alimentare în bazinul Mării Negre (FTAP)”Număr proiect: 1.1.1.66031.77 MIS-ETC 185) Figura 4.3.2.3.2. prezintă gradul de acoperire al importurilor prin exporturi pentru boabe de soia. Se poate observa că valoarea exporturilor reprezintă doar 0,42% în 2007, 0,87% în 2008, 0,44% în 2009, 2,29% în 2010, 0,29% în 2011 și 0,64% în 2012, crescând în utimii doi ani la 19,48%, respectiv 13,16%.
Fig. 4.3.2.2.3. Gradul de acoperire al importului prin exporturi pentru arahide, neprăjite și nici altfel preparate termic în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.3.2.2.3. The imports coverage degree by exports for ground nuts, not roasted or otherwise cooked, whether or not shelled or crushed in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Figura 4.3.2.2.3. ilustrează indicatorul calculat pentru arahide. Se poate observa că suntem excedentari doar în câțiva ani din perioada 2007 – 2014. Exporturile reprezintă 18,62% din valoarea importurilor în anul 2007, oscilând de-a lungul aniilor și ajungând la 222,62% în anul 2010 și scăzând apoi pentru a deveni în 2014, 40,74%.
Fig. 4.3.2.3.4. Gradul de acoperire al importului prin exporturi pentru copra în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.3.2.3.4. The imports coverage degree by exports for copra in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
După cum am putut observa și în subcapitolul anterior copra se comercializează doar în câțiva ani din perioada studiată. Cel mai mare grad de acoperire a valorii importurilor prin exporturi se regăsește în anul 2009, când este 35,57%.
Fig. 4.3.2.3.5. Gradul de acoperire al importului prin exporturi pentru semințe de in, chiar sfărâmate în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.3.2.3.5. The imports coverage degree by exports for linseeds, whether or not crushed in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Dacă discutăm despre semințele de in, putem remarca în figura 4.3.2.3.5 că schimburile comerciale au crescut masiv în comparație cu primii doi ani, când soldul este și deficitar. Gradul de acoperire al importurilor prin exporturi se menține din 2009 până în 190%.
Figura 4.3.2.3.6. ilustrează gradul de acoperire al importurilor prin exporturi pentru semințe de rapiță. Exceptând anul 2012, când schimburile comerciale sunt foarte scăzute comparativ cu restul perioadei analizate, iar gradul de acoperire este de 100,82%, valoarea exporturilor o depășește de cel puțin trei ori pe cea a importurilor, gradul de acoperire fiind 1125,67% în 2014.
Fig. 4.3.2.3.6. Gradul de acoperire al importului prin exporturi pentru semințe de rapiță sau de rapiță sălbatică, chiar sfărâmate în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.3.2.3.6. The imports coverage degree by exports for colza seeds, whether or not crushed in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Indicatorul semințelor de floarea-soarelui este reprezentat în figura 4.3.2.3.7. Produsul este principalul din grupa semințelor și fructelor de plante oleaginoase datorită căruia realizăm excedent. Gradul de acoperire al importurilor prin exporturi oscilează de la 332,49%, în 2007, la 189,28% în 2009, ajungând la 545,63% în 2013 și 439% în 2014.
Fig. 4.3.2.3.7. Gradul de acoperire al importului prin exporturi pentru semințe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.3.2.3.7. The imports coverage degree by exports for sunflower seeds, whether or not crushed in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Schimburile comerciale pentru alte semințe și fructe oleaginoase se mențin la aproximativ același nivel, așa cum poate fi observat în figura de mai jos. Exporturile reprezintă doar 18,73% din importuri în 2007, gradul de acoperire crește apoi până în 2010, când este 89,46% și apoi suportă din nou scăderi până ajunge egal cu 54,07%, în 2014.
Fig. 4.3.2.3.8. Gradul de acoperire al importului prin exporturi pentru alte semințe și fructe oleaginoase, chiar sfărâmate în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.3.2.3.8. The imports coverage degree by exports for other oleaginous fruits and seeds, whether or not crushed in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Indicatorul pentru făină și griș din fructe și semințe oleaginoase este reprezentat în figura 4.3.2.3.9. Așa cum se poate constata valoarea importurilor este mai ridicată decât cea a exporturilor, gradul de acoperire al importurilor prin exporturi fiind de 6,98% în 2007, 7,18% în 2008, 16,34% în 2009, devenind 88,89% în 2010. În anul 2012 valoarea exporturilor acoperă 16,76% din valoarea importurilor, iar în 2014, 11,60%.
Fig. 4.3.2.3.9. Gradul de acoperire al importului prin exporturi pentru făină și griș din fructe și semințe oleaginoase în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.3.2.3.9. The imports coverage degree by exports for flour and semolina from oleaginous fruits and seeds in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Figura 4.3.2.3.10. ne arată gradul de acoperire al importurilor prin exporturi pentru semințe, fructe și spori destinate însămânțării, unde se poate observa o valoare foarte mică a produselor exportate. Indicatorul oscilează între 2007 și 2014 de la 3,02% la 11,90%.
Fig. 4.3.2.3.10. Gradul de acoperire al importului prin exporturi pentru semințe, fructe și spori destinate însămânțării în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.3.2.3.10. The imports coverage degree by exports for seeds, fruits and spores, of a kind, used for sowing in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Fig. 4.3.2.3.11. Gradul de acoperire al importului prin exporturi pentru conuri de hamei, proaspete sau uscate, chiar sfărâmate, maci în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.3.2.3.11. The imports coverage degree by exports for hop cones, fresh or dries, whether or not ground, powdered or in the form of pallets, poppies in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Conurile de hamei, proaspete sau uscate au indicatorul calculat ilustrat în figura 4.3.2.3.11. Așa cum putem sesiza cea mai mare valoare a gradului de acoperire este în anul 2007, de 2,59%, în anii 2009, 2013 și 2014 România nu realizează exporturi de hamei.
Fig. 4.3.2.3.12. Gradul de acoperire al importului prin exporturi pentru plante și părți de plante în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.3.2.3.12. The imports coverage degree by exports for plants and parts of plants in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Grupa de plante și părți de plante are gradul de acoperire al importurilor prin exporturi reprezentat în figura 4.3.2.3.12. Se poate observa că înregistrăm deficit comercial pe toată perioada analizată, cu cel mai mic grad de acoperire în 2010, de 36,48% și cel mai ridicat în 2014, de 76,53%.
Fig. 4.3.2.3.13. Gradul de acoperire al importului prin exporturi pentru roscove, alge, sfecla de zahar si trestie de zahar, proaspete în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.3.2.3.13. The imports coverage degree by exports for locust beans, seaweeds, sugar beet and sugar cane, fresh in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
În cadrul figurii 4.3.2.3.13. regăsim gradul de acoperire al importurilor prin exporturi pentru roșcove, sfeclă de zahăr și trestie de zahăr, grupă de produse introdusă din anul 2013. Se observă că indicatorul cunoaște un trend descendent de la 9,11% în 2013, la 5,90% în 2014.
Fig. 4.3.2.3.14. Gradul de acoperire al importului prin exporturi pentru paie si pleava de cereale brute, chiar tocate, macinate în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.3.2.3.14. The imports coverage degree by exports for thatch and chaff of gross grains, whether or not chopped, ground in the period of 2007 – 2014 Source: MADR and own calculations (Original)
Singurul an în care grupa de paie și pleavă de cereale brute este excedentar este 2011, când valoarea exporturilor acoperă 221,35% din valoarea importurilor. Observăm că în anul 2008 nu exportăm deloc, iar indicatorul este scăzut pentru perioada 2007 – 2010, gradul de acoperire fiind 53,37% în 2012 și în jurul valorii de 20% pentru 2013 și 2014, așa cum se poate observa în figura 4.3.2.3.14.
Fig. 4.3.2.3.15. Gradul de acoperire al importului prin exporturi pentru gulii furajere, sfeclă furajeră, rădăcini furajere, fân, lucernă în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Fig. 4.3.2.3.15. Gradul de acoperire al importului prin exporturi pentru gulii furajere, sfeclă furajeră, rădăcini furajere, fân, lucernă în perioada 2007 – 2014 Sursa: MADR și propriile calcule (Original)
Gradul de acoperire al importurilor prin exporturi pentru gulii furajere, sfeclă furajeră, rădăcini furajere, fân și lucernă este ilustrat în figura 3.2.2.15. Se poate remarca că exportul este aproape inexistent în 2007 și 2008, iar valoarea exporturilor acoperă cel mai mult din valoarea importurilor în anul 2014, 41,20%.
4.3.2.4. Indicatorii gradului de dezvoltare al comerțului exterior al unei țări pentru grupa semințe și fructe din plante oleaginoase
4.3.2.4. Foreign trade development degree indicator of a country for the oleaginous seeds and fruits group
Grupa de semințe și fructe de plante oleaginoase a întâlnit o dezvoltare comercială de-a lungul perioadei studiate pe totalul grupei și de asemenea pentru semințe de rapiță, semințe de floarea-soarelui, boabe de soia, pentru restul produselor volumul comerțului exterior/locuitor fiind în jurul valorii de 0-1 $/tonă.
Tabel 3.2.4.1. Volumul comerțului exterior/locuitor pentru semințele și fructele de plante oleaginoase
Table 3.2.4.1. Foreign trade volume /inhabitant for the for oleaginous fruits and seeds
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR și INSSE
4.3.2.5. Indicele de concentrare teritorială
4.3.2.5. Indicele de concentrare teritorială
În figura 4.3.2.5.1 sunt ilustrate principalele țări partenere pentru comerțul cu boabe de soia. Așa cum poate fi observat, export[m în proporție de 39,55% în Germania, 21,27% în Italia, dar și în Austria, Ungaria, Grecia, Serbia, Olanda și în proporții mici în Portugalia, Bulgaria, Elveția, Slovenia, Republica Moldova, Regatul Unit al Marii Britanii, Franța și Spania. Importăm în principal din Argentina, în proporție de 44,49%, din Ucraina, 20,27%, Republica Moldova, Brazilia, Canada, Bulgaria, dar și alte țări.
a) b)
Fig. 4.3.2.5.1. Țările de export (a) și import (b) pentru boabe de soia în 2014 Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.3.2.5.1. Țările de export (a) și import (b) pentru boabe de soia în 2014 Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Semințele de in sunt exportate în principal în Italia și Germania, dar și în Austria, Olanda și alte țări, precum Ungaria și Regatul Unit al Marii Britanii. Tot în figura 4.3.2.5.2 pot fi remarcate țările din care importăm semințele de in. Ucraina deține o pondere de 35.03%, Polonia 32.37%, Germania 16.29% . exportăm în proporții mai scăzute și în Ungaria, Turcia, Austria, India, Belgia și alte țări.
a) b)
Fig. 4.3.2.5.2. Țările de export (a) și import (b) pentru semințe de in în 2014 Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.3.2.5.2. Țările de export (a) și import (b) pentru semințe de in în 2014 Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
a) b)
Fig. 4.3.2.5.3. Țările de export (a) și import (b) pentru semințe de rapiță în 2014 Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.3.2.5.3. Țările de export (a) și import (b) pentru semințe de rapiță în 2014 Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Țările cu care se realizează schimburi comerciale în ceea ce privesc semințele de rapiță sunt numeroase în principal în ceea ce privește exportul. Așa cum poate fi observat în figura 4.3.2.5.3, exportăm în Belgia, Olanda, Pakistan, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Ungaria, Germania, Franța etc. Semințele de rapiță sunt importate din Franța 32,23%, Bulgaria 29,80%, Germania 22,07%, dar și din Ungaria, danemarca, Republica Moldova și alte țări.
a) b)
Fig. 4.3.2.5.4. Țările de export (a) și import (b) pentru floarea-soarelui în 2014 Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.3.2.5.4. Țările de export (a) și import (b) pentru floarea-soarelui în 2014 Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Exportăm în proporții relativ egale în Franța, Turcia, Pakistan, Olanda, Ungaria, Spania, dar și în Italia, Portugalia, Africa de Sud, Bulgaria și în proporții mai scăzute în Germania, Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova, Maroc, Begia, Bosnia Herțegovina, Serbia, Austria, Grecia, S.U.A., Republica Slovacă, Kazahstan, Cipru, Regatul Unit al Marii Britanii, Iordania, Croația, Israel, Polonia, Liban, Danemarca, Repuplica Macedonia, Norvegia, Țări și teritorii nedeterminate – Intrastat, Irlanda, Canada, Australia, Emiratele Arabe Unite, Luxemburg, Bielorusia și Argentina. Figura 4.3.2.5.4 b) ne arată și țările din care importăm semințele de floarea-soarelui. Printre cele mai importante putem menționa Bulgaria, cu o proporție de 30,33%, Ungaria cu 29,80%, Germania 22,07%, Ungaria, Danemarca, Republica Moldova, dar și alte țări.
a) b)
Fig. 4.3.2.5.5. Țările de export (a) și import (b) pentru alte semințe de oleaginoase în 2014 Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.3.2.5.5. Țările de export (a) și import (b) pentru alte semințe de oleaginoase în 2014 Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Figura 4.3.2.5.5 conturează partenerii comerciali pentru alte semințe de oleaginoase. Observăm că exportăm în Germania, Franța, Ungaria, Austria, Olanda, Grecia, Belgia, Italia, S.U.A., India, Spania, Turcia, Lituania, Republica Cehă, Bosnia Herțegovina, Republica Moldova, Republica Macedonia, Regatul Unit al Marii Britanii, Portugalia, Serbia, Polonia, Muntenegru, Canada, Cipru, Australia, Elveția și Israel și importăm din India, Ungaria, Germania, Republica Cehă, Bulgaria, Polonia,Republica Moldova, Olanda, Franța și alte țări: R.P.Chineză, Ucraina, Pakistan, Grecia, Spania, Canada, Turcia, Danemarca, Austria, Belgia, Republica Slovacă, Indonezia, Paraguay, Grecia, Slovenia, Italia, Federația Rusă, Regatul Unit al Marii Britanii și Liban.
4.3.2.6. Prețuri medii lunare de export și import
4.3.2.6. Import and export monthly medium prices
Calculând prețurile medii lunare de export și de import pentru semințe și fructe de plante oleaginoase putem observa că prețurile de import sunt mai mari decât prețurile de export în perioada analizată. Cea mai atipică valoare pentru prețul mediu de export o regăsim în ianuarie 2013.
Fig. 4.3.2.6.1. Prețurile medii de import și export, lunare ale grupei de semințe și fructe de plante oleaginoase în perioada Ianuarie 2007 – Iunie 2014 ($/tonă) Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.3.2.6.1. Import and export monthly medium prices for oleaginous fruits and seeds group in the period of January 2007 – June 2014 ($/ton) Source: Own calculations based on MADR database (Original)
Oscilațiile pentru prețurile medii lunare de export, respectiv import sunt mai evidente în prima parte a perioadei studiate, în ceea ce privește boabele de soia, iar cel mai atipic preț mediu lunar este de export în august 2009, așa cum poate fi observat în figura 4.3.2.6.2.
Fig. 4.3.2.6.2. Prețurile medii de import și export, lunare pentru boabe de soia, chiar sfărâmate în perioada Ianuarie 2007 – Iunie 2014 ($/tonă) Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.3.2.6.2. Import and export monthly medium prices for soya beans, whether or not crushed in the period of January 2007 – June 2014 ($/ton) Source: Own calculations based on MADR database (Original)
Fig. 4.3.2.6.3. Prețurile medii de și export, lunare pentru arahide, neprăjite și nici altfel preparate termic în perioada Ianuarie 2007 – Iunie 2014 ($/tonă) Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.3.2.6.3. Import and export monthly medium prices for ground nuts, not roasted or otherwise cooked, whether or not shelled or crushed in the period of January 2007 – June 2014 ($/ton) Source: Own calculations based on MADR database (Original)
Figura 4.3.2.6.3. prezintă prețurile medii de export, respectiv import pentru arahide și putem observa că prețul mediu lunar de import este relativ constant, comparativ cu cel de export unde oscilațiile sunt mai evidente, iar valoarea cea mai atipică se regăsește în martie 2011.
Fig. 4.3.2.6.4. Prețurile medii de import și export, lunare pentru copra în perioada Ianuarie 2007 – Iunie 2014 ($/tonă) Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.3.2.6.4. Import and export monthly medium prices for copra in the period of January 2007 – June 2014 ($/ton) Source: Own calculations based on MADR database (Original)
Copra este comercializată doar în câteva luni din perioada analizată și anume, putem observa că importăm în iunie și decembrie 2007, ianuarie și iunie 2009, iunie și noiembrie 2013. Exportăm în august 2007, ianuarie și martie 2008, februarie și iunie 2009, așa cum se poate observa în figura 4.3.2.6.4. Prețuriile medii lunare se regăsesc în intervalul 0 – 20000 $/tonă, exceptând luna iunie 2013, când este 183288,46 $/tonă.
Fig. 4.3.2.6.5. Prețurile medii de import și export, lunare pentru semințe de in, chiar sfărâmate în perioada Ianuarie 2007 – Iunie 2014 ($/tonă) Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.3.2.6.5. Import and export monthly medium prices for linseeds, whether or not crushed in the period of January 2007 – June 2014 ($/ton) Source: Own calculations based on MADR database (Original)
Semințele de in sunt importate în toate lunile din perioada analizată, așa cum se ilustrează în figura 4.3.2.6.5., iar prețurile medii de import sunt mai mari decât prețurile medii lunare de export, exceptând luna iulie a anilor 2010 și 2011, care de asemenea sunt valori atipice.
Fig. 4.3.2.6.6. Prețurile medii de import și export, lunare pentru semințe de rapiță sau de rapiță sălbatică, chiar sfărâmate în perioada Ianuarie 2007 – Iunie 2014 ($/tonă) Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.3.2.6.6. Import and export monthly medium prices for colza seeds, whether or not crushed in the period of January 2007 – June 2014 ($/ton) Source: Own calculations based on MADR database (Original)
Figura 4.3.2.6.6 ilustrează prețurile medii de import și de export pentru semințele de rapiță. Dacă prețul mediu de export cunoaște un trend relativ constant, prețul mediu de import diferă semnificativ în varii perioade.
Fig. 4.3.2.6.7. Prețurile medii de import și export, lunare pentru semințe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate în perioada Ianuarie 2007 – Iunie 2014 ($/tonă) Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.3.2.6.7. Import and export monthly medium prices for sunflower seeds, whether or not crushed in the period of January 2007 – June 2014 ($/ton) Source: Own calculations based on MADR database (Original)
În figura 4.3.2.6.7 sunt reprezentate prețurile medii lunare de export, import pentru semințele de floarea-soarelui. Prețurile de export oscilează între 300 și 800 $/tonă, în timp ce pentru prețurile medii lunare de import întâlnim o serie ridicată de valori atipice.
Fig. 4.3.2.6.8. Prețurile medii de import și export, lunare pentru alte semințe și fructe oleaginoase, chiar sfărâmate în perioada Ianuarie 2007 – Iunie 2014 ($/tonă) Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.3.2.6.8. Import and export monthly medium prices for other oleaginous fruits and seeds, whether or not crushed in the period of January 2007 – June 2014 ($/ton) Source: Own calculations based on MADR database (Original)
Prețurile medii lunare de export și de import pentru alte semințe și fructe oleaginoase este reprezentat în figura de mai sus. Prețurile oscilează între 500 și 4000 $/tonă, cu puține valori atipice.
Fig. 4.3.2.6.9. Prețurile medii de import și export, lunare pentru făină și griș din fructe și semințe oleaginoase în perioada Ianuarie 2007 – Iunie 2014 ($/tonă) Sursa: Calcule proprii pe baza datelor MADR (Original)
Fig. 4.3.2.6.9. Import and export monthly medium prices for flour and semolina from oleaginous fruits and seeds in the period of January 2007 – June 2014 ($/ton) Source: Own calculations based on MADR database (Original)
Figura 4.3.2.6.9. ilustrează prețurile medii lunare de import și de export pentru făină și griș din fructe și semințe oleaginoase. În majoritatea lunilor prețul mediu lunar de xport este mai semificativ decât prețul mediu lunar de import.
CAPITOLUL V PERSPECTIVE ALE EVOLUȚIEI COMERȚULUI ROMÂNIEI CU CEREALE ȘI OLEAGINOASE ÎN CONTEXTUL IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI EUROPA 2020
CHAPTER V PREDICTIONS OF THE ROMANIAN TRADE EVOLUTION WITH AGRICULTURAL PRODUCTS WITHIN THE EUROPE 2020 STRATEGY
Evoluția balanței comerciale cu produse agroalimentare este influențată de-a lungul timpului de diferiți factori, fie că vorbim despre perioada de timp, producție, consum sau alții.
În acest capitol au fost realizate o serie de preconizări pentru schimburile comerciale cu produse agroalimentare, cu grupa cerealelor, în particular grâu și meslin și porumb, cu grupa oleaginoaselor, din care boabe de soia, semințe de rapiță și semințe de floarea-soarelui.
Analiza de regresie liniară găsește o ecuație liniară care reprezintă relația dintre valorile a două variabile numerice. (Wegner T., 2013, pag 299 – 300)
Prin utilizarea Data Analysis din Microsoft Office Excel am realizat o analiză de regresie liniară a exportului total al balanței comerciale în funcție de perioada de timp, așa cum poate fi observat în figura 5.1.
Fig. 5.1. Regresie liniară a exportului pentru total produse agroalimentare în funcție de perioada de timp Sursa: Original
Fig. 5.1. Regresie liniară a exportului pentru total produse agroalimentare în funcție de perioada de timp Sursa: Original
Coeficientul de corelație multiplă ”Multiple R” are valoarea 0,9656, care este foarte apropiată de 1, ceea ce semnifică o legătură puternică între X (perioada de timp) și Y (export). R Square (Multiple R se obține din R Square, R= ) are valoarea 0,9323, perioada de timp explicând 93,23% din variația timpului.
Din tabelul de analiză a varianței ANOVA obținem coeficienții regresiei liniare. Cunoscând formula regresiei liniare Y=a+bX și observând că a=-1173168,452, Intercept, termenul liber (constant) al modelului, iar b=602529,3712, obține ecuația: Y=-1173168,452+602529,3712X. În tabelul de mai jos a fost realizată prognozarea exportului de produse agroalimentare pentru perioada 2015 – 2020, pe baza ecuației regresiei liniare.
Tabelul 5.1. Prognoza exportului pentru total produse agroalimentare (mii $)
Tabelul 5.1. Prognoza exportului pentru total produse agroalimentare (mii $)
Sursa: Original
Coeficientul de corelație multiplă dintre X (perioada de timp) și Y (import) ne arată legătura directă și foarte puternică dintre variabile, prin valoarea obținută de 0,9426. Modelul este bine ales, deoarece perioada de timp, X, explică variația importului, Y, în proporție de 88,86%, așa cum poate fi observat în figura 5.2.
Fig. 5.2. Regresie liniară a importului pentru total produse agroalimentare în funcție de perioada de timp Sursa: Original
Fig. 5.2. Regresie liniară a importului pentru total produse agroalimentare în funcție de perioada de timp Sursa: Original
Coeficienții regresiei liniare sunt a=1015204,862 și b=471496,6286, așa cum poate fi observat în tabelul de analiză a varianței ANOVA.
Prin utilizarea acestora, obținem ecuația Y=1015204,862+471496,6286X, care ne ajută la realizarea prognozei importurilor pentru perioada 2015 – 2020, așa cum poate fi observat în tabelul 5.2.
Tabelul 5.2. Prognoza importului pentru total produse agroalimentare (mii $)
Tabelul 5.2. Prognoza importului pentru total produse agroalimentare (mii $)
Sursa: Original
Prin utilizarea analizei de regresie liniară s-a efectuat o corelare între soldul comercial pentru total produse agricole și perioada de timp. Așa cum poate fi observat în tabelul de mai jos, între valoarea soldului și perioada de timp există o legătură, însă nu foarte puternică, datorită valoriii pe care o ia Multiple R (0,4295). Coeficientul de determinație ne arată că doar 20,51% din variația timpului explică variația valorii soldului.
Fig. 5.3. Regresie liniară a soldului pentru total produse agroalimentare în funcție de perioada de timp Sursa: Original
Fig. 5.3. Regresie liniară a soldului pentru total produse agroalimentare în funcție de perioada de timp Sursa: Original
Folosind coeficienții de regresie liniară din tabelul de varianță ANOVA, am realizat o prognoză a soldului total, în ciuda validității reduse a modelului ales, și s-a putut observa că pentru 2015, 2016, 2017 soldul previzionat este negativ, fapt ce poate fi explicat datorită trendului negativ pe care l-a avut soldul cu produse agroalimentare pentru 11 din cei 13 ani utilizați.
Tabelul 5.3. Prognoza pentru soldul cu total produse agroalimentare (mii $)
Tabelul 5.3. Prognoza pentru soldul cu total produse agroalimentare (mii $)
Sursa: Original
Ținând cont de validitatea modelelor alese pentru prognozele de import și export, am ales un alt scenariu de realizare a prognozei soldului pentru totalul produselor agroalimentare. Acesta constă în realizarea diferenței dintre valoarea exporturilor previzionate și valoarea importurilor previonate. Putem observa din tabelul 5.4, că valoarea obținută este aceeași cu cea din cazul în care am utilizat regresia liniară.
Tabelul 5.4. Prognoza pentru soldul cu total produse agroalimentare (mii $)
Tabelul 5.4. Prognoza pentru soldul cu total produse agroalimentare (mii $)
Sursa: Original
5.1. Prognozarea evoluției comerțului exterior cu cereale în perioada 2015 -2020
5.1. Prognozarea evoluției comerțului exterior cu cereale în perioada 2015 -2020
5.1.1. Previzionarea balanței comerciale cu cereale prin utilizarea regresiei
5.1.1. Previzionarea balanței comerciale cu cereale prin utilizarea regresiei
Figura 5.1.1.1. Regresie multiplă a exporturilor cerealelor în funcție de cantitatea exportată și producția de cereale boabe Sursa: Original
Figura 5.1.1.1. Regresie multiplă a exporturilor cerealelor în funcție de cantitatea exportată și producția de cereale boabe Sursa: Original
Pentru valoarea exporturilor pentru grupa cerealelor a fost realizată o analiză de regresie multiplă, în care Y a fost valoarea exporturilor pentru cereale, iar X, cantitatea exportată și producția de cereale boabe.
Rezultatele pot fi observate în figura 5.1.1.1, însă, datorită faptului că există variabile pentru care valoarea lui ”P-value” este mai mare decât 0,5, modelul este respins. În cazul în care P-value ia valori mai mari de 0,5 variabila nu este semnificativă pentru predicție.
Se trece la scenariul 2, în care valoarea exporturilor pentru cereale este corelată cu perioada de timp și cantitatea exportată. Între valoarea exporturilor pentru grupa cerealelor și cantitatea exportată a acestora și perioada de timp 2002 – 2014 există o legătură directă și foarte puternică, fapt bazat pe valoarea lui Multiple R de 0,9846. În această regresie, valoare apropiată de 1 a lui R Square, ne arată că perioada de ttimp și cantitatea exportată a acestora explică variația valorii obținute din exporturile cu cereale, într-o proporție de 96,94%.
Figura 5.1.1.2. Regresie multiplă a exporturilor cerealelor în funcție de cantitatea exportată și producția de cereale boabe Sursa: Original
Figura 5.1.1.2. Regresie multiplă a exporturilor cerealelor în funcție de cantitatea exportată și producția de cereale boabe Sursa: Original
Tabelul 5.1.1.1 Prognoza pentru valoarea exportului cu cereale (mii $)
Tabelul 5.1.1.1 Prognoza pentru valoarea exportului cu cereale (mii $)
Sursa: Original
Utilizând coeficienții regresiei liniare din tabelul de analiză a varianței se obține următoarea ecuație de prognoză: Y=-244161,7083+53239,59342X+218,3167497X.
Cu ajutorul ecuației de prognoză, obținută din cadrul regresiei multiple, a fost realizată prognoza pentru valoarea exportului cu cereale în perioada 2015 – 2020, așa cum poate fi observată în tabelul 5.1.1.1.
În figura următoare este realizată o analiză a regresiei multiple, pentru cazul în care Y este valoarea importurilor pentru cereale, iar X consumul total și cantitatea importată. Consumul total a fost calculat ca și produs între numărul de locuitori și consumul mediu/locuitor, iar consumul mediu/locuitor a fost prognozat utilizând funcția forecast din Excel, datorită lipsei acestei valori în datele obținute de la INSSE. Poate fi observat că cele două variabile X explică 72,30% din variația importurilor de cereale.
Figura 5.1.1.3. Regresie multiplă a importurilor cerealelor în funcție de cantitatea exportată și consumul total Sursa: Original
Figura 5.1.1.3. Regresie multiplă a importurilor cerealelor în funcție de cantitatea exportată și consumul total Sursa: Original
Tabelul 5.1.1.2 Prognoza pentru valoarea importului cu cereale (mii $)
Tabelul 5.1.1.2. Prognoza pentru valoarea importului cu cereale (mii $)
Sursa: Original
Prin utilizarea coeficiențiilor regresiei liniare se obține prognozarea valorii importurilor de cereale pentru 2015 – 2020, așa cum poate fi observat în figura 5.1.1.1.
Figura 5.1.1.4 prezintă un prim scenariu de prognozare pentru soldul cerealelor în funcție de producția totală. Se poate constata, însă că producția totală explică doar 16,74% din variația exportului, ceea ce înseamnă că modelul ales este unul greșit.
Figura 5.1.1.4. Regresie liniară a soldului cerealelor în funcție de producția totală Sursa: Original
Figura 5.1.1.4. Regresie liniară a soldului cerealelor în funcție de producția totală Sursa: Original
Cel de-al doilea scenariu de prognozare pentru soldul cerealelor este în funcție de perioada de timp. Așa cum poate fi observat în figura 5.1.1.5, R Square are o valoare de 0,83477, ceea ce indică un model bine ales.
Figura 5.1.1.5. Regresie liniară a soldului cerealelor în funcție de perioada de timp Sursa: Original
Figura 5.1.1.5. Regresie liniară a soldului cerealelor în funcție de perioada de timp Sursa: Original
Tabelul 5.1.1.3 cuprinde prognoza pentru valoarea soldului cu cereale, pe baza ecuației obținute cu ajutorul coeficienților regresiei liniare din tabelul de analiză a varianței: Y=-780921,0717+199579,7918.
Tabelul 5.1.1.3 Prognoza pentru valoarea soldului cu cereale (mii $)
Tabelul 5.1.1.3 Prognoza pentru valoarea soldului cu cereale (mii $)
Sursa: Original
Figura 5.1.1.6 prezintă analiza regresiei multiple a valorii exporturilor cu grâu și meslin în funcție de producția totală și cantitatea exportată. Deși, variația lui Y este explicată în proporție de 96,44% de către X, se poate observa că P-value pentru producție depășește 0,5, ceea ce ne duce la concluzia că modelul ales nu este bun.
Figura 5.1.1.6. Regresie multiplă a valorii exporturilor cu grâu și meslin în funcție de producția totală și cantitatea exportată Sursa: Original
Figura 5.1.1.6. Regresie multiplă a valorii exporturilor cu grâu și meslin în funcție de producția totală și cantitatea exportată Sursa: Original
Cel de-al doilea scenariu utilizat pentru găsirea unei ecuații corecte de creare a prognozei exporturilor pentru grâu și meslin implică analiza regresiei liniare, în care X este perioada de timp. Așa cum poate fi observat în figura de mai jos R Square=0,88397, care este o valoare apropiată de 1, indicând că perioada de timp explică în proporție de 88,39% variația exportului cu grâu și meslin.
Figura 5.1.1.7. Regresie liniară a valorii exporturilor cu grâu și meslin în funcție perioada de timp Sursa: Original
Figura 5.1.1.7. Regresie liniară a valorii exporturilor cu grâu și meslin în funcție de perioada de timp Sursa: Original
Prin utilizarea coeficiențiilor regresiei liniare obținem ecuația Y=-666553,875+226312,221X. Folosind ecuația obținută, în tabelul 5.1.1.4 am obținut prognoza exporturilor pentru valoarea exportuilor cu grâu și meslin din perioada 2015 – 2020.
Tabelul 5.1.1.4 Prognoza pentru valoarea exportului cu grâu și meslin (mii $)
Tabelul 5.1.1.4 Prognoza pentru valoarea exportului cu grâu și meslin (mii $)
Sursa: Original
Datorită faptului că, consumul găsit pe Tempo Online INSSE este atât pentru grâu, cât și pentru secară, s-a realizat o analiză de regresie cu valoarea importurilor pentru grâu și secară, în funcție de consum și cantitatea importată a celor două cereale. Coeficientul de corelație multiplă are o valoare apropiată de 1, fapt care denotă o legătură directă și foarte puternică între variabilele analizate. Consumul și cantitatea importată explică variația valorii importurilor într-o proporție de 86,17%, așa cum se poate vedea în figura 5.1.1.8. Standard Error reprezintă eroarea standard, cu ajutorul căreia observăm cu cât se abat valorile observate ale lui Y de la valorile teoretice aflate pe dreapta de regresie.
Figura 5.1.1.8. Regresie multiplă a valorii importurilor cu grâu și meslin și secară în funcție de consum și cantitatea importată Sursa: Original
Figura 5.1.1.8. Regresie multiplă a valorii importurilor cu grâu și meslin și secară în funcție de consum și cantitatea importată Sursa: Original
Din tabelul de analiză a varianței ANOVA folosim coeficienții regresiei liniare și obținem ecuația:Y=652850,84+162,333X-158,717X, cu care este realizată prognoza de mai jos. După cum se poate observa diferența între valorile de prognoză de-a lungul perioadei sunt aproximativ aceleași, ceea ce ne face să concluzionăm că modelul ales este eronat.
Tabelul 5.1.1.5 Prognoza pentru valoarea importului cu grâu și meslin și secară (mii $)
Tabelul 5.1.1.5 Prognoza pentru valoarea importului cu grâu și meslin și secară (mii $)
Sursa: Original
Având în vedere modelul eronat de mai sus s-a trecut la cel de-al doilea scenariu pentru prognozarea valorii importurilor pentru grâu și meslin și secară în funcție de perioada de timp și cantitatea importată.
Multiple R are o valoare apropiată de 1, care semnifică o legătură directă și foarte puternică, iar R Square=0,9108, indicând un model bine ales.
Figura 5.1.1.9. Regresie multiplă a valorii importurilor cu grâu și meslin și secară în funcție de perioada de timp și cantitatea importată Sursa: Original
Figura 5.1.1.9. Regresie multiplă a valorii importurilor cu grâu și meslin și secară în funcție de perioada de timp și cantitatea importată Sursa: Original
Y=-8072,685+5409,803X+166,526X este ecuația de prognoză ce se se obține în urma analizei de regresie utilizată în tabelul 5.1.1.6.
Tabelul 5.1.1.6 Prognoza pentru valoarea importului cu grâu și meslin și secară (mii $)
Tabelul 5.1.1.6 Prognoza pentru valoarea importului cu grâu și meslin și secară (mii $)
Sursa: Original
Figura 5.1.1.10. Regresie multiplă a valorii exporturilor cu porumb în funcție de producția totală și cantitatea exportată Sursa: Original
Figura 5.1.1.10. Regresie multiplă a valorii exporturilor cu porumb în funcție de producția totală și cantitatea exportată Sursa: Original
În figura 5.1.1.10 a fost realizată analiza de regresie multiplă. Observăm că modelul ales nu este corect datorită valorii de peste 0,5 a lui P-value, așa că se trece la scenariul următor, în care regresia se face în funcție de perioada de timp.
Se observă o legătură directă între cele două variabile, cu o variație între valoarea exportului cu porumb și perioada de timp de 87,89%.
Figura 5.1.1.11. Regresie liniară a valorii exporturilor cu porumb în funcție de perioada de timp Sursa: Original
Figura 5.1.1.11. Regresie liniară a valorii exporturilor cu porumb în funcție de perioada de timp Sursa: Original
Din tabelul ANOVA extragem coeficienții regresiei liniare, Y=-262561,5463+89708,43307X, este ecuația pe care o utilizăm pentru realizarea prognozei pentru perioada 2015 -2020 din tabelul 5.1.1.7.
Tabelul 5.1.1.7 Prognoza pentru valoarea exportului cu porumb (mii $)
Tabelul 5.1.1.7 Prognoza pentru valoarea exportului cu porumb (mii $)
Sursa:Original
În figura 5.1.1.12 este reprezentată analiza de regresie multiplă, pentru Y valoarea importurilor și X, consumul total și cantitatea importată de porumb.
Se poate observa că există o conexiune între variabile, datorită valorii pe care o are Multiple R, de 0,8809, apropiată de 1. De asemenea, se poate afirma că variabilele consum total și cantitatea importată explică variația a 77,59% din valoarea importurilor de porumb.
Figura 5.1.1.12 Regresie multiplă a valorii importurilor de porumb în funcție de consumul total și cantitatea importată Sursa: Original
Figura 5.1.1.12 Regresie multiplă a valorii importurilor de porumb în funcție de consumul total și cantitatea importată Sursa: Original
Folosind coeficienții regresiei liniare am realizat prognoza pentru valoarea importurilor cu porumb, care după cum se poate observa este eronată, datorită valorilor negative rezultate.
Tabelul 5.1.1.8 Prognoza pentru valoarea importului cu porumb (mii $)
Tabelul 5.1.1.8 Prognoza pentru valoarea importului cu porumb (mii $)
Sursa: Original
Figura 5.1.1.13 Regresie liniară a valorii importurilor de porumb în funcție de perioada de timp Sursa: Original
Figura 5.1.1.13 Regresie liniară a valorii importurilor de porumb în funcție de perioada de timp Sursa: Original
Datorită rezultatelor prognozei de mai devreme, am realizat o altă variantă de analiză a regresiei liniare, în funcție doar de perioada de timp. Modelul nu prezintă o legătură la fel de puternică între variabile, precum cel anterior.
Utilizând coeficienții de regresie am obținut prognozele din tabelul 5.1.1.9.
Tabelul 5.1.1.9 Prognoza pentru valoarea importului cu porumb (mii $)
Tabelul 5.1.1.9 Prognoza pentru valoarea importului cu porumb (mii $)
Sursa: Original
5.1.2. Previzionarea prețurilor medii lunare ale cerealelor prin utilizarea regresiei și indicilor sezonieri
5.1.2. Previzionarea prețurilor medii lunare ale cerealelor prin utilizarea regresiei și indicilor sezonieri
Variația sezonieră este măsurată cu ajutorul unui indice, numit indice de sezon. Pentru valorile atașate la fiecare perioadă a seriilor de timp dintr-un an, putem considera datele lunare ca fiind 12 indici de sezon separați, unul pentru fiecare lună. În afara ecuației de regresie liniară, prognozarea prețurilor se realizează și prin utilizarea de indici sezonieri.
În cadrul figurii 5.1.2.1 sunt reprezentate prețurile medii de export pentru grâu și meslin din perioada ianuarie 2008 – iunie 2014 și de asemenea, regăsim trendul și ecuația regresiei liniare.
Fig. 5.1.2.1 Prețul mediu de export ianuarie 2008 – iunie 2014 pentru grâu și meslin Sursa: Original
Fig. 5.1.2.1 Prețul mediu de export ianuarie 2008 – iunie 2014 pentru grâu și meslin Sursa: Original
Cu ajutorul Add-In-ului Data Analysis Plus din Microsoft Office Excel au fost calculați indicii sezonieri pe cele 12 luni ale unui an pentru prețul mediu de export al grâului și meslinului.
Tabel 5.1.2.1 Indicii sezonieri pentru prețul mediu de export al grâului și meslinului
Tabel 5.1.2.1 Indicii sezonieri pentru prețul mediu de export al grâului și meslinului
Sursa: Original
În figura de mai jos găsim reprezentate prognozele pentru prețurile medii de export ale grâului și meslinului din perioada iulie 2014 – decembrie 2020. Calculul amănunțit al prognozelor se regăsește în Anexa 9 .
Fig. 5.1.2.2. Prognozarea prețului mediu de export pentru grâu și meslin iulie 2014 – decembrie 2020 Sursa: Original (*ianuarie -iunie 2014 valori cunoscute)
Fig. 5.1.2.2. Prognozarea prețului mediu de export pentru grâu și meslin iulie 2014 – decembrie 2020 Sursa: Original (*ianuarie -iunie 2014 valori cunoscute)
Fig. 5.1.2.3 Prețul mediu de import ianuarie 2008 – iunie 2014 pentru grâu și meslin Sursa: Original
Fig. 5.1.2.3 Prețul mediu de import ianuarie 2008 – iunie 2014 pentru grâu și meslin Sursa: Original
Prețul mediu de import pentru grâu și meslin, alături de ecuația regresiei și trendul liniar se regăsesc în figura de mai sus.
Tabel 5.1.2.2 Indicii sezonieri pentru prețul mediu de import al grâului și meslinului
Tabel 5.1.2.2 Indicii sezonieri pentru prețul mediu de import al grâului și meslinului
Sursa: Original
Cu ajutorul indicilor sezonieri calculați pentru prețul mediu de import al grâului și meslinului au fost realizate prognozele din figura 5.1.2.4.
Fig. 5.1.2.4. Prognozarea prețului mediu de import pentru grâu și meslin iulie 2014 – decembrie 2020 Sursa: Original (*ianuarie -iunie 2014 valori cunoscute)
Fig. 5.1.2.4. Prognozarea prețului mediu de import pentru grâu și meslin iulie 2014 – decembrie 2020 Sursa: Original (*ianuarie -iunie 2014 valori cunoscute)
Fig. 5.1.2.5 Prețul mediu de export ianuarie 2008 – iunie 2014 pentru porumb Sursa: Original
Fig. 5.1.2.5 Prețul mediu de export ianuarie 2008 – iunie 2014 pentru porumb Sursa: Original
Figura 5.1.2.5 reprezintă evoluția prețurilor medii de export ale porumbului. Datorită trendului negativ cauzat de câteva valori excepționale, și anume august, septembrie, noiembrie și decembrie 2007, martie, mai, iulie și septembrie 2008 și februarie 2013, acestea au fost eliminate din eșantion.
Pe baza prețurilor medii lunare de export au fost calculați indicii sezonieri conturați în tabelul 5.1.2.3.
Tabel 5.1.2.3 Indicii sezonieri pentru prețul mediu de import al porumbului
Tabel 5.1.2.3 Indicii sezonieri pentru prețul mediu de import al porumbului
Sursa: Original
Pe baza indiciilor sezonieri și a ecuației trendului liniar au fost prognozate prețurile medii de export pentru porumb în perioada iulie 2014 – decembrie 2020.
Fig. 5.1.2.6 Prognozarea prețului mediu de export pentru porumb iulie 2014 – decembrie 2020 Sursa: Original (*ianuarie -iunie 2014 valori cunoscute)
Fig. 5.1.2.6 Prognozarea prețului mediu de export pentru porumb iulie 2014 – decembrie 2020 Sursa: Original (*ianuarie -iunie 2014 valori cunoscute)
Prețul mediu lunar de import este prezentat în figura 5.1.2.7. Se poate observa că acesta este caracterizat de un trend liniar, cu o ecuație a regresiei liniare Y=478,2+2,1009X. Există și câteva valori excepționale, în special în septembrie și decembrie 2012, care nu influențează masiv, însă, trendul prețului mediu lunar de import al porumbului.
Fig. 5.1.2.7 Prețul mediu de import ianuarie 2008 – iunie 2014 pentru porumb Sursa: Original
Fig. 5.1.2.7 Prețul mediu de import ianuarie 2008 – iunie 2014 pentru porumb Sursa: Original
Prin utilizarea Add-In-ului Data Analysis Plus au fost calculați indicii sezonieri pentru prețul mediu de import al porumbului, așa cum se poate observa în tabelul 5.1.2.4.
Tabel 5.1.2.4 Indicii sezonieri pentru prețul mediu de import al porumbului
Tabel 5.1.2.4 Indicii sezonieri pentru prețul mediu de import al porumbului
Sursa: Original
Prognozarea prețului mediu de import pentru porumb se regăsește în graficul 5.1.2.8 și este caracterizat de valori mai ridicate în februarie, septembrie și decembrie.
Fig. 5.1.2.8 Prognozarea prețului mediu de import pentru porumb iulie 2014 – decembrie 2020 Sursa: Original (*ianuarie -iunie 2014 valori cunoscute)
Fig. 5.1.2.8 Prognozarea prețului mediu de import pentru porumb iulie 2014 – decembrie 2020 Sursa: Original (*ianuarie -iunie 2014 valori cunoscute)
5.2. Prognozarea evoluției comerțului exterior cu oleaginoase în perioada 2015 -2020
5.2. Prognozarea evoluției comerțului exterior cu oleaginoase în perioada 2015 -2020
5.2.1. Previzionarea balanței comerciale cu oleaginoase prin utilizarea regresiei
5.2.1. Previzionarea balanței comerciale cu oleaginoase prin utilizarea regresiei
În figura 5.2.1.1, prin utilizarea Data Analysis din Microsoft Office Excel a fost realizată analiza de regresie liniară a exportului total al oleaginoaselor în funcție de perioada de timp. Poate fi observată o valoare ridicată a coeficientului Multiple R, ceea ce demonstrează o legătură directă și foarte puternică între cele două variabile.
Figura 5.2.1.1 Regresie liniară a exporturilor oleaginoaselor în funcție de perioada de timp Sursa: Original
Figura 5.2.1.1 Regresie liniară a exporturilor oleaginoaselor în funcție de perioada de timp Sursa: Original
În cadrul tabelului de analiză a varianței ANOVA, se regăsesc coeficienții de regresie liniară, cu ajutorul cărora s-au previzionat exporturile pentru totalul grupei de oleaginoase, așa cum poate fi văzut în tabelul de mai jos.
Tabelul 5.2.1.1 Prognoza pentru exporturi a totalului grupei de oleaginoase (mii $)
Tabelul 5.2.1.1 Prognoza pentru exporuri a totalului grupei de oleaginoase (mii $)
Sursa: Original
Analiza de regresie liniară pentru valoarea importurilor de oleaginoase a fost conturată în funcție de perioada de timp. Așa cum poate fi sesizat în figura 5.2.1.2, 85,21% din valoarea importurilor pentru grupa de oleaginoase este explicată de variația perioadei de timp.
Figura 5.2.1.2 Regresie liniară a importurilor oleaginoaselor în funcție de perioada de timp Sursa: Original
Figura 5.2.1.2 Regresie liniară a importurilor oleaginoaselor în funcție de perioada de timp Sursa: Original
Y=-9695,967+30347,19X este ecuația de prognoză ce se obține în urma analizei de regresie liniară utilizată. Aplicând ecuația de prognoză se obține previzionarea valorii importurilor pentru perioada 2015-2020.
Tabelul 5.2.1.2 Prognoza pentru exporturi a totalului grupei de oleaginoase (mii $)
Tabelul 5.2.1.2 Prognoza pentru exporuri a totalului grupei de oleaginoase (mii $)
Sursa: Original
Prin utilizarea rezultatelor prognozelor pentru importuri și exporturi am obținut valoarea soldului previzionat pentru grupa de oleaginoase, așa cum este reprezentat în tabelul 5.2.1.3.
Tabelul 5.2.1.3 Prognoza pentru exporturi a totalului grupei de oleaginoase (mii $)
Tabelul 5.2.1.3 Prognoza pentru exporuri a totalului grupei de oleaginoase (mii $)
Sursa: Original
În figura 5.2.1.3 este reprezentată regresia liniară a exporturilor de rapiță în funcție de producția totală. Legătura dintre variabile este directă și foarte puternică, datorită valorii lui Multiple R care este 0,9589. Așa cum poate fi observat 91,94% din variația exporturilor de rapiță este explicată de către producția totală.
Figura 5.2.1.3 Regresie liniară a exporturilor de rapiță în funcție de producția totală Sursa: Original
Figura 5.2.1.3 Regresie liniară a exporturilor de rapiță în funcție de producția totală Sursa: Original
În cadrul tabelului de analiză a varianței ANOVA regăsim coeficienții regresiei liniare, care au fost utilizați pentru realizarea prognozei exporturilor de rapiță din tabelul 5.2.4.1.
Tabelul 5.2.1.4 Prognoza pentru exporturile de rapiță (mii $)
Tabelul 5.2.1.4 Prognoza pentru exporturi de rapiță (mii $)
Sursa: Original
Figura 5.2.1.4 Regresie liniară a importurilor de rapiță în funcție de producția totală Sursa: Original
Figura 5.2.1.4 Regresie liniară a importurilor de rapiță în funcție de producția totală Sursa: Original
Regresia liniară a importurilor de rapiță în funcție de producția totală este reprezentată în figura 5.2.1.4. Așa cum se poate remarca, legătura dintre variabile este directă și puternică. Producția totală, X, explică variația valorii importurilor în proporție de 66,06%.
Folosind ecuația regresiei liniare au fost previzionate valorile importurilor pentru semințele de rapiță pentru următoriii 6 ani.
Tabelul 5.2.1.5 Prognoza pentru importurile de rapiță (mii $)
Tabelul 5.2.1.5 Prognoza pentru importuri de rapiță (mii $)
Sursa: Original
În cadrul tabelului de analiză a varianței ANOVA regăsim coeficienții regresiei liniare, care au fost utilizați pentru realizarea prognozei exporturilor de rapiță din tabelul 5.2.4.1.
Figura 5.2.1.5 Regresie liniară a exporturilor de floarea-soarelui în funcție de perioada de timp Sursa: Original
Figura 5.2.1.5 Regresie liniară a exporturilor de floarea-soarelui în funcție de perioada de timp Sursa: Original
În cadrul figurii 5.2.1.5 regăsim regresia liniară a exporturilor în funcție de perioada de timp. Multiple R are valoarea 0,8777 ceea ce denotă existența unei legături directe între variabilele corelate. De asemenea, R Square are valoarea 0,7703, demonstrând o corelație în proporție de 77,03% între X și Y.
Folosind ecuația rezultată din cadrul analizei de regresie obținem pentru perioada 2015-2020 previzionarea valorii exporturilor de floarea-soarelui.
Tabelul 5.2.1.6 Prognoza pentru exporturile de floarea-soarelui (mii $)
Tabelul 5.2.1.6 Prognoza pentru exporturi de floarea-soarelui (mii $)
Sursa: Original
Și importurile de floarea-soarelui sunt corelate cu perioada de timp într-o proporție de 77,56%, așa cum poate fi observat în urma analizei de regresie ilustrată în figura 5.2.1.6. Ecuația de regresie obținută este Y=-20417,849+14423,8629X.
Figura 5.2.1.6 Regresie liniară a importurilor de floarea-soarelui în funcție de perioada de timp Sursa: Original
Figura 5.2.1.6 Regresie liniară a importurilor de floarea-soarelui în funcție de perioada de timp Sursa: Original
Prin aplicarea ecuației de regresie liniară este realiztă prognozarea importurilor de floarea-soarelui până în 2020.
Tabelul 5.2.1.7 Prognoza pentru importurile de floarea-soarelui (mii $)
Tabelul 5.2.1.7 Prognoza pentru importuri de floarea-soarelui (mii $)
Sursa: Original
5.2.2. Previzionarea prețurilor medii lunare ale oleaginoaselor prin utilizarea regresiei și indicilor sezonieri
5.2.2. Previzionarea prețurilor medii lunare ale oleaginoaselor prin utilizarea regresiei și indicilor sezonieri
Prețul mediu lunar de export pentru semințele de floarea-soarelui este reprezentat în figura 5.2.2.1. Din cadrul eșantionului a fost eliminată o valoare de excepție, și anume iulie 2008. Analiza de regresie este Y=455,95+2,7389X
Fig. 5.2.2.1 Prețul mediu de export ianuarie 2008 – iunie 2014 pentru floarea-soarelui Sursa: Original
Fig. 5.2.2.1 Prețul mediu de export ianuarie 2008 – iunie 2014 pentru floarea-soarelui Sursa: Original
Prin aplicarea Add-In-ului Data Analysis Plus au fost obținuți indicii sezonieri, din tabelul de mai jos.
Tabel 5.2.2.1 Indicii sezonieri pentru prețul mediu de export al florii-soarelui
Tabel 5.2.2.1 Indicii sezonieri pentru prețul mediu de export al florii-soarelui
Sursa: Original
Fig. 5.2.2.2. Prognozarea prețului mediu de export pentru floarea-soarelui iulie 2014 – decembrie 2020 Sursa: Original (*ianuarie -iunie 2014 valori cunoscute)
Fig. 5.2.2.2. Prognozarea prețului mediu de export pentru floarea-soarelui iulie 2014 – decembrie 2020 Sursa: Original (*ianuarie -iunie 2014 valori cunoscute)
În figura 5.2.2.2 găsim ilustrate prețurile medii de export lunare, previzionate peentru perioada iulie 2014 – decembrie 2015. Calculul amănunțit se regăsește în Anexă.
Fig. 5.2.2.3 Prețul mediu de import ianuarie 2008 – iunie 2014 pentru floarea-soarelui Sursa: Original
Fig. 5.2.2.3 Prețul mediu de import ianuarie 2008 – iunie 2014 pentru floarea-soarelui Sursa: Original
Figura 5.2.2.3 conturează prețul mediu de import al florii-soarelui, caracterizat de un trend liniar, iar tabelul de mai jos prezintă indicii sezonieri pentru cele 12 luni din an ale acestuia.
Tabel 5.2.2.2 Indicii sezonieri pentru prețul mediu de import al florii-soarelui
Tabel 5.2.2.2 Indicii sezonieri pentru prețul mediu de import al florii-soarelui
Sursa: Original
Pe baza ecuației de regresie și a indiciilor sezonieri au fost previzionate prețurile medii de import pentru floarea soarelui, așa cum poate fi observat în graficul de mai jos.
Fig. 5.2.2.4 Prognozarea prețului mediu de import pentru floarea-soarelui iulie 2014 – decembrie 2020 Sursa: Original (*ianuarie -iunie 2014 valori cunoscute)
Fig. 5.2.2.4 Prognozarea prețului mediu de import pentru floarea-soarelui iulie 2014 – decembrie 2020 Sursa: Original (*ianuarie -iunie 2014 valori cunoscute)
Figura 5.2.2.5 reprezintă evoluția prețurilor medii de export ale rapiței. Se poate observa că acestea cresc pe parcursul perioadei analizate.
Fig. 5.2.2.5 Prețul mediu de export ianuarie 2008 – iunie 2014 pentru rapiță Sursa: Original
Fig. 5.2.2.5 Prețul mediu de export ianuarie 2008 – iunie 2014 pentru rapiță Sursa: Original
Pe baza prețurilor medii lunare de export au fost calculați indicii sezonieri conturați în tabelul 5.2.2.3.
Tabel 5.2.2.3 Indicii sezonieri pentru prețul mediu de export al rapiței
Tabel 5.2.2.3 Indicii sezonieri pentru prețul mediu de export al rapiței
Sursa: Original
Fig. 5.2.2.6 Prognozarea prețului mediu de export pentru rapiță iulie 2014 – decembrie 2020 Sursa: Original (*ianuarie -iunie 2014 valori cunoscute)
Fig. 5.2.2.6 Prognozarea prețului mediu de export pentru rapiță iulie 2014 – decembrie 2020 Sursa: Original (*ianuarie -iunie 2014 valori cunoscute)
Previzionarea prețului mediu de export pentru rapiță este ilustrată în figura de mai sus.
Prețul mediu lunar de import este reprezentat în figura de mai jos, iar din eșantion a fost eliminată o valoare excepțională, iulie 2008. Trendul este unul liniar, cu o ecuație de regresie Y=1268,6+10,326X.
Fig. 5.2.2.7 Prețul mediu de import ianuarie 2008 – iunie 2014 pentru rapiță Sursa: Original
Fig. 5.2.2.7 Prețul mediu de import ianuarie 2008 – iunie 2014 pentru rapiță Sursa: Original
Prin intermediul Data Analysis Plus au fost calculați indicii sezonieri ai prețului mediu lunar de import pentru rapiță.
Tabel 5.2.2.4 Indicii sezonieri pentru prețul mediu de import al rapiței
Tabel 5.2.2.4 Indicii sezonieri pentru prețul mediu de import al rapiței
Sursa: Original
Figura 5.2.2.8 ilustrează previzionarea prețului mediu lunar de import pentru rapiță, calculat conform indiciilor sezonieri și ecuației de regresie liniară.
Fig. 5.2.2.8 Prognozarea prețului mediu de import pentru rapiță iulie 2014 – decembrie 2020 Sursa: Original (*ianuarie -iunie 2014 valori cunoscute)
Fig. 5.2.2.4 Prognozarea prețului mediu de import pentru rapiță iulie 2014 – decembrie 2020 Sursa: Original (*ianuarie -iunie 2014 valori cunoscute)
CAPITOLUL VI CONCLUZII ȘI PROPUNERI
CHAPTER VI CONCLUSIONS AND SUGGESTIONS
Comerțul exterior este o parte importantă a economiei naționale, care poate ajuta la dezvoltarea acesteia. Acesta reprezintă schimburile de mărfuri sau de servicii ale unei țări. Scopul comerțului este acela de a aduce pe piață materii prime sau produse care să fie achiziționate de către consumatori, în cele mai convenabile condiții, cum ar fi calitate superioară și prețuri cât mai mici.
Orice țară prezintă anumite avantaje specifice pentru un tip de bunuri sau de servicii. Este preferabil importul acestor produse în detrimentul producției.
În general, comerțul se bazează pe nevoile consumatorilor, cererea de produse bazându-se pe acest aspect.
Comerțul este o activitate ce se desfășoară încă din cele mai vechi timpuri și care a evoluat într-un sistem complex de relații între diferite state ale mapamondului.
Cu scopul apărării și conservării integrității persoanelor apare conceptul de protecție a consumatorului, care s-a dezvoltat în diferite norme și reguli.
Fenomenul de globalizare, care s-a accentuat în ultimii ani, vine ca o completare a comerțului, prin creșterea interdependenței între statele lumii.
Teritoriul României este unul care prezintă facilități în ceea ce privește comerțul, încă din Antichitate, datorită deschiderii acestuia la Marea Neagră și Dunăre.
Principalele produse comercializate au fost, dintotdeauna, cerealele și am putut observa că acestea au fost principala grupă de produse agroalimentare care a creat un excedent pentru balanța comercială în ultimii ani.
Comerțul internațional este caracterizat de o serie de reguli legislative. Politica comercială a secolului al XX-lea a fost caracterizată de procesul de liberalizare a pieței. România se supune politicii comerciale a Uniunii Europene, care dorește asigurarea securității alimentare, inclusiv în statele membre noi.
Exporturile din Uniunea Europeană în țările terțe nu se supun unor restricții cantitative, exceptând cazul în care există penurie de produse de bază, moment care poate fi caracterizat de impunerea de măsuri sau restricții cantitative la export.
Pentru importuri se aplică Principiul Preferinței Comunitare, consecință a pieței agricole unice, care are scopul de a diminua și chiar a elimina dependența importurilor din piața externă. Acest lucru nu stopează, însă, importul din spațiul extracomunitar, dar pot fi impuse măsuri de salvgardare, în cazul generării de prejudicii grave producătorilor din Uniunea Europeană.
Conform Regulamentului (CE) nr. 3/2008, Uniunea Europeană are posibilitatea de a promova produsele agricole de origine comunitară.
Strategia Europa 2020 are drept scop dezvoltarea economică a Uniunii Europene prin trei priorități: creștere inteligentă, creștere durabilă și creștere favorabilă incluziunii. Comerțul exterior este un pilon important în cadrul strategiei, iar Uniunea Europeană trebuie să acționeze în favoarea competitivității.
Comerțul internațional a cunoscut dezvoltarea de diferite modele comerciale de-a lungul timpului, începând cu modelul mercantilist. A urmat modelul fiziocrat, apoi modele de comerț internațional au fost create de către Adam Smith, David Ricardo, John Stuart Mill, Friedrich List, Mihail Manoilescu, economist român, HOS, dar și Leontief.
Analizarea comerțului internațional s-a realizat prin utilizarea statisticii, dar și a unor indicatori comerciali, cum ar fi: balanța comercială, indicele de concentrare teritorială, indicatorul Grubel – Lloyd, indicatorul Balassa, gradul de acoperire al importului prin export, indicatori ai gradului de dezvoltare al comerțului exterior.
Prin utilizarea Add-In-urilor Data Analysis și Data Analysis Plus din Microsoft Office Excel pot fi realizate prognoze cu ajutorul analizei de regresie pentru import, export, dar și a indicilor sezonieri în cazul prețurilor.
În cadrul perioadei analizate s-a putut observa că, până în anul 2013, România a fost o țară net importatoare. În ultimii doi ani devine excedentară pentru produsele agroalimentare, datorită soldurilor pozitive ale balanței comerciale a cerealelor și oleaginoaselor, în special. Se exportă, în general produsele primare, neprelucrate sau foarte puțin prelucrate, materiile prime, produsele pentru care România, deși prezintă avantaje comparative, nu a dezvoltat încă o industrie prelucrătoare. Spre exemplu exportăm masiv cereale, dar suntem deficitari pentru preparatele pe bază de cereale.
S-a putut observa că doar pentru 5 din cele 24 de grupe comercializate suntem excedentari, și anume: Cereale, Oleaginoase, Tutun, Animale vii și Materiale pentru împletituri de origini vegetale. Suntem deficitari, în special pentru Carne, Zahăr și produse zaharoase, Preparate diverse, Reziduuri alimentare etc.
Volumul comerțului exterior/ locuitor a crescut de-a lungul perioadei analizate, cu cele mai ridicate valori în cazul cerealelor și oleaginoaselor, ceea ce sugerează că, din 2007 până în 2014 gradul de dezvoltare al comerțului exterior s-a intensificat.
Am putut observa că deși suntem excedentari pentru grupa de cereale, orezul este un produs deficitar, iar schimburile comerciale cu secară, ovăz, boabe de sorg și hrișcă, mei, semințe de Phalaris Canaricusis și alte cereale sunt la un nivel redus.
Studiind grupa de semințe și plante oleaginoase am putut constata că, deși este cea de-a doua grupă pentru care înregistrăm solduri pozitive în perioada analizată, doar pentru trei categorii de produse agricole din cadrul acesteia înregistrăm excedent, și anume semințe de floarea soarelui, semințele de rapiță și semințele de in. Copra, roșcovele, algele, sfecla de zahăr, paie și pleavă de cereale brute, făină și griș din fructe și plante oleaginoase, plante și părți de plante, alte semințe și fructe oleaginoase, gulii furajere, conuri de hamei, arahide, boabe de soia și semințe, fructe și spori destinate însămânțări înregistrează sold negativ.
Cu ajutorul indicelui de concentrare teritorială am putut observa principalele țări partenere pentru grupa cerealelor și oleaginoaselor, observând că în principal, dacă nu chiar în totalitate, importăm din statele membre, fapt ce poate fi explicat datorită pieței unice din care facem parte și a dorinței de eliminare a dependenței de importuri din țări non-UE.
Datorită trendului negativ al balanței comerciale, exceptând ultimii doi ani, prima parte a prognozelor indică un sold negativ al grupei de produse agroalimentare.
Datele obținute din cadrul MADR au fost corelate cu o serie de alți factori, pe baza cărora s-au creat scenarii de prognoze.
Previzionările au fost realizate pentru perioada 2015 – 2020, în cazul importurilor, exporturilor și soldului, iar pentru prețurile medii lunare de import, repsectiv export, pentru iulie 2014 – decembrie 2020.
Propun ca și măsuri de îmbunătățire a schimburilor comerciale, următoarele:
Exportăm și suntem excedentari pentru comerțul cu animale vii, însă suntem deficitari în primul rând, pentru categoria carne. Înființarea de noi abatoare care să reducă dependența de importuri de carne;
Crearea de spații de stocare pentru legume și fructe, pentru a putea valorifica producțiile din vară;
Eliminarea cotelor de zahăr poate însemna o oportunitate pentru creșterea producției de zahăr și redeschiderea fabriciilor de zahăr, în prezent existând doar 4 fabrici în România. Acest fapt ar putea duce la diminuarea importurilor, în condițiile în care zahărul este cea de-a doua grupă deficitară pentru perioada analizată;
Sprijinirea industriei prelucrătoare pentru a reduce importurile masive de astfel de produse și pentru a încuraja exporturile pe această zonă;
Menținerea exporturilor comerciale ridicate pentru cereale și oleaginoase, prin augumentarea producțiilor, mărirea randamentelor culturilor, crearea de spații de depozitare, în așa fel încât să se obțină cel mai avantajos preț de export;
Creșterea consumului de boabe de soia, categorie de produs pentru care suntem deficitari, ar putea sugera o întoarcere la cultivarea de organisme modificate genetic, mai ales în conțiile în care, nu cultivăm, dar importăm această categorie de produs;
Încurajarea consumului de produse naționale;
MULȚUMIRI
ACKNOWLEDGEMENTS
Teza de doctorat s-a desfășurat cu ajutorul finanțării din cadrul proiectului cofinanțat din Fondul Social European, Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Contract POSDRU/159/1.5/S/132765: “Programe doctorale și postdoctorale pentru promovarea excelenței în cercetare, dezvoltare și inovare în domeniile prioritare – agronomic și medical veterinar, ale societății bazate pe cunoaștere”.
Realizarea unei teze de doctorat presupune anumite eforturi. Încep prin a le mulțumi conducătorilor mei de doctorat, dar și comisiei de îndrumare pentru sprijinul acordat pe parcursul doctoratului. Țin să mulțumesc, de asemenea, comisiei de susținere pentru onoarea pe care mi-au oferit-o prin acceptul de a imi analiza cercetarea.
Mulțumiri speciale mai adresez domnului decan Dinu Toma, dar și domnului profesor Beciu Silviu pentru susținerea acordată.
Nu pot să nu mulțumesc familiei mele, fără de care nu aș fi reușit nimic, dar și prietenilor pentru suportul acordat și pentru că au reușit să treacă peste toanele provocate de stres din ultima perioadă.
Țin să îi mulțumesc domnului George Pătrașcu, din cadrul MADR pentru amabilitate și pentru datele oferite, fără de care nu aș fi putut să realizez teza.
De asemenea, mulțumesc conducerii U.S.A.M.V. București, conducerii Școlii Doctorale, conducerii Facultății de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală, dar și a Facultății de Agricultură și întregului colectiv al departamentului de Management și Marketing pentru suportul moral și tehnic acordat, pentru răbdarea și amabilitatea de care au dat dovadă până în prezent,.
BIBLIOGRAFIE
REFERENCES
Abis Sébastien, Le blé en Méditerranée: sociétés, commerce et stratégies, Économie et territoire. Relations commerciales, Bilan, Med. 2012
Achieving Ukraine’s Agricultural Potential. Stimulating Agriculture Growth an Improving Rural Life, The International Bank for Reconstruction and Development / The World Bank, Washington, 2004
Afonso Óscar, The impact of international trade on growth, WORKING PAPERS, Investigação – Trabalhos em curso – nr. 106, Mai 2001
Albu Angela, Nedelea Alexandru, Protecția consumatorilor în calitatea lor de beneficiari de servicii (The protection of the consumer as a beneficiary of services), Amfiteatrul Economic, Calitatea produselor și protecția consumatorilor, nr. 20, Iunie 2006, pag. 131-138
Albu Lucian Liviu, Iordan Marioara, Lupu Radu, Creșterea contribuției comerțului exterior la realizarea convergențelor reale, Editura Economică, București, 2012
Anghelache Constantin, Statistică generală. Teorie și aplicații, Editura Economică, București, 1999
Anghelache Constantin, Tratat de statistică teoretică și economică, Editura Economică, București, 2008
Anghelache Constantin, România 2014 Starea economică pe calea redresării, Editura Economică, București, 2014
Anghelache Constantin, Pagliacci Mario G.R., Prodan Ligia, Model de analiză macroeconomică bazat pe funcția de regresie, Revista Română de Statistică, nr. 1, 2013
Arghiroiu Georgiana Armenița, Cristea Stelica, Alecu Ioan Niculae, Beciu Silviu, New production technologies. The impact of GMO cultivation on production and trade in cereals and oilseeds of Romania, Journal of Biotechnology, Volume 208, Supplement, 20 August 2015, Pages S70, European Biotechnology Congress 2015, Bucharest
Arghiroiu Georgiana Armenița, Cristea Stelica, Alecu Ioan Niculae, Patrascu George, The Romanian external trade in grain, Scientific Papers Series Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development, Vol. 13, Issue 3, 2013
Backhouse Roger, Economists and the Economy, 2nd edition, Editura Transaction Publishers, New Brunswich, U.S.A., 1994
Băcescu Cărbunaru Angelica, Statistică macroeconomică, Editura Universitară, București, 2009
Bostan Ionel, Burciu Aurel, Grosu Veronica, Consumatorismul și politicile privind protecția consumatorului în spațiul comunitar, Economie teoretică și aplicată, Volumul XVII (2010), No. 4 (545), pag. 17-32
Botez Gh. Octavian, European and Latin – American Appreciation of the Work of Professor Mihail Manoilescu, Revista Română de Statistică – Supliment Trim. II/2012, pag. 360 – 365
Cîrstea A. C., Manole V., Lădaru R. G., Petrariu I. R. 2013, The evolution of fruit and vegetable sector in Romania, in the current economic crisis, Scientific Papers, Series "Management, Economic Engineering in Agriculture and rural development", Vol. 13 ISSUE 3, PRINT ISSN 2284-7995, 53-58.
Dinu Toma Adrian, Arghiroiu Georgiana Armenița, Stoian Elena, Darie Oana Daniela, Pătrașcu George, The Romanian external trade in sugar and confectionery products, AgroLife Scientific Journal – Volume 1, 2012, ISSN-L 2285-5718
Dinu Toma Adrian, Arghiroiu Georgiana Armenița, Vlad Ionela, George Pătrașcu, Subvenții, suprafețe cultivate, producții și fluxuri comerciale în agricultura românească, Finmedia, Agricultori, Ediția a VII-a, Primăvară 2014
Dinu Toma Adrian, Vlad Ionela Mituko, Stoian Elena, Selling Flowers in Romania, IMA Publishing, Journal of Eastern Europe Research in Business & Economics http://www.ibimapublishing.com/journals/JEERBE/jeerbe.html, Vol. 2015 (2015), Article ID 195422, 11 Pages , DOI: 10.5171/20185.195422
Drăgan Gabriela, Fundamentele comerțului internațional, http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=366&idb
Druică Elena (coordonator), Statistica de înțelesul tuturor, Editura C.H.Beck, București, 2011
Formaini L. Robert, David Ricardo -Theory of Free International Trade, Economic Insights, FEDERAL RESERVE BANK OF DALLAS VOLUME 9, NUMBER 2
Fota C., Maciuca M., Roșu Hamzescu I., Politici comerciale, Editura Arta Grafică, București, 1993
Fundătură D. și colab., Dicționar de management, Editura D. Coresi, București, 1992
Gandolfo Giancarlo, International trade theory and policy, with contributions by Federico Trionfetti, Second Edition, Editura Springer Texts in Business and Economics, Rome, 2014
Geledan Alain, Histoire des pensées économiques, vol. I, Les fondateurs, 2–e, Editura Dalloz, Paris, 1993
Georgescu George, Foreign Trade is Sinking the Romanian Economy Boat, MPRA Paper No. 24012, posted 21 July 2010, http://mpra.ub.uni-muenchen.de/24012/
Giurgiu Adriana, Comerțul intraeuropean. O nouă perspectivă asupra comerțului exterior al României, Editura Economică, București, 2008
Greenaway David and Hine Robert C., Intra industry specialisation, trade expansion and adjustment in the European economic space, Paper presented at the IUI/NEF Workshop on The EC Internal Market and the Nordic Countries, June 11-13, 1990, at Lidingö, Sweden
Guide Charles, Rist Charles, Istoria doctrinelor economice, Editura Casei Școalelor, București, 1926
Harrell E. Frank, Regression modeling strategies with applications to linear models, logistic regression and survival analysis, Editura Springer – Verlang, New York, 2001
J. Holton Wilson, Barry P. Keating, Mary Beal – Hodges, Regression Analysis. Understanding amd Building Business and Economic Models Using Excel, Editura Business Expert Press, New York, 2012
Juhász Aniko, Wagner Hartmut, An analysis of Hungarian agri – food export competitiveness, Studies in Agricultural Economics, 11x, 2013, pag. 150 -156
Isaic – Maniu Alexandru, Mitruț Constantin, Voineagu Vergil, Statistica pentru managementul afacerilor, Editura Economică, București, 1999
Kedar Singh, Inder Sain, Prospects of agricultural exports of India: a composite index approach, Indian Journal of Agricultural Economics, Volume 58, Nomber 4, Ocomber – December, 2003
Keller Gerald, Managerial Statistics, Eight Edition, Editura Cengage Learning, Canada, 2009
Lazăr Costinel, Iordache Stelian (coordonatori), Curs de economie politică, Editura Economică, București, 1999
Leamer E. Edward, The Leontief Paradox, Reconsidered, The Journal of Political Economy, Vol. 88, No. 3 (Jun. 1980), pag. 495 – 503
Levine M. David., Stephan F. David, Krehbiel C.Timothy, Berenson L. Mark, Statistics for Managers using Microsoft Excel, Editura Prentice Hall, USA, 2008
Lianu Costin, Managementul strategiilor de export la nivel național, sectorial și regional, Editura Economică, București, 2008
List Friedrich, Sistemul național de economie politică, Editura Academiei R.S.R., București, 1973
Mănescu Manea, Cristureanu Titus, Statistica comerțului exterior. Tehnica de calcul statistic și analiză economică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975
McLaren Johnn, International trade. Economic analysis of globalization and policy, Editura John Wiley & Sons, Inc., United States of America, 2013
Michalíková Eva, Benáček Vladimír, Paulus Michal, Gravity Model of German Trade: Poisson Regression Approach, Innovation Vision 2020: from Regional Development Sustainability to Global Economic Growth, Proceedings of The 25th International Business Information Management Association Conference, 2015
Moineagu Costache, Negură Ion, Urseanu Veniamin, Trebici V.I. (coordonator), Statistica – concepte, principii, metode, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976
Neacșu Gabriela, Concepte și metode utilizate în statistică, Editura Universitară, București, 2009
Negrescu Dragoș, Protecționismul netarifar. Evoluții și tendințe în țările dezvoltate, Editura Economică, București, 1998
Paraschiv Florentina, Creare și deturnare de comerț ca urmare a extinderii Uniunii Europene – analiză econometrică, Editura Lumen, 2006
Patriche Dumitru, Stanescu Ion, Grigorescu Mihai Felea Mihai, Toma Sorin, Popescu Nela, Bazele comerțului, Cursuri în format digital Biblioteca ASE, http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=43&idb
Patriche, D., Tratat de economia comerțului, Editura Eficient, București, 1998
Patriche Dumitru, Stremțan Filimon, Ispas Ana, Patriche Iulian, Elemente de marketing turistic, Editura Global Media Image, Deva 2000
Pațac Filip, Istoria comerțului și turismului, Editura Eurostampa, Timișoara, 2009
Păiușan Robert, Crețu Alina, Hristache Diana, Peptan Elena, Receptarea operei lui Mihail Manoilescu în gândirea economică de limba germană, ASE București, Facultatea de Management – Centrul de Cercetare Managementul Afacerilor prin Proiecte, ECONOMIA. Seria MANAGEMENT, Vol. 7, Nr. 2 Special / 2004, pag. 313 – 318
Pedro Arias, Cora Dankers, Pascal Liu, Paul Pilkauskas, L’économie mondiale de la banana 1985 – 2002, Organization des Nationes Unies pour l’Alimentation et l’Agriculture, Roma, 2004
Pohoață Ion, Doctrine economice universale, vol. I, Editura Fundației Gheorghe Zane, Iași, 1993
Popescu Agatha, Comerț intern și internațional, Editura COMUNICARE.RO coeditare cu Editura RAWEX COMS, București, 2012
Popescu Gheorghe, Modele de comerț internațional, Editura Corvin, Deva, 2001
Popovici A. Alexandru, Probabilități, statistică și econometrie asistate de programul Excel, Editura Niculescu, București, 2014
Putz Ecaterina, Luț Dina Maria, Economia comerțului, Editura Eurostampa, Timișoara, 2007
Roșca R. Elisabeta, Costa Carlos, Mitruț Constantin (coordonatori), Statistica, disciplină științifică și metodă de cercetare în variate domenii, Editura Economică, București, 2008
Rusu Costache (coordonator), Țepoi Magda, Zichil Valentin, Popescu Agatha, Rusu Mircea, Hossu Terente, Vereș Daniela, Drăgoi Raluca, Abrudean Roxana, Pascal Florin, Comerț intern și internațional, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2002
Sandu Gheorghe, Modele experimentale în zootehnie, Editura Coral Sanivet, București, 1995
Schumacher Reinhard, Adam Smith’s theory of absolute advantage and the use of doxography in the history of economics, Erasmus Journal for Philosophy and Economics, Volume 5, Issue 2, Autumn 2012, pag. 54 -80, http://ejpe.org/pdf/5-2-art-3.pdf
Sen Sunanda, International Trade Theory and Policy: A Review of the Literature, Levy Economics Institute of Bard College, 2010
Soubbotina P. Tatyana, Sheram A. Katherine, Beyond Economic Growth. Meeting the Challenges of Global Development, The International Bank for Reconstruction and Development/The World Bank, Washington, 2000
Smith Adam, Avuția națiunilor, vol. I, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1962
Stanciu Mariana, Mihăilescu Adina, Preotesi Mihnea, Tudor Cristina, Protecția consumatorilor din România, Calitatea vieții XVI, nr. 1 – 2, pag. 137-153
Sută C. Nicolae (coordonator), Drăgan Gabriela, Mureșan Maria, Sută – Selejan Sultana, Istoria comerțului exterior și a politicii comerciale românești, Editura Economică, București, 1998
Ștefan C., Statistica economică și statistica principalelor ramuri ale producției materiale, Ed. a II-a revăzută, Editura Didactică și pedagogică, București, 1976
Teau Anca Mihaela, Piața de capital – tranzacții în contextul globalizării, Editura Artifex, București, 2009
Thomas Harmon (editor), Trade reforms and food security. Country case studies and synthesis, Commodity Policy and Projections Service, Commodities and Trade Division, Food and Agriculture Organisation of the United Natios, Roma, 2006
Titan Emilia, Ghiță Simona, Trandaș Cristina, Statistică aplicată, Editura Meteorpress, București, 2005
Trifu Alexandru, Comerțul internațional sub constrângerea crizei, Economie teoretică și aplicată, Volumul XVII (2010), No. 4 (545), pag. 73-78
Udrescu Mircea, Avantajul competitiv – scop managerial general, Revista Română de Statistică, Trim. I/2012 – Supliment
Voineagu Vergil, Lilea Eugenia, Goschin Zizi, Vătui Mihaela, Boldeanu Doina, Statistică economică, Editura Tribuna Economică, București, 2001
Voineagu Vergil, Isaic Maniu Alexandru, Mitruț Constantin, Andrei Tudorel, Costea Adrian, Statistică, Editura Cison, ISBN 973-8301-05-X
Zahiu Letiția, Dachin Anca, Politici agroalimentare comparate, Editura Economică, București, 2001
Zahiu Letiția (coordonator), Arion Felix, Berevoianu Rozi, Brighiu Carmen, Constantin Marian, Dachin Anca, Dobre Iuliana, Draghici Manea, Ene Irina, Giurca Daniela, Grodea Mariana, Iatan Elena, Ion Raluca, Lazar Traian, Oancea Margareta, Popescu Angela, Turek Magdalena, Turek Antoaneta, Turek Adrian, Politici și piețe agricole- Reformă și integrare europeană, Editura Ceres, București, 2005
Zaman Gheorghe, Vasile Valentina (coordonatori), Evoluții structurale ale exportului în România, Editura Expert, București, 2003
Zanvetor Raffaella, Analysis of the evolution of Romanian exports in the context of implementing the National Export Strategy 2014-2020, Innovation Vision 2020: from Regional Development Sustainability to Global Economic Growth, Proceedings of The 25th International Business Information Management Association Conference, 2015
Wegner Trevor, Applied Business Statistics. Methods and Excel – based Applications, Third Edition, Editura Juta and Company Ltd., Claremont, South Africa, 2013
WTO rules for agriculture compatible with development, edited by Jamie Morrison and Alexander Sarris, Trade and Markets Division, Food and Agriculture Organization of the United Nations, Rome, 2007
*** I.N.S.S.E.
*** M.A.D.R.
***Adevarul.ro Consumul de carne pe cap de locuitor: 58 de kilograme pe an. Ce sortimente preferă românii și cât ar câștiga dacă TVA ar scădea la 5%
***Recolta.eu Egiptenii au cumparat alte 60.000 de tone de grau romanesc. Strategia lor este de a crea cea mai mare bursa a cerealelor
***România rurală. Rețeaua națională de dezvoltare rurală, Nr. 2, Anul II, Septembrie 2014, Istoria cerealelor în România, pag. 18- 19
***Agriculture in the European Union Statistical and Economic Information Report 2013, December 2013
***Monitoring Agri–trade Policy, No. 02-08, October 2008, European Commission, Directorate General for Agriculture and Rural Development, The 2008 Outlook for World Agricultural Commodity Markets
***Regulamentul (CE) nr. 3/2008 http://old.madr.ro/pages/promovare/Regulament-3-2008-consolidat.pdf
***Regulamentul (CE) nr. 1061/2009
***Regulamentul (CE) nr. 260/2009
***Regulamentul (CE) nr. 625/2009
***Regulamentul (CE) nr. 717/2008 – Site accesat la data de 29.08.2015: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32008R0717&from=RO
***Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 – Site accesat la data de 29.08.2015: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32009R1225&from=RO
***Regulamentul (CE) nr. 597/2009
***Regulamentul (CE) nr. 3286/94 – Site accesat la data de 02.09.2015: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:31994R3286&from=RO
***Regulamentul (CE) nr. 356/95
***Regulamentul (CE) nr. 125/2008
***Procedura UE de administrare a contingentelor cantitative http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=URISERV:r11004&from=RO – Site accesat la data de 29.08.2015
***Comunicarea Comisiei privind suspendările și contingentele tarifare autonome 2011/C 363/02 – Site accesat la data de 28.08.2015: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52011XC1213(01)&from=RO
***Comunicare a Comisiei Europa 2020, O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii, Bruxelles, 3.3.2010 COM(2010) 2020 final http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:2020:FIN:RO:PDF – Site accesat la data de 02.09.2015
***Acordul privind subventiile si masurile compensatorii (SCM) http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Instrumente/ACORD_PRIVIND_SUBVENTIILE_SI_MASURILE_COMPENSATORII.html#1 – Site accesat la data de 02.09.2015
Studiu Sectorial Cercetarea pieței regionale a oleaginoaselor pentru extinderea oportunităților de comerț transfrontalier: Moldova, România, Ucraina. Proiectul "Facilitarea comerțului cu produse agro-alimentare în bazinul Mării Negre (FTAP)” Număr proiect: 1.1.1.66031.77 MIS-ETC 185
http://ro.wikipedia.org/wiki/Popula%C8%9Bia_P%C4%83m%C3%A2ntului – Site accesat la data de 11.12.2014
http://www.descopera.ro/dnews/9717870-cresterea-populatiei-umane-va-provoca-o-foamete-generalizata – Site accesat la data de 11.12.2014
www.biblioteca.ase.ro – Site accesat la data de 11.02.2015
www.recolta.eu – Site accesat la data de 25.06.2015
http://www.ldoceonline.com/ – Site accesat la data de 11.12.2014
http://dce.gov.ro/strategie_competitivitate/Strategia_Nationala_de_Competitivitate_iunie_2014.pdf
ANEXE
ANNEXES
Anexa 1 Harta foametei 2014 FAO
Sursa: FAOSTAT
Anexa 2 Numărul mediu al populației la 1 Ianuarie
Sursa: I.N.S.S.E
Anexa 3 Producția agricolă vegetală totală, la principalele culturi
Sursa: I.N.S.S.E
Anexa 4 Consumul diferitelor produse agroalimentare pe locuitor, la nivelul României (kg/loc)
Sursa: I.N.S.S.E
Anexa 5 Valoarea importurilor pentru grupa cerealelor (mii $) 2002 – 2014
Sursa: MADR
Anexa 6 Valoarea exporturilor pentru grupa cerealelor (mii $) 2002 – 2014
Sursa: MADR
Anexa 7 Valoarea exporturilor pentru grupa semințe și fructe de plante oleaginoase (mii $) 2002 – 2014
Sursa: MADR
Anexa 8 Valoarea importurilor pentru grupa semințe și fructe de plante oleaginoase (mii $) 2002 – 2014
Sursa: MADR
Anexa 9 Prognoze prețuri de export grâu și meslin pentru perioada iulie 2014 – decembrie 2020
Sursa: Original
Anexa 10 Prognoze prețuri de import grâu și meslin pentru perioada iulie 2014 – decembrie 2020
Sursa: Original
Anexa 11 Prognoze prețuri de export porumb pentru perioada iulie 2014 – decembrie 2020 – Scenariul 1
Sursa: Original
Anexa 12 Prognoze prețuri de export porumb pentru perioada iulie 2014 – decembrie 2020 – Scenariul 2
Sursa: Original
Anexa 13 Prognoze prețuri de import porumb pentru perioada iulie 2014 – decembrie 2020
Anexa 14 Prognoze prețuri de import floarea soarelui pentru perioada iulie 2014 – decembrie 2020
Sursa: Original
Anexa 15 Prognoze prețuri de export floarea soarelui pentru perioada iulie 2014 – decembrie 2020
Sursa: Original
Anexa 16 Prognoze prețuri de export seminte de rapita pentru perioada iulie 2014 – decembrie 2020
Sursa: Original
Anexa 17 Prognoze prețuri de import seminte de rapita pentru perioada iulie 2014 – decembrie 2020
Sursa: Original
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Analiza Comertului Exterior cu Produse Agricole ale Romaniei In Perioada 2007 2014 (ID: 135320)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.