Analiza Ciocolatei Milka
Cuprins
Introducere…………………………………………………………………………………………………………………………5
CAPITOLUL I
CARACTERIZAREA GENERALĂ A CIOCOLATEI MILKA……………………………………….7
1.1 Scurt istoric al ciocolatei………………………………………………………………………………………………….7
1.2 Principalele caracteristici de calitate ale produsului analizat………………………………………………9
1.3 Principalele avantaje și dezavantaje ale consumului de ciocolată………………………………………10
1.4 Calitatea materiilor prime și materialelor furnizate………………………………………………………….14
1.5 Procesul tehnologic de obținere al ciocolatei…………………………………………………………………….15
CAPITOLUL II
ELABORAREA MIXULUI DE MARKETING AL CIOCOLATEI MILKA ……………………..20
2.1 Conceptul de mix de marketing………………………………………………………………………………………20
2.2 Produs………………………………………………………………………………………………………………………….22
2.2.1 Numele și marca………………………………………………………………………………………………………22
2.2.2 Gama de produse………………………………………………………………………………………………………22
2.2.3 Eticheta produsului……………………………………………………………………………………………………24
2.3 Prețul……………………………………………………………………………………………………………………………25
2.3.1 Conceptul de preț……………………………………………………………………………………………………..25
2.3.2 Strategia de preț………………………………………………………………………………………………………28
2.4 Distribuția…………………………………………………………………………………………………………………….29
2.4.1 Strategia de distribuție……………………………………………………………………………………………..30
2.4.2 Tipuri de intermediari………………………………………………………………………………………………30
2.5 Promovarea………………………………………………………………………………………………………………….31
2.5.1 Reclama………………………………………………………………………………………………………………….31
2.5.1.1 Promovarea vânzărilor……………………………………………………………………………………..32
2.5.2 Acțiuni promoționale………………………………………………………………………………………………..33
2.5.3 Relații publice………………………………………………………………………………………………………….33
CAPITOLUL III
STATISTICI PRIVIND PRODUCȚIA ȘI CONSUMUL DE CIOCOLATĂ………………………………….34
3.1 Situația producției și consumului de ciocolată în Uniunea Europeană………………………………………….35
3.2 Aspecte privind producția și consumul de ciocolată în România…………………………………………………36
CAPITOLUL IV
STUDIU PRIVIND APRECIEREA CALITĂȚII CIOCOLATEI MILKA DE CĂTRE CONSUMATORII DIN MUNICIPIUL CLUJ……………………………………………………………………44
4.1 Prezentarea concisă a problemei de cercetare…………………………………………………………………..44
4.1.1 Obiective și ipoteze………………………………………………………………………………………………….45
4.1.2 Metodologie…………………………………………………………………………………………………………….46
4.2 Analiza datelor……………………………………………………………………………………………………………..47
4.2.1 Introducere………………………………………………………………………………………………………………47
4.2.2 Date despre marcă……………………………………………………………………………………………………47
4.2.3 Date despre calitate………………………………………………………………………………………………….49
4.2.4 Date despre consumatori…………………………………………………………………………………………..50
CONCLUZII…………………………………………………………………………………………………………………….58
b#%l!^+a?
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………………………61
Introducere
Fie că este considerată un tabiet, o plăcere, un substitut pentru cafea sau, pur și simplu, un aliment hrănitor, ciocolata este un produs prezent aproape pe tot globul, cu o tradiție bogată și numeroase sortimente. Abia în 1830 s-a produs trecerea de la băutură la materie solidă, de către un maestru ciocolatier din Marea Britanie.
Și mai târziu, ciocolata nerafinată a dobândit, prin prelucrare, consistența fină cu care suntem obișnuiți astăzi. De atunci și până la sutele de rețete de ciocolată existente astăzi n-a fost nevoie decât de un exercițiu de imaginație.
Este ciocolata sănătoasă? Cu siguranță da. Conține substanțe hrănitoare și vitamine, cum ar fi zincul, fierul, magneziul. Mai mult, în ciocolată se găsesc antioxidanți asemănători celor din vinul roșu, care previn atacul de cord. Ceea ce nu este sănătos în ciocolată este zahărul, care poate produce carii sau alte probleme de sănătate, în cazul unui consum exagerat. Nu ciocolata este cauza durerilor de cap, spun specialiștii, ci stresul, foamea, schimbărilehormonale, somnul insuficient. Iată ce au mai descoperit cercetătorii: ciocolata nu creează dependență datorită compoziției sale. Cele mai multe persoane simt nevoia să o mănânce datorită senzației plăcute când aceasta se topește în gură.
Ciocolata reprezintă un produs pentru care populația a prezentat un interes deosebit incă din anii 250 e.n. în ciuda faptului că este considerată de multi a fi un simbol modern al dulciurilor. Astfel pentru a face o diferentiere clară s-a decis alegerea ca temă a prezentei lucrări de licență produsul ciocolata Milka. Scopul lucrarii este de a prezenta și evidenția atât caracteristicile ciocolatei Milka ca produs cat și ale pieței acesteia.
Motivul pentru care am ales aceasta temă este pasiunea pentru ciocolata Milka, un produs capabil să provoace tuturor o dependență dulce și dorința de a afla cât mai multe informații despre procesul de fabricație, compoziție, sortimente, caracteristici etc..
Prezenta lucrare de licență este structurată în patru capitole, după cum urmează:
Capitolul I – Caracterizarea generală a ciocolatei Milka. În acest prim capitol sunt furnizate informații despre istoria ciocolatei Milka, despre caracteristicile de calitate ale produsului analizat, despre etichetarea, ambalarea, depozitarea și vânzarea ciocolatei Milka.
Capitolul II – Elaborarea Mixului de Marketing al ciocolatei Milka. În acest capitol este explicat pe larg conceptul de mix de marketing, sunt prezentate strategiile de preț și distribuție.
Capitolul III – Statistici privind producția și consumul de ciocolată. În acest capitol este prezentată situația consumului de ciocolată despre Uniunea Europeană și aspecte privind producția și consumul de ciocolată din România.
Capitolul IV al lucrării reprezintă un studiu de caz despre aprecierea calității ciocolatei Milka de către consumatorii din Municipiul Cluj.
În timpul perioadei clasice, ciocolata nu era mâncată ca dulce, ci era consumată ca o băutură amară și juca un rol important în viața religioasă și socială a acestui popor antic. Prima dovadă despre existența ciocolatei a fost găsită în rămășițele de vase antice din această perioadă. Multe artefacte descriu scene în care oamenii petreceau în timp ce savurau ciocolata.
Cristofor Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele de cacao din Lumea Nouă. Aduse în Europa, acestea nu s-au bucurat de o prea mare atenție, deoarece nimeni nu știa la ce folosesc.
În 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit că Montezuma, conducătorul aztecilor, obișnuia să bea o băutură preparată din semințe de cacao, numită "chocolat". Montezuma obișnuia să bea aproape cincizeci de căni pe zi. El i-a servit lui Hernando Cortez această băutură regală, pe care acesta a găsit-o cam amară pentru gustul său.
Spaniolii au adăugat trestie de zahăr și i-au îmbogățit aroma cu ajutorul vaniliei și scorțișoarei. În plus, au descoperit că băutura este mai gustoasă servită fierbinte.
Locuitorii Spaniei au început, treptat, să aprecieze miraculosul preparat, servit cu precădere de aristrocație. Ei nu au dezvăluit Europei secretul acestei băuturi timp de un secol. Călugării spanioli au fost cei care au făcut public modul de preparare al acestei băuturi ce a fost rapid apreciată la Curtea Regală din Franța și apoi din Marea Britanie.
Locul privilegiat al ciocolatei în civilizațiile moderne se datorează aromei sale inimitabile, dar și unei aureole magice transmise de-a lungul timpului. Într-adevăr cacohuaquatl în limba incață înseamnă "cadoul gradinarului paradisului către primii oameni", adică a zeului b#%l!^+a?Quetzalcoatl.
Fructele de cacao serveau ca monedă de schimb, iar amanda (pulpa de cacao) se folosea pentru prepararea băuturii zeilor, "tchocolaltl", ciocolată cu efecte stimulatorii pentru înlăturarea oboselii și cu gust foarte plăcut. Arborele de cacao poate atinge 8 metri în 12 ani, înflorește în tot cursul anului, având aproape 100.000 flori în buchete, dar din care doar 0,2 % dau fructe.
În secolul XIX s-au produs două transformări importante în istoria ciocolatei. În 1847, o companie engleză a creat un proces tehnologic de solidifiere a ciocolatei, iar doi ani mai târziu, suedezul Daniel Peter s-a gândit să adauge un ingredient nou: laptele.
La scurt timp, o nouă invenție a marcat istoria ciocolatei: temperatură de topire mai scăzută decât cea a corpului uman. Așadar, ciocolata se topește în gură și la figurat, dar și la propriu. Ciocolata neagră se topește la 34 – 35 grade Celsius, în timp ce pentru ciocolata cu lapte este nevoie de o temperatură mai scăzută cu câteva grade.
CAPITOLUL I
CARACTERIZAREA GENERALĂ A CIOCOLATEI MILKA
1.1 Scurt istoric al ciocolatei
Milka reprezintă una dintre cele mai cunoscute mărci de ciocolată la nivel internațional și național, fiind ușor de recunoscut prin ambalajul mov și simbolul văcuței. Este marca de ciocolată cu cea mai rapidă ascensiune, ce a ajuns în poziție de top pe segmentul de tablete, precum și la nivelul pieței de ciocolată, și este cunoscută de peste 90 la sută dintre români, conform studiilor de piață Nielsen și GFK. Portofoliul Milka cuprinde produse în toate segmentele principale ale pieței: tablete, praline și batoane.
Povestea Milka sună cam așa: Philippe Suchard își deschide propria ciocolaterie în Neuenburg cam prin 1800 , și printr-un anunț publicitar face reclamă pentru un nou desert proaspăt, “au chocolat fin de sa fabrique”, ceea ce înseamnă în română “ciocolată fină de casă”. În 1820 își extinde afacerea și cumpără o moară părăsită dotând-o cu ceva ustensile rudimentare iaezintă un produs pentru care populația a prezentat un interes deosebit incă din anii 250 e.n. în ciuda faptului că este considerată de multi a fi un simbol modern al dulciurilor. Astfel pentru a face o diferentiere clară s-a decis alegerea ca temă a prezentei lucrări de licență produsul ciocolata Milka. Scopul lucrarii este de a prezenta și evidenția atât caracteristicile ciocolatei Milka ca produs cat și ale pieței acesteia.
Motivul pentru care am ales aceasta temă este pasiunea pentru ciocolata Milka, un produs capabil să provoace tuturor o dependență dulce și dorința de a afla cât mai multe informații despre procesul de fabricație, compoziție, sortimente, caracteristici etc..
Prezenta lucrare de licență este structurată în patru capitole, după cum urmează:
Capitolul I – Caracterizarea generală a ciocolatei Milka. În acest prim capitol sunt furnizate informații despre istoria ciocolatei Milka, despre caracteristicile de calitate ale produsului analizat, despre etichetarea, ambalarea, depozitarea și vânzarea ciocolatei Milka.
Capitolul II – Elaborarea Mixului de Marketing al ciocolatei Milka. În acest capitol este explicat pe larg conceptul de mix de marketing, sunt prezentate strategiile de preț și distribuție.
Capitolul III – Statistici privind producția și consumul de ciocolată. În acest capitol este prezentată situația consumului de ciocolată despre Uniunea Europeană și aspecte privind producția și consumul de ciocolată din România.
Capitolul IV al lucrării reprezintă un studiu de caz despre aprecierea calității ciocolatei Milka de către consumatorii din Municipiul Cluj.
În timpul perioadei clasice, ciocolata nu era mâncată ca dulce, ci era consumată ca o băutură amară și juca un rol important în viața religioasă și socială a acestui popor antic. Prima dovadă despre existența ciocolatei a fost găsită în rămășițele de vase antice din această perioadă. Multe artefacte descriu scene în care oamenii petreceau în timp ce savurau ciocolata.
Cristofor Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele de cacao din Lumea Nouă. Aduse în Europa, acestea nu s-au bucurat de o prea mare atenție, deoarece nimeni nu știa la ce folosesc.
În 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit că Montezuma, conducătorul aztecilor, obișnuia să bea o băutură preparată din semințe de cacao, numită "chocolat". Montezuma obișnuia să bea aproape cincizeci de căni pe zi. El i-a servit lui Hernando Cortez această băutură regală, pe care acesta a găsit-o cam amară pentru gustul său.
Spaniolii au adăugat trestie de zahăr și i-au îmbogățit aroma cu ajutorul vaniliei și scorțișoarei. În plus, au descoperit că băutura este mai gustoasă servită fierbinte.
Locuitorii Spaniei au început, treptat, să aprecieze miraculosul preparat, servit cu precădere de aristrocație. Ei nu au dezvăluit Europei secretul acestei băuturi timp de un secol. Călugării spanioli au fost cei care au făcut public modul de preparare al acestei băuturi ce a fost rapid apreciată la Curtea Regală din Franța și apoi din Marea Britanie.
Locul privilegiat al ciocolatei în civilizațiile moderne se datorează aromei sale inimitabile, dar și unei aureole magice transmise de-a lungul timpului. Într-adevăr cacohuaquatl în limba incață înseamnă "cadoul gradinarului paradisului către primii oameni", adică a zeului b#%l!^+a?Quetzalcoatl.
Fructele de cacao serveau ca monedă de schimb, iar amanda (pulpa de cacao) se folosea pentru prepararea băuturii zeilor, "tchocolaltl", ciocolată cu efecte stimulatorii pentru înlăturarea oboselii și cu gust foarte plăcut. Arborele de cacao poate atinge 8 metri în 12 ani, înflorește în tot cursul anului, având aproape 100.000 flori în buchete, dar din care doar 0,2 % dau fructe.
În secolul XIX s-au produs două transformări importante în istoria ciocolatei. În 1847, o companie engleză a creat un proces tehnologic de solidifiere a ciocolatei, iar doi ani mai târziu, suedezul Daniel Peter s-a gândit să adauge un ingredient nou: laptele.
La scurt timp, o nouă invenție a marcat istoria ciocolatei: temperatură de topire mai scăzută decât cea a corpului uman. Așadar, ciocolata se topește în gură și la figurat, dar și la propriu. Ciocolata neagră se topește la 34 – 35 grade Celsius, în timp ce pentru ciocolata cu lapte este nevoie de o temperatură mai scăzută cu câteva grade.
CAPITOLUL I
CARACTERIZAREA GENERALĂ A CIOCOLATEI MILKA
1.1 Scurt istoric al ciocolatei
Milka reprezintă una dintre cele mai cunoscute mărci de ciocolată la nivel internațional și național, fiind ușor de recunoscut prin ambalajul mov și simbolul văcuței. Este marca de ciocolată cu cea mai rapidă ascensiune, ce a ajuns în poziție de top pe segmentul de tablete, precum și la nivelul pieței de ciocolată, și este cunoscută de peste 90 la sută dintre români, conform studiilor de piață Nielsen și GFK. Portofoliul Milka cuprinde produse în toate segmentele principale ale pieței: tablete, praline și batoane.
Povestea Milka sună cam așa: Philippe Suchard își deschide propria ciocolaterie în Neuenburg cam prin 1800 , și printr-un anunț publicitar face reclamă pentru un nou desert proaspăt, “au chocolat fin de sa fabrique”, ceea ce înseamnă în română “ciocolată fină de casă”. În 1820 își extinde afacerea și cumpără o moară părăsită dotând-o cu ceva ustensile rudimentare iar Suchard putea produce 25-30 kg de ciocolată pe zi, pe care în prima fază a vândut-o sub formă de tablete sau napolitane.
În 1887, Carl Russ Suchard, ginerele lui Philippe Suchard fondează prima fabrică de ciocolată din Imperiul Austro-Ungar de la acea vreme. La acel moment, ciocolatei (cu excepția ciocolatei lichide) nu îi fusese adăugat lapte, astfel încât acesta era o delicatesă închisă la culoare și amăruie. Abia în anii 1890 a fost scoasă pe piață ciocolata cu lapte Suchard.
În anul 1901 se lansează ambalajul de culoare mov al ciocolatei Milka. Pe fondul mov al ambalajului, apărea pentru prima oară o văcuță din Alpi, pe vremea aceea încă în alb și negru.
Dar, de ce neapărat o văcuță? Aceasta întruchipează mai bine decât oricare alt animal originea mărcii Milka: lumea Alpilor și laptele din Alpi. Și cum a căpătat văcuța culoarea mov?
Inspirată din motto-ul „Apropie-ți depărtările, îndepărtează-te de toate cele cunoscute“, Milka nu a colorat numai ambalajul; emblema mărcii – văcuța – a primit de asemenea culoarea mov, atrăgând atenția din primul moment asupra ciocolatei.
După ce, în prima campanie publicitară au apărut multe alte obiecte de culoare mov – brazi de Crăciun, baloane etc – văcuța mov va rămâne, peste ani, emblema mărcii Milka.
Aceasta se încadrează perfect în imaginea mărcii, întruchipând finețea laptelui din Alpi. „În Alpi, aerul este mai curat, apa este mai pură și iarba mai verde. De aceea văcuțele dau cel mai bun lapte. Din cel mai bun lapte, se produce cea mai bună, cea mai fină ciocolată”.
Această sintagma a deschis calea văcuței mov din Alpi, și de atunci este esența reclamelor Milka.
În 1973, apare primul spot publicitar cu văcuța mov, pentru care agenției Young & Rubicam i-a fost decernată medalia de aur de către Art Directors Club. Din 1973, văcuța Milka a fost protagonista unui număr de 100 spoturi televizate.
Din anii 90, văcuța, emblemă a mărcii, se regasește pe toate ambalajele Milka, devenind una dintre cele mai de succes figuri publicitare. 40.000 de copii din Bavaria au participat, în anul 1995, la un concurs de desenat văcuțe, unde fiecare al treilea copil a ales culoarea mov. Văcuța mov, un simbol al calității, este considerată un personaj simpatic, credibil și plin de bunăvoință. Și-a câștigat, între timp, fani în întreaga lume. Văcuța Milka contribuie decisiv la vânzările anuale: cca 400 de milioane de tablete de ciocolată, 30 de milioane de Iepurași de Paște și Moși Crăciuni și multe alte produse din ciocolata fină Milka cu lapte din Alpi, în întreaga lume.
b#%l!^+a?
Figura nr. 1 Imaginea ciocolatei Milka din 2003-prezent
1.2 Principalele caracteristici de calitate ale produsului analizat
Tabel nr. 1. Continutul minim de boabe de cacao
Boabele de cacao decorticate pot conține maxim 2% coji de germeni, din care maxim 1,5% coji.
Aditivi – la fabricarea ciocolatei nu se admite folosirea aditivilor, cu excepția lecitinei insolubile în acetonă care se admite în proporție de maximum 3 mg/100 g produs.
Forma, dimensiuni și masa. Forma, dimensiunile, masa adaosurilor și alte caracteristici specifice, pentru sortimentele care se fabrică în cadrul subgrupelor se stabilesc prin norme tehnice.
Tabel nr. 2. Caracterisiticile de calitate ale ciocolatei
Principalele defecte de calitate specifice ciocolatei sunt: bruma de zahăr și bruma de grăsime.
Bruma de zahăr apare datorită condensării vaporilor de apă din mediul înconjurător pe masa de ciocolată, ca urmare a variațiilor mari de temperatură și a păstrării la o umiditate relativă a aerului ridicată. Se schimbă astfel aspectul ciocolatei, pe suprafața sa formându-se pete albicioase.
Bruma de grăsime se datorează dereglării procesului de cristalizare a untului de cacao care este determinat de păstrarea ciocolatei la temperaturi variabile sau mai mari de 18 grade Celsius.
1.3 Principalele avantaje și dezavantaje ale consumului de ciocolată
b#%l!^+a?
Avantaje. Se știe că ciocolata aduce o serie de beneficii, printre altele, pentru inimă și pentru psihic. Însă doar recent, specialiștii au reușit să își explice mecanismul de acțiune al acestui aliment.
Modul în care ciocolata aduce beneficii pentru sănătate a fost descifrat recent de oamenii de știință americani de la Universitatea din Louisiana, anunță Destination Sante.
"Bacteriile bune din intestine – bifidobacteriile și lactobacilii – se hrănesc cu ciocolată. Consumând ciocolată le furnizați acestor bacterii tot ceea ce au nevoie pentru a se înmulți, lucru ce ajută la producerea de substanțe cu acțiune antiinflamatoare", explică Maria Moore, unul dintre autorii studiului. Prin urmare, este contracarată acțiunea inflamatoare a bacteriilor rele, precum Clostridium și E.coli.
Câteva pătrățele de ciocolată sunt benefice pentru tranzitul intestinal. "Pudra de cacao, unul dintre ingredientele ciocolatei negre (în proporție de peste 30%), conține polifenoli antioxidanți precum catehinele și epicatehinele, dar și fibre", spune John Finley, coordonatorul cercetării.
Consumul de ciocolată neagră, bogată în cacao, este categoric benefic și pentru inimă.
"Flavonoidele din cacao ameliorează vasomotricitatea, fixându-se asupra celulelor care acoperă vasele, ceea ce reduce presiunea arterială", potrivit Asociației Franceze de Cardiologie. În plus, aceleași flavonoide permit scăderea colesterolului "rău".
Oamenii de știință au arătat rolul pozitiv al numeroșilor antioxidanți prezenți în cacao. Aceștia contribuie la protejarea împotriva oxidării colesterolului care astupă arterele și scade fluxul sangvin. De asemenea, s-a descoperit un alt grup de antioxidanți – care sunt și compuși importanți ai ceaiurilor – în ciocolata amară și în cea cu lapte. Aceștia se pare că joacă un rol important în prevenirea bolilor cardiovasculare, îmbunătățește sistemul imunitar și chiar participă la scăderea riscului anumitor forme de cancer.
În orice caz, o ancheta desfășurată pe un eșantion de 6.000 de bărbați și femei a scos la iveală că ciocolata contribuie în proporție de 20 % la aportul total de substanțe necesare organismului.
Pudra de cacao sau alte preparate ce conțin cacao și ciocolată are efecte pozitive în scăderea tensiunii și ajută la circulația sângelui spre inimă, potrivit rezultatelor a două studii prezentate la o conferință în Statele Unite.
Ciocolata nu creează dependență.
Toata lumea este de acord asupra unui singur punct: atunci când luăm o bucată de ciocolată este dificil să o mai lăsăm din mână până nu o mâncăm. Conform anumitor teorii, aceasta poftă este datorată unor substanțe active aflate în ciocolată. Se spune, de exemplu, că feniletilamina imită un hormon degajat atunci când suntem îndrăgostiți. Anadamidele se leagă de aceiași receptori cerebrali ca și canabisul. Ciocolata stimulează eliberarea de endorfine și alte substanțe naturale ale corpului. Dar, în practică, nici una dintre aceste substanțe nu reușește să producă aceleași efecte pentru toți cei care mănâncă ciocolată.
Ciocolata – un aliment tonic.
Consumată cu măsură, ciocolata nu aduce numai nutrimente și plăcere, ci poate să participe și la un regim sănătos și complet.
Extrapolind părerile oamenilor de știință, pofta de a mânca acest aliment divin vine din simplul fapt că stimulează anumite simțuri și că este un mic păcat abordabil.
Ciocolata este un aliment energetic și psihostimulator, cu proprietăți cardiovasculare.
Compoziția sa bogată în glucide și în lipide face din ciocolată un aliment energetic prin excelență. De asemenea, este o sursă importantă de magneziu, calciu, potasiu, minerale și fier. Cafeina și serotonina (hormonul fericirii) conferă ciocolatei proprietăți psihoactive.
Cacao acționează asupra sănătății, fiind un element care tonifică organismul.
Ciocolata acționează pe plan psihic. Acțiunea sa psihologică nu mai trebuie demonstrată. Ciocolata combate lipsa afecțiunii, decepțiile, stările nervoase, este un curativ simptomatic al mai multor tulburări afective.
Acțiunea terapeutică din produsele farmaceutice de altă dată era foarte dezvoltată. În secolul trecut se vindeau amestecuri de ciocolată cu proprietăți medicinale: ciocolata cu ghindă contra anemiei generale, ciocolata purgativ și chiar ciocolata antiveneriană. Însă, un lucru este sigur, ciocolata este alimentul împotriva tristeții.
Consumarea produselor pe bază de cacao este benefică.
De pe vremea aztecilor, cacao se bucură de o reputație de medicament pentru sănătate. Aceasta este justificată pentru că pudra de cacao este comparabilă cu o mână de oligoelemente: potasiu, magneziu, calciu. Acest cocteil mineral stă la baza reputației de energizant a cacao. 100 de grame de ciocolată neagră înlocuiesc într-un mod foarte plăcut luarea unor capsule cu vitamine chimice. Ciocolata se impune astfel ca un aliment antioboseală și dinamizator, care întărește funcțiile celulare.
Aportul de vitamine al cacao este mai limitat, chiar dacă conține grupa betacarotenelor, vitaminele B1, B2, B5, B6, B9 si PP. În schimb, cacao este o sursă deloc de neglijat de vitamina E, b#%l!^+a?care acționează împotriva îmbătrânirii. De fapt, un baton de ciocolată amară reprezintă 35 % din necesarul zilnic recomandat de vitamina E.
Consumate în cantități moderate produsele zaharoase au avantajul că se digeră și se asimilează ușor fiind indicate în special în activități fizice grele, hrana sportivilor și în alte categorii de muncă grele (topitorii, furnale).
Dezavantaje. Ciocolata este o sursă bogată de zaharuri, grăsimi și compuși neuroactivi, printre care cofeina, tetrahidro beta-carbonide, serotonina și alte amine biogene.
Oricare dintre acești compuși neuroactivi pot avea efect pozitiv sau negativ asupra activității epileptice cerebrale.
Pentru unii bolnavi, care manifestă convulsii recurente, ciocolata ar trebui evitată. Totuși alții o pot tolera bine sau chiar o pot folosi ca parte a dietei de control a convulsiilor.
Prima linie de tratament este medicația antiepileptică, iar modificările dietei pot fi considetate complementare medicației prescrise.
Cofeina se găsește în mod natural în ciocolată deoarece este prezentă în boabele de cacao. Cu cât ciocolata este mai neagră, cu atât conținutul său în cofeină este mai mare. Tabelele nutriționale arată că o ciocolată cu 70-85% cacao oferă 80 mg cofeină în fiecare 100 gr de produs.
Consumul a 30 de grame de ciocolată neagră oferă o cantitate similară de cofeină ca și o ceașcă de ceai negru.
Unii bolnavi cu epilepsie constată că, cofeina nu are nici un efect asupra convulsiilor; alții însă consideră cofeina ca fiind un factor declanșator al convulsiilor. Conform unor studii clinice cofeina poate prelungi durata convulsiilor.
Încă de la inceputul anilor 1900, unii pacienți cu epilepsie, în special copii cu vârstă până în 12 ani și cu convulsii generalizate, au folosit dietele sărace în carbohidrați ca și complement al medicației antiepileptice.
Medicii afirmă că dieta hipoglucidica Ketogenica nu este eficientă pentru majoritatea persoanelor care suferă de această boală. Totuși, persoanele care folosesc această dieta pentru controlul convulsiilor, sunt sfătuiți să evite consumul de ciocolată din cauza concentrațiilor mari de zaharuri.
Nivelul scăzut al glicemiei poate precipita convulsiile. Dacă acestea sunt stimulate de valorile mari ale glicemiei, medicul va recomanda bolnavului să mănânce la interval de căteva ore pentru a menține un nivel bun al zahărului din sânge. Prin consumul de ciocolată are lor o ridicare rapidă a valorilor glicemiei.
Un mare dezavantaj al preparatelor din cacao ar fi acela ca îngrață și induce creierului o stare de bine ceea ce ne face să mai vrem. Mai mulți nutritioniști au ajuns la concluzia că o ciocolată nu îngrață mai mult decât un hamburgher, dar starea de bine pe care o produce ne face să vrem mai mult
Un alt punct în minus a fost relevat de către doctorul Christian Felder de la Institutul Național de Sănătate Mintală. Acesta a evidențiat faptul că la o persoană de 60 de kg care consumă într-o singură zi aproximativ 300 de grame de ciocolată prezintă aceleași efecte halucinogene similare cu cele obținute în urma fumatului de marijuana. Anandamida, substanța existentă în ciocolată poate acționa un neurotransmițător, transportând semnale între celulele creierului. Testele au arătat ca în ciocolată există trei feluri de anandamidă în cantități variabile. Acestea măresc sensibilitatea și produc euforie. Specialiștii spun că unul din efectele posibile ale creșterii nivelului de anandamida în creier este intensificarea proprietăților senzoriale ale ciocolatei, fapt ce duce la apariția așa-numitelor pofte incontrolabile.
Depășirea cantităților normale poate conduce la dezechilibrarea metabolismului, suprasolicită pancreasul endocrin și predispune la diabet
Dacă persoana care suferă de epilepsie este departe de casă și are nevoie de creșterea glicemiei, ciocolata poate fi gasită oriunde. Totuși, oricine trebuie să știe că zahărul rafinat prezent în ciocolată impulsionează doar pe termen scurt glicemia. Pe termen lung, sunt mai recomandați carbohidrații complecși pentru menținerea unei glicemii normale, stabile.
Atunci când bolnavul evaluează locul ciocolatei în dieta sa, trebuie să ia în considerație avantajele și dezavantajele consumului, efectul potențial asupra convulsiilor și asupra stării generale de sănătate. Consumul execesiv al oricărui tip de ciocolată va determina un aport de calorii în exces care vor fi depozitate sub formă de șesut adipos. Unele dintre cele mai frecvent pescrise medicamente antiepileptice au deja ca efect secundar creșterea în greutate.
1.4 Calitatea materiilor prime și materialelor furnizate
Ciocolata se obține prin prelucrarea unor semifabricate, obținându-se din boabele de cacao (unt de cacao, praf de cacao) la care se adaugă zahăr și alte ingrediente în funcție de sortiment.
Materii prime de bază. Materiile prime de bază folosite la fabricarea produselor zaharoase și implicit a ciocolatei sunt:
zahărul;
siropul de glucoză; b#%l!^+a?
laptele și produsele lactate;
amidonul;
făina;
ouăle;
boabele de cacao;
semințele și sâmburii oleaginoși;
materiile grase, etc.
Se folosesc arome și coloranți alimentari aprobați prin normele în vigoare ale Ministerului Sănătății, condimente ca: vanilina, scorțișoara, cuișoara. Dintre acizii organici, cei mai utilizați sunt acidul citric, lactic și tartric. Fructele sub formă proaspătă, conservate sau semifabricate ocupă un loc important în fabricarea diverselor sortimente de produse zaharoase. La anumite sorturi de produse zaharoase se utilizează și băuturi alcoolice ca: lichior, coniac, fernet etc. fie incorporate în produse, fie ca atare în nuclee trase în ciocolată.
Toate materiile prime și auxiliare, precum și semifabricatele trebuie să îndeplinească condițiile de calitate prevăzute în standardele de stat, norme interne sau caiete de sarcini.
Calitatea materiilor prime și auxiliare determină în cea mai mare măsură calitatea produselor finite.
Îmbinarea armonioasă bine stabilită a acestor materii asigură industriei produselor zaharoase o largă diversificare a producției care trebuie să satisfacă nevoile și cerințele masei largi de consumatori.
Materii prime auxiliare:
Agenți de gelifiere și de legătură;
Emulgatorii;
Acizii alimentari;
Coloranții alimentari:
-Coloranții de sinteză – indigotina, tartrazina, amarantul, eritrozina;
-Coloranții organici naturali -Caramelul ,clorofila, carotenul, șofranul.
Substanțele aromatizante:
-Aromele naturale – uleiul de citrice, mentă, anason, migdale amare, vanilia, scorțișoara, cuișoarele;
-Arome sintetice.
Apa.
1.5 Procesul tehnologic de obținere al ciocolatei
Etapele procesului de fabricare al ciocolatei
Recoltarea: Arborele de cacao creste de regulă 15 metri, dar în plantații nu depășește 6 metri pentru a fi ușor de cules. Fructele mari și colorate (tecile de cacao) cresc foarte aproape de tulpină; în funcție de varietate, formă, textură și culoare pot diferi.
Deși o teacă poate rezista 2-3 săptămâni fără a se desface, pentru a dezvolta cea mai bună aromă, este foarte importantă perioada de recoltare. Florile și fructele pot fi întâlnite în același timp într-un arbore.
De aceea culesul are loc aproape tot timpul anului, deși perioada de vârf este în apropierea sezonului umed. Tecile sunt culese numai manual cu ajutorul unei macete. Este nevoie de foarte multă atenție pentru a nu afecta florile productive. Tecile sunt duse într-o locație foarte aproape de locul de recoltare, unde fiecare fruct este desfăcut cu ajutorul macetei sau pur și simplu prin lovirea a două teci, în așa fel încât semințele și pulpa din interior să poată fi extrase.
Fermentarea și uscarea: Semințele trebuiesc fermentate înainte de a fi măcinate și procesate. Fiecare teacă conține în jur de 50-60 de semințe mici (3 cm x 1,5 cm) care trebuiesc la rândul lor sparte înainte de a fi puse la fermentare. Fermentarea dă aromă și gust și ajută la îndepartarea resturilor de pulpă. Procesul creează foarte multă căldură și necesită aer, de aceea semințele sunt întoarse de câteva ori. Semințele purpurii devin maronii în timpul perioadei de fermentare care înseamnă în medie o săptămână. După fermentare, semintele sunt uscate timp de o săptămână. Din 100 kilograme de semințe, în urma uscării rămân 45 kilograme.
Prăjirea: Boabele de cacao sunt atent curațate și sortate în fabrică și apoi prăjite cu ajutorul unui echipament special, la o temperatură de 130 – 150° C. Umiditatea în exces și compușii acizi se evaporă în timpul acestei etape, iar boabele devin o masă uniforimă de culoare maro închis. Prăjirea este o etapă esențială în întreg procesul de producție, iar calitatea viitoarei ciocolate, aroma și gustul depind foarte mult de ea. În timpul prăjirii, sunt combinate uneori tipuri diferite de cacao sau boabe provenind din țări diferite. Majoritatea producătorilor importanți de ciocolată păstrează metodele și condițiile de prjire secrete.
b#%l!^+a?
Fig. nr. 2 Cuptor special folosit la prăjirea boabelor de cacao
Măcinarea: După prăjire, boabele sunt sfărâmate în bucăți încă grosiere, apoi măcinate cu ajutorul unor mori speciale. Cu cât boabele sunt mai fin măcinate, cu atât gustul ciocolatei va fi mai aromat și mai fin. Dimensiuna particulelor de cacao trecute prin mașina de măcinat nu trebuie să depășească 75 microni, iar produsul rezultat se numește lichior sau masă de cacao. Lichiorul de cacao conține 54% unt de cacao, substanță prețioasă necesară pentru obținerea unei ciocolate adevărate. Untul de cacao se obține prin încalzirea lichiorului la 95 – 105° C și apoi presarea acestuia între niște valțuri speciale care îl transformă într-o pastă fină. Substanța uscată care rezultă în urma separării este folosită la producera pudrei de cacao.
Fig. nr. 3. Moară specială folosită la măcinarea boabelor de cacao
Amestecul: Lichiorul de cacao, zahărul și o parte din untul de cacao sunt amestecte în anumite proporții. După amestecare, masa rezultată este măcinată. Acest proces este foarte important în producerea ciocolatei: cu cât este mai fină măcinarea, cu atât mai delicat este gustul. Este important de știut că valoarea unei ciocolate este dată de coținutul în ingredientele naturale din cacao și în mod special de conținutul în unt de cacao, un produs foarte scump ce face diferența între o ciocolată adevarată și una ieftină care se adresează unor consumatori neexperimentați.
Fig. nr. 4. Mixer folosit la amestecarea ingredientelor
Conjarea: După amestecare și măcinare, masa de ciocolată este supusă conjării care presupune amestecare la o temperatură ridicată. Conjarea este un proces care poate dura mai multe zile. Consistența ciocolatei devine mai omogenă, iar gustul mai rafinat, producând cunoscutul efect de ‘topire în gură’. După procesarea masei de ciocolată sunt adăugate restul ingredientelor, conform rețetei.
Temperarea: Temperarea este etapa cheie în producerea unei ciocolate. Este un proces lung și complex care necesită experiență și îndemanare. După conjare masa fierbinte de ciocolată trebuie să fie răcită, dar acest lucru se poate face doar respectând anumiți pași. Problema apare datorită faptului că untul de cacao este o grăsime polimorfă care cristalizează în timpul răcirii și poate căpăta diferite consistențe în funcție de condițiile de răcire. Temperarea este necesară pentru a obține cea mai stabilă consistență. De aceea ciocolata fierbinte este mai întâi răcită la 28° C, apoi reîncălzită la 32° C. Dacă în timpul acestor operații apare ceva, acest lucru se va reflecta în calitatea viitoarei ciocolate. Cel mai adesea, pe suprafața unei tablete de ciocolată pot apare pete albe care sunt rezultatul unei temperări incorecte.
Turnarea: După temperare, ciocolata este turnată în forme încălzite. În această fază, dacă rețeta o cere, numeroase ingrediente (alune, creme, etc) sunt adăugate în ciocolată. Apoi ciocolata este pusă în instalații speciale de răcire unde se întărește și capătă o suprafață lucioasă foarte apetisantă. În final, formele sunt întoarse și bătute, produsele fiind împachetate și etichetate manual sau automat.
b#%l!^+a?
Figura nr. 5 – Schema tehnologică de fabricare a ciocolatei:
Lp – lapte praf; ZH – zahăr; LT – lecitină; AR – aromatizanți; Vn – vanilie.
CAPITOLUL II
ELABORAREA MIXULUI DE MARKETING AL CIOCOLATEI MILKA
2.1 Conceptul de mix de marketing
Dezvoltarea conceptului de "mix de marketing" poate fi considerată una dintre ideile dominante în practica și teoria marketingului modern.
Din punct de vedere conceptual, termenul de "mix de marketing" a fost dezvoltat la bază de către profesorul Neil H. Borden pentru a descrie combinația potrivită, pentru un set particular de circumstanțe, a 4 elemente cheie, care constituie partea principală a oricărui program de marketing dintr-o firmă (Wilmshurst și Mackay, 2002).
În general, termenul de "mix de marketing" se referă la cele 4 elemente sau dimensiuni principale în jurul cărora se axează activitatea de marketing și anume:
produs (product);
preț (price);
promovare (promotion); b#%l!^+a?
distribuție (place).
Evident că numărul elementelor care compun mixul de marketing poate fi extins, putând ajunge după anumiți specialiști la un număr de 12 elemente:
produs;
preț;
marcă;
distribuție;
vânzare directă;
publicitate;
promovarea la locul vânzării;
condiționare;
expunere pe rafturi;
servicii complementare produsului;
logistică;
procurarea informațiilor.
Principala deficiență a utilizării unui număr mare de elemente în abordarea mixului de marketing, rezidă în dificultatea mare în a utiliza eficient și concomitent aceste elemente.
O altă definiție a conceptului de "mix de marketing" privește acest concept ca fiind combinația factorilor endogeni, controlabili de firme, cu care se vor putea obține pe piață efecte maxime, avându-se în vedere condițiile date (Verstage, 2005).
Definiția are la bază ideea că dacă mixul de marketing este în fapt o compoziție la care recurg firmele, acesta din urmă nu poate opera decât cu variabile pe care le poate manevra, respectiv pe care le poate controla și introduce în alcătuirea mixului, în doze pe care le consideră necesare.
Profesorul Florescu, în studiile sale legate de marketing, definește mixul de marketing ca fiind totalitatea instrumentelor aflate la dispoziția firmelor, grupate în jurul celor 4 piloni ai activității de marketing (si anume: produsul, prețul, distribuția și promovarea), destinate a furniza o opțiune de succes pe piață (Florescu et al, 1992).
Prin urmare, drept o definiție simplă și cuprinzătoare, putem concluziona faptul că mixul de marketing definește un ansamblu de instrumente tactice și strategice controlabile de către o firmă, grupate sau axate pe în jurul a minim 4 aspecte importante ale activității de marketing (produsul, prețul, distribuția și promovarea), pe care aceasta le combină, într-un anumit dozaj, în funcție de condițiile specifice ale pieței, cu scopul de a produce o reacție pozitivă pe piețele țină privitor la cererea pentru produsele sale. Pentru construirea unui mix de marketing adecvat și eficient, firmele trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:
1. Niciodată nu trebuie acționat asupra pieței și al mediului cu ajutorul unui singur mijloc sau instrument, ci cu o multitudine de mijloace și instrumente care, în fapt constituie componentele sau elementele mixului de marketing;
2. Gradul de integrare a mijloacelor, metodelor și instrumentelor folosite trebuie să fie ridicat. Utilizarea acestora într-un mod izolat, fără o relație de interdependență, reduce drastic eficiența mixului;
3. Alocarea de resurse și investițiile va ține seama de specificul, mărimea și puterea firmei și se va concentra pe distribuția corectă și judicioasă pe toate elementele mixului de marketing. Numai printr-o dozare judicioasă a resurselor (materiale, financiare și umane) pe fiecare element al mixului de marketing, firmele pot evita consumul excesiv de resurse. În concluzie, considerăm că este justificat să subliniem faptul că de modul în care se combină și se integrează a politicile firmei (politici privite ca mod de acțiune intervenție) privitoare la produs,
preț, distribuție și promovare depinde mai departe succesul sau insuccesul pe piață a acesteia.
De altfel, este ușor de observat, în cazul în care un element al mixului de marketing este greșit implementat, de ce programele și strategiile de marketing eșuează lamentabil, iar firma nu poate genera profitul scontat.
2.2 Produs
2.2.1 Numele și marca
Numele „Milka” reprezintă, de fapt, alăturarea primelor silabe ale cuvintelor lapte (Milch) și cacao(Kakao) în limba germană.
Logo-ul Milka este același cu numele comercial și apare pe ambalaj într-o grafică stilizată prin imprimarea emblemei în culoare albă pe fundal mov. Alături de numele mărcii se află mascota brand-ului Milka, văcuța mov, iar in relief sunt evidențiați munții Alpi.
Ambalajul Milka se caracterizează printr-o paletă de culori simplă, orientarea orizontală a tabletei (în majoritatea cazurilor, exceptând ambalajul de la Milka Luflee Alpine Milk, Milka Luflee Noisette și Milka Diet Lapte din Alpi care au o orientare pe verticală) ambalată secundar în staniol. Din punct de vedere al culorii Milka prezintă o combinație între o alb și culoarea mov într-o nuanță caldă. Un element nelipsit de pe ambalajul Milka este logo-ul mărcii care scoate în evidență produsul în raport cu concurența.
b#%l!^+a?
2.2.2 Gama de produse
Tipurile de tablete pe care le întâlnim la ciocolata Milka sunt:
● 100 de grame: Milka Happy Cows, Milka Iaurt și Căpșuni, Milka Frișcă, Milka Lapte din Alpi, Milka Alune de pădure, Milka Alune și Stafide, Milka Ciocolată Albă, Milka Noisette, Milka Luflee Alpine Milk, Milka Luflee Noisette, Milka Diet cu Lapte din Alpi;
Figura nr. 6 – Milka tablete 100g
250 de grame: Milka Lapte din Alpi, Milka Alune întregi, Milka Alune și stafide ;
Figura nr 7 – Milka tablete 250g
Gramaj(g)
250 250 250
100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Figura nr. 8- Linia de produse Milka tablete Sortimente
1. Milka Alune întregi;
2. Milka Lapte din Alpi;
3. Milka Alune și stafide;
4. Milka Happy Cows;
5. Milka Iaurt și Căpșuni;
6. Milka Frișcă;
7. Milka Alune de pădure;
8. Milka Ciocolată Albă;
9. Milka Noisette;
10. Milka Luflee Alpine Milk; b#%l!^+a?
11. Milka Luflee Noisette;
12. Milka Diet cu Lapte din Alpi.
Pe lângă linia de tablete, Milka mai comercializează gama Milka M-Joy si Milka praline, astfel:
38.5 grame: Milka M-Joy Crispy Rice, Milka M-Joy;
60 de grame: Milka M-joy Lapte și Milka M-joy Alune;
120 de grame: praline Milka cu cremă de alune de pădure sau căpșuni;
150 de grame: praline Milka cu cremă de alune de pădure;
260 de grame: Milka Lila Collection.
2.2.3 Eticheta produsului
Etichetarea, prezentarea și publicitatea cicolatei Milka nu poate să fie de natură să:
inducă cumpărătorul în eroare asupra caracteristicilor, proprietăților sau efectelor produsului;
atribuie produsului proprietăți de prevenire, de tratament și de vindecare a unei boli umane.
Etichetarea cicolatei Milka trebuie conține anumite mențiuni obligatorii. Aceste mențiuni trebuie sunt ușor de înțeles și ușor vizibile, lizibile și să nu poată fi șterse. Anumite mențiuni figurează în același câmp vizual.
Mențiunile obligatorii acoperă:
denumirea de comercializare;
lista ingredientelor care sunt enumerate în ordinea descrescătoare a ponderii lor. În cazul ingredientelor care aparțin mai multor categorii, este indicată categoria care corespunde funcției sale principale în cazul produsului alimentar respectiv.
cantitatea ingredientelor sau a categoriilor de ingrediente exprimată în procente. Această mențiune se aplică atunci când ingredientul sau categoria de ingrediente:
– figurează în denumirea de comercializare sau sunt în general asociate cu denumirea de comercializare de către consumator;
– sunt puse în evidență în etichetarea prin cuvinte, imagini sau o reprezentare grafică sau.
cantitatea netă exprimată în unități de masă.
data de valabilitate minimă. Această dată este compusă din indicarea zilei, lunii și anului. Data de valabilitate este precedată de mențiunea „A se consuma de preferință înainte de…”
condițiile speciale de conservare și de utilizare;
denumirea sau firma și adresa fabricantului sau a celui care ambalează produsul;
locul de origine sau de proveniență, în cazurile în care omiterea acestei mențiuni ar putea induce consumatorul în eroare;
modul de folosire este indicat, în cazul în care omiterea sa nu ar permite o folosire potrivită a produsului alimentar;
2.3 Prețul
2.3.1 Conceptul de preț
Prezența prețului în domeniul economic este determinată de mecanismul de funcționare a pieței și de impactul prețului asupra componentelor sistemului economic. Știința care se ocupă cu studierea procesului de formare a prețului are drept obiect de studiu prețul ca o categorie economică, metodele de stabilire a lui, legitățile cărora li se supune dinamica și evoluția prețurilor în economie. Mijloc de măsură a gradului de valorificare a resurselor întreprinderilor și a oportunităților exterioare, barometru al capacitații de adaptare la cerințele mediului și de influențare a acestuia, instrument al recuperării cheltuielilor efectuate și al apropierii beneficiilor încorporate în produse – prețul se înscrie cu valențe remarcabile în arsenalul marketingului.
Prețul se află în strânsă legătură cu produsul, fiind unul dintre elementele acorporale ale produsului. Acesta din urmă putând exista fără preț, dar, în absența produsului, prețul, fie el și numai imaginar sau potențial, nu are obiect.
Însoțitor permanent al produsului, prețul nu este o reflectare exclusivă a acestuia. El intervine ca element de contact și de armonizare între produs și mediul căruia i se adresează, între oferta și cererea de mărfuri. Este suficient ca unul dintre acești doi termeni ai relației de piață, între care intervine prețul, să aibă un caracter dinamic, pentru ai imprima și prețului trăsături specifice. Iar în realitate ambii termeni posedă această trăsătura caracteristică. De aici pluralitatea formelor și nivelurilor prețului, altfel spus unul și același produs poate avea un singur preț sau o multitudine de prețuri, în funcție de locul (spațiul), momentul și modalitățile prezenței lui pe piață.
În calitate de componentă a mixului de marketing, prețul este unul dintre elementele asupra căruia compania poate acționa rapid și în majoritatea cazurilor, conform intereselor proprii.
Imaginea unei firme este dată de strategiile pe care firma respectivă le adoptă. Succesul unei firme se află în strânsă legătură cu impactul psihologic pe care aceasta îl are asupra b#%l!^+a?consumatorilor; de aceea se pune problema ca o companie să-și creeze imaginea dorită și prin intermediul diferitelor tipuri de prețuri care ademenesc consumatorii. Aplicabilitatea oricărei strategii are loc doar pe un anumit interval de timp; în mod normal revizuirea strategiei de preț este necesară o dată cu apariția oricărei schimbări intervenite în companie sau în mediu. Compania va opta pentru schimbarea sau menținerea nivelului prețului în funcție de rezultatele evaluării impactului schimbării survenite în mediul intern sau în cel extern.
Fie că este preț momeală sau preț de prestigiu, strategiile de preț au drept scop final atragerea unui număr cât mai mare de clienți. Așadar se poate face un mix de astfel de prețuri însă nu înainte de cercetarea atentă a pieței și o corelare cu profilul companiei.
Prețul reprezintă valoarea unui bun sau serviciu atât pentru vânzator cât și pentru cumpărător.
Valoarea atașată unui bun sau serviciu, prețul său, se bazează atât pe elemente tangibile (calitatea produsului, avantaje oferite) cât și pe elemente intangibile (factorul feel-good luat în calcul pentru produsele de lux).
Prețul unui produs este influențat și influențează la rândul său numeroase variabile de marketing pe parcursul planificării de marketing.
Factorii ce afectează deciziile de preț au fost grupați de Kotler în factori interni și externi întreprinderii.
Sub aspect economic prețul reprezintă reflectarea bănească a valorii bunurilor sau serviciilor, comparate și corelate prin prisma cantității, calității și a altor criterii.
Așa cum în domeniul valorii economice se confruntă cu toate elementele de convergență teoriile obiective și teoriile subiective și în domeniul prețurilor se manifestă o varietate de idei. Concepția obiectivă după care la baza prețurilor stă valoarea-muncă a fost elaborată de W. Petty, de economiști clasici A. Smith, J.B. Ricardo, J.S. Mill, precum și de K. Marx.
Pentru școala clasică, „În toate timpurile și în toate locurile este scump ceea ce se obține cu greutate sau costă mult munca pentru a se dobândi și ieftin ceea ce se obține ușor sau cu foarte puțină muncă” (A. Smith, Avuția națiunilor).
Potrivit teoriei obiective, prețul este expresia monetară a valorii mărfurilor, iar formarea prețurilor este rezultatul acțiunii a patru factori generali: valoarea mărfi, capacitatea de cumpărare a monedei („valoarea banilor”), raportul cerere
– ofertă și politica economică. Ca expresie monetară a valorii, prețul este direct proporțional cu mărimea valorii.
În raport cu moneda mărimea prețului este invers proporțională, iar raportul cerere-ofertă constituie doar un factor de adaptare corectă a preșului la exigențele circulației, ale pieței.
La rândul ei politica economică este un factor subiectiv de influențare care este promovat de întreprinzători și/sau de stat prin intermediul căruia sunt utilizați acești factori.
Concepția după care valoarea – munca stă la baza prețurilor a fost prezentă și în literatura românească interbelică – Virgil Madgearu scria că „fără a ne îndepărta prea mult de realitate se poate afirma ca în anumite condiții, proporția de schimb între mărfuri corespunde cheltuielilor de muncă incorporată în fiecare din ele”. Evident producătorii trebuie să-și recupereze prin preț cheltuielile materiale și cele salariale și de asemenea să obțină un profit.
Prețul unui produs nu se stabilește independent față de prețul celorlalte produse (sau servicii). Prețul unui produs se stabilește pe piață, în interacțiune cu factorii economici, sociali, politici, monetari, etc.
Pentru stabilirea interdependențelor dintre prețuri și celelalte componente ale economiei este necesară abordarea sistemică a prețurilor în contextul mai larg al procesului de producere a bunurilor: exportul, importul, sistemul financiar, sistemul valutar. Piața este integrată în mecanismul prețurilor.
În general, marea majoritate a consumatorilor sunt de acord cu stabilirea prețului pe baza costului de producție sau a prețului factorilor de producție care au concurat la realizarea unui produs sau serviciu. Dacă prețul factorilor de producție crește, suntem gata să acceptăm, consumatori fiind, o creștere a prețului produsului. În realitate, în acest mod se stabilește prețul de ofertă. Acesta este prețul cu care producătorul este gata să realizeze și să vândă un anumit produs (să-l ofere pe piață).
2.3.2 Strategia de preț
Fundamentarea deciziei de preț presupune câteva etape distincte: analiza pieței țintă, analiza factorilor economici care influențează prețul, stabilirea obiectivelor ce vor fi realizate prin preț, alegerea unei strategii de preț și stabilirea prețului de bază.
Ciocoata Milka se adresează unei piețe țintă reprezentată de consumatori din mediul urban cu venituri peste medie.
Printre factorii economici care influențează prețul Milka se numără: b#%l!^+a?
cererea pentru acest produs – cererea pentru ciocolata Milka se află în continuă creștere, drept dovadă în primul trimestru al anului 2015 a crescut cu 14% față de aceeași perioadă a anului anterior;
costul suportat până la vânzare – se cuantifică prin însumarea tuturor cheltuielilor cauzate de achiziția materiei prime, producerea și ambalarea efectivă a produsului;
calitatea percepută a produsului – ciocalata Milka este percepută ca un produs al segmentului premium, statut dobândit ca urmare a caracteristicilor superioare ale acestuia și datorită imaginii brand-ului recunoscut pe plan internațional ;
concurența-pe piața ciocolatei se întâlnesc numeroase brand-uri cu renume și ca urmare pe piața tabletelor este o concurență serioasă;
strategia promoțională și de distribuție-brand-ul Milka se ocupă intensiv de promovarea produselor sale în special prin spoturi publicitare și relații publice ; astfel prețul produsului este majorat și prin costul datorat promovării.
În ceea ce privește strategia de preț, Milka utilizează strategia prețului liniei de produse, care are în vedere maximizarea vânzărilor și profiturilor la nivelul întregului portofoliu.
Prețul ridicat al ciocolatei Milka se justifică și prin faptul că produsul este perceput ca purtător de prestigiu.
Astfel pentru majoritatea tabletelor Milka de 100 grame prețul mediu este de 4,30 RON excepție făcând Milka Luflee și Milka Diet, la care prețul practicat este de 5,4 RON și respectiv 6,30 RON. Acestea au prețuri diferite de restul liniei de produse datorită calităților superioare pe care le prezintă. O altă diferențiere a prețului apare ca urmare a gramajului, astfel tabletele de 250 de grame au prețul de 9,7 RON.
2.4 Distribuția
Valorificarea oportunităților pieței și finalizarea efectivă a activității întreprinderilor producătoare de bunuri și servicii sunt condiționate de ajungerea mărfurilor la consumatorii și utilizatorii finali, de satisfacerea nevoilor pentru care au fost concepute.
În spațiul și timpul care separă încheierea producției de intrarea bunurilor/serviciilor în consum, se desfășoară un ansamblu de operațiuni și procese economice a căror orientare eficientă constituie obiectul unei componente a mixului de marketing – politica de distibuție.
Politica de distribuție cuprinde totalitatea deciziilor care se referă la o asigurare a treptelor de desfacere subordonate cu performanțele întreprinderii.
În general, din punctul de vedere al producătorului, se pornește de la două funcții centrale ale distribuției:
" Funcția logistică a sistemului de distribuție: anihilarea timpului și spațiului prin transport și depozitare, precum și derularea comenzilor;
" Funcțiile de achiziție ale sistemului de distribuție.
Conceptul de distribuție se referă, mai întâi, la "traseul" pe care îl parcurg mărfurile pe piață, până ajung la consumatori; producătorul, intermediarii și consumatorul – participanți la deplasarea succesivă a mărfurilor de-a lungul acestui traseu – alcătuiesc ceea ce în terminologia marketingului se numește "canal de distribuție" (există însă și canale de intermediar). Conceptul analizat se referă apoi la ansmblul operațiunilor (vânzare, cumpărare, concesiune, consignație etc.) prin care se realizează transferul drepturilor de proprietate asupra mărfurilor de la un agent de piață la altul, până la intrarea lor definitivă în sfera consumului. El include, totodată, lanțul proceselor operative la care sunt supuse mărfurile în traseul lor spre consumator, respectiv distribuția fizică a mărfurilor. Noțiunea de distribuție se mai referă, în sfârșit, la aparatul tehnic – rețea de unități, dotări, personal – care realizează asemenea procese și operațiuni.
Distribuția modernă s-a dezvoltat în detrimentul comerțului tradițional, producându-se o concentrare a sectorului în toate țările, iar marile grupuri cucerind considerabile cote de piață, asistând practic la internaționalizarea întreprinderilor de distribuție. O parte dintre acestea au optat pentru dominația costurilor, în timp ce altele, mai inovante, s-au diferențiat și au elaborat noi formule comerciale, aplicând noi tehnologii informatice pentru a realiza economii de funcționare și pentru a dispune de instrumente de analiză de marketing, stabilind noi raporturi cu furnizorii lor.
Distribuția este un sector de mărime considerabilă (15% din totalul populației ocupate din U.E.), caracterizat de diversitate și dinamism. Foarte puțini producători distribuie direct către clienții finali, în general recurgându-se la distribuitori specializați. În unele industrii s-au obținut economii considerabile, facilitate și accelerate de introducerea "tehnologiei informației" și tehnicilor moderne "just in time". Concurența între lanțurile de furnizare(aprovizionare) crește în importanță.
Obiectul activității de distribuție îl formează mărfurile (bunuri sau servicii), fluxul lor neîntrerupt de la producător până la consumator.
b#%l!^+a?
2.4.1 Strategia de distribuție
Ciocolata Milka, la fel ca majoritatea producătorilor de larg consum, utilizează o distribuție de tip intensiv. Milka utilizează această formă de distribuție deoarece oferă notorietate mărcii, volumul de vânzări este pe măsura potențialului pieței, iar viteza de rotație este mare.
În ceea ce privește tipul de canal de distribuție folosit, Milka utilizează canalul indirect scurt (producător-vânzător-consumator), deoarece prezintă numeroase avantaje atât pentru consumator cât și pentru producător. Unul dintre aceste avantaje este acela că asigură producătorului posibilități mari de informare în legătură cu procesul distribuției și reacțiile cumpărătorilor finali, compania fiind foarte interesată de preferințele consumatorilor și de prospectarea pieței pentru introducerea de noi sortimente.
Cel mai important furnizor de ciocolată Milka pe piața din România este reprezentat de fabrica Poiana Produse Zaharoase de la Brașov, achiziționată de Kraft Foods International la începutul anului 1994. Sortimentele care nu sunt fabricate la Brașov sunt importate din fabrica Kraft Foods International din Austria.
2.4.2 Tipuri de intermediari
Participanții la procesul de distribuție care acționează între producători și consumatori, de-a lungul unui canal de distribuție, sunt denumiți intermediari. Aceștia sunt de două feluri :
Comercianții cu ridicata( angrosiștii) ;
Comercianții cu amănuntul( detailiștii).
Pe piața ciocolatei Milka rolul cel mai important îl au comercianții cu amănuntul. Astfel Milka este comercializată în hipermarketuri precum Metro, Carrefour, supermarketuri ca Billa, Fidelio, Kaufland, Cora, Gima, în magazine alimentare, benzinării sau pe site-uri de cumpărături on-line (www.ecumpărături.ro, www.magazineonline.ro).
2.5 Promovarea
Promovarea este un program dirijat ce include metode și tehnici de comunicare realizat cu scopul de a prezenta compania și serviciile sale consumatorilor potențiali,de a comunica atributele importante ale produselor, de a facilita vânzarea acestora și astfel de a contribui la maximizarea profitului pe termen lung.
Promovarea apare ca o componentă distinctă a marketingului implicând activități coerente legate nemijlocit de preț, produs și distribuție.
Toate elaborate într-o politică de marketing care coordonează în mod unitar atitudinile, obiectivele firmei pentru un anumit segment de piață.
Promovarea are o importanță vitală în procesul de vânzare a produsului/serviciilor ,având rolul de a scoate în evidență atributele lor esențiale și de a informa consumatorii pentru satisfacerea în condiții optime a necesităților acestora.
Principalele instrumente de comunicație pe care firma le folosește pentru stimularea dorinței consumatorilor de a achiziționa un anumit produs și pentru a dezvolta și consolida o imagine favorabilă pe piață formează mixul promoțional al firmei.
2.5.1 Reclama
Lansarea Milka în România a fost puternic susținută de o campanie integrată de marketing. Pe lângă Internet, alte canale de comunicare care au fost folosite au fost televizorul, panotajul, printul și programele in-store.
Pe parcursul anului 2006, Milka a desfășurat o nouă campanie publicitară care a avut ca obiectiv conturarea brandului Milka printr-o accentuată diferențiere, susținută nu doar printr-un mesaj de campanie original, ci și prin abordarea unor canale media neconvenționale. Execuțiile campaniei au mai urmărit să acopere toate cele trei dimensiuni ale relației brand – consumator, și anume notorietate, devotament și implicare, într-o manieră atractivă și inovativă.
Implicându-se, potrivit agenției, atât în faza de strategie cât și în cea de implementare, s-au utilizat în cadrul campaniei: TV-ul, o componentă de outdoor special cu elemente 3D, tranzitul (inclusiv microbuze), indoor metrou, publicitatea în rețelele de benzinării, internetul (advergame-ul www.pinnuts.ro) și brandingul neconvențional pe pârtiile de ski.
Milka vorbește mai ales consumatorilor “tineri la orice vârstă”, iar personalitatea sa reprezintă spiritul lumii pure din Alpi. Acolo începe Lumea Milka.
Majoritatea reclamelor ciocolatei Milka surprind imaginea Munților Alpi, un peisaj de poveste în care sunt întâlnite personaje care cu multă dragoste și atentie se preocupă de ciocolata cea mai fină : văcuța Milka, marmota și ursul.
b#%l!^+a?
2.5.1.1 Promovarea vânzărilor
Promovarea vânzărilor definește un grup de tehnici (eșantioane gratuite, cupoane, rambursări, tombole, concursuri, premii, timbre comerciale, expoziții comerciale, pachete cu premii, reduceri temporare de preț, programe pro-causa etc) menite pentru a stimula cumpărarea imediată. Dintre acestea, Milka a folosit tombola, concursuri, premii și programul pro-causa.
Tombola, concursurile și premiile au fost folosite în cadrul festivalului Milka, unde se putea câștiga o excursie în Alpi, în urma tombolei. Concursurile au avut ca premii șepci, tricouri, jucării de pluș cu emblema mărcii Milka.
Campania “Cu Milka mergi la schi în Alpi” s-a desfășurat timp de mai mulți ani consecutivi (din 2006-2009), în fiecare an câștigătorii putând pleca la o vacanță de vis în Alpi. Pentru a stimula interesul față de schi, Milka mai oferă și 100 de perechi de schiuri profesioniste Fischer, 10.000 de schiuri de ciocolată plus alte premii.
Legătura dintre Milka și schi este una naturală, de tradiție – în toată lumea zeci de evenimente importante din lumea sporturilor de iarnă au ca partener Milka.
De mai bine de 100 de ani Milka a fost sinonim cu tot ce este mai bun din tradiția Alpilor, iar în ultimii 15 ani a devenit unul dintre cei mai apreciați sponsori ai sporturilor de iarnă. De la Cupa Mondială de Schi Alpin din Bormio și Campionatul Four Hills până la Cupa Mondială de Schi Nordic, anul trecut ciocolata Milka a “îndulcit” peste 70 de evenimente sportive de schi, cu un total de peste 500 de concursuri de Campionate și Cupe Mondiale.
2.5.2 Acțiuni promoționale
Conform siteului oficial al mărcii, promovarea brand-ului Milka în România prin acțiuni promoționale s-a realizat prin următoarele spoturi :
The wall (Difuzare 2002-2003);
Fabrica de ciocolată (Difuzare 2003-2004);
Masajul (Difuzare 2004-2005);
Milka M-joy (Difuzare 2005);
Milka Ediție de vară (Difuzare 2005) ;
Milka Ediție de iarnă (Difuzare 2005-2006) ;
Milka Ski Promo (Difuzare 2005 – 2006);
Milka Luflee (Dif (uzare 2006);
Milka Ciocolată cu lapte (Difuzare 2007-2008);
I love Milka (2008);
Milka Ziua Mamei și Ziua Îndragostiților (2009 -2011)
Gustul care te duce în Alpi (2012);
Cu Milka e ușor să fii Moș (2013);
Altfel de trandețe ( 2014);
2.5.3 Relatii publice
Relațiile pe care brand-ul Milka le susține în relațiile cu publicul sunt reprezentate de festivaluri, excursii în Munții Alpi și diferite oferte care includ produse cu inscripționarea logo-ului : șepci, tricouri sau jucării de pluș care reprezintă văcuța Milka.
Kraft Foods a încheiat pe data de 15 aprilie 2013 turneul de promovare a brandului Milka în opt orașe ale țării. Prin acest eveniment, Kraft a prezentat lumea Milka la o scara mai mică.
Turneul a debutat pe 31 martie și a străbătut orașele: Timișoara, Oradea, Sibiu, Brașov, București, Constanța, Galați și Iași. Evenimentele Milka din cele 8 orașe ale țării, parte a turneului european alpin Milka, au adunat aproape 70.000 de vizitatori, care au avut ocazia să experimenteze lumea Alpilor. Peste 50.000 de consumatori au gustat cea mai fină ciocolată Milka direct de la sursă, iar alte 200.000 de mini tablete de ciocolată au fost oferite vizitatorilor.
CAPITOLUL III
STATISTICI PRIVIND PRODUCȚIA ȘI CONSUMUL DE CIOCOLATĂ
Furnizorii de cacao se îndreaptă către cel mai lung deficit din ultimele cinci decenii, concomitent cu o creștere a cererii pentru ciocolată, în Asia.
Astfel, cererea de cacao va depăși producția obținută cu 70.000 de tone, în viitoarele 12 luni. Analiștii susțin că deficitul va continua până în 2018, marcând cea mai lungă perioadă de acest fel de când a început să se țină evidența datelor, în 1960. b#%l!^+a?
Un alt efect al acestei situații este că prețurile ar putea crește cu 15%, până la 3.200 de dolari pe tonă, până la finele anului, potrivit mediei estimărilor a 14 comerciați intervievați într-un sondaj.
Cu toate acestea, vânzările globale de produse din ciocolată sunt așteptate să crească anul viitor cu 2,1%, stabilind un nou record, de 7,3 milioane de tone, după ce și anul acesta au urcat cu două procente.
Numai vânzările din China au ajuns să fie mai mult decât duble în ultimul deceniu, depășind ritmul din Europa de Vest, cel mai mare consumator de până acum. Din păcate, rezerve mai mici de cacao înseamnă o presiune suplimentară pentru marii producători și deci prețuri mai mari la raft.
Cererea crescută din Asia, dar nu numai, este pusă pe seama unei populații care avansează spre clasa mijlocie, are mai mulți bani de cheltuit și ăși permite să se răsfețe mai mult decât până acum.
Pe de altă parte, unele țări au reușit să profite de pe urma acestei situații.
În Mexic, ciocolata a fost încadrată în categoria junk food și supusă unei taxe suplimentare. Congresul național a votat în noiembrie includerea ciocolatei în categoria alimentelor hipercalorice, fiind supusă unei noi taxe, în cadrul unor măsuri de creșteri fiscale, ce vizează suplimentarea veniturilor la buget și combaterea obiceiurilor alimentare nesănătoase ale populației.
Printre amendamentele privitoare la noile măsuri fiscale se numără un impozit pe "alimentele bogate în sare, zahăr și grăsimi" – definite ca alimente ce conțin peste 275 de calorii la 100 de grame, argumentându-se că numeroase tipuri de ciocolată conțin până la de două ori mai multe calorii.
Această creștere a consumului a atras atenția asupra neregulilor din sistem, care, odată făcute publice prin canalele media, au stârnit îngrijorarea multora și au forțat companiile să înceapă sa fie mai vigilente și să ia măsuri, pentru ca răsfățul popoarelor dezvoltate să nu însemne asuprirea celor mai sărace.
Coasta de Fildeș și Ghana sunt cele două țări care produc puțin peste jumătate din cantitatea de boabe de cacao din lume.
Practicarea acestei munci a dus însă la o creștere a traficului de copii și a condițiilor de muncă extrem de grele. Potrivit unui raport emis de către Oxfam International, în 2009, pe lângă Coasta de Fildeș și Ghana, alte țări în care se întâlnesc astfel de probleme sunt Indonezia, Ecuador și Camerun.
Femeile, în special, primesc cel mai prost plătite slujbe, sunt hărțuite, nu pot avea drept de proprietate și nici nu pot accesa credite. “Cei mai mulți producători de cacao nu au gustat niciodată o ciocolată”, scriu autorii raportului publicat în 2009.
Situația începe să atragă atenția iubitorilor de ciocolată din țările dezvoltate. Și marile companii încep să dezvolte programe în această privință, Nestle, Milka și Mars anunțând deja că vor să se implice pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru ale femeilor din industrie. Conform aceluiași raport, aceste firme au înregistrat punctaje îngrijorătoare cu privire la atenția pe care o acordă acestor probleme.
Numai în 2012, Nestle a cîștigat 10,4 miliarde de dolari de pe urma diviziei de ciocolată.
3.1. Situația producției și consumului de ciocolată în Uniunea Europeană
Piața UE de ciocolată a fost estimată la circa 160 miliarde de euro în 2014. Deși suma poate părea semnificativă, un calcul sumar dezvăluie faptul că membrii Uniunii Europene consumă acest aliment cheltuind doar puțin peste 70 euro anual, adică echivalentul a un kilogram de ciocolată. Asta înseamnă cam o ciocolată pe lună pe cap de locuitor în medie. State din Europa, precum Marea Britanie și Elveția, consumă 10-12 kilograme anual pe cap de locuitor. România este chiar și în urma Bulgariei la această categorie. Interesant este însă faptul că segmentul de ciocolată premium are o creștere spectaculoasă, de cel puțin 15-20% în ultimii 5 ani, spun jucătorii, în contextul în care un produs din această categorie poate depăși ușor suma de 3 euro.
Creșterile pieței, sub estimările specialiștilor. Din totalul pieței, analiștii estimează că segmentul premium reprezintă cam 10-12%, ceea ce înseamnă 19.2 miliarde de euro doar în 2013, în contextul în care întreaga unine se ridică la valoarea de 160 miliarde de euro.
În perioada noiembrie 2012 septembrie 2013, europenii au consumat 25 de miliarde de kilograme de ciocolată, în valoare totală de 140 miliarde de euro.
În totalul consumului, cea mai mare pondere o are de departe ciocolata cu lapte (cu 87,3%), urmată la mare distanță de ciocolata albă (7,8%), cea neagră (3,8%) și cea mixtă (1,1%). b#%l!^+a?
3.2 Aspecte privind producția și consumul de ciocolată în România
Piața de ciocolată ar putea avea o creștere de 5% în volum anul acesta, până la 31 de milioane de kilograme, după ce consumul a scăzut continuu începând cu 2008, arată o analiză a ZF pe baza datelor furnizate de producătorul Kandia Dulce și compania de cercetare de piață Euromonitor.
„Piața de ciocolată dă semne de resuscitare anul acesta. Semnalele privind consumul sunt pozitive, astfel încât ne așteptăm ca la finalului anului să putem spune că 2013 a fost unul mai bun decât 2012. (…) Probabil că avansul va fi undeva la 5% pe total piață de chocolate confectionery (produse din ciocolată – n.red.) în volum comparativ cu anul trecut“.
Munteanu spune că se observă o creștere a consumului de ciocolată pe toate categoriile, inclusiv tablete, praline și batoane.
Datele Euromonitor arată că anul trecut consumul de ciocolată în România a fost de 29,6 milioane de kilograme, în scădere cu aproape 5% comparativ cu anul precedent, acesta fiind al șaselea an de declin al pieței începând cu anul 2008.
La o creștere de 5%, care ar duce piața la 31 de milioane de kilograme, consumul s-ar apropia de nivelul din 2011, însă rămâne la distanță de recordul din 2008.
Vârful consumului de ciocolată a fost atins în 2008, când volumul a ajuns la 39 milioane de kilograme, adică 1,9 kilograme per capita.
În prezent, un român consumă circa 2,4 kilograme de ciocolată pe an. Anul trecut cele mai vândute branduri de ciocolată au fost Poiana și Milka (ambele importate de Mondelez România), Kandia (produsă de compania cu același nume) Heidi (fabricată în orașul Pantelimon – județul Ilfov, de compania Heidi Chocolat) și Primola (din portofoliul Kandia Dulce).
Din cele cinci cele mai vândute mărci de ciocolată de pe plan local, cu excepția Milka, toate sunt branduri care au luat naștere în companii românești.
Marca Poiana a fost produsă până în 2009 în fabrica Poiana din Brașov, deținută de Mondelez International.
În acel an, americanii au închis fabrica din România și au mutat producția în Bulgaria, astfel că Poiana, unul dintre cele mai cunoscute branduri de ciocolată românești, este acum importată.
Dacă Poiana a fost pusă pe picioare de români, Heidi Chocolat a fost înființată în 1994 de familia elvețiană Laderach.
Potrivit datelor furnizate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, România a importat în 2014 peste 38.400 tone de ciocolată.
Cantitatea, în creștere cu 16% față de anul 2013, înclină categoric balanța comerțului exterior în favoarea importurilor.
Teoretic, categoria ar trebui să fie plină de oportunități pentru producătorii români. Consumul național cu cele aproximativ 2,4 kilograme per român este mult în urma țărilor europene. Nu trebuie să ne raportam la o țară precum Elveția unde consumul anual a depășit 11 kilograme. Mai aproape de noi, vecinii maghiari consumă aproximativ 4,2 kilograme în timp ce o țară în plină criză precum Grecia, trece ușor de 3,2 kilograme.
Și totuși, o simplă raportare a volumelor importate indică un consum anual de ciocolată din import de aproape 2 kilograme per român.
Diferențele sunt semnificative și arată clar un potențial de consum neexploatat suficient. Aceasta dacă ne referim strict la consumul intern. Dacă adăugăm și oportunitățile ce pot proveni din export e clar că pentru producătorii români viitorul poate arăta extrem de promițător. Și totuși, în 2014, România a exportat puțin peste 8.000 de tone. O cifră de aproape cinci ori mai mică în comparație cu importurile, aflată pe un trend descrescător cu aproape 10% față de anul precedent.
Oportunitățile ivite din această categorie nu sunt doar pentru producători, ci și pentru retaileri.
Trendul ascendent pe care se află consumul național alături de diferențele semnificative față de consumul altor state, par să fie o garanție pe termen mediu și lung pentru dezvoltarea unor proiecte de brand privat.
Cum e și normal într-o astfel de situație retailul încearcă întâi o identificare a oportunităților de producție pe piața proprie.
Aici însă puținii producători existenți au abordări diferite, bazate în primul rând pe strategiile lor comerciale. O parte, consecvenți brandului propriu, refuză să intre în producția unor branduri private.
Pentru alții însă producția unor branduri private ar afecta capacitățile de producție ale propriilor branduri dar și poziționarea acestora în piață.
O monitorizare a categoriei indică puține produse sub brand privat provenite de la b#%l!^+a?producătorii români.
Daca pe entry level mai găsim articole de producție românească, în rețelele Billa, Cora sau Metro, pe segmentul mainstream sortimentația este tot mai săracă. Sunt și câteva excepții, iar Metro pare să fie unul dintre lanțurile de retail cu o abordare specială a categoriei.
Retailerul a dezvoltat cu producători români articole atât sub brandul său privat entry level cât și mai recent, sub brandul mainstream.
La polul opus întâlnim sortimentația discounterilor, cu o ofertă extrem de variată, bazată însă aproape în exclusivitate pe importuri.
Absenta produselor romanesti de la raft nu este un accident. Companiile mari care actioneaza pe aceasta piata si produc in Romania isi bazeaza politica comerciala pe propriile branduri. Strategia unor producatori de a nu include branduri private in portofoliul lor este explicabila, atata timp cat exista riscul canibalizarii propriilor lor branduri. Pe de alta parte, exista si companii care desi sunt interesate de productia unor branduri private fie nu au tehnologiile necesare atingerii unor volume, fie nu se pot ridica la anumite standarde de productie. Brandurile entry level pot reprezenta o optiune pentru consumatori. Pentru producatori insa, incadrarea intr-un nivel minim de pret limiteaza marja si ii situeaza profitul operational la limita inferioara.
Pe lângă acestea retailerii își doresc în sortimentație și produse superioare calitativ, cu o mare valoare adăugată. Produse care fie sub branduri mainstream, fie sub branduri premium să îi diferențieze în fața consumatorilor și să ofere o contra opțiune clară la brandurile naționale, sub un raport corect calitate-preț. O opțiune justificată, bazată și pe o cerere crescândă a unui segment tot mai mare de consumatori. Nu e de mirare că în condițiile în care producătorii români nu pot îndeplini aceste cerințe, retailerii caută soluții în alte țări.
Cei patru mari jucători de pe piața autohtonă a ciocolatei sunt atât producători autohtoni – Supreme Chocolat -, cât și internaționali, Kraft Foods România, subsidiară locală a concernului multinațional Kraft, și Heidi Chocolats Suisse, membră a grupului elvețian Laderach Chocolatier Suisse, țintind doar segmentul premium.
Kraft Food Romania
Kraft Foods este una dintre primele companii care au intrat pe piața est-europeană în momentul în care aceasta s-a deschis. În România, compania este prezentă din anul 1995 când a achiziționat fabrica de dulciuri Poiana Produse Zaharoase din Brașov.
Portofoliul Kraft Foods pe piața românească include mărcile de ciocolată și produse zaharoase Poiana, Africana, Suchardine, Milka, Toblerone, Smash, Sugus, Silvana si Yam Yam, două branduri de cafea, Jacobs și Nova Brasilia, precum și cremă de brânză Philadelphia. Potrivit ziarului „Curierul Național”, ponderea cafelei și ciocolatei în veniturile Kraft Foods Romania este egală.
Compania producătoare de cafea și ciocolată, Kraft Foods România, deține aproximativ 35% din piața tabletelor de ciocolată, din care marca Poiana reprezintă aproape jumătate, reiese din datele prezentate de către firmă.
Kraft Foods România a avut venituri în creștere din anul 1999 până în anul 2008 cu excepția anului 2002, când aceastea au avut o valoare de 158 mil. RON. Din 1999 până în 2008 veniturile au crescut cu 528 mil. RON, adica cu 821,35 %.
Cele mai mari venituri au fost obținute în anul 2008 – valoare: 593 mil. RON, iar cele mai mici au fost înregistrate în anul 1999, acestea totalizând 64 mil. RON.
În bilanțul din anul 2014(ultimul bilant înregistrat), veniturile realizate de Kraft Foods Romania S.A., au crescut cu 105 mil. RON, adica cu 21,59 %, față de anul precedent.
În primul trimestru din 2014, rata de creștere a fost mai mică decât cea din anul 2013.
Veniturile companiei au crescut în anul 2014 cu peste 20% față de 2013, iar pentru 2015 directorul estimează un avans de peste 10%. Vânzarile Kraft Foods Romania pot fi estimate la peste 240 mil. dolari (164 mil. euro) la nivelul anului 2015, pe baza ritmului de creștere comunicat de Kraft.
Kraft deține la nivel local brandurile cu cele mai mari vânzări pe segmentul tabletelor din ciocolată, Milka și Poiana, care au împreună o cotă de piață de circa 50%.
“Dezvoltarea portofoliului nostru, având la bază studii minuțioase de marketing, inovația și înțelegerea nevoilor consumatorilor constituie cheia succesului nostru”, spunea Peter Mueller, fostul directorul General al Kraft Foods România.
În calitatea de lider de piață, Kraft Foods are responsabilitatea de a fi promotori ai inovației și calității.
Cadbury
În Iunie 2007, Kandia-Excelent S.A., una dintre cele mai importante companii din domeniul dulciurilor de pe piața românească, devine parte a grupului Cadbury care își propune să fie cea mai mare companie producătoare de dulciuri din lume, deținând pozițiile unu sau doi în peste 20 de țări.
În ianuarie 2010, aceasta a anunțat că a acceptat oferta de preluare lansată de Kraft Foods, în valoare de 840 pence pe acțiune, adică 11,5 miliarde de lire sterline (13,1 miliarde euro), potrivit AFP.
Compania Cadbury are o istorie de aproape 200 de ani și este prezentă în peste 50 de țări cu b#%l!^+a?piețe extrem de competitive și de dinamice. Cadbury deține multe mărci globale, regionale și locale cum ar fi Cadbury și Green and Black's – ciocolată;Trident, Stimorol și Bubbaloo – gumă; Halls, The Natural Confectionery Company, Jelibon și Topi Top – bomboane. În România Cadbury deține acum mărcile ROM, Kandia, Măgura, Laura, Silvana și Sugus.
Cea mai importantă marcă a companiei Cadbury, ciocolata Kandia a fost repoziționată în anul trecut printr-o campanie de rebaranding pentru a se adapta noilor cerințe ale pieței, trecând de la o imagine de brand plină de senzualitate care te face să exprimi dragostea către persoana iubită, la îndemnul de a exprima dragostea pentru toate persoanele dragi.
Astfel, în luna martie 2009 Cadbury a lansat reclama „dansul sprâncenelor” pentru produsul Diary Milk. Spotul prezintă, timp de 60 de secunde, doi copii, un băiat și o fată, care se pregătesc pentru o ședință foto dedicată unui portet de familie. La un moment dat, fotograful ședinței este distras de un apel telefonic, iar copiii încep un veritabil dans al sprâncenelor, pe melodia "Don't Stop the Rock", a formației Freestyle. Pe măsură ce melodia avansează, sprâncenele copiilor se arcuiesc în sus și în jos, la unison cu muzica.
Ciocolata Kandia este poziționată pe segmentul mainstream, fiind un produs al companiei Cadbury. Admițând că un brand puternic nu poate însemna o multitudine de lucruri pentru o multitudine de consumatori, publicul țintă al brand-ului Kandia a fost restrâns la femei. Ele sunt cele care intră mai cel mai mult în relație cu produsul: pentru ele, ciocolata este o tentație căreia i se abandonează, însă nu fără puternice sentimente de vinovăție. Kandia se adresează femeii moderne, active, cu pasiuni și aspirații, care are încredere în ea însăși, are curajul de a declara ce doreste și inițiativa de o obține ceea ce vrea și care se regăsește, totodată, completă doar în cadrul cuplului.
Producătorul de dulciuri britanic Cadbury a înregistrat profituri în creștere cu 30 de procente , în 2014, și a anunțat că vânzările, în valoare de 8,8 miliarde de dolari, au crescut cu șapte procente față de anul anterior.
Misiunea Cadbury este de a oferi în lumea întreagă mărci pe care oamenii să le iubească.
Supreme Chocolat
Supreme Chocolat, aparține Supreme Group, grup format din patru companii private ce acționează în domeniul alimentar, având propriile unități de producție și distribuție: Supreme Chocolat, producător de ciocolată și biscuiți, Supreme Imex, procesator de cafea pentru Kraft Foods, Supreme Gourmet, compania care operează cafenele, și divizia de distribuție Supreme Distribution. Cel mai important domeniu de activitate al grupului este însă producția de ciocolată, spun oficialii Supreme Group.
Prima unitate de producție a grupului a fost înființată în 1992, fiind specializată în producția de cafea. În 2001, mărcile de cafea ale grupului au fost achiziționate de compania Kraft Foods, iar Supreme s-a îndreptat spre piața ciocolatei prin preluarea unei fabrici de ciocolată din București.
Supreme Chocolat, compania controlata de omul de afaceri libanez Jihad Jabra, a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 22,7 milioane de euro și un profit net de circa 0,5 milioane de euro.
La portofoliul de produse Supreme Chocolat, format din ciocolata Primola, Anidor și Novatini, batoanele Zoo și biscuiții Ulpio, s-au adăugat în luna februarie a anului trecut și croissantele, prin extinderea gamei Ulpio, brand axat, până acum, pe biscuiți, în urma unui parteneriat cu o companie privată.
Totodată, pentru a face față concurenței, Supreme Chocolat și-a lărgit gama de produse în acest an, axându-se în principal pe produse cu un gramaj mai mic, cum ar fi biscuiții și batoanele, care au avut creșteri importante în ultimii ani. De asemenea, firma a lansat în decembrie anul trecut două sortimente de ciocolată amăruie pe segmentul premium, ținând astfel cont de tendințele pieței.
Tot pentru a-și crește vânzările, Supreme Chocolat va miza, în 2015 pe comunicarea in store, în care va investi un buget mai mare decat în 2014, in conformitate cu extinderea retelelor moderne de comerț.
În același timp, Supreme vrea să câștige cota de piață în 2015 pe plan național, printr-o promovare mai eficientă a mărcilor, precum și prin diversificarea sortimentelor de produse, în condițiile în care doar câteva procente desparte Supreme de Cadbury, care ocupă poziția secundă în top producători de ciocolată la nivelul întregii piețe.
Astfel, Supreme Chocolat este prezent pe segmentul premium cu ciocolata Anidor, pe segmentul mediu cu Primola, iar pe cel economic, cu Novatini.
La sfârșitul anului 2014, grupul Supreme, din care fac parte Supreme Chocolat, firma de procesare de cafea Supreme Imex, compania de distribuție de produse alimentare SDN Trading și dezvoltatorul imobiliar Supreme Estate, a avut afaceri de 93 mil. lei (25,2 mil. euro).
Heidi Chocolat Suisse
Heidi Chocolats Suisse a fost înființată în România în anul 1994, fiind primul producător străin de ciocolată de pe piața autohtonă. Compania mamă, Confiseur Laderach, este cel mai important producător elvețian de specialități proaspete din ciocolată. Firma și-a început producția pe plan local cu sortimente precum cremă de ciocolată cu alune sau tablete cu alune întregi caramelizate prin manufactură.
Producătorul ciocolatei Heidi, care deține o cotă de piață de 5-6% la nivel local, a avut o creștere a vânzărilor în lei de 10% în primul semestru al anului 2015 față de aceeași perioadă din 2014, jumătate din avans fiind datorat dezvoltării exporturilor de la fabrica de lângă București.
Compania este cunoscută pentru produsele premium, însă și-a extins afacerile și pe categoria b#%l!^+a?celor de lux, cu mărcile Heidi Dark, Heidi Creamy și Heidi Grand’Or.
Strategia Heidi Chocolat vizează consolidarea poziției atât pe piața locală, cât și în exterior, prin campania de rebranding planuită încă din 2009. Compania vrea să ajungă în următorii patru ani în Top 3 jucători pe segmentul premium, în centrul și estul Europei, iar campania de rebranding se impune pentru atingerea acestui target, în opinia reprezentanților companiei.
Tot în contextul campaniei de rebranding, reprezentanții companiei au în plan inaugurarea în 2010 a unui nou magazin de prezentare, care va fi situat în localitatea Pantelimon, lângă fabrica și sediul administrativ. În prezent, Heidi Chocolat deține un astfel de magazin în Plaza Romania.
Producătorul exportă deja în 12 țări și vrea să atace în curând două piețe gigant, Germania și Rusia. Compania a mizat puternic pe exporturi în ultimii ani, piețele externe fiind atacate în special prin intermediul marilor lanțuri de magazine.
Ținta este ca până în 2016 exporturile să ajungă la o pondere de 20-30% din cifra de afaceri Heidi Chocolat, față de 8% cât reprezentau anul trecut. Alte piețe noi pe care producătorul a intrat recent sunt Polonia, Franța și Serbia.
Compania estimează că până la finele anului exporturile vor ajunge la o pondere de 13-14% din vânzările totale.
La sfârșitul anului 2014, Heidi a avut afaceri de 12,2 mil. euro, fiind al 4-lea mare producător local de ciocolată, după Kraft Foods, Cadbury și Supreme Chocolat. Prognozele pentru acest an indică o creștere a cifrei de afaceri de 17-18% față de valoarea din 2013.
În prezent, cea mai mare pondere în afacerile Heidi Chocolat, de 50%, este deținută de vânzările de tablete din ciocolată.
Compania deține în portofoliul sau mai multe mărci, dar importă și diverse specialități de ciocolată produse în Elveția.
Păstrând caracterul inovativ al firmei elvețiene, Heidi a stabilit noi standarde în producția ciocolatei în România.
De asemenea, Heidi a fost prima companie care a produs un larg sortiment de figurine de ciocolată. Mai precis, în 1996 începe să producă iepurași de Paște care reprezintă o tradiție în țara Cantoanelor, bucurându-se de un succes enorm în România.
Mesajul pe care îl transmite Heidi tuturor românilor pentru care ciocolata este un mic deliciu ocazional, un pretext de a trăi un moment plăcut în fiecare zi, o autorecompensa, un dar pentru cei dragi sau, pur și simplu ceva bun, este acela că trebuie să existe ceva în comun, și anume: “Pasiunea pentru ciocolată”.
CAPITOLUL IV
STUDIU PRIVIND APRECIEREA CALITĂȚII CIOCOLATEI MILKA DE CĂTRE CONSUMATORII DIN MUNICIPIUL CLUJ
Scopul acestei cercetări de marketing este de a evalua opinia publică despre aprecierea calității ciocolății Milka din Municipiul Cluj. În acest scop am intervievat 30 de persoane, cu un chestionar alcătuit din 17 întrebări închise, semi-deschise și deschise. Eșantionul cuprinde persoane de sex feminin și masculin atât din mediul urban cât și din mediul rural (persoane aflate în tranzit prin municipiul Cluj) acoperind o varietate largă de vârste.
Obiectivele noastre cuprind evaluarea atât aprecierii calității și mărcii, cât și unele aspect privind comportamentul consumatorului. În această cercetare am grupat obiectivele și variabilele în 3 mari categorii: Date despre calitate, Date despre marcă și Date despre consumatori.
Majoritatea ipotezelor noastre privind calitatea se confirmă, consumatorii fiind satisfăcuți de calitatea ciocolății Milka. Ei au încredere în acest aspect și media notelor acordate este de 9.26. Analizele asupra mărcii au arătat că brandul Milka este cunoscut de către toți cei intervievați și totodată aceștia consideră că este renumit. Toți cei chestionați consumă cel puțin 3 sortimente de ciocolată. Cel mai consumat sortiment este Milka Alune de Pădure și cel mai puțin consumat este Milka Diet cu Lapte din Alpi. Combinația calitate-marcă a fost aleasă de către majoritatea intervievaților ca fiind satisfăcătoare. Urmărind rezultatele primite privind comportamentul consumatorilor se observă că ei sunt ferm convinși de calitatea ciocolății Milka întrucât calitatea este cel mai ales aspect determinant în decizia de cumpărare. Comportamentul consumatorilor este influențat de sex, vârstă și domiciliu privind aprecierea imaginii, diversitatea sortimentelor, gustului și prețului. În majoritatea cazurilor, întervievații asociează imaginea ciocolății Milka cu imaginea prezentată în reclame și pe ambalaj. Privind promovarea produsului cea mai eficientă cale este televizorul.
În concluzie, putem spune că marca este renumită și calitatea este pe măsura așteptărilor consumatorilor și sugerăm ca în viitor să se mențină cel puțin nivelul actual.
4.1 Prezentarea concisă a problemei de cercetare
Calitatea produsului, renumele lui și identitatea vizuală distinctă (vaca omonimă, unicul exemplu de mascotă) reușesc să facă din Milka un brand premium pe piața românească.
Introducerea pe piața romanească a ciocolății Milka a fost însoțită de o serie de materiale promoționale specifice acestui brand. Astfel scopul cercetării noastre constă să aflăm importanța b#%l!^+a?mărcii și a calității în etapa decizională a consumatorului de a consuma sau nu o ciocolată. Cu acest proiect dorim evaluăm opiniile consumatorului în legătură cu calitatea și marcă.
Ambalajul, conținutul, gustul, sau fie și raportul calitate-marcă pot fi privite ca un ansamblu unitar care le înglobează, de aceea așteptările setate pentru această cercetare includ și studierea acestor aspecte.
4.1.1 Obiective și ipoteze
1.Notorietatea mărcii Milka;
ipoteză: Brandul Milka este renumit.
2.Sensibilitatea la marcă;
ipoteze:Brandul Milka este recunoscut de către toți respondenții.
3.Evaluarea imaginii în funcție de sex;
ipoteze: Importanța imaginii nu este influențată de sex.
4. Evaluarea raportului calitate/marcă;
ipoteze: Raportul calitate-marcă este satisfăcător.
5.Principalele caracteristici pe care consumatorul le dorește la o ciocolată de calitate;
ipoteză: Ciocolata de calitate trebuie să aibă un gust care să o individualizeze.
6. Determinarea atitudinii consumatorului față de atributul calitate al mărcii;
ipoteze:Consumatorii sunt mulțumiți de calitatea ciocolății Milka.
7.Evaluarea calității în funcție de sex;
ipoteza:Evaluarea calității este influențată de sex.
8.Cercetarea asupra asocierii imaginii cu mottoul sau imaginea prezentată pe ambalaj;
ipoteze: Imaginea ciocolății Milka este asociată cu mottoul sau cu imaginea prezentată pe ambalaj.
9.Evaluarea diversității sortimentelor în funcție de sex;
ipoteze: Importanța diversității sortimentelor este influențată de sex.
10.Evaluarea gustului în funcție de vârstă;
ipoteze: Importanța gustului este influențată de vârstă.
11.Evaluarea prețului în funcție de vârstă, sex, domiciliu;
ipoteze: Prețul ciocolății Milka este un aspect important pentru persoanele feminine. Prețul ciocolății Milka este un aspect indiferent sau neimportant pentru persoanele din mediul urban.
12. Aspectul determinant în decizia de cumpărare;
ipoteze: Aspectul determinant este calitatea.
13. Frecvența consumării;
ipoteze: Majoritatea intervievaților consumă ciocolată de cel puțin 2-3 ori pe săptămână.
14. Sursele de cunoștință a produsului;
ipoteze: Majoritatea respondenților au aflat de marcă de la prieteni și reclama TV.
15. Sortimente de ciocolată Milka consumate;
ipoteze: Majoritatea respondenților consumă mai mult de 3 sortimente de ciocolată Milka.
16. Nota acordată ciocolății Milka;
ipoteze: Calitatea mărcii Milka este de nota 10.
4.1.2 Metodologie
Cercetarea de marketing reprezintă un proces sistematic și obiectiv, generator de informații necesare adoptării deciziilor de marketing. El presupune culegerea, investigarea și analiza informațiilor legate de marketingul bunurilor,serviciilor,organizațiilor,oamenilor,locurilor și ideilor.
Definirea colectivității cercetate, a unității de cercetare și a unității de sondaj
Colectivitatea cercetată este reprezentată de populația din Cluj-Napoca si localitățile din jurul acestuia. Unitatea de observare avută în vedere este individul, iar unitatea de sondaj este stabilită ca fiind persoane neținând cont de sex, vârstă sau mediu de reședință.
Stabilirea metodei de recoltare a informațiilor
Procesul obținerii datelor primare are un caracter complex, pentru acesta s-a folosit cea mai utilizată metodă de obținere a datelor primare, ancheta. Tehnica folosită va fi cea a interviului structurat, colectând informații strict necesare, tuturor subiecților fiindu-le prezentat același chestionar.
Alegerea metodei de eșantionare
Metoda de eșantionare aleasă este eșantionarea nealeatoare convențională – convenabilă, deoarece ea presupune alegerea componentelor eșantionului în cel mai simplu mod posibil și este foarte economică. Cu toate acestea, o asemenea metodă este folositoare în cazul unor cercetări exploratorii care, ulterior, vor fi urmate de cercetări descriptive ce vor implica eșantioane stabilite probabilistic.
Chestionarul
Dupa o scurtă introducere se va trece la întrebările propriu-zise. În chestionar s-au folosit b#%l!^+a?întrebări închise (2, 3, 4, 5, 8, 10, 11, 13, 15, 16, 17); întrebări semi deschise (1, 6, 7, 9, 12); o singură întrebare deschisă (14). În chestionar nu s-au folosit întrebări de tip filtru. Întrebările 3, 4, 15, 17 sunt întrebări dihotomice. Întrebările 1, 2, 6, 7, 9, 12 sunt întrebări cu mai multe oțiuni, iar întrebările 5, 8, 10, 11, 13, 16 sunt întrebări cu o singură opțiune. Întrebările 15, 16, 17 sunt întrebări de indentificare. Pentru formularea întrebărilor s-au ales cuvinte simple, ușor de înțeles, evitându-se întrebările care să sugereze sau să implice anumite răspunsuri. Ordinea de aranjare a întrebărilor în cadrul chestionarului este foarte importantă, deoarece influențează decizia subiecților de a participa la desfășurarea anchetei și de a răspunde la toate întrebările. Chestionarul începe cu întrebări simple, întrebări generale, apoi urmează întrebările care ating direct problematica cercetării și care intercalează întrebările mai dificile care cer un timp mai mare de gândire cu întrebări mai ușoare. La sfârșitul chestionarului au fost plasate întrebări de caracterizare a subiecților, care să permită descrierea acestora în raport cu o serie de criterii precum: vârsta, sexul și mediul de reședință.
4.2 Analiza datelor
4.2.1 Introducere
Cercetarea a fost efectuată pe un eșantion de 30 de persoane. Din eșantion 70% sunt persoane de sex feminin iar 30% sunt persoane de sex masculin. În privința mediului de reședință populația eșantionată se împarte în două categorii, urban 80%, respectiv 20% în mediul rural. În funcție de vârstă persoanele intervievate se împart în mod diferit, persoanele sub 20 ani și persoanele între 21 și 30 ani au completat chestionarele în număr mai mare decât restul, 33,33% fiecare, iar persoanele de peste 30 ani se împart în felul următor: 31-40 ani – 13,33% ; 41-50 ani – 13,33%; iar personele peste 51 ani sunt într-o proporție de numai 6,68%.
4.2.2 Date despre marcă
Notorietatea mărcii Milka.
Din analiza datelor se poate observa, că toți cei 30 de respondenți au răspuns cu da la întrebarea: Brandul Milka este renumit?; astfel rezultatul este de 100%, adică brandul Milka este cunoscut în rândul consumatorilor și aceștia sunt de acord că Milka este o marcă renumită.
Sensibilitatea la marcă
Analizând datele din tabel, marca cunoscută de către intervievați în cea mai mare propoție, de 100%, este Milka. Următoarele mărci cu cele mai apropiate procente sunt: – Heidi: 96,6%; Poiana: 96,6%; Laura: 93,3%; Primola: 90%; Novatini: 90%; restul au avut procente mai mici de 90%. Prin urmare marca Milka este cea mai recunoscută dintre mărcile enumerate precizând că răspunsurile nu au fost influențate.
Evaluarea imaginii în funcție de sex
La întrebarea: ”Cum apreciați imaginea?” 13,3% dintre persoanele intervievate au răspuns că imaginea este foarte importantă; 46,6% – Importantă; 30% – indiferent; 6,6% considerau că este neimportantă, iar 3,3% au răspuns că este foarte neimportantă. Majoritatea au răspuns că imaginea este importantă, dintre aceștia 22,22% sunt persoane de sex masculin, iar 57,14% sunt persoane de sex feminin, iar cei care au răspuns foarte important sunt în totalitate femei, rezultând că pentru femei imaginea este mai importantă decât pentru bărbați.
Evaluarea raportului calitate/marcă
În urma analizei observăm, că în medie persoanele intervievate au considerat că raportul b#%l!^+a?dintre calitate și marcă este satisfăcător, media fiind reprezentativă. Analizând datele se observă că marea majoritate a intervievaților sunt satisfăcuți de raportul dintre calitate și marcă, astfel încât 93,3% au ales răspunsul satisfăcător și doar 6,7% au considerat că raportul este doar parțial satisfăcător.
4.2.3 Date despre calitate
Principalele caracteristici pe care consumatorul le dorește la o ciocolată de calitate
În viziunea oamenilor intervievați principala caracteristică este gustul.
După gust persoanele au considerat că finitatea unei ciocolăți este mai importantă.
În următoarea etapă decizia oamenilor de a consuma o ciocolată se ia după conținutul de cacao. În final prețul, ambalajul și termenul de valabilitate nu au influențe mari în decizia de a consuma o ciocolată sau nu.
Determinarea atitudinii consumatorului față de atributul calitate al mărcii
În urma analizei efectuate pe răspunsurile date am ajuns la concluzia că toate persoanele chestionate au dat un răspuns pozitiv, adică peste 70% dintre consumatori sunt foarte mulțumiți de calitatea ciocolății Milka, iar puțin peste o treime din respondenți sunt doar mulțumiți de calitatea ciocolătii Milka.
Evaluarea calității în funcție de sex
Jumătate din persoanele intervievate consideră calitatea ciocolății ca fiind foarte importantă, aceștia 26,66% sunt de sex masculin, reprezentând 44,4% din numărul total al respondenților de sex masculin și 73,34% sunt de sex feminin, reprezentând 52,38% din numărul total al respondenților de sex feminin.
40% dintre respondenți au considerat calitatea ca fiind importantă; dintre aceștia 16,6% sunt de sex masculin, reprezentând 22,22% din numărul total al respondenților de sex masculin. Dintre cei care au ales calitatea, ca fiind importantă, 83,3% sunt de sex feminin reprezentând 47,62% din numărul total al respondenților de sex feminin. Privind din perspectiva persoanelor de sex masculin calitatea ciocolății Milka este indiferentă pentru 22,22% dintre ei. Calitatea este neimportantă pentru o persoană, aceasta fiind de sex masculin,constituind 11,11% din totalul intervievaților de sex masculin. Varianta de răspuns ”foarte neimportantă” nu a fost aleasă de nici o persoană.
Nota acordată ciocolății Milka
Populația intervievată a acordat note de la 7 la 10. Nota medie acordată pentru calitatea mărcii Milka este de 9,26. Jumătate din cei întrebați au acordat o notă de 10.
=9,26.
4.2.4 Date despre consumatori
Cercetarea asupra asocierii imaginii cu mottoul sau imaginea prezentată pe ambalaj și în reclame
Se constată că cea mai aleasă variantă de răspuns este asocierea imaginii ciocolății Milka cu imaginea prezentată pe ambalaj și în reclame, în proporție de 66,67% din totalul de răspunsuri. Ceilalți respondenți la intrebare au ales prima variantă de răspuns, asocierea imaginii ciocolății Milka cu mottoul: ”Gustul care te duce în Alpi”, ei reprezentând 26,67%, iar cei 6,66% rămași sunt reprezentați de varianta de răspuns, asocierea imaginii cu altceva.
Evaluarea diversității sortimentelor în funcție de sex b#%l!^+a?
Din analiza datelor se observă că majoritatea persoanelor de sex feminin consideră foarte importantă diversitatea sortimentelor, ei fiind 52,38% din totalul de persoane de sex feminin, iar majoritatea persoanelor de sex masculin consideră că diversitatea sortimentelor este importantă, reprezentând 77,77% din totalul de persoane de sex masculin.
În continuare se constată că 4,76% din persoanele feminine au răspuns că diversitatea sortimentelor este neimportantă, pe de altă parte persoanele masculine nu au ales această variantă de răspuns.
11,11% din persoanele feminine și 19,05% din persoanele masculine au ales varianta de răspuns indiferent. Prin urmare putem să concluzionăm că diversitatea sortimentelor este importantă atât pentru persoanele feminine cât și pentru persoanele masculine.
Evaluarea gustului în funcție de vârstă
Luând în vedere răspunsurile respondenților se observă următoarele:
-din totalul persoanelor care au răspuns la întrebare, pentru 80% gustul ciocolății Milka este foarte important. Această pondere se împarte astfel: 33,3% sunt persoane sub 20 de ani, 26,6% persoane între 21-30 de ani, 10% persoane între 31-40 de ani, 6,6% persoane între 41-50 de ani și 3,3% persoane peste 51 de ani;
-din totalul persoanelor care au răspuns la întrebare, pentru 16,6% gustul ciocolății Milka este important;
-din totalul persoanelor care au răspuns la întrebare, pentru 3,3% gustul ciocolății Milka este indiferent sau neimportant;
Se poate observa că variantele de răspuns neimportant și foarte neimportant nu apar în tabel deoarece nici o persoană nu a ales aceste răspunsuri.
Evaluarea prețului în funcție de vârstă, sex, domiciliu.
În funcție de vârstă:
Majoritatea persoanele sub 20 de ani consideră că prețul este important,ei reprezentând 13,3% din totalul persoanelor intervievate, dar totodată 10% consideră prețul ca fiind indiferent. 6,6% au răspuns că prețul este foarte important și doar 3,3% consideră prețul ciocolății Milka foarte neimportant.
Din totalul persoanelor care au răspuns la întrebare, persoanele cu vârsta între 21 și 30 de ani consideră prețul astfel, 6,6% consideră prețul un aspect foarte important, 13,3% important, 10% indiferent, 3,3% neimportant și nici o persoană din această categorie de vârstă nu a ales varianta de răspuns foarte neimportant.
În categoria persoanelor cu vârsta cuprinsă între 31 si 40 de ani, majoritatea respondenților au ales prima variantă de răspuns, adică prețul este foarte important, în proporție de 50%, iar cealaltă 50% au ales varianta important.
În categoria persoanelor între 41 și 50 de ani, cei mai mulți respondenți consideră că prețul ciocolății Milka este important, ei reprezentând 75% din această categorie de vârstă.
Ponderea pentru varianta de răspuns foarte important este 25% din această categorie de vârstă.
Persoanele peste 51 de ani au răspuns că prețul este un aspect important.
Din punctul de vedere al aprecierii, fără să ținem cont de vărstă rezultatele sunt următoarele:
Prețul este foarte important pentru 23,3%, este important pentru 50% din respondenți, indiferent pentru 20% din respondenți si neimportant pentru 6,6% din respondenți.
Prin urmare se observă că în general prețul este un aspect important pentru toate categoriile de vârstă, dar mai ales pentru persoanle sub 20 de ani și între 21-30 de ani.
În funcție de sex:
Din analiza datelor se observă că atât pentru persoanele feminine și masculine prețul este un aspect important, ei au ales varianta de răspuns important aproximativ în aceeași proporție fiecare, 66,6% pentru persoanele masculine și 61,9% pentru persoanele feminine.
Analizând datele mai departe putem constata că persoanele feminine au ales și variantele de răspuns neimportant (19,05%) și foarte neimportant (19,05%), ceea ce ar putea însemna că sunt dispuși să cumpere ciocolata Milka fără să ia în considerare prețul acesteia.
Spre deosebire de persoanele feminine, persoanele masculine nu au ales aceste variante de b#%l!^+a?răspuns. Ei au ales răspunsul foarte important cu o pondere de 22,2%, important cu o pondere de 66,6%, și indiferent cu o pondere de 11,1% din totalul persoanelor masculine.
În concluzie se observă că prețul este important pentru ambele sexe, dar persoanele feminine sunt mai dispuse să cumpere ciocolata Milka fără să țină cont de preț, decât persoanele masculine.
În funcție de mediul de reședință:
Dintre persoanele intervievate 80% aparțin mediului urban și 20% mediului rural. Persoanele din mediul urban în majoritate consideră că prețul este important, în proporție de 58,3%, foarte important pentru 16,6%, indiferent pentru 12,5%, neimportant pentru 8,3% și foarte neimportantă pentru 4,2% din totalul personanelor din mediul urban.
Diferențele între răspunsurile persoanelor din mediul urban și rural nu sunt foarte mari. La fel ca și în cazul persoanelor din mediul urban, majoritatea persoanelor din mediul rural au ales varianta de răspuns important, ei reprezintă 66,6% din totalul persoanelor din mediul rural. Restul persoanelor din mediul rural consideră că prețul este un aspect foarte important, reprezentând 33,3 din totalul persoanelor din mediul rural.
Aspectul determinant în decizia de cumpărare
Decizia de a consuma ciocolată Milka se axează pe calitatea acestui produs. Populația eșantionată consumă Milka pentru că îi apreciează calitatea.
Marca acestei ciocolăți este un factor determinant. O mai mică parte din populația eșantionată consumă Milka pentru că are o marcă bună. Iar în final ne putem da seama din răspunsurile primite de la cei intervievați că amabalajul acestei ciocolăți nu este un factor determinant.
Adică oamenii consumă ciocolata Milka pentru că are o calitate excelentă, iar apoi se mai uită și la marcă. Din analiza cercetării reiese că cel mai important aspect ce determină cumpărarea ciocolății Milka este calitatea, 80% alegând aceasta opțiune, iar locul secund în decizia de cumpărare revine mărcii cu un procent de 16,67%. Cel mai neimportant aspect în decizia de cumpărare revine ambalajului, acesta având un procent de numai 3,33%.
Frecvența consumării.
Din analiza făcută pe frecvența de consumare a ciocolății Milka reiese că majoritatea respondenților consumă ciocolata Milka doar ocazional. Peste jumătate dintre intervievați au ales această opțiune, procentul fiind de 66,6%.
Un număr mai mic de oameni, dar totuși un procent semnificativ de 26,6% consumă ciocolata Milka de 2-3 ori pe săptămână. Numărul celor care consumă ciocolata Milka cel puțin o dată pe zi constituie un procent de 3,3%, astfel totalul respondenților care consumă ciocolată o dată pe zi, de 2-3 ori pe săptămână sau doar ocazional ajunge la 96,6% procente.
Sursele de cunoștință a produsului
Pentru a afla de unde au auzit prima oară respondenții de ciocolata Milka s-a analizat întrebarea referitoare la sursele de cunostință a produsului.
Astfel rezultatele indică faptul că cei mai mulți respondenți au aflat prima dată de ciocolata Milka de la o reclamă de la televizor. Numărul acestora depășește jumătate din numărul oamenilor care au completat chestionarele, procentul fiind de 60%. O altă sursă de cunostință, importantă pentru intervievați, a fost cea de la prieteni, răspunsurile acestora constituie un procent de 20%. Următoarele opțiuni au fost alese de un număr mic de intervievați după cum urmează: de la centre de alimentație 13,4%; de la radio 3,3% iar din alte surse decât cele enumerate 3,3%.
Sortimente de ciocolată Milka consumate.
Pentru determinarea sortimentelor de ciocolată Milka consumate s-au analizat datele din care reiese că toți cei întrebați consumă peste 3 sortimente de ciocolată Milka.
Sortimentul cel mai consumat de către intervievați este Milka Alune de Pădure, această opțiunde fiind aleasă de 83,3% dintre respondenți.
Următoarele sortimente sunt foarte apropiate de primul clasat în ce privește nivelul de b#%l!^+a?consum astfel: Milka Iaurt și Căpsuni este consumată în proporție de 76,6% de către intervievați, Milka Lapte din Alpi și Milka Luflee au obținut același procentaj de 70%, Milka Ciocolată Albă 60%, Milka Caramel 50%, iar Milka Alune și Stafide, 40%. Mai puțin consumată, dar totuși aleasă este sortimentul Milka Spumă de Ciocolată cu un procent de 36,6%. Sortimentul cel mai puțin consumat de către intervievați este Milka Diet cu Lapte din Alpi, acesta fiind consumată de doar 30% dintre intervievați.
Chestionarul aplicat celor 30 de persoane, este:
Chestionar Nr…..
Bună ziua, vă rog să-mi acordați câteva minute pentru a răspunde unor întrebări referitoare la tipurile și mărcile de ciocolată pe care le consumați. Părerea dumneavoastră contează foarte mult pentru noi și promitem că datele dumneavoastră vor ramâne confidențiale.
Ce mărci de ciocolată cunoașteți ?
Laura
Primola
Milka
Heidi
Poiana
Novatini
Africana
Toblerone
Altele……………………
Marcați principalele caracteristici pe care în opinia dumneavoastră trebuie să le prezinte o ciocolată de calitate:
Să fie fină
Să conțină minim 60% cacao
Să aibă un preț suficient de ridicat
Să aibă un ambalaj corespunzător
Să aibă un gust deosebit care să o individualizeze
Să aibă un termen de valabilitate lung
Consumați ciocolată Milka ?
Da
Nu
Brandul Milka este renumit?
Da
Nu
Cât de des consumați ciocolată Milka ?
O dată pe zi
De 2-3 ori pe săptămână
Ocazional
Nu consum deloc
Unde ați auzit prima oară de ciocolata Milka ?
În reclamă TV
În reclama radio
La prieteni
La un centru de produse alimentare
De altundeva: ………………
Ce sortimente de ciocolată Milka consumați ?
Alune de pădure
Alune și stafide
Caramel
Iaurt și căpșuni
Ciocolată albă
Spumă de ciocolată
Lapte din Alpi
Luflee
Diet cu lapte din Alpi
Altele………………………..
Sunteți mulțumiți de calitatea ciocolății Milka ?
Foarte mulțumit
Mulțumit
Nemulțumit
Foarte nemulțumit
Ce vă determină să consumați ciocolată Milka?
Marca
Calitatea
Ambalajul
Altele: ………………………..
Cum apreciați următoarele aspecte referitoare la ciocolata Milka? (Marcați cu X căsuța corespunzătoare răspunsului dumneavoastră)
În ce măsură vă determină ambalajul să achiziționați ciocolată Milka?
Într-o mare măsură
Într-o mică măsură
Indiferent
Cu ce asociați cel mai bine imaginea ciocolății Milka ?
Mottoul : Gustul care te duce in Alpi!
Imaginea prezentată pe ambalaj și în reclame
Altceva: …………………………..
Combinația calitate – marcă vi se pare:
Satisfăcătoare
Parțial satisfăcătoare
Nesatisfăcătoare
Acordați o notă de la 1 la 10 (1=slab, 10=Foarte bun) pentru calitatea mărcii Milka: ……..
Sex:
Masculin
Feminin
În ce categorie de vărstă vă încadrați ?
Sub 20 ani
21 – 30 ani
31 – 40 ani
41 – 50 ani
Peste 51 ani
Mediul de reședință:
Urban
Rural
Concluzii
De la intrarea ciocolății Milka pe piața românească, aceasta se adresa segmentului premium; datorită politicii de marketing foarte eficientă cota ei de piață este într-o creștere continuă. Scopul cercetării noastre este de a afla și de a evalua opiniile publicului cu privire la calitatea ciocolății Milka, de a evalua preferințele în materie de consum a ciocolății.
Prima analiză a fost notorietatea mărcii Milka pe piața românească. Ipoteza susținea că această marcă este renumită și a fost confirmată într-o proporție de 100% de către respondenții chestionarelor. Prin acesta înțelegem ca toți cei intervievați cunosc brandul Milka și stiu că acesta are un renume puternic. De aceea compania nu este nevoită să investească suplimentar în imaginea mărcii Milka ci doar să o susțină la nivelul actual.
Din analiza sensibilității față de marcă a intervievaților am aflat că ipoteza care spunea că brandul Milka este recunoscut de către toți respondenții se confirmă, deoarece Milka este singurul brand care a fost aleas in proporție de 100% de către intervievați din care putem deduce ca brandul este foarte popular și cunocut de către toți cei intervievați. b#%l!^+a?
Analizând rezultatele putem constata că imaginea este întradevăr influențată de sex. În cazul persoanelor de sex feminin imaginea este importantă. Exclusiv persoane de sex feminin consideră că imaginea este foarte importantă. Persoanele de sex masculin au evitat răspunsurile de extreme (foarte importantă, foarte neimportantă).
Principala problemă a acestei cercetări de marketing este evaluarea raportului calitate marcă în opinia consumatorului. Această problemă este foarte importantă, deoarece dorim ca marca să fie reprezentativă pentru calitate, adică marca să sugereze o calitate superioară a ciocolății, față de alte mărci de ciocolată. Numele mărcii este foarte ușor de reținut. Numele „Milka” reprezintă alăturarea primelor silabe ale cuvintelor lapte (Milch) și cacao (Kakao) în limba germană.
Așa cum am observat calitatea este un aspect determinant în decizia de cumpărare a ciocolății Milka. Consumatorii sunt convinși că sub ambalaj vor gasi mereu o ciocolată de calitate. Campaniile de publicitate eficiente și încrederea consumatorilor fac ca această marcă să reprezinte calitatea ciocolății Milka. Referitor la răspunsurile la această întrebare doar aproximativ 6,7% au spus că, combinația calitate-marcă este parțial satisfăcătoare. Varianta de răspuns nesatisfăcătoare nu a fost aleasă de nici o singură persoană din cei 30.
Un alt aspect analizat a fost asupra principalelor caracteristici ale ciocolății pe care o doresc consumatorii. Se confirmă ipoteza noastră în care am susținut că majoritatea consumatorilor doresc ca o ciocolată de calitate să aibă un gust deosebit care să o individualizeze. În afară de această ipoteză s-a aflat și faptul că foarte mulți consumatori au considerat că o ciocolată de calitate trebuie se fie și fină. Aceste caracteristici ar trebui să fie prioritare în producerea ciocolății si menținute pe parcursul întregii perioade de producție.
La analiza atitudinii consumatorilor față de atributul calitate al ciocolății Milka am constatat că nici un respondent nu este de părere că ciocolata are o calitate nemulțumitoare sau foarte nemulțumitoare, deci putem afirma că atributul calitate al ciocolății Milka este pe măsura asteptărilor intervievaților, acest lucru fiind indicat și de faptul că din cei 30 de persoane intervievate 21 au ales răspunsul foarte mulțumit și 9 persoane au considerat calitatea ciocolății ca fiind doar mulțumitoare.
În formarea ipotezelor am presupus că evaluarea calității este influențată de sex. Din analiza datelor am observat că cea mai aleasă variantă este Foarte importantă. Astfel putem concluziona că pentru aprecierea calității sexul este un factor influențator.
Ipoteza care susținea că imaginea ciocolății Milka este asociată cu imaginea prezentată in reclame și pe ambalaj, se confirmă, iar pe baza analizelor se poate spune că peste jumătate dintre respondenți asociează imaginea ciocolății cu imaginea prezentată în reclame și pe ambalaj. Cu un procentaj al răspunsurilor mai mic dar totuși un număr semnificativ sunt acei respondenți care afirmă ca asociează imaginea ciocolății Milka cu mottoul: „Gustul care te duce în Alpi”.
Analiza ipotezei despre sortimentele de ciocolată Milka consumate a arătat faptul că persoanele întrebate consumă peste 3 sortimente de ciocolată Milka.
Acest lucru și procentele care arată nivelul de consum al sortimentelor evidențiează că intervievaților le place majoritatea sortimentelor ciocolății Milka. Cel mai consumat sortiment este cel cu Alune de Pădure cu un procentaj de consum de 83,3% iar sortimentul cel mai puțin consumat este Diet cu Lapte din Alpi acesta fiind consumat de doar 30% dintre intervievați.
Următorul aspect analizat în cercetarea noastră este evaluarea prețului în funcție de vârstă, sex și domiciliu. În funcție de vârstă persoanele din categoria de vârstă cuprinsă între 31 și 40 de ani au răspuns că prețul este foarte important. La celelalte categorii, prețul este foarte important într-o pondere mai mică de 50%. Din răspunsurile date în ansamblu se observă că pentru majoritatea respondenților prețul este foarte important indiferent de categoria de vârstă. Prin urmare putem spune că vârsta nu influențează în mare măsură aprecierea prețului.
În funcție de sex prețul ciocolății este important în mare parte atât pentru sexul feminin cât și pentru cel masculin, dar observăm că persoanele feminine sunt mai dispuse să cumpere ciocolată Milka fără să țină cont de preț, decât persoanele masculine deoarece în rândul chestionaților singurele persoane care au considerat că prețul ciocolății este neimportant sau chiar foarte neimportant au fost de sex feminin.
Un alt factor care ar putea influența evaluarea prețului este mediul de reședință. Din analiză deducem că în ansamblu răspunsurile nu diferă foarte mult, prețul fiind în general important atât pentru persoanele din mediul urban cât și pentru persoanele din mediul rural. Luând în considerare aceste date putem spune că mediul de reședință în cazul nostru nu influențează aprecierea prețului.
Una din problemele de interes ale cercetării a vizat aspectul determinant în decizia de cumpărare sau necumpărare a ciocolății Milka. La întrebarea chestionarului vizând acest aspect, rezultatele arată că aspectul determinant ales de către intervievați este calitatea cicolății Milka. Acești intervievați reprezintă aproximativ 80%. Restul, au ales marca (16,67%) sau ambalajul ca fiind aspectul determinant în decizia de cumpărare a ciocolății Milka.
Un alt aspect foarte important în analiza noastră a fost frecvența de consumare a ciocolății Milka. În ipoteză s-a precizat că majoritatea intervievaților consumă ciocolată Milka de cel puțin 2-3 ori pe săptămână. Ipoteza nu se confirmă deoarece mai mult de jumătate din respondenți consumă ciocolată Milka mai puțin de 2-3 ori pe săptămână adică doar ocazional. Dacă în cazul frecvenței de consum ocazional numărul răspunsurilor pozitive a fost de b#%l!^+a?peste 50% numărul celor care au ales opțiunea prezentată în ipoteză nu ajunge nici la 30%.
Ipoteza despre sursele de cunoștință a ciocolății Milka se refera la faptul că cei mai mulți au aflat de ciocolata Milka din reclamele vizuale din cadrul televiziunii. Această ipoteză se confirmă, mai mulți decât jumătate dintre respondenți susțineau că au aflat de ciocolată Milka dintr-o reclamă de la televizor. Un număr mai mic dar totuși important au aflat de ciocolata Milka de la prieteni, ceea ce înseamnă că ciocolata a fost fost propusă de o persoană în care aveau încredere foarte mare, persoană care la rândul ei a fost impresionată de această ciocolată. Calitatea este cel mai important aspect în decizia de cumpărare. Consumatorii au încredere în calitatea ciocolății Milka și consumă ciocolata pentru că este o ciocolată de calitate. Astfel în continuare pentru a menține vânzările și pentru atragerea a noi consumatori, calitatea superioară a ciocolății Milka trebuie menținută pe nivelul din prezent.
Analizând notele acordate ciocolății Milka ipoteza care prezenta calitatea ciocolății Milka de nota 10 nu se confirmă, deoarece cu toate că majoritatea notelor acordate au fost de 10 în rândul respondenților erau oameni care au acordat note de 9, 8 chiar și de 7. Astfel ciocolata Milka a obținut o notă medie de 9,26 ceea ce este foarte apropiată de nota 10 asteptată. Prin urmare putem concluziona că o foarte mare parte a intervievaților sunt satisfăcuți de calitatea ciocolății Milka.
În final am ajuns la concluzia că ciocolata Milka este foarte apreciată în rândul consumatorilor din punct de vedere al mărcii și al calității. Intervievații au preferat mai mult răspunsurile pozitive și au acordat note mari.
Bibliografie
1. Șerban Achim, ”Efectele ciocolatei”, Editura Cermi, Iași, 2008;
2. Dumitrescu Dalina, ”Prețuri și concurență”, : Editura Didactică și Pedagogică, București, 2000;
3. Iulian Mihai, ”Ceai. Ciocolată. Cafea”, Editura Corint, București, 2010;
4. Ilie Moga, ”Prețuri prin concurență – Concurență prin prețuri”, Editura Continent, Sibiu, 2004;
5. Pîrvu Elisabeta, ”Tehnologia de obținere a cicolatei. Curs”, Editura Universității Lucian Blaga, 2007;
6. Remus Stoica”, Mixul de marketing”, Editura Economică, București, 2009;
7. www.incont.ro;
8. www.zf.ro;
9. www.brandprivat.ro;
10. www.milka.ro.
b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Bibliografie
1. Șerban Achim, ”Efectele ciocolatei”, Editura Cermi, Iași, 2008;
2. Dumitrescu Dalina, ”Prețuri și concurență”, : Editura Didactică și Pedagogică, București, 2000;
3. Iulian Mihai, ”Ceai. Ciocolată. Cafea”, Editura Corint, București, 2010;
4. Ilie Moga, ”Prețuri prin concurență – Concurență prin prețuri”, Editura Continent, Sibiu, 2004;
5. Pîrvu Elisabeta, ”Tehnologia de obținere a cicolatei. Curs”, Editura Universității Lucian Blaga, 2007;
6. Remus Stoica”, Mixul de marketing”, Editura Economică, București, 2009;
7. www.incont.ro;
8. www.zf.ro;
9. www.brandprivat.ro;
10. www.milka.ro.
b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Analiza Ciocolatei Milka (ID: 135310)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.