Analiza Bugetului Local AL Comunei Ludesti

ANALIZA BUGETULUI LOCAL AL COMUNEI LUDEȘTI

CUPRINS

Lista de tabele și grafice

I. Noțiuni generale despre bugetul local

1.1. Concept

1.2. Bugetului local în România

1.3. Sistemul bugetar în România

1.4. Principiile bugetare

 Principiul universalității

 Principiul transparenței și publicității

 Principiul unității bugetului

 Principiul unității monetare

 Principiul anualități

 Principiul specializării bugetare

 Principiul echilibrului bugetar

 Principiul solidarității

 Principiul autonomie locale financiare

 Principiul proporționalității

 Principiul consultării

1.5. Procesul bugetar la nivelul unităților administrativ – teritoriale din România

II. Veniturile bugetului local

2.1. Caracterizare generală și clasificarea veniturilor bugetului local

2.2. Principalele impozite si taxe locale

 Impozitul pe clădir

 Impozitul pe teren

 Taxa asupra mijloacelor de transport

 Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și a autorizațiilor

 Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate

 Impozitul pe spectacole

 Taxa hotelieră

 Taxe speciale, alte taxe locale

 Taxele de timbre

III. Cheltuielile bugetului local

Clasificația economică a cheltuielilor bugetelor locale

Clasificația funcțională a cheltuielilor bugetelor locale

Execuția cheltuielilor bugetului local

 Angajarea cheltuielilor

 Lichidarea cheltuielilor

 Ordonanțarea cheltuielilor

 Plata cheltuielilor

IV. Analiza bugetului local al comunei Ludești în perioada 2010 – 2014

4.1. Prezentarea comunei Ludești

4.2 Analiza veniturilor bugetului local

4.3. Analiza cheltuielilor bugetului local

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE Lista de tabele și grafice

Lista tabelelor

Tabelul nr. 1 Venituri totale încasate ( lei ) 39

Tabelul nr. 2 Venituri curente ( lei ) 40

Tabelul nr. 3 Venituri din impozite și taxe datorate de persoanele fizice și de persoanele juridice ( lei ) 44

Tabelul nr. 4 Cote și sume defalcate din impozitul pe profit și TVA ( lei ) 48

Tabelul nr. 5 Subvenții de la bugetul de stat și de la alte administrații ( lei ) 50

Tabelul nr. 6 Cheltuieli totale, cheltuieli curente și cheltuieli de capital ( lei ) 52

Tabelul nr. 7 Cheltuieli de capital ( lei ) 53

Tabelul nr. 8 Cheltuieli curente ( lei ) 54

Tabelul nr. 9 Cheltuieli cu bunuri și servicii ( lei ) 55

Tabelul nr. 10 Evoluția cheltuielilor totale ( lei ) 58

Tabelul nr. 11 Structura cheltuielilor cu învățământul ( lei ) 60

Tabelul nr. 12 Structura cheltuielilor cu asigurări și asistență socială ( lei ) 62

Lista graficelor

Graficul Nr. 1 Evoluția venituri totale încasări realizate ( lei ) 39

Graficul Nr. 2 Evoluția veniturilor curente ( lei ) 41

Graficul Nr. 3 Evoluția veniturilor fiscale și veniturilor nefiscale în total venituri curente ( lei ) 41

Graficul Nr. 4 Evoluția veniturilor fiscale ( lei ) 42

Graficul Nr. 5 Evoluția veniturilor nefiscale ( lei ) 43

Graficul Nr. 6 Structura impozitului pe clădiri ( lei ) 45

Graficul Nr. 7 Structura impozitului pe teren ( lei ) 45

Graficul Nr. 8 Structura impozitului pe mijloace de transport ( lei ) 46

Graficul Nr. 9 Evoluția veniturilor din impozite și taxe datorate de persoanele fizice și de persoanele juridice ( lei ) 46

Grafic nr. 10 Evoluția structurii impozitelor datorate de persoanele fizice și de persoanele juridice ( lei ) 47

Graficul Nr. 11 Evoluția veniturilor din cote și sume defalcate din impozitul pe profit și TVA ( lei ) 48

Graficul Nr. 12 Evoluția veniturilor încasate ( lei ) 49

Graficul Nr. 13 Evoluția subvențiilor primate de la bugetul de stat și de la alte administrații în total venituri ( lei ) 51

Graficul Nr. 14 Evoluția cheltuielilor bugetului local ( lei ) 52

Graficul Nr. 15 Evoluția cheltuielilor curente și de capital în cheltuielile totale ( lei ) 53

Graficul Nr. 16 Evoluția cheltuielilor cu active fixe și alte active fixe în totalul cheltuielilor de capital ( lei ) 54

Graficul Nr. 17 Evoluția cheltuielilor cu bunuri și servicii ( lei ) 56

Graficul Nr. 18 Evoluția cheltuielilor de personal și cheltuielilor cu bunuri și servicii ( lei ) 57

Graficul Nr. 19 Evoluția cheltuielilor bugetului local ( lei ) 59

Graficul Nr. 20 Evoluția cheltuielilor cu învățământul ( lei ) 60

Graficul Nr. 21 Evoluția cheltuielilor cu învățământul ( lei ) 61

Graficul Nr. 22 Evoluția cheltuielilor cu asigurări și asistență socială ( lei ) 61

Graficul Nr. 23 Evoluția structurii cheltuielilor cu asigurări și asistență socială ( lei ) 63

Graficul Nr. 24 Evoluția cheltuielilor cu servicii și dezvoltare publică ( lei ) 64

Noțiuni generale despre bugetul local

1.1. Concept

Bugetul local reprezintă documentul în cadrul căruia se înscriu veniturile și cheltuielile colectivităților locale, pe o perioadă de un an. Acestea reprezintă bugetele unităților administrativ – teritoriale care au personalitate juridică.

În țara noastră, fiecare comună, oraș, județ sau sector al municipiului București, întocmește un buget propriu, în condiții de autonomie.

Din punct de vedere economic, bugetele locale concentrează relațiile economice prin care se atrag și se utilizează resursele bănesti la nivelul unităților administrativ – teritoriale în vederea satisfacerii unor interese ale colectivităților publice locale.

Conceptul de '' buget local " arată calitatea acestuia de principală componentă a finanțelor publice locale, dar și de instrument de realizare a autonomiei locale, această definiție fiind dintr-o abordare științifică. Bugetele locale evidențiază, de asemenea, și fluxurile privind executarea cheltuielilor și formarea veniturilor administrației locale, modalitate de finanțare a cheltuielilor în funcție de destinația acestora, precum și acoperirea deficitelor.

" Bugetele locale reprezintă instrumente de planificare și de conducere a activității financiare a unităților administrativ – terotoriale. Structura acestora reflectă gradul de autonomie a administrației locale față de puterea centrală și legăturile existente între diferitele administrații teritoriale. ''

" Bugetul local este o componentă a sistemului de bugete definit, conform reglementărilor legale, ca o verigă a acestuia, în contextul autonomiei în raport de celelalte componente ( bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele instituțiilor publice autonome, bugetul trezoreriei statului și altele ). "

În cadrul unităților administrativ – teritoriale, bugetele locale au o anumită structură, acestea fiid delimitate teritorial.

Bugetului local în România

Toate procedeele de constituire și întrebuințare a fondurilor bănești de interes local sunt reunite de către finanțele publice locale prin intermediul instrumentelor și componentelor sistemului bugetului public național care include și pe cele specifice autorităților locale, instituțiilor și serviciilor de interes local. Bugetele locale constituie instrumentele cele mai importante.

Legea 69 / 1991 privind Administrația Publică Locală a reprezentat punctul de plecare în ceea ce privește organizarea finanțelor locale, care prezintă atribuțiile și resurselea dministrației publice locale. S-a pornit de la ipoteza care însemna unei descentralizări administrative pe fondul extinderii autonomiei locale, aceasta fiind condiționată de existența unor atribuții și responsabilități ale administrației locale, precum și existența resurselor necesare îndeplinirii acestora.

Prin introducerea Legii Finanțelor Publice Locale în 1998, au fost incluse noi prevederi, atât în ceea ce privește competențele financiare ale unităților administrativ – teritoriale, cât și cadrul formal al procedurii bugetare. Ca atare, bugetele colectivităților locale vor deveni bugete ale căror cheltuieli vor fi acoperite din venituri proprii.

Adaptarea legislației românești la cea din Uniunea Europeană în acest domeniu a fost realizată prin noua Lege privind Finanțele Publice nr. 500 / 2002 și prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 45 / 2010 privind Finanțele Publice Locale, devenită Legea 273 / 2006.

Legea nr. 500 / 2002 privind Finanțele Publice prevede principiile și regulile construcției bugetare, responsabilitățile instituțiilor implicate în procesul bugetar, calendarul bugetar, etapele procesului bugetar, reulile privind desfășurarea execuției bugetare.

Principiile, cadrul general și procedurile privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice locale precum și responsabilitășile autorităților administrației publice implicate în domeniul finanțelor publice locale sunt stabilite prin intermediul legii nr. 500 / 2002 privind Finanțele Publice Locale stabilește Principalele noutăți aduse de această reglementare menționăm:

definirea clară a termenelor, conceptelor și expresiilor folosite pentru aplicarea unitară și fără interpretări de către toate instituțiile publice implicate în procesul bugetar, precum și introducerea de noi concepte: "angajament bugetar",

" angajament legal", " lichidarea cheltuielilor", " executarea cheltuielilor" ;

stabilirea unui calendar în cadru procedurii bugetare, prin stipularea unor termene precise pentru etapele procesului bugetar ;

conturarea cadrului macroeconomic, transmiterea scrisorii cadru și stabilirea limitelor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferuri consolidate, în vederea elaborării de către ordonatorii de credite a proiectelor de buget ;

delimitatea creditelor destinate unor acțiuni multianuale în credite de angajament și în credite bugetare pentru un mai bun control al fondurilor publice și avându-se totodată în vedere compatibilizarea cu regulile bugetului Comunității Europene ;

delimitarea sarcinilor, competențelor și responsabilitățile, instituțiile implicate în procesul bugetar pe baza prevederilor constituționale, urmărindu-se eliminarea interferențelor din procesul bugetar, precum și stabilirea clară a sarcinilor între puterea executivă și cea legislativă în îndeplinirea obiectivelor administrației publice locale ;

raportarea de către ordonatorii de credite bugetare a angajamentelor legale, urmărindu-se astfel o sporire a responsabilității ordonatorilor de credite în utilizarea fondurilor publice ;

eliminarea veniturilor cu destinație specială ca surse ale bugetelor locale și gestionarea în afara bugetelor a sumelor provenite din taxe speciale, din amortizarea virată de serviciile publice de interes local care desfășoară activități economice, disponibilitățile aferente depozitelor speciale constituite pentru construcții de locuințe, potrivit legii ;

constituirea fondului de risc în afara bugetului local, pentru acoperirea resurselor financiare care decurg din garantarea de către autoritățile administrației publice locale a împrumuturilor contractate de agenții economici și serviciile publice de subordonare locală.

Legea 273 / 2006 privind Finanțele Publice Locale prevede normele referitoare la formarea, administrarea, utilizarea și controlul resurselor financiare ale instituțiilor și serviciilor de interes local, precum și ale unităților administrativ – teritoriale.

În articolul 4, legea prevede : " la baza elaborării, aprobării și execuției bugetare stau principiile autonomiei locale, realității, echilibrului, actualității și publicității " .

Legea privind Finanțele Publice Locale, bugetele locale și raporturile dintre diferitele categorii de bugete locale sunt prezentate astfel : " Prin bugete locale se înțeleg bugetele de venituri și cheltuieli ale unităților administrativ – teritoriale…Fiecare comună, oraș, municipiu, sector al Municipiului București, județ, respectiv Municipiul București, întocmește bugetul local în condiții de autonomiepotrivit legii. Între aceste bugete nu există relații de subordonare " .

Legea nr. 215 / 2001 privind Administrația Publică Locală este cea care reglemantează regimul autonomiei locale.

Potrivit acesteia, principiul autonomiei locale presupune : " dreptul și capacitati gestionarea în afara bugetelor a sumelor provenite din taxe speciale, din amortizarea virată de serviciile publice de interes local care desfășoară activități economice, disponibilitățile aferente depozitelor speciale constituite pentru construcții de locuințe, potrivit legii ;

constituirea fondului de risc în afara bugetului local, pentru acoperirea resurselor financiare care decurg din garantarea de către autoritățile administrației publice locale a împrumuturilor contractate de agenții economici și serviciile publice de subordonare locală.

Legea 273 / 2006 privind Finanțele Publice Locale prevede normele referitoare la formarea, administrarea, utilizarea și controlul resurselor financiare ale instituțiilor și serviciilor de interes local, precum și ale unităților administrativ – teritoriale.

În articolul 4, legea prevede : " la baza elaborării, aprobării și execuției bugetare stau principiile autonomiei locale, realității, echilibrului, actualității și publicității " .

Legea privind Finanțele Publice Locale, bugetele locale și raporturile dintre diferitele categorii de bugete locale sunt prezentate astfel : " Prin bugete locale se înțeleg bugetele de venituri și cheltuieli ale unităților administrativ – teritoriale…Fiecare comună, oraș, municipiu, sector al Municipiului București, județ, respectiv Municipiul București, întocmește bugetul local în condiții de autonomiepotrivit legii. Între aceste bugete nu există relații de subordonare " .

Legea nr. 215 / 2001 privind Administrația Publică Locală este cea care reglemantează regimul autonomiei locale.

Potrivit acesteia, principiul autonomiei locale presupune : " dreptul și capacitatea efectivă a autoritățișor publice locale dea soluționa și gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii " .

1.3. Sistemul bugetar în România

Procurarea veniturilor bugetare, repartizarea și cheltuirea acestora se realizează într-un anumit cadru organizatoric denumit sistemul bugetar.

Structura sistemului bugetar este condiționată de structura organizatorică a statului.

În statele federale există un sistem bugetar în trei trepte: bugetul federal, bugetele statelor membre ale federației, bugetele locale ale unitarilor administrativ- teritoriale.

În cazul statelor unitare există un sistem bugetar în doua trepte: bugetul administrației centrale de stat si bugetele locale ale unitarilor administrativ-teritoriale.

În țara noastră, corespunzător structurii unităților administrativ-teritoriale cu personalitate juridica avem:

bugetul comunei;

bugetul orașului;

bugetul municipiului;

bugetul județului;

bugetul municipiului București.

Realizarea veniturilor și cheltuielilor între verigile sistemului bugetar depinde de delimitarea atribuțiilor între organele centrale și cele locale. De regulă, veniturile cele mai însemnate și principalele categorii de cheltuieli aparțin bugetului central, în bugetele locale figurând venituri si cheltuieli de natură secundară.

1.4. Principiile bugetare

În aplicarea normelor dreptului bugetar sau, cu alte cuvinte, în procedura privind elaborarea, aprobarea, executarea și încheierea bugetului de stat, este necesar a fi avute în vedere anumite principii care jalonează în plan general desfășurarea în mod unitar și corect a activităților pe care această procedură le presupune.

În lucrările de specialitate întâlnim păreri diferite privind numărul principiilor bugetare. După unii autori principiile bugetare sunt: anualitatea, unitatea, universalitatea, echilibrarea si realitatea bugetului de stat.

Potrivit unei alte opinii principiile sunt în parte diferit prezentate: universalitate, unitate, neafectarea veniturilor, specializarea, echilibrul si publicitatea sau principiul universalității, unității, anualității, anteriorității, neafectării veniturilor, specializării, realității, publicității, echilibrului, unității monetare.

Legea nr. 273 / 2006 privind Finanțele Publice Locale, sunt prezentate următoarele principii: " principiul universalității, principiul transparenței și publicității, principiul unității, principiul unității monetare, principiul anualtășii, principiul specializării bugetare, principiul echilibrului, principiul solitarității, principiul autonomiei financiare, principiul proporționalității și principiul consultării ".

Vom prezenta pe scurt principiile bugetare cuprinse în această lege:

Principiul universalității

Potrivit căruia în buget se cuprind în extenso toate veniturile și cheltuielile statului din fiecare exercițiu financiar.

Cu excepția donațiilor și sponsorizărilor, care au destinații diferite, veniturile bugetare nu pot fi afectate unei cheltuieli bugetare în mod direct.

Pentru bugetele locale acest principiu presupune cuprinderea în buget atât a veniturilor cât și a cheltuielilor în sume brute.

Principiul transparenței și publicității

Legea finanțelor publice prevede la art.9:

„Sistemul bugetar este deschis și transparent, acestea realizându-se prin:

a ) dezbaterea publica a proiectelor de buget, cu prilejul aprobării acestora;

b ) dezbaterea publică a conturilor generale anuale de execuție a bugetelor, cu prilejul aprobării acestora;

c ) publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a actelor normative de aprobare a bugetelor și conturilor anuale de execuție a acestora;

d ) mijloacele de informare în masa, pentru difuzarea informațiilor asupra conținutului bugetului, exceptând informațiile și documentele nepublicabile, prevăzute de lege„.

Publicarea este necesară deoarece cetățenii țării în calitatea lor de contribuabili au dreptul să știe cât de mare este povara fiscală și cât de mult beneficiază de pe urma activității statului.

Pe de alta parte, informațiile sunt necesare și cercurilor de afaceri străine care se pot edifica de la sursa în privința stării de sănătate a economiei și finanțelor țării

Diferențele pe care le prezintă bugetul local față de bugetul de stat în ceea ce privește aplicarea principiului publicității constau în faptul că forma de publicitate a bugetului de stat este Monitorul Oficial, în timp ce bugetul local are ca forma de publicitate mai învechită, folosind ca mijloace publicitare în presa locală sau afișarea la sediul autorităților locale.

Pentru bugetul local principiul publicității se realizează prin:

publicarea bugetului local și a contului anual de execuție a acestuia în presa locală sau afișarea la sediul autorității administrației publice locale ;

dezbaterea publică a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării ;

prezentarea contului anual de execuție a bugetului local în ședință publică.

Principiul unității bugetului

Este principiul în temeiul căruia se impune elaborarea în fiecare an a unui buget unic, în care să fie înscrise toate veniturile și toate cheltuielile publice ale statului.

Realizându-se potrivit acestor cerințe, bugetul reflectă din punct de vedere financiar starea reala a situației financiare a țării, iar sub aspect politic, prin controlul pe care îl exercită asupra bugetului, parlamentul poate avea o vedere de ansamblu asupra cheltuielilor publice ale statului. Acest principiu instituie ordine și claritate, care permite prezentarea veridică a bugetului.

Deși prezintă numeroase avantaje, în ultimul timp în multe state s-a renunțat la aplicarea acestui principiu. La nivelul bugetelor locale respectarea acestui principiu ne permite să observam dacă bugetul este echilibrat și oferă o cunoaștere exactă a volumului de responsabilități și de resurse ale colectivității.

Principiul unității monetare

Conform acestui principiu toate operațiunile bugetare se exprimă în moneda națională, însă pot exista și operațiuni bugetare în devize. Aceste operațiuni din urmă au ca dezavantaj riscul valutar pe care le însoțește din cauza decalajului existent între realizării operațiunii și data proiecției bugetare. Rezultatul este reprezentat fie de câștigurile, fie de pierderile din diferențele de curs valutar

Principiul anualități

Este acela care impune realizarea unui buget în care să se regăsească înscrise cifrele de venituri și de cheltuieli corespunzătoare unei perioade de timp de un an.

Legea finanțelor publice precizează referitor la acest principiu în art.11:

„( 1 ) Veniturile și cheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioada de un an, care corespunde exercițiului bugetar.

( 2 ) Toate operațiunile de încasări și plăți efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparțin exercițiului corespunzător de execuție a bugetului respectiv„.

Aceasta înseamnă necesitatea elaborării fiecărui buget pentru o perioadă de timp limitată la un an .Perioada de un an este apreciată ca fiind cea mai corespunzătoare atât din punct de vedere tehnico-financiar, cât și din acela al aprobării bugetului de către puterea legislativă.

Persoana responsabilă cu întocmirea proiectului de buget este ordonatorul principal de credite ( primarul ), iar autoritatea deliberativă ( consiliul local ) este cea care-l analizează și-l aprobă anual.

Principiul specializării bugetare

Aplicarea acestui principiu presupune înscrierea în bugetele anuale de stat a veniturilor bugetare pe categorii stabilite în raport de specificul surselor și a cheltuielilor pe categorii care exprimă concludent destinația lor reala.

Potrivit art.12 din Legea finanțelor publice „Veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu și se aprobă în buget pe surse de proveniență și, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică și destinația acestora, potrivit clasificației bugetare„.

Principiul echilibrului bugetar

Principiul echilibrului bugetar nu are aceeași semnificație pentru bugetul statului și bugetul local : pentru bugetul statului este un principiu de gestiune nefiind obligatoriu, pe când pentru bugetul local este vorba de o obligație juridică.

Conform acestui principiu, veniturile publice locale trebuie să acopere veniturile bugetare, în mod intergral.

Echilibrul bugetar local se referă atât la menținerea echilibrului în perioada de execuție a bugetului, cât și la elaborarea unor bugete echilibrate.

Principiul solidarității

Potrivit acestui principiu, politicile bugetare locale se pot realiza prin intermediul unităților administrativ – teritoriale, precum și prin alocarea de sume din fondul de rezervă bugetară constituită în bugetul local a persoanelor fizice în situația dificilă.

Principiul autonomie locale financiare

Unitățile administrativ – teritoriale au dreptul să primească resurse financiare suficiente pe care le pot folosi în scopul de a-și exercita atribuțiile lor, în limitele prevazute de lege. Nivelul impozitelor și taxelor locale intră în atribuțiile colectivităților locale care trebuie stabilit în condițiile legii.

Principiul proporționalității

Potrivit acestui principiu, resursele bănești ale colectivităților locale trebuie saă fie proporționale cu responsabilitățile acestora stabilite prin lege.

Principiul consultării

Colectivitățile locale necesită consultare asupra procesului de alocare a resurselor bănești de la bugetul de stat, consultare oferită prin structurile asociative ale acestora.

1.5. Procesul bugetar la nivelul unităților administrativ – teritoriale din România

Proiectele de buget proprii ale administrației publice, ale instituțiilor și serviciilor publice din subordine constituie baza elaborării proiectelor bugetelor locale.

Sunt oferite programe de către ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale prin care se încep acțiunile de introducere a finanțării bugetare.

În ordine cronologică sunt sintetizate procedurile folosite în vederea examinării și adoptării bugetelor locale după cum urmează:

Până la data de 1 iunie a fiecărui an Ministrul Finanțelor Publice comunică scrisoarea – cadru direcțiilor generale ale finanțelor publice, consiliilor județene și Consiliului General al Municipiului București prin care se precizează contextul macroeconomic, pe baza căruia se vor realiza proiectele de buget prognozate, metodele de realizare a acestora, limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și ale transferurilor consolidabile;

Până la 1 iulie a fiecărui an, ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor sumelor acceptate, întocmesc și predă la direcțiile generale ale finanțelor publice, proiectele de bugetelor locale echilibrate, precum și estimările pentru viitorii 3 ani, urmând ca acestea să comunicate până la 15 iulie a anului respectiv la Ministerul Finanțelor Publice proiectele bugetelor locale pe ansamblul județului și municipiului București;

Ministerul Finanțelor Publice în termen de 5 zile de la data publicării în Monitorul Oficial a legii bugetului de stat, comunică sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferurile consolidate, aprobate prin legea bugetului de stat la direcțiile generale ale finanțelor publice. În termen de 5 zile de la transmitere, direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, precum și consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București, distribuie sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum și transferurile consolidate pe unitățile administrativ – teritoriale, în vederea încheierii proiectelor bugetelor locale de către ordonatorii principali de credite.

Ordonatorii principali de credite, în termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României a legii bugetului de stat, pe baza veniturilor proprii și a sumelor repartizate, finalizează proiectul bugetului local, care se publica în presa locală sau se afișează la sediul colectivităților locale.

Proiectul bugetului local în termen de 5 zile de la expirarea termenului de depunere a sesizările, însoțit de raportul ordonatorului principal de credite și de sesizările depuse de locuitori, este supus aprobării de către ordonatorii principali de credite care sunt autoritățile deliberative.

Consiliile locale, consiliile județe și Consiliul General al Municipiului București au competența de aprobare. În termeb de 45 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru aprobarea bugetului de stat pe anul respectiv se acordă aprobarea.

În timpul exercițiului bugetar, consiliile locale, consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București pe o perioadă de 30 de zile de la intrarea în vigoare a rectificării bugetului de stat pot aproba rectificarea bugetelor locale.

Direcțiile generale ale finanțelor publice ale județelor și Municipiului București după aprobarea lor de către organele locale întocmesc și transmit Ministerului Finanțelor Publice bugetele pe ansamblul fiecărui județ și pe celelalte subdiviziuni, împreună cu distribuirea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor, pe structura clasficației bugetare.

Repartizarea creditelor bugetare pe instituții intră în competența ordonatorilor principali de credite.

Președinții consiliilor județene, primarul general al municipiului București și primarii celorlalte colectivității locale sunt ordonatorii principali de credite bugetare.

Conducătorii instituțiilor sau serviciilor publice cu personalitate juridică din subordinea fiecărui consiliu local, județean și Consiliul General al Municipiului București sunt ordonatorii secundari sau terțiari.

Ministerul Finanțelor Publice, în limitele prevăzute realizează prin Direcțiile generale ale finanțelor publice transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale, la solicitarea ordonatorilor principali, în raport de nevoile execuției bugetare.

Ordonatorul de credite este cel care aprobă angajarea și efectuarea cheltuielilor din credite bugetare prevăzute în buget și deschise, care se realizează cu viza prealabilă a controlului financiar preventiv intern, prin care se confirmă respectarea prevederile legale, încadrarea în creditele bugetare aprobate și în destinațiile lor. Documentele justificative atestă efectuarea cheltuielilor, prin care se confirmă angajamentele contactuale, precum și recepția bunurilor, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor, plata salariilor, etc.

Prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului se realizează execuția de casă a bugetelor locale, prin evidențierea în conturi distincte a veniturilor și cheltuielilor, a veniturilor și cheltuielilor extrabugetare ale instituțiilor, pe categorii de resurse dispuse de ordonatorii principali de credite care le depun la Direcțiile generale ale finanțelor publice care le centralizează și le transmit la Ministerul Finanțelor Publice.

Ordonatorii principali de credite întocmesc conturile anuale de execuție a bugetelor locale pentru stabilirea rezultatelor finale ale execuției bugetelor locale pe care le comunică spre aprobare consiliilor locale, consiliilor județene și Consiliului General al Municipiului București.

În cadrul acestui cont se înscriu:

La venituri:

prevederile aprobate inițial;

prevederile bugetare definitive;

încasările realizate.

La cheltuieli:

creditele aprobate inițial;

creditele definitive:

plățile efectuate.

Aceste date contribuie la stabilirea rezultatului execuției.

În urma regularizării în limita transferurilor din bugetul de stat rezultă excedent anual al bugetului local care se folosește pentru:

prima întrbuințare este restituirea eventualelor împrumuturi, plata dobânzilor și a comisioanelor restante;

a doua întrebuințare este formarea fondului de rulmet

La nivelul fiecărei colectivității locale funcționează fondul de rulment care este utilizate pentru umplerea golurilor de casă în trezorerie, pentru finanțarea de investiții de interes local, cu acordul organelor locale, precum si pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar existent la sfârșitul exercițiului bugetar.

Ca urmare a decalajului dintre momentele încasării veniturilor și cele ale efectuării plăților,asigurarea echilibrului între lichidități și plăți pe parcursul execuției de casă se poate întâmpina cu goluri temporare de casă.

Acoperirea golurilor temporare de casă se realizează în ordine din următoarele surse:

prima sursă o constituie fondul de rulment;

o altă sursă este reprezentată de împrumuturile fără dobândă din disponibilitățile din contul general al trezoreriei statului. Cuantumul acestui împrumut este de 5 % din totalul veniturilor prognozate a se încasa în decursul anului fiscal în care se contractează împrumutul.

Veniturile bugetului local

2.1. Caracterizare generală și clasificarea veniturilor bugetului local

Analiza detaliată a veniturilor bugetelor locale necesită inițial a separare a ariei acestora sub două aspecte esnțiale:

Separarea veniturilor proprii de alte categorii de venituri, ținându-se cont de implicațiile diferite ale acetora în dirijarea conducerii activității financiare la nivel local prin gradul de descentralizare fiscală, dependența financiară față de autoritățile centrale;

Separarea față de veniturile bugetelor administrației centrale.

La nivelul bugetelor locale sunt concentrate resurse rezultate din activitățile economice și sociale întreprinse în cadrul colectivitățior locale.

Legea 273 / 2006 prevede: " Fundamentarea veniturilor proprii ale bugetelor locale se bazează pe constatarea, evaluarea și inventarierea materiei impozabile și a baze de impozitare în funcție de care se calculează impozitele si taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate și a veniturilor obținute din acestea, precum și pe alte elemente specifice , în scopul evaluării corecte a veniturilor. Donațiile și sponsorizările se cuprind, prin rectificare bugetară locală, în bugetul de venituri și cheltuieli numai după încasarea lor. "

Potrivit Legii finan'elor publice locale, nr. 273 / 2006 veniturile se prezint ]n bugetele proprii ale comunelor, ora;elor, municipiilor, sectoarele Municipiului București și Consiliul General al Municipiului București sunt reprezentate de :

VENITURI PROPRII

1.Impozit pe profit de la regiile autonome și societățile comerciale de sub autoritatea consiliilor locale

2.Cote defalcate din impozitul pe venit:

a/ cote defalcate din impozitul pe venit

b/ sume alocate de consiliul județean din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale

Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital:

alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital

Impozite și taxe pe proprietate:

a/ impozit pe clădiri;

b/ impozit pe terenuri;

c/ taxe juridice din timbru , taxe de timbru pentru activitatea notarială și alte taxe de timbru;

d/ alte impozite și taxe pe proprietate.

Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii:

taxe hoteliere

Taxe pe servicii specifice:

a/ impozit pe spectacole

b/ alte taxe pe servicii specifice

Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor nsau pe desfășurarea de activități

a/ taxe asupra mijloacelor de transport;

b/ taxe și tarife pentru eliberarea de licențe și autorizații de funcționare,

c/ alte taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități

Alte impozite și taxe fiscale:

alte impozite și taxe fiscale

Venituri din proprietate:

a/ vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale;

b/ restituiri de fonduri din finanțarea bugetară a anilor precedenți;

c/ venituri din concesiuni și închirieri;

d/ venituri din dividende;

e/ alte venituri din proprietate.

Venituri din dobânzi:

alte venituri din dobânzi

Venituri din prestări servicii și alte activități:

a/ venituri din prestări servicii

b/ contribuția părinților sau suaținătorilor legali pentru întreținerea copiilor în crese;

c/ contribuția persoanelor beneficiare ale cantinelor de ajutor social;

d/ taxe din activități cadastrale și agricultură;

e/ contribuția lunară a părinților pentru întreținerea copiilor în unitățile de protecție socială

f/ venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputații și despăgubiri;

g/ alte venituri din prestări de servicii și alte activități.

Venituri din taxe administrative, eliberări de permise:

a/ taxe extrajudiciare de timbru;

b/ alte venituri din taxe administrative, eliberări de permise.

Amenzi, penalități și confiscări:

a/ venituri din amenzi și alte sancțiuni aplicate potrivit dispozițiilor legale;

b/ penalități pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declarației de impozite și taxe;

c/ incasări din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate și alte sume constatate odată cu confiscarea, potrivit legii;

d/ alte amenzi, penalități și confiscări.

Diverse venituri:

a/ vărsăminte din venituri și / sau disponibilitățile instituțiilor publice;

b/ alte venituri.

Venituri din valorificarea unor bunuri:

a/ venituri din valorificarea unor bunuri ale instituțiilor publice;

b/ venituri din vânzarea locuințelor construite din fondurile statului;

c/ venituri din privatizare;

d/ venituri din vânzarea unor bunuri apartinând domeniului privat.

SUME DEFALCATE DIN UNELE VENITURI ALE BUGETULUI DE STAT

DONATII ȘI SPONSORIZĂRI

SUBVENȚII DE LA BUGETUL DE STAT ȘI DE LA ALTE ADMINISTRAȚII

OPERATIUNI FINANCIARE

Sistemul de finanțare pe baza de bugete se realizează prin intermediul veniturilor bugetare ca ansamblu al resurselor bănești ce se colectează în baza prevederilor legale și a hotărârilor consiliilor locale în limita competențelor legale.

Impozitele, taxele și alte venituri ale bugetelor sunt reglementate prin acte normative, acestea putând fi actualizate prin legile bugetare anuale în corelație cu perfecționarea legislației fiscale.

Un loc important în cadrul execuției bugetare îl ocupă execuția veniturilor publice locale deoarece se asigură lichiditățile necesare finanțării cheltuielilor publice locale aprobate.

Realizarea execuției veniturilor publice locale necesită 4 etape diferite:

așezarea impozitelor;

lichidarea;

trimiterea titlului de percepere a impozitului;

încasarea efectivă a impozitelor.

Evaluarea materiei impozabile, în cadrul căreia se identifică obiectul impunerii și materia impozabilă reprezintă așezarea impozitelor.

Lichidarea impozitelor se realizează prin stabilirea sumelor de încasat la scadențe diferite, prin utilizarea cotelor procentuale aplicate la materia impozabilă sau prin utilizarea sumelor fixe, iar în dreptul poziției deschise a contribuabilului din cadrul registrului rol este înscrisă obligația fiscală determinată.

Emiterea actului juridic prin care autoritățile locale sunt autorizate să perceapă impozitul sub forma venitului public local în contul bugetului constituie emiterea titlului de percepere a impozitului.

Încasarea la scadențele legale și în valoarea stabilită la lichidare a impzitelor și taxelor cuvenite bugetului constituie ultima etapă a execuției veniturilor publice locale Această operațiune se realizează din propria inițiativă a contribuabililor ( persoane fizice sau juridice ), încasarea fiind realizată de către agenții fiscali.

2.2. Principalele impozite si taxe locale

Impozitele și taxele locale constituie venituri proprii ale bugetelor unităților administrativ- teritoriale și se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor înscrise în aceste bugete.

Din categoria impozitelor și taxelor locale fac parte:

impozitul pe clădiri;

impozitul pe teren;

taxa asupra mijloacelor de transport;

taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor;

taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate;

impozitul pe spectacole;

taxa hotelieră;

taxe speciale;

alte taxe locale.

În domeniul impozitelor și taxelor locale au avut loc numeroase modificări legislative care au vizat :

reglementarea nivelului impozitelor și taxelor locale, structura acestora, extinderea domeniului de aplicare, transferul de la bugetul statului către bugetul local a unor impozite și taxe , acordarea de competențe consiliilor locale ;

metodologia stabilirii impozitelor și taxelor locale, modelul formularelor de declarații pentru impozite și taxe locale, termenul de depunere a declarațiilor de către contribuabili, modul de întocmire a declarațiilor, sancțiunile aplicate contribuabililor în caz de nedeclarare a bunurilor impozabile;

controlul modului de stabilire și plată a impozitelor și taxelor locale, drepturile contribuabililor, drepturile și obligațiile organelor de control ale autorităților publice locale, regulile de procedură, prescripția dreptului de a stabili diferențe de impozite și taxe.

Impozitul pe clădiri

Impozitul pe clădiri este un impozit anual și este datorează de către orice persoană care are în proprietate o clădire situată în țara noastră. Regula este că plătitorul impozitului coincide cu proprietarul clădirii. Sunt și excepții: pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a colectivităților locale , concesionate, închiriate, date în administrare ori folosință, după caz, impozitul pe clădiri reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosință după caz.

Impozitul se stabilește prin aplicarea unor cote procentuale la o bază de calcul. Cotele sunt distincte în funcție de proprietarii clădirilor, persoane fizice sau persoane juridice. Astfel, pentru clădirile persoanelor fizice cota de impozitare este 0,1 %. Pentru clădirile aparținând persoanelor juridice cota de impozit este stabilită de către consiliile locale și poate fi cuprinsă între 0,25 % și 1,50 % .

Baza de calcul al impozitului o reprezintă valoarea impozabilă a clădirii, care diferă în funcție de proprietarul clădirii, persoană fizică sau juridică.

A ) Pentru clădirile proprietatea persoanelor fizice baza de impozitare o reprezintă valoarea clădirii determinată pe baza normelor de evaluare pe metru pătrat de suprafață construită, diferențiată în funcție de felul, destinația și locul unde sunt situate, construcțiile anexe sau spații cu alte destinație. Diferențierea lor se face și în funcție de materialele de construcție, gradul de confort determinat de existența unor instalații electrice, încălzire, canalizare, perioada în care au fost construite.

Pentru persoanele care dețin mai multe clădiri utilizate ca locuință care nu sunt închiriate unei alte persoane, impozitul pe clădiri se majorează cu 65 % pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu; cu 150% pentru cea de-a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu; cu 300% pentru cea de-a treia clădire în afara celei de la adresa de domiciliu.

B) Pentru clădirile care sunt în proprietatea persoanelor juridice baza de calcul este valoarea de inventar a clădirii, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii. În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe cale amortizării, valoarea impozabilă se reduce cu 15 %. Dacă clădirile nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referință, cota impozitului pe clădiri se stabilește de consiliul local / Consiliul General al Municipiului București între 10% și 20 %, iar pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referință, cota impozitului pe clădiri este între 30% și 40%. La determinarea impozitului pe clădiri se au în vedere atât clădirile aflate în funcțiune cât și cele în rezervă sau conservare.

Conform prevederilor legale sunt clădiri pentru care nu se datorează impozit ( art.250 din Codul Fiscal aprobat prin Legea nr. 123/ 2014 ).

Clădirile care au fost dobândite sau construite de o persoană în cursul anului, se impun cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care au fost dobândite. Impozitul se recalculează ca să reflecte perioada din an în care impozitul se aplică acelei persoane .

Clădirile demolate, înstrăinate sau distruse în cursul anului sunt eliminate de la impozitare cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs una dintre aceste situații. Scăderea de la impunere se acordă numai pentru partea de clădire demolată, înstrăinată sau distrusă.

Impozitul pe teren

" Contribuabilii care dețin în România teren situat în proprietate sa datorează pentru acesta impozit pe teren. Impozitul este anual și se plătește la bugetul local al unității administrativ- teritoriale în raza căreia este situat terenul." Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a colectivităților locale, concesionate, închiriate date în administrare ori în folosință, după caz, impozitul pe teren reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor

Impozitul pe teren se stabilește anual, în sumă fixă pe metru pătrat de teren diferențiat pe categorii de localități, iar în cadrul localităților pe zone. Pentru terenul din intravilanul localităților înregistrat la altă categorie de folosință decât cea de terenuri pentru construcții, impozitul se stabilește diferențiat pe categorii de folosință: teren arabil, pășune, fâneață, vie, livadă, pădure sau alt teren cu vegetație forestieră, teren cu apă, drumuri și căi ferate, teren neproductiv. Drumurile, căile ferate și terenul neproductiv sunt scutite de impozit. La calculul impozitului pentru terenul cu altă destinație se are în vedere și rangul localității, fiind atribuit un coeficient de corecție pentru fiecare rang. Pentru orice operațiune juridică efectuată de o persoană în cursul unui an, care are ca efect transferul dreptului de proprietate asupra unui teren, persoana încetează a mai datora impozitul pe teren începând cu prima zi a lunii următoare celei în care a fost efectuat transferul dreptului de proprietate asupra terenului. Impozitul pe teren se recalculează pentru a reflecta perioada din an în care impozitul se aplică acelei persoane. Impozitul se modifică începând cu data de întâi a lunii următoare dacă încadrarea terenului în funcție de poziție și categoria de folosință se modifică în cursul unui an. În situația în care se modifică rangul unei localități, impozitul pe teren se modifică pentru întregul teren situat în intravilan corespunzător noii încadrări, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a intervenit această modificare.

Impozitul pe teren se plătește până la datele de 31 martie și 30 septembrie inclusiv în rate egale.

Taxa asupra mijloacelor de transport

" Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat în România datorează o taxă anuală pentru mijlocul de transport." Taxa se plătește la bugetul local al colectivităților locale unde persoana își are domiciliul, sediul sau punctul de lucru.

Taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în funcție de tipul mijlocului de transport :

pentru mijloacele de transport reprezentate de autoturisme, autobuze, autocare, microbuze, alte vehicule cu tracțiune mecanică cu masa totală autorizată sub 12 tone, tractoare înmatriculate, motociclete, motorete și scutere ( cu tracțiune mecanică ) în funcție de capacitatea cilindrică a acestora prin înmulțirea fiecărui 500 cmc sau fracțiune din aceasta cu suma corespunzătoare conform art. 263 alin . ( 1 ) din Legea nr.123 din 2014 privind Codul fiscal;

în cazul unui ataș, taxa pe mijlocul de transport este de 50 % din taxa pentru motociclete, motorete și scutere ;

pentru autovehiculele de transport marfă cu masa totală autorizată de peste 12 tone, taxa se stabilește în funcție de sistemul de suspensie – pneumatică sau cu alt sistem de suspensie , numărul de axe și masa vehiculului ;

pentru remorci, semiremorci sau rulote taxa se stabilește în funcție de masa totală și suma stabilită pentru fiecare categorie în parte ;

pentru mijloacele de transport pe apă taxa se stabilește diferențiat pe feluri de mijloace de transport pe apă și suma legal stabilită.

Taxa asupra mijloacelor de transport se datorează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care mijlocul de transport a fost dobândit, iar în cazul înstrăinării, taxa asupra mijlocului de transport încetează să se mai datoreze de acea persoană începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care mijlocul de transport a fost înstrăinat sau radiat din evidența fiscală.

Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplică pentru cazurile prevăzute în art. 262 din Legea nr.123 din 2014 privind Codul fiscal.

Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și a autorizațiilor

Eliberarea certificatelor, avizelor sau altor autorizații de către compartimentele de specialitate ale colectivităților locale se face după plata taxelor prevăzute pentru fiecare caz în parte.

Certificatele, avizele și autorizațiile în domeniul construcțiilor, eliberate contribuabililor, sunt supuse unor taxe diferențiate, în funcție de suprafață, valoarea lucrărilor, destinația acestora și natura serviciilor prestate.

" Dintre principalele taxe menționez cele pentru:

eliberarea certificatului de urbanism ;

eliberarea autorizațiilor de construire ;

eliberarea autorizației de foraje sau excavări necesară studiilor geotehnice, ridicărilor topografice, exploatărilor de carieră, balastierelor, sondelor de gaze și petrol, precum și altor exploatări ;

eliberarea autorizației necesare pentru lucrările de organizare de șantier în vederea realizării unei construcții ;

eliberarea autorizației de amenajare de tabere de corturi, căsuțe sau rulote ori campinguri ;

eliberarea autorizației de construire pentru chioșcuri, tonete, cabine, spații de expunere, situate pe căile și spațiile publice, pentru amplasarea corpurilor și a panourilor de afișaj, a firmelor și reclamelor ;

eliberarea autorizației de desființare, totală sau parțială, a unei construcții ;

prelungirea unui certificat de urbanism sau a unei autorizații de construire ;

eliberarea unei autorizații privind lucrările de racorduri și branșamente la rețele publice de apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică, telefonie și televiziune prin cablu. "

Consiliul local stabilește pentru eliberarea unei autorizații pentru desfășurarea unei activități economice o taxă între 0 și 13 lei inclusiv în mediul rural și între 0 și 69 lei inclusiv în mediul urban, pentru eliberarea autorizațiilor sanitare de funcționare între 0 și 17 lei inclusiv, pentru eliberarea de copii heliografice de pe planuri cadastrale sau de pe alte asemenea planuri o taxă între 0 și 28 lei inclusiv, iar pentru eliberarea certificatelor de producător taxa este între 0 și 69 lei inclusiv.

Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate

Persoanele care beneficiază de servicii de reclamă și publicitate în România în baza unui contract sau a unui alt fel de înțelegere încheiată cu altă persoană datorează taxa pentru aceste servicii, cu excepția serviciilor de reclamă și publicitate realizate prin mijloacele de informare în masă scrise și audiovizuale. Consiliul local stabilește cota taxei, aceasta fiind cuprinsă între 1% și 3 %. Taxa se plătește la bugetul local al unității administrativ- teritoriale în raza căreia individul prestează serviciile de reclamă și publicitate.

Orice individ care utilizează un panou, afișaj sau structură de afișaj pentru reclamă și publicitate într-un loc public datorează plata taxei anuale către bugetul local în raza căreia este amplasat panoul, afișajul sau structura de afișaj respectivă.

Impozitul pe spectacole

" Impozitul pe spectacole se datorează de orice individ care organizează o competiție sportivă o manifestare artistică, sau altă activitate distractivă în România și se plătește la bugetul local al unității administrativ- teritoriale în raza căreia are loc manifestarea artistică, competiția sportivă sau altă activitate distractivă. "

Determinarea impozitului se face diferențiat în funcție de natura activității :

pentru spectacole de teatru , prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau competiție sportivă sau alte manifestări artistice, impozitul se stabilește prin aplicarea unor cote de impozitare la suma încasată din vânzarea biletelor de intrare și a abonamentelor ;

pentru manifestările artistice sau alte activități distractive care au loc într-o videotecă sau discotecă, acest impozit se calculează pe baza suprafeței incintei exprimată în metrii pătrați cu suma stabilită de reglementările legale, ajustată cu un coeficient de corecție corespunzător rangului localității

Taxa hotelieră

Pentru șederea în stațiunile turistice se poate institui o taxă de 1% aplicată la tarifele de cazare practicate de unitățile de cazare de către consiliul local. Taxa se încasează de către persoanele juridice prin intermediul cărora se realizează cazarea, o dată cu luarea în evidență a persoanelor cazate. Obligația de a vărsa taxa colectată la bugetul local al colectivităților locale în raza căreia este situată aceasta revine unității de cazare.

Taxe speciale, alte taxe locale

Consiliile locale pot prevede taxe speciale pentru funcționarea unor servicii publice locale în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.45 din 2010 privind finanțele publice locale.

Codul fiscal aprobat prin Legea nr. 571 din 2010 prevăd posibilitatea instituirii de către consiliile locale, Consiliul General al Municipiului București sau consiliile județene a unor taxe pentru: utilizarea temporară a locurilor publice, pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectură și arheologice, pentru deținerea sau utilizarea echipamentelor și utilajelor utilizate în vederea obținerii de venituri care folosesc infrastructura publică locală, taxe pentru activitățile cu impact asupra mediului înconjurător.

Taxele de timbre

Taxele de timbru, deși au în majoritate caracterul de impozite directe au fost asimilate în practica bugetară impozitelor indirecte. Acestea reprezintă o categorie de venituri care se realizează în mod frecvent, cu o anumită regularitate la buget, prin plăți ocazionale efectuate de diferite categorii de plătitori.

Taxele de timbru se mai caracterizează prin următoarele :

este o plată neechivalentă pentru serviciile prestate ;

plătitorul taxei este individualizat numai în momentul în care solicită prestarea unor servicii ;

taxa se datorează numai dacă instituția prestează un serviciu pentru persoanele solicitante ;

unele taxe se datorează numai de persoanele fizice sau numai de persoanele juridice, iar pentru altele sunt plătitori atât persoanele fizice cât și persoanele juridice.

După natura și obiectul lor taxele de timbru se grupează pe mai multe categorii, cele mai importante sunt taxele judiciare de timbru, taxele de timbru pentru activitatea notarială și taxele de timbru extrajudiciare.

Taxele judiciare se achită pentru cererile și acțiunile introduse în instanțele judecătorești, aceste fiind stabilite prin lege în mod diferențiat după cum obiectul cererii sau acțiunii este sau nu evaluabil în bani. Determinarea taxelor judiciare de timbru este realizată de către de instanța de judecată și se achită anticipat în numerar sau prin virament în contul bugetului local . Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.

Pentru activitatea notarială taxele de timbru asigură persoanelor fizice și juridice constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum și exercițiul drepturilor și ocrotirea intereselor, în conformitate cu legea. Activitatea notarială se realizează de către notarii publici prin acte notariale și consultații juridice notariale.

Taxele de timbru se datorează de persoanele fizice și de persoanele juridice care solicită îndeplinirea actelor și a serviciilor notariale. În funcție de natura actelor întocmite și a serviciilor prestate, taxele de timbru sunt stabilite în cote procentuale regresive, în cote procentuale proporționale și în sume fixe.

Taxele extrajudiciare de timbru se datorează pentru eliberarea certificatelor de orice fel, eliberarea sau preschimbarea actelor de identitate, eliberarea permiselor de vânătoare și de pescuit, examinarea conducătorilor de autovehicule în vederea obținerii permisului de conducere, înmatricularea autovehiculelor și a remorcilor, precum și alte servicii prestate.

Taxele extrajudiciare de timbru se stabililesc în sume fixe pe tipuri de servicii prestate și se datorează bugetelor locale. Plătitorii sunt persoanele fizice și persoanele juridice solicitanți ai serviciilor supuse acestor taxe. Taxele se plătesc anticipat prestării serviciilor.

III. Cheltuielile bugetului local

" Considerate global, cheltuielile publice locale reprezintă cheltuieli aprobate și efectuate din bugetele locale, din bugetele instituțiilor și serviciilor publice de interes local și din bugetele activităților finanțate integral din venituri extrabugetare, în limita și destinația stabilită prin bugetele respective. "

Cheltuielile publice apar în cea de-a doua fază a funcției de repartiție a finanțelor publice, respectiv cea a repartizării resurselor financiare publice pe diferite destinații și reflectă utilizarea efectivă a resurselor pentru realizarea obiectivelor (necesitățile publice de bunuri și servicii considerate prioritare pentru perioada curentă) cuprinse în programele guvernamentale și locale privind activitatea sociala și de alta natura desfășurată de acestea.

" Cheltuielile publice sunt plăți efectuate din resurse mobilizate pe diferite căi, pentru achiziția de bunuri sau prestări de servicii necesare pentru îndeplinirea diferitelor obiective: servicii publice generale, acțiuni social-culturale, acțiuni economice. "

Cheltuielile publice cuprind:

cheltuieli efectuate de administrațiile publice centrale din fonduri bugetare, extrabugetare și fonduri speciale;

cheltuieli efectuate de administrațiile publice locale din fonduri bugetare și extrabugetare.

Clasificația economică a cheltuielilor bugetelor locale

Clasificația economică clasifică cheltuielile după natura și efectul lor. În cadrul acesteia se folosesc doua criterii de grupare:

primul conform căruia cheltuielile se împart în cheltuieli curente ( de funcționare ) și cheltuieli de capital ( cu caracter de investiție );

al doilea conform căruia cheltuielile se împart în cheltuieli ale serviciilor publice și administrative și cheltuieli de transfer ( de redistribuire ).

Scopul cheltuieililor curente este de a asigurare desfășurarea activității și întreținerea curentă a instituțiilor publice. Denumite și cheltuieli reale, din punct de vedere economic, ele definesc procese de consum al resurselor definitiv, neavând nicio posibilitate de a înregistra încasări care pe viitor să le acopere.

Denumite și cheltuieli economice, cheltuielile de capital au ca obiectiv achiziția de bunuri, echipamente, clădiri care au ca scop fie modernizarea, fie dezvoltarea. Aceste cheltuieli au un impact favorabil asupra dezvoltării locale în ansamlu, iar acest lucru se datorează efectului de creare de produs national.

Din punct de vedere economic și juridic, este necesar existența unui raport optim între cheltuielile curente și cele de capital. Consiliul local are oportunitatea de a stabili limitele acestor cheltuieli într-un mod neîngradit, plecându-se de la dimensiunea considerată optimă pentru fiecare în parte, acestea fiind influențate în mod direct de modul concret de atribuire a cheltuielilor publice între autoritățile centrale și locale.

Clasificația funcțională a cheltuielilor bugetelor locale

Clasificația funcțională folosește drept criteriu destinația cheltuielilor, adică domeniile, ramurile, și sectoarele spre care sunt dirijate resursele financiare publice și alte destinații ale cheltuielilor legate de efectuarea unor transferuri între diferite nivele ale administrațiilor publice, plata dobânzilor și datoria publică sau constituirea de rezerve la dispoziția autorității executive. Ele reflectă obiectivele politicii financiare a statului. Permite evaluarea modului de alocare a fondurilor publice pentru unele activități sau obiective care definesc necesitățile publice.

În bugetul de stat structura funcțională a cheltuielilor este:

Partea I : Servicii publice generale;

Partea II : Apărare, ordine publică și siguranță națională;

Partea III : Cheltuieli social culturale ;

Partea IV : Servicii și dezvoltare publică, locuințe, mediu si ape;

Partea V : Acțiuni economice;

Partea VI : Alte acțiuni în care este cuprinsă și cercetarea științifică;

Partea VII : Transferuri din bugetul de stat;

Partea VIII : Împrumuturi acordate;

Partea IX : Plăți de dobânzi și alte cheltuieli aferente datoriei publice;

Partea X : Rambursări de împrumuturi;

Partea XI : Fondul de rezervă;

Partea XII : Excedent, deficit.

Conform Legii nr. 273/ 2013 privind finanțele publice locale , cheltuielile care se prevăd în bugetele proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și al municipiului București sunt următoarele :

Autorități publice și acțiuni externe

– autorități executive

Alte servicii publice generale :

a/ fondul de rezervă bugetară la dispoziția autorităților administrației publice locale ;

b/ fondul de garantare a împrumuturilor externe, contractate/ garantate de stat ;

c/ fondul de garantare a împrumuturilor externe, contractate/ garantate de autoritățile administrației publice locale ;

d/ servicii publice comunitare de evidența a persoanelor ;

e/ alte servicii publice generale.

Dobânzi

Tranferuri cu caracter general între diferite niveluri administrației

transferuri din bugetele locale pentru instituțiile de asistență socială pentru persoanele cu handicap

5.Apărare

apărare națională( centre militare)

6.Ordine publică și siguranță națională

a/ poliție comunitară ;

b/ protecție civilă și protecția contra incediilor

Invățământ :

a/ învățământ preșcolar și primar

b/ învătîmânt secundar

c/ învățământ postliceal

d/ învățământ special

e/ servicii auxiliare pentru educație

f/ alte cheltuieli n domeniul învățământului

Sănătate

a/ servicii medicale n unitățile sanitare cu paturi : spitale generale

b/ alte cheltuieli în domeniul sănătății : alte instituții și acțiuni sanitare

Cultură, recreere și religie

a/ servicii culturale :

biblioteci publice comunale, orăsenețti, municipale

muzee

instituții publice de spectacole și concerte

școli populare de arte și meserii

case de cultură

cămine culturale

centre pentru conservarea si promovarea culturii tradiționale

consolidarea și restaurarea monumentelor istorice

alte servicii culturale

b/ servicii recreative și sportive

sport

tineret

întreținere grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive și de agrement

c/ servicii religioase

d/ alte servicii în domeniul culturii, recreerii și religiei

Asigurări și asistență socială :

a/ asistență socială în caz de boli și invalidități

b/ asistență socială pentru familie și copii

c/ ajutoare pentru locuințe

d/ creșe

e/ prevenirea excluderii sociale : ajutor social ; cantine de ajutor social ;

f/ alte cheltuieli n domeniul asigurării și asistenței sociale

Locuințe, servicii și dezvoltare publică

a/ locuințe

b/ alimentare cu apă și amenajări hidrotehnice

c/ iluminat public și electrificări rurale

d/ alimentarea cu gaze naturale în localități

e/ alte servicii în domeniul locuințelor, serviciilor și dezvoltării comunale

Protecția mediului

a/ salubritate și gestionarea deșeurilor

b/ canalizare și tratarea apelor reziduale

Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă

a/ acțiuni generale economice și comerciale

Combustibil și energie

a/ energie termică

b/ alti combustibili

c/ alte cheltuieli privind combustibilii și energia

Agricultura, silvicultura, piscicultura și vânătoarea

Transporturi

a/ transport rutier : drumuri, poduri,transport n comun, străzi

b/ alte cheltuieli n domeniul transporturilor

Alte acțiuni economice

a/ Fondul Român de Dezvoltare Sociala

b/ zone libere

c/ turism

d/ proiecte de dezvoltare multifuncțională

e/ alte acțiuni economice.

Execuția cheltuielilor bugetului local

În procesul execuției bugetare cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze : angajarea, lichidare, ordonanțare, plată.

Angajarea cheltuielilor

Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și potrivit destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice și cu respectarea dispozițiilor legale.

Concretizarea angajării cheltuielilor publice se realizează printr-un contract din care rezultă faptul că o entitate publică își asumă obligația de a plăti o sumă de bani, conform prevederilor legale către o altă persoană fizică sau juridică. Angajarea poate avea loc ca urmare a luării unei decizii proprii, luate în mod autonom și care prin intermediul unui contract exprimă acordul între autoritatea publică și beneficiarul sumei .

Contractul dă naștere unor drepturi și obligații reciproce, care trebuie respectate. Nici o cheltuială nu se poate angaja peste limita creditelor bugetare aprobate este regula primordială în angajarea unei cheltuieli.

Angajarea oricărei cheltuieli din fonduri publice îmbracă două forme de angajament:

Angajamentul legal – fază în procesul execuției bugetare reprezentând orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obligație pe seama fondurilor publice.

Angajamentul bugetar – orice act prin care o autoritate competentă, potrivit legii, afecteaza fonduri publice unor anumite destinații, în limita creditelor bugetare aprobate.

Angajamentele bugetare pot fi:

angajamente bugetare individuale;

angajamente bugetare globale.

Lichidarea cheltuielilor

Este faza în procesul execuției bugetare în care se verifică existența angajamentelor, se determină sau se verifică realitatea sumei datorate, se verifică condițiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care să ateste operațiunile respective.

Ordonanțarea cheltuielilor

Este faza în procesul execuției bugetare în care se confirmă că livrările de bunuri au fost efectuate sau alte creanțe au fost verificate și că plata poate fi realizată. Persoana desemnată de ordonatorul de credite confirmă că există o obligație certă și o sumă datorată, exigibilă la o anumită dată, și în acest caz ordonatorul de credite bugetare poate emite „Ordonanțarea de plată” pentru efectuarea plății.

Plata cheltuielilor

Plata cheltuielilor este faza finală a execuției bugetare prin care instituția publică este eliberată de obligațiile sale față de terții-creditori.

Plata cheltuielilor se efectuează de persoanele autorizate care, potrivit legii, poartă denumirea generică de contabil, în limita creditelor bugetare și destinațiilor aprobate în condițiile dispozițiilor legale, prin unitățile de trezorerie și contabilitate publică la care își au conturile deschise, cu excepția plăților în valută, care se efectuează prin bănci, sau a altor plăți prevăzute de lege să se efectueze prin bănci.

IV. Analiza bugetului local al comunei Ludești în perioada 2010 – 2014

4.1. Prezentarea comunei Ludești

Comuna Ludești are o suprafață totală de 8593 ha, fiind amplasată în partea central-vestică a județului Dâmbovița, la limita cu județul Argeș, în bazinul superior al pârâului Potop.

Numele localităților aflate în administrație: Ludești, Telești, Miloșari, Scheiu de Sus, Potocelu, Scheiu de Jos.

Comuna Ludești are o populație de 5137 persoane. În comuna există 5 grădinițe, 5 școli.

Activitățile specificei zonei sunt:

Agricultură (se cultivă porumb, ovăz, cartofi);

Pomicultură (livezi de prun și măr);

Creșterea vitelor;

Confecționarea și arderea cărămidei în mod traditional;

Prelucrarea fructelor prin distilare sau uscare.

Activități economice principale:

Industrie;

Comerț;

Transport;

Servicii.

Pe raza comunei funcționează 56 agenți economici.

Structura agenților economici – după modelul de organizare:

SA 0;

SRL 7;

persoane fizice autorizate 49;

intreprinderile individuale 0.

4.2 Analiza veniturilor bugetului local

Situația veniturilor totale încasate pe perioada analizată la comuna Ludești se prezintă în tabelul nr. 1 “Venituri totale încasate”.

Tabelul nr. 1 Venituri totale încasate ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

Din datele prezentate rezultă că veniturile totale încasate au crescut de la 5.549.892 lei în anul 2010 la 8.719.222 milioane lei în anul 2011. În anul 2012 s-a cunoscut o scădere semnificativă până la 3.459.870 lei a veniturilor totale încasate, iar în anul 2014 veniturile totale încasate au crescut până la valoarea de 4.758.077 lei.

Graficul Nr. 1 Evoluția venituri totale încasări realizate ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

Din graficul nr. 1 „Evoluția venituri totale încasări realizate” se poate observa că se înregistrează o creștere semnificativă în anul 2011 a veniturilor totale încasate față de 2010, când creșterea față de 2010 este cu 157,10%. Această creștere a veniturilor totale încasate se datorează faptului că în anul 2011 s-a accesat fonduri europene nerambursabile în valoare de 4.280.826 lei, această investiție având ca destinație asfaltare de drumuri comunale și sistemul centralizat de canalizare. Cea mai semnificativă scădere a veniturilor totale încasate este în anul 2012, când scăderea față de 2011 este cu 160,31%. Această scădere este datorată gradului scăzut de colectare a impozitelor și taxelor locale datorate de persoanele fizice și persoanele juridice, precum și reducerea cuantumului sumelor și cotelor defalcate din impozitul pe venit și TVA primite de la bugetul de stat.

Veniturile curente cuprind veniturile fiscale și veniturile nefiscale. Situația realizărilor pe perioada 2010 – 2014 a acestora se prezintă în tabelul nr.2 „Venituri curente”

Tabelul nr. 2 Venituri curente ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

Graficul Nr. 2 Evoluția veniturilor curente ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

În sume absolute, veniturile curente au cunoscut o creștere în anul 2011 față de 2010. În anul următor ( 2012 ) se înregistreaza o scădere a veniturilor curente, iar în anul 2013 ca și în anul 2014 se observă o tentință de creștere a veniturilor curente ( graficul nr. 2 “Evoluția veniturilor curente” ).

Graficul Nr. 3 Evoluția veniturilor fiscale și veniturilor nefiscale în total venituri curente ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

Veniturile curente se așează în cea mai mare parte pe veniturile fiscale, acestea deținând ponderea cea mai mare : 98, 58% în anul 2010, 98,39% în 2011, 98,14% în 2012, 95,36% în 2013 și 97,71% în anul 2014. ( grafic nr. 3 “Evoluție veniturilor fiscale și veniturilor nefiscale în total venituri curente” ).

Veniturile fiscale au avut o evoluție fluctuantă, înregistrând atât creșteri, cât și scăderi. În anul 2011 veniturile fiscale au crescut față de anul 2010 cu 8,46%, în anul 2012 acestea au scăzut cu 21,56% față de anul 2011. În anul 2014 veniturile fiscale înregistrează o creștere de 12,69% față de anul 2013. Evoluția veniturilor fiscale este evidențiată cu ajutorul graficului nr. 4 “ Evoluția veniturilor fiscale”.

Graficul Nr. 4 Evoluția veniturilor fiscale ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

De asemenea, și venituri nefiscale au avut fluctuații. În anul 2011 veniturile nefiscale au crescut cu 19,46% față de anul 2010, în 2012 au înregistrat o ușoară scădere de 5,10% față de anul 2011, în anul 2013 au avut o creștere semnificativă de 67,76% față de anul 2012 și în anul 2014 au înregistrat o scădere semnificativă de 81,78% față de anul 2013. Graficul nr. 5 reflectă evoluția veniturilor nefiscale în perioada 2010 – 2014.

Graficul Nr. 5 Evoluția veniturilor nefiscale ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

Veniturile din impozite și taxe datorate de persoanele fizice și de persoanele juridice sunt formate din: impozitul pe clădiri, impozitul pe teren și impozitul pe mijloace de transport. Situația veniturile din impozite și taxe datorate de persoanele fizice și de persoanele juridice pe perioada 2010 – 2014 se prezintă în tabelul nr.3 “Venituri din impozite și taxe datorate de persoanele fizice și de persoanele juridice”.

Tabelul nr. 3 Venituri din impozite și taxe locale datorate de persoanele fizice și de persoanele juridice ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

Impozitul pe clădiri datorat de persoanele fizice dețin ponderea cea mai mare în total impozit pe clădiri, și anume: în anul 2010 97,48%, în anul 2011 88,15%, în anul 2012 92,31%, în anul 2013 91,37% și în anul 2014 90,77% ( graficul nr. 6 “ Structura impozitului pe clădiri” ).

Graficul Nr. 6 Structura impozitului pe clădiri ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

Impozitul pe terenul extravilan deține ponderea cea mai mare în total impozit pe teren. În anul 2010 ponderea cea mai mare în total impozit pe teren este deținută de impozitul pe teren datorat de persoanele juridice, și anume de 50,92%. În următori anii, ponderea cea mai mare este reprezentată de impozitul pe terenul extravilan, și anume: 47,11% în 2011, 52% în 2012, 48,55% în 2013 și 44,46% în 2014 ( graficul nr. 7 “ Structura impozitului pe teren” ).

Graficul Nr. 7 Structura impozitului pe teren ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

În cazul impozitului pe mijloace de transport, ponderea cea mai mare este deținută de impozitul pe mijloace de transport datorat de persoanele fizice, si anume: 92,93% în 2010, 93,46% în 2011, 89,44% în 2012, 84,85% în 2013 și 90,74% în 2014 ( graficul nr. 8 “ Structura impozitului pe mijloace de transport” ).

Graficul Nr. 8 Structura impozitului pe mijloace de transport ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

Graficul Nr. 9 Evoluția veniturilor din impozite și taxe locale datorate de persoanele fizice și de persoanele juridice ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

Graficul nr. 9 „Evoluția veniturilor din impozite și taxe datorate de persoanele fizice și de persoanele juridice” reflectă evoluția veniturilor din impozite și taxe datorate de persoanele fizice și persoanele juridice, care este o evoluție ascendentă. Valoarea maximă se înregistrează în anul 2013 ( 309.480 lei ).

În ceea ce privește ponderea impozitelor și taxelor datorate de persoanele fizice și persoanele juridice, impozitul pe terenuri prezintă ponderea cea mai mare în total venituri: 42,61% în 2010, 40,80% în 2011, 40,35% în 2012, 41,29% în 2013 și 42,32% în 2014 ( grafic nr. 10 „Evoluția structurii impozitelor datorate de persoanele fizice și de persoanele juridice).

Grafic nr. 10 Evoluția structurii impozitelor locale datorate de persoanele fizice și de persoanele juridice ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

Veniturile din cote și sume defalcate din impozitul pe venit și din taxa pe valoare adăugată se prezintă astfel:

Tabelul nr. 4 Cote și sume defalcate din impozitul pe venit și TVA ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

Graficul Nr. 11 Evoluția veniturilor din cote și sume defalcate din impozitul pe venit și TVA ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

Graficul nr. 11 “Evoluția veniturilor din cote și sume defalcate din impozitul pe venit și TVA” pune foarte bine în evidență modul în care evoluează veniturilor din cote și sume defalcate din impozitul pe venit și TVA. În anul 2011 se observă o creștere față de anul 2010, când creșterea față de 2010 este cu 107,24 %. În anul 2012 se înregistrează o scădere a veniturilor din cote și sume defalcate din impozitul pe venit și TVA de 19,26 % față de anul precendent. În anul 2013 se manifestă o tendință de creștere de 122,14% față de anul 2012, iar în anul 2014 se înregistrează o creștere de 115,87% față de 2013.

Graficul Nr. 12 Evoluția veniturilor încasate ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

Din reprezentarea grafică se observă că dintre componentele veniturilor totale, veniturile din cote și sume defalcate din impozitul pe venit și TVA dețin ponderea cea mai mare. Acest lucru, pune în evidență dependența în cea mai mare parte a posibilității de realizare a programelor de dezvoltare a localității de sumele alocate de la bugetul statului, fie prin legea bugetului de stat, fie prin hotărâri de consiliu județean. Deși modalitatea de alocare, este reglementată formal prin lege, faptul că în perioada analizată a fost lăsată la latitudinea consiliului local de a alege anumite criterii de repartizare pentru o parte din sume, a existat suspiciunea că alocarea sumelor la bugetele locale sunt încă influențate de factorul politic.

Veniturile din impozite și taxe locale au un aport mic față de cotele și sumele defalcate de la bugetul statului, dar acestea sunt importante deoarece reflectă faptul că autoritatea locală trebuie să se preocupe de organizarea în bune condiții a activității de colectare a acestora, deoarece, sunt veniturile care reflectă efortul comunității de susținere a activității cosiliului local în realizarea politicilor publice la nivel local.

Subvențiile primite de la bugetul de stat și de la alte administrații se prezintă în tabelul nr. 5 „Subvenții de la bugetul de stat și de la alte administrații”.

Tabelul nr. 5 Subvenții de la bugetul de stat și de la alte administrații ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

În perioada 2010 – 2014 au fost acordate subvenții bugetului local, în sumă de 407.799 lei în 2010, în sumă de 508.705 lei în 2011, în sumă de 233.133 lei în 2012, în sumă de 311.809 lei în 2013, în sumă de 275.558 lei în 2014.

Anual, prin Legea bugetului de stat se aprobă nivelul și destinația sumelor alocate sub formă de subvenții. Subvențiile de la bugetul statului au fost pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței cu lemne,cărbuni,combustibili petrolieri.

În ceea ce privește ponderea deținută de subvenții în venituri totale este redusă, și anume: 7,34% în anul 2010, 5,83% în anul 2011, 6,73% în anul 2012, 7,2% în anul 2013 și 5,79% în anul 2014.

Graficul nr. 13 “Evoluția subvențiilor primite de la bugetul de stat și de la alte administrații în total venituri” ne ajută să evidențiem evoluția subvențiilor în venituri totale.

Graficul Nr. 13 Evoluția subvențiilor primate de la bugetul de stat și de la alte administrații în total venituri ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

4.3. Analiza cheltuielilor bugetului local

Cea de-a doua componentă a bugetului local o reprezintă cheltuielile.

Din punct de vedere al clasificației funcționale, cheltuielile cuprinse în bugetul local al comunei Ludești, se împart în : autorități publice, apărare, ordine publică și siguranță națională, învățământ, cheltuieli social – culturale, sănătate, asistentă socială, servicii și dezvoltare publică, acțiuni economice. Această clasificare are la bază criteriul instituțiilor prin care se efectuează cheltuieli publice.

Pentru o analiză completă, cheltuielile trebuie analizate sub cele două aspecte principale ale clasificației bugetare, atât a clasificației economice cât și a clasificației funcționale.

Clasificația economică împarte cheltuielile după natura și efectul lor, iar clasificația funcțională după destinația lor.

Conform clasificației economice, cheltuielilor totale, cheltuielile curente și cheltuielile de capital se prezintă astfel( tabelul nr. 6 „Cheltuieli totale, cheltuieli curente și cheltuieli de capital”):

Tabelul nr. 6 Cheltuieli totale, cheltuieli curente și cheltuieli de capital ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

Așa cum rezultă din datele prezentate, cheltuielile totale ale bugetului local au cunoscut fluctuații, valoarea maximă înregistrându-se în anul 2011 ( 8.698.842 lei ). Fluctuațiile înregistrate au fost determinate de mai multe evenimente,dintre principalele evenimente menționăm: în anul 2011 s-a accesat fonduri europene nerambursabile în valoare de 4.280.826 lei, având ca destinație asfaltare de drumuri comunale și sistemul centralizat de canalizare. În totalul cheltuielilor, ponderea cea mai mare este deținută de cheltuielile curente. Pentru a evidenția cât mai bine evoluția în timp a cheltuielilor am întocmit graficul nr. 14 „Evoluția cheltuielilor bugetului local” .

Graficul Nr. 14 Evoluția cheltuielilor bugetului local ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

În ceea ce privește ponderea deținută de cheltuielile curente în cheltuielile totale, aceasta este evidențiată cu ajutorul graficului nr. 15 și se prezintă astfel: 87, 18% în 2010, 89,97% în 2011, 90,09% în 2012, 91,78% în 2013 și 92,03% în 2014. De asemenea, în graficul nr. 15 sunt prezentate cheltuielile de capital dețin o ponderă redusă în cheltuielile totale ale bugetului local, și anume: 12,81% în 2010, 11,45% în 2011, 11,08% în 2012, 8,21% în 2013 și 8,27% în 2014.

Graficul Nr. 15 Evoluția cheltuielilor curente și de capital în cheltuielile totale ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

Cheltuielile de capital au următoarele destinații:

active fixe: construcții, mașini, echipamente și mijloace de transport, mobilier, aparatură birotică și alte active corporale

alte active fixe ( inclusiv reparații capitale )

Tabelul nr. 7 Cheltuieli de capital ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

Cheltuielile cu activele fixe dețin ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor de capital. Situația ponderii deținută de cheltuieli cu activele fixe în totalul cheltuielilor de capital se prezintă astfel: 89,68% în 2010, 92,98% în 2011, 63,09% în 2012, 90,46% în 2013 și 90,63% în 2014. Cheltuielile cu alte active fixe deține o pondere scăzută în totalul cheltuieilor de capital. Pentru a evidenția evoluția cheltuielilor cu activele fixe și alte active fixe în totalul cheltuielilor de capital am realizat graficul nr. 16 “Evoluția cheltuielilor cu active fixe și alte active fixe”.

Graficul Nr. 16 Evoluția cheltuielilor cu active fixe și alte active fixe în totalul cheltuielilor de capital ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

Cheltuielile curente ale bugetului local sunt formate din cheltuieli de personalul și cheltuieli cu bunuri și servicii, acestea fiind prezentate în tabelul nr. 8 „Cheltuieli curente”

Tabelul nr. 8 Cheltuieli curente ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

Conform datelor prezentate în tabel, atât cheltuielile de personal cât și cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut de la an la an. Cheltuielile de personal dețin ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor curente.

Cheltuielile cu bunuri servicii cuprinde:

Bunuri și servicii: furnituri de birou, materiale pentru curățenie, încălzit, iluminat și forță motrică, apă, canal și salubritate, carburanți și lubrifianți, piese de schimb, poștă, telecomunicații, radio, tv, internet, materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional, alte buniri și servicii pentru întreținere și funcționare;

Reparații curente;

Deplasări, detașări, transferări: deplasări interne, detașări, transferări;

Cărți, publicații și materiale documentare;

Pregătire profesională;

Alte cheltuieli: alte cheltuieli cu bunuri și servicii.

În perioada 2010 – 2014, cheltuielile cu bunuri și servicii se prezintă în tabelul nr. 9 “Cheltuieli cu bunuri și sevicii”.

Tabelul nr. 9 Cheltuieli cu bunuri și servicii ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

În structura cheltuielilor cu bunuri și servicii ponderea cea mai mare este deținută de: alte cheltuieli, bunuri și servicii și reparații curente.

În anul 2010, ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor cu bunuri și servicii este deținută de alte cheltuieli, și anume: 58,72%, urmată de bunuri și servicii având o pondere de 34,77%, iar reparațiile curente reprezintă 5,20%. În anul 2011, alte cheltuieli dețin ponderea cea mai mare de 38,46%, bunurile și serviciile dețin ponderea de 37,66%, iar reparații curente 22,64% din totalul cheltuielilor cu bunuri și servicii. În anul 2012, bunurile și serviciile dețin ponderea cea mai mare de 47,96%, alte cheltuieli dețin ponderea de 23,56%, iar reparațiile curente dețin 19,39%. În anul 2013, ponderea cea mai marea este deținută de bunuri și servicii, și anume 63,61%, urmată de cea reparațiilor curente 17,16%, iar alte cheltuieli dețin o pondere de 13,10%. În anul 2014, ponderea cea mai mare este deținută de bunuri și servicii de 77,66%, apoi alte cheltuieli cu ponderea de 14,67% și reparații curente dețin ponderea de 6,51%.

Structura cheltuielilor cu bunuri și servicii este evidențiată cu ajutorul graficului nr.17 „Evoluția cheltuielilor cu bunuri și sevicii”.

Graficul Nr. 17 Evoluția cheltuielilor cu bunuri și servicii ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

Graficul Nr. 18 Evoluția cheltuielilor de personal și cheltuielilor cu bunuri și servicii ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

Graficul nr. 18 reflectă evoluția cheltuielilor de personal și a cheltuielilor cu bunuri și servicii. În anul 2014 s-a înregistrat valoarea cea mai mare atât la cheltuielile de personal, cât și la cheltuielile cu bunuri și servicii.

Componența cheltuielilor conform clasificării funcționale este redată în tabelul nr. 10 “Evoluția cheltuielilor totale”.

Tabelul nr. 10 Evoluția cheltuielilor totale ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

Așa cum rezultă din datele prezentate, cheltuielile bugetului local au cunoscut fluctuații.În perioada analizată 2010 – 2014 , în totalul cheltuielilor, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile de la capitolul învățământ, servicii și dezvoltare publică, servicii de asistență socială. Pentru a pune mai bine în evidență evoluția în timp a cheltuielilor bugetului local am întocmit Graficul nr. 19 ” Evoluția cheltuielilor bugetului local” .

Graficul Nr. 19 Evoluția cheltuielilor bugetului local ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

Cheltuielile de la capitolul învățământ în anul 2011 înregistrează o creștere față de anul 2010, când creșterea este de 21,24% față de 2010. În anul 2013 se înregistrează o creștere a cheltuielilor cu învățământul față de anul 2012, când creșterea este de 26,09% față de 2012, iar în anul 2014 cheltuielile au tot o evoluție ascendentă, cand înregistrează o creștere de 17,45% față de 2013.

Cheltuielile cu învățământul dețin o ponderă mare în cheltuielile totale, și anume: 24,65% în 2010, 17,96% în 2011, 47,34% în 2012, 50,82% în 2013, 51,58% în 2014. Pentru a evidenția cât mai bine evoluția cheltuielilor cu învățământul am întocmit graficul nr. 20 “Evoluția cheltuielilor cu învățământul”.

Graficul Nr. 20 Evoluția cheltuielilor cu învățământul ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

În ceea ce privește structura cheltuielilor cu învățământul aceasta se prezintă in tabelul nr. 12 “Structura cheltuielilor cu învățământul”:

Tabelul nr. 11 Structura cheltuielilor cu învățământul ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

Din datele prezentate se observă că ponderea cea mai mare în cheltuielile cu învățământul este deținută de învățământul secundar, și anume: 54,57% în anul 2010, 58,24% în anul 2011, 62,49% în anul 2012, 53,86% în anul 2013 și 55,47% în anuș 2014. Ponderea deținută de învățământul preșcolar și primar este următoarea: în anul 2010 45,42%, în anul 2011 41,75%, în anul 2012 37,50%, în anul 2013 46,13% și în anul 2014 44,52%. Evoluția structurii cheltuielilor cu învățământul este reprezentată în graficul nr. 22 (Graficul Nr. 21 Evoluția cheltuielilor cu învățământul ).

Graficul Nr. 21 Evoluția cheltuielilor cu învățământul ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

Cheltuielile cu asigurări și asistență social înregistrează în anul 2010 valoarea cea mai mare (1.192.422 lei ), urmând a avea în următori anii o tendință descendentă: în anul 2011 scade cu 64,43% față de anul 2010, în anul 2012 scade cu 19,84% față de anul 2011, în anul 2013 crește cu 23,30% față de anul 2012, în anul 2014 scade cu 14,49% față de anul 2013.

Graficul Nr. 22 Evoluția cheltuielilor cu asigurări și asistență socială ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

Acest grafic evidențiază evoluția cheltuielilor cu asigurări și asistență scocială în perioada 2010 – 2014.

Cheltuielile cu asigurări și asistență socială au următoarele destinații:

Asistență socială în caz de boli și invalidități;

Asistență socială pentru familie și copii;

Prevenirea excluderii sociale și ajutor social.

Tabelul nr. 12 „ Structura cheltuielilor cu asigurări și asistență socială” reflectă structura cheltuielilor cu asigurări și asistență socială în perioada 2010 – 2014.

Tabelul nr. 12 Structura cheltuielilor cu asigurări și asistență socială ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

Graficul Nr. 23 Evoluția structurii cheltuielilor cu asigurări și asistență socială ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

Graficul nr. 23 reflectă ponderile deținute de asistența socială în caz de boli și invalidități, asistența socială pentru familie și copii, prevenirea excluderii sociale și ajutor social în totalul cheltuielilor cu aigurări și asistență socială. În anul 2010, ponderea cea mai mare este deținută de prevenirea excluderii sociale și ajutor social cu 65,83%, urmată de cheltuielile de asistență socială în caz de boli și invalidități cu 30,34% și asistența socială pentru familie și copii deține ponderea cea mai mica de 3,81%. În anul 2011 ponderea cea mai mare este deținută de asistența socială în caz de boli și invalidități cu 53,12%, urmată de prevenirea excluderii sociale și ajutor social cu 46,87%. În anul 2012 ponderea cea mai mare este deținută de asistența socială în caz de boli și invalidități cu 67,02%, urmată de prevenirea excluderii sociale și ajutor social cu 32,97%. În anul 2013 ponderea cea mai mare este deținută de asistența socială în caz de boli și invalidități cu 57,92%, urmată de prevenirea excluderii sociale și ajutor social cu 42,07%. În anul 2013 ponderea cea mai mare este deținută de asistența socială în caz de boli și invalidități cu 65,78%, urmată de prevenirea excluderii sociale și ajutor social cu 34,21%.

Cheltuielile cu servicii și dezvoltare publică dețin de asemenea o pondere relativ mare în totalul cheltuielilor bugetului local.

Graficul Nr. 24 Evoluția cheltuielilor cu servicii și dezvoltare publică ( lei )

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

Graficul nr. 24 ” Evoluția cheltuielilor cu servicii și dezvoltare publică” reflectă evoluția cheltuielilor cu servicii și dezvoltare publică.

În anul 2011 cheltuielile cu servicii și dezvoltare publică au crescut față de anul 2010, când creșterea este cu 166,64% față de 2010, în anul 2012 cheltuielile au scăzut cu 96,03% față de 2011, în anul 2013 au crescut cu 134,23% față de 2012 și în anul 2014 acestea au crescut cu 196,07% față de 2013.

Ponderea deținută de aceste cheltuieli în totalul cheltuielilor bugetului local este următoarea: 32,06% în anul 2010, 51,39% în anul 2011, 5,1% în anul 2012, 5,91% în anul 2013 și 10,02% în anul 2014.

CONCLUZII

În țara noastră, odată cu adoptatea Regulamentelor Organice s-au realizat progrese în cristalizarea ș ordonarea finanțelor publice locale. Conforma acestor documente era delimitată sfera finanțelor locale în cadrul finanțelor publice.

Bugetul colectivității publice locale este privit ca fiind principalul instrument de gestiune economico – financiară a autorităților locale prin intermediul căruia cei care doresc își pot concepe o imagine asupra direcțiilor de dezvoltare locală și realizarea unor aprecieri privind modul de abordarea acestora, precum și realizarea de comparații. De asemenea, se pot realiza, calcula și valorifica pe baza indicatorilor de venituri și cheltuieli înscriși și aprobați prin bugetele locale, indicatori care să evidențieze situația locală, performanțele și dinamica autorității publice locale.

În urma analizei bugetului comunei Ludești realizată în perioada 2010 – 2014 s-au înregistrat următoarele rezultate:

Veniturile totale au avut o evoluție fluctuantă, observându-se o tendință de scădere;

Veniturile curente au o evoluție ascendentă, veniturile fiscale deținând ponderea cea mai mare în total venituri curente;

Veniturile din impozite și taxe locale au un aport mic față de cotele și sumele defalcate de la bugetul statului la bugetul local dar acestea sunt importante deoarece reflect efortul autorităților locale de a-și realiza obiective propuse;

Veniturile din cote și sume defalcate din impozitul pe venit și TVA dețin ponderea cea mai mareprin care se evidențiază dependența în cea mai mare parte a posibilității de realizare a programelor de dezvoltare a localității de sumele alocate de la bugetul statului, fie prin legea bugetului de stat, fie prin hotărâri de consiliu județean;

Subvențiile de la bugetul statului sunt acordate pentru ajutorului pentru încălzirea locuinței cu lemne,cărbuni,combustibili petrolieri, acestea au o pondere redusă în veniturile totale;

Cheltuielile totale au avut evoluții fluctuante, cheltuielile curente deținând ponderea cea mai mare;

Cheltuielile cu personalul au crescut de la an la an, acestea deținând ponderea cea mai mare în cheltuielile curente;

Cheltuielile cu învățământul au avut o tendință ascendentă, cheltuielile cu asigurări și asistență sociala au scăzut, precum și cheltuieli cu servicii și dezvoltare publică.

BIBLIOGRAFIE

Ion GHERASIM, Contabilitatea instituțiilor publice, Editura Dacia, 2003.

Dan Tudor LAZĂR,Finanțe și bugete publice, Editura Accent, Cluj- Napoca, 2010

Mircea Ștefan MINEA, Dreptul finantelor publice , Editura .Accent, 1999.

Tatiana MOȘTEANU, Buget și Trezorerie Publică, Editura Universitară, București, 2008.

Florin OPREA și Elena CIGU, Finanțele publice locale, Editura C.H. Beck, București, 2013.

Constantin I TULAI, Finanțele publice și fiscalitatea, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003.

Codul Fiscal.

Iulian VĂCĂRELși colectivul, Finanțe Publice, Ediția a VI -a, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 2007.

Legea Finanțelor Publice nr. 500 / 2002.

Legea privind Finanțele Publice Locale nr. 273 / 2006.

Ordin M. F Nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea,ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea,evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale.

ANEXE

Veniturile bugetului local al comunei Ludești

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

Cheltuielile bugetului local al comunei Ludești

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

BIBLIOGRAFIE

Ion GHERASIM, Contabilitatea instituțiilor publice, Editura Dacia, 2003.

Dan Tudor LAZĂR,Finanțe și bugete publice, Editura Accent, Cluj- Napoca, 2010

Mircea Ștefan MINEA, Dreptul finantelor publice , Editura .Accent, 1999.

Tatiana MOȘTEANU, Buget și Trezorerie Publică, Editura Universitară, București, 2008.

Florin OPREA și Elena CIGU, Finanțele publice locale, Editura C.H. Beck, București, 2013.

Constantin I TULAI, Finanțele publice și fiscalitatea, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003.

Codul Fiscal.

Iulian VĂCĂRELși colectivul, Finanțe Publice, Ediția a VI -a, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 2007.

Legea Finanțelor Publice nr. 500 / 2002.

Legea privind Finanțele Publice Locale nr. 273 / 2006.

Ordin M. F Nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea,ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea,evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale.

ANEXE

Veniturile bugetului local al comunei Ludești

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate

Cheltuielile bugetului local al comunei Ludești

Sursa: Primăria Ludești, Compartimentul Contabilitate